Castelul Bran este evaluat la120 de milioane de euro. Potrivitdatelor financiare, Castelul Brana obţinut în 2016 un profit de 13,3milioane de lei (aproape 3 milioanede euro), cea mai mare cifră din2009 încoace. Castelul Bran facebani din vânzarea de bilete (peste900.000 de vizitatori în 2016), darşi din vânzarea de produse bran-duite şi petreceri private.

De anul acesta s-a deschis şiCasa de Ceai a Reginei Maria, iardin toamnă va fi deschis şi untunel secret.

Neobosita Dorothea Fleiss sfidează dela începutul anilor 1990 convențiile, granițele;i birocrația mondială, făcând un crez dinfacilitarea întâlnirii creatoare între Orient ;iOccident. A participat la expoziții de grupîn Germania, SUA, China, Slovacia ;i Ro-mânia, iar evenimentele DFEWA s-au de-rulat în peste 20 de țări de pe patru conti-nente, în județul Satu Mare fiind organizatela Carei, Bobald, Ardud ;i în curând la Gră-dina Viilor. Cu expoziții personale a fost pre-zentă în muzee din Mongolia, China, Indiasau Austria. Nu a ocolit însă nici muzeeledin Baia Mare ;i Satu Mare. Dorothea Fleisscrede în puterea grupului ;i are puterea per-suasivă ;i diplomația necesară pentru a adu-ce împreună lumi cu totul diferite.

Via\a voievodului Ştefan cel Mare ;i Sf]nt, purtătorul de biruinţă

DFEWA Ardud 2017a adus `mpreun[ arti;ti de pe trei continente

PAGINA 3

Proprietarul Castelului Bran `nregistreaz[ un profit uria; din v]nzarea biletelorde vizitare a monumentului

În mileniul II a. Chr., pe o su-prafaţă mare a continentului eu-ropean exista o modă vestimentarăşi un stil de frizură sofisticat ce eraupurtate de femei de rang înalt saude personaje divine reprezentateiconografic. Coafura acestora aveaca element important o împletiturăde plasă sau de tablă de şah, aidomaacelora purtate de miresele oşence.“Dacă în anul 2016 întrebi o mi-reasă de ce vrea să se împleteascăşi să-şi pună cunună, ea îţi va răs-punde că aşa-i frumos... iar dacăîntrebi cea mai bătrână împletitoa-re din Oaş (80 de ani) de când ştieea că este obiceiul împletirii mire-sei, îţi va răspunde scurt, concis şidefinitiv< De când se ştie satul!”,spune parapsihologul S. N, Laza-rev, ̀ n volumul “Un periplu al Fru-museţii în Ţara Oaşului - împletitulmiresei”, semnat de Mihaela Gri-gorean.

Descoperirile legate de aceastămodă au începaut încă în perioadatimpurie a arheologiei odată cuspectaculoase săpături arheologicecare au scos la lumină misterioasalume minoică. Erupţia vulcanuluide pe Thera a permis o bună con-servare a palatelor din insulele Mă-rii Egee. Frescele din palatele cre-tane şi de pe alte insule au relevatcă lumea minoică a ajuns la o dez-voltare social-politică nebănuită.Descoperirile arheologice atestaucă în lumea minoico-micenianăexista o intensă activitate publică.Frizele pictate pe pereţii palatelorprezintă o participare activă a fe-meilor, poziţia lor socială nefiinduna marginală în viaţa publică.

De-a lungul carierei sale mili-tare de zeci de ani, a dovedit aple-care spre cunoaşterea istoriei mi-litare, iar apoi a fost preocupat dea aduce în atenţie publică a acestorinformaţii. A colaborat la publi-caţia "Eroii Neamului", revistă încare a publicat o serie de materialedeosebit de bine documentate.După trecerea acestuia întru celeveşnice, la începutul acestui an,colegi de arme şi nu numai, au de-cis să editeze un volum omagial,

în care să fie adunate materialelepublicate în timp, în revistamenţionată. Demersul a fost făcutde către col. (r.) Voicu Şichet, celcare este redactor şef al revistei"Eroii Neamului". Odată ieşită desub tipar, prin grija prietenilor şia familiei, cartea a fost lansată joi,29 iunie, la Cercul Militar SatuMare. Întâmplător sau nu, înaceastă zi creştinii i-au sărbătoritpe Sfinţii Petru şi Pavel.

A fost lansat volumul “Pl[ie;ulde pe Some; - colonelul Petru Prodan”, semnat de col.(r.) Voicu :ichet

S`n`tate Frumuse]e&Caisele protejeaz[ ochii ;i \esuturilevitale ale organismului

Câteva sfaturi pentru a evitamu;c[turile de c[pu;e

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XV Nr. 740 Duminic[ 2 iulie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Modele de pantofi care trebuieevitate vara aceasta

PAGINA 7

PAGINA 2

Cercei de aur stria\idescoperi\i la Batarci

Fresc[ cu femeie t]n[r[ ce are cercelcu stria\ii, Insula Thera, Grecia

PAGINA 3

PAGINA 11

PAGINA 10

Asem[n[ri `ntre preotesele dinlumea minoic[ ;i miresele din Oa;

2 Informa\ia de Duminic[/2 iulie 2017

Pe frescele palatelor minoice şimiceniene erau redate femei cu hai-ne de o eleganţă desăvârşită şi fri-zuri somptuoase, femei care ocu-pau o poziţie importantă în cadrulunor activităţi publice, activităţi cepot fi identificate ca fiind proce-siuni religioase, festivaluri saucompetiţii sportive. Apariţia şi me-diatizarea acestor descoperiri ar-heologice în atmosfera victorianăînchistată a ultimelor decenii dinsecolului XIX a uimit lumea în aşamăsură, încât a reprezentat un im-bold în amplul proces de reconsi-derare a poziţiei femeii în societate,proces ce se afla în plină desfăşura-re.

Rolul social important al femeilor mi-noice a fost invocat ca „model istoric” înlupta femeilor pentru drepturi sociale şipolitice, iar moda feminină de pe fresceledin Creta a reprezentat unul din impulsu-rile ce au dus la decorsetarea femeii, prinschimbarea modei sobre victoriene din ul-timele decenii ale secolului XIX.

Numeroase vestigii şi importante si-militudini vin să ateste tot mai clar că înspaţiul carpatic femeile din mileniul II a.Chr. aveau un rol similar ca în lumea mi-noico-miceniană, dar şi faptul că au adop-tat elemente de modă vestimentară şi decoafură.

Identitatea persoanei redat[prin frizur[ ;i costuma\ie

În epoca bronzului, armele şi podoa-bele, împreună cu elemente perisabile,cum ar fi costumaţia şi frizura, formeazăo parte coerentă a înfăţişării, menită atransmite informaţii referitoare la identi-tatea persoanelor. În civilizaţiile ancestraleînfăţişarea şi un număr mare de elementeale culturii materiale se constituie în me-saje non-verbale, mesaje ce au rolul de atransmite privitorilor informaţii instanta-nee referitoare la personajele ce le poartă,informaţii legate de zona de origine, vârstă,avere sau apartenenţa de familie/clan. Cul-turii materiale îi poate fi încredinţată trans-miterea anumitor mesaje a căror propagaredevine mai eficientă pe această cale decâtprin limbaj sau alte moduri de comunicare.Numeroase elemente de cultură materialăşi înfăţişarea, la fel ca şi anumite domeniiale artei, au abilitatea de a fi purtătoare demesaje care propagă înţelesuri de o im-portanţă atât de covârşitoare încât expri-marea lor se impune a fi constantă, iaracest lucru se pretează a fi realizat într-unmod mult mai subtil decât printr-o comu-nicare verbală. De aceea în preistorie nu-meroase obiecte sunt decorate cu orna-mente ce au o valoare simbolică transpa-rentă.

Referitor la subiectul coafurilor în for-mă de plasă şi a rolului femeilor ce le poar-tă, relevante sunt anumite scene în careele sunt prezentate pe frescele minoice,scene în care personaje feminine de rangînalt apar alături de flori de crin şi iederă.De fapt motivul florilor de crin şi iederăeste adesea întâlnit în arta minoico-mice-niană, aceste flori fiind asociate unei zeităţifeminine cu atribute legate de fertilitateafiinţelor vii, în care sunt incluse şi plantele.Pe mai multe secole simbolul florilor decrin şi iederă a fost utilizat pentru a des-emna anumite femei cu un statut social alcăror rang înalt era legat de funcţii rituale.Probabil acestea pot fi puse în legătură cufestivalurile de primăvară la care în vre-murile istorice era permisă doar o parti-cipare feminină, festivităţile fiind închinatezeiţei Demetra. Zeiţă a fertilităţii şi a re-naşterii naturii, Demetra (Ceres, în religia

romană) avea un cult extrem de popularîntre femei, căci mitologia sa face referirela puterea de luptă infinită de care este ca-pabilă o mamă în scopul recuperării co-pilului pierdut.

Motivul florilor de crin şi de iederăvor fi utilizate şi la bijuterii, formă sub carese materializează frecvent şi la pandanti-vele din spaţiul carpatic. Numeroase po-doabe şi accesorii vestimentare descoperiteîn arealul carpatic sunt asemănătoare caformă şi poartă acelaşi mesaj simbolic caşi analogiile din bazinul Mării Egee. Dealtfel Kristian Kristiansen şi alţi arheologiau scos în evidenţă că descoperirile arheo-logice atestă faptul că numeroase aspecteale modelului social egeeano-micenianpot fi sesizate într-o zonă largă a spaţiuluieuropean, fiind cel mai bine surprinse înspaţiul carpatic. Ca element bine reliefatal acestui model sunt şi reprezentările ar-tistice sau podoabele păstrate care aratăcă stilul de purtare a părului şi costumaţiafeminină din spaţiul egeean erau intensutilizate în spaţiul carpatic din mileniul IIa. Chr.

Pandantive în formăde floare de crin descoperitela Batarci ;i Lazuri

În studiul asupra hainelor şi acceso-riilor vestimentare purtate în spaţiul car-patic, Gizela Schumacher-Matthäus a ana-lizat diferite combinaţii de ornamente ceau fost descoperite în morminte sau în ca-drul unor ofrande cu piese metalice. Au-toarea subliniază faptul că şi în zona car-pato-dunăreană unele femei ocupau unloc privilegiat în cadrul unei societăţi in-tens stratificate, aspect ce se evidenţiazăcel mai bine prin faptul că unele inventarefunerare feminine erau extrem de bogate.Femeile din aceste morminte se evidenţia-ză prin bogăţia în aur şi chihlimbar şi, maiales prin faptul că obiecte din aceste ma-teriale nobile erau utilizate la confecţio-narea unor veşminte impunătoare şi laaranjarea unor coafuri sofisticate. Acestecostume şi coafuri construiesc o înfăţişareasemănătoare cu a preoteselor din lumeaminoică. O dată în plus, această asemănareeste confirmată în mod direct de statuetelefeminine de lut descoperite în Oltenia şiBanat. Costumul de femeie reprezentat pestatuete are aceiaşi croială ca şi acelaegeean< fustă lungă în carouri de tip “tablăde şah” şi dezvelirea zonei pieptului, ulti-mul element făcând referire la un atributmatern. Larga răspândire teritorială a aces-

tui costum este evidenţiată de faptul căpodoabele şi accesoriile vestimentare ceapar realist reprezentate pe statui sunt pre-zente în întregul spaţiu carpatic. Pandan-tive în formă de floare de crin şi pandan-tivele cordiforme ce uneori iau aspectulunui piept feminin evidenţiat prin sfârcuri,arată larga răspândire a slujitoarelor şi ado-ratoarelor variantei carpatice a zeiţei De-metra.

Vestul României este parte a zonei demaximă răspândire a pandantivelor-floarede crin, în zona Sătmarului fiind desco-perite câteva exemplare din mileniul II a.Chr., iar recent din mileniul I a. Chr (laCăuaş).

Un tip aparte de cercei, decorat custriaţii, este reprodus pe frizele minoice cafiind o podoabă purtată de personaje fe-minine asociate de florile de crin. Acesttip de cercei au o largă răspândire în Egipt,Levant şi Europa. În zona Sămarului aufost descoperite exemplare realizate în aur(Batarci, Satu Mare) şi în bronz (Lazuri).

Prezenţa în spaţiul carpatic a unor po-doabe identice ca formă şi simbolistică cuacelea purtate de femeile ce au coafură „înplasă” din mediul cultural minoico-mice-nian induce o utilizare a acestei frizuri şiîn spaţiul carpatic, cu atât mai mult cu câtsunt elemente evidente care vin să atesteo vestimentaţie şi o funcţie socială identicăpentru anumite femei de rang înalt din re-giunea noastră. O confirmare suplimen-tară este dovedită de faptul că “împletitu-rile în plasă” s-au păstrat în condiţiile demediu deosebite din nordul Europei, zonăpentru care cercetarea arheologică aratăcă a utilizat spaţiul carpatic ca mediu deinspiraţie în numeroase elemente de civi-lizaţie, mai ales din domeniul relaţiilor şisociale sau a ideilor religioase”.

Datina de a `mpleti p[rulmireselor de pe lângă Someşul Mare ;i din Bucovina

Citând din scrierile lui I.Pop Retega-nul, S. Fl. Marian precizează într-o notă<“Miresele de pe lângă izvorul SomeşuluiMare din Transilvania au datină de a-şiîmpleti părul pe lângă tâmple, ca şi celedin Bucovina, în cosiţe, iar de la ceafă înjos a-l împreuna numai într-o singură îm-pletitură numită coadă.” El adaugă faptulcă “datina de a împleti părul în mai multecosiţe, şi anume în şase – sex crines – eraşi la romani. Miresele romanilor depuneau,cu o zi înainte de cununie, îmbrăcăminteafeciorească, toga praetexta, care o sacrifi-

cau dimpreună cu jucăriile copilăreşti, zei-lor şi înainte de a merge la culcare se-mbră-ca cu tunica recta sau regilla, care cores-pundea unei stări în care intrau... Pieptă-narea şi încoronarea miresei de cătredruştele sale cu cunună sau coroană, gă-tirea ei cu văl sau peteală, îmbrăcarea cuvestmintele de mireasă, mai pe scurt pre-gătirea ei pentru cununie cu cele trebuin-cioase unei mirese, e uzitată mai la toatepopoarele indo-europene.” (S. Fl. Marianîn vol. Nunta la români, cap. XII. Gătirea,Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2000,p.255-256).

G[teala miresei ̀ n |ara Oa;ului

Găteala capului este o încununare su-blimată a Frumuseții portului femeiesc,implicând o viziune originală a unor con-exiuni subiacente între culori şi vârstă, în-tre pieptănătură şi statutul social şi comu-nitar, între podoabe şi pragurile existenței,între materialele costumului tradițional şilegăturile invizibile dintre om-natură-cos-mos, între semnificațiile ornamentelor şisensurile încifrate ale etapelor destinuluiindividual.

~n trecut nu numai miresele aveau pă-rul împletit în plasă, cunună şi coadă, ci şifetele care aveau zestrea gata şi doreau să-şi exprime în faţa comunităţii, dorinţa dea se căsători într-un timp apropiat, sau alt-fel spus – în limbaj popular, erau bune demăritat. Unele tinere purtau cunună du-minica la biserică şi apoi, la danţul de laciupercă, de 5, 6, 10, chiar de 20 de ori(aproape tot a doua duminică), înainte dea se mărita şi abia apoi îşi găseau ursitul,adăugând la nuntă, peste cunună, un şlaiersau zăvon (un voal alb), ca semn distinctival noului statut dobândit – nevastă şi noră.Acest obicei se mai practică doar în Turţ,Gherţa Mică şi Batarci. În localitatea Racşa,Măria lui Conspetre povesteşte că la ei însat fetele se ̀ mpleteau mai demult şi fiindcănu aveau chischineu (batic) care era o ra-ritate acum un secol şi astfel, tinerele oşen-ce nemăritate se găteau la cap cu diversemoduri de a-şi aranja părul – în cosiţe di-verse, ca un substitut simbolic al acoperă-mântului obligatoriu pentru a participa laLiturghia de la biserică.

Părul lor aranjat era deseori înstruţatcu flori naturale – scăiuţ roşu, dispuse în-tr-o cununiţă sau chiar singulare, iar celecare purtau totuşi o năframă pe cap, făcutădin pânză ţesută în hiară şi decorată ma-nual, îşi coseau de coadele împletite, unpletean. Azi, acest element al portuluitradiţional oşenesc s-a pierdut total, ple-teanul – o fâşie de material cusut cu orna-mente, având la capăt un ciucalău (ca ceide la baticul steagului de nuntă) din fibrăroşie, rămânând doar o amintire duioasăa unui trecut îndepărtat, când pe spateleoşencelor se ivea de sub chischineu, dis-cret, dar grăitor, acest însemn al fetiei, in-terval pur, hieratic al plenarei Frumuseţifeminine.Găteala miresei cuprinde douăetape distincte, dar complementare< îm-pletitul părului în plasă – care durează 4-5 ore şi se făcea în joia nunţii şi înstruţatulmiresei, vinerea dimineaţa, când se coseaubarşonele cu mărgele, se puneau cununaşi coada, bănuţii cei vechi, mărgelele la gât.

***Informa\iile au fost preluate din volu-

mul “Un periplu al Frumuseţii în ŢaraOaşului - împletitul miresei”, semnat deMihaela Grogorean, capitolele “Coafuraîn epoca bronzului. Împletiturile în plasădin mileniul II a Chr.” - arh. dr. Liviu Mar-ta – Muzeul Judeţean Satu Mare> “Coafurafeminină în epoca greco-romană” – dr.Carmen Ciongradi, muzeograf la MuzeulNaţional de Istorie al Transilvaniei> “Mi-rese din Oaş îmbrăţişate de Regii Româ-niei – un arc peste milenii” – Ioan Nistor,scriitor.

A consemnat Mirela Filimon

Hermann Hesse a fost un scriitorgerman, laureat al Premiului Nobelpentru Literatură pe anul 1946. Estefaimos pentru romanele sale “Der Step-penwolf ” (Lupul de stepă), “Das Glas-perlenspiel” (Jocul cu mărgele de sticlă)şi “Siddhartha”.

S-a născut în 2 iulie 1877 la Calw,un mic orăşel în Württemberg, azi Ba-den-Württemberg, în sudul Germa-niei, în familia unor misionari protes-tanți. Părinții săi s-au cunoscut în In-dia. Tatăl său, Johannes Hesse, era ori-ginar din Estonia (născut acolo în 1847,ca fiu al unui medic). Copilăria şi tine-rețea lui Hesse au fost caracterizate prinprecocitate, entuziasm şi rebeliune. Pâ-nă prin anul 1893 viața lui Hesse a fostun şir de transferuri de la o şcoală laalta, datorate "comportamentului rău"şi caracterului ireductibil.

Părinții săi au perceput că nu au uncopil obişnuit încă din anul 1881. Fi-indcă nu mai făceau fața precocității şienergiei lui, părinții s-au gândit chiarsă îl instituționalizeze sau să îl trimităde acasă. La începutul Primului RăzboiMondial a plecat în Elveția, unde a pri-mit cetățenia elvețiană (1923).

Singurătatea spirituală a artistuluişi izolarea de lumea modernă sunt te-me frecvente în operele lui Hesse. Ro-manele sale, majoritatea psihoanaliticeşi simbolice, includ “Peter Camenzind”(1904), “Unterm Rad” (Sub roată)(1906), “Rosshalde” (1914) şi “Demian”(1919). “Lupul de stepă” (1927), unuldintre cele mai cunoscute şi mai com-plexe romane ale sale, descrie naturaduală a umanității. Aceeaşi temă se re-găseşte şi în “Narziss und Goldmund”(Narcis şi Gură de aur), apărut în 1930.

Între scrierile sale se regăsesc “Joculcu mărgele de sticlă” (1943) şi “Sid-dhartha”, povestea unui tânăr indian,fiu de brahman, plasată în timpul viețiilui Gautama Buddha, în timp ce acestaîşi propovăduia învățăturile. Cartea afost publicată în 1922 şi a constituit unroman ilustrativ pentru interesul luiHesse în studierea budismului.

Finețea şi calitatea lirică a prozeilui se regăsesc şi în versurile pline demelancolie din “Gedichte” (Poeme)(1922) şi “Trost der Nacht” (1929).Eseurile sale sunt adunate în “Betra-chtungen” (1928) şi “Krieg und Frie-den” (Dacă războiul va continua).

În 1946 îi este decernat PremiulNobel pentru Literatură pentru lucra-rea “Jocul cu mărgele de sticlă”. În mo-tivarea comitetului Nobel se mențio-nează că premiul s-a acordat “pentruinspiratele sale scrieri care, crescândîn îndrăzneală şi putere de pătrundere,exemplifică idealuri umanitare clasiceşi înalte calități ale stilului”.

140 de anide la na;terea luiHermann Hesse

ISTORIEMiresuică mândră eștiN-ai oglindă să te veziSă te vezi cum ești gătatăN-ai fi șohan supăratăSă te vezi cum ești gătităN-ai fi șohan bănuită.”

(Țâpuritură la găteala mireseiMaria Nichituț din Gherța Mică)

“Strică-ți raiu tău cununăSă știu că te-am pus pe bunăMai purta-te-aș încă-o lunăSă știu că te-am pus pe răuDa-re-aș cu tine-n pârăuȘi-aș șădea la tatăl meu.

Vestul României este parte a zonei de maximă răspândire a pandantivelor-floarede crin, în zona Sătmarului fiind descoperite câteva exemplare din mileniul II a.Chr., iar recent din mileniul I a. Chr (la Căuaş)

~mpletiturile `n plas[ din Oa;au origini milenare

Miresele din zona Oa;ului au o înfăţişare asemănătoare cu a preoteselor din lumea minoică

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

2 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

TRADI}IIB[tr]nii amintesc c[ femeia cap[t[ puteri misterioase ;i are dreptul s[ porunceasc[ b[rba\ilor

ce s[ fac[ `n aceast[ zi astfel `nc]t, b[rba\ii plecau de acas[ de frica femeilor. De asemenea, nueste bine ca cineva s[ ia b[taie `n aceast[ zi pentru c[ va lua b[taie tot anul. ~n plus, femeile nuau voie s[ lucreze pentru ca lupii s[ nu le m]n]nce vitele. Amintirea ei este p[strat[ de uneleexpresii populare precum "Ast]mp[r[-te c[ vine Ciurica sau "Stai cuminte, cape\i Ciurica". Aceast[expresie era adresat[ b[rba\ilor care `;i sup[rau nevestele.

Duminică, 2 iulie, se împlinesc513 de la moartea unuia dintrecei mai mari voievozi din istoriapământului românesc, Ştefan celMare, domn al Moldovei întreanii 1457 – 1504. Avea 71 de anicând s-a dus la cele veşnice, dupăo viaţă plină de bătălii.

Sfântul Ștefan cel Mare este cunoscutca ap[r[tor al creştinătății. Sfântul Sinodal Bisericii Ortodoxe Române l-a cano-nizat pe 20 iunie 1992. Potrivit tradiției,el mergea de tânăr la cuviosul David Da-niil Sihastru.

Ștefan se născuse pentru a domni,prin venele lui curgând sângele a douădintre cele mai însemnate familii româ-neşti; Muşatinii şi Basarabii. Legătura cuprimii era dată prin tatăl său, Bodan Vo-dă, fiu, la rândul lui al înteleptului dom-nitor moldovean Alexandru cel Bun. Ba-

sarabii ”strigau” în el, prin mamă, Doam-na Oltea, călugărită mai apoi, sub numelede Maria.

A venit pe lume la Borzeşti, dar la 18ani rămâne fără tată, Bogdan fiind ucismişeleşte de Petru Aron, ce-i răpeşte şitronul Moldovei. Ştefan scapă cu viaţă,dar jură răzbunare. Ea va veni, în 1457,când îl înlătură pe Aron, şi recapătă scau-nul domnesc ce-i revenea de drept. Sespune că încă înainte de aceasta, Ştefanobişnuia să ceară povaţă de vestitul şiînţeleptul călugăr Daniil Sihastru. Uniispun că ar fi fost chiar rude îndepărtate,de aici şi încrederea pe care Ştefan i-aacordat-o pustinicului. Descrierea ma-relui domn a rămas peste veacuri în felulîn care Grigore Ureche l-a zugrăvit încronica sa< ”Fost-au acest Ştefan, om numare la stat, mânios şi degrabî a vărsasânge nevinovat> de multe ori, la ospeţeomora fără giudeţ (nr – fără judecată).Alminterea era om întreg la fire, neleneşuşi lucrul său ştia a-l acoperi şi unde nu

gândeai, acolo îl aflai”.

Papa Sixtus al IV-lea l-a numit “Atletul lui Cristos”

Pe de altă parte, Papa Sixtus al IV-lea l-a numit pe domnitorul ce nu de-păşea 1,50 metri înălţime, ”Atletul luiCristos”, recunoscându-i astfel marile şimultele bătălii date întru apărarea creşti-nătăţii de pericolul extinderii puterii tur-cilor otomani. Ştefan s-a luptat toatădomnia, când cu turcii, dar şi cu polo-nezii, ungurii ori tătarii, nerămânând da-tor cu sabia, dacă vreun vrăjmaş ame-ninţa hotarele Moldovei ori reuşea să-lrăzbească, o vreme, mai degrabă din cau-za număprului superior de oşteni, decâtvitejiei în luptă. Dar n-au uitat nici di-plomaţia, reuşind, când prin forţă, cândcu duhul blândeţii ori prin alianţe potri-vite,  să asigure stabilitatea ţării vremede aproape jumătate de secol, fapt absolut

remarcabil în acele vremuri. Abia în1503, împovărat şi de ani, dar şi de sufe-rinţa rănii de la picior pe care o căpătaseîncă dintr-o luptă din tinereşe, acceptăsă plătească tribut sultanului Baiazid alII-lea, în schimbul liniştii dinspre Impe-riul Otoman.

Ștefan cel Mare a fost ocolit de norocîn privinţa copiilor, patru dintre băieţimurind nevârstnici< Petru, Alexandru,Iliaş, Bogdan. Un al cincilea, numit totBogdan, dar poreclit Orbul, nevăzând cuun ochi, va ajunge să-i moştenească şitronul şi caracterul aprig, urmându-i îndomnia Moldovei între 1514 şi 1517. Înciuda legendelor despre nestăpâniorea lafemei şi numeroşii copii ”din flori” ai luiŞtefan, unul singur e atestat fără dubiu,Petru, ce a domnit, la rândul lui, în douărânduri peste Moldova, între 1527-1538şi 1541 – 1546. Petre a fost fiul făcut cuo anume Maria Răreşoaia, o boieroaicăde prin părţile Hârlaului sau ale laculuiBrateş, al cărei soţ era un bogat negustor

de peşte, căruia i se spunea Rareş, adică”cel cu părul rar”. De aici şi porecla datălui Petru, când va ajunge domn, ce nuare legătură cu numele său de familie.

Ștefan cel Mare a fostcanonizat în 1992

Ştefan a înălţat câte o biserică saumănăstire după fiecare bătălie câştigată.Şi după propriile lui mărturisiri au fost36, din 38 date. Până acum, s-au atestatcam 30 de astfel de ctitorii, dintre care,fireşte, cea mai cunoscută este Putna, lo-cul unde îşi doarme somnul de veci Şte-fan. Pentru faptele sale în apărarea creşti-nătăţii, dar şi pentru multele lăcaşuri ri-dicate pentru slava lui Dumnezeu, Bise-rica Ortodoxă Română a decis, în 1992,canonizarea lui Ştefan. De atunci el numai e numit doar ”cel Mare” ci şi ”celSfânt”.

L. F.

De s]mb[t[, 1 iulie, am intrat`n luna lui Cuptor, care nici deaceast[ dat[ nu se dezminte ;i `;irevars[ din plin c[ldura peste totp[m]ntul. E miezul verii, timpulc]nd prind culoare ;i gust celemai multe fructe, iar holdelem[noase de gr]u dau `n p]rg.

Vara, dup[ cum spun b[tr]nii ̀ nce-pe cu Sf]ntul Onufrie, cinstit de Bise-ric[ ̀ n ziua de 12 iunie ;i dureaz[ p]n[la Sf]nt[ Maria Mic[, 8 septembrie. ~npopor lunii iulie i se mai spune c[ estemiezul verii sau dricul verii deoarecetemperatura este foarte mare. "Varasoarele merge mai sus, da iarna lunamerge mai pe sus dec]t soarele, a;acum merge soarele vara. Astfel a`mp[r\it Dumnezeu, ca jum[tate de ans[ fie unul mai mare, da jum[tate altul",scriu calendarele vremii. La sate, oa-menii spun c[ atunci c]nd se coc poa-mele este bine ca mai ̀ nt]i s[ se dea depoman[ pentru cei mor\i ;i apoi s[ sem[n]nce din ele.

Ziua de 27 iunie, cunoscut[ ;i subnumele de Pintelei - c[l[torul, este mo-mentul c]nd, dup[ cum spun rom]nii,c[l[tore;te vara spre toamn[.

Vara ;i prevestirile de timp

Vara, la fel ca orice anotimp areprevestirile ei de timp. Se spune ca dac[se fac v]rtejuri `n aer atunci va urmasecet[, iar dac[ abund[ ̀ n nuci ;i alune,vom avea o iarn[ grea. E semn de v]ntatunci c]nd pe timpul verii cerul e plinde nori mari, prevestind totodat[ ;ischimbarea vremii.

"C]t de sus va fi vara cuibul ;oare-celui pe iarb[, at]ta va fi neaua de mare`n iarna viitoare. Dac[ ;oarecii vara ̀ ;iadun[ spice multe, vom avea o iarn[grea.

Vara, dac[ oile, ̀ nainte de a le mul-ge, zbiar[, beh[ie mult, e semn de iarn[lung[. Dac[ ciorile vara se culc[ `nv]rful stejarilor, va fi iarn[ grea. Dac[cucul st[ cu o s[pt[m]n[ ̀ nainte de Sf.Petru, are s[ fie iarna grea ;i din contr[,

dac[ pleac[ mai `n urm[ cu os[pt[m]n[, are s[ fie iarn[ mai u;oar[".(Antoaneta Olteanu, Calendarele po-porului rom]n, Ed. Paideia, Bucure;ti,2001, 2009)

Iulie, luna coacerilor

Denumit[ popular luna lui Cuptorsau luna fierbin\elilor ;i a coacerilor,iulie este cea mai c[lduroas[ lun[ aanului. De;i nu este o perioad[ marcat[de prea multe s[rb[tori, abund[ `ntr-o serie de tradi\ii. Se spune c[ at]t c]te de cald `n luna lui Cuptor, tot at]t vafi de frig `n Faur.

Cele patru s[pt[m]ni ale lunii senumesc<"S[pt[m]na seceri;ului", de-dicat[ muncii la c]mp, activitatea fiindintens[ `n aceast[ perioad[,"S[pt[m]na Panteliilor", aprigele suroriale lui Ilie, "S[pt[m]na lui S]ntilie" ;i"S[pt[m]na Verii".

Temerea principal[ a oamenilor eraaceea de a nu le fi periclitat[ recoltaob\inut[ cu at]ta trud[, prinmanifest[rile extreme ale vremii< fur-tuni, ploi, ar;i\[. Astfel, \in s[ respectecu stricte\e zile `n care las[ deoparteorice munc[ a c]mpului.

~n prima zi a lunii este s[rb[toareaAna-Foca. ~n Moldova este cunoscut[drept s[rb[toarea focului. B[tr]niispun c[ cine nu p[ze;te Ana-Foca ;ilucreaz[ la vie, toate gr]nele vor fi arse.Pe l]ng[ foc, la fel de celebre mai sunt`n aceast[ zi ;i tunetele.

Pe 1 iulie se mai s[rb[toresc ;i fra\iiCosma ;i Damian, cunoscu\i sub nu-mele de doctori f[r[ de argin\i. Se spu-ne c[ cei doi fra\i umblau ;i t[m[duiauf[r[ s[ ia plat[. Se \ine cu sfin\enieaceast[ s[rb[toare ;i cine nu o respect[va fi blestemat cu boli ;i sup[r[ri. Deasemenea, ̀ n prima zi a lui Cuptor, Bi-serica `l pr[znuie;te pe Sf]ntul IerarhLeontie de la R[d[u\i.

Pe 2 iulie, zi de duminic[ `n acestan, fiind trecut[ `n calendar cu literero;ii ne aminte;te despre A;ezareave;m]ntului N[sc[toarei de Dumne-zeu `n Biserica din Vlaherne. Estepr[znuit Sf]ntul Voievod :tefan cel

Mare. S[rb[toarea central[ a lunii esteSf]ntul ;i sl[vitul Prooroc Ilie Tesvi-teanul c[ruia i se aduce cinstire pe 20iulie.

Panteliile, surorileSf]ntului Ilie

Panteliile sunt surorile lui Sf]ntulIlie ;i reprezint[ un punct culminantal s[rb[torilor de var[.

Sunt s[rb[torite de dou[ ori, cu;apte zile `nainte de Sf]ntul Ilie ;i la;apte zile dup[ Sf]ntul Ilie. Panteliilese s[rb[toresc `n perioada 13-27 iulie.

Cea mai rea ;i amenin\[toare sor[a Sf]ntului Ilie este Ciurica, s[rb[torit[pe 14 iulie. Se spune c[ pe cei care nu`i respect[ ziua, Ciurica `i ciuruie `nb[taie. Copiii bolnavi sau cuprin;i despaim[ trebuie s[ treac[ `n aceast[ ziprin cercuri de flori ca s[ se vindece.Tot ̀ n aceast[ zi se spune c[ nu este bi-

ne s[ te piepeteni sau s[ sco\i gunoiuldin cas[, deoarece vitele se pot im-boln[vi sau pot fi m]ncate de lupi.

Ziua `n care oamenii devin mai buni

Pe data de 16 iulie, este s[rb[torit[Marina Macinica, este ziua `n care oa-menii devin mai buni. Persoanele careculeg in `n diminea\a acestei zile voravea parte de dragoste. Nu este bine cafemeile s[ toarc[ sau s[ m[ture `naceast[ zi.

Ciurica, spaima b[rba\ilor

Ciurica este o divinitate feminin[,foarte misterioas[ `nc]t nici nu se ;tieprea multe despre ea. Numele acesteis[rb[tori deriv[ de la numele Sf]ntuluiMucenic Chiric sau o compunere ̀ ntreChiric ;i numele mamei sale, Iulia,

sfin\ii venera\i de cre;tinii ortodoc;i.~n alte regiuni precum Munteniaaceast[ s[rb[toare mai poart[ numelede Cirica, Chiric ;chiopul sau Ciric. Sespune c[ Ciurica `i pedepse;te pe ceicare nu respect[ aceast[ zi ;i este os[rb[toare destinat[ femeilor.

B[tr]nii amintesc c[ femeia cap[t[puteri misterioase ;i are dreptul s[ po-runceasc[ b[rba\ilor ce s[ fac[ `naceast[ zi astfel `nc]t, b[rba\ii plecaude acas[ de frica femeilor. De aseme-nea, nu este bine ca cineva s[ ia b[taie`n aceast[ zi pentru c[ va lua b[taie totanul. ~n plus, femeile nu au voie s[ lu-creze pentru ca lupii s[ nu le m]n]ncevitele. Amintirea ei este p[strat[ deunele expresii populare precum"Ast]mp[r[-te c[ vine Ciurica” sau"Stai cuminte, cape\i Ciurica". Aceast[expresie era adresat[ b[rba\ilor care ̀ ;isup[rau nevestele.

A consemnat :tefania Cri;an

Via\a voievodului :tefan cel Mare, purt[torul de biruin\[

Vara, dac[ oile, `nainte de a le mulge, zbiar[, beh[ie mult, e semn de iarn[ lung[

Dac[ ciorile se culc[ vara `n v]rfulstejarilor, va fi iarn[ grea

C]t de sus va fi vara cuibul ;oarecelui pe iarb[, at]ta va fi neaua de mare `n iarna viitoare

4 Informa\ia de Duminic[/2 iulie 2017

ART~

Rezidența de la Cetatea dinArdud s-a deschis pentru arti;tiiinvitați de Dorothea Fleiss ;i aso-ciația ei “d.fleiss & east-west ar-tists” marțea trecută, în 20 iunie.Vineri ei s-au întâlnit cu presa,duminică au bravat în fața furtu-nii ;i au venit la Muzeul de Artădin Satu Mare să î;i etaleze lucră-rile, iar în 30 iunie, înainte de des-părțire, au expus din nou la Ar-dud, ca o ultimă ofrandă de recu-no;tință pentru ni;te gazde foartegrijulii.

Văzându-i împreună cu diverse oca-zii, rămâi impresionat de cât de diferițipot fi ace;ti oameni, într-un loc undearti;ti români de renume s-au întâlnitcu confrați din Malaezia, Vietnam sauChile, cu un simpatic sculptor italian ;idoi pictori turci, printre alții. Încercămîn cele ce urmează să schițăm câtevaportrete ale celor implicați în DFEWAArdud 2017, începând chiar cu cea carei-a adus împreună.

Dorothea Fleiss din Carei,cetățean al lumii

Neobosita Dorothea Fleiss sfideazăde la începutul anilor 1990 convențiile,granițele ;i birocrația mondială, făcândun crez din facilitarea întâlnirii crea-toare între Orient ;i Occident. Proble-mele legate de vize n-au lipsit nici înacest an, dar Dorothea nu s-a lăsat în-vinsă.

S-a născut în 1964, în Carei. În 1986s-a mutat în Stuttgart (Germania). Esteabsolventă a Institutului de Artă dinFilderstadt. A urmat diverse cursuri laFaber Castell Academy din Nurnberg,Institutul de Artă din Stuttgart ;i Aca-demia Grafodidakt din Budapesta. Aobținut o bursă de studii la Academiadin Salzburg. A participat la expozițiide grup în Germania, SUA, China, Slo-vacia ;i România, iar evenimenteleDFEWA s-au derulat în peste 20 de țăride pe patru continente, în județul SatuMare fiind organizate la Carei, Bobald,Ardud ;i în curând la Grădina Viilor.Cu expoziții personale a fost prezentăîn muzee din Mongolia, China, Indiasau Austria. Nu a ocolit însă nici mu-zeele din Baia Mare ;i Satu Mare. Do-rothea Fleiss crede în puterea grupului;i are puterea persuasivă ;i diplomațianecesară pentru a aduce împreună lumicu totul diferite. Mereu în mi;care ;i înalertă, găse;te, numai ea ;tie cum, timp;i pentru propria creație.

Masumi Nakaoka,finețe niponă

Subțirica pictoriță japoneză Ma-sumi Nakaoka s-a născut în 1978 laKyoto ;i a început să se exprime artisticprin reconstrucția picturală, cu îndrăz-neli cromatice tot mai personale, a unorfotografii. Experiența unui stagiu de doiani în Thailanda, la Chiang Mai, a fă-cut-o să valorifice arta locală ;i să rea-lizeze compoziții cu obiecte, iar recentarta ei tinde să părăsească figurativul,explorând natura duală a formei ;imi;cării. Mărturie stă ;i tabloul din ex-poziția de la Muzeul de Artă, compusdin trăsături fine de penel care aduc avaluri de energie sau sugerează o scrierearhaică, un cod doar de ea ;tiut. Ca om,este de o finețe rară.

Giuseppe Strano Spitu,un sculptor inovator

Sculptorul născut în Reggio Cala-bria ;i stabilit în Spania pare un dur,până ajungi să-l cuno;ti. Scurt la vorbă;i cu un chip care pare desprins din“Clanul sicilienilor”, abia a;tepta să seîntoarcă la lucru. În expoziția de la Mu-zeul de Artă a expus o lucrare avântată,amintind de sugestiile brâncu;iene alezborului. “Cred că arta e ceva mai multdecât ceva care arată bine”, spune el. Iu-be;te dansul ;i călătoriile, folose;te ma-teriale atipice ;i practică o sculptură deconcept.

David Heredia, vizionaruldin Valparaiso

Cea mai impresionantă poveste afla-tă în primele zile de tabără a fost aven-tura pictorului chilian David Heredia,care ;i-a plătit cu greu doar drumul pâ-nă la Ardud, nefiind sigur cum se vaîntoarce în ora;ul său natal, Valparaiso,unde trăie;te de 50 de ani ;i expune cumare succes. A fost mereu o provocarefinanciară pentru el să î;i aducă lucrărileîn Europa, dar a reu;it mereu, poatepentru că e o fire generoasă ;i oferă larândul său găzduire străinilor care vi-zitează Chile. I-a fost dedicat un salonla Muzeul de Artă, unde pictura sa im-presionează prin felul în care atenueazăcontrastele între duritatea unui reliefpietros ;i lumina care îl scaldă. Spunecă îl interesează “cunoa;terea picturii,frumusețea vieții ;i sunetul naturii” ;icrede în puterea transformatoare a idea-lurilor.

Solia de culoare a Asiei

Dacă de această dată arti;tii indieninu au putut veni, au sosit doi reprezen-tanți ai Turciei< doamna Yildiz Ersagdicdin Izmir ;i mai tânărul :emsi Alta; dinMersin, stabilit în Eki;ehir. Din cealaltăparte a continentului ne onorează cuprezența doi vietnamezi, Dang Tuang;i Doan Thi Thu Tuong, ;i doi malae-zieni, Chin Kong Yee ;i Tee Sin Lem. Afost impresionantă compoziția acestuiadin urmă, o plasare a Cetății din Ardudîntr-un context, să zicem a;a, geologic,turnul ocupând un spațiu foarte micîntr-o compoziție de dimensiuni im-presionante care aruncă o privire prinliniile de forță ale subteranului, poate;i cu trimitere la legendarele tuneluricare ar porni sub cetate. În general artaoaspeților asiatici se remarcă prin cro-matică ;i profunzimea conceptelor.

Gazde ospitaliere

Echipa Primăriei Ardud s-a ocupatde nevoile rezidenților, asigurându-lecazare ;i masă. La fel de bune gazde aufost ;i rezidenții români, printre ei Mi-rela Trăistaru, Daniela Frumu;eanu sauVirginia Pi;corean, care a ajutat mult ;iîn detalii organizatorice, alături de An-drea Tămă;an din partea Muzeului săt-mărean. Când am fost în vizită în tabărăvinerea trecută se aflau acolo doi arti;tide bun renume, veniți să vadă cummerg lucrurile< vicepre;edintele UAPRVasile Tolan din Bucure;ti ;i pictorulbăimărean Nicolae Cațavei. Semn că fe-nomenului DFEWA i s-a dus vestea.Pentru că, dincolo de arta în sine, aicieste vorba despre prietenie ;i omenie.

Vasile A.

Văzându-i împreună cu diverse ocazii, rămâi impresionat de cât de diferiți pot fi ace;ti oameni,într-un loc unde arti;ti români de renume s-au întâlnit cu confrați din Malaezia, Vietnam sauChile, cu un simpatic sculptor italian ;i doi pictori turci, printre alții. Încercăm în cele ce urmeazăsă schițăm câteva portrete ale celor implicați în DFEWA Ardud 2017, începând chiar cu cea carei-a adus împreună.

DFEWA Ardud a adus `mpreun[arti;ti de pe trei continente

2 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEPrin con\inutul bogat `n substan\e active, produsul Bitter „Ierburile vie\ii”, at]t sub form[ de

tinctur[, c]t ;i de capsule sau ceai, este un remediu eficace ̀ n armonizarea tuturor func\iilor vitaleale organismului.

Vara este perioada c]nd c[pu;ele`;i fac tot mai sim\it[ prezen\a. ~n ul-timii ani, tot mai mul\i s[tm[reni auajuns la spital din cauza `n\ep[turilorde c[pu;[. Acestea se g[sesc de obicei`n iarba cu firul lung, ̀ n c]mpiile undeau p[scut oile sau cerbii, `n \inuturileml[;tinoase ;i în cele împădurite - ast-fel încât persoanele care ajung în acestezone sunt întotdeauna expu;i risculuide a lua căpu;e.

Căpu;ele cerbilor ;i oilor transmitboala Lyme Incidența acestei boli estede câteva sute de cazuri pe an chiar ;iîn țările dezvoltate. Denumirea bolii afost stabilită în 1977, după ce mediciiau descoperit artrită la un grup de copiidin apropiere de Lyme, Connecticut.Boala se manifestă prin erupție, febră,oboseală, durere de cap, dureri mus-culare ;i articulații dureroase. Timpuldintre mu;cătura căpu;ei ;i prima ma-nifestare a simptomelor este de obiceide 7-14 zile, dar se poate întâmpla săfie doar de 3 zile ori să se lungeascăpână la o lună.Dacă ;tiți că a\i fostmu;cat de o căpu;ă, prezentați-vă lamedicul de familie sau la cea mai apro-piată unitate de primiri urgențe.

Cu cât ajungeți mai repede, boalaLyme este tratabilă cu antibiotice. În-tr-un stadiu tardiv, este mai dificil detratat, spun speciali;tii. Astfel, dacă văpetreceți o parte din timp în aer liber,îndeosebi în ținuturi împădurite saucu vegetație luxuriantă - chiar ;i în zonecu dune acoperite cu ierburi - atunci

ar fi bine să luați următoarele precau-ții.

Dacă vă aflați într-o zonă cunos-cută ca având căpu;e, lăsați cât mai pu-țină piele descoperită. Purtați panta-loni lungi, ciorapi până la genunchi ;ihaine cu mâneci lungi. Înainte de a văduce seara la culcare, controlați-vă cor-pul să nu aveți agățată vreo căpu;ă.Anumite specii de căpu;e sunt destulde mici ;i prin urmare sunt mai greuobservabile.

Cum procedați când trebuiesă scoateți o căpu;ă

Căpu;ele pun o problemă specia-

lă,deoarece sapă pe piele ;i se țin de eadin răsputeri. ~ncercarea de a îndepărtao căpu;ă ca pe o muscă nu are nici unefect. Iar trăgând-o cu for\a afară aceas-ta poate lăsa în piele o parte din apa-ratul bucal, creând astfel sediu pentruo infecție. Spălați zona cu alcool, apoi,cu o pensetă boantă, apucați căpu;acât puteți mai aproape de piele. Tragețifără ezitare în sus ;i în afară, fără ră-sucire ;i fără apăsare. Nu folosiți o ți-gară sau un chibrit aprins deoarece căl-dura poate determina căpu;a să pă-trundă mai adânc în piele. Odată ce ațiîndepărtat căpu;a, spălați bine loculcu apă ;i săpun. Apoi aplicați iod saualt antiseptic.

Cafeina i-a ajutat pe ;oarecii obezis[ sl[beasc[ prin faptul c[ le-a redusapetitul ;i le-a crescut consumul deenergie, potrivit unui studiu publicatde revista britanic[ Nature citat[ deEFE.

Un grup de cercet[tori, condus deprofesorul Guo Zhang de la Universi-tatea Huazhong de ;tiin\[ ;i Tehnologiedin Wuham (China), au reu;it s[ iden-tifice c]teva circuite neuronale impli-cate ̀ n acest efect, dezv[luind noi dateale mecanismelor prin intermediulc[rora cafeina reglementeaz[ metabo-lismul.

Consumul de cafein[ a fost dintot-deauna legat de pierderea `n greutate,`ns[ motivul acestui efect era p]n[acum necunoscut de cercet[tori.

Pentru a `n\elege aceast[ asociere,profesorul Zhang ;i echipa lui au ̀ nce-put s[ urm[reasc[ activitatea recepto-rilor de adenozin[ — care sunt bloca\ide cafein[ — ̀ n regiunea creierului nu-mit[ hipotalamus ;i care reglementeaz[echilibrul energetic al mamiferelor.

Cercet[torii au observat c[ admi-nistrarea de cafein[ la ;oarecii obezi adus la o diminuare a inger[rii de ali-mente ;i a greut[\ii corporale precum;i la cre;terea consumului energetic.

Potrivit studiului, cafeina provoac[

acest efect asupra receptorilor de ade-nozin[ ;i determin[ eliberarea de oxi-tocin[, un cunoscut regulator al meta-bolismului energetic.

Studiul noteaz[ c[ dozele de cafein[administrate au fost foarte mari (60mg/kg, care ar echivala cu un num[r`ntre 24 ;i 36 ce;ti de cafea), fapt ce li-miteaz[ aplicarea acestui poten\ial tra-tament la oameni.

Bitterul „Ierburile vie\ii” esteob\inut din 21 de plante medicinale.Produsul are un efect energizant ;itonifiant asupra sistemului nervos,`nl[tur[ blocajele energetice, ajut[la calmarea general[ a organismului;i confer[ o stare de confort psihic;i echilibru emo\ional. Prin con\in-utul bogat `n substan\e active, pro-dusul Bitter „Ierburile vie\ii”, at]tsub form[ de tinctur[, c]t ;i de cap-sule sau ceai, este un remediu eficace`n armonizarea tuturor func\iilorvitale ale organismului. Ajut[ ladepurarea ;i detoxifierea organis-mului de reziduuri ;i toxine, purif-ic[ s]ngele, elimin[ excesul de ap[;i secre\ii prin diurez[ ;iexpectora\ie. Corecteaz[ caren\elede vitamine ;i minerale ;i `nt[re;teimunitatea natural[ a organismuluidatorit[ caracterului vitaminizant;i mineralizant.

Ingrediente< Ap[ demineralizat[, Al-cool etilic de cereale, Isop (Hyssopus offic-inalis), Busuioc (Ocinum basilicum), Roz-marin (Rosmarinus officinalis), Sun[toare(Hypericum perforatum), S]nzian[ (Gal-ium verum), Sulfin[ (Melilotus officinalis),Trei-fra\i-p[ta\i (Viola tricolor), P[ducel(Crataegus monogyna), Schinel (Cnicusbenedictus), Urzic[ (Urtica dioica),Cre\i;oar[ (Alchemilla vulgaris), Turi\[-mare (Agrimonia eupatoria), Coada-;oricelului (Achillea millefolium), Coada-calului (Equisetum arvense), Salvie (Salviaofficinalis), G[lbenele (Calendula offici-nalis), Troscot (Polygonum aviculare),Mesteac[n (Betula verrucosa), Ceai-verde

(Camellia sinensis), Ceai-negru (easinensis), Hibiscus (Hybiscus sabdariffa),Stevia rebaudiana.

Este recomandat ca adjuvant `n toni-fierea sistemului nervos ;i `n ameliorareaunor afec\iuni nervoase (dureri de cap,migrene, depresii, nevroze, anxietate, in-somnii), `mbun[t[\irea func\iilor psihice(memorie, concentrare, aten\ie, coor-donare), artrite ;i artroze, edeme de natur[renal[, reumatismal[ sau cardiac[.

Mod de administrare< Intern - Bitter„Ierburile vie\ii”sub form[ de tinctur[ sefolose;te dizolvat `n ceai sau ap[, 1 lin-guri\[ `nainte de mas[ ;i 1 linguri\[ dup[mas[, de 3 ori pe zi, ̀ n cure de 6 s[pt[m]ni,pauz[ de o lun[ ;i cura se poate relua. Per-

soanele care nu au voie s[ consume alcoolvor dizolva bitterul ̀ n ap[ sau ceai fierbinte,l[s]nd 5-10 minute `n repaus pentru a seevapora alcoolul sau acest produs se poate`nlocui cu Bitter „Ierburile vie\ii” capsulecare se folose;te astfel< adul\i, c]te 2 capsulede 3 ori pe zi, dup[ mesele principale, `ncure de 6 s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile>copii de la 6 ani `n sus< 1 capsul[ de 3 oripe zi, dup[ mesele principale, ̀ n cure de 3s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile. Extern< sepoate utiliza Bitterul „Ierburile vie\ii” subform[ de tinctur[ pentru masaje sau com-prese cu Ceaiul „Ierburile vie\ii”< Intern<infuzie din 1-2 doze la 200 ml ap[ fierbinte,se pot consuma 3 ceaiuri pe zi de c[tre`ntreaga familie, `n cure de lung[ durat[.

Extern< se poate ad[uga la baia general[pentru reconfortarea organismului.

Ceaiul “Ierburile vie\ii”

Ceaiul "Ierburile vie\ii" este un produstonic ;i calmant, depurativ, detoxifiant, di-uretic, vitaminizant ;i mineralizant. Ceaiulcontribuie la `nl[turarea blocajelor ener-getice ;i de asemenea, ajut[ la calmarea ;ilini;tirea general[ a organismului. ~n com-ponen\a lui intr[ urm[toarele plante< Isop-(Hyssopus officinalis), Busuioc- (Ocinumbasilicum), Rozmarin-(Rosmarinus offic-inalis), Sun[toare- (Hypericum perfora-tum), S]nzian[- (Galium verum), Sulfin[-(Melilotus officinalis), Trei-fra\i-p[ta\i-

(Viola tricolor), P[ducel - (Crataegusmonogyna), Schinel-(Cnicus benedictus),Urzica-mare- (Urtica dioica), Cre\i;oara-(Alchemilla vulgaris), Turi\a-mare-(Ag-rimonia eupatoria), Coada ;oricelului-(Achillea millefolium), Coada-calului-(Eq-uisetum arvense), Salvie-(Salvia offici-nalis), G[lbenele-(Calendula officinalis),Ceai verde-(Camellia sinensis), Hibiscus-(Hybiscus sabdariffa).

Intern – infuzie din 1-2 doze la 200ml ap[ fierbinte, se pot consuma 3 ceaiuripe zi, de ̀ ntreaga familie, ̀ n cure de lung[durat[. Extern< se poate ad[uga la baiageneral[ pentru reconfortarea organismu-lui.

Contraindica\ii< Nu se administreaz[persoanelor alergice la vreunul din ingre-dientele produsului.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Bitterul Ierburile vie\ii de la Hypericum are rol tonic asupra sistemului nervos

Propriet[\ile de sl[bire ale cafeinei, dovediteprintr-un nou studiu

Câteva sfaturi pentru a evita mu;c[turile de c[pu;e

6 Informa\ia de Duminic[/2 iulie 2017

RE}ETE

P[st[i sc[zu\i

Sup[ delicioas[de gulii

Mod de preparare<

Fasolea verde curățată şi ruptă înbucăți de circa 3 cm se fierbe în apăuşor sărată (se poate folosi şi conservă).Din ulei şi făină se prepară un rântaşuşor auriu, se adaugă o linguriță de bo-ia, apoi şi păstăii fierți. Se adaugă câtepuțin şi din apa în care s-a fiert fasolea

(sau zeama de la conservă), până cândse formează o zeamă păstoasă. Se adau-gă condimentele şi mărarul mărunțit,precum şi smântâna zdrodită bine înprealabil, adăugând şi 2-3 linguri dezeamă fierbinte. Frunzele de pătrunjelse pot adăuga, fie odată cu mărarul, fiedoar le servire. Mâncarea se mai lasăpe foc până când începe din nou să deaîn clocot. Se serveşte ca mâncare de si-ne stătătoare, sau garnitură la carnefiartă sau prăjită, cârnați prăjiți, sau cuochiuri de ouă.

Ingrediente<

600 g de fasole verde (cu păs-tăi albi), 150 g de smântână, circa5-6 linguri de ulei, 3 linguri defăină, sare, piper, boia de ardeidulce, o legătură mică de mărarverde, câteva frunze de pătrunjel(nu obligatoriu).

Mod de preparare<

Guliile curățate şi tăiate cubulețe(sau eventual răzuite pe orificiile mari)se călesc în ulei sau unt, se condimen-tează după gust şi se sting cu circa unlitru de apă. Din făină şi smântână seface o îngroşeală, cu grijă, să nu rămână

cu noduri. În acest scop adăugați trep-tat smântâna la făină şi nu invers. Dacănu se omogenizează destul de bine,adăugați puțină lapte, sau eventual apărece. La îngroşeală se adaugă treptatcâteva linguri de supă, iar când bucățilede gulii sunt fierte, se toarnă şi îngro-şeala în oală şi se mai fierbe aşa câtevaminute. La servire se poate orna cufrunze proaspete de pătrunjel, sau ba-con afumat, prăjit şi sfărâmat deasuprasupei, sau încă o lingură de smântână.

Ingrediente<

2 gulii mai mari, sau 3 maimici, 2 linguri de ulei, sau o lin-gură mare de unt, 200 g de smân-tână (15%), o lingură cu vârf defăină, o legătură de pătrunjel ver-de, sare, piper, bază pentru mân-căruri (dacă se poate, de casă)

Muffin cu ciocolat[

Mod de preparare<

Se amestecă ingredientele, mai pu-țin bucățile de ciocolată, până se obțineo pastă perfect omogenă, apoi se maibate cu mixerul, până se face uşoară,cât mai spumoasă. Se adaugă bucățilede ciocolată şi se amestecă fin, astfel

încât aluatul să-şi păstreze consistențaspumoasă. Se împarte în 12 coşulețe şise pun în cuptorul preîncălzit. Se coacela 170 grade C, circa 20 minute. Dacăaveți tavă mare, cu 24 de forme, sau încare încap 24 de coşulețe, astfel încâtsă rămână puțină distanță între ele, toa-tă cantitatea de ingrediente se dublează.Mufinii se servesc ornate cu zahăr pu-dră, frişcă, ciocolată topită, sau even-tual gem.

Ingrediente<

150 g de făină, 2 ouă, 150 gde unt, 150 g de zahăr, 3 lingurigem de caise, un pachet de prafde copt, 50 g de cacao, 50 g cio-colată menaj bucățită. Cantitateaeste suficientă pentru 12 bucățide prăjiturele.

B[utur[ r[coritoare culime, banane ;i ment[

Mod de preparare<

Banana se curăță de coajă, dar lă-mâile verzi nu, iar ghimbirul se deco-jeşte superficial, îndepărtând doar co-jița maronie, căci imediat sub ea se aflăun strat foarte bogat vitaminizat. Lă-mâile se spală bine, se îndepărtează ca-petele, apoi se taie în mai multe bucăți,îndepărtând, pe cât posibil şi semințele.Se pun în blender cu puțină apă şi se

mixează până când şi coaja devine opastă. Ghimbirul se răzuieşte mărunt,se adaugă în paharul blenderului şi seomogenizează. Se adaugă apoi bana-nele, din frunzele de mentă 2-3 bucățise pun deoparte, iar restul se pun înblender. Dacă doriți o băutură mai dul-ce, se adaugă şi miere, după gust, încăpuțină apă plată, până când se pobțineconsistența dorită şi se mixează dinnou, până când totul devine un sucpăstos, fără bucăți de ingrediente. Sepune sucul într-o sticlă bine închisă,se lasă la frigider circa 2 ore, iar la ser-vire paharele se ornează cu frunzele dementă.

Ingrediente<

2 bucăți de lime (lăm]i verzi),2 bucăți de banane de mărimemedie, un pumn mic de frunzeproaspete de mentă, o bucățicăde circa 2 cm de ghimbir, puținăapă şi 1-2 lingurițe de miere (nuîn mod obligatoriu).

Scaiul vânăt este o plantă ierba-cee de culoare cenuşie-verde şi caredevine albastră spre maturitate. Elare frunzele mici şi dinţate, iar flo-rile au culoarea violacee-albastră şiînfloresc în timpul verii.

Tulpina este ramificată dând planteiun aspect globulos. Frunzele de la bazăsunt cordiforme, nedivizate şi peţiolate.Cele mijlocii sunt tot nedivizate dar se-sile, iar cele superioare sunt serat-dinţateşi prevăzute cu spini.

Florile albastre sunt unite în inflo-rescenţe capituliforme, globuloase. Plan-ta se găseşte prin fânţe, păşuni umede,în zone cu teren nisipos, nu de puţineori pe marginile drumurilor. Se recoltea-ză părţile aeriene în timpul înfloririi (iulie- septembrie).

Experţii susţin că în scop terapeuticse prelucrează toată planta, mai ales subformă de decoct. Planta conţine mai mul-te substanţe benefice pentru organismuluman, denumite saponine, susţin spe-cialiştii fitoterapeu\i.

Recomandări terapeutice

Această plantă are o acţiune beneficăîn cazul afecţiunilor căilor respiratorii,fiind un expectorant puternic.

În plus, scaiul vânăt este un foartebun calmant local şi este recomandatpentru tratarea unor bronşite, dar şi a tu-sei. Se poate consuma sub formă de ceai,care poate să fie combinat şi cu alte plantecare au efecte medicinale deosebite asu-pra corpului uman.

Scaiul vânăt se mai utilizează în tra-tamentul paradontozei, cariilor şi a du-rerilor de dinţi. În aceste situaţii va trebuisă folosiţi un decoct de scai vânăt pentrua face gargară dimineaţa şi seara, iar du-rerile se vor calma treptat, însă va trebuisă vizitaţi cât mai repede medicul sto-matolog pentru a remedia problemeledentare.

Experţii în domeniul fitoterapiei afir-mă că băile cu decoct de scai vânăt re-prezintă un tratament eficace în comba-terea efectelor nocive ale artritei şi a in-fecţiilor care apar mai ales la copii.

De asemenea, trebuie să ştiţi că ceaiulde scai vânăt este foarte eficient în trata-rea tusei, astfel încât se recomandă a sebea în fiecare zi, câte 3-4 linguri, îndulcitdupă gust. În câteva zile, veţi scăpa deefectele problematice ale tusei, spun fi-toterapeuţii.

Ceai< se face un amestec în părţi egalede scai v]năt şi frunze de pătlagină. Sefierbe o linguriţă din acest amestec într-o ceaşcă de apă şi cand a dat în clocot seadaugă cimbrişor (cat se ia cu trei degete),se lasă 10 - 15 minute. Se îndulceşte cumiere şi se ia cate o linguriţă în crizele detuse convulsivă.

Scaiul vânăt se înmulţeşte prin se-minţe care se seamănă între lunile martieşi iunie, în ghivece sau în grădină. Răs-adurile apar după două săptămâni. Esterecomandat, totuşi, ca planta să nu fiemutată pentru a evita să fie afectată deboli şi dăunători.

Planta nu este pretenţioasă, ea putândcreşte într-un sol acid, alcalin sau neutru.Ea se dezvoltă cel mai bine în solurile să-race sau doar puţin fertile, într-un locunde este soare multe ore pe zi.

La înflorire, planta se culege şi se pu-ne la uscat. Aceasta este folosită apoi catratament naturist împotriva afecţiunilorsistemului respirator.

Un atuu al acestei plante îl reprezintărezistenţa la secetă.

Este recomandat ca mânuirea planteisă se facă precut, din cauza spinilor şimarginilor sale ascuţite. O pereche demanuşi de gradină poate fi utilă pentruprotejarea mâinilor când lucrezi cu Eryn-gium în grădină.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

Scaiul vân[t esteeficient în cazul

afec\iunilor c[ilorrespiratorii

Scaiul vânăt se mai utilizează în tratamentul paradontozei, cariilor și a durerilor de dinţi. Înaceste situaţii va trebui să folosiţi un decoct de scai vânăt pentru a face gargară dimineaţa și seara,iar durerile se vor calma treptat, însă va trebui să vizitaţi cât mai repede medicul stomatologpentru a remedia problemele dentare.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

2 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

În ultima perioadă ne-amobişnuit ca tendinţele să nu seschimbe chiar atât de mult de laun an la altul.

Cu toate astea, chiar dacă denimulîncă se regăseşte glorios în garderobafeminină sub toate formele sau franju-rile aduc în continuare un aer sofiticatţinutelor noastre, există câteva trenduripe care trebuie să le evităm în aceastăvară, mai ales când vine vorba de pan-tofi.

Pantofii cu baretă la călcâi

Au apus vremurile în care pantofiicu baretă la călcâi erau căutaţi pentrucele mai elegante look-uri, dar mai alespentru că a evidenţiau linia piciorului.Vara aceasta îi poţi înlocui cu o perechede sandale cu călcâiul acoperit şi tocblock sau cu o pereche de panofi sti-letto care oferă un efect de alungire pi-ciorului.

Pantofii peep-toe (decupaţi în vârf)

Câtă vreme vorbim de pantofii pe-ep-toe cu toc subţire, cu siguranţă înaceastă vară va trebui să-ţi iei gândulde la ei. În schimb, pentru a nu le simţilipsa atât de mult, dar şi pentru a oferiţinutei un aspect sofisticat, botinele de-cupate în vârf sunt un model pentrucare poţi apela cu încredere.

Pantofi cu toc cui şi platformă

Tendinţele verii 2017 îşi concen-trează atenţia asupra ţinutelor femini-ne, elegante şi care emană rafinament,

iar pantofii cu toc cui şi platformăoferă un aspect dramatic şi vul-

gar ţinutelor feminine. Dacăîn urmă cu ceva timp

obişnuiam să adoptămacest model pentru că

ne făcea să păremmai înalte şi mai

slabe, anul aces-ta trebuie să

ne evi-denţiem

frumu-seţea

na-

turală într-o manieră feminină.

Pantofi cu ţinte

Clasicul model Valentino nune va părăsi garderoba prea cu-rând. Cu toate astea, modelele depantofi cuţinte aplicatepe toc sau pesuprafeţemari şi în ex-ces vor fi daţiuitării, aceştiafiind înlocuiţide modeleleclasice. Să numai vorbimde pantofi şislipperi cublană care ţin

locul mode-lelor cu

ţinte.

Tendinţele verii 2017 îşi concentrează atenţia asupra ţinutelor feminine, elegante şi care emană ra-finament, iar pantofii cu toc cui şi platformă oferă un aspect dramatic şi vulgar ţinutelor feminine.Dacă în urmă cu ceva timp obişnuiam să adoptăm acest model pentru că ne făcea să părem mai înalteşi mai slabe, anul acesta trebuie să ne evidenţiem frumuseţea naturală într-o manieră feminină.

Modele de pantofi care trebuieevitate vara aceasta

8 Informa\ia de Duminic[/2 iulie 2017

DIET~

Caisele ne duc cu g]ndul la unfruct delicios ;i r[coritor ̀ ntr-o zitorid[ de var[. Adev[rul este c[au caracteristici care le fac dis-tincte de celelalte fructe< culori viicare ̀ \i fac cu ochiul, o arom[ ;i odulcea\[ deosebit[ care ac\io-neaz[ ca un magnet, mai ales asu-pra copiilor ;i o gr[mad[ de be-neficii pentru s[n[tatea celor carele consum[.

Caisul este faimos pentru faptul c[e unul dintre copacii care au c[l[toritcel mai mult. Este originar din China,unde `nc[ se g[se;te `n s[lb[ticie.

A fost adus ̀ n Grecia de Alexandrucel Mare, la `ntoarcerea din expedi\iade cucerire a Indiei. Din Grecia a trecut`n Roma, de unde cultivarea lui s-ar[sp]ndit `n toat[ regiunea meditera-neean[. ~n secolul al 18-lea a fost dus`n America de Nord, unde s-a aclima-tizat ̀ n California ;i ̀ n statele de-a lun-gul fluviului Mississippi. Caisele auajuns ;i pe Lun[, datorit[ expedi\iilorApollo.

Caisul produce fructe vreme de 25de ani, fructele sale fiind culese cum]na. Caisele coapte sunt foarte dulci,fapt atribuit celor trei tipuri de zah[rcare se afl[ `n con\inutul lor< fructoza,sucroz[ ;i glucoz[.

|ara care produce cele mai multecaise este Turcia, urmat[ de Iran ;i Uz-bekistan.

Caisul este un membru al familieiRosaceae (din care fac parte ;i tranda-firii), fiind o rud[ apropiat[ a piersi-cului. Piersicile sunt mai pu\in dulcidec]t caisele, dar sunt mai mari ;i auperisori pe suprafa\a cojii. S]mburii decaise se pot consuma, `n timp ces]mburii de piersici sunt evita\i, fiindconsidera\i otr[vitori. ~n limba latin[,caisele sunt denumite praecocquum,ceea ce ̀ nseamn[ “piersic[ care se coa-ce mai repede”,ceea ce este perfectadev[rat.

Tribul Hunza, care tr[ie;te lagrani\a dintre India ;i Pakistan obi;nu-ie;te s[ consume `n mod regulats]mburi de caise, fructele proaspete ;icele uscate f[c]nd parte, de asemeneadin dieta lor. Ace;ti oameni sunt con-sidera\i cei mai longevivi din lume, cuo speran\[ medie de via\[ de 120 deani, fapt dovedit ;tiin\ific de o echip[medical[ francez[ `n anul 1963.

Propriet[\i ;i indica\ii

Dac[ ̀ n trecut chinezii foloseau cai-sele ca tratament de ̀ nfrumuse\are saude prelungire a vie\ii, ast[zi s-au g[sit;i alte numeroase `ntrebuin\[ri tera-peutice care au, de cele mai multe orirezultate miraculoase.

Deoarece are un con\inut caloricsc[zut, caisa este un fruct excelent `ndietele de sl[bire. Are un efect alcali-nizant datorit[ bog[\iei de s[ruri mi-nerale alcaline. Se remarc[ `n specialpentru con\inutul sc[zut de sodiu ;ipentru nivelurile ridicate de potasiu.Con\ine diverse oligoelemente de mareimportan\[ fiziologic[, cum ar fi man-ganul, fluorul, cobaltul ;i borul. Caiseleconfiate sunt o surs[ important[ deproteine ;i de fier ;i de aceea sunt re-comandate ̀ n anemiile cauzate de lipsade fier.

Caisele con\in ;i vitamine, dintrecare se remarc[ ̀ n mod deosebit Beta-

carotenul. Datorit[ lui, caisele`mbun[t[\esc vederea ;i ajut[ la rege-nerarea \esuturilor ;i a nervilor. Ca unadev[rat izvor de vitamine, aceste fruc-te ajut[ la toniferea ficatului, a stoma-cului ;i a inimii.

Consumul de caise men\ine vede-rea `n condi\ii bune ;i ofer[ str[lucire;i frumuse\e ochilor, semne caracte-ristice unei s[n[t[\i bune. Acestea nuse datoreaz[ doar ac\iunii provitamineiA, ci ;i ac\iunii combinate a celorlaltevitamine ;i minerale care o `nso\esc.

Caisele sunt recomandate ̀ n cazuride usc[ciune conjunctival[, irita\ie cro-nic[ sau m]nc[rime a conjunctivei,pierderea acuit[\ii vizuale cauzat[ deatrofia retinal[ ;i cecitatea nocturn[.Aceste fructe cresc rezisten\a la infec\ii.Astfel, caisele sunt recomandate `n fa-ringit[ cronic[, sinuzit[ ;i eczeme.

Pentru o reu;it[ `n cazul trat[riianumitor afec\iuni, este necesar[ ocur[ cu caise. Aceasta are un efect re-vitalizant ;i curativ, dar reprezint[ ;i oetap[ important[ `n dietele de sl[bit.Caisele elimin[ toxinele din organism,controleaz[ digestia, elimin[constipa\ia, lupt[ ̀ mpotriva infec\iilor,combat astenia ;i st[rile depresive. Deasemenea, stopeaz[ pierderile de me-morie datorit[ con\inutului ridicat defosfor.

Este indicat ca femeile `ns[rcinatesau care iau anticoncep\ionale orale s[urmeze o cur[ cu caise pentru echili-brarea nivelului de betacaroten.

~n cazul `n care ave\i un stomacsensibil, cur[\a\i coaja caisei ̀ nainte deconsum. Tratamentul cu caise dureaz[

15 zile, timp `n care se consum[ ojum[tate de kilogram de caise pe zi, depreferin\[ la cin[, ca singur fel dem]ncare. Pot fi consumate cu p]inepr[jit[.

Utiliz[ri diverse

~n tratarea diferitelor afec\iuni suntfolosite at]t fructul ca atare c]t ;is]mburii ;i florile. Fructul, sau mai bi-ne zis miezul acestuia con\ine vitaminaB 17, o vitamin[ care ajut[ organismuls[ lupte `mpotriva cancerului, contri-buind la distrugerea celulelor cance-roase.

S]mburele caisei, bogat `n acizigra;i ;i proteine, este din ce `n ce maifolosit `n producerea de ulei. Acestaeste utilizat `n industria cosmetic[, laprepararea de produse pentru hr[nirea;i revitalizarea tenului. Pe de alt[ parte,s]mburii sunt folosi\i la tratarea pro-blemelor respiratorii grave< astm,bron;it[ sau tuse. Florile de cais sunt;i ele folosite `n industria cosmetic[,`n special la fabricare produselor pen-tru tenul uscat ;i ridat.

Sucul natural de caise are ;i el in-dica\ii terapeutice importante. Este unremediu eficient `n tratarea febrei ;iajut[ la vindecarea unor boli ale pieliisau arsuri la nivelul epidermei.

Uleiul de caise este folosit at]t pen-tru masaj, c]t ;i `n aromoterapie,`ntruc]t calmeaz[ pielea ;i ofer[ o starede bine psihicului.

ing. chimist Mircea Georgescutel.< 0721202752

Caisele protejeaz[ ochii ;i \esuturile vitale ale organismului

Dieta macrobiotică este o dietăce elimină din alimentaţie făinoa-sele, ouăle, carnea şi lactatele, darpune la loc de cinste legumele demare. Bucătarul personal al Ma-donnei, chef Mayumi Nishimura,a scris o carte în care vorbeşte des-pre această dietă macrobiotică.

Această dietă îşi are originile în Ja-ponia şi presupune consumul de mân-care naturală, multe alimente de origi-ne vegetală. Mişcarea, atitudinea rela-xată, mestecarea cu răbdare a alimen-telor, sunt alte lucruri importante caparte a dietei.

Alimentele yin şi yang

În acest regim alimentar şi de viaţă,produsele yin sunt cele reci, dulci. Ali-mentele yang sunt cele mai sărate, fier-binţi sau agresive la gust.

Alimente premise. În această dietăsunt permise alimente precum fructele,legumele, seminţele, tofu, uneori şipeştele sau fructele de mare. Mai suntpermise cerealele integrale, algele ma-

rine, fasolea, ghimbirul, murăturile,supele ce conţin ingredientele permise.Acestea pot fi preparate fierte, coaptesau la aburi.

Alimente de evitat. De evitat înacest regim sunt conservanţii, lactatele,carnea, alimentele picante, cartofii, făi-noasele, dulciurile, dovleceii. Dat fiindfaptul că este permisă numai carneade peşte, şi aceasta ocazional, am puteaspune despre acest regim alimentar căeste unul aproape vegetarian. Cumaceastă dietă tinde să fie una aproapestrictă şi cam dură, limitată în consu-mul de alimente, organismul nu pri-meşte toate vitaminele, nutrienţii, decare are nevoie.

Cum nici suplimentele nu sunt ac-ceptate, dieta macrobiotică este discu-tabilă, iar cei care vor să o ţină ar trebuisă se consulte mai întâi cu un specialist.Dieta Macrobiotică a fost ţinută şi deactriţa Gwyneth Paltrow, care a ajunsaproape de osteoporoză din cauza de-ficienţelor nutriţionale.

Copiii sunt predispuşi la dezechi-libre nutriţionale dacă ţin o asemeneadietă, mai ales fără sfatul unui medicspecialist.

Dieta macrobiotic[, un regim aproape vegetarian

Caisele elimin[ toxinele din organism, controleaz[ digestia, elimin[ constipa\ia, lupt[ ̀ mpotrivainfec\iilor, combat astenia ;i st[rile depresive. De asemenea, stopeaz[ pierderile de memoriedatorit[ con\inutului ridicat de fosfor.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie) ✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

2 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Dirijorul şi compozitorul Ser-giu Celibidache s-a născut la 28iunie 1912, la Roman, județul Ne-amț. A învățat să cânte singur lapian, la vârsta de patru ani, fiindpasionat de timpuriu de muzicade jazz.

Și-a efectuat studiile liceale şi mu-zicale la Seminarul Pedagogic din Iaşi(1930), continuând, la Bucureşti, subîndrumarea lui Theodor Rogalski (teo-rie-solfegiu, pian) şi a lui Theodor Cos-ma (jazz), apoi la Academia de Muzică(Musikhochschule) din Berlin (1936-1944), unde îl întâlneşte pe compozi-torul Heinz Tiessen. În paralel, a stu-diat şi la Facultatea de Filosofie a Uni-versității "Friedrich-Wilhelm" din Ber-lin, unde a obținut doctoratul în mu-zicologie, cu o teză despre "Arta poli-fonică a lui Josquin Desprez", aşa cumarată "Membrii Academiei Române -Dicționar", Ed. Enciclopedică, 2003.

A debutat ca pianist de jazz la Iaşi,apoi a fost pianist-corepetitor în Bu-cureşti, dirijor de cor la Berlin. Primaorchestră pe care a condus-o în carierasa de dirijor a fost Formația Academicăde Muzică din Berlin (1941).

Dirijor de mare succes

În 1945 a devenit dirijor al Orches-

trei simfonice din Berlin, începând olungă carieră de dirijor. A fost dirijoral Filarmonicii din Berlin (1945-1952),Capelei Regale din Copenhaga (1960-1963), Orchestrei simfonice din Stoc-kholm (1962-1971), Orchestrei Radio-difuziunii din Stuttgart (1972-1977) şiOrchestrei Filarmonicii din München(1979-1996).

În perioada 1945-1954 a dirijat 414concerte cu Orchestra Simfonică din

Berlin. Numai în 1946, în prima sta-giune, a dirijat 108 concerte. În acelaşian a avut şi prima întâlnire cu compo-zitorul şi dirijorul Wilhelm Furtwän-gler.

A dispre\uit rutina

A predat cursuri de fenomenologiemuzicală la "Schola Cantorum" din Pa-ris, Universitatea din Mainz (1976-

1990), Praga etc. şi a susținut cursuride vară pentru dirijat la Trier, Mün-chen, Siena etc.

Repertoriul promovat în concertea pornit de la preclasici şi clasici, ajun-gând până la moderni şi contemporani,fără a ocoli teatrul liric (de la "Cosi fantutte" de W.A. Mozart până la "Wozzek"de Alban Berg), de la "Concertele bran-demburgice" şi "Suitele" de J.S. Bach,"Concertele grossi" de Handel şi Vi-valdi, de la "Simfoniile" de W.A. Mo-zart, J. Haydn, Beethoven şi Schubertpână la ciclurile complete ale "Simfo-niilor" de Schumann, Brahms şi Bruc-kner, fără a ocoli lucrările reprezen-tanților şcolilor naționale (A. Dvorak,P.I. Ceaikovski, Jean Sibelius, D. Șos-takovici, S. Prokofiev). Totuşi nu a iubitmuzica de avangardă şi nici muzica deoperă/operetă.

A compus "4 Simfonii", "Concertpentru pian şi orchestră", "Suita pentruorchestră", "Recviem", "Taschen Gar-ten" ş.a., lucrări elaborate în etapa stu-diilor la Berlin, cenzurate de autor dela execuțiile publice.

Personalitate artistică nonconfor-mistă, contradictorie, care a disprețuitrutina, mediocritatea, reclama comer-cială, filosoful care a promovat teoriipersonale originale, epatante şi con-cepții absolutiste, exclusiviste, asupracreatorilor şi operelor de artă, omulsclipitor de inteligent, plin de vervă,

ironie, sarcasm, savantul înzestrat cuo cultură generală copleşitoare, a atinsspre sfârşitul vieții o carieră impresio-nantă, devenind pentru lumea muzi-cală un mit, o legendă vie a bagheteicontemporane. În 1965 s-a căsătorit cuIoana Procopie Dimitrescu, iar 1968s-a născut unicul său fiu, Serge IoanCelilbidache.

În 1978 a fost numit profesor ono-rific la Universitatea Johannes-Guten-berg din Mainz, unde începea o lungăactivitate pedagogică, considerând că"a preda este cea mai nobilă activitateumană". În acelaşi an a revenit pentruscurt timp `n România, unde a dirijatFilarmonica George Enescu din Bucu-reşti. După ce a părăsit România, înanul 1936, Sergiu Celibidache a maiconcertat aici şi în 1970, 1979 dar şi în1990, când declara< "M-am născut ro-mân, am îmbătrânit româneşte şi o sămor român".

În iunie 1996 Sergiu Celibidache asusținut ultimul concert la Munchen,iar la 14 august 1996 se stingea dinviață la Neuville-sur-Essonne, lângăParis.

Anul 2012, în care s-au împlinit100 de ani de la naşterea sa, a fost de-clarat Aniversare UNESCO Sergiu Ce-libidache. Atunci au avut loc nume-roase manifestări dedicate mareluicompozitor şi dirijor.

A consemnat V.A.

În urmă cu 56 de ani, pe 2 iulie1961, scriitorul Ernest Hemin-gway s-a trezit în casa lui dinMunţii Sawtooth, Idaho, a cobo-rât din pat fără să-şi trezeascăsoţia, s-a dus la dulapul cu puşti,s-a dus în spatele casei şi şi-a trasun glonţ în cap.

Ani de zile, biografii i-au analizatviaţa şi opera, încercând să explice mo-tivele pentru care scriitorul s-a sinucis.Însă, în cele din urmă, un psihiatru dinHouston, Texas, a descoperit ce l-a de-teminat pe laureatul premiului Nobelsă se împuşte.

Ur[ de sine mocnit[

Viaţa lui Ernest Hemingway păreauna de vis< el însuşi era combinaţiaechilibrată între cultură şi acţiune. Ma-re amator de coride, pescuit, vânătoare,corespondent de război, şi-a văzut ope-ra literară răsplătită cu cea mai maredistincţie pentru literatură.

După ce a citit opera şi 15 biografiiale scriitorului, psihiatrul CristopherD. Martin a dat următorul diagnostic<"tulburare bipolară, dependenţă de al-cool, traumatisme craniene şi înclinaţiinarcististe".

De altfel, în familia lui Hemingwaysinuciderile erau frecvente, probabilpentru că aproape toată familia lui su-ferea de depresie maniacală, explicăMartin. Tulburarea bipolară de caresuferea scriitorul îşi are rădăcinile îndouă întâmplări din copilărie.

Mama lui, Grace, obişnuia să îl îm-brace în fetiţă, îi spunea "păpuşă" şi

"dulceaţă", iar, într-o zi, în faţa mameilui, copilul Ernest a mimat un pistol şia tras< "Bang, am omorât-o pe dul-ceaţă".

Clarance Hemingway era un bărbatmasiv, care îşi bătea copilul cu cureauade ascuţit briciul. Ernest a luat cureaua,a împins-o într-o sticlă, pe care a în-gropat-o în hambar, apoi a luat puşcaşi a tras, cu gândul la capul tatălui său.

Când tatăl lui a murit(`mpu;c]ndu-se cu un revolver), scrii-torul i-a mărturisit unui prieten că

ajunsese să bea prea mult, din cauzavieţii lui. Suferea o criză de identitate,explică psihiatrul. "De aceea avea stăriatât de schimbătoare, nu putea să ţinăo prietenie, iar relaţiile cu femeile eraupline de certuri", arată Martin.

V]n[toarea, un refugiu

Întreaga lui viaţă s-a simţit urmăritde moartea tatălui său. De aceea, s-arefugiat în războaie şi vânători crude."Omor aici animale şi peşti, încercând

să nu mă omor pe mine", îi scria el AveiGardner. Şi s-a refugiat în scris.

Când a primit Nobelul în 1954, s-a simţit preţuit, însă s-a temut că, la felca majoritatea scriitorilor, nu va mai ficapabil să creeze nimic.

În anii '60, temerile i s-au adeverit.A devenit depresiv şi avea halucinaţii.Avea senzaţia că doi agenţi federali îiverificau, în fiecare zi, conturile, ca sădescopere dacă făcea afaceri ilegale.Credea şi că prietenii lui voiau să-lomoare. Obsesiile lui îl împingeau că-

tre demenţă.A început un tratament medica-

mentos şi unul cu electroşocuri. În pri-măvara lui 1961, i s-a cerut să contri-buie măcar cu o propoziţie la prefaţaunui volum dedicat lui JFK. Nu a reuşitsă scrie nici măcar un rând. A mai în-cercat să se sinucidă de două ori, o da-tă- prin împuşcare, iar, de cealaltă dată,aruncându-se în faţa unui avion caredecola. Au urmat două luni de spitali-zare. Apoi s-a purtat normal o zi. S-adus la picnic, iar în dimineaţa urmă-toare s-a împuşcat.

Irascibil ;i ciudat

În Paris a trăit, o vreme, o idilă cuprima lui soţie, Hadley, şi cu copilullor, John, şi a început să-şi facă un nu-me ca scriitor. Totuşi, începuse să aibăun comportament ciudat, cu schimbăribruşte - irascibilitate şi o dorinţă de ase întoarce împotriva celor care încer-cau să-l ajute. Astfel, şi-a părăsit soţiaşi băiatul şi a plecat cu cea de-a douasoţie, Pauline Pfieffer, o decizie urmatăde multe nopţi cu coşmaruri.

Apoi a devenit obsedat de luptelecu tauri< de altfel, multe dintre cărţilelui au ca temă centrală ori adiacentăcoridele, iar, pentru că nu putea parti-cipa el însuşi, a plecat la Mombasa, săvâneze lei şi kudu.

Hemingway ajunsese şi dependentde alcool< trei sticle de vin Valpolicellala micul-dejun, iar în restul zilei scotch,tequila, martini şi whisky. În 1957,prietenul lui doctor, AJ Monnier, îiscria< "Ernie, trebuie să renunţi la al-cool. Asta e cel mai important". Totuşi,scriitorul nu a vrut.

Sergiu Celibidache, un filosof al muzicii clasice

Hemingway la masa de scris la re;edin\a sa din Idaho, `naintea celui de-al Doilea R[zboi Mondial

"M-am născut român, am îmbătrânit româneşte şi o să mor român"

Sinuciderea unui geniu fr[m]ntat<Ernest Hemingway

PERSONALIT~}IDupă ce a citit opera şi 15 biografii ale scriitorului, psihiatrul

Cristopher D. Martin a dat următorul diagnostic< "tulburare bi-polară, dependenţă de alcool, traumatisme craniene şi înclinaţiinarcisiste".

10 Informa\ia de Duminic[/2 iulie 2017

LITERATUR~

Col.(r.) Petru Prodan s-a născutîn anul 1954, în comuna Fru-muşica din judeţul Botoşani. Aurmat Colegiul Militar Naţional“Ştefan cel Mare”, iar apoi Şcoalade Ofiţeri Activi de Artilerie“Ioan Vodă” din Sibiu. În anul1986 a fost admis la Academia deÎnalte Studii Militare.

A îndeplinit funcţii de mare răs-pundere, comandant de batalion,ofiţer de stat major de regiment, co-mandant de obiectiv, comandant alCentrului Militar Judeţean Sălaj ş.a.La Satu Mare, după pensionarea sur-venită în 2004, a devenit membru alAsociaţiei Naţionale Cultul Eroilor”Regina Maria“.

Activitatea militarăa lui Petru Prodan

De-a lungul carierei sale militarede zeci de ani, a dovedit aplecare sprecunoaşterea istoriei militare, iar apoia fost preocupat de a aduce în atenţiepublică a acestor informaţii. A cola-borat la publicaţia "Eroii Neamului",revistă în care a publicat o serie demateriale deosebit de bine documen-tate. După trecerea acestuia întru celeveşnice, la începutul acestui an, colegide arme şi nu numai, au decis să edi-teze un volum omagial, în care să fieadunate materialele publicate în timp,în revista menţionată. Demersul a fostfăcut de către col. (r.) Voicu Şichet,cel care este redactor şef al revistei"Eroii Neamului". Odată ieşită de subtipar, prin grija prietenilor şi a fami-liei, cartea a fost lansată joi, 29 iunie,la Cercul Militar Satu Mare. Întâm-plător sau nu, în această zi creştinii i-au sărbătorit pe Sfinţii Petru şi Pavel.

Lt.col.(r.) Zorin Ioan Platec, a fostmoderatorul întâlnirii invitaţilor cuvolumul “Plăieşul de pe Someş - co-lonelul Petru Prodan”, apărut la o edi-

tură sătmăreană.Despre Petru Prodan şi scrierile

sale adunate într-un tom au vorbit<dr. Daniela Bălu, preot ortodox - dr.Cristian Boloş, col. r. Mircea Blideran,moderatorul întâlnirii, editorul volu-mului şi Elisabeta Prodan, soţia celuicomemorat.

Vorbitorii, parcă înţeleşi, unii auvorbit despre activitatea militară a luiPetru Prodan, iar alţii despre multi-tudinea de informaţii mai ales din do-meniul istoriei militare, aduse înspaţiul public prin intermediul arti-colelor publicate în revista "Eroii Ne-amului". În articolele publicate se re-simte profunda legătură a celui come-morat, cu Moldova, zona în care s-anăscut şi şi-a petrecut copilăria. Ma-teriale despre viaţa şi faptele de armeale lui Ştefan cel Mare, despre primul

submarin românesc şi multe altele in-clud bogate informaţii pe care le-adeţinut Petru Prodan şi a căutat să leîmpărtăşească şi celor care, din diver-se motive, au avut acces limitat la ele.Articolele incluse în acest tom, în ma-rea lor majoritate reprezintă adevăratelecţii de patriotism.

Cuvinte de mul\umire

Moartea lui Petru Prodan nu în-seamnă dispariţia lui. El asigură opunte între cititorii volumului şi di-vinitate. Prin trecerea lui în eternitate,cel omagiat a ajuns să intre în oasteacerească. Veghează de acolo, de sus,tot ceea ce se desfăşoară după plecarealui.

Soţia defunctului a închis suitaluărilor de cuvânt. Ea a mulţumit tu-

turor participanţilor la acest eveni-ment emoţionat, dar şi celor care subdiverse forme şi-au adus contribuţiaca scrierile lui Petru Prodan să vadălumina zilei într-un volum. Au fostadresate mulţumiri col.(r.) VoicuŞichet, cel care a iniţiat şi susţinutacest eveniment editorial, în sensul căa adunat şi ordonat materialele publi-cate anterior în revista "Eroii Neamu-lui".

Printre cei prezenţi la manifesta-rea culturală comemorativă/omagialăi-am mai menţiona pe< AlexandruZotta, Ionel Costescu, Ovidiu T. Pop,Marius Horşia, Gheorghe Strâmb, Ca-rol C. Koka, Vasile Şichet, Vasile Cor-moş, Maria Cormoş, Lucian Marişca,Nelu Andreica, Gheorghe Rentea, Au-gustin Tomuţ ş.a.

Ioan A.

Sâmbătă, 1 iulie, se împlinesc75 de ani de la naşterea omuluide cultură Ioan Bran. El a văzutlumina zilei în anul 1942, în lo-calitatea Bârsău de Jos şi a trecutîntru cele veşnice în anul 1988, înspitalul din Satu Mare.

În cei 46 de ani cât a trăit, din care23 ţintuit la pat, în urma unui accidentstupind în care i s-a fracturat coloanavertebrală, a reuşit să publice volumul"Deosebite iubiri", în tandem cu regre-tatul Vasile Tarţa apare volumul Doipoeţi autodidacţi, prefaţat de criticul şiscriitorul Alexandru Zotta, apoi aparevolumul postum "Stări tranzitive", pre-faţat de regretatul Dorin Sălăjan şi "Unpoet cu aripile frânte".

Despre poezia lui Ioan Bran, Ma-riana Gârbe şi alţi oameni de culturăsătmăreni consemnau< "Ioan Branreuşeşte prin poemele sale să transferedurerea în cântec, cenuşa în flori decolţ, neiertător de fragile. Poemele de-vin nu imnuri ale speranţei, ci ale cer-titudinii vieţii, propulsate de versuri ro-buste, grele ca miresmele crinilor dinmâna unui copil ce descoperă uimit mi-racolul lumii...Biografia sa a devenit ocomponentă esenţială a poeziei. Struc-tural, este o poezie a zborului frânt.

Lirismul poeziei luiIoan Bran este extras dinsubstanţa emoţiilor directe

Dacă referitor la poezia sa se poatevorbi de o «abolire a timpului» (GeorgeVulturescu), în acelaşi timp spaţiul eiliric este fie imaginar, fie al unei me-morii din alt timp, unul neimplicat şitot mai subţiat de depărtare” (Ioan Nis-tor, 2011)> Lirismul poeziei lui IoanBran este extras din substanţa emoţiilordirecte ori subsidiare prin care răzbateuşor dramatismul care-i conferă o uşoa-ră aură dramatică. Poetul îşi intelectua-lizează lirismul, fără să-l depersonali-zeze” (Livia Mărcan, 2010)... Prin des-tin, Ioan Bran poate fi comparat cu Ni-colae Labiş, cu diferena că cel dintâi ci-tat nu avea opera împlinită în momen-tul accidentului, chiar dacă prima poe-zie o compune înainte de a trece pragulşcolii, în timp ce Labiş o avea. Poezialui Bran ţine de o tensiune interioară,terapeutică< “Sânt bolnav de ficatul luiPrometeu / Sufă de vulturul meu vechişi plin de pliscuri” („Teama”).

Semnele timpului şi spaţiului suntsuspendate la Ioan Bran< „Ai grijă desecunda-colibri / în aer nici-un cuib,în preajmă nici-o scară” („Coliziune cuesenţele”)> “Poate că-n realitate aripilesânt fleacuri / după care mă tot dau învânt eu unul / de trei sute şasezeci şicinci de veacuri” („Dezgolire”)> „Sus-pendat în clarobscur fac împărţeala</cât revin pe unitate de idee? / Oscilămîntre micron şi leghe, / electrizaţi de-alstelei apanaj” („Suspensie în clarob-scur”)> „Mie mi se pare că te-afli, şi căexist / în despărţitura dintre două ploi”(„Despărţitura”). Scriam în prefaţa lavolumul „Revelaţie şi calvar”< „Înspaţiul lui poetic, Ioan Bran este per-sonajul central în jurul căruia se clă-deşte universul liric ori se află într-unmonolog cu personaje, uneori, fără per-sonalitate”.

Spre deosebire de Vasile Muste careare „Dialoguri” cu< „bunicule acolo pes-te dealuri unde se lasă / soarele are caoamenii casă / şi dacă e singur cine îlvindecă / şi de ce nu se schimbă când eduminică / n-are casă / n-are taine / n-are cufăr / pentru haine” („Cartea îm-păcării cu iarba”, Cluj-Napoca, Grinta,2011, p. 73)..."

Ioan C.A.

Omul de cultur[ Ioan Bran ar fiîmplinit 75 de ani

A fost lansat volumul “Pl[ie;ulde pe Some; - colonelul Petru Prodan”,

semnat de col.(r.) Voicu :ichet

Despre Petru Prodan şi scrierile sale adunate într-un tom au vorbit< preot ortodox - dr. Cristian Boloş, dr. Daniela Bălu,Elisabeta Prodan, soţia celui comemorat ;i col. r. Mircea Blideran, moderatorul întâlnirii

De-a lungul carierei sale militare de zeci de ani, col.(r.) Petru Prodan a dovedit aplecare sprecunoașterea istoriei militare, iar apoi a fost preocupat de a aduce în atenţie publică a acestor in-formaţii. A colaborat la publicaţia "Eroii Neamului", revistă în care a publicat o serie de materialedeosebit de bine documentate. După trecerea acestuia întru cele veșnice, la începutul acestui an,colegi de arme și nu numai, au decis să editeze un volum omagial.

Maria Gârbe, originară din Ci-cârlău, nu necesită prea multe pre-zentări pentru numeroşi sătmărenicare au trecut pragul Bibliotecii Ju-deţene Satu Mare atât înainte, câtşi după 1989. Ea a lucrat o “viaţă”la instituţia mai sus menţionată.Experienţa acumulată, dar şi infor-maţiile stocate i-au permis să edi-teze mai multe lucrări care au ca-racter documentar, indiferent că es-te vorba despre oameni de culturăsau chiar bibliotecari.

Această din urmă menţionată ca-tegorie profesională se regăseşte în re-cent apăruta lucrare "Oameni, cărţi,fapte". Aşa cum menţionează autoareaîn Argument< "(...)Bibliotecari care s-au născut la Cicârlâu ori au devenit ci-cârlăuani. Care, în traseul lor profesio-nal, prin funcţiile şi atribuţiile avute

au fost ori mai sunt bibliotecari sau aufost şi bibliotecari".

Numele celor care sunt eroiivolumului

Iată numele celor care sunt eroiivolumului menţionat mai sus< IoanŞtiru, preot, dirijor de cor, autor alunei monografii a satului, poet, pa-tron spiritual al bibliotecii din Cicâr-lău> Ana Balea, profesor, bibliotecarăla Biblioteca Medicală Deva> FloricaBob, bibliotecar până în 2007 la Bi-blioteca comunală "Ioan Ştiru" din Ci-cârlău> profesor Ioan Burnar, poet, pu-blicist, fost bibliotecar în Cicârlău>Monica Costea, bibliotecar la Biblio-teca Centrului Universitar Nord, dinBaia Mare> profesoara Carolina Cu-ceu, o vreme bibliotecar la şcoala dinCicârlău> Simona Dumuţa, fostă bi-

bliotecară la Biblioteca Judeţeană "Pe-tre Dulfu", din Baia Mare> Maria Gâr-be, autoarea lucrării despre care facemvorbire, fostă bibliotecară la BibliotecaJudeţeană Satu Mare şi Baia Mare, vre-me de 39 de ani> Maria Gluck, fostăbibliotecară la Cicârlău, în perioada1959 - 1960> Aurica Hereş, fostă bi-bliotecară la Cicârlău, în perioada1972 - 1973> Roxana Nedelea, biblio-tecară la Cicârlău> Ioan Oşan, fost bi-bliotecar la biblioteca institutului deînvăţământ superior din Baia Mare>Maria Ploieşteanu, fostă bibliotecarăla Biblioteca Judeţeană Mureş, Insti-tutul "Gheorghe Şincai" Târgu Mureş,al Academiei Române> Florica Popan,fostă bibliotecară în Cicârlău, în pe-rioada 1967 - 1974 şi Florica Delia Să-săran, fostă bibliotecară la Bibliotecaorăşenească Tăuţi Măgherăuş, în pe-rioada 2009 - 2015.

Ioan Aniţaş

15 oameni din Cicârl[u sau deveni\i cicârl[uani, evoca\iîn lucrarea “Oameni, c[r\i, fapte”, scris[ de Maria Gârbe

2 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Statele Unite a efectuat 1054 de testenucleare (oficiale) din anul 1942 până în1992. Testele au fost interzise în 1996, cândtratatul a fost semnat de 183 de ţări. DeşiSUA nu a semnat tratatul, statul americana oprit testele care implicau explozii nu-cleare.

Majoritatea testelor nucleare au avutloc în deşertul Nevada şi în Insulele Mar-shall din Pacific, scrie The Vintage News.

În 1958, S.U.A. a efectuat o serie de 35de teste nucleare la Pacific ProvingGrounds care a lăsat extrem de multe ur-me, inclusiv o cantitate imensă de materialradioactiv care trebuia înlăturat pentru aevita contaminarea mediului şi a nume-roaselor ecosisteme din Oceanul Pacific.Armata Statelor Unite a luat materialul şil-a transferat pe Insula Runit, care este par-te din Enewetak Atoll din Insulele Mar-shall. Insula a fost aleasă datorită (sau dincauza) unui crater imens care a rezultat înurma unei explozii nucleare din cadrulunui test, numit Cactus. Craterul avea for-ma ideală pentru construirea unui domcare să protejeze mediul de deşeul radioac-tiv acumulat de armată. Betonul are o gro-sime de 46 de centimetri şi structura estecunoscută sub numele de Domul Cactus.În ultimii ani s-a constatat că solul dinjurul structurii este contaminat, afectândflora şi fauna locală. Un alt lucru îngrijo-rător este vechimea  construcţiei, care pre-zintă semne de uzură, inclusiv crăpături.Chiar şi aşa, într-un comunicat din 2013,oficialii SUA au precizat că materialul ra-dioactiv din dom nu prezintă niciun risciminent pentru mediu. Există o altă pro-blemă. Nivelul mării poate creşte, încondiţiile în care Domul Cactus se găseştechiar la nivelul mării, existând riscul să fieacoperit de ocean. Acest lucru ar duce ine-vitabil la contaminarea apei.

Pagin[ realizat[ de Mirela Filimon

Castelul Bran este cel mai vi-zitat obiectiv turistic din Braşov,iar de anul acesta vine cu douănoi atracţii< Casa de Ceai a Regi-nei Maria deja deschisă şi, în pre-mieră, un tunel secret care va pu-tea fi explorat din luna iulie.

Ini\ial Castelul fusese construit dec[tre sa;i din cheltuiala lor, dup[ carea fost donat de c[tre conducerea asu-pritoare local[ monarhic[, Reginei Ma-ria f[r[ acceptul localnicilor, care nuaveau ;coal[ ;i nici drept de vot. Co-munismul l-a smuls din ghearele regale;i l-a dat poporului, `ns[ conducerea\[rii de dupa 90 l-a “restituit” casei re-gale de Habsburg.

Castelul Bran este evaluat acum la120 de milioane de euro. Potrivit da-telor financiare, Castelul Bran a obţinutîn 2016 un profit de 13,3 milioane delei (aproape 3 milioane de euro), ceamai mare cifră din 2009 încoace.

Castelul Bran face bani din vânza-rea de bilete (peste 900.000 de vizitatoriîn 2016), dar şi din vânzarea de pro-duse branduite şi petreceri private.

Noutăţile de la Castelul Bran

De anul acesta s-a deschis şi Casade Ceai a Reginei Maria, iar din toam-nă va fi deschis şi un tunel secret. Casade Ceai datează de la 1920 şi se află înparcul Castelului Bran, pe malul lacu-lui. A fost amenajată la iniţiativa Regi-nei Maria şi aici se servea ceaiul în fie-care zi. Acum a fost refăcută, transfor-mată în cafenea şi a devenit o atracţiepentru turişti. Casa de Ceai s-a deschisla finele lunii aprilie şi va avea şi o te-rasă în aer liber de 150 de locuri. Vizi-

tatorii pot sta la o cafea şi se vor putearelaxa în căsuţa în care cu aproape  unsecol stăteau la o şuetă capetele înco-ronate ale României şi nu numai. Cos-turile totale ale proiectului de restau-rare şi extindere a Casei de Ceai a Re-ginei Maria se apropie de 500 000 deeuro.

Tunelul secret al Castelului Bran afost construit în 1930 la ordinul Regi-nei Maria pentru a uşura parcurgereade către regina bolnavă de artrită a dru-mului dintre castel şi parc.  Accesul se

făcea prin vechea fântână din curteainterioară a castelului unde a fost mon-tat un lift electric cu ajutorului căruiaRegina Maria putea coborî 30 de metriîn subteran. După ce s-a construit liftul,la baza fântânii a fost săpat un tunelorizontal în stâncă, realizându-se le-gătura cu Parcul Regal al reşedinţei.

Tunelul are 40 de metri lungime,iar Regina Maria putea ajunge mai re-pede în parcul castelului unde îi plăceasă citească şi să se relaxeze.

Tunelul secret nu a fost până acum

niciodată deschis publicului. Adminis-tratorii Castelului Bran vor schimbaacest lucru, iar Tunelul Secret urmeazăsă devină un Tunel al Timpului. Turiştiivor urca într-un lift cu o capacitate deşase peroane, vor coborî 30 de metrisub pământ tot prin vechea fântână,iar apoi vor putea parcurge la pas tu-nelul de 40 de metri lungime pentru aajunge în parcul regal. Tunelul nu esteunul simplu, iar traversarea lui va fi oadevărată experienţă.

De-a lungul său vor fi mai multeholograme care vor prezenta CastelulBran de-a lungul istoriei sale, de la con-struirea sa din 1377. Data inaugurăriinu este întâmplătoare. Tunelul va fideschis în luna iulie, când se împlinesc640 de ani de la atestarea documentarăa Castelului Bran. 

Castelul Bran este o mare atracţieturistică, mai ales datorită mitului luiDracula. Castelul Bran, devenit celebruîn toată lumea drept Castelul lui Dra-cula, este un obiectiv turistic privat fi-ind, din 2009, în proprietatea lui Do-minic de Habsburg. Turiştii care vinLa Castelul Bran pot vizita acum 23 decamere, număr dublu fată de perioadacând Branul făcea parte din patrimo-niul naţional.

Majoritatea pieselor de mobilier ex-puse au fost cumpărate din consignaţiidin Italia şi datează din aceeaşi perioa-dă cu piesele originale. Din păcate, vi-zitatorii pot vedea foarte puţine obiectecare au aparţinut familiei regale. Prin-tre acestea se află costumul popularpreferat al reginei Maria, una dintrecoroanele regale şi un pumnal ale re-gelui Ferdinad, dar şi cartea de oaspeţia reginei Maria şi a principesei Ileana.Biletul de intrare la Castelul Bran costă30 de lei.

~n castel vor fi expuse mai multe holograme care vor prezenta Castelul Brande-a lungul istoriei sale, de la construirea sa din 1377

Un grup de medici şi avocațidin mai multe țări, care benefi-ciază de sprijinul activ al guver-nului de la Belgrad, vrea să deaîn judecată NATO la Tribunalulde la Haga pentru pentru folosi-rea uraniului sărăcit în timpulbombardamentelor din 1999.

Mai mulți experți sprijiniți de Bel-grad afirmă că bombardamentele dinSerbia şi Muntenegru au dus la un“dezastru ecologic major” care a afec-tat sănătatea a mii de oameni din re-giune. Echipa de experți afirmă, spri-jinindu-se parțial chiar pe documenteNATO, că forțele NATO au folositatunci între 10 şi 15 tone de uraniusărăcit, un deşeu recuperat din insta-lațiile de îmbogățire a uraniului na-tural şi care e folosit pentru proiectileperforante, informează Radio EuropaLiberă.

Avocați şi medici din țări ale UE,Rusia, China, India, Turcia şi Serbiase pregătesc să dea în judecată cele 19țări din NATO care au format alianțace a participat în 1999 la bombardareaIugoslaviei, compusă atunci din Serbia

şi Muntenegru.Plângerea va cere ca cele 19 țări

din NATO care au participat la alianțaad-hoc de atunci să fie obligate să plă-tească compensații pentru “daunelefinanciare şi non-financiare” şi să leasigure tratament medical celor pre-supuşi a fi atinşi de cancer din cauzabombardamentelor de atunci.

Campanie de bombardarea Iugoslaviei lansat[pe 2 martie 1999

NATO a lansat campania de bom-bardare a Iugoslaviei pe 24 martie1999, fără a fi primit un mandat clardin partea Consiliului de SecuritateONU. Campania a fostlansată după ce preşedintele iugoslav,mort de atunci în detenție la Haga,Slobodan Miloşevici, a refuzat să sem-neze un acord de pace ce ar fi pus ca-păt înfruntărilor dintre armata iugo-slavă şi rebelii albanezi din Kosovocare căutau să obțină independențaprovinciei. Potrivit organizației non-guvernamentale Human RightsWatch, bombardamentele NATO auucis circa 500 de morți, în 78 de zile.

Proprietarul Castelului Bran`nregistreaz[ un profit uria; din v]nzarea

biletelor de vizitare a monumentului

85.000 mc de material radioactiv ar putea ajunge în Pacific

O echipă de cercetători polonezo-peruviană a anunţat noi descoperiri fă-cute la cel mai faimos sit arheologic dinPeru. Oamenii de ştiinţă au anunţat căau motive solide pentru a crede că po-pulaţia Inca folosea observatoarele de peMachu Picchu pentru a urmări deplasa-rea corpurilor cereşti. Specialiştii polo-nezi şi peruvieni au studiat mai ales zonaIntimachay din Machu Picchu, ceconţine o structură cu o fereastră frontalăşi cu una laterală. Cercetătorii relateazăcă astronomii Inca ar fi putut urmări dinacel loc mai multe fenomene astrono-mice, printre care solstiţiile de vară şi iar-nă, cât şi deplasarea lunii. Cercetătoriiafirmă că, cel mai probabil, Intimachayera un spaţiu sacru. De asemenea, ex-perţii au confirmat existenţa unui alt ob-servator în zona Inkaraqay, ce se situeazăpe Huayna Picchu. Cel mai interesantelement al cercetării este tehnologia fo-losită de specialişti pentru a ajunge laaceastă concluzie. Ecihpa internaţionalăde oameni de ştiinţă au folosit un sof-tware de scanare 3D pentru a analizastructurile şi pentru a compara forma şilocul în care erau situate cu poziţia ste-lelor pe cer în perioada în care fi putut fivăzute de populaţia Inca. Ziarul peruanEl Comercia notează că această desco-perire reprezintă prima dată când exis-tenţa astronomiei Inca este confirmatăştiinţific, în ciuda faptului că ea a fostdescrisă pentru prima dată în 1572 decronicarul Sarmiento de Gamboa.

Popula\ia de laMachu Picchu foloseaobservatoareles[ urm[reasc[mi;carea planetelor

Castelul Bran este evaluat acum la 120 de milioane de euro. Potrivit datelor financiare, CastelulBran a obţinut în 2016 un profit de 13,3 milioane de lei (aproape 3 milioane de euro), cea mai marecifră din 2009 încoace. Castelul Bran face bani din vânzarea de bilete (peste 900.000 de vizitatoriîn 2016), dar şi din vânzarea de produse branduite şi petreceri private.

Mai mulți experți sprijiniți de Belgrad afirmă că bombardamentele din Serbiaşi Muntenegru au dus la un “dezastru ecologic major” care a afectat sănătatea amii de oameni din regiune

NATO va fi dat `n judecat[ de Serbia pentru folosireauraniului s[r[cit `n bombardamentele din 1999

12 Informa\ia de Duminic[/2 iulie 2017

Ce anume ne determin[ s[ ad-mir[m fascina\i cascadele? S[ fiefaptul c[ sunt dovada vie a for\einaturii, care ne ofer[ o perspectiv[asupra locului nostru ne`nsemnat`n lume? S[ fie studiile ;tiin\ificecare sugereaz[ c[ ionii negativi dinbazinele cascadelor ne m[resc ni-velul de serotonin[, cre]ndu-ne ostare de bine? Sau frumuse\ea lorestetic[ care ne induc o lini;te in-terioar[ ̀ n timp ce st[m ;i le privimvr[ji\i?

Prin defini\ie, cascada este o c[derenatural[ de ap[ pe cursul unui r]u sau flu-viu, provocat[ de o ruptur[ de pant[ `nprofilul longitudinal al v[ii. ~ns[ acestec[deri spectaculoase de ap[ ofer[ peisajeincredibile ;i o senzatie de libertate`nv[luit[ ̀ n mici pic[turi de ap[, ca ;i cumai asista la un festival al frumuse\ii ;i for\einaturii. Vizitarea lor pare s[ ne`mbun[t[\easc[ starea mental[, emo\io-nal[ ;i fizic[, oferind un motiv pentru aface mi;care, a ne regla respira\ia, o opor-tunitate de relaxare ;i o apreciere mai pro-fund[ a timpului pe care-l petrecem peP[m]nt. Fiecare continent se m]ndre;tecu multe astfel de spectacole ale naturii.Unele se revars[ ̀ n ;uvoaie line, ̀ n timp cealtele ating o vitez[ ;i o `n[l\ime care fas-cineaz[. Printre cele mai impresionantecascade se num[r[ cele care ofer[ vizita-torilor o priveli;te parc[ din alt[ lume, care`\i taie r[suflarea fie prin m[rimea lor in-credibil[, fie printr-un aspect unic `n lu-me.

Conform National Geographic, ceamai înaltă cascadă din lume este cascadaAngel Falls (Salto del Angel) din Vene-zuela, ce atinge o înăl\ime total[ de 979 demetri. Cascada coboară pe margineaAuyan-Tepui (Muntele Diavolului) ;i estenumită după exploratorul american Jim-my Angel, care s-a prăbu;it cu avionul pevârful Auyan-Tepui, în 1937. Cascada sealimentează din râul Churun, iar în[l\imeade cădere a apei este atât de mare încât labaza ei se formează un nor de cea\ă. AngelFalls este însă cea mai înaltă cascadă de peuscat. Tehnic, cea mai înaltă cascadă dinlume se află sub apă, între Groenlanda ;iIslanda. Cascada este de trei ori mai înaltădecât Angel Falls, căderea de apă dep[;ind3.500 de metri.

Situate la grani\a dintre Brazilia ;i Ar-gentina, cascadele sau cataractele râuluiIguazu constituie cea mai întinsă căderede ape din lume. Sistemul natural estecompus din nu mai pu\in de 275 de cas-cade independente unele de celelalte, răs-pândite pe o suprafa\ă totală de peste 2,7kilometri pătra\i. Legenda spune c[ Iguazua ap[rut din cauza furiei unui zeu care `;ipierduse iubita. Cea mai spectaculoasăpor\iune este a;a numita „Garganta delDiablo", cum o numesc argentinienii. Estevorba de o forma\iune geologică în formaliterei "U", înaltă de 83 metri în punctulmaxim, lungă de 700 metri ;i lată de 150metri. St]nca marcheaz[ grani\a dintreArgentina ;i Brazilia.

Cunoscută drept cea mai frumoasăcascadă a Africii, Cascada Victoria se aflăpe râul Zambezi, la grani\a dintre Zim-babwe ;i Zambia. Ea formează cea mailargă perdea de apă de pe glob, întinzân-du-se pe o distan\ă de 1708 metri. Zgo-motul făcut de căderea de apă, înaltă de

108 metri, se aude de la o distan\ă de 40de kilometri. Cea\a provenită în urma că-derii de apă poate fi văzută de la 30 de ki-lometri depărtare. Localnicii chiar îi spun„fumul care tună”. Cel care i-a dat numele,în onoarea Reginei Victoria a Marii Brita-nii, în anul 1855, a fost sco\ianul DavidLivingstone, primul european care a ajunsla cascadă.

Cea mai popular[ cascad[ din lume,Niagara, cu cele trei componente ale sale– Cascada Potcoav[, Cascada American[;i Cascada Voalul Miresei - atrage anual`ntre 14 ;i 20 milioane de vizitatori. Cas-cada Niagara se afl[ la grani\a dintre statulnord american New York ;i provincia On-tario din Canada. Format[ `n urm[ cu12.000 de ani, cascada este locul unde ceimai curajo;i se av]nt[ `n cascadorii peri-culoase, cum ar fi cea a lui Annie EdsonTaylor, prima persoan[ care a supravie\uitplonj[rii ̀ n Niagara ̀ ntr-un butoi. Mai cap-tivant este faptul c[ Annie a f[cut aceast[fapt[ curajoas[ la v]rsta de 63 de ani, deziua sa, pe 24 octombrie 1901. Pe l]ng[frumuse\ea ei, Niagara este o surs[ valo-roas[ de energie electric[, datorit[ debi-tului enorm ;i pantei sale abrupte (peste50 de metri). Căderea puternică de apă (5,5 milioane de litri pe secundă) formeazăo cea\ă care, în combina\ie cu razele soa-relui, dă na;tere unor curcubeie specta-culoase.

O cascadă fascinantă este Ban GiocDetian, aflată pe cursul râului Xuan Quy,la frontiera dintre China ;i Vietnam. Areo înăl\ime de 30 de metri, fiind compusădin două cascade. Peisajul este spectaculos,căderile de apă fiind separate de roci ;i co-paci. Apa care love;te stâncile poate fi au-zită de la o distan\ă de câ\iva kilometri. În

apropierea cascadei există mai multepe;teri, despre care se spune că în trecuterau folosite drept ascunzători pentru co-mori.

Cascadele de la Plitvice, din Croa\ia,sunt spectaculoase ca m[rime ;i atrag nu-mero;i curio;i prin farmecul lor. Renumitazon[ reprezint[ un sistem carstic formatdin 16 lacuri, unite ̀ ntre ele de r]ul Plitvice;i prin zeci de cascade spectaculoase. ~n1979, Parcul Plitvice a fost ad[ugat pe listapatrimoniului mondial UNESCO.

:i România se poate lăuda cu cascadea căror frumuse\e pur ;i simplu î\i taie res-pira\ia. Una dintre ele, Cascada Bigăr dinjude\ul Cara;-Severin, a devenit foarte cu-noscută după ce, în 2013, a fost declaratădrept cea mai frumoasă cascadă din lumede către site-ul american "The World Geo-graphy", care a plasat-o pe primul loc în-tr-un top al celor mai impresionante cas-cade din lume. Anterior, în 2010, "NationalGeographic Traveler", un ghid turistic in-terna\ional, făcea pentru prima dată pre-zentarea acestei cascade în presa turisticăde specialitate. Căderea de apă, aflat[ exactla Paralela 45, este situată la 12 kilometride localitatea Bozovici ;i face parte dinParcul Na\ional Cheile Nerei-Beu;ni\a.Cascada este formată de un izvor de apăsubterană care se scurge pe un perete cal-caros, de forma unui con, înalt de aproxi-mativ 7-8 metri, acoperit integral demu;chi. Începând din luna mai, CascadaBigăr ̀ ;i întâmpină vizitatorii cu un traseuturistic accesibil, ce permite coborârea însiguran\ă până la baza căderii de apă.Aproximativ 140.000 de euro au fost in-vesti\i de către o firm[ de b[uturi r[cori-toare în cadrul unui proiect ce a avut cascop realizarea unor lucrări de amenajare

eco-turistică a zonei.Aflat[ `n Alamada, Filipine, Cascada

Asik-Asik are 60 de metri `n[l\ime ;i 140de metri l[\ime, iar despre apele sale secrede c[ ar avea puteri t[m[duitoare. Dealtfel, nici un r]u sau alt curs de ap[ nu seafl[ deasupra acestei cascade. Ea pare s[vin[ de nic[ieri, a;a cum \];ne;te din for-ma\iunile de piatr[ aflate pe o st]nc[ lamarginea unui deal. O mare por\iune aacestei st]nci este acoperit[ cu iarb[, carecreeaz[ un fel de draperie verde pe toat[lungimea cascadei.

O altă minune făurită de natură esteCascada Baatara Gorge, din Liban, des-coperită în anul 1952 de către speologulfrancez Henri Coiffait. Are o înăl\ime de255 m, iar căderea de apă se pierde într-ope;teră imensă. Mai este cunoscută ;i drept„Pe;tera celor trei poduri”, datorită celortrei poduri din st]nc[ create în mod na-tural chiar în interiorul prăpastiei.

Cascadele Honokohau din insulaMaui, în Hawaii, sunt înconjurate de ver-dea\ă ;i reprezintă un punct de atrac\iedeosebit pentru turi;ti. Această frumuse\erămâne absolut necontaminată fiind prin-tre cele mai inaccesibile din lume, practicimposibil de a ajunge pe jos sau cu ma;ina.Pentru a fi admirate în toată splendoarealor, sunt organizate excursii cu elicopterul.Frumuse\ea lor primordială nu a trecutneobservată regizorului Steven Spielberg,care le-a folosit ca fundal în unele scenedin filmul „Jurassic Park".

Maiestuosul Munte Waialeale, din Ka-uai, inima unui vulcan str[vechi, este unuldintre cele mai umede locuri de pep[m]nt. Zborul `n centrul crateruluidezv[luie privirii c[l[torilor mai pu\in cu-noscutul, dar uluitorul „Zid al Lacrimilor”,

cum mai sunt numite cele 17 cascade carecurg de-a lungul st]ncilor, cele mai `naltedep[;ind 880 de metri.

O cascad[ de asemenea unic[ ̀ n lumeeste Eternal Flame din rezerva\ia ameri-can[ Shale Creek, ̀ n statul New York. Cur-ge de obicei doar la începutul primăverii,depinzând de apa provenită din precipita\ii;i topirea z[pezii. Cascada se situeaz[ de-asupra unei grote mici, de 1,5 metri, încare se află o flacără aprinsă de 10-20 cen-timetri, între\inută de gazele naturale.Atunci când debitul este mare, apa se re-varsă peste grota care acoperă flacăra, dela 9 metri `n[l\ime, împr[;tiind luminaexact ca abajurul unei veioze.

Cascada Horsetail (Coada de cal) seafl[ `n faimosul Parc Na\ional Yosemite,situat `n Mun\ii Sierra Nevada din estulCaliforniei, ;i este un loc unic ̀ n lume de-oarece c]teva zile pe an, la finalul iernii, ̀ nluna februarie, razele soarelui care apunecad perfect pe apa cascadei, ce cap[t[ `nmod miraculos o culoare portocalie str[lu-citoare, cre]nd un spectacol de lumini ced[ senza\ia c[ apa arde la propriusem[n]nd cu lava unui vulcan. Cascadaeste format[ din dou[ torente, cel esticc[z]nd de la 470 m, iar cel vestic de la 480m. Cele dou[ se unesc ;i mai curg`mpreun[, ajung]nd s[ aib[ `n total 620,respectiv 630 de metri ̀ n[l\ime. Fenome-nul a fost descoperit acum 160 de ani, ̀ ns[mediatizarea a ̀ nceput abia ̀ n 1973, c]ndfotograful Galen Rowell a prezentat primulset de imagini profesioniste. Atunci c]ndcondi\iile naturale sunt potrivite, turi;tii;i mai ales fotografii sunt atra;i de minu-nata „Cascad[ de Foc” ;i se pot bucura deun spectacol unic, o iluzie optic[ fasci-nant[.

Cascadele, fascinante

minuni ale naturii

Cascada Angel Falls - Venezuela

Cascada Iguazu Falls America de Sud

Cascada Ban Gioc Detian - Asia

Cascada Victoria - Africa

Cascada NiagaraAmerica de Nord

Cascada Plitvice - Croa\ia Cascada Big[r - Rom]niaCascada Asik-Asik - Filipine

Cascada Baatara Gorge - Liban

Cascada Waialeale - Kauai

Cascada Eternal Flame - SUA

Cascada Horsetail - SUA