S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei · a românilor în Deltă Din ultima parte a veacului al XVII-lea și până în primele decenii ale secolului al XIX-lea, istoria acestor

IAnul XII Nr. 761 Duminic[ 26 noiembrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Oamenii încep să-şimodifice ADN-ul cu nouatehnologie de editare geneticănumită CRISPR. Mulţi experţişi-au pus problema că metodatrebuie reglementată. Editareagenetică CRISPR a devenitpopulară pentru că tehnica esteieină şi uşor de folosit.Beneficiile sunt multiple, multeboli care până acum eraunetratabile pot avea noi şirevoluţionare tratamente, scrieNew Scientist.

Luna trecută, Josiah Zayner,un biochimist care a lucrat întrecut pentru NASA, a devenitprima persoană care şi-a editatpropriul ADN cu ajutorulCRISPR. Acum, alţi biohackeriîi calcă pe urme, făcândmodificaţii propriilor gene. Ceeste mai grav este că în afaralaboratoarelor de specialitate,tehnica nu este limitată la reguli.Totuşi, dacă oamenii sunt lăsaţisă-şi modifice corpul princhirurgie plastică, tatuaje şi altele,modificarea genomului trebuiesă fie şi aceasta nelimitată?

Robin Lovell-Badge, ungenetician proeminent, aprecizat că experimentul luiZayner este “prostesc” şi poateavea efecte adverse severe,precum deteriorarea ţesutuluisau probleme de imunitate.

Claudia este stabilit[ `n Italia deaproape 20 de ani, iar de 5 ani ;i-a reluatcariera muzical[. ~n preg[tirea concer-tului a trecut prin mari provoc[ri, in-clusiv probleme ̀ n familie ;i un accidentde ma;in[. Dar a r[zbit. Organizat `n

memoria lui Adrian P[unescu ;i `nsemn de cinstire a fenomenului Cena-clul Flac[ra, concertul i-a avut ca invita\ipe Ducu Bertzi, Andrei P[unescu,Evandro Rosetti ;i, desigur, Claudia :er-dan al[turi de trupa italian[ Fracassoni.

Timp de 3 zile, în perioada 17 - 19 noiembrie,Tășnadul a fost capitala iubitorilor de turismecologic, adunați într-un eveniment unic în județulnostru, Lira Salamandra - ediția a XIII-a, concursorganizat de Asociația de Turism și EcologieSalamandra Satu Mare. Cele 8 cluburi înscrise în concurs au fost<Asociația de Ecoturism Opaițul Rodnei Baia Mare,Condor Club Arad, CTM Someșul Sălaj, Pro TerraCarei, Cutezătorii Munților - Satu Mare, Every DayLove, Clubul Fulger și Clubul "Șoimii Patriei",ultimele două fiind echipe de copii din Satu Mare.După primirea la locul desfăşurării evenimentului(Motel Biamin din Tăşnad) și înscrierea celoraproape 100 de participanți, seara de vineri aînceput cu o probă surpriză în care toți doritoriiși-au putut exersa talentul muzical.

Sute de admiratorii-au adus un ultim omagiu actri\ei Stela Popescu

1000 kilometri - Pelerin pe El Caminode Santiago - Spania

Un român participă larealizarea maşinilor viitorului.Un important producător autodin Italia a prezentat în StateleUnite un prototip de vehicul carese repară singur. Acesta este realizat încolaborare cu un laborator alInstitutului de Tehnologie dinMassachusetts, condus deromânul Mircea Dincă. Maşinilecare se repară singure au fostpână acum doar de domeniulfilmelor SF. Un producător autoitalian a adus însă tehnologia înprezent. Vehiculul se numeşteTerzo Millenio, adică al TreileaMileniu, şi este ceva absolutrevoluţionar. Super-bolidul estealimentat de patru motoareelctrice. Acestea se vor alimentaînsă din supercapacitori incluşiîn fibra de carbon din care esteconstruită maşina, astfel că sepoate spune că bateria face partedin caroserie. Iar cercetătorii dela MIT, Institutul de Tehnologiedin Massachusetts, vor dezvoltao fibră de carbon care se reparăsingură în cazul apariţiei unorcrăpături.

Alina Mirela Popa este una din s[tm[rencele care a descoperit la propriu mirajul de pe Caminode Santiago din Spania sau Calea Sf]ntului Iacob, cum mai este cunoscut de pelerini

Pagina 11

Peste 100 de participan\i dintoat[ \ara la Lira Salamandra

S[tm[reanca Claudia :erdanpromoveaz[ muzica folk la Milano

Prototipul unuivehicul carese repar[ singur,proiectul `ndr[zne\al unui rom]n

1918-2017 99 de ani de la Unirea

Transilvaniei,Banatului, Cri;anei;i Maramure;ului

cu Rom]nia

Oamenii începs[-;i modifice aDn-ul cu noua tehnologie

Pagina 3

S`n`tate Frumuse]e&R[d[cina de brusture, eficient[în mai multe forme de cancer

Coac[zul negru< aliatul de n[dejde`mpotriva alergiilor ;i anemiilor

Pagina 6Pagina 5

Cei mai aprecia\i profesioni;tidin domeniul frumuse\ii,pentru 4 zile la Satu Mare

Pagina 7

Pagina 4

Pagina 9

Pagina 10

2 Informa\ia de Duminic[/26 noiembrie 2017

Dobrogea a fost încadrată de-plin în sistemul administrativ oto-man abia la sfârșitul secolului alXV-lea, imediat după cucerireamarilor porturi< Chilia și CetateaAlbă, în 1484, în vremea sultanuluiBaiazid al II-lea. Dizlocată din sis-temul politico-administrativ al ță-rilor române, provincia dintre Du-năre și Marea Neagră a fost orga-nizată în provincii, a căror condu-cere revenea beilor de margine cureședința în cetățile de frontieră.

Inițial, Dobrogea a fost inclusă în San-giacul de Silistra, la o dată care nu poate fistabilită cu exactitate. Această unitate făceaparte, la rândul său din Vilaietul Rumeliei.Ulterior, prin atașarea unor provincii, caurmare a repetatelor restructurări militareși administrative, s-au creat vilaiete sepa-rate. Astfel, autoritatea pașalelor de la Si-listra s-a extins și asupra ținuturilor înve-cinate, căzute treptat sub stăpânire oto-mană.

Probabil că la sfârșitul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Murad al II-lea,s-a construit un vilaiet separat de cel alRumeliei, cunoscut sub denumirea de Vi-laietul de Silistra Oceacov sau Babadag, înfuncție de stabilirea reședinței guvernato-rului său. Noua unitate administrativă seîntinde de la gurile Niprului până cătreNicopole, incluzând ținutul dobrogean,cât și raialele Giurgiu și Brăila din parteade nord a Dunării.

Deși structura organizatorică a Do-brogei a suferit, în timpul stăpânirii oto-mane, o seamă de modificări, principaleleunități administrative până în secolul alXIX-lea, au rămas în număr de opt< Tulcea,Hârșova, Isaccea, Babadag, Medgidia,Mangalia, Silistra și Constanța, acoperindtoată suprafața sa de nord pe linia Man-galia-Ostrov. (Adrian Rădulescu, Ion Bi-toleanu, Istoria Românilor dintre Dunăreși Marea Neagră, Dobrogea, Editura Ști-ințifică și Enciclopedică, București, 1979)Procesul de colonizare cu elemente tur-co-tătare, care a devenit o preocupare ofi-cială permanentă odată cu cucerirea aces-tei provincii românești, a fost precedat deașezarea spontană, ținând de fenomenulmigrațiilor târzii a unui mare număr detătari în părțile de nord a Moldovei și încele de miazănoapte ale Dobrogei.

Numeroase scrieri atestăprezența din vechimea românilor în Deltă

Din ultima parte a veacului al XVII-lea și până în primele decenii ale secoluluial XIX-lea, istoria acestor locuri devinefoarte agitată. Încă înaintea războiului ru-so-turc din 1769-1774, tătarii încep să eva-cueze sudul Basarabiei; în 1769, la cuce-rirea Benderului, 12000 de nogai se retragîn Crimeea, dar în 1783, după alipirea Cri-meei la Rusia, se reîntorc aici. În sfârșit, înanul 1812, când Basarabia a intrat în com-ponența Imperiului Țarist, o parte însem-nată a tătarilor au trecut Dunărea, stabi-lindu-se pentru scurtă vreme, în Dobro-gea.

În toată perioada stăpânirii otomaneîn Dobrogea, la fondul local românesc –al acelor dicieni, sau “români vechi”, cumse numeau ei înșiși – au continuat să sestabilească locuitorii din țările române ri-verane Dunării, precum și din Transilva-nia.

Numeroase scrieri atestă prezența dinvechime a românilor în Deltă. Cronica dela Nürnberg ținea să remarce încă din 1493că< “românii locuiesc în insulele Dunării,între care insula Peuce, vestită ca cea maiveche.” (Constantin C. Giurescu, op. cit.,p. 22-23)

Pe fondul simțământului de neam, aconștiinței vechimii și permanenței lor peaceste locuri, toate marile evenimente dinistoria Țărilor Române din veacul al XIX-lea au avut ecou și în rândul românilor dinDobrogea.

Bunăoară, în 1821, când în Principatese afla în plină desfășurare Revoluția con-dusă de Tudor Vladimirescu, autoritățileotomane au luat măsuri pentru a prevenicontactul populației din Dobrogea cu pan-durii și mocanii din Ardeal îndeosebi aufost sfătuiți ca< ...“în timpul acestor eveni-mente de zarvă să rămână mai bine cutoții pe malul drept al Dunării decât să sesupună cu avutul lor, unei primejdii dinpartea rebelilor neînfrânați.”(B. Șandru,Mocanii ardeleni în Dobrogea, p. 35-36)Revoluția Română de la 1848 a implicatDobrogea, sub numeroase aspecte, în des-fășurarea evenimentelor. Se știe astăzi căla acțiunile revoluționare din Transilvaniaau participat, alături de Avram Iancu, tran-silvănenii așezați în Dobrogea, din familiilePopeia, Găitan, Verzea, Săcășanu ș.a.

După intervenția militară otomanăîmpotriva revoluției, transferarea unorefective turcești din Anatolia și încărtuirealor la Hârșova, Măcin, Rasova și Silistra,cât și înarmarea populației musulmane –această din urmă măsură rezultând maicu seamă din starea de spirit locală decâtdin Principate – au creat o profundă în-grijorare.

Pe de altă parte, Dobrogea a intrat înplanurile activității revoluționare a exila-ților, care se desfășurau cu febrilitate înemigrație sub semnul luptei pentru for-marea Statului Național, atât din pricinapoziției sale, cât și a condițiilor favorabilegăsite aici.

Maturizarea mișcării naționale dinDobrogea după revoluția de la mijloculsecolului al XIX-lea a dat un puternic im-puls creșterii conștiinței de sine a Popo-rului Român.

Ca urmare, unirea Moldovei cu Mun-tenia în 1859 și formarea Statului NaționalModern, a ridicat pe o treaptă superioarălupta de eliberare națională a româniloraflați sub stăpânire străină.

După Congresul de la Berlin, care con-sacra pe plan juridic internațional, drep-

turile României asupra Dobrogei a fostaprobată componența Comisiei pentru in-stalarea administrației civile românești învechea provincie a țării.

Actul final, încheiat la 17 decembriela Constantinopol, a fost ratificat mai apoide guvernele celor șapte puteri semnatareale Tratatului și a intrat în vigoare prin tra-sarea graniței și plantarea bornelor de fron-tieră.

Proclamația domnitoruluiCarol către Armata Română,adresată la 14 noiembrie 1878

În proclamația domnitorului Carol că-tre Armata Română, adresată la 14 no-iembrie 1878, cu ocazia preluării Dobrogeise arăta< “Puterile mari ale Europei, prinTratatul de la Berlin, au unit cu RomâniaDobrogea, această veche posesiune a prin-ților noștri de mai înainte. Azi veți punepiciorul pe acest pământ care devine dinnou românesc! Însă acum veți merge înDobrogea, nu în calitate de cuceritori, cica amici, ca frați ai locuitorilor, care de aziînainte sunt concetățenii noștri.” (Dinu C.Giurescu, op. cit., p. 89-90)

În manifestările publice solemne or-ganizate de Români și reprezentanții ce-lorlalte naționalități conlocuitoare, înain-tea instalării administrației românești șiîn afara prezenței sale se pot identifica for-me de exprimare ale autodeterminării șidreptul de opțiune la apartenența cetățe-nească. Observăm faptul că după uniremii de locuitori de diverse naționalități s-au întors în Dobrogea devenind, fără con-strângeri, cetățeni ai României.

Instaurarea, de facto, a suveranitățiiRomâniei în cadrul noilor frontiere mari-time, încununa un act național de cea maimare importanță. După Unirea Principa-telor în 1859, restabilirea autorității StatuluiRomân asupra Dobrogei, străveche pro-vincie istorică românească, poate fi soco-tită ca fiind a doua etapă fundamentală aprocesului de desăvârșire a Unității de Stata Românilor.

Astfel istoria Dobrogei, parte a istorieiîntregului pământ românesc, demonstrea-ză cu putere un adevăr fundamental, acelacă jugul asupririi străine poate frâna sau

întârzia pentru un timp evoluția unui po-por, dar nu poate împiedica realizarea as-pirațiilor sale legitime – cucerirea libertățiiși unității, asigurarea progresului social –dacă el este hotărât să lupte până la capătcu fermitate și eroism. (Mircea Mușat, IonArdeleanu, De la statul geto-dac la statulromân unitar, Editura Științifică și Enci-clopedică, București, 1983, p. 413-414)

Poetul latin Ovidiu,exilat la Pontul Euxin

Despre Pontul Euxin, informațiile suntcerte și prin prezența poetului Ovidiu, penumele său Publius Ovidius Naso, fiindexilat pe motivul “că a văzut ce nu trebuiasă vadă.” El s-a născut la 20 martie î. Chr.,în localitatea Sulmo, azi Sulmona, provin-cia Aquila și a decedat în anul 18 d.Chr. laConstanța.

A fost îmbarcat pe o corabie și a părăsitRoma, plecând spre marginea ImperiuluiRoman, exilat la Tomis – Constanța – încetatea unde va rămâne toată viața. Nu secunoaște unde a fost înmormântat. A fostun mare poet roman, cunoscut în limbaromână sub numele de Ovidiu. În Con-stanța figura sa este reprezentată de o sta-tuie, în memoria sa, ca poet roman, dato-rită perfecțiunii formale a stilului, umo-rului fin și a fanteziei creatoare, el a devenitunul dintre clasicii literaturii latine, alăturide Horațiu și Virgiliu. Ovidiu a excelat înforma distihului elegiac, cu excepția Me-taforfozelor, scrise în hexametru dactilic,după modelul Eneidei lui Virgiliu sau aepopeelor lui Homer. Multe din scrisorileși lucrările sale trimise la Roma au fostpierdute. În una din scrisori, recunoaștecă a devenit un poet get. ( Nicolae Lascu,Amintirea poetului Ovidiu la Constanța,Revista Pontica nr. 2, 2012, p. 339-358)Într-o scrisoare trimisă soției sale la Roma( Tristia, III, P. 73-76), el a scris despre do-rința lui ce să scrie pe piatra funerară< “Subaceastă piatră zace Ovidiu cântărețul/ Iu-birilor gingașe, răpus de-al său talent,/ O,tu, ce treci pe aici, dac-ai iubit vreodată,/Te rog pentru dânsul să-i fie somnul lin.”Ovidiu a fost poetul național al DacieiPontice.

Ioan Corneanu ;i Mircea P`rlea

În 1917, războiul civil din Rusia şipreluarea puterii de bolşevici au dus lapierderea unui aliat puternic al Antan-tei pe frontul din Răsărit. În ataricondiţii, România se vede, la sfârşitulanului, singură şi izolată în faţa Pute-rilor Centrale, în aşa-numitul “triunghial morţii”. După ce Rusia Sovietică pa-rafează, la 22 noiembrie, la Brest-Li-tovsk, un armistiţiu de încetare a ope-raţiunilor militare, Guvernul românrefugiat la Iaşi înaintează aliaţilor unmemoriu, cu scopul de a-i convinge căsalvarea României era condiţionată deîncheierea unui armistiţiu. Propunereade armistiţiu a fost recunoscută dealiaţi şi acceptată de inamic, PuterileCentrale trimiţând la negocieri un grupde ofiţeri austrieci, bulgari, germani şiturci.

Începute la 24 noiembrie 1917, înCasa Apostoleanu din Focşani, nego-cierile au durat până pe 26 noiembrie,când a fost adoptată forma finală a ar-mistiţiului, cae a fost prelungit de maimulte ori, până la încheierea Păcii dela Bucureşti, dar ostilităţile au conti-nuat sub o altă formă. Retragerea de-zordonată a militarilor ruşi, cărora Le-nin le ceruse imperativ să dezerteze, afost o provocare serioasă pentru armataromână, nevoită să apere populaţia dejafuri şi distrugeri şi să facă faţă la ata-curi neaşteptate. A rămas celebră Bă-tălia de la Galaţi între ruşi şi români(pe atunci încă aliaţi), cu un deznodă-mânt unic în istoria primului războimondial, când ruşii s-au predat arma-telor germane> bătălia a fost consideratăprima în care s-au folosit, concomitent,trupe terestre, marine şi de aviaţie.

Pe de altă parte, Guvernul trebuiasă respingă tentativele bolşevicilor dea transforma România într-o republicăsovietică. Lenin trimisese un agent laIaşi, pentru a-l suprima pe generalulrus Scerbacev şi a-l detrona pe RegeleFerdinand. Comandantul garnizoaneiromâne a reuşit însă dezarmarea com-plotiştilor. În dezordinea generală, Ba-sarabia refuză să mai fie gubernie ru-sească şi decide să ceară ajutorul ar-matei române. După mai multe apeluri,Guvernul Brătianu hotărăşte să trimităpeste Prut două divizii de infanterie şidouă de cavalerie, pentru restabilireaordinii, protejarea populaţiei, apărareacăilor de comunicaţie şi a depozitelor.Puterea sovietică a considerat însă in-tervenţia drept un act de agresiune pepropriul teritoriu şi a rupt relaţiile di-plomatice cu România, confiscându-itezaurul naţional.

În sfârşit, ca un ecou final al Ar-mistiţiului de la Focşani, la 24 aprilie1918 a avut loc semnarea Tratatului depace de la Bucureşti.

Un secol de laarmisti\iul semnat

la Foc;ani

ISTORIEÎn toată perioada stăpânirii otomane în Dobrogea, la fondul local românesc – al acelor dicieni, sau

“români vechi”, cum se numeau ei înșiși – au continuat să se stabilească locuitorii din țările române riveraneDunării, precum și din Transilvania. Numeroase scrieri atestă prezența din vechime a românilor în Deltă.Cronica de la Nürnberg ținea să remarce încă din 1493 că< “românii locuiesc în insulele Dunării, între careinsula Peuce, vestită ca cea mai veche.” (Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 22-23).Pe fondul simțământuluide neam, a conștiinței vechimii și permanenței lor pe aceste locuri, toate marile evenimente din istoria ȚărilorRomâne din veacul al XIX-lea au avut ecou și în rândul românilor din Dobrogea.

În proclamația domnitorului Carol din 14 noiembrie 1878, se arăta c[ “Azi veți pune piciorul pe acest pământ care devinedin nou românesc! Însă acum veți merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci ca amici, ca frați ai locuitorilor, carede azi înainte sunt concetățenii noștri.” (Dinu C. Giurescu)

De la 1484, Dobrogea s-aaflat sub st[p]nire otoman[

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

26 noiembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEMarea Adunare Na\ional[ de la Alba Iulia, convocat[ pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie

1918, a fost considerat[ de contemporani decisiv[ pentru "unitatea na\ional[ a tuturor rom]nilor".Toate apelurile au subliniat importan\a istoric[ a actului ce urma s[ se decid[ la Alba Iulia< "Veni\icu miile, cu zecile de mii - se scria `n apelul Consiliului na\ional din Blaj. E ziua c]nd se va hot[ràsupra sor\ii noastre pentru o ve;nicie. Veni\i ;i jura\i c[ nedesp[r\i\i vom fi ;i uni\i r[m]nem de aici`nainte cu fra\ii no;tri de pe cuprinsul p[m]ntului rom]nesc, sub una ;i nedespar\ita c]rmuire".

La 1 Decembrie 2017 se `mpli-nesc 99 de ani de la Unirea Tran-silvaniei, Banatului, Cri;anei ;iMaramure;ului cu Rom]nia. Ba-sarabia a fost prima provincierom]neasc[ care s-a unit cuRom]nia. ~n fa\a amenin\[rilorRusiei ;i Ucrainei, Basarabia ;i-aproclamat independen\a la 24 ia-nuarie / 6 februarie 1918.

Sfatul |[rii, care cuprindea reprezen-tan\i ai tuturor na\ionalit[\ilor, a adoptat,la 27 martie/9 aprilie 1918, cu majoritatede voturi, hot[r]rea Basarabiei de a se unicu Romania.

La 15 / 28 noiembrie 1918, a avut local doilea mare moment din procesul dere`ntregire na\ional[ a Statului Rom]n,c]nd Congresul general al Bucovinei, for-mat din reprezentan\ii ale;i ai rom]nilor;i ai na\ionalit[\ilor din Bucovina, ahot[r]t, `n unanimitate "unireanecondi\ionat[ ;i pe vecie a Bucovinei, ̀ nvechile ei hotare p]n[ la Ceremus, Colacin;i Nistru cu regatul Rom]niei".

~n toamna anului 1918, `n condi\iile`nfr]ngerii Puterilor Centrale ;i alepr[bu;irii Austro-Ungariei, mi;careana\ional[ a rom]nilor din Transilvania s-a amplificat. ~n acest context, la 29 sep-tembrie / 12 octombrie 1918 s-a `ntrunitla Oradea, Comitetul Executiv al Partidu-lui Na\ional Rom]n care a adoptat ̀ n una-nimitate o declara\ie privind hot[r]reana\iunii rom]ne din Transilvania de a sepozi\iona "printre na\iunile libere".

Actul redactat de Vasile Goldi; se in-titula "Declara\ia de autodeterminarena\ional[" ;i f[cea referire la cei aproxi-mativ 3.500.000 rom]ni care tr[iau `nTransilvania, Banat, Cri;ana ;i Maramure;.Se sublinia necesitatea convoc[rii uneiadun[ri na\ionale, care s[ delege organeleabilitate "s[ trateze ;i s[ hot[rasc[ ̀ n treburicare se refer[ la situa\ia politic[ a na\iuniirom]ne".

Totodat[, se cerea "afirmarea ;i valo-rificarea drepturilor ei, nestr[mutate ;i in-alienabile, la deplina via\[ na\ional[". Do-cumentul a fost prezentat de AlexandruVaida Voievod `n Parlamentul de la Bu-dapesta, `n ;edin\a din 5/18 octombrie1918. Declara\ia de la Oradea, care afirmadreptul na\iunii rom]ne la autodetermi-nare, precum ;i ideea convoc[rii adun[riina\ionale a reprezentat un act cu o sem-nifica\ie istoric[ deosebit[ privind procesulde unificare na\ional[.

Negocieri e;uate

La `nceputul lunii noiembrie 1918,Consiliul Na\ional Rom]n Central (cu-noscut ;i sub numele de Sfatul Na\ionalRom]nesc) ;i-a mutat sediul la Arad. Aces-ta fusese ̀ nfiin\at la 18/31 octombrie 1918,la Budapesta, ;i reunea c]te sa;e reprezen-tan\i ai Partidului Na\ional Rom]n, res-pectiv ai sociali;tilor. Pus `n fa\a uneisitua\ii complexe, de organizare a admi-nistra\iei dup[ alungarea pretorilor, pri-marilor, notarilor ;i jandarmilor maghiari,Consiliul a lansat, la 7/20 noiembrie 1918,un Manifest prin care ì chema pe to\irom]nii s[ fie "mari la suflet `n ceasurileacestea grele ale anarhiei".

La 9/22 noiembrie 1918, CNRC a`naintat Consiliului Na\ional Maghiar oNot[ Ultimativ[ prin care cerea "putereade guvernare asupra teritoriilor locuite derom]ni `n Ardeal ;i |ara Ungureasc[".R[spunsul era a;teptat p]n[ la 12 noiem-brie. Tratativele `ntre Consiliul Na\ionalRom]n Central ;i delega\ia ConsiliuluiNa\ional Maghiar condus[ de Jaszi Oszkarau avut loc la Arad, `ntre 13 ;i 15 noiem-brie. Partea maghiar[ a propus ca Transil-vania s[ r[m]n[ `n continuare `n cadrulUngariei, sub forma unui guvern[m]ntrom]nesc autonom, reprezentat ̀ n guver-nul maghiar. Datorit[ acestei pozi\ii, tra-tativele au e;uat.

Vasile Goldi; a declarat c[ "na\iunea

rom]n[ pretinde cu tot dreptul deplina saindependen\[ de stat ;i nu admite ca acestdrept s[ fie ̀ ntinat prin rezolv[ri provizo-rii". Consiliul Na\ional Rom]n Central astabilit leg[turi cu forurile politice de laIa;i, unde se refugiase guvernul rom]n ;ifamilia regal[, ;i a trecut la organizareaadun[rii care s[ confirme voin\a de unirea rom]nilor din Transilvania, Banat,Cri;ana ;i Maramure;.

Ziua ̀ n care se va hot[r` “asuprasor\ii noastre pentru o ve;nicie”

~n manifestul de convocare a MariiAdun[ri Na\ionale se invoc[ dreptul po-poarelor la autodeterminare< "~n numeledrept[\ii eterne ;i al principiului libereidispozi\iuni a na\iunilor (...) na\iunearom]n[ din Ungaria ;i Transilvania ares[-;i spun[ cuv]ntul s[u hot[r]tor asuprasor\ii sale ;i acest cuv]nt va fi respectat delumea `ntreag[".

Marea Adunare Na\ional[ de la AlbaIulia, convocat[ pentru data de 18 noiem-brie/1 decembrie 1918, a fost considerat[de contemporani decisiv[ pentru "unitateana\ional[ a tuturor rom]nilor". Toate ape-lurile au subliniat importan\a istoric[ a ac-tului ce urma s[ se decid[ la Alba Iulia<"Veni\i cu miile, cu zecile de mii - se scria`n apelul Consiliului na\ional din Blaj. Eziua c]nd se va hot[r` asupra sor\ii noastrepentru o ve;nicie. Veni\i ;i jura\i c[ ne-desp[r\i\i vom fi ;i uni\i r[m]nem de aici`nainte cu fra\ii no;tri de pe cuprinsulp[m]ntului rom]nesc, sub una ;i nedes-par\ita c]rmuire".

Pe l]ng[ cei 1.228 de delega\i, la Albaau venit, dup[ cum men\ioneaz[ contem-poranii, peste 100.000 de rom]ni din toatecol\urile Transilvaniei< "c]t cuprindeaochiul, numai om ;i om ̀ n continu[ mi;ca-re, produc]nd un vuiet de parc-ar fi fosttalazurile m[rii `n vreme de furtun[".

~n timp ce, pe c]mpul lui Horea,mul\imea a;tepta cu `nfrigurare, `n salacazinei ofi\erilor din Alba Iulia delega\iise adunaser[. Lucr[rile ;edin\ei au ̀ nceputla ora 10.30. Dintr-un col\ al s[liiizbucne;te cu energie vechiul c]ntec pa-triotic "Pe-al nostru steag e scris unire".~ntreaga asisten\[ `l c]nt[ cu o `nsufle\iredeosebit[. El este practic lozinca sub carese va desf[;ura `ntreaga zi. R]nd pe r]nd,`;i fac apari\ia membrii Consiliului Na\io-nal Rom]n Central primi\i cu ropote deaplauze. Ultimul sose;te George Pop deB[se;ti - pre;edintele CNRC, ultimul `nvia\[ dintre memorandi;ti.

~n sal[ se aflau 680 de delega\i ale;i ̀ ncele 130 de circumscrip\ii electorale aleTransilvaniei, Banatului, Cri;anei, Mara-mure;ului ;i S[tmarului. Al[turi de ei par-ticipau reprezentan\ii episcopiilorrom]ne;ti, societ[\ilor culturale, institu-telor de `nv[\[m]nt superior ;i ;colilormedii, reuniunilor `nv[\[tore;ti, reuniu-

nilor de meseria;i ;i femei, delega\ii Par-tidului Social Democrat Rom]n, g[rzilorna\ionale ;i ai societ[\ilor studen\esti< `ntotal 1.228 de delega\i.

~n discursul s[u, George Pop de B[se;tia amintit marile momente ale luptei na\io-nale a rom]nilor subliniind, la final, c[<"Vrem s[ zdrobim lan\urile robiei noastresuflete;ti prin realizarea marelui vis al luiMihai Viteazul< Unirea tuturor celor de olimb[ ;i de o lege, `ntr-un singur ;i ne-desp[r\it Stat Rom]nesc".

A urmat la cuv]nt Vasile Goldi; carea spus< "Na\iunile trebuiesc eliberate. ~ntreaceste na\iuni se afl[ ;i na\iunea rom]n[din Ungaria, Banat, Transilvania. Dreptulna\iunii rom]ne de a fi eliberat[ `l recu-noa;te lumea `ntreag[, `l recunosc acum;i du;manii no;tri de veacuri. Dar odat[sc[pat[ din robie, ea alearg[ ̀ n bra\ele dul-cei sale mame. Nimic mai firesc `n lumeaaceasta. Libertatea acestei na\iuni`nseamn[< Unirea ei cu |ara Rom]neasc[".

Rezolu\ia Marii Adun[riNa\ionale

~n finalul discursului s[u, Vasile Goldi;a dat citire textului Rezolu\iei MariiAdun[ri Na\ionale<

I. Adunarea Na\ional[ a tuturorrom]nilor din Transilvania, Banat ;i |araUngureasc[ aduna\i prin reprezentan\iilor `ndrept[\i\i la Alba Iulia `n ziua de 18noiembrie/1 decembrie 1918, decreteaz[unirea acestor rom]ni ;i a tuturor terito-riilor locuite de d]n;ii cu Rom]nia. Adu-narea Na\ional[ proclam[ ̀ ndeosebi drep-tul inalienabil al na\iunii rom]ne la ̀ ntregBanatul, cuprins ̀ ntre r]urile Mure;, Tisa;i Dun[re.

II. Adunarea Na\ional[ rezerv[ teri-toriilor sus-indicate autonomie provizoriep]n[ la ̀ ntrunirea Constituantei aleas[ pebaza votului universal.

II. ~n leg[tur[ cu aceasta, ca principiifundamentale la alc[tuirea noului statrom]n, Adunarea Na\ional[ proclam[urm[toarele<

1. Deplin[ libertate na\ional[ pentrutoate popoarele conlocuitoare. Fiecare po-por se va instrui, administra ;i judeca `nlimba sa proprie prin indivizi din s]nuls[u ;i fiecare popor va primi drept de re-prezentare ̀ n corpurile legiuitoare ;i la gu-vernarea t[rii ̀ n propor\ie cu num[rul in-divizilor ce-l alc[tuiesc.

2. Egal[ ̀ ndrept[\ire ;i deplin[ libertateconfesional[ pentru toate confesiunile dinstat.

3. ~nf[ptuirea des[v]r;it[ a unui regimcurat democratic pe toate t[r]murile vie\iipublice. Votul obstesc, direct, egal, secret,pe comune, `n mod propor\ional, pentruambele sexe, `n v]rst[ de 21 ani la repre-zentarea ̀ n comune, jude\e ori parlament.

4. Des[v]r;ita libertate de pres[, aso-ciere ;i `ntrunire, libera propagand[ a tu-turor g]ndurilor omene;ti.

5. Reforma agrar[ radical[. Se va faceconscrierea tuturor proprietatilor, `n spe-cial a propriet[\ilor mari. ~n baza acesteiconscrieri, desfiin\and fidei-comisele ;i ̀ ntemeiul dreptului de a mic;ora dup[ tre-buin\[ latifundiile, i se va face posibil \[ra-nului s[-;i creeze o proprietate (ar[tor,p[;une, p[dure) cel pu\in at]t c]t o s[ poat[munci el ;i familia lui. Principiulconduc[tor al acestei politici agrare e, pede o parte, promovarea nivel[rii sociale,pe de alt[ parte, poten\area produc\iunii.

6. Muncitorimii industriale i se asigur[acelea;i drepturi ;i avantagii, care sunt le-giferate `n cele mai avansate state indus-triale din Apus.

IV. Adunarea Na\ional[ d[ expresiedorin\ei sale, ca congresul de pace s[`nf[ptuiasc[ comuniunea na\iunilor libere`n a;a chip, ca dreptatea ;i libertatea s[ fieasigurate pentru toate na\iunile mari ;imici, deopotriv[, iar ̀ n viitor s[ se eliminer[zboiul ca mijloc pentru regularea rapor-turilor interna\ionale.

V. Rom]nii aduna\i ̀ n aceast[ Adunare

Na\ional[ salut[ pe fra\ii lor din Bucovinasc[pa\i din jugul Monarhiei austro-ungare;i uni\i cu \ara-mam[ Rom]nia.

VI. Adunarea Na\ional[ salut[ cu iu-bire ;i entuziasm liberarea na\iunilor sub-jugate p]n[ aici `n Monarhia austro-un-gar[, anume na\iunile< cehoslovac[, aus-tro-german[, iugoslav[, polon[ ;i rutean[;i hot[r[;te ca acest salut al s[u s[ se aduc[la cuno;tin\a tuturor acestor na\iuni.

VII. Adunarea Na\ional[ cu smereniese ̀ nchin[ ̀ naintea memoriei acelor bravirom]ni, care `n acest r[zboi ;i-au v[rsats]ngele pentru `nf[ptuirea idealului nos-tru, murind pentru libertatea ;i unitateana\iunii rom]ne.

VIII. Adunarea Na\ional[ d[ expre-siune mul\umitei ;i admira\iunei sale tu-turor Puterilor Aliate, care prin str[lucitelelupte purtate cu cerbicie `mpotriva unuidu;man preg[tit de multe decenii pentrur[zboi au sc[pat civiliza\iunea de ghiarelebarbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe aafacerilor na\iunii rom]ne din Transilva-nia, Banat ;i |ara Ungureasc[, AdunareaNa\ional[ hot[r[;te instituirea unui MareSfat Na\ional Rom]n, care va avea toat[`ndrept[\irea s[ reprezinte na\iunearom]n[ oric]nd ;i pretutindeni fa\[ detoate na\iunile lumii ;i s[ ia toatedispozi\iunile pe care le va afla necesare`n interesul na\iunii.

Votat[, `ntr-o atmosfer[ de un entu-ziasm de nedescris ̀ n cuvinte, Rezolu\ia adevenit, astfel, documentul istoric prin ca-re se ̀ nf[ptuia visul de veacuri al poporuluirom]n< Rom]nia Mare.

Pentru ca mul\imea s[ poat[ fi infor-mat[ simultan de hot[r]rea luat[ s-au`n[l\at, ca ;i la 1848, `n cele patru punctecardinale ale platoului lui Horea, patru tri-bune. De aici au vorbit mul\imii lideriimi;c[rii na\ionale. "~n ziua aceasta poporulrom]n din tot cuprinsul plaiurilor de din-coace de Carpa\i ;i-a rostit voin\anestr[mutat[ de a se uni cu fra\ii lui de uns]nge din Rom]nia. Prin aceast[ rostire`n\eleapt[ unitatea neamului nostru edes[v]r;it[. Dacia lui Traian ;i Rom]niaunit[ pe timp scurt de Mihai Viteazul ;i-a luat fiin\[ pentru toate timpurile c]t vatr[i neamul rom]nesc pe p[m]nt", scriaziarul "Libertatea".

Regele Ferdinand emitedecretul de unire a Transilvanieicu vechea Rom]nie

La 11/24 decembrie 1918 Regele Fer-dinand emitea Decretul-lege de unire aTransilvaniei cu vechea Rom]nie.

~n cursul anului 1919, regele Ferdi-nand ;i regina Maria au ̀ ntreprins un lungturneu prin Transilvania.

La 15 octombrie 1922, la CatedralaRe`ntregirii din Alba Iulia, a avut loc so-lemnitatea `ncoron[rii regelui FerdinandI ;i a reginei Maria. ~nsemnele Basarabiei,Bucovinei ;i Transilvaniei au fost ad[ugatecoroanei regale de o\el a regelui Carol I, ceamintea de Plevna, fapt ce a simbolizat ac-tul unirii tuturor provinciilor istoricerom]nesti sub sceptrul aceluia;i monarh.

Cu acest prilej, regele Ferdinand s-aadresat tuturor rom]nilor cu oproclama\ie< "m[ `nchin cu evlavie celorcari, ̀ n toate vremurile ;i de pretutindeni,prin credin\a lor, prin munca ;i jertfa lor,au asigurat unitatea na\ional[ ;i salut cudragoste pe cei care au proclamat-o `ntr-un glas ;i sim\ire de la Tisa p]n[ la Nistru;i p]n[ la Mare".

~n urm[toarea zi au fost organizate oserie de manifest[ri la Arcul de Triumfdin Bucure;ti, la care au participat repre-zentan\i din peste 20 de state europene,din SUA ;i Japonia, acest fapt demonstr]ndrecunoa;terea interna\ional[ a noului statunitar rom]n.

~n 1990, la 27 iulie, ParlamentulRom]niei a hot[r]t ca ziua de 1 Decembries[ devin[ Ziua Na\ional[ a Rom]niei. Pri-mul 1 Decembrie ca zi na\ional[ a fostmarcat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1990.

Vasile Goldi; a redactat "Declara\ia deautodeterminare na\ional[", f[c]nd re-ferire la cei aproximativ 3.500.000rom]ni care tr[iau ̀ n Transilvania, Ba-nat, Cri;ana ;i Maramure;

99 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului,Cri;anei ;i Maramure;ului cu Rom]nia S-au destrămat norii subjugării, peste

Carpaţi de aud voci de libertate, totul estegheaţă, doar florile îndurării au pe petaleimn de unitate. Prorocirile străbune dinveac se adeveriră că fraţii sunt tot fraţi înspaţiul carpatinic. Inimile toate la unisonbătură< Ţara Românească, Ardealul, Mol-dova, un singur trup mioritic.

Credinţa în Unire şi sângele vărsat, la-crimile şi dorul de dreptate n-au fost visurirăspândite în van, ci mâini în unire sprecer înălţate. 1 Decembrie 1918

Cât frunza şi cât iarba s-au adunat ro-mânii la Alba, cu credinţă şi urale chemaţide strigătul de durere a lui Horea să se îm-plinească visul Unităţii Naţionale.

Şi tot atunci Minune, Doamne, ce mi-nune. În grădina lumii a răsărit o prea fru-moasă floare, patria tuturor românilor Ro-mânia Mare. 1 Decembrie 2017

In memoriam aducem acum şi aici unomagiu de recunoştinţă şi cinste tuturorcelor care au luptat şi s-au jertfit pentrurealizarea Unităţii Naţionale, înfăptuirii şiapărării României Mari. Pe drumuri devictorii şi jertfe, armata română a înfrântunităţile bolşevicului Béla Kun, intrând înBudapesta la 5 august 1919. Tradiţiile deînalt eroism al poporului român au stră-lucit şi în luptele pe care armata românăle-a purtat împotriva forţelor fascisto-hor-tiste, pentru dezrobirea Ardealului şi în-tregirea României la graniţa de Nord-Vest. Continuând ofensiva a intrat în Budapestaîn decembrie 1944.

Fie ca în Ziua Naţională a tuturor ro-mânilor să ne luminăm cu nestemate des-prinse din înţelepciunea înţelepţilor< semistuie visul în flăcările minţii, chemarease aude în sunetul de bucium, “nimic nu emai dulce ca ţara şi părinţii”, a spus-o Ho-mer într-un moment de zbucium.

S[raca-ţi casă este mai binefăcătoare,decât e o străină în plină huzurare. Ce esteoare patria în crezul părintesc? Ne-a spus-o Vladimirescu cu glasu-i ferm “este, El,norodul nu cei ce jefuiesc”. Cu încredereşi puls tânăr etern patria cu fiii săi se înalţă.Veşnic unduieşte mişcarea-i măreaţă.

Oricâte neîmpliniri ţi-au încercat viaţaşi oricâte pierderi ţi-au micşorat putinţa,anticul Euripide ne-a lăsat povaţa< “Pier-derea patriei este cea mai mare”. Tot el ne-a pronunţat sentinţa< “Nimic nu e ceva maisfânt sub soare”.

Pământul patriei nu-l lua cu tine înpraful ce-l duci la alţii pe ghete. Păstreazăînţelepciunea lui Danton, se cuvine mirajulstrăinătăţii nicicând să te îmbete. Respectătoate naţiile cu spirit de împăcare, dar ţarata iubeşte-o din suflet cu ardoare.

A crede ca “ibi patria ubi bene”, spe-ranţe fără nobleţe, sărace, nu perene.

Spre toate ale tale spiritual se avântă,credinţa pentru ţară nu-ţi fie nicicând frân-tă. Poporul îl iubeşte prin a urî duşmanul,că ura este sfântă şi binecuvântată când cugânduri rele vrea să-ţi ia limanul, tu fă-icu ură dreapta judecată. Păstrează-ţi jură-mântul în izul frumuseţii, alungă tiraniade-ar fi cu preţul vieţii.

Sculat-au străbunii în fapte de jertfăcuvintele lui Horaţiu lăsate moştenire<“Dulce et decorum est pro patria mori”.Recunoştinţele sunt mormintele cu flori.

O sfântă poruncă de la străbuni vinemereu spre noi< Când vorba e de ţară sănu dam înapoi. De vremurile-s bune saude anii-s grei s-o iubim şi s-o apărăm cumfăcut-au ei. Patria este încrederea şi garan-tul de a fi pentru toţi ce au fost şi sunt şivor veni.1 Decembrie 1918- 1 Decembrie 2017

99 de ierni intrate în florile primăverii.Ziua ta aniversară este ziua învierii. În dal-ba rochie de mireasă este sfânta noastrăcrăiasă. Ca omagiu îţi închinăm un buchetde inimi arzânde în care străluceşte dorinţasacră pe care o poartă singur în gând şifapte, rostită şi slavită de Domnul nostruSfânt<“Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?Braţele nervoase, arma de tărie,La trecutu-ţi mare, mare viitor!Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc>Căci rămâne stânca, deşi moare valul,Dulce Românie, asta ţi-o doresc.”

Colonel (r) Vasile Rus

La Marea Unire, pentruPatria etern[ România


PELERINAJ

Alina Mirela Popa sau Alis cumì spun prietenii este una dins[tm[rencele care a descoperit lapropriu mirajul de pe Camino deSantiago din Spania sau CaleaSf]ntului Iacob, cum mai este cu-noscut de pelerini. De altfel, nume-le de alint Alis parc[ i-a fost pre-destinat interlocutoarei noastre devreme ce a ajuns pe t[r]mul undeminunile se `nt]mpl[ la tot pasul,acolo unde pulberi de stele ̀ nv[luieo cale, uneori deloc u;oar[ ̀ ns[ ge-neratoare de momente unice, defrumuse\i ;i tr[iri ce nu pot fi des-crise ̀ n cuvinte, dar care ̀ n mod si-gur vor d[inui ̀ n timp ;i peste timp.:i uite cum un drum, care poatepentru unii ar p[rea ceva banal,a;a... la o prim[ auzire, devinean de an, punctul de atrac\ie,de reg[sire a sinelui pentru mi-lioane de oameni din toat[ lu-mea.

"Buen Camino!" este salutultradi\ional pe Camino de Santiago, lafel ;i fe\ele z]mbitoare care-l `nso\esc.Aici, ̀ nve\i tot ce n-ai ̀ nv[\at ̀ ntr-o via\[`ntreag[ despre tine ;i cei din jur, desprec]t de minunat a fost pl[m[dit omul ;ic]te bog[\ii pot s[ zac[ `ntr-o m]n[ de\[r]n[ ce suntem. Atunci c]nd ne l[s[mprin;i ̀ n roata vie\ii, ne ̀ nv]rte p]n[ c]ndame\im de-a binelea ;i uit[m de noi.Avem nevoie de opriri, de un timp der[gaz numai al nostru pentru a fi cu noi`n;ine. Nu ̀ \i mai r[suce;ti mintea ̀ n zeci;i mii de scenarii despre trecut ;i viitor,despre ce ar fi fost ;i cum ar fi, cu dac[;i cu parc[ ci mai degrab[ adop\i formatimpului prezent, cu eu sunt aici ;i acum.

Alina Mirela Popa este profesortitular de industrie alimentar[ laLiceul de Industrie Alimentar[ "Ge-orge Emil Palade" din municipiul Sa-tu Mare. Alis este profesor cu graduldidactic 1;i m[mica unui b[iat `nv]rst[ de 18 ani, bucuria vie\ii ei. Seconsider[ ̀ mplinit[ din punct de vedereprofesional printr-o bogat[ experien\[de 19 ani `n domeniul educa\iei - con-cursuri, olimpiade, proiecte interna\io-nale Etwinning ca parte Erasmus. C]tdespre v]rsta pe care o are Alis, dup[cum indic[ cartea de identitate (da' cinese mai uit[ `n buletin?) sunt at]t de fru-mo;i numa' buni s[ te fac[ s[-\i iei ruc-sacul `n spate, un b[\ `n m]n[ ;i s[str[ba\i lumea `n lung ;i-n lat.

Camino de Santiago a l[sat s[ curg[p]n[ acum mult[ cerneal[ `n jurnale dec[l[torie ale unor pelerini dornici s[ vor-beasc[ de propriile experien\e tr[ite `nacest loc. Noi `n schimb, am provocat-ope Alis la o discu\ie `ntre prieteni ;i iat[ce am aflat.

- De ce Camino de Santia-go?

- Deoarece este al treilea pelerinaj alOmenirii, str[b[tut de 1000 de ani ̀ ncoacede c[tre pelerini din toate col\urile lumii.„Drumul” este cunoscut drept CaleaSf]ntului Iacob, acesta fiind primul apos-tol martir a lui Iisus Cristos care a ̀ ncre;ti-nat peninsula Iberic[ ̀ n vremurile acelea.Drumul este sub pav[za C[ii Lactee deaceea se mai nume;te ;i Drumul Stelelor.Este un drum al reg[sirii de sine, al rein-vent[rii sau rena;terii propriei persoane,al propriului Eu redescoperit `n alt spec-tru, reconsiderarea personal[, un drumal `mp[c[rii cu tine `nsu\i, cu gre;elile ;inemul\umirile interioare din via\a ta. Este`n acela;i timp o re`ntoarcere voit[ ;i mai

ales o alegere de a pluti ̀ n timp, ̀ n eterni-tate, `n lini;te, `n spiritualul Universal ;ial fiin\ei tale, ... sau chiar pentru mul\i,poate fi sim\irea sau p[trunderea ̀ n purareligiozitate... Este pur ;i simplu Magie.Am str[b[tut Camino Frances – drumuloriginal al Sf]ntului Iacob cu cei aproxi-mativ 1000 km pe jos pornind din Fran\a- Saint Jean Pied de Port p]n[ la CatedralaSfantului Apostol Iacob din ora;ul San-tiago-Spania, por\iunea fiind partea nor-dic[ a Spaniei de la Est la Vest. Apoi, amrespectat tradi\ia zilelor noastre, de a con-tinua p]n[ la marginile Lumii- Legenda-rele Finistere ;i Muxia, locuri unde te ui\i`n urm[ ;i e;ti uimit de tine, prive;ti spretine ;i `n acela;i timp `n nem[rginireaoceanului Atlantic sim\ind c[

deja e;ti contopit cu aceast[ infinitate dealbastru, for\[, recuno;tin\[ ;i infinit[`ncredere `n Univers ;i implicit `n tine. Drumul ̀ \i ofer[ nem[surate ;i nea;teptate`nt]mpl[ri, fe\e, istorii, persoane sau per-sonaje cu care vii ̀ n contact sau pe care lep[strezi ̀ n suflet ;i dup[ final, pentru tot-deauna. E;ti cople;it de Daruri, de lec\ii,tocmai prin aceste diversit[\i de magiceevenimente `n care e;ti personajul prin-cipal, ̀ nt]mpl[ri care sunt a;ezate frumosde

Cineva, ca ̀ ntr-un puzzle perfect mo-delat fiin\ei tale – sim\iri, tr[iri, uimiri,coinciden\e frumoase, st[ri contradictorii,`mp[c[ri ;i concilieri cu tine ̀ nsu\i, cernerisau discerneri, euforii sau dezn[dejdi,`ntreb[ri existen\iale ;i p[reri-r[spuns saur[spunsuri adev[rate descoperite.

Timpul ce ̀ n v]ltoarea zilelor noastre

este adev[ratul du;man, acolo pe Cami-no se opre;te, este Absolutul. El devinevaloarea ta inestimabil[, timpul t[upre\ios cu care aici ̀ n lumea p[m]ntean[realizezi c[ nu te po\i `nt]lni `n niciunuldin cele mai luxoase concedii pe care le-ai avut sau \i le propui. Timpul este acelacare devine unicul partener pe Drum.Clipele, minutele, orele care trec odat[cu pa;ii t[i acolo, sunt momentelepre\ioase care \i se ofer[ zilnic, pentru ate descoperi, a te reevalua, a analiza cee;ti, de ce e;ti, care e menirea sau scopult[u `n via\a aceasta. Pelerinajul meu adurat 47 de zile. Un timp doar al meu,

un timp mirific, pentru care voi fi recu-nosc[toare `ntreaga mea via\[ ;i `n modexpres familiei mele care a acceptataceast[ absen\[ din via\a lor precum ;icelor c]torva prieteni care m-au `n\eles;i ajutat cu fapte, g]nduri, `ncredere ;i`ncuraj[ri. Mie `mi place s[ spun c[ „euam lipsit din via\a mea” deoarece a fosto necesitate stringent[ deja de mult timppl[nuit[.

De fapt drumul te cheam[ ;i acestlucru `l m]n[ pe oricare viitor pelerin.Pelerinilor le place s[ spun[ c[ drumulte cheam[ dac[ e;ti atras de idee. Mie`mi place s[ spun c[ drumul te strig[ dinmomentul `n care ai stabilit timpul, tra-seul, rutele ;i planul, ̀ nc[ de acas[. Restuleste doar uimire, ne`ncredere fireasc[,griji inerente, temeri de tot soiul, nelini;tice se dovedesc inutile `nc[ din primelezile pe Cale. Personal `ncurajez pe toat[lumea ̀ n acest fel< “Du-te! Po\i s[-l faci!”,tocmai pentru c[ nu e imposibil iar ener-gia drumului exist[, este Acolo, te

a;teapt[, te `ndrum[, te `ncurajeaz[, teprotejeaz[.

- C]t au durat preg[tirile?De ce a fost nevoie pentrudrum?

- Preg[tirile au durat... probabil o pe-rioad[, de c]nd s-a n[scut ideea,incluz]nd dorin\ele, fr[m]nt[rile, obsta-colele de dinainte, incertitudinile ;i pla-nul. Dar totul era legat de dorin\[ ̀ n carebalansau timpul potrivit

;i necesit[\ile materiale care num[ favorizau deloc. Propriu-zis preg[ti-rile fizice pentru Drum au `nceput cam;ase luni `nainte, din momentul `n caream hot[r]t perioada. Alegerea echipa-mentului potrivit, const[ ̀ n dou[ lucruriimportante< pantofii ;i rucsacul ce tre-buie s[ fie exact potrivite persoanei.

Odat[ cump[rate necesit[ purtate ;iantrenate. Preg[tirea fizic[ e discutabil[;i \ine de tipul ;i constitu\ia persoanei.Eu am f[cut sport dintotdeauna. De;iideea de a parcurge 1000 km pe jos `ncondi\ii de var[, m[ speria teribil plusunele probleme de s[n[tate, am mizat peconstitu\ia mea sportiv[ ;i pe al\i mul\ikilometri f[cu\i pe jos dintotdeauna. Deasemenea, am `nceput s[ m[ preg[tescsimplu prin plimb[ri lungi la ̀ nceput, iardin prim[var[ frecvent]nd sala de sportsau mersul pe biciclet[. Restul lucrurilornecesare pentru o lun[ cu casa `n spate,nu au fost chiar u;or de ales deoareceaceste lucruri trebuie s[ aib[ chiar mul-tiple func\iuni ;i s[ fie u;oare. Preg[tireade acest gen este ca la farmacie, la gramaj. Se recomand[ o greutate a rucsacului de

maxim 10% din greutatea corpului. Euam avut vreo 8 kg, la care se adaug[ me-reu nelipsita ap[. Pe drum, ̀ ncet, dup[ os[pt[m]n[ corpul se acomodeaz[ cu noi-le condi\ii, nu `nainte de a-\i oferi teste;i diverse suferin\e< b[;ici, ̀ ntinderi mus-culare, putere fizic[ sc[zut[, `n ciudaenergiei Drumului.

- Cum te-ai sim\it carom]n acolo, printre at]\iastr[ini?

- Extraordinar, deoarece nu am sim\itnici o clip[ discriminare, r[utate sau res-pingere c]nd spuneam c[ sunt dinRom]nia. Probabil c[ Drumul s-a dove-dit generos ;i din acest punct de vederedeoarece mi-am f[cut prieteni din Po-lonia, Bulgaria, Polonia, Rusia, Ungaria,Austria, Olanda, Germania, Irlanda, Por-tugalia deci majoritatea europeni, oa-meni care chiar au ;tiut lucruri despreRom]nia. La fel cum am socializat per-fect cu pelerini din Israel, Coreea de Sud,Japonia, Australia, America, Africa deSud, Brazilia, Malaezia.

- Ce te-a impresionat `nmod cu totul deosebit?

- ~n primul r]nd se spune c[ rom]nuleste ospitalier dar am descoperit c[`ntr-o \ar[ mare precum Spania, oa-menii sunt la fel de ospitalieri ;i bi-nevoitori s[ ajute oric]nd.

Spania este o \ar[ mare, fru-moas[, curat[, cu mult[ istorie ;i diverseculturi `ngem[nate care ajung cumva launison. Oamenii sunt relaxa\i av]nd `nacela;i timp mult[ energie `n via\a de zicu zi. Am constatat c[ au un real cult alvie\ii ;i se respect[ ca om, ca fiin\[. :ida, am ̀ n vedere alt nivel de trai, alte co-ordonate ale vie\ii, alte priorit[\i ale lor.Oamenii Spaniei m-au impresionat fiindcalzi, buni, z]mbitori, altrui;ti ;i dornicis[-\i sar[ `n ajutor cu orice pre\. Doare;ti pelerin, nu? Pelerinii sunt proteja\iprin legile Spaniei, pedeapsa pentruv[t[marea sau jaful vreunui pelerin estefoarte aspr[. Spania este \ara Camino-urilor iar spaniolii sunt foarte m]ndride cei care le str[bat \ara, iar asta este`n s]ngele lor de secole. Legat de dru-mul propriu-zis am fost cople;it[ demiracolele ce se petreceau la fiecareg]nd, pas, suflare, la fiecare dorin\[.Fiecare etap[ aducea tot mai multeuimiri ;i mici bucurii care adunate

;i analizate m[ uimeau `ntr-o m[sur[at]t de mare c[ nu puteam deloc s[ desfacmisterul. O perioad[ bun[ am mers `nuimire ;i mult[ recuno;tint[ `ncerc]nds[-mi explic ceea ce de fapt... nu avea ne-voie de explica\ii ci doar de ...primit!Lec\iile! Dup[ o vreme am ajuns la con-cluzia c[ e;ti r[spl[tit pe drum pentruceea ce ai fost tu `n via\a ta p]n[ acum.Dac[ ai fost “r[u” probabil c[ prime;tisuferin\e de care s[ nu ui\i, s[ le accep\i;i s[ le treci cu bine, astfel `nt[rindu-te.Dac[ ai fost bun prime;ti bucurii, uimiri,recuno;tin\e, ajutor, ;i astfel Drumul ter[sfa\[ cu bun[tate ;i multe, multe daruripentru care trebuie s[ mul\ume;ti ̀ n con-tinuare. Oricare ar fi cazul, Drumul teschimb[ ;i este foarte clar ;i firesc s[ tere`ntorci acas[ totalmente schimbat `ntine, ̀ n bine, ̀ n atitudine, ̀ n ̀ ncredere ;i`n ac\iunile tale. Mul\i spun c[ dup[ par-curgerea Drumului Stelelor, Camino de-abia ̀ ncepe. Ceea ce este foarte adev[rat,deoarece tu, ca persoan[ redevii altul, tereinventezi, te definitivezi, te prive;ti ;ite judeci altfel, E;ti altul!

Concluzia ar fi< Am fost un pelerinr[t[cit prin via\[. De azi am devenit unpelerin con;tient de propria-mi menireAici... ;i pentru Acolo...Mihaela Ghi\[

"Buen Camino!" este salutul tradi\ional pe Camino de Santiago, la fel ;i fe\ele z]mbitoarecare-l `nso\esc. Aici, `nve\i tot ce n-ai `nv[\at `ntr-o via\[ `ntreag[ despre tine ;i cei din jur,despre c]t de minunat a fost pl[m[dit omul ;i c]te bog[\ii pot s[ zac[ `ntr-o m]n[ de \[r]n[ce suntem. Atunci c]nd ne l[s[m prin;i `n roata vie\ii, ne `nv]rte p]n[ c]nd ame\im de-abinelea ;i uit[m de noi.

1000 kilometri - Pelerin pe ElCamino de Santiago - Spania


S~N~TATE~n Europa, coac[zul-negru este cultivat ̀ nc[ din secolul al XV-lea, fiind ̀ ndr[git pentru fructele

sale bogate `n vitamina C ;i antociani. Cel mai adesea, coac[zele-negre sunt folosite la preparareade sucuri, cidru, jeleuri, marmelade, pr[jituri sau pentru ob\inerea de suplimente alimentare (e.g.tincturi, ceaiuri, siropuri). Din punct de vedere nutri\ional, coac[zele-negre sunt deosebit de va-loroase, av]nd `n compozi\ia lor< ap[ (80%), carbohidra\i (10 g%), proteine (0,9 g%), gr[simi(0,09g%).

Al[turi de afine ;i de mure,coac[zele-negre sunt o surs[ na-tural[, biodisponibil[ de anto-ciani, pigmen\i ce le confer[ aces-tor fructe de p[dure culoarea ca-racteristic[, negru- violet[, dar ;ipropriet[\ile benefice antioxidan-te ;i antiinflamatoare. De;i suntprintre ultimele fructe de var[,coac[zele sunt deosebit de utilemai ales toamna c]nd avem ceamai mult[ nevoie de propriet[\ilelor anti-anemiante ;i anti-alergi-ce.

Coac[zul-negru (Ribes nigrum) esteun arbust nespinos, cu o ̀ n[l\ime mediede 1-2 m ;i care face parte din genul Ri-bes, familia Grossulariaceae. Acestacre;te spontan `n zonele temperate aleEuropei centrale ;i de nord ;i `n nordulAsiei, ̀ ns[ este cultivat ̀ n multe alte zoneale globului, prefer]nd solurile umede;i fertile.

~n Europa, coac[zul-negru este cul-tivat `nc[ din secolul al XV-lea, fiind`ndr[git pentru fructele sale bogate `nvitamina C ;i antociani. Cel mai adesea,coac[zele-negre sunt folosite la prepa-rarea de sucuri, cidru, jeleuri, marme-lade, pr[jituri sau pentru ob\inerea desuplimente alimentare (e.g. tincturi, cea-iuri, siropuri). Din punct de vederenutri\ional, coac[zele-negre sunt deose-bit de valoroase, av]nd `n compozi\ialor< ap[ (80%), carbohidra\i (10 g%),proteine (0,9 g%), gr[simi (0,09g%). ~nplus, propriet[\ile nutritive ;i sanogeneale acestor fructe se datoreaz[ unorcompu;i precum< vitamina C (200mg%), vitamina B6 (78 mg%), vitaminaB1 (52 mg%), vitamina B2 (27 mg%),vitamina A (23 mg%), vitamina PP /niacin[ (29 mg%), calciu (45 mg%), po-tasiu (300 mg%), fosfor (40 mg%), fi er(0,8 mg%), zinc (0,15 mg%), magneziu(0,3 mg%). De asemenea, coac[zele-ne-gre mai con\in< taninuri, rutozid, anto-ciani, polifenoli, betacaroteni, celuloz[(5,6 mg%), acid tartric (3,2 mg%), acidcitric (2,91 mg%), acid malic (0,38mg%) ;i pectin[. De;i sunt deosebit devaloroase, nu doar fructele acestui ar-bust sunt folosite.

Medicina naturist[ recomand[ ;i su-plimentele ob\inute din frunzele decoac[z-negru. Acestea pot fi folosite `ninfuzii sau tincturi ;i con\in chiar maimult[ vitamina C dec]t fructele (200mg%). ~n plus, frunzele coac[zului-negru mai con\in< vitamine, taninuri(epigalocatechin[, galocatechin[, pro-delfi nidin[), pectine, glucide, aminoa-cizi (arginin[, prolin[, glicin[, alcenin[),uleiuri volatile (cardinen, cariafi len, sa-binen, sesquiterpene, terpinol), fenoli,s[ruri de potasiu, sulf ;i fosfor. Pro-priet[\ile sanogene ale suplimentelorob\inute din frunzele de coac[z-negruse datoreaz[ ;i flavanidelor precum<mircetina, campferolul, quercetina, izo-quercitina, ratina ;i sakuranetina cu pro-priet[\i antimicotice.

Tot ca remedii apar\in]nd medicineinaturiste, reg[sim ;i produsele gemo-derivate, ob\inute cel mai adesea dinmuguri ;i p[r\i tinere ale plantelor. Mu-gurii de coac[z-negru sunt boga\i `n<heterozide, deriva\i fenolici, vitamina C(107 mg/g) ;i aminoacizi (arginin[ – 5,7mg/g, prolin[, alanin[). Iar ̀ n cosmetic[,adesea putem g[si produse `mbog[\itecu ulei din semin\e de coac[z. Semin\elecon\in< acid linoleic (45-60%), gama-li-noleic (15-19%), alfa-linoleic (12-14%),

oleic (9-10%), palmitic (6-7%), steari-donic(34%) ;i stearic (1-2%). De asemenea,un extract din flori de coac[z-negru esteutilizat `n parfumerie.

Utiliz[ri< Fructele au ac\iune tonic[general[, vitaminizant[, reminerali-zant[, imunostimulatoare, fiind reco-mandate ;i `n cazurile de surmenaj sauconvalescen\[, `n combaterea oboseliioculare (datorit[ con\inutului `n anto-ciani), `n alergiile de sezon, `n st[rileanemice ;i `n cazurile de deficit de fier.At]t fructele, dar mai ales frunzele decoac[z-negru au propriet[\i fortifianteasupra sistemului imunitar, protejeaz[`mpotriva efectelor negative ale stresuluioxidativ ;i limiteaz[ procesele inflama-torii din organism datorit[ vitaminei C,a antocianilor ;i a polifenolilorcon\inu\i. Astfel, frunzele ;i fructele decoac[z-negru au numeroase utiliz[ri ̀ nmedicina naturist[< diuretic-depurative(`n special ̀ n reumatismul cronic dege-nerativ ;i ̀ n gut[ pentru eliminarea aci-dului uric), `n ulcerul gastric ;i colite(datorit[ taninilor cu propriet[\i astrin-gente ;i a compu;ilor antiinflamatori),`n afec\iuni hepato-biliare, `n afec\iunicardiovasculare (extractul din fructeav]nd ac\iune de reducere a tensiuniiarteriale, rutozidul fiind ;i un excelenttonic al capilarelor) ;.a. ~n fitoterapiamodern[, frunzele acestui arbustsunt tot mai des folosite pentru pro-priet[\ile lor antialergice ;i antiinflama-toare. Studii ;tiin\ifice moderne au re-marcat o ac\iune antiinflamatoare com-parabil[ cu cea a indometacinei, `ns[,f[r[ efectele secundare ulcerogene aleacesteia. Astfel, extractele din coac[z-negru pot fi folosite cu succes `n sin-dromul inflamator local de la nivelulaparatului respirator sau digestiv, ̀ n ce-faleea vasomotorie sau `n reumatismul

articular. ~n plus, rutina ;i al\i flavonoizidin frunze ;i fructe sinergizeaz[ cu vi-tamina C, aceasta din urm[ ajut]nd lafixarea fierului non-hemic ;i la limitareastric[ciunilor produse de radicalii liberi.Tot cercet[rile ;tiin\ifice moderne sus\inac\iunea antialergenic[ a produselor pebaz[ de coac[z-negru, eviden\iind ca-pacitatea acestora de a limita producereahistaminei de c[tre organism ;i de a in-hiba secre\ia de IgE, f[r[ a modifica sta-tusul celorlalte imunoglobuline.

~n acest fel se sus\ine utilitatea pro-duselor fitoterapeutice din coac[z-ne-gru `n afec\iuni precum astmul bron;icsau rinitele alergice. Folosite extern, tra-tamentele fitoterapice din coac[z-negruau o ac\iune< cicatrizant[, astringent[,bacteriostatic[, antiviral[ ;i antimico-tic[. ~n concluzie, odat[ cu venirea se-zonului rece, este recomandat s[ nepreg[tim organismul prin vitaminizarea;i mineralizarea sa ;i prin `nt[rirea sis-temului imunitar. Acest lucru este c]tse poate de u;or ;i pl[cut de realizat prinintroducerea `n dieta noastr[ a produ-selor pe baz[ de coac[z-negru. ~n con-tinuare, v[ recomand[m c]teva dintreprodusele Hypericum. Acestea sunt100% naturale ;i de provenien\[ local[(Rom]nia, flor[ spontan[).

Siropul cu extractnatural de Coac[z-negrude la Hypericum

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[ pentrusiropurile Hypericum sunt recoltate dinzone nepoluate, ecologic curate, astfel`nc]t putem garanta eficien\a maxim[;i puritatea produsului, prin lipsa decontaminan\i toxici carcinogeni, ierbi-cide, insecticide ;i ̀ ngr[;[minte chimi-ce.

Siropul cu extract natural deCoac[z-negru este un adjuvant valoros`n curele de vitaminizare ;i mineralizare,dar ;i `n cele de detoxifiere. Datorit[tehnologiei de extrac\ie prin presare larece, cele dou[ extracte ̀ ;i p[streaz[ bio-disponibilitatea compu;ilor naturali ac-tivi ;i sinergizeaz[ pentru a tonifia or-ganismul. Extractul de Coac[z-negrureprezint[ o surs[ important[ de calciu;i fosfor, ajut]nd la formarea oaselor lacopii ;i la men\inerea calciului `n limi-tele normale la adul\i. Con\inutul bogat`n fier al coac[zelor negre influen\eaz[procesul de formare a globulelor ro;iiiar rutozidul din aceste fructe contribuiela fluidizarea s]ngelui, limitarea per-meabilit[\ii capilare ;i la ̀ mbun[t[\ireacircula\iei. Datorit[ antocianilor ;i a po-lifenolilor, siropul de Coac[z-negru areac\iune antioxidant[ – contribuind ladistrugerea radicalilor liberi, antiinfla-matoare ;i antialergic[. ~nplus, siropul de Coac[z-negru m[re;tediureza (datorit[ con\inutului mare depotasiu) ajut]nd la eliminarea aciduluiuric, la cur[\area rinichilor ;i la drenareabilei. Astfel, produsul de fa\[ are pro-priet[\i< imunomodulatoare, vitamini-zante, mineralizante, energizante, deto-xifiante ;i antioxidante. Datorit[ con\in-utului de vitamina C, polifenoli ;i fla-vonoide, siropul contribuie la limitareaefectelor negative ale stresului oxidativprin neutralizarea radicalilor liberi. Totdatorit[ acestor compu;i, extractul areo ac\iune anti-inflamatoare ;i antisep-tic[.

De asemenea, acesta are ;i un rol `ncombaterea st[rilor de oboseal[ fizic[sau psihic[ ;i de cre;tere a randamen-tului energetic al organismului. Nu `nultimul r]nd, produsul este benefic `nnormalizarea circula\iei periferice ;ipentru sporirea imunit[\ii fa\[ de diver;ifactori patogeni. Adjuvant ̀ n< detoxifie-rea ;i reglarea hormonal[ a organismu-lui. Faciliteaz[ procesul natural de re-generare ;i `nt[rire a sistemului imuni-tar. Surs[ de vitamine ;i minerale cu obiodisponibilitate sporit[. Contribuie lalimitarea efectelor stresului oxidativ.~mbun[t[\e;te circula\ia periferic[ ;i ve-derea nocturn[. Contribuie la reducereast[rilor de oboseal[.

Ac\iune detoxifiant[, diuretic[, an-tibacterian[, imunomodulatoare, anti-alergenic[, vitaminizant[, minerali-zant[, antiinflamatoare, energizant[ ;iantioxidant[.

Mod de folosire< Pentru copii ;iadul\i, doza medie este de 3-4 linguride sirop pe zi, maxim 6, dizolvate ̀ n ap[mineral[.

Se recomand[ cure de lung[ durat[.Nu con\ine coloran\i sau arome de sin-tez[. A se agita bine `nainte de folosire.

Ceai de Coac[z Negru(fructe sau frunze)

Supliment alimentar cu rol imuno-modulator ;i hipotensiv

Ingrediente< frunze sau fructe deCoac[z- negru (Ribes nigrum).

Adjuvant `n< limitarea r[spunsuluiimun la diferi\i factori alergeni.

Stimuleaz[ imunitatea natural[ a or-ganismului. Favorizeaz[ formarea glo-bulelor ro;ii. Contribuie la sporireaacuit[\ii vizuale. Faciliteaz[ eliminareaacidului uric ;i drenarea corect[ a rini-chilor.

Ajut[ la men\inerea unei tensiuniarteriale normale.

Ac\iune< antiinflamatoare, antioxi-dant[, imunomodulatoare, hipotensiv[,

cardiotonic[, antialergenic[, vitamini-zant[, mineralizant[, antianemic[, to-nic[ general[ ;i diuretic[ (intern), cica-trizant[, astringent[, bacteriostatic[, an-tiviral[ ;i antimicotic[ (extern).

Caracteristici generale ale produsu-lui< Plantele medicinale folosite ca ma-terie prim[ pentru ceaiurile Hypericumsunt recoltate din zone nepoluate, eco-logic curate, astfel `nc]t putem garantaeficien\a maxim[ ;i puritatea produsu-lui, prin lipsa de contaminan\i toxicicarcinogeni, ierbicide, insecticide ;i`ngr[;[minte chimice. Coac[zul-negrueste un arbust recunoscut pentru pro-priet[\ile terapeutice at]t ale fructelorc]t ;i ale frunzelor sale, ambele av]ndnumeroase ̀ ntrebuin\[ri. Infuzia ob\in-ut[ din frunzele sale are un efect anti-inflamator puternic datorit[ flavonoi-zilor con\inu\i. De asemenea, aceastacontribuie la reducerea homeostazieileucocitare ;i are o ac\iune stabilizatoareasupra membranei celulare. Foarte im-portant[ este ;i ac\iunea antihistaminic[a derivatelor din frunze de Coac[z-ne-gru, acest lucru dator]ndu-se con\in-utului ̀ n polifenoli. Nu ̀ n ultimul r]nd,infuzia de Coac[z-negru are ;i pro-priet[\i hipotensive ;i cardiotonice ;istimuleaz[ eliminarea acidului uric dinorganism.

Mod de folosire<Intern – sub form[ de infuzie din 1

lingur[ de frunze/fructe la 200 ml deap[. Se beau 3 c[ni de ceai pe zi. Pentrueliminarea ura\ilor ;i a acidului uric, dar;i pentru ob\inerea unui efect hipotensiv;i cardiotonic, cura trebuie urmat[ timpde 6 luni pe an. Se poate folosi ̀ mpreun[sau altern]nd cu c]te 3-6 linguri pe zidin siropul de fructe de Coac[z- negru,ob\inut prin presare la rece.

Extern – Contra aftelor, gingivitei,paradontozei – 1 lingur[ de ceai se fierbecinci minute ̀ ntr-o jum[tate de can[ deap[, la foc mediu, dup[ care se filtreaz[.Cu acest decoct se fac cl[tiri ale gurii de3-4 ori pe zi. ~n plus, se recomand[ mes-tec[ri `ndelungate ale pulberii ob\inutedin fructele uscate. R[gu;eala, faringita,amigdalita, tusea pot fi calmate prin gar-gar[ cu decoctul de coac[ze-negre us-cate. Starea de usturime ;i irita\ie local[va disp[rea rapid, \esuturile ref[c]ndu-se `ntr-un ritm mult mai rapid.

Pentru ̀ n\ep[turile de insecte (vies-pe, albin[, t[un, \]n\ar) se aplic[ o ca-taplasm[ din past[ de frunze ;i/sau fruc-te de coac[z- negru. Senza\ia de dureresau m]nc[rime, precum ;i tumefierease vor ameliora.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

Coac[zul negru< aliatul de n[dejde`mpotriva alergiilor ;i anemiilor


RE}ETE

Vin dulce de stafidepentru s[rb[tori

Sos milanez de soia

Mod de preparare<

3 kg de zahăr se fierb în 6 l de apă,iar când zahărul s-a topit, iar apa este înclocot, cu acest sirop se opăresc stafidele.Când boabele de fructe se umflă și se în-moaie, compoziția se mixează, fie cu ro-botul de bucătărie, fie cu un blender. Seadaugă drojdia, se amestecă până la omo-genizare și se lasă așa timp de o săptă-mână, amestecând zilnic. După o săptă-mână se strecoară printr-un tifon, sescurge bine-bine, iar zeama se toarnă în

recipientul de minim 30 l, în care se vafermenta. Din zahărul și siropul rămas(2 kg zahăr, 19 l apă) se fierbe din nouun sirop și se lasă să se răcească. Se toarnăși acesta în recipient și se amestecă. Seînchide ermetic, iar furtunul de la dopulde fermentare se lasă în apă. Se ține latemperatura camerei. După 4-6 săptă-mâni, când nu mai iese gaz prin furtun,deci fermentația se oprește, vinul se stre-coară și se pune în sticle închise cu dop.Băutura astfel obținută va fi dulceagă,ușor sifonată și de culoare galbenă sauușor maronie, în funcție de culoarea sta-fidelor utilizate.

Ingrediente<

2 kg de stafide, 5 kg de zahăr, 25 lde apă, un pachet mic (25-30 g) dedrojdie, un recipient în care se va lăsavinul să fermenteze și un dop special

pentru prepararea vinului.

Mod de preparare<

Granulele de soia se fierb circa 10-15 minute în supa de legume, apoi sestrecoară. Ceapa și ardeiul mărunțit secălesc în ulei, apoi se adaugă granulelefierte de soia. Se condimentează, se maicălește puțin, apoi se stinge cu puțină

apă, sau cu supă de legume, dar numaicât să acopere compoziția. După circa 10minute de fierbere se adaugă bulionul șiîncă puțină apă sau supă, până când seobține consistența dorită. Se servește cuorez alb sau cu paste făinoase fierte, iarîn post cu paste făinoase fără ouă. Se poa-te orna cu pătrunjel verde sau fire de cea-pă verde, eventual cu ketchup, sau cu câ-teva pălărioare de ciuperci prăjite în uleisau la grătar.

Ave\i nevoie<

100 g granule de soia, 1 l bază desupă de legume, o ceapă, un ardei gras,3 linguri de pastă de roșii, ulei, sare,piper, boia de ardei, un vârf de cuțitde nucșoară răzuită, o lingură de bazăpentru mâncăruri (dacă se poate, de

casă).

Pr[jitur[ de postcu dovleac dulce

Mod de preparare<

§Dovleacul se răzuiește, iar dacă e preazemos se stoarce ușor. Se pun într-unbol< zahărul, uleiul, apa minerală sau si-fonul, ce avem, dovleacul ras, zahărul va-nilat, și scortișoara. Tot atunci se adaugăși alunele prăjite sau bucățile de nuci, da-

că se folosește. Amestecăm circa 3 minutecontinuu și adăugăm treptat făina ames-tecată cu praful de copt. Compozitia ob-ținută trebuie să aibă consistența aluatu-lui de pișcot, care se toarnă într-o tavăcăptușită cu hârtie de copt, sau în coșu-lețe de hârtie pentru muffin. Se introducetava în cuptorul preîncălzit și lasă la coptcirca 25 min, apoi se verifică cu scobi-toarea. Când este gata se scoate din cup-tor și se lasă să se răcească. Se poate ornacu zahăr pudră și se poate servi cu gemsau topping.

Ingrediente<

300 g de dovleac dulce, 120 g za-hăr, 120 ml ulei, 200 ml apă mineralăcarbogazoasă sau sifon, o linguriță descorțișoară pudră, un plic de praf de

copt, 200 g făină, 2 plicuri zahăr vani-lat. Compoziția se poate îmbogăți cu

alune prăjite, sau nuci.

Sup[ de fasolecu bulion

Mod de preparare<

Fasolea curățată și spălată se lasă câ-teva ore la înmuiat, în apă ușor călduță.Se strecoară și se pune la fiert în apă cal-dă, foarte puțin sărată. Dacă folosiți șizarzavaturi proaspete, acestea se adaugă

când bobabele de fasole încep să se în-moaie. Când boabele sunt aproape fierte,din făină și ulei se prepară un rântaș slab,foarte puțin prăjit, iar când se ia de pefoc se adaugă boiaua (dulce, iute, dupăgust). Rântașul se adaugă la supa aflatăîn clocot, apoi se condimentează. Seadaugă și sucul de roșii și se mai lasă pu-țin la fiert. Dacă se folosește pastă de ro-șii, aceasta, înainte de a fi pusă în supăse dizolvă cu puțină zeamă fierbinte. Secondimentează Se poate servi cu ardeiiute, sau ormat cu frunze de pătrunjei.

Ave\i nevoie<

300 g de fasole uscată (dacă se poa-te, cu boabe mari), 3 linguri de făină,4-5 linguri de ulei, sare, boia de ardeidulce (se poate și un pic de boia iute),delicat (de casă) sau 1-2 linguri de piu-re de zarzavaturi, eventual un morcovși un pătrunjel, 700 ml de bulion sau

4-5 linguri de pastă de roșii.

Brusturele este un învingătorcare știe să vină de hac multorafecţiuni, iar dușmanul pe care-lucide e boala. Mai exact< bolile,pe care le lichidează cu o dexteri-tate de campion mondial.

Planta are proprietăţi detoxifiante deexcepţie, care îl recomandă ̀ n foarte mul-te afecţiuni. Brusturele este plantă foartevaloroasă, în medicina preventivă.

De la brusture se recoltează acum,toamna, rădăcinile, împreună cu aceatulpină subterană care depozitează sub-stanţele nutritive, numită rizom. Recol-tarea se face prin dezgropare cu cazmaua.După culegere, rădăcinile se spală în cu-rent de apă repede, după care se despicăpe lungime și se pun la uscat în stratsubţire, într-un loc fără umezeală și căl-duros. După uscare (când rădăcinile de-vin rigide și se rup cu un pocnet sec), sedepozitează în pungi de hârtie, în locuricurate și uscate.

Efecte terapeutice și afecţiuni

Brusturele neutralizează radicalii li-beri din sânge, ajută la eliminarea multmai rapidă a ureei și a altor substanţe re-ziduale din organism, scade nivelul co-lesterolului și trigliceridelor din sânge.Acţiunea detoxifiantă a acestei rădăcini-minune nu se oprește aici. Ea curăţăprompt și eficient colonul, spală rinichiiprin efectul său diuretic puternic, ajutăla eliminarea surplusului de apă din corpprin transpiraţie și urină. Brusturele esteconsiderat un adevarat elixir de toamn[,un antidot pentru toate bolile.

Iată și câteva afecţiuni în care utili-zarea preparatelor din rădăcină de brus-ture dă rezultate< boala canceroasă, can-cer la sân, cancerul intestinal, diabetul,tromboflebita, constipaţia ș.a.

Câteva preparatedin rădăcină de brusture

Rădăcinile de brusture se macină fin,cu râșniţa de cafea sau în piuă, după carese cern prin sita pentru faină albă. Pul-berea fină se depozitează într-un borcande sticlă închis ermetic. În general, pul-berea de brusture nu își păstrează cali-tăţile mai mult de 14 zile, deoarece prinoxidare tinde să-și piardă rapid proprie-tăţile terapeutice. Se administrează o ju-mătate de linguriţă rasă (cca 2 grame) depulbere de 3-6 ori pe zi, pe nemâncate.Planta se ţine sub limbă vreme de câtevaminute, după care se înghite cu apă.

Se pun dou[ linguriţe de pulbere derădăcini într-un pahar (200 ml) de apăși se lasă vreme de 8-10 ore la tempera-tura camerei, după care se strecoară. Seconsumă 1-3 pahare pe zi, pe stomaculgol, cu minimum 15 minute înainte demasă. În funcţie de afecţiunea tratată,cura cu macerat din rădăcină durează 3-6 săptămâni.

Se pun două linguriţe de pulbere derădăcină într-un pahar de apă și se lasăsă macereze vreme de 6-8 ore, la tempe-ratura camerei, după care se strecoară.Extractul obţinut se pune deoparte, iarplanta rămasă după filtrare se fierbe vre-me de cinci minute, într-un pahar (200ml) de apă, după care se lasă să se ră-cească. În final se combină cele doua ex-tracte, iar preparatul obţinut se va admi-nistra pe parcursul unei zile.

Se obţine astfel< se pun într-un bor-can cu filet douăzeci de linguri de pulberede rădăcini de brusture, peste care seadaugă două căni (în total 500 ml) de al-cool alimentar de 40 de grade. Se închideborcanul ermetic și se lasă la maceratvreme de două săptămâni într-un loc căl-duros, după care se filtrează. Tincturarezultată se pune în sticluţe mici, închisela culoare. Se administrează de patru-șase ori pe zi, câte o linguriţă diluată înpuţina apă.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele dinr[d[cin[ de brusturesunt eficiente în mai

multe forme de cancer

Planta are proprietăţi detoxifiante de excepţie, care îl recomandă foarte multe afecţiuni. Brusturele esteplantă foarte valoroasă, în medicina preventivă. De la brusture se recoltează acum, toamna, rădăcinile, îm-preună cu acea tulpină subterană care depozitează substanţele nutritive, numită rizom. Recoltarea se face prindezgropare cu cazmaua. După culegere, rădăcinile se spală în curent de apă repede, după care se despică pelungime și se pun la uscat în strat subţire, într-un loc fără umezeală și călduros. După uscare (când rădăciniledevin rigide și se rup cu un pocnet sec), se depozitează în pungi de hârtie, în locuri curate și uscate.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Pentru patru zile, Satu Mare afost capitala frumuse\ii. ~n perioa-da 16 - 19 noiembrie, municipiulnostru a g[zduit cea de-a cinceaedi\ie a Beauty Days, eveniment or-ganizat de Prim[ria Satu Mare `nparteneriat cu Salonul ExpresiveEva Czikai.

Cel mai important eveniment de-dicat profesioni;tilor din coafur[, fri-zerie, machiaj, manichiur[ din nordvestul Rom]niei a fost g[zduit de CasaMe;te;ugarilor Satu Mare. Cei maiaprecia\i profesioni;ti din domeniulfrumuse\ii au fost pentru 4 zile la SatuMare.

~n cele patru zile, pe scena eveni-mentului au urcat 240 de profesioni;ti,48 de traineri au sus\inut seminarii sauworkshop-uri. La workshop-uri auparticipat 205 cursan\i ;i 564 de vizi-tatori. La evenimentul deschis publi-cului larg au participat 213 persoane.

48 traineri recunoscu\i pe plan na\ional ;i interna\ional auadus frumuse\ea la Satu Mare

Workshop-ul de comunicare ;i re-la\ii cu clien\ii a fost noutatea acesteiedi\ii. Astfel, prima zi a ̀ mbinat comu-nicarea cu ritualul de machiaj ;i trata-ment. La seminariile de machiajdesf[;urate `n 16 noiembrie au parti-cipat 90 de make-up arti;ti, cosmeti-cieni din Satu Mare. Negre;ti Oa;, Po-rumbe;ti, Carei, Tur\, Baia Mare, Si-ghetu Marma\iei, timi;oara, Oradea ;iDej. :ase traineri na\ionali ;iinterna\ionali din Bucure;it, Cluj ;iPraga au prezentat nout[\ile `n dome-niu. A fost ̀ mbinat ritualul de machiajcu unul de tratament, dar ;i machiaj3D.

Vineri ;i s]mb[t[, Beauty Days areprezentat locul `n care cei mai recu-noscu\i speciali;ti, at]t pe plan na\io-nal, c]t ;i pe plan interna\ional, le-auprezentat celor peste 150 de coaforiprezen\i cele mai noi tendin\e ap[rutepe pia\[. Pentru a afla nout[\ile `n do-meniu, la eveniment au participat 150de coafori din Satu Mare, Carei, Ne-gre;ti Oa;, Dara, Prilog, T[;nad, Bercu,Timi;oara, Baia Mare, Sighetu Mar-ma\iei, T]rgu L[pu;, Zal[u, Baia sprie,Oradea, T]rgu Mure;, Dej, Bistri\a,Miercurea Ciuc.

~n cele dou[ zile, pe scen[ au urcat34 de traineri din Bucure;ti, Cluj, Ora-dea, Ungaria, Timi;oara, T]rgu Mure;,Ia;i, Bra;ov, Bistri\a, Oradea, Satu Ma-re. Vorbim de traineri recunoscu\i peplan na\ional ;i interna\ional.

Elevii Colegiului Tehnic ElizaZamfirescu au urcat pe scenaBeauty Days

Pe toat[ perioada evenimentuluiau participat 70 de modele, care au`mbr[cat crea\iile unor designeri dinSatu Mare ;i Cluj.

~n seara zilei de 17 noiembrie, dela ora 18 ;i 30 de minute, elevii Cole-giului Tehnic Eliza Zamfirescu au pre-zentat un show demonstrativ. Doaraceast[ parte a fost deschis[ publiculuilarg, `n rest evenimentul s-a adresatdoar profesioni;tilor ̀ n domeniu. Ele-vii Colegiului Tehnic Eliza Zamfirescuau avut peste 200 de spectatori. ~n ca-

drul acestui eveniment, elevii ;i-au pro-pus ;i au ;i reu;it s[ promovezeabilit[\ile, talentul ;i imagina\ia.

Cu o pauz[ de un an evenimentula fost organizat prima dat[ `n 2012,apoi a urmat edi\ia din 2014, c]nd ;asefirme interna\ionale au prezentat co-

lec\iile pentru 2015. ~n 2015, Beauty Days a fost orga-

nizat `n perioada 19-22 noiembrie ;i afacilitat `nt]lnirea dintre firmele pro-duc[toare din domeniu, academii, ;coli;i organiza\ii, prezente `n municipiulSatu Mare prin intermediul speciali;ti-

lor recunoscu\i at]t pe plan na\ionalc]t ;i interna\ional. A urmat edi\ia din2016 care s-a desf[;urat `n perioada16-20 noiembrie.

Edi\ia de anul acesta a ̀ mbr[cat Ca-sa Me;te;ugarilor Satu Mare `n hain[de s[rb[toare. Pe cl[dire a fost proiec-

tat[ lumin[ ;i culoare, un desen spec-taculos, care i-a atras pe locuitorii mu-nicipiului. De-a lungul timpului au alessă vină aici, la Satu Mare, branduri pro-fesionale importante, organiza\ii, aca-demii din domeniul estetic.

Stela C[dar

Cel mai important eveniment dedicat profesioni;tilor din coafur[, frizerie, machiaj, manichiur[din nord vestul Rom]niei a fost g[zduit de Casa Me;te;ugarilor Satu Mare. Cei mai aprecia\i profe-sioni;ti din domeniul frumuse\ii au fost pentru 4 zile la Satu Mare.

~n cele patru zile, pe scena evenimentului au urcat 240 de profesioni;ti, 48 de traineri au sus\inutseminarii sau workship-uri. La workshop-uri au participat 205 cursan\i ;i 564 de vizitatori. La eve-nimentul deschis publicului larg au participat 213 persoane.

Cei mai aprecia\i profesioni;ti din domeniulfrumuse\ii au fost pentru 4 zile la Satu MarePe scena evenimentului au urcat 240 de profesioni;ti, iar 48 de traineri au sus\inut seminarii sau workshop-uri


DIET~

Excesul de greutate este una dinproblemele cu care se confrunt[ totmai mult persoanele adulte, dar ;itinerii ;i copiii.

Cea mai recent[ ac\iune de de-terminare a glicemiei la nivelul Ju-de\ului Satu Mare a scos ̀ n eviden\[printre altele ;i faptul c[ peste 80%dintre responden\i se `ncadrau `ncategoria supraponderali - obezi.Circa 40% dintre cei care ;i-au tes-tat glicemia au aflat c[ sunt supra-ponderali `n urma m[sur[torilorpentru stabilirea indicelui de mas[corporal[ (IMC) ;i cam tot at]\ias[tm[reni au aflat c[ sunt obezi.Medicii ;i-au exprimat ̀ ngrijorareafa\[ de riscul ridicat pe care `l pre-zint[ popula\ia din categoriile susamintite de a contracta afec\iuniprecum diabetul ;i bolile cardio-vasculare.

:ansele de reu;it[ sunt mai mariatunci c]nd v[ propune\i s[ sc[de\i `ngreutate circa un jum[tate de kilogrampe s[pt[m]n[ dec]t s[ recurge\i la dietedrastice, destul de greu de \inut, pentrua sc[dea brusc c]teva kilograme. ~ns[speciali;tii `n nutri\ie spun c[ a;a cum adurat un timp s[ v[ `ngr[;a\i, tot a;a vatrece o vreme p]n[ ve\i da jos kilogra-mele dorite. Plus c[ nu exist[ niciun mis-ter `n privin\a `ngr[;[rii sau a reveniriila greutatea normal[. ~n ce const[?

Dup[ cum explic[ nutri\ioni;tiiatunci c]nd caloriile consumate sunt maimulte dec]t cele pe care le arde\i, ve\i lua`n greutate, iar atunci c]nd arde\i maimulte dec]t consuma\i, ve\i pierde `ngreutate. Acesta e motivul pentru carene ̀ ngr[;[m - consum[m mai multe ali-mente dec]t ne sunt necesare pentru gra-dul de efort pe care `l depunem.

A consuma prea multe calorii nu esteo problem[ c]t timp avem la dispozi\iec[i de a le arde.

C]teva modalit[\i prin carev[ pute\i controla greutatea

O prim[ recomandare din parteaspeciali;tilor este de a rezista campaniiloragresive pentru produse de sl[bit. Indi-ferent c]te strategii de sl[bire rapid[ ve\ivedea `n reclame, cel mai bun mod de apierde excesul de greutate ;i de a nu-lrec];tiga este s[ v[ schimba\i permanentdeprinderile alimentare ;i de efort zil-nic.

Cel mai indicat ar fi s[ v[ propune\iun obiectiv ;i anume de a pierde 10%din greutatea actual[. Dac[ \inti\i la maimult, de pild[ 20 de kilograme la un mo-ment dat s-ar putea s[ v[ sim\i\i cople;i\i;i s[ abandona\i aceast[ lupt[, uneorichiar din start. Mai eficient este s[ cal-cula\i c]t reprezint[ 10% din greutateadumneavoastr[ ;i s[ v[ fixa\i ca \int[pierderea lor. De exemplu din 80 de ki-lograme s[ pierde\i 8. Majorit[\ii oame-nilor le sunt necesare aproximativ 6 lunipentru a atinge acest obiectiv ini\ial.

Din momentul `n care a\i stabilit c]tv[ propune\i s[ sl[bi\i, planifica\i-v[ s[pierde\i p]n[ la 0,5 kilograme pes[pt[m]n[. Dac[ adopta\i o diet[ preas[rac[ `n calorii sau face\i efort fizic `nexces ;i sl[bi\i mai mult de 1 kilogrampe s[pt[m]n[, organismul va intra `ntr-o faz[ de `nfometare. Un organism `nfaza de `nfometare arde mai pu\ine ca-lorii ;i rezist[ eforturilor de a pierde dingreutate.

Odată cu pierderea în greutate vețisesiza multe îmbunătățiri în viața dum-neavoastră pornind de la calitatea som-nului, mai multă energie ;i vitalitate.

Însă ceea ce spun medicii este că prinpierderea în greutate va trebui să redu-ceți constant numărul de calorii consu-mate pentru a menține noua greutate.După ce ați pierdut 10 la sută din masacorporală, zilnic trebuie să consumați cuaproximativ 10 la sută mai puține calorii,dacă doriți să rămâneți la această greu-tate.

Speciali;tii au remarcat că majorita-tea oamenilor pierd din vedere o regulăde bază ;i anume că țin dietă, scapă dekilogramele în plus ;i se întorc la vechiledeprinderi alimentare, iar greutatea pier-dută se recâ;tigă imediat.

Ei spun că odată ce ați reu;it să pier-deți 10 la sută din masa corporală urmă-torul obiectiv ar fi să rămâneți la greuta-tea respectivă cel puțin încă 6-8 luni saumai mult decât a fost necesar pentru apierde kilogramele inițiale.

De asemenea, ar trebui să con;tien-tizați deperinderile alimentare. Acest de-mers are 2 etape. Începeți prin a fi atentce, când, unde ;i cu cine mâncați, cumvă simțiți ;i ce tip de activități desfă;urațiîn cursul unei zile. Apoi identificați cevă declan;ează apetitul - mirosul de pâinecaldă, vederea anumitor feluri de mân-care , plictiseala sau enervarea.

Important este să vă mențineți o dietăechilibrată. O cantitate crescută de pro-teine vă poate obosi ;i constipa ;i vă poatesolicita foarte mult rinichii, nevoiți săfiltreze excesul de proteine, ceea ce e ris-cant mai ales pentru diabetici, spun me-dicii. Însă nici o dietă excesiv de săracăîn grăsimi nu este benefică pentru sănă-tate.

Dieta echilibrată recomandată de ex-perți pentru slăbire sau pentru menține-rea greutății este simplă. În fiecare zi în-cercați să obțineți aproximativ jumătatedin calorii din carbohidrați. Printre sur-sele bogate în carbohidrați se numărăfructele, legumele, pâinea integrală, pas-tele făinoase, orezul ;i laptele. Aproxi-mativ un sfert din calorii trebuie să pro-vină din proteine. Sursele bogate sunt,de pildă, carnea de vită slabă, pieptul depui, pe;tele ;i fasolea. Dacă sunteți ve-getarian, consumați orez ;i fasole înaceea;i zi pentru a vă asigura necesarulde proteine. Restul caloriilor trebuie săprovină din grăsimi ;i uleiuri, în specialdin uleiul de măsline. Acesta este cel maisănătos pentru inimă, însă trebuie să ;tițică este bogat în calorii.

Irina Maier

Modalit[\i pentru a atinge ;imen\ine o greutate s[n[toas[

Important este să vă mențineți o dietă echilibrată. O cantitate crescută de proteine vă poateobosi ;i constipa ;i vă poate solicita foarte mult rinichii, nevoiți să filtreze excesul de proteine, ceeace e riscant mai ales pentru diabetici, spun medicii. Însă nici o dietă excesiv de săracă în grăsiminu este benefică pentru sănătate.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂


“Nu sunt bătrân, sunt în vâr-stă. Nu este acelaşi lucru”, a de-clarat cântăreţul Charles Azna-vour într-un interviu acordatAFP, în care artistul francez deorigine armeană, care va susţinela vârsta de 93 de ani o nouă seriede concerte, a vorbit şi despre ti-nereţe, plăceri demodate, prie-teni, iubiri şi probleme.

Şapte spectacole în Franţa şi con-certe în alte cinci ţări din Europa - laSofia (30 noiembrie), Viena (9 decem-brie), Amsterdam (3 martie), Sankt Pe-tersburg (25 aprilie) şi Moscova (28aprilie) - vor fi susţinute în lunile ur-mătoare de acest monstru sacru al cân-tecului francez, care a repetat deseorică doreşte să cânte pe scenă până lavârsta de 100 de ani.

Artistul va susţine în premieră unconcert în celebra sală de spectacoleBercy din Paris, la 13 decembrie, însăspune că acest lucru nu îl intimidează.

“Nu contează sala, publicul este celcare contează”, a afirmat celebrul cân-tăreţ în interviul pentru AFP.

În acelaşi interviu, Charles Azna-vour a vorbit şi despre modul în cares-a vindecat de trac pe scenă< “Nu maiam trac. Partea asta s-a încheiat în ziuaîn care am înţeles că publicul vine pen-tru mine. Înainte de asta, cântam în

deschidere, iar publicul aştepta vede-tele acelor concerte”.

Protejatul lui Edith Piaf

Înainte de a deveni o personalitatelegendară a cântecului francez, CharlesAznavour recunoaşte că a beneficiatde susţinerea mai multor artişti con-sacraţi, în special de susţinerea celebrei

cântăreţe Edith Piaf. “Tinerii pe careea îi ajuta să urce pe scenă erau amanţiiei. Nu era însă şi cazul meu. Ea m-asusţinut din cu totul alte motive. Tre-cutul meu se potrivea foarte bine cu alei. Părinţii mei erau străini, care nuvorbeau limba franceză. Ei ne-au lăsatpe sora mea şi pe mine să devenim co-pii ai străzii. Edith Piaf era şi ea uncopil al străzii. Acest lucru ne-a apro-

piat”.Charles Aznavour a vorbit şi despre

artiştii care l-au inspirat, precum Char-les Trenet şi Maurice Chevalier. “Aufost şi alţii, precum Konstantin Stani-slavski, Carlos Gardel, Bing Crosby,Mel Tome, Frank Sinatra. Edith Piaf afost singura femeie care m-a influ-enţat”, a dezvăluit artistul franco-ar-mean.

Charles Aznavour a vorbit şi desprecolaborarea lui cu Liza Minnelli< „Eibine, da! Pe Liza chiar eu am format-o. Am adus-o la Paris în 1969, BrunoCoquatrix nu o cunoştea. Prima searăla Olympia a fost un succes imediat.Spectacolul ei a fost făcut cu multe din-tre cântecele mele şi într-o manieră deinterpretare foarte franţuzească, delocîn stilul celor de pe Broadway”.

Legendarul artist a făcut câtevadezvăluiri şi despre ajutorul pe care l-a oferit cântăreţului Johnny Hallyday,care nu a fost aproape deloc susţinutatunci când a debutat în muzică. Char-les Aznavour a compus pentru JohnnyHallyday piesa “Retiens la nuit” şi con-sideră că starul rock este “un interpretfoarte bun”.

Artistul a vorbit şi despre talent şideterminare, dar consideră că există şialte “ingrediente” care intră în com-poziţia succesului profesional.

“Nu îmi doream neapărat doar ta-lent şi determinare< voiam mai ales să

plasez într-un context ceea ce ştiam săfac, este ceva diferit. Am făcut cursuride dans clasic, varietăţi, teatru... Mi-am spus că dacă introduceam în cân-tecele mele toate aceste experienţe,atunci îmi voi găsi propriul stil. Şi adevenit ‘stilul Aznavour'”, a explicat ar-tistul.

În cea mai recentă carte a sa, “Re-tiens la vie”, Charles Aznavour spunecă nu mănâncă niciodată înainte de unconcert şi nu bea în timpul acestuia.“Nu-mi place când văd pe cineva cătranspiră abundent pe scenă. Eu amgăsit metoda care funcţionează. Mo-dernitatea nu înseamnă să fii neapăratmodern. Înseamnă să fii în epoca ta.Nu-mi place să se spună că sunt bătrân.Nu sunt bătrân, sunt în vârstă. Nu esteacelaşi lucru”.

De asemenea, artistul a promis căva continua să cânte şi în alte limbi întimpul concertelor sale din străinătate,deoarece vrea să “ofere plăcere specta-torilor” care vin să îl vadă deşi nuînţeleg limba franceză.

Charles Aznavour a dezvăluit înacelaşi timp şi faptul că pregăteşte unnou album< “Am deja 40 de cântece înavans. Voi înregistra 12 pentru început.Apoi le voi distribui pe celelalte. În de-finitiv, în trecut mi-am câştigat exis-tenţa în acest fel, fiind cântat de cei-lalţi”.

A consemnat V.A.

Duminic[, 19 noiembrie, la Mi-lano, `n Auditorium Padre Reinadin via Meda, sute de rom]ni ;iitalieni s-au adunat `ntr-os[rb[toare a folkului organizat[de o c]nt[rea\[ s[tm[rean[< Clau-dia :erdan.

Organizat `n memoria lui AdrianP[unescu ;i ̀ n semn de cinstire a feno-menului Cenaclul Flac[ra, concertul i-a avut ca invita\i pe Ducu Bertzi, AndreiP[unescu, Evandro Rosetti ;i, desigur,Claudia :erdan al[turi de trupa italian[Fracassoni, ace;tia din urm[ c]nt]ndcelebre melodii folk `n limba rom]n[!Succesul a fost r[sun[tor. Dar mai bineo l[s[m pe Claudia s[ povesteasc[ isto-ria unui vis ̀ mplinit, ̀ ntr-un text publi-cat pe pagina ei de Facebook.

Claudia despre concert

“Nici nu știu de unde să încep. Deani de zile, observam mișcările celor deaici. Încercam să identific posibili cola-boratori. Făceam calcule, măcinam șihrăneam un vis. Apoi am cunoscut ofemeie extraordinar[. Cu ochi buni ;iseriozitate pe chip, Angela Grigor. Amsunat-o să îi povestesc visul meu. Eami-a vorbit apoi despre Angela AniseiKilat. Le-am invitat la o cafea și le-amprezentat negru, pe alb, ideea mea. Plinede entuziasm am pornit la drum.

Ca orice drum, a fost plin de mo-mente de bucurie sau dezamăgire. Mo-mente în care am pierdut entuziasmul,dar nici o clipă echilibrul. Am reușit sărealizez acest vis. Să ar[t ce înseamnăun spectacol de calitate. Să le arat dife-

renţa dintre spectacol și petrecere unordomni care cred că Diaspora se învârteîn jurul lor, d[ruind muzică de petrecereși sarmale, iar apoi explic]nd pe cine aude votat. Ei bine. Aici nu au fost nicisarmale, nici campanie electorală. A fostun vis. Și ca în orice vis, au fost Feţi Fru-moși, dar nu cu cai. Cu chitări. Au fostbatalioane de români din toate colţurileţării. Ardeleni, olteni, bănăţeni, moldo-veni, bucovineni. Dar ;i foarte mulţi ita-lieni. Uniţi de un singur sentiment. Dra-gostea pentru muzică (...).

Mul\umiri

Dragilor și respectaţilor colegi de laFracassoni, trupă italian[, care au stu-diat notă cu notă piese din repertoriultrupei Phoenix, Sfinx, Vali Sterian, Flo-rian Pittiș. Mulţumesc frumos, DanAlex Sârbu (fost chitarist Iris ;i tutorFracassoni) care a crezut în acest proiectși care a asigurat sonorizarea concertu-lui. Oaspetilor mei Ducu Bertzi, AndreiPăunescu, Evandro Rossetti.

Mul\umesc Viorel Boldi;, care ne-aemoţionat cu dou[ minunate poezii.(...) Mulţumesc celor care cum au pututne-au ajutat cu vânzarea biletelor (...).Multumesc bae\ilor ce au ajutat ladesc[rcat ;i `nc[rcat echipamentul descenă, printre care Lauren\iu Lemnaru.Cer scuze celorlal\i c[rora nu le stiu nu-mele. Mul\umesc lui Angelo Commen-datore, care cuminte ;i ascult[tor a bu-tonat luminile dup[ cum le-au spusb[ie\ii lui Dan. (...)

Mul\umesc domnilor consuli ai

Rom]niei, prezen\i ca spectatori ̀ n mij-locul publicului, ;i ei c]nt]nd din mij-locul s[lii în picioare ca to\i ceilal\i.Mul\umesc zecilor de italieni care aur[spuns invita\iei noastre de a descoperio parte din noi. Mul\umesc b[tr]neilorde la Auditorium care de la 9 diminea\ap]n[ la ultimul bec stins dup[ concertau stat cu noi ;i au r[spuns la fiecare`ntrebare. Mul\umim Parohiei din Rhocare ne-a dat sala.

Dar un enorm MULŢUMESC DINSUFLET... unul câte unul fiecăruia din-tre voi. Care aţi f[cut ca visul meu s[devin[ realitate. Sunt încă emoţionată.Lacrimi de bucurie ;i mulţumire mi serostogolesc pe chip exact ca asear[, `ndeschidere, c]nd am v[zut sala plin[ ;iam auzit aplauzele voastre.

Dar ̀ nainte de a pune ultimul punctnu pot s[ nu mul\umesc celor ce m-auajutat la publicizarea concertului. Prin-tre care dragul Sorin Andrei, realizato-rul emisiunii Hai-Hui Prin Sufletul Fol-kului, domnului Cornel Buc;a de la Ra-dio Diaspora, celor ce pe fb au umplutpaginile ;i grupurile cu material pro-mo\ional. Nu `n ultimul rând iubi\ilormei Beatrice Lenzini (fiica - n.r.) ;i Re-nato Marcialis (iubitul - n.r.), care dinprimul moment m-au ̀ ncurajat, supor-tat, sf[tuit zi ;i noapte, care au `n\eleslipsa mea ̀ n via\a privat[, care se bucur[cu mine azi de reu;ita acestui concert”.

Claudia este stabilit[ `n Italia deaproape dou[ decenii, iar de aproape 5ani ;i-a reluat cariera muzical[. ~npreg[tirea concertului a trecut prin mariprovoc[ri, inclusiv probleme ̀ n familie;i un accident de ma;in[. Dar a r[zbit.Soarta \ine cu cei curajo;i.

A consemnat V.A.

La 93 de ani, Charles aznavour nu se simte b[tr]n

Claudia :erdan (centru) al[turi de invita\ii ei la concertul organizat `n 19 noiembrie `n memoria lui Adrian P[unescu

Aznavour a dezvăluit că pregăteşte un nou album

S[tm[reanca Claudia :erdanpromoveaz[ muzica folk la Milano

SPECTACOLE“A fost un vis. Și ca în orice vis, au fost Feţi Frumoși, dar nu cu cai. Cu chitări. Au fost batalioane

de români din toate colţurile ţării. Ardeleni, olteni, bănăţeni, moldoveni, bucovineni. Dar si foartemulţi italieni. Uniţi de un singur sentiment. Dragostea pentru muzică.”


TURISM

Timp de 3 zile, în perioada 17- 19 noiembrie, Tășnadul a fostcapitala iubitorilor de turism eco-logic, adunați într-un evenimentunic în județul nostru, Lira Sala-mandra - ediția a XIII-a, concursorganizat de Asociația de Turismși Ecologie Salamandra Satu Ma-re.

După cum ne-a relatat organizatoa-rele principale ale evenimentului< FeliciaHrihorișan și Ana Alcazar, cele 8 cluburiînscrise în concurs au fost< Asociația deEcoturism Opaițul Rodnei Baia Mare,Condor Club Arad, CTM Someșul Sălaj,Pro Terra Carei, Cutezătorii Munților -Satu Mare, Every Day Love, Clubul Ful-ger și Clubul "Șoimii Patriei", ultimeledouă fiind echipe de copii din Satu Mare.După primirea la locul desfăşurării eve-nimentului (Motel Biamin din Tăşnad)și înscrierea celor aproape 100 de parti-cipanți, seara de vineri a început cu oprobă surpriză în care toți doritorii și-au putut exersa talentul muzical. A con-tinuat apoi cu un maraton folk susținutde artiști veniți atât din județ, cât și dințară< Lorant Boejete (Baia Mare), DanaBlage (Tășnad), Luana Erdös şi Gabi Ko-ka (Satu Mare), Florin Banici (Arad),Răzvan Creţ (Someş Odorhei). Chitărileau răsunat până târziu în noapte, vocileartiştilor fiind ajutate şi de publicul carei-a primit cu căldură şi cu multe aplau-ze.

Ziua de sâmbăta, 18 noiembrie, a fostdedicată probelor de concurs, respectiv<orientare sportivă (pe două categorii<adulţi şi copii sub 14 ani), fotografie, slideshow, afiş ecologic şi proba culturală.Toate probele au avut reguli stricte şi aurespectat tematica impusă< montană,ecologică sau ecoturistică. După provo-carea sportivă prin proba de orientare, aurmat o provocare mai creativă, cluburileavând misiunea de a realiza un afiş eco-logic pe loc, din materiale puse la dis-poziţie de organizatori, în special mate-riale reciclabile. Lucrările au stârnit apre-cieri reciproce între cluburi şi au făcutmisiunea juriului extrem de dificilă, pro-ba fiind câştigată după îndelungi delibe-rări de Clubul Fulger Satu Mare, urmatăde Clubul Şoimii Patriei - locul 2 şi EveryDay Love - locul 3.

Proba slide show a adus în faţa pu-blicului experienţe ecoturistice inedite,trăite, fotografiate şi împărtăşite demembri ai cluburilor prezente. Cu o in-cursiune în Alpii Italieni şi Francezi, pro-ba a fost câştigată de echipa OpaiţuluiRodnei Baia Mare, locul 2 revenind Con-dor Club Arad şi locul 3 echipei CTMSomeşul Sălaj, care şi-a purtat spectatoriipe meleaguri îndepărtate, în munţii dinIran.

Seara de sâmbătă a fost dedicată pro-bei culturale, ultima din concurs, probăpentru care participanţii s-au pregătit cuscenete, cântece, poezii cu tematica eco-turistică şi montană. Proba a avut şi omisiune provocatoare, aceea de a crea opoezie pornind de la 4 cuvinte date deorganizatori în dimineaţa aceleiaşi zile.Momentele pregătite au fost deosebit deinteresante şi captivante, arătând talen-tele ascunse în participanţi, copii şi adulţi

deopotrivă. Proba a fost câştigată deCondor Club Arad, pe locul secund fiindsătmărenii Cutezători ai Munţilor, iar pelocul III Clubul Fulger Satu Mare, o echi-pă formată exclusiv din copii cu vârstecuprinse între 8 şi 11 ani.

Evenimentul s-a desfăşuratsub semnul promovăriivalorilor locale

Pe parcursul evenimentului, organi-zatorii au avut mai multe surprize pentruinvitaţii lor, întreaga Liră desfăşurându-se sub semnul promovării valorilor locale(apele termale, ospitalitatea, cultura şitradiţia codrenească şi oşenească). Unadintre aceste surprize a fost programulfolcloric de dans şi muzică codreneascăoferit de Ansamblul Folcloric "DoruriSătmărene" cu soliştii Silvia Şut şi DariuCâmpean, rezultat al primei colaborări

dintre ATE Salamandra şi Centrul Ju-deţean pentru Promovarea şi Conserva-rea Culturii Tradiţionale şi susţinut deInformaţia Zilei.

Duminica a fost rezervată festivităţiide premiere şi felicitării echipelor, foartebine pregătite în acest an şi dornice săcâştige fiecare probă. Premiul cel marela proba foto a revenit Opaiţului Rodnei,urmată de Condor Club Arad şi SomeşulSălaj. Premiile la această probă au fostoferite de magazinul Fuji din Satu Mare(Ginseng Prod SRL).

Probele de orientare au fost câştigatede Clubul Pro Terra Carei la categoriaadulţi şi de echipa Şoimii Patriei la cate-goria copii, rezultatele obţinute aducândpuncte importante echipelor în clasa-mentul general. În final, echipa cu celemai multe puncte în clasamentul generala fost Condor Club Arad, cei care în acestan au plecat cu Trofeul Salamandra 2017.

Participarea echipei CutezătoriiMunţilor, care a obținut locul 2 în clasa-mentul general, echipă formată exclusivdin elevi, a fost posibilă prin sprijinul fi-nanciar alocat de SC Alpin SRL. Locul 3în clasamentul general a fost obţinut debăimărenii de la Opaiţul Rodnei, o echi-pă cu tradiţie şi experienţă competiţio-nală.

Organizatorii mulţumesc tuturorsponsorilor ( Alpin SRL, Ginseng Prod,AMG SRL, domnului Sîrbe Gheorghe)şi partenerilor implicaţi (Informaţia Zi-lei, Motel Biamin, Centrul pentru Pro-movarea Culturii Tradiţionale, IstvanfyGeza-meşter popular), care şi-au adusaportul la dezvoltarea şi implementareaacestui concurs, evenimentul devenindde la an la an tot mai bine conturat înpeisajul ecoturistic naţional, un punct dereper pe harta evenimentelor de profildin ţară.

Peste 100 de participan\i din diverse col\uriale \[rii la Lira Salamandra, la T[;nad

Duminica a fost rezervată festivităţii de premiere și felicitării echipelor, foarte bine pregătite în acest an și dornice să câștige fiecare probă

Pe parcursul evenimentului, organizatorii au avut mai multe surprize pentru invitaţii lor, întreagaLiră desfăşurându-se sub semnul promovării valorilor locale (apele termale, ospitalitatea, cultura şitradiţia codrenească şi oşenească). Una dintre aceste surprize a fost programul folcloric de dans şimuzică codrenească oferit de Ansamblul Folcloric "Doruri Sătmărene" cu soliştii Silvia Şut şi DariuCâmpean, rezultat al primei colaborări dintre ATE Salamandra şi Centrul Judeţean pentru Promovareaşi Conservarea Culturii Tradiţionale şi susţinut de Informaţia Zilei.

Sâptămâna trecută, la munte,la altitudini de peste 6-700 demetri a nins, iar în anumite locuriadministratorii pârtiilor au și în-ceput să presară zăpadă artificia-lă, deci în curând, dacă vremea vafi favorabilă, în zonele de agre-ment îndrăgite de sătmăreni se vadeschide sezonul de schi.

La complexul Șuior "noul" sezonde distracție începe iarma, cu primulfulg de zăpadă și ține până când stratulde nea se poate menține pe pârtie. Vor-beam de noul sezon, căci aici turiștiise pot distra și se pot relaxa tot anul.Vara își are farmecul ei, cu un peisajmirific ce oferă destintere atât ochilorcât și sufletului. Peisajul rămâne acelașiși iarna, dar îmbracă altă haină, iar dis-tracția și posibilitatea de mișcare, desport îmbracă alte forme. Locul dru-mețiilor, al ciclismului sau al cățărărilor

este preluat de sporturile de iarnă, multîndrăgite de toate generațiile. Comple-xul îi așteaptă pe turiști la schi, la tu-bing, dar există în zonă și derdeluș,deci nu se vor plictisi nici cei care do-resc să se dea puțin cu săniuța. Șuioruloferă cazare în trei locuri diferite alecomplexului< la Șuior Bază, la Cota1000, precum și la Cabana Telescaun,iar pe cei la care li s-a făcut foame sausete, barurile și restaurantele zonei deagrement îi așteaptă cu o ofertă foartebogată. Dacă nimeriți ca vremea să nufie tocmai favorabilă, complexul vă in-vită la centrul SPA, oferind o gamă va-riată de servicii pentru destindere șirelaxare. În același loc, doar la etaje di-ferite, găsiți< saună, jacuzzi, solar, ma-saj, sală de fitness, biliard, tenis de ma-să, darts.

Drumul de acces este curățat per-manent, deci accesul este asigurat toatăiarna.

~ncepe un nou sezon de distrac\ie la :uior, Maramure;

Pagin[ realizat[ de Eva L.


MAGAZIN

Stela Popescu, marea actriţăde film, teatru şi televiziune, amurit miercuri la vârsta de 81 deani. Marea actriţă a decedat la do-miciliul acesteia din Bucureşti, iarechipajele medicale chemate deurgenţă la faţa locului au încercatsă o resusciteze, dar fără să aibăefect. Stela Popescu a fost găsităde un membru al familiei.

Actriţa Stela Popescu a murit, joi,la vârsta de 81 de ani, a declarat, pentruMediafax, viceprimarul Capitalei, Au-relian Bădulescu.

Potrivit reprezentanţilor SMURD,actriţa a fost găsită decedată de unmembru al familiei, la domiciliul aces-teia. Potrivit medicilor, decesul ar fi in-tervenit cu câteva ore mai devreme

Stela Popescu s-a născut în 21 de-cembrie 1935 într-o familie de în-văţători modeşti, iar prima amintirepe care o are bine întipărită în memorieeste invadarea Basarabiei de către ar-mata rusă.

Atunci, în 1940, tatăl ei consideratintelectual, deci duşman de clasă, estedeportat în Siberia, iar mama se refu-giază, împreună cu fiica în România,la Braşov.

“Amintirile mele dincopilărie sunt romantice”

Marea actriţă a povestit în urmă cucâţiva ani momentele destul de grelecare i-au marcat copilăria.

“M-am născut în 1935 într-un târ-guşor cu foarte mulţi evrei, datorităcărora era o viaţă comercială foarte bo-gată. Mama purta pe vremea aceea san-dale nemţeşti, se îmbrăca în mătasenaturală. Amintirile mele din copilăriesunt romantice, chiar dacă lucrurileacolo s-au petrecut dramatic. În me-moria mea, Orheiul a rămas un colţ derai, o frumuseţe plină de flori, mi-amintesc o curte minunată cu un părcare făcea pere cât un cap de copil”, adeclarat ea, într-un interviu pentru Jur-nalul Naţional. Părinţii săi erau în-văţători.

“Mama făcea parte dintr-o familiecu nouă copii, dintre care trei au fostdeportaţi. Ruşii au avut un sistem foar-te deştept, comunismul în general afost un sistem bine organizat, numaică au dat-o în bară. Au venit într-onoapte, au deportat tot ce se chema in-telectual, începând de la primul în-văţător până la popă, primar. I-au duspe toţi la Vladivostok şi au adus în toateposturile administraţiei publice numairuşi. Şi chiar din a doua zi orice ce-tăţean din Basarabia trebuia să vor-bească ruseşte. Limba română a fostuitată peste noapte. Nici mama, nicitata nu ştiau ruseşte.

“Pe tata, care era şi ofiţer român înrezervă, l-au luat pe sus într-o noap-te… Eu aveam patru ani şi jumătateatunci. A doua zi, i-au spus mamei să-i ducă un pachet cu două perechi deciorapi, două cămăşi şi două perechide pantaloni. L-am revăzut când aveam23 de ani. Mama a rămas în locul luidirectoare la şcoală şi a trebuit să pre-dea în limba rusă. Noaptea învăţalecţia, ziua o preda copiilor. Avea toatăşcoala pe mână, erau cu totul două în-văţătoare amărâte şi trebuia să se des-curce cu copii de la 7 la 17 ani.

Din clipa în care tata a fost depor-tat, 19 ani n-am mai ştiut nimic de el.

Ne-a povestit că trimisese nenu-mărate scrisori, dar nu au ajuns. Abiamai târziu am aflat dintr-un documen-tar american ce se întâmpla cu scriso-rile trimise din lagăr. Le dădeau foc…A fost o tragedie, i-au dus la –50 degrade, le-au dat topoare şi i-au pus să-şi facă barăci şi o nouă viaţă. Ca pedeţinuţi. Făceau noaptea foc şi stăteauîn cerc, ca să se poată încălzi. Care erala margine se zbătea să intre spre foc,puteau să îngheţe la margine. Se bă-teau, se înjunghiau…”, a mai povestitea.

O carieră frumoasă de film,teatru şi televiziune

În 1953, susţine examenul de ad-mitere la facultate şi este repartizată laFacultatea de Limbă Rusă “MaximGorki“, la care renunţă după un an şijumătate când intră în echipa TeatruluiMinisterului de Interne.

În 1956 este admisă la Institutul deArtă Teatrală şi Cinematografică, iarîn paralel continuă să susţină specta-cole de teatru. La sfârşitul facultăţii,

este repartizată la Teatrul din Braşov,acolo unde ajunge să susţină 400 despectacole pe an.

Din 1963 până ̀ n 1969 joacă la Tea-trul de Revistă "Constantin Tănase".În 1969, Stela părăseşte Revista şi seangajează la Teatrul de Comedie, ceeace nu o impiedică să continue colabo-rarea cu Radiodifuziunea Română (peatunci Radioteleviziunea) din 1963 pâ-nă în prezent. În paralel, susţine şi ocolaborare cu Revista Românească, subcondeiul lui Mihai Maximilian, cu careavea să se căsătorească în 1969, la puţintimp după divorţul de Dan Puican. To-todată, joacă în celebra serie de spec-tacole "Boema" de la Grădina Boema,spectacole care se înscriu în peisajulanti-putere pentru vremea aceea, cusucces de public foarte mare.

Timp de 24 de ani cât a jucat la Tea-trul de Comedie, vara, când se încheiastagiunea teatrală, juca la Revistă laGrădina Boema. La Teatrul de Come-die joacă din 1969 până în 1993, cândrevine la Teatrul de Revistă "Constan-tin Tănase", unde a lucrat până lamoarte. Pe scena Teatrului de Revistă"Constantin Tănase" şi pe cea a Tea-trului de Comedie, Stela Popescu stră-

luceşte în piese precum "Omul care avăzut moartea", "Mama Boema", "Boe-ma, slăbiciunea mea" etc. A jucat 18ani în "Preşul", 12 ani în "Peţitoarea" şi10 ani în "Plicul". A avut şansa de a lu-cra cu mari regizori, precum< SandaManu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu,Valeriu Moisescu.

Din 1979 a început să facă un cupluumoristic alături de Alexandru Arşinel.În 1958, debutează în cinematografieîn pelicula "Alo? Aţi gresit numărul".A jucat în peste 25 de filme precum“Nea Mărin miliardar” (1979), "Pe ma-lul stîng al Dunării albastre" (1983),"În fiecare zi mi-e dor de tine" (1988),etc. Stela Popescu a făcut o carieră me-morabilă ;i în televiziune. A jucat înteleviziune de la înfiinţare până în pre-zent, în piese de teatru ;i emisiuni dedivertisment, reu;ind să transmită cevadin spiritul satiric ;i contestatar al Re-vistei prin textele unor scriitori de va-loare< Mihai Maximilian, Grigore Pop,Octav Sava sau Dan Mihăescu. TVR ascos pe piaţă DVD-urile "O stea printrestele" (2006) şi "Stela şi Arşinel" (2005)care reunesc cele mai memorabileapariţii TV ale Stelei Popescu.

Începând jumătatea anilor '90, Stela

Popescu a fost moderatoarea unor emi-siuni TV pentru femei pe posturileTVR, Realitatea si Naţional TV, a jucatîn serialul TV "Cuscrele" (2005-2006)precum şi în telenovele.

Trupul ne`nsufle\it a fostdepus vineri, la Teatrul“Constantin Tănase”

Trupul neînsufleţit al Stelei Popes-cu a fost adus vineri, la Teatrul „Con-stantin Tănase”, unde mai mult de osută de persoane aşteptau să îi aducăun omagiu artistei care a murit joi, lavârsta de 81 de ani. Cortegiul a ajunsîn jurul orei 14.40, în aplauzele celorstrânşi în faţa teatrului, mulţi dintre eicerând poliţiştilor să oprească circu-laţia “în semn de respect”.

Trupul neînsufleţit al Stelei Popes-cu a fost depus în foaierul Sălii Savoy,unde admiratorii, prietenii şi colegii i-au adus flori şi şi-au luat rămas bun dela actriţă. P]n[ la sf]r;itul zilei, sutede admiratori ai marii actrițe, Stela Po-pescu s-au adunat în fața teatruluiConstantin Tănase, pentru a-i aduceun ultim omagiu uneia dintre cele maiiubite actri\e din Rom]nia.

Sute de prieteni ;i admiratori i-au adusun ultim omagiu actri\ei Stela Popescu

Trupul neînsufleţit al Stelei Popescu a fost adus vineri, la Teatrul „Constantin Tănase”, undemai mult de o sută de persoane aşteptau să îi aducă un omagiu artistei care a murit joi, la vârstade 81 de ani. Cortegiul a ajuns în jurul orei 14.40, în aplauzele celor strânşi în faţa teatrului, mulţidintre ei cerând poliţiştilor să oprească circulaţia “în semn de respect”.


Bruno Mars, cântăreţul ame-rican în vârstă de 32 de ani a fostmarele câştigător al galei Ameri-can Music Awards 2017. A fostnominalizat la opt categorii aleconcursului şi a reuşit să câştigeşapte din cele opt nominalizări. Bruno Mars a fost recompensatcu şapte trofee la American MusicAwards 2017, la categoriile< Artistof the Year< Bruno Mars> Video ofthe Year< Bruno Mars – „That’sWhat I Like> Favorite Male Artist– Pop/Rock< Bruno Mars> FavoriteAlbum – Pop/Rock< Bruno Mars– “24K Magic”> Favorite Male Ar-tist – Soul/R&B< Bruno Mars> Fa-vorite Album – Soul/R&B< BrunoMars – „24K Magic”> FavoriteSong – Soul/R&B< Bruno Mars –„That’s What I Like”.

Cântăreţul nu a fost prezent la galacare s-a desfăşurat în Microsoft Thea-ter din Los Angeles.

Despre albumul “24K Magic”, carei-a adus succesul din acest an, BrunoMars spune că i s-a părut foarte dificilsă îl pregătească. I-a fost teamă să îllanseze, din cauza succesului pe carel-a avut anterior cu single-ul ”UptownFunk”. Este primul album lansat pepiaţă de cântăreţ din ultimii patru ani.”Acest album a fost dificil, pentru că«Uptown Funk» a fost cea mai de suc-ces melodie la care am lucrat. Şi apoite gândeşti< «bine, şi acum, ce vei fa-ce?»”, a mărturisit cântăreţul. Mars, aafirmat că pentru el este importantăpărerea fanilor despre muzica sa, darşi despre el< “Ţin foarte mult la ceea cevăd oamenii. Vreau ca ei să ştie că mun-cesc mult pentru asta. La artiştii pecare îi admir eu, precum Michael, Prin-ce şi James Brown, este evident că acor-dă atenţie detaliilor în arta lor. Şi suntfoarte atenţi la ceea ce aleg să poarte,la felul în care se mişcă şi la starea pecare o provoacă publicului”, a continuatinterpretul.

Albumul a avut lansarea în acestan la 18 noiembrie.

A crescut într-o familiede muzicieni

Bruno Mars, pe numele său ade-vărat Peter Gene Hernandez s-a născutla 8 octombrie 1985 în Honolulu, Ha-waii. Pe lângă activitatea de cântăreț,acesta mai este compozitor și produ-cător muzical.

Tot în Honolulu, şi-a petrecut şiprima parte a vieţii. A crescut într-ofamilie de muzicieni. Părinţii săi, Ber-nadette „Bernie” și Pete Hernandez, dedescendențe filipineze și portoricanes-au întâlnit în timpul unui spectacol,unde mama sa era dansatoare hula, iartatăl sau era percuționist.

Cei doi au avut în total şase copii,iar Mars a călcat pe urmele părinţilorsăi încă din vremea copilăriei< „Copi-lărind în Hawaii am devenit bărbatulcare sunt acum. Obișnuiam să am omulțime de spectacole în Hawaii cuformația tatălui meu. În familia meatoată lumea cânta atât cu vocea, cât șicu instrumentele. Unchiul meu este un

chitarist incredibil, tatăl meu este unbun percuționist, fratele meu un tobo-șar grozav, de fapt și el face parte dinformație. Am fost înconjurat de muzi-că”, a declarat acesta conform News.ro. Idolii săi din acea perioadă au fost Mi-chael Jackson, Elvis Presley, The IsleyBrothers și The Temptations, ale cărorcântece le interprerta. La patru ani aînceput să cânte cinci zile pe săptămânăalături de formația familiei, “The LoveNotes”. Datorită influenţelor pe carePresley le-a avut asupra pieselor şi ainterpretărilor sale, Bruno a devenitcunoscut pe insulă ca o întruchipare aartistului.

Porecla “Bruno” a primit-ode la tatăl său

După absolvirea liceului TheodoreRoosevelt, a făcut un pas hotărâtorpentru cariera sa muzicală şi s-a mutatîn Los Angeles. Aici, a început să com-pună cântece pentru alți interpreți şis-a alăturat echipei de producție The

Smeezingtons. Și-a pus numele de sce-nă după porecla primită de la tatăl săula vârsta de doi ani, „Bruno”. Alegereaapelativului “Mars” (în engleză Marte)o motivează spunând că „simțeam cănu am niciun pic de atractivitate, și omulțime de fete spuneau că nu sunt depe această lume, așa că am presupuscă vin de pe Marte”.

A simţit gustul succesului pentruprima oară în 2009, când a interpretatşi a compus partea muzicală a pieselor„Nothin' on You” de B.o.B și „Billio-naire” de Travie McCoy.

În octombrie 2010, a lansat albu-mul de debut, Doo-Wops & Hooligans.Piesele reprezentative ale acestui albumau fost „Just the Way You Are” și „Gre-nade”, şi au ocupat pe primele locuriîn clasamentele realizate pe plan mon-dial. De fapt, întreg albumul a fost unreal succes, atingând poziția a treia înBillboard 200. Pentru „Just the WayYou Are” a câștigând premiul la cate-goria “Cea mai bună performanță popmasculină” la premiile Grammy.

Vera Pop

Bruno Mars a fost recompensat cu ;aptepremii la gala american Music awards

Documents

S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei · a românilor în Deltă Din ultima parte a veacului al XVII-lea și până în primele decenii ale secolului al XIX-lea, istoria acestor