S`n`tate Frumuse]e&alimenta\ia are un rol privindriscul de apari\ie a depresiei

Siropul de c[tin[ alb[ stimuleaz[sistemul imunitar

PagIna 8PagIna 9

George Negrea, un t]n[r s[tm[rean care iube;te aceste ma;ini

În 1971, Ioni\[ g. andron a dus un “Popas în |ara Oa;ului” într-o expozi\ie la Bucure;ti

PagIna 6-7

De la o ma;in[evitat[ de

rom]ni, b[tr]naDacie a ajuns

automobil de colec\ie

pentru pasiona\i

“Răcşeni stând în poveşti la toacă” - fotografie realizată de Ioniță G. Andron la Racşa în aprilie 1937

Medicii atrag atenţia că oboseala intensă acumulatăîn ultimele săptămâni în care am făcut preg[tiri pentrua întâmpina cum se cuvine Sărbătorile Pascale, cât şiexcesele de toxine din organism slăbesc imunitatea.

Dovada stau chiar statisticile unităţilor spitaliceştidin care a reieşit că anul acesta, în doar patru zile de fes-tin, aproape 700 de persoane au avut nevoie de îngrijirimedicale.

Un exces alimentar substanţial poate solicita aşa demult pancreasul încât un diabet poate deveni vizibil. Ebine ca, timp de câteva zile, să curăţăm organismul dereziduuri. PagIna 4

PagIna 5

Contribuţia lui DonaldTrump în industria modei esteminimă, aceasta începe şi setermină cu o şapcă de baseballroşie, imprimată cu sloganul"Make America Great Again/Să redăm măreţia Americii".

În timp ce numele lui evocădoar costumele albastru închisşi cravatele roşii, stilul săuvestimentar diferă în modevident faţă de cel alpredecesorilor săi.

Washington Post afirmă căşi-a verificat arhivele şi susţinecă nu există nicio dovadă căTrump ar fi purtat în ultimii 20de ani vreo pereche de blugi.

Stilista Lauren Rothman adeclarat că există un motivdestul de bun în spatele acesteidecizii< ţinutele sale simple îioferă ”încredere în sine”.

Regina Elisabeta a II-a, carea sărbătorit vineri 91 de ani, îșideleagă puțin câte puținatribuțiile altor membri aifamiliei regale, însă decana devârstă și de vechime la tron amonarhilor din întreaga lumecontinuă să afișeze o sănătateimpresionantă. Ca în fiecare an, în ziuaaniversării Majestății Sale a fostzgomot, evenimentul fiindsalutat cu 41 de salve de tun înHyde Park și 62 în TurnulLondrei. În rest, suveranabritanică își va sărbători ziua denaștere în cea mai marediscreție. Născută la 21 aprilie 1926,regina are obiceiul de a-șisărbători aniversarea în douămoduri< în privat pe 21 aprilie,apoi în cadrul unei ceremoniioficiale în luna iunie, potrivitunei tradiții seculare menită săocolească capriciile vremii.

Donald Trumppoart[ mereu“acela;i costum”

Câteva reguli alimentare, dup[ S[rb[torile Pascale

PagIna 3

Povestea Daciei `ncepe `n anul 1966, laColiba;i `n jude\ul Arge;, ca urmare a unui acord`ntre autorit[\ile comuniste de la noi ;i produc[torulfrancez de automobile Renault. ~ntr-un timp recordde nici doi ani se `ncheie construc\ia Uzinei deAutoturisme Mioveni, iar ̀ n 20 august 1968 ̀ ncepeproduc\ia Daciei 1100.

IAnul XV Nr. 731 Duminic[ 23 aprilie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

“Pia\eta” lui goldoni, un spectacol unde protagonist este decorul

Regele Mihai și familiaregală fac parte dintre româniicei mai înstăriți. Familia Regelui Mihai s-aaflat în ultimii ani în frunteacelor mai bogați români, cu oavere de 58-60 milioane de euro. Chiar dacă pensia pe careRegele Mihai o încasează esteuna mică, de 1.000 de lei,acesteia se adaugă indemnizațiade 6.000 de lei de fost șef de stat. În plus, familia regală obținebani și din chirii. Jurnaliștii dela activenews scriu că în urmaunui calcul, pensiei menționatemai sus i se adaugă 22.100 deeuro lunar doar din chirii. Regele Mihai deține șinumeroase hectare de terenuriagricole, păduri, dar și castele.

Regele Mihai are o pensie de 1.000 lei

PagIna 11

Ce modele de fuste s[ alegi în sezonul actual?

Regina Elisabeta a II-a la 91 de ani

2 Informa\ia de Duminic[/23 aprilie 2017

Alexandru Doboși s-a născutla Medieșu Aurit în 9 decembrie1899, din părinții Alexandru Do-boși preot și Maria Darabanth. Afost botezat de bunicul său părin-tele Petru Doboși senior, iar nașii-au fost Ștefan Darabanth, fratelemamei sale și Vilma Doboși, soratatălui său. (Viorel Câmpean, Oa-meni și locuri din Sătmar, Infor-mația de duminică, an VI, nr. 316,14 noiembrie 2008, p. 4).

Continuăm în acest număr cu informațiidespre scrierile acestui cronicar.

Voievozii

Țara Maramureșului a fost stăpânităde către voievozi români, care aveau su-premația și asupra teritoriilor din Ugocea,teritoriile de câmpie și muntoase din SatuMare și teritoriile Oașului. Într-un atestatdocumentar din 1299 apare pentru toatățara Maramureșului un singur voievodfără ca numele lui să fie numit, iar din1303 Nicolae, fiul lui Mauritius este atâtvoievod, cât și conte de Maramureș șiUgocea, iar fiul acestuia, Ștefan, este numitmagistru și conte de Maramureș.

Mai sunt amintiți următorii voievozi< în anul 1343 Bogdan, în anul 1345 voie-vodul Silvestru, în 1349 voievodul Ioan,fiul lui Iuga, în 1353 voievodul Bogdan,în 1360 Ștefan, el fiind tot un fiu al luiIuga, în 1365 Balc, fiul lui Sas, el fiind întreanii 1365-1402 atât voievod, cât și contede Maramureș și Satu Mare, alături de vo-ievodul Drag, care mai deținea și titlul deconte de Szekler. Ei doi, Balc și Drag fiindvoievozi și conducători ai românilor dințara Maramureșului, deținând și titlurilede conte, aveau funcții înalte la curtea re-gală. După decesul acestora, se destramădefinitiv voievodatele maramureșene șisupremația ungurească preia funcțiile deconducere.

Tot în secolul al XIV-lea țara Mara-mureșului a fost condusă de voievozi ro-mâni, în relatările din 1359 din cronicilelui Turoczi și alte atestate documentareapare pentru prima dată întemeierea castat a Moldovei de către voievodul Bog-dan. În același timp numeroși coloniștiromâni emigrează în Galiția, însă rezer-vorul populației românești din țara Ma-ramureșului fiind foarte numeroasă, emi-grarea acestor coloniști nu s-a lăsat sim-țită.

Românii în teritoriul Bereg

Spre sfârșitul secolului al XIII-lea șiînceputul secolului al XIV-lea, în văile dinestul teritoriului Bereg populația românăera prezentă în localități cu o mare den-sitate și bine organizate cum ar fi Bilke,Olahsertes și Hosuhat.

La cererea proprietarului Maxim Ta-tamer din Ilosva, regele Karl ordonă așe-zarea de limită a frontierelor satului Ma-ximhaza între Ilosva și Komlos. În docu-mentele anului 1343 este amintită exis-tența românilor în localitatea Bilke, la felîn anul 1364 se vorbește despre existențaromânilor în localitățile Bakolsch și Mis-tiche, care sunt numite Possesiones Ola-hales. Tot în aceste documente mai suntamintiți cnejii și voievozii români cu în-ceputul secolului al XIV-lea.

Relatări mai exacte se găsesc despreexistența populației române în apropiereași depresiunile muntelui Hosuhat, caretrăiau bine organizați în zece așezări toatela un loc numite Kraina și erau condusede zece cneji, care la rândul lor se aflau cutoții sub supremația unui singur voievodales de ei înșiși.

~n anul 1378 sunt numeroase și amin-tite localitățile Dragfava, Stanfalva, la felși aceste localități sunt conduse de cneji șivoievozi aleși de ei înșiși.

Tot aceste localități mai sunt amintiteși în relatarea documentului din anul1466, cu ocazia vizitei la Muncaci de cătrevăduva lui Ioan Huniade, proprietaraacestora. La rugămintea locuitorilor de aîmbunătăți viața și traiul care lăsau multde dorit, această situație a determinat în-tocmirea unui program de organizare șiajutor.

În anul 1364 populația de origine ro-mână era atât de numeroasă în regiuneaBereg, încât într-un atestat documentarregina Elisabeta numește această regiuneComunitas Valachorum Nostrorum InComitatu Nostro Bereg și le reînnoieștedreptul locuitorilor români de a-și alegeei înșiși voievozii. Acest ordin se repetă șieste reînnoit în anii 1366, 1370, 1380.

În anul 1370 regina Maria la cererealui Klemens și a mai multor locuitori ro-mâni din regiunea Bereg ordona autori-tăților ca procesele și problemele mici săfie judecate și rezolvate de către voievoziiromâni, iar în rezolvarea problemelor saua proceselor de mare importanță, dreptulde judecată și a lua hotărâri revine conteluicare se afla în posesia teritoriului respectiv.Regina Maria donează în anul 1383 cne-jilor Ioan, Alexandru și Ștefan, fii ai voie-vodului Stanislau cnezatele Kereche șiKusnika.

Într-o relatare a unui document dinanul 1410 este amintită văduva fostuluivoievod Ștefan din Dolha și un voievoddin regiunea Bereg, dar a cărui nume nueste amintit. În regiunea Kraina mai existăchiar și în zilele de azi nume vechi româ-nești aparținând voievozilor români, însăîn secolul al XVI-lea aceste voievodatedispar definitiv.

Mai multe relatări atestate documen-tar din secolul al XIII-lea dovedesc exis-tența românilor atât în ținuturile Ung, câtși în estul Berzgonului, unde s-au găsitmai multe nume și date topografice deorigine română cum ar fi : fată, plaiu, vo-losianca. În anul 1371 sunt amintiți fiiivoievodului Stanislau din Ung, care intrăși în posesia cnezatului Nereșnița de Sus.

Localități românești rămase dincolo de râul Tisa

De-a lungul râurilor Tarasul, Tarabo-

rul, Nagyvag și Barjaba se găseau locali-tățile< Kirva, Neagova, Drăgoșești, Bedeu,Gaina, Călin, Brusturi, Crăcești, Crăsni-cioara și Peri, în apropiere de Apșa de Sus.În aceste localități românii își păstrau șipăzeau pe lângă numele lor de origine ro-mână, la fel și tradițiile, obiceiurile, por-turile, cultura și nu în ultimul rând limbaromână.

Localitățile române rămase dincolode râul Tisa aparținând după războaie al-tor țări, cum ar fi de exemplu Biserica Al-bă, Slatina, Apșa de Jos, Apșa de Mijloc șisatul Plaiul, dau dovadă de cultura și ca-pacitatea poporului român din cele maivechi timpuri.

Viața religioasă a locuitorilorromâni din Maramureș

De-a lungul secolelor românii dinMaramureș au reușit să-și păstreze și săpractice fără nici o reținere religia lor or-todoxă, până în momentul când au in-tervenit regii unguri, care i-au obligatprin convertire să preia religia catolică.

În anul 1374, Papa Grigore al XI-lease adresează Episcopului din Ungariapentru a verifica adevărul în cazul pro-testelor locuitorilor români de religie ca-tolică, care și-au exprimat nemulțumireafață de preoții unguri și dacă numirea că-lugărului minorit Antonio de Spalato caepiscop al românilor și vorbind limba ro-mânilor ar fi o rezolvare potrivită.

Balc, fiul lui Sas fiind expulzat dinMoldova, după cum am mai relatat, a pri-mit din partea regilor unguri foarte multedespăgubiri în proprietăți și onoruri de-osebite. Tot el și-a exprimat dorința dea avea un singur episcop peste proprie-tățile și moșiile sale, care să-i unească petoți românii într-o singură organizațiereligioasă. Totuși, împotriva tuturor stră-duințelor sale, fără acordul regelui catolicungur el nu a reușit să-și îndeplineascăaceastă dorință, ca urmare mulțumindu-se cu conducerea unui stareț la mănăsti-rea din Peri. La rugămintea voievoduluiBalița și magistrului Drag în anul 1391sosește patriarhul Antonius de Constan-tinopol, să-i acorde starețului Pachomiedin mănăstirea Peri jurisdicția bisericeas-că asupra următoarelor localități și re-giuni< Sălaj, Mediaș, Ugocea, Oaș,Bereg,Ciceu, Ungurașul, Bihor. Mănăstirea Peria existat și înainte de această dată fiind

amintită de însuși patriarhul ca HabentEcclesiam Sive Monasterium PerpetuumFundation. Hodinca, un oponent al ro-mânilor, recunoaște că această mănăstirea fost moștenită de către Balc și Drag, ast-fel deja înainte de anul 1391 existând oviață intensiv religioasă în țara Maramu-reșului. Împotriva tuturor greutăților me-dievale această mănăstire a reușit să su-praviețuiască până în secolul al XVII-lea,deținând o tipografie și editură proprienumită Pentecostarium, din păcate a fostincendiată și distrusă în secolul al XVI-II-lea de către rebelii aflați sub conducerealui Franz Rackoczi al II-lea.

Clerul din Maramureș a tradus subinfluența ruthenilor pentru prima datăPsalmii și unele cărți ale Bibliei, din limbaslavonă, contribuind astfel cu aceasta ladezvoltarea literaturii religioase române.Clerul acestei mănăstiri din Peri era alesdin rândul nobilimii și a grofilor, care du-pă intervenția mitropolitului de Alba Iuliaîn anul 1479, clericii au fost eliberați dinordinul regelui Matei Corvin de toate im-pozitele.

Între altele mai sunt relatate urmă-toarele nume a clericilor din Maramureș<Mirislo din Giulești în 1386, Kosta Pap șiBalota Pap din Apșa de Mijloc în 1428 șiNicolaus Pap din Vișeu în anul 1445.

În anul 1494 are loc o neînțelegereîntre starețul Hilariu și Episcopul deMuncaci, ambii cerând ajutorul regeluiUngariei pentru rezolvarea problemei,astfel regele ordonă atât supunerea lor șia urmașilor lor față de Episcopatul Tran-silvaniei, cât și datoria de a acorda refe-rențe acestuia ... Modernis Et Futuris Ve-luti Superiobos Suis Debitam Subjectio-nem Et Obedientiam.

Starețul mănăstirii deținea drepturileși funcția de Episcop al Maramureșului.Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, Mi-chael Apasi desființează această mănăs-tire, episcopii se stabilesc la mănăstireadin Moisa, dar aflându-se uneori atât înreședința din Bârsana, cât și în BisericaAlbă. Împotriva acestui fapt, de-a lun-gul acestei perioade de timp, ei întreți-neau relații cu ortodocșii care se aflaudincoace de Munții Carpați, fapt pentrucare Constantin Brâncoveanu dăruieșteun potir bisericii din localitatea BisericaAlbă. Traiul unei vieți intensiv religioasedin cele mai străvechi timpuri pe plaiurilemaramureșene o atestă existența celor 15mănăstiri, dintre care a mai rămas doarmănăstirea din Moisa și cea din Moisei,construită și întemeiată de către preotularhimandrit Michael Coman la 1600. Maitârziu, în 1672, este construită bisericadin lemn de către mitropolitul Transil-vaniei Sava Brancovici.

În anul 1734 în timpul extinderii Uni-unii cu Roma, Desitheus, episcopul deMaramureș se refugiază în Moldova, ast-fel episcopia Maramureșului ajunge subconducerea Diocezei Rutene din Mun-caci, reușind să se elibereze definitiv deaceasta doar în 1850.

Cum am mai arătat clerul din Mara-mureș a contribuit la dezvoltarea litera-turii religioase române, amintind înaceastă privință, dovada cazului real din1777 când vameșii din Sighet au confiscatpreotului din Vișeu, Theodor Popp, unmanuscris român pe care el dorea să-ltreacă în Moldova într-o căruță cu pești.

Episcopul de Muncaci auzind acestcaz, reușește să ajungă în posesia manus-crisului, admirându-l pentru scrisul fru-mos și conținutul deosebit care oferea de-talii despre viața sfinților, a cumpărat acelmanuscris cu șase galbeni pentru biblio-teca lui.

Ioan Corneanu, Lacrima IstrăuanDin Cartea în Manuscris<

Cronicari români din Ardeal

Ion Ghica (n. 12 august 1816, Bu-curești - d. 22 aprilie 1897, Ghergani,județul Dâmbovița) a fost o personali-tate marcantă a celei de-a doua jumătăția secolului al XIX-lea. Economist, ma-tematician, scriitor, pedagog, diplomatși om politic, Ion Ghica a fost prim-ministru de cinci ori< de trei ori al gu-vernului României (în 1866, în 1866-1867 și în 1870-1871) și de două oriîntre 1859 și 1860, la Iași și la București,în perioada în care țările române seuniseră într-un stat, însă păstrau încădouă guverne separate. A fost din 1874membru titular al Societății AcademiceRomâne și președinte al ei din 1876până în 1879, când instituția a fost re-denumită în Academia Română. A fostpreședinte al Academiei Române demai multe ori (1879 - 1882, 1884 - 1887,1890 - 1893 și 1894 - 1895). Cartea“Scrisori către V. Alecsandri” este ca-podopera sa de scriitor.

A luat în ianuarie 1836 examenulde bacalaureat în litere, la Sorbona (Pa-ris), după care a urmat Școala de arteși manufacturi (1836-1837). În august1838 a devenit absolvent al Facultățiide Științe din Paris, cu o diplomă înștiințe matematice, absolvind în 1840și Școala de mine din același oraș. Înparalel a audiat cursuri la College deFrance (economie politică) și la Con-servatorul de Arte și Meserii. S-a reîn-tors în 1841 în Moldova, unde a devenitprofesor la universitatea fondată dedomnitorul Mihail Sturdza la Iași (Aca-demia Mihăileană).

A făcut parte din conspirația din1848, care dorea o uniune a Țării Ro-mânești și Moldovei, sub un prinț au-tohton, Mihail Sturdza. Conspirațiaeșuând, Ion Ghica revine în Țara Ro-mânească, unde, împreună cu NicolaeBălcescu și Christian Tell reactiveazăsocietatea secretă Frăția, înființată deei în 1843 (între timp aderaseră laaceastă societate și alți pașoptiști), carea fost motorul revoluției de la 1848.

În timpul revoluției de la 1848, afost trimis de către guvernul provizoriuca reprezentant al acestuia la Istanbul,pentru a negocia cu guvernul turc. Du-pă înfrângerea revoluției, a rămas înexil la Istanbul> ulterior a fost numitde autoritățile turce în funcția de Beial Samosului (1853 - 1859), unde a reu-șit să stârpească pirateria, în floare înacea insulă, care afecta în mod seriosaprovizionarea pe mare a trupelor celuptau în războiul Crimeii.

În 1859 după unirea Moldovei șiȚării Românești a fost chemat de Ale-xandru Ioan Cuza să se întoarcă și de-vine prim-ministru în timpul lui Cuzași apoi în timpul lui Carol I al Româ-niei.

120 de ani de lamoartea omuluipolitic Ion ghica

CRONICARIȚara Maramureșului a fost stăpânită de către voievozi români, care aveau supremația și asupra te-

ritoriilor din Ugocea, teritoriile de câmpie și muntoase din Satu Mare și teritoriile Oașului. Într-unatestat documentar din 1299 apare pentru toată țara Maramureșului un singur voievod fără ca numelelui să fie numit, iar din 1303 Nicolae, fiul lui Mauritius este atât voievod, cât și conte de Maramureșși Ugocea, iar fiul acestuia, Ștefan, este numit magistru și conte de Maramureș.

În anul 1374, Papa grigore al XI-lea se adreseazăEpiscopului din Ungaria pentru a verifica adev[rul în cazul protestelor locuitorilor români de religie catolic[

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

De-a lungul secolelor rom]nii dinMaramure; ;i-au p[strat religia ortodox[Clerul din Maramureș a tradus pentru prima dată Psalmii și unele cărți ale Bibliei

23 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

EVENIMENT“Eu, robul Țării Oașului, am coborât din ținutul nordic ce cădea odinioară „extra muros imperii”,din patria Dacilor Liberi, în fruntea unei solii peste veacuri în câmpia Geto-Dacă, și v-am adusaici, în cetatea lui Bucur, cea mai splendidă verigă de legătură vie între ceea ce a fost acum aproapedouă milenii și ceea ce suntem astăzi.”

Din vasta activitate a lui IonițăG. Andron m-am oprit asupra ex-poziţiei organizată la Bucureşti,în 21 martie 1971. Muzeul Ju-deţean Satu Mare deţine un dosarcu documente privind acest eve-niment, din care voi cita câteva înlucrarea de faţă. Scrisorile, tele-gramele, decupajele din ziare vor-besc despre importanţa şi frumu-seţea expoziţiei. Şi efectul acesteiaeste important. După ce maimulţi ştabi au vizitat-o, Ministe-rul Turismului a făcut demersurica Ţara Oaşului să fie inclusă înnoi trasee turistice.

Ioniţă G. Andron (20 aprilie 1917 -23 aprilie 1989) avea 54 de ani şi a fostprima sa expoziţie organizată la Bucu-reşti. Din corespondenţa sa din acea pe-rioadă, răzbate emoţia întâlnirii cu Ca-pitala, cu somităţile care aveau să fie pre-zente. Redau de pildă scrisoarea cătremarele istoric Constantin C. Giurescu.

"După o muncă de o viaţă, am ajunsca fotografiile mele să formeze obiectulunei expoziţii în capitală în Sala Dallesa Universităţii Populare a cărei vernisajva avea loc în ziua de duminică 21 martie1971 ora 11.00 Aş fi foarte bucuros, nes-pus de fericit, dacă din preţiosul dum-neavoastră timp v-aţi sacrifica – împreu-nă cu distinsul dvs. fiu Dinu – câtăvavreme, pentru a vedea Sfetnicii lui De-cebal în Capitală, nu ciopliţi în piatră caşi pe Columnă ci aşa cum i-am văzut euaievea, în carne şi oase şi i-am fixat pepeliculă pentru posteritate. Dacă la ver-nisajul expoziţiei mele ar fi prezenţi nu-mai doi oameni, iar aceştia ar fi Con-stantin C. Giurescu şi fiul său Dinu, euaş fi foarte mulţumit”.

O problemă importantă a constituit-o transportul materialelor dar şi ame-najarea propriu-zisă. Expoziţia practicnu a avut loc la Sala Dalles, cum scrie şipe invitaţie, ci în holul Universităţii Po-pulare Bucureşti, după cum reiese şidintr-o scrisoare trimisă de fiul său.

“Sunt două holuri de fapt la Univer-sitatea Populară, n-are nimic cu Sala Dal-les afară de faptul că se învecinează (nicinu comunică măcar). Eu am fost de-cepţionat, dar d-na Lungeanu a zis că s-au mai făcut expoziţii drăguţe. D-l pro-fesor Dunăreanu (Preşedintele AsociaţieiTerra, geograf), care zice că vă cunoaştede când eraţi la vârsta mea, el fiind atuncişeful Clubului „Hai la drum”, a zis săveniţi la expoziţia asta, deşi modestă caspaţiu, că poate s-ar trezi vreun ştab cătrebuie să vă dea o sală mai mare.”

Au fost expuse 107 fotografiia;ezate pe 10 panouri

De la bun început, expoziţia s-a dorita fi o prezentare cât mai aproape de rea-litate a zonei Ţara Oaşului, lucru carereiese din corespondenţa cu directoareaUniversităţii Populare,  Adela Dinescu.Astfel că Ioniţă G. Andron nu a prezentatnumai poze, ci şi obiecte de artă popu-lară din colecţia proprie.

Aşadar, pe simezele expoziţiei au fostexpuse 107 fotografii de diferite formate,aşezate pe 10 panouri, dar şi separat.Cele mai mari fotografii, de 200/110, aufost „Sfetnicii lui Decebal”, „Alai de nun-tă la Bixad”, „Nepoţii (tineri din Bixad)”.Pe panourile cu artă populară au fost ex-puse umere, colţi de pindileu, străiţuci,pieptare femeieşti, străiţi mari de fecioriîn formă de roată, fodriţe şi un steag denuntă din Bixad.

În programul Universităţii PopulareBucureşti din perioada 16-31 martie1971 judeţului Satu Mare i-au fost alo-cate două zile. Ziua de duminică, 21 mar-tie 1971 s-a numit „Armonii Sătmărene”,iar ziua de luni 22 martie „MonografieSătmăreană”. Astfel duminică 21 martiede la ora 11.00 a fost programat verni-sajul expoziţiei de fotografii „Popas înŢara Oaşului” de Ioniţă G. Andron, cu-vântul înainte a fost rostit de prof. univ.dr. docent Mihai Pop, directorul insti-tutului de etnografie şi folclor. De la11.30 a urmat simpozionul „Popas înŢara Oaşului” prezidat de prof. VasileCristea, preşedintele Comitetului de cul-tură şi artă al judeţului Satu Mare, cuparticiparea dr. Ion Velcea, cercetătorştiinţific la Institutul de geografie al Aca-demiei Republicii Socialiste România,urmat de proiecţii de diapozitive şi unfilm artistic.

Evenimentul de luni 22 martie 1971de la ora 18.30 denumit „MonografieSătmăreană” a fost prezidat de scriitorulPop Simion. Au participat prof. LeontinGhiţescu, Nichita Ioan – directorul Di-recţiei Judeţene de Statistică Satu Mareşi prof. Vasile Sălăjean. Prezentările aufost urmate de proiecţii de filme docu-mentare şi un film artistic.

În program era anunţat că accesulîn sală la aceste evenimente era pe bazăde invitaţii. Acestea se puteau cumpăraşi de la casa Sălii Dalles zilnic între orele10.00-20.00.

Materiale din presa vremii

După expoziţie, Ioniţă G. Andronadresează scrisori de mulţumire perso-nalităţilor prezente. Exprimându-şi re-gretul că expoziţia nu a avut o carte deimpresii (care a fost pusă la dispoziţiavizitatorilor abia marţi), acestora le cerecâteva rânduri în care să-şi exprime pă-rerea despre expoziţia la care au partici-pat. Redăm câteva rânduri din scrisoareaadresată profesoruluiIon Conea<

„V-aş fi foarte recunoscător şi nespusde bucuros dacă v-aţi învrednici cu câ-teva rânduri care ar conţine impresiiledvs. despre marea zi din viaţa mea, 21mărţişor 1971, zi în care mi-am văzut

visul cu ochii, o expoziţie cu ŢaraOaşului în Sala Dalles.”

În presa vremii, în diferite ziare, aparmateriale elogioase despre eveniment.De pildă, în „Scânteia Tineretului” deluni, 22 martie 1971, apare un articolsemnat de Al. Dobre cu titlul „ArmoniiSătmărene – o inedită manifestare în ca-drul Universităţii Populare Bucureşti”,din care redăm câteva fragmente<

„Sunt expuse circa 100 de fotografiireprezentând ceea ce Oaşul a avut şi aremai frumos, mai specific. (…) în cuvân-tul rostit la deschiderea expoziţiei, prof.dr. docent Mihai Pop sublinia că ex-poziţia este „o icoană modernă a unuitrai străvechi în care vizitatorului îi esteprezentată o fărâmă din Ţara Oaşului,dar mai cu seamă din sufletul locuitori-lor săi, din dârzenia şi omenia lor.

Ioniţă G. Andron, autorul fotogra-fiilor, jurist în Negreşti, ne declara< Amurmărit şi încercat să redau tot ceea cee mai semnificativ în Ţara Oaşului< oa-menii şi munca lor, datinile şi obiceiurileacestora, locurile şi aspiraţiile oşenilor”.Prima fotografie datează din 1937, ulti-ma din martie 1971.

În Albina, revista săptămânală aaşezămintelor culturale din 1 aprilie1971 apare materialul „Armonii Sătmă-rene” semnat de Ion Tătaru.

„La poezia şi farmecul locurilor, lafrumuseţea şi originalitatea portului şia datinelor, a obiceiurilor, la ineditul sce-nelor de muncă şi petrecere se adaugă,ca un corolar, frumuseţea şi nobleţea,demnitatea străveche a oamenilor. Bă-trâni ce par a coborî din legende sau depe columne cu daci, coconi, şi fătuţe deo mare gingăşie stau alături de mareafrumuseţe românească, care este repre-zentată prin Sas Florica chip de femeiede o rară puritate şi frumuseţe, aducândmărturii strălucite despre această stră-veche vatră de pământ românesc careeste Ţara Oaşului”.

Un alt material apare în ziarul Scân-teia din 5 aprilie 1971 semnat de MarinaPreutu cu titlul „Popas în Ţara Oaşului”.

„Trăind şi lucrând printre oşeni, fo-tograful sătmărean are nu numai privi-legiul cunoaşterii directe, nemijlocite, cişi pe acela al descoperirii unor imaginiinedite care pun în evidenţă ipostaza sa

de martor atent, mobil şi lucid. Obiecti-vul aparatului de fotografiat se plimbănestingherit şi parcă nebăgat în seamăde nimeni pentru a înregistra neobositlocuri şi oameni, pentru a le surprindeconturul distinct, personalitatea. Pere-grinările documentare ale reporterului,solicitat să înregistreze dinamica locu-rilor şi oamenilor, sunt continuu dublatede curiozitatea artistului care are capa-citatea de a readuce pe retină imaginipline de o fabuloasă încărcătură mate-rială.

Fotografii ca Demnitate străbună,Împletitul miresei, Sfetnicii lui Decebal,Prezenţi în istorie, Urmaşii lui Coresi,Festivalul Sâmbra Oilor, Vânător dinCerteze – pentru a cita câteva din foto-grafiile expuse, sunt martori şi cronicariai vieţii desfăşurate în Ţara Oaşului. Elereliefează fie elocvenţa simplă a unuigest apropiat şi familiar, fie dramaticemanifestări de sentimente. Cu o exce-lentă ştiinţă a detaliului, fotograful ştiesă se oprească asupra elementelor defi-nitorii, caracterizante pentru viaţa coti-diană sau cea de sărbătoare, ştie să-i des-compună cu minuţie elementele com-ponente, lăsând pe spectatori să observe,să găsească sau să opereze relaţia dintreelementele pe care le prezintă dispersat.Şi într-adevăr, privind în ansamblul eiexpoziţia, uimitoare e unitatea de toncare străbate imagine după imagine re-compunând o atmosferă extrem deomogenă şi de particulară. Este un tonde o puternică specificitate, descoperitîn realităţile de fiecare zi. Dar nu numaiatât. Întorcându-se spre acest mediu, alcărui ritm de viaţă îl surprinde cu atâtaveridicitate, fixându-şi atenţia asupraunor relaţii omeneşti de strictă actuali-tate, Ioniţă G. Andron se adresează di-rect receptivităţii contemporane”.

În săptămânalul „Contemporanul”din 9 aprilie 1971 apare un material sem-nat de Andrei Paleolog cu titlul „Popasîn Ţara Oaşului”.

„Apreciind cu deosebire broderiaIoniţă G. Andron a inserat în albumezeci de motive a căror semne etalate des-făşoară grafia când sobră, când exube-rantă a unei civilizaţii populare vii. Res-pingând modalităţile scenografice şi re-gizorale ale fotografilor profesionişti ce

nu rareori dau rezultate dintre cele maifacile, îşi propune să demonstreze odatăîn plus valoarea artistică şi documentarăa instantaneului. Ioniţă G. Andron sur-prinde ca fotograf imagini pe cât de au-tentice pe atât de evocatoare ce vorbescdespre demnitatea, munca, obiceiurileşi ceremoniile ţăranului oşan. Debutândîn 1942 cu lucrările „Privelişti dintr-uncolţ de ţară” şi „Chemarea munţilor”,Ioniţă G. Andron continuă să fie şi astăziun activ colaborator al revistelor de tirajsau de specialitate, considerat fiind poatecel mai competent cunoscător al ŢăriiOaşului.”

Promotor al turismului

Prin expoziţia de la Bucureşti IoniţăG. Andron s-a dovedit a fi şi un promo-tor al turismului în Ţara Oaşului. Dosa-rul expoziţiei deţinut de Muzeul Ju-deţean Satu Mare cuprinde şi scrisori încare diferite personalităţi prezente la ex-poziţie şi-au exprimat dorinţa de a vizitaacest colţ de ţară. Deosebită este scri-soarea trimisă de locotenent comandoravocat în rezervă Stănescu Constantindin Bucureşti<

„După ce v-am cunoscut ţara princuvintele calde şi pline de simţire, amînţeles că trebuie să o văd şi cu ochii mei,să cunosc şi eu frumuseţile peisagiilorŢării Oaşului şi sufletul oşeanului (…)

Şi vă rog frumos să-mi răspundeţidacă muzeul de la Baia Mare expunemărturii că Ţara Oaşului există din ne-olitic pentru a mă opri la Baia Mare săvăd acest muzeu. Dacă în Negreşti şi laCămârzana există posibilităţi de cazarepentru câteva zile. Când şi unde au locsâmbrele? La ce distanţă în kilometri şitimp de deplasare cu autobuzul se aflăCămărzana faţă de Negreşti?”

Un document de o importanţă de-osebită este scrisoarea oficială primităde la Ministerul Turismului, Centrul deStudii şi Proiectare Pentru PromovareaTurismului din data de 15.04.1971.

“Mult stimate Domnule Andron,În zilele de 20 şi 21 aprilie a.c. mă

voi deplasa în jud. Satu Mare, pentru aelabora împreună cu Agenţia Judeţeanăde Turism, propuneri de includere înunele programe turistice a vizitei ŢăriiOaşului. Cu această ocazie voi avea de-osebita plăcere de a vă face o vizită laNegreşti. Cu cea mai deosebită conside-raţie, ing. Al. Borza”.

Fără tăgadă, prin această expoziţieşi prin miile de clişee realizate şi făcutepublice, îl putem numi pe Ioniţă G. An-dron un adevărat ambasador al ŢăriiOaşului. Însă în loc să se numească am-basador, cu modestie, el s-a autointitulatrob al Ţării Oaşului, precum o face îndiscursul rostit la vernisajul din 21 mar-tie 1971< 

„Eu, robul Țării Oașului, am coborâtdin ținutul nordic ce cădea odinioară„extra muros imperii”, din patria DacilorLiberi, în fruntea unei solii peste veacuriîn câmpia Geto-Dacă, și v-am adus aici,în cetatea lui Bucur, cea mai splendidăverigă de legătură vie între ceea ce a fostacum aproape două milenii și ceea cesuntem astăzi. Am convingerea că daciimei au coborât de pe Columnă și stauastăzi în capitală cu aceeași demnitateca înaintașii lor. (…) Dacă în toată viațamea nu am putut da ceva mai de prețpentru Neamul meu, acesta este darulpe care-l fac în primul rând istoricilor,ca să-l valorifice la justa lui valoare."

Mihaela Sălceanu,muzeograf la Muzeul Județean

Satu Mare

Ioniță G. Andron alături de fiul său, lucrând la amenajarea expoziției de lângă Sala Dalles din București

În 1971, Ioni\[ g. andron a dus un “Popas în |ara Oa;ului” într-o expozi\ie la Bucure;tiÎn 20 aprilie 2017 s-au împlinit 100 de ani de la na;terea marelui artist fotograf iar în 23 aprilie - 28 de ani de la moarte

4 Informa\ia de Duminic[/23 aprilie 2017

NUTRI}IE

Apetitul este cel care ne deter-min[ comportamentul. C]ndsim\i\i c[ v[ este foame, apetitul vaface s[ c[uta\i sau s[ v[ preg[ti\i ce-va de m]ncare pentru a va satisfaceaceast[ nevoie. Nou[, oamenilor, nis-a oferit o structur[ a creierului ca-pabil[ s[ filtreze ;i s[ analizezera\ional cererile apetitului< cortexulcerebral, ̀ n special partea situat[ ̀ nlobii frontali.

Ca orice motor, apetitul are nevoie s[fie controlat. ~n primul r]nd, trebuie s[ne educ[m apetitul, astfel ̀ nc]t s[ ne plac[lucrurile s[n[toase ;i s[ g[sim satisfac\ie`n comportamente s[n[toase. Iar contro-lul apetitului se refer[ la satisfac\ia creat[de cantitatea adecvat[ din ceea ce estes[n[tos ;i bun.

Asocierea alimentelor

Trebuie s[ ;tim c[ stomacul secret[dou[ tipuri de sucuri gastrice `n timpulprocesului de digestie< sucuri acide ;i su-curi alcaline. Acestea dou[ nu pot coexis-ta `n acela;i mediu deoarece se neutrali-zeaz[ reciproc. Iat[ cauza pentru caresuntem balona\i atunci c]nd m]nc[mfriptur[ cu cartofi pr[ji\i, lapte cu cerealesau alte asocieri de acest gen. Proteinelese diger[ `n prezen\a sucurilor acide, iarpentru digestia carbohidra\ilor sunt se-

cretate sucuri alcaline. Bolul alimentarnedigerat intr[ `ntr-un proces de putre-fac\ie, favoriz]nd formarea de toxine `norganism ;i ulterior formarea de gr[si-me.

Gr[simile nu se combin[ cu alimente bogate `n amidon

Doar legumele pot fi combinate cuproduse din alte grupe alimentare. Nutrebuie asociate des, la aceea;i mas[, dou[alimente concentrate. Prin alimente con-

centrate ̀ n\elegem toate alimentele cu ex-cep\ia legumelor ;i fructelor. A;adar, nutrebuie asociate dou[ tipuri de protein[la o mas[, adic[ nu consuma\i `n acela;itimp carne, ou[, nuci, vegetale cu uncon\inut bogat `n proteine ;i cu uncon\inut caloric ridicat. De asemenea, re-nun\a\i la combina\ia clasic[ de carbohi-drat complex cu protein[< friptur[ cu car-tofi, ou[ cu p]ine, paste cu carne, produsede patiserie cu lapte.

Gr[simile nu se combin[ cu proteinesau cu alimente bogate `n amidon. Sin-

gura asociere recomandat[ este cu legu-me. Gr[simile diminueaz[ ac\iunea glan-delor gastrice, inhib]nd secre\ia sucurilornecesare digestiei celorlalte alimente.A;adar, br]nz[ cu sm]nt]n[ at]t de con-sumat[ de rom]ni nu este o alegere po-trivit[, la fel cum este ;i combina\ia desarmale cu sm]nt]n[.

Carbohidra\ii complec;i nu se con-sum[ cu alimente acide. Aciditatea nunumai c[ `nt]rzie digerareacarbohidra\ilor, dar favorizeaz[ fermen-ta\ia. P]inea sau cartofii nu se asociaz[

cu ro;iile, nici fasolea verde nu se asezo-neaz[ cu l[m]ie.

Proteinele animale se diger[ corectdoar ̀ n prezen\a legumelor s[race ̀ n ami-don (salat[, varz[, ardei gras, ro;ii).

Fructele se consum[ ca o gustare cu30 de minute `nainte de mas[, la masaprincipal[ diminea\a pe stomacul gol, ni-ciodat[ c[ desert. Fructoza ̀ mpiedic[ se-cre\ia sucurilor gastrice. ~n plus, nu com-bina\i fructele dulci cu cele acide. Fructedulci sunt< bananele, cire;ele, strugurii,perele, fructele de p[dure. Sunt conside-rate fructe acide urm[toarele< afinele, por-tocalele, l[m]ile, c[p;unii, rodiile.

Dac[ consuma\i fructe dup[ mas[,ele vor fermenta ̀ n stomac, cauz]nd gaze;i balonare.

Trebuie s[ fim foarte pruden\i cu car-nea de miel, care este extrem de bogat[`n acid uric, pentru c[ poate crea proble-me mai ales bolnavilor de gut[, celor cuafec\iuni renale sau cardiace. Este o carnefoarte gras[, iar excesul poate duce la pan-creatit[, boal[ care are un procent letalde 50-70%.

Carnea consumat[ trebuie combinat[cu multe verde\uri, mai ales carnea demiel care st[ ̀ n stomac aproximativ 4 ore,adic[ se diger[ greu. Trebuie s[ evita\iconsumul la aceea;i mas[ a umpluturiide miel ;i a ou[lor.

Consuma\i c]t mai pu\in alcool(pu\in vin nu stric[) ;i face\i plimb[ri`ntre mese. Nu uita\i, m]ncarea `n excesse pune `n frigider, nu `n stomac!

ing. chimist Mircea Georgescu

Medicii atrag atenţia că obo-seala intensă acumulată în ulti-mele săptămâni în care am făcutpreg[tiri pentru a întâmpina cumse cuvine Sărbătorile Pascale, câtşi excesele de toxine din organismslăbesc imunitatea.

Dovada stau chiar statisticile uni-tăţilor spitaliceşti din care a reieşit căanul acesta, în doar patru zile de festin,aproape 700 de persoane au avut ne-voie de îngrijiri medicale. Bolile caresunt ascunse ies la iveală cu prilejul ex-ceselor, aşa cum se întâmplă de sărbă-tori. Un exces alimentar substanţialpoate solicita aşa de mult pancreasulîncât un diabet poate deveni vizibil. Ebine ca, timp de câteva zile, să curăţămorganismul de reziduuri.

În acest sens, Adriana Filimon, me-dic specialist în diabet zaharat, nutriţieşi boli metabolice, oferă câteva sfaturisătmărenilor care au nevoie să eliminetoxinele din organism şi să revină la ostare bună de sănătate.

“În perioada Sărbătorilor Pascaleromânii, în general, se îngraşă câtevakilograme tocmai datorită specificuluialimentaţiei tradiţionale. În primulrând, persoanele care ţin Postul Paşte-lui este bine să fie foarte atente la re-luarea alimentaţiei şi să nu facă abu-zuri. Practic trecerea la o alimentaţiecu conţinut crescut în lipide, cu conţin-ut crescut de proteine poate duce la su-prasolicitarea anumitor organe cum arfi colecistul, poate produce crize depancreatită, ca urmare este bine să re-luăm alimentaţia treptat şi să nu con-sumăm deodată multe alimente hiper-

lipidice, cu multe grăsimi sau cu multeproteine, însă dacă nu am ţinut contde asta, normal că acum ne trezim căavem diverse probleme de sănătate“, asubliniat medicul specialist, AdrianaFilimon.

Trei mese zilnice sunt recomandate, chiar şi dacă am luat în greutate

Şi chiar dacă la prima vedere am fitentaţi să credem că, după mesele îm-belşugate, ar fi mai bine să reducemdin cele trei mese zilnice pentru că înfelul acesta ajutăm organismul să îşirevină, medicii specialiştii ne spun căfacem contrariul.

“Primul lucru pe care trebuie să îlfacem dacă ne dorim să fim mai sănă-toşi este să adoptăm un stil de viaţă

echilibrat şi să conştientizăm aceastănevoie.

Dacă vorbim despre o persoană ca-re lucrează poate chiar şi nouă sau zeceore pe zi să ştiţi că nu este imposibil sămănânci sănătos, dar trebuie să îşi do-rescă, să aibă voinţă şi să fie bine orga-nizat.

În principal cred că cel mai impor-tant lucru este să ne planificăm să mân-căm trei mese pe zi. Chiar dacă ne gră-

bim către serviciu ar fi bine să nu sărimpeste micul dejun şi să optăm pentrualimente uşor de consumat.

Putem servi salată şi la cină

Nu cred că e greu să ne rezervămun minut pentru a bea o cană de laptesau un iaurt cu cereale, dar o opţiunebună poate fi şi un sandwich din pâineintegrală, uns cu un strat subţire deunt, cu legume de sezon, care acumabundă în pieţele noastre.

Cea mai bună opţiune pentruprânz, după o perioadă de festin suntciorbele sau supele cremă care ne oferăsaţietate, cu un raport caloric reduscantitativ, dar trebuie să oferim atenţiemodului de preparare a acestora. Deasemenea, pentru prânz, o variantă bu-nă ar fi şi o salată de crudităţi asociatăcu carne slabă, de pui sau de curcan.

Putem servi salată şi la cină, însăputem să adăugăm şi brânză sau de cenu, mămăligă cu brânză şi smântânăcare este o variantă tradiţională şi gus-toasă, dar trebuie să fim la cantitateape care o consumăm”, a explicat Adria-na Filimon, medic specialist în diabetzaharat, nutriţie şi boli metabolice.

Un alt motiv în plus pentru care artrebui să profităm de această perioadăşi să ne mai amintim de regulile ali-mentare ar fi faptul că peste câteva zile,organimsul va mai fi pus la o altă greaîncercare. Se ştie prea bine că în mini-vacanţa de 1 mai, de pe masa românilornu lipsesc micii, grătarele, berea şi car-tofii prăjiţi, alimente care îngreuneazăşi ele procesul digestiv.

Alexandra Podină

Pentru evitarea problemelor de digestie trebuie asociate corect alimentele

Adriana Filimon, medic specialist în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice

Doar legumele pot fi combinate cu produse din alte grupe alimentare. Nu trebuie asociate des, la aceea;i mas[, dou[ alimenteconcentrate.

Cea mai bună opţiune pentru prânz, după o perioadă de festin sunt ciorbele sau supele cremăcare ne oferă saţietate, cu un raport caloric redus cantitativ, dar trebuie să oferim atenţie moduluide prepararea a acestora. De asemenea, pentru prânz, o variantă bună ar fi şi o salată de crudităţiasociată cu carne slabă, de pui sau de curcan.

Câteva reguli alimentare, dup[ S[rb[torilePascale, ne pot feri de problemele de s[n[tate

În perioada Sărbătorilor Pascale românii se îngraşă câteva kilograme tocmai datorită alimentaţiei tradiţionale

23 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

TEATRU

Ziua Internațională a cărții șia drepturilor de autor se sărbăto-rește anual pe 23 aprilie și este or-ganizată de UNESCO în scopulpromovării lecturii, publicării șia drepturilor de autor. Prima ast-fel de manifestare s-a desfășuratîn 1995.

23 aprilie marchează trecerea în ne-ființă a doi titani ai literaturii universale,William Shakespeare și Miguel de Cer-vantes, precum și a altor scriitori< scrii-torul peruan Inca Garcilaso de la Vega(1616), poetul englez William Wor-dsworth (1850), scriitorul francez JulesBarbey d'Aurevilly (1889) și poetul en-glez Rupert Brooke (1915).

Prin Hotărârea de Guvern nr. 293din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie afost declarată "Ziua Bibliotecarului dinRomânia".

William Shakespeare s-a născut înorăşelul provincial Stratford-upon-Avon, în familia unui orăşean înstărit.Nu există însă documente cu privire ladata exactă a naşterii, dar se ştie că afost botezat acolo la 26 aprilie 1564. Por-nind de la această informaţie, cea maiprobabilă dată a naşterii este atribuităzilei de 23 aprilie 1564.

La vârsta de 18 ani, s-a căsătorit cuAnne Hathaway, în vârstă de 26 de ani,cu care a avut 3 copii< Susanna şi gemenii

Hamnet şi Judith. Hamnet a murit dincauze necunoscute la vârsta de 11 ani.După naşterea gemenilor, Shakespearenu mai apare în documentele vremiitimp de 7 ani, perioada cuprinsă între1585 şi 1592 fiind numită de istorici”anii pierduţi” ai lui Shakespeare. Estemenţionat, din nou, în 1592, ca făcândparte din “lumea teatrală” a Londrei,unde a început o carieră de succes ca

actor, scriitor şi, mai târziu, co-proprie-tar al unei trupe de teatru, cunoscutăsub numele ‘The Lord Chamberlain’sMen” (Oamenii Lordului Şambelan).După moartea reginei Elisabeta I şi în-coronarea lui James I (1603), noul mo-narh a adoptat trupa, care a devenit cu-noscută sub numele ”The King’s Men”(Oamenii Regelui).

În 1599, ”Oamenii Lordului Şambe-

lan” şi-a construit propriul teatru, ”TheGlobe”, unul dintre cele mai mari de laacea vreme. Veniturile realizate din re-prezentaţiile teatrului au constituit prin-cipala sursă de venit a dramaturgului.Majoritatea pieselor lui Shakespeare aufost montate pe scena Teatrului Globe,a cărui deviză era “Totus mundus agithistrionem”. Ea reprezenta traducereaîn limba latină a unei replici celebre dinpiesa “Cum vă place”< “Lumea-ntreagăe o scenă şi toţi oamenii-s actorii”.

Activitatea sa de dramaturg s-a des-făşurat de-a lungul a 22 de ani, totali-zând 37 de piese, 154 de sonete, douăpoeme narative şi multe poezii. Se credecă majoritatea operei a scris-o între 1585şi 1613, deşi nu există date exacte pri-vind cronologia pieselor de teatru. Uneledintre acestea sunt considerate cele maistrălucite opere scrise vreodată în lite-ratura universală, Shakespeare surprin-zând, în lucrările sale, cele mai intimeşi profunde aspecte ale naturii umane.O caracteristică a stilului lui Shakespea-re constă în inventarea a mii de cuvinte,deseori combinând cuvinte de originelatină, franceză şi engleză.

Piesele lui de început au fost în ma-joritate comedii< ”Visul unei nopţi devară”, ”Neguţătorul din Veneţia”, ”Multzgomot pentru nimic”, ”Cum vă place”,”A douăsprezecea noapte” şi drame is-torice< ”Richard al II-lea”, primele treipărţi din ”Henry al VI-lea” şi ”Henry al

V-lea”, care prezintă consecinţele des-tructive ale unor conducători slabi saucorupţi. Alte piese scrise probabil în-ainte de 1600 includ ”Titus Andronicus”,”Comedia erorilor”, ”Îmblânzirea scor-piei” şi tragedia ”Romeo şi Julieta”. Pie-sele din prima perioadă de creaţie aufost influenţate de scrierile altor drama-turgi elisabetani, în special Thomas Kydşi Christopher Marlowe.

După 1600, a scris în special trage-dii< ”Hamlet”, ”Regele Lear”, ”Othello”şi ”Macbeth’. Din cauza asemănării nu-melui fiului său, Hamnet, care a muritîn 1596, cu cel al personajului Hamlet,unii critici literari bănuiesc că moarteaacestuia a reprezentat imboldul pentrucrearea tragicei poveşti a prinţului Da-nemarcei, Hamlet, piesă în care Shakes-peare prezintă trădarea, incestul şi de-căderea morală.

În ultima perioadă de creaţie, Wil-liam Shakespeare a scris o serie de tra-gicomedii, printre care ”Cymbeline”,”Poveste de iarnă” şi ”Furtuna” . Deşisunt prezentate pe un ton mult mai gravdecât cel al comediilor, acestea nu au unfinal tragic, încheindu-se prin reconci-liere şi iertare.

În 1609 şi-a publicat sonetele, ma-joritatea fiind poezii de dragoste, pre-zentate în două serii contrastante< unelesunt închinate unui tânăr, iar celelalteunei doamne. Se pare că în jurul anului1613 s-a retras la Stratford, unde a murit3 ani mai târziu, la 23 aprilie 1616.

A trecut mai bine de un sfert demileniu de c]nd Carlo Goldonif[cea furori cu comediile sale `nVene\ia veacului XVIII. Felul ̀ n ca-re dramaturgul reu;ea s[ surprind[tipuri umane perene, `n exemplesavuroase, a f[cut ca opera sa s[ re-ziste ;i s[ aib[ sens ;i `n mont[ritranspuse ̀ n modernitate, cum estecea realizat[ de cur]nd de TrupaHarag Gyorgy a Teatrului de Norddin Satu Mare.

Premiera din 7 aprilie ne-a oferit unspectacol antrenant, viu ;i mai ales co-lorat, `n care titlul comediei - “Il cam-piello”, adic[ “Pia\eta”, cum explic[ ̀ nsu;iGoldoni `n prolog - este slujit printr-oscenografie de zile mari, f[c]nd dinspa\iul ac\iunii adev[ratul protagonistal mont[rii, ̀ n condi\iile ̀ n care nu exist[de fapt un personaj dominant.

Un mare bravo se cuvine a;adar dincapul locului echipei care s-a ocupat dedecor ;i costume - Fornwald Greti ;i in-vitata Nagy Eszter - ;i care a avut unconcept clar ;i aplicat `n cele mai micidetalii, transform]nd pia\eta vene\ian[`ntr-un soi de curte interioar[ de blocdin anii 90 ai veacului trecut ;i persona-liz]nd fiecare interior al “cuiburilor” dincare r[sar personajele, a;a `nc]t s[ re-flecte vizual tipul uman c[ruia ̀ i apar\inmai ales femeile din pies[. Pentru c[ esteo poveste despre femei ;i modul ̀ n caredorin\ele lor pun lumea ̀ n mi;care. De;iVerdi a scris “Rigoletto” la aproape unsecol dup[ Goldoni, s-ar potrivi perfectaria “La donna é mobile”.

Dragostea, aceast[ loterie

Goldoni a scris multe din piesele salepentru a fi jucate `n celebrul Carnavalvene\ian, iar “Pia\eta” a avut premiera`n 1756. Din prolog suntem anun\a\i depremisa jocului> obiceiul a;a-numitului“Lotto della Venturina”, cu care ;i ̀ ncepespectacolul, c]nd Zorzetto str]nge baniipentru loteria ad-hoc la care vor parti-cipa toate femeile din curticic[.

Fiecare cu poftele ei< d-na Catte ;id-na Pasqua vor s[ scape de fetele lor,Lucietta ;i Gnese, ca s[ dea apoi iama ̀ nb[rba\i, iar pl[cint[reasa Orsola l-ar

`nsura ;i ea pe trimbulindul de Zorzetto.Mai e Gasparina, \inut[ din scurt de un-chiu-s[u Fabrizio, un scor\os ;i jum[tate,`nc]t fata s-ar m[rita ;i cu bau-bau, nu-mai s[ scape. Pe Lucietta o curteaz[ Ar-zoletto (arzoi, cum ar veni), cu sprijinulmamei viitoare soacre, care poart[ o ta-rab[ mobil[, ;i evident apar ̀ ncurc[turilede rigoare, pe care le va desc]lci deza-buzatul nobil Astolfi, plecat `n c[utareaiubirii ;i sensului vie\ii, pe care le va g[si,p]n[ la urm[, `n bra\ele Gasparinei.Martor t[cut ;i profitor, un c]rciumar.

Textul original e scris `n versuri, `ndialect vene\ian, ;i respect[ canoanelecommediei dell’arte, dar transpunerea`n zilele noastre izbute;te s[ dea senza\iade b]lci modern `nt]lnit[, adesea, `ncur\ile blocurilor din marile ora;e ;i re-flectat[ ̀ n programele mondene TV, custriden\ele ;i dezordinile de rigoare su-bliniate inclusiv scenografic. Aici estecu siguran\[ ;i meritul regiei lui ViskyAndrej, care a ;i avut destul materialpentru inspira\ie. Momentul `n care fe-meile trag piese de loto din f[in[ d[ o

cheie a spectacolului< nu se ;tie niciodat[din ce mizerii cotidiene `\i pic[ marelenoroc.

Plimbare prin arta comediei

Cum spuneam, nu exist[ un perso-naj solist. Asist[m mai cur]nd la un con-certo grosso baroc, cu grupuri reunite;i destr[mate, ̀ n care fiecare instrumentcontribuie la reu;ita ansamblului. Mol-dovan Blanka red[ striden\a ;i ner[bda-rea lui Catte, iar Kovacs Niki arat[, din-colo de comedie, disperarea interioar[a doamnei Pasqua, procopsit[ cu o fat[artist[ pe care n-o prea `n\elege. LaszloZita e discret[ `n rolul oropsitei Orsola,o compozi\ie dedicat[ multor femei su-ferinde `n t[cere. Bogar Barbara ofer[un recital mereu la limita ;arjei juc]ndo Lucietta poate ;i mai strident[ camaic[-sa ;i face un cuplu comic delicioscu Peter Attila Zsolt, starul de comedieal trupei, dezinvolt ca ̀ ntotdeauna. O li-nie `nfior[tor de sobr[ \ine str]ns Rap-pert-Vencz Gabor `n rolul lui Fabrizio,;i-l prinde bine, iar Nagy Csongor Zsoltpare aerian, eteric, ̀ n Astolfi, personajuls[u nu prea prinde consisten\[. PoszetNandor `;i creeaz[ flegmatic ;i fanto-matic personajul cr];marului, cel maip[truns de atmosfera anilor 90. TinereleBudizsa Evelyn ;i Keresztes Agnesdezv[luie cu mult[ sinceritate zbaterileadolescen\ei feminine ̀ nfometate de iu-bire ;i sens, iar Orban Zsolt exploreaz[reversul masculin, panica pe care oricet]n[r o simte c]nd vine v]rsta lep[d[riicopil[riei ;i asum[rii b[rb[\iei ;i r[spun-derilor. Scena final[ Zorzetto-Gnese d[totu;i o speran\[ c[ totul va fi bine...

Vasile A.

Pia\eta vene\ian[ a fost transformat[ `ntr-un soi de curte interioar[ de bloc din anii 90 ai veacului trecut

Pagina de titlu a primului volum de teatru al lui Shakespeare, ap[rut postum

Un mare bravo se cuvine a;adar din capul locului echipei care s-a ocupat de decor ;i costume ;icare a avut un concept clar ;i aplicat ̀ n cele mai mici detalii, transform]nd pia\eta vene\ian[ ̀ ntr-un soi de curte interioar[ de bloc ;i personaliz]nd fiecare interior al “cuiburilor” din care r[sarpersonajele, a;a `nc]t s[ reflecte vizual tipul uman c[ruia `i apar\in mai ales femeile din pies[.

“Pia\eta” lui goldoni, un spectacolunde protagonist este decorul

Ziua Interna\ional[ a C[r\ii `l onoreaz[ anual pe Shakespeare

6 Informa\ia de Duminic[/23 aprilie 2017 23 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

Pornim ̀ n cele ce urmeaz[ ̀ ntr-o c[l[torie cu... Dacia. Punem cheia`n contact ;i tragem ;ocul. Sper[ms[ porneasc[ din prima. :i ma;inaa pornit. Deschidem poarta uneilumi ce-am crede c[ e demult apus[;i totu;i, iat-o ̀ n toat[ splendoareaei, de la volanul unei Dacii 1300 fa-bricate `n 1976 ;i care a reu;it de-alungul zecilor de ani s[ adune labord 37.000 de kilometri. E pu\in,foarte pu\in la etatea ei.

Proprietara a avut ghinion s[ lucrezemai tot timpul `n zilele `n care era voies[ ie;i la plimbare cu ma;ina. Asta pentruc[ erau s[pt[m]ni `n care circulau doarma;inile cu num[r impar ;i eraus[pt[m]ni c]nd ie;eau la drum doar celecu num[r par.

Muzeul Daciei rom]ne;ti din Satu Mare, unic ̀ n Rom]nia

S-au dus vremurile acelea ;i iat[ c[azi, frumoasa Dacie de-un ro;u rar, iese`n ora;, trece Transf[g[r[;anul sau seplimb[ pe autostr[zile din Polonia oride c]te ori o scoate la plimbare proprie-tarul.

Facem cuno;tin\[ cu George Negrea,un t]n[r s[tm[rean care nu doar c[ iu-be;te aceste ma;ini, ci le ;i `ngrije;te cudrag. Ne prime;te cu bra\ele deschise laMuzeul Daciei rom]ne;ti din Satu Mare.

Afl[m c[ este unic `n Rom]nia ;iatrage pe zi ce trece tot mai mul\i vizita-tori, nu doar de pe meleagurile jude\uluinostru sau ale \[rii, ci ;i de peste hotarec[ci da, sunt mul\i iubitori de Dacii `nlumea aceasta.

P[;im ̀ n muzeu d]nd la o parte parc[o perdea `n timp. Opt bijuterii pe ro\i,toate bune, `n stare de func\ionare, seoglindesc `n ochii no;tri. Peste tot, pe

pere\i, vedem fotografii cu S[tmarul nos-tru de-alt[dat[, poze de demult `n careDaciile st[teau frumos parcate prin ora;.

Pe o m[su\[, un volum cu mersul tre-nurilor ;i-un almanah. Pe un dul[piorun radio cu pick-up ;i deasupra un tele-vizor al vremurilor. Deasupra televizo-rului, frumos a;ezat pe mileu, pe;tele,bibelou ce nu lipsea din nicio cas[ ̀ naintede '89.

Povestea unei ma;ini

Povestea Daciei ̀ ncepe ̀ n anul 1966,la Coliba;i ̀ n jude\ul Arge;, ca urmare aunui acord `ntre autorit[\ile comunistede la noi ;i produc[torul francez de au-tomobile Renault.

~ntr-un timp record de nici doi anise `ncheie construc\ia Uzinei de Auto-turisme Mioveni, iar `n 20 august 1968`ncepe produc\ia Daciei 1100. O ma;in[pe care o admir[m `n Muzeul Dacieirom]ne;ti din Satu Mare.

Primul automobil ce a ie;it pe poartafabricii din Mioveni a fost f[cut cadoupre;edintelui Republicii SocialisteRom]nia de la acea vreme, NicolaeCeau;escu. Dacia 1100 avea ceva aparte,portbagajul fiind `n fa\[, iar motorul `nspate. Greu de \inut pe drum mai ales petimp de iarn[, c]nd dac[ nu puneai nimic`n portbagaj era imposibil s[ r[m]i pedrum.

Din Dacia 1100 s-au fabricat 44.000de exemplare din 1968 p]n[ `n '72. Laun an de c]nd a `nceput produc\ia mo-delului Dacia 1100, intr[ `n produc\ieDacia 1300, care a fost la acea vreme pre-zentat[ la saloanele auto din Bucure;ti;i Paris.

Spre deosebire de Dacia 1100, berlinaDacia 1300 avea trac\iune fa\[. Din '70p]n[ `n '80, Dacia scoate pe pia\[ omul\ime de modele, printre care 1300 L,L de la Lux, 1300 LS - Super Lux - aceastadin urm[ destinat[ membrilor impor-

tan\i ai Partidului Comunist Rom]n,apoi modelul break, Dacia 1302. ~n 1985e fabricat la Timi;oara L[stunul. Dacia`ncearc[ s[ produc[ un model pentruora;. L[stunul, cum ̀ l cunoa;te toat[ lu-mea, e de fapt modelul Dacia 500. Areun motor de 499 cmc, 22 de cai putere,iar consumul era de doar 3,3 litri la 100km.

Avea totu;i un pre\ destul de mare ;iunele probleme la capitolul calitate, astfelc[ dup[ 1989 e scos din fabrica\ie. P]n[`n 1989, a;a, pe scurt, aceasta e istoriaDaciei.

Cele mai frecvente probleme mecanice la Daciile din ‘70-’80 erau la trenul de rulare, rotule ;i buc;i

Scriam `n r]ndurile de mai sus c[s[tm[reanul George Negrea e pasionatde aceste ma;ini rom]ne;ti. Din discu\ii-le cu el afl[m c[ `n ultimii ani, sunt totmai mul\i pasiona\i de Dacia ̀ n \ar[. Ammers mai departe pentru a afla c]t cost[`ntre\inerea acestor autoturisme `n mo-mentul de fa\[ ;i nu am fost surprin;i s[auzim c[ piesele de schimb sunt tot maiscumpe.

Pe vremuri, prin anii '90, cum ne po-veste;te mecanicul auto Ionic[ Haiduc,Daciile se reparau, dar era mare pro-blem[ cu piesele ce erau de slab[ calitate<

"~n rest, toat[ lumea se pricepea laDacii... Mult[ lume le repara acas[". C]tdespre principalele "bube" ale Daciilorfabricate ̀ n perioada 1970 - 1980, acesteaap[reau la trenul de rulare, la rotule,buc;i.

Dup[ plata avansului pentru o Dacie, rom]nul a;tepta chiar trei ani s[ `i vin[ ma;ina

Ma;inile Dacia fabricate `ntre 1970

;i 1980, desigur bine `ntre\inute, ajungs[ coste aproape 12.000 de euro. Pe vre-muri, nu era a;a de u;or s[ ̀ \i cumperi oma;in[ ;i pentru a\i cump[ra o Dacieerai pus pe o list[ de a;teptare lung[ detot.

Au fost rom]ni care au reu;it s[ `;icumpere o Dacie din Germania, chiar`n vremea comunismului, `n vreme ce`n Rom]nia ar fi trebuit "s[-;i pun[ pof-ta-n cui" pre\ de c]teva luni sau chiarani.

S[tm[reanul Pompei Pop `;iaminte;te momentul `n care a urcat lavolanul primei sale ma;ini, o Dacie 1300galben[ fabricat[ ̀ n anul 1979< "Am mersdup[ ea la Baia Mare. Acolo veneau ti-rurile cu Dacii de la fabric[ ;i de acoloni le ridicam fiecare din cei ce pl[tisemma;ina.

~mi amintesc c[ am pl[tit un avansde 15.000 de lei ;i dup[ 3 ani de a;teptaream fost anun\at s[ merg la Baia Maredup[ ma;in[. Costa 70.000 de lei ma;inastandard. Cei care ̀ ;i alegeau Dacia 1300cu `mbun[t[\iri, un volan sau unschimb[tor de viteze mai dichisit, pl[teaumai mult".

Revenim `n zilele noastre, `n anul2017, ;i intr[m ̀ n pielea cump[r[toruluide Dacie, neap[rat an de fabrica\ie `ntre1970 ;i 1980. G[sim una la Constan\a,fabricat[ `n 1972, 54 cai putere, 67.000km la bord.

Cost[ 11.900 de euro. Din Constan\amergem la Craiova, unde g[sim o fru-moas[ berlin[ 1300 din anul 1974, 53.000km la bord la pre\ul de 6.000 de euro.Sunt multe anun\uri, oferta e bogat[, darun lucru l-am remarcat. Sub 400 de euronu g[se;ti s[ cumperi o Dacie 1300 c]tde c]t `ntre\inut[. Alte vremuri...

Acestea fiind spuse, conduc[torilorauto ai b[tr]nelor Dacii le dorim "Drumbun" ;i la c]t mai mul\i kilometri la bord!

Ioana Vladimirescu

La 20 august 1968 a început în România producția modelului Dacia 1100 din care s-au fabricat până în 1972 44.000 exemplare

Dacia 1310 este o îmbunătățire a modelului 1300 ;i a fost lansată în 1982

Muzeul Daciei rom]ne;ti din Satu Mare este unic `n Rom]nia ;i atrage pe zi ce trece tot mai mul\i vizitatori, nu doar de pe meleagurile jude\ului nostru sau ale \[rii, ci;i de peste hotare c[ci da, sunt mul\i iubitori de Dacii `n lumea aceasta

Oltcit Craiova a apărut în urma unui parteneriat între autorităţile comuniste și producătorul francez de automobile Citroën.Astfel, în 1977 la Craiova începe construcţia unei fabrici moderne pentru construcţia unui automobil de dimensiuni mici.

Modelul de Dacia 1300 pe culoare neagră era destinat doar Securității și membrilor nomenclaturii de partid

Dacia 1300 avea trac\iune fa\[. Din '70 p]n[ `n '80, Dacia scoate pe pia\[ o mul\ime de modele, printre care 1300 L, L de laLux, 1300 LS - Super Lux - aceasta din urm[ destinat[ membrilor importan\i ai Partidului Comunist Rom]n

L[stunul, cum `l cunoa;te toat[ lumea, e de fapt modelul Dacia 500. Are un motor de 499 cmc, 22 de cai putere, iar consumulera de doar 3,3 litri la 100 km

De la o ma;in[ evitat[ de rom]ni b[tr]na Dacie a ajuns automobil de colec\ie pentru pasiona\i

8 Informa\ia de Duminic[/23 aprilie 2017

DIET~Depresia poate afecta pe oricine, chiar ;i persoane care par s[ tr[iasc[ `n circumstan\e de via\[

aproape ideale. Totu;i, exist[ anumi\i factori importan\i `n debutul depresiei< genetici, de person-alitate, diverse boli (de exemplu hipotiroidismul), biochimici (de exemplu lipsa serotoninei).

Cura de slăbire cu mere esteuşor de urmat şi are numeroaseefecte benefice nu doar asupra si-luetei, ci pentru întregul orga-nism.

În urma unei diete-şoc de 5 zile cumere, corpul tău va scăpa de toxine,rata metabolică se va îmbunătăţi şi ast-fel procentul de grăsime corporală vascădea văzând cu ochii. Vedeta acesteidiete de slăbire este, după cum bine aţiintuit, mărul, un fruct despre care sespune că ţine la distanţă atât dentistulcât şi nutriţionistul. Merele sunt fruc-tele cel mai indicate în dietele de slăbiredeoarece au puţine calorii (un măr me-diu conţine aproximativ 80 de calorii),sunt bogate în vitamine şi minerale,conţin multe fibre, scad nivelul cole-serolului, ajută digestia, sunt săţioase,taie pofta de dulce şi elimină toxineledin corp. Pe parcursul celor 5 zile dedietă sunt permise carnea slabă, brânzacu conţinut redus de grăsime şi apa,minimum 2 litri pe zi.

Meniu pe 5 zile

Ziua 1< mic dejun, prânz, cină – mere(nu mai mult de 1,5 kilograme)

Ziua 2< mic dejun - 2 mere, prânz – unmăr şi o salată de legume cu două fe-liuţe de brânză slabă, stropită doar cuzeamă de lămâie, cină - 3 mereZiua 3< mic dejun - un măr, o felie depâine integrală şi o felie de şuncă slabăde curcan, prânz - un măr, o salată fă-cută doar din jumătate de salată verde,2 morcovi raşi şi jumătate de ceapă, ci-nă - 3 mere.Ziua 4< mic dejun - un măr, o felie deşuncă slabă de pui sau curcan şi o feliede pâine integrală, prânz - un măr, osalată de legume fierte (exclus cartofi)cu 200 gr ton în conservă, cină - 3 mereşi un bol cu lapte cu conţinut scăzut degrăsime şi cereale integrale.Ziua 5< mic dejun - un măr, un ou fiertşi o felie de pâine integrală, prânz - unmăr şi o salată de crudităţi cu 200 grde carne de vită sau pui fără pieliţă,cină - 3 mere.

Cum evit[m efectul yo-yo

Nu este recomandat să ţii aceastădietă mai mult de 5 zile şi, în niciuncaz, pe termen lung! De asemenea, du-pă finalizarea dietei, continuă să mă-nânci măcar 1-2 mere pe zi şi nu revenila obiceiurile alimentare nesănătoasepentru a preveni efectul yo-yo.

Dieta cu mere ;i beneficiile ei

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

Depresia afecteaz[ `n prezentpeste 200 de milioane de persoanedin `ntreaga lume. Num[rul celorsuferinzi de depresie a crescut dinanul 1915, ;i, ̀ n prezent, episoadelemajore de depresie apar deseori `njurul v]rstei de 25 de ani.

Numai ̀ n SUA aceast[ boala implic[anual costuri de peste 70 de milioane dedolari, sum[ care include tratamentele,incapacitatea de munc[ ;i productivitateasc[zut[ a persoanelor `n cauz[.

Ce este depresia?

Depresia este o afec\iune medical[serioas[ care poate influen\a negativstarea, g]ndirea ;i comportamentul. De-presia se manifest[ prin diferite simp-tome, dar cel mai des `nt]lnite sunt unsentiment profund de triste\e ;i pierdereasemnificativ[ a interesului fa\[ de oricefel de activit[\i.

Alte simptome sunt< modific[ri alepoei de m]ncare care duc la pierderesau cre;tere `n greutate, insomnie sausomn prelungit, pierderea energiei ;ioboseal[ marcat[, anxietate sau iritabil-itate, un sentiment de lipsa de valoare ;ivinov[\ie neadecvat[, dificultate `ng]ndire, concentrare ;i capacitatea de alua decizii, g]nduri de moarte sau suicid;i tentative de a le duce la `ndeplinire.

Depresia poate afecta pe oricine,chiar ;i persoane care par s[ tr[iasc[ `ncircumstan\e de via\[ aproape ideale. To-tu;i, exist[ anumi\i factorii importan\i`n debutul depresiei< genetici, de person-alitate, diverse boli (de exempluhipotiroidismul), biochimici (de exem-plu lipsa serotoninei).

Depresia poate s[ apar[ oric]nd, darde cele mai multe ori se face sim\it[ ̀ ntresf]r;itul adolescen\ei ;i v]rsta de 25 deani. Este de asemenea frecventa ̀ n r]ndulpersoanelor ̀ n v]rst[. Aproximativ unuldin zece adul\i este afectat de depresie,iar num[rul femeilor afectate este dublufa\[ de cel al b[rba\ilor.

Factori nutri\ionalicare ne afecteaz[ mintal

Alimenta\ia are un rol at]t de pro-fund asupra metabolismului uman, ̀ nc]trela\ia str]ns[ dintre ceea ce m]nc[m ;iriscul de apari\ie a depresiei nu trebuies[ ne surprind[ deloc. Cu toate acestea,deoarece dispunem de o mo;tenire ge-netic[ diferit[ ;i tr[im `n medii diferite,influen\a pe care alimenta\ia o exercit[atunci c]nd vine vorba de depresie vari-az[ de la o persoan[ la alta. Deoareceadeseori sensibilit[\ile genetice sau meta-bolice personale care stau la baza depre-siei r[m]n necunoscute, este de datorianoastr[ s[ alegem o alimenta\ie c]t maivariat[ ;i mai nutritiv[ posibil.

Serotonina este unneurotransmi\[tor implicat ̀ n mai multefunc\ii vitale ale organismului, fiindfoarte important ̀ n reglarea st[rilor psi-hice ;i a somnului. Nivelul sc[zut al sero-toninei ̀ n creier reprezint[ un factor carecontribuie la apari\ia depresiei. ~n plus,cea mai mare cantitate de serotonin[ esteprodus[ ̀ n regiunea lobului frontal. Deci,a;a cum este de a;teptat, dac[ lobulfrontal este afectat de depresie, ;i canti-tatea de serotonin[ este mic[. Un nivelridicat de serotonin[ ̀ n creier constituieun factor important ̀ n tratarea depresiei,`ns[ serotonina nu se g[se;te `n niciunaliment sau supliment alimentar.

Pentru a produce serotonina, organ-ismul are nevoie de anumite “materiiprime”. Una dintre acestea o constituie

aminoacidul (sau “c[r[mida moleculelorproteice”) cunoscut sub numele detriptofan.

Consumul de alimente care con\incantit[\i suficiente de triptofan opti-mizeaz[ procesul de producere a sero-toninei.

~ntr-un studiu, s-au luat `n consid-erare cazurile a 15 femei care aveau an-tecedente de depresie, `ns[ care ;i-aurevenit f[r[ ajutorul unui tratamentmedicamentos ;i care, la momentul re-spectiv, erau s[n[toase psihic. ~n cadrulstudiului, aceste femei au urmat o diet[s[rac[ `n triptofan, fapt ce a determinato reducere cu 75% a concentra\iei detriptofan `n plasm[. Zece din cele cin-cisprezece femei au acuzat simptome de-presive temporare, ̀ ns[ semnificative dinpunct de vedere clinic. C]teva dintre eleau declarat c[ au avut o “rec[dere total[“.Conduc[torii studiului au observat c[una dintre aceste femei “a suferit un accessubit de triste\e, disperare ;i pl]ns necon-trolat”.

Acest studiu a fost declarat ca primulcare ar[ta leg[tura direct[ `ntre alimen-ta\ie ;i starea sufleteasc[.

Cele mai bune surse alimentare detriptofan, ̀ n ordine descresc[toare, sunt<semin\ele de susan, migdalele, br]nza to-fu, semin\ele de dovleac, soia, orezulbrun, pieptul de pui, mu;chiul de vac[,somonul ;i laptele.

Alte alimente recomandate

Persoanele deprimate au, ̀ n general,tendin\a s[ t]njeasc[ dup[ dulciuri rafi-nate(produse de cofet[rie, bomboane,ciocolat[ etc), care au valoare nutritiv[foarte mic[. Pot avea ;i po[ de gr[simisaturate, care se g[sesc `n cremvur;ti ;ialte produse din carne. Toate aceste ali-mente tind s[ ad]nceasc[ depresia,plas]nd pacientul `ntr-un cerc vicios.Dac[ dorin\a dup[ dulciuri este intens[,fructele confiate dulci, mierea sau melasasunt op\iuni mai s[n[toase, din momentce, pe l]ng[ zaharuri, acestea ofer[ ;idiferite vitamine ;i minerale de care estenevoie exact pentru metabolizarea za-harurilor.

Cerealele integrale, leguminoasele,legumele preparate simplu, fructele ;isemin\ele oleaginoase ofer[ o vitalitate;i o energie pe care m]nc[rurile maisofisticate nu le pot egala.

Cajuul este unul dintre cele mai apre-ciate fructe din familia nuciferelor. Faptulc[ este produs `n climate tropicale nuface dec]t s[-i sporeasc[ valoarea ;i atrac-tivitatea. Acest fruct se remarc[ princon\inutul ridicat de magneziu, unul din-tre cele mai mari din regnul vegetal. Mag-neziul este implicat `ntr-o varietate defunc\ii metabolice, `ns[ `n special `ntransmiterea impulsurilor nervoase. Lip-sa acestui mineral produce nervozitate;i iritabilitate, ba chiar crampe ;i spasme.Deoarece acest fruct tropical con\ineal[turi de magneziu ;i vitaminele B1 ;iB2, care sunt de asemenea, esen\iale pen-tru stabilitatea nervoas[, consumul s[use recomand[ `n cazuri de nervozitate,iritabilitate, depresie, sl[biciune ;ioboseal[ anormal[.

Ov[zul este renumit pentru c[ echili-breaz[ sistemul nervos. Ofer[ nutrien\iicei mai importan\i pentru func\ionareacorect[ a neuronilor. Consumul regulatde ov[z, `n orice form[, inclusiv apa deov[z, este indicat `n urm[toarele boli<nervozitate, oboseal[ sau epuizare men-tal[, insomnie ;i depresie.

Cea mai important[ proprietate ali-mentar[ a nucilor braziliene este con\in-utul ridicat al vitaminei B1, mai maredec]t a c[rnii, laptelui sau ou[lor. Aceastaface din ele un aliment adecvat pentrupersoanele care sufer[ de tulbur[ri ner-voase, cum ar fi iritabilitate, depresie,pierderea memoriei sau de performan\[intelectual[.

Semin\ele de pin sunt ;i ele recoman-date `n tulbur[ri ale sistemului nervosdatorit[ con\inutului de vitamina B1 ;iacizi gra;i esen\iali. Sunt indicate per-soanelor care sufer[ de stres ;i depresie,precum ;i studen\ilor.

~n `ncheiere fac men\iunea c[medicamentele antidepresive prescrisenu ̀ nlocuiesc necesitatea de a urma o di-et[ s[n[toas[.

Ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

alimenta\ia are un rol profund`n ceea ce prive;te riscul

de apari\ie a depresiei

23 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

S~N~TATE

Direcţia de Sănătate PublicăMaramure; celebrează în perioa-da 24-30 aprilie 2017, SăptămânaEuropeană a Vaccinării.

Săptămâna Europeană a Vaccinării(SEV) este o iniţiativă regională condusăşi coordonată de Biroul Regional pentruEuropa al OMS şi implementată de Sta-tele Membre ale Regiunii europene.

Scopul SEV 2017 este de a creşte gra-dul de conştientizare al populaţiei înprivinţa importanţei vaccinării şi de acreşte acoperirea vaccinală> accentul estepus pe activităţile destinate populaţiilorvulnerabile. Tema globală a campanieidin anul 2017 este ”Vaccinurile sunt be-nefice”. Prin mesajul ”Vaccinarea pro-tejează sănătatea în fiecare etapă a vieţii”,Campania SEVS 2017 îşi propune sen-sibilizarea populaţiei în privinţa impor-tanţei imunizării pe tot parcursul vieţiişi asupra necesităţii imperative de creareşi susţinere a unei imunităţi de grup întoate comunităţile.

O acoperire vaccinală crescută întoate grupurile de populaţie este esenţia-lă şi va oferi şi o imunitate a comunităţiipentru indivizii susceptibili.

Punerea în aplicare pe scară largă aprogramelor de vaccinare în ultimii 30de ani, a condus la o reducere impor-tantă a cazurilor de boală şi a deceselorprin boli care pot fi prevenite prin vac-cinare.

Regiunea Europeană a OMS a fostcertificată “ fără poliomielită” în anul2002, iar cazurile de rujeolă din regiuneau fost reduse cu mai mult de 90% întreanii 1993 şi 2007. Cu toate acestea,aproape 650.000 din cei 10,7 milioanede sugari născuţi în fiecare an în Europa,nu primesc seria completă de trei dozea de vaccin împotriva difteriei, tetano-sului şi tusei convulsive, până la vârstade un an.

Factorii de decizie politică trebuiesă înţeleagă importanţa vaccinării pe totparcursul vieţii şi necesitatea de a asi-gura vaccinuri pentru persoanele de toa-te vârstele. Sprijinul politic puternic pen-tru vaccinare trebuie menţinut, altfel

Europa riscă reapariţia bolilor foartecontagioase care duc la îmbolnăviri, di-zabilităţi şi decese, care vor pune o po-vară considerabilă asupra sistemelor desănătate.

Epidemiile recente subliniază res-ponsabilitatea regională care este, defapt, a noastră, a tuturor, de a menţinesub control bolile care pot fi preveniteprin vaccinare.

În perioada 2016-2017, au fost con-firmate 3446 de cazuri de rujeolă. S-auînregistrat cazuri de rujeolă în 37 judeţe,cele mai multe cazuri în judeţele< Ca-raş-Severin (728), Timiş (711), Arad(640), Mureş (321), Dolj (175), BistriţaNăsăud (129), Cluj (90). 3317 din cazu-rile confirmate au fost persoane nevac-cinate, 89 au fost persoane vaccinate cuo doză de vaccin RRO, 33 au fost per-soane vaccinate cu două doze de vaccinRRO, iar 7 cazuri cu status vaccinal ne-cunoscut. S-au înregistrat 17 decese (5în judeţul Arad, 4 în judeţul Timiş, 3 înjudeţul Dolj, 3 în judeţul Caraş-Severin,1 în judeţul Satu Mare şi 1 deces în Bu-cureşti).

Ca măsură de limitare a extinderiiepidemiei de rujeolă, la nivel naţional afost organizată o campanie suplimentarăde vaccinare cu RRO a copiilor nevac-cinaţi şi incomplet vaccinaţi. Campaniade vaccinare continuă. Este necesară oacoperire vaccinală de 95% pentru pri-ma şi a doua doză de vaccin RRO, pen-tru atingerea nivelului de imunitate apopulaţiei necesar pentru a întrerupetransmiterea endemică.

În perioada 24-30 aprilie, în ţaranoastră, sub sloganul „Prevenire. Pro-tecţie. Vaccinare.”, se vor derula activităţide informare şi implicare a publiculuiţintă, şi de abordare a provocărilor legatede vaccinare, precum şi organizarea depuncte şi sesiuni de vaccinare accesibilecomunităţilor cu risc.

În România, Campania pentru ce-lebrarea SEV este coordonată de Minis-terul Sănătăţii prin Institutul Naţionalde Sănătate Publică şi implementată lo-cal de Direcţiile de Sănătate Publică ju-deţene şi cea a municipiului Bucureşti.

Produsele sau suplimentelenutritive elaborate de c[tre Labo-ratoarele Hypericum sunt ob\in-ute din surse naturale (organice)- plante medicinale din floraspontan[ ̀ n marea lor majoritate,plante medicinale din culturi eco-logice, c]t ;i din fructe de p[dure.

Noutatea acestor produse este c[ toa-te sunt extracte naturale concentrate, deci`n interiorul capsulelor nu este plant[m[run\it[, ci un extract integral concen-trat din aceasta, ceea ce asigur[ o maibun[ biodisponibilitate ;i o mai bun[asimila\ie ̀ n organism a substan\elor ac-tive benefice pentru diferite afec\iuni.

Prin aceast[ tehnologie se re\in dinplantele medicinale enzimele, vitaminele;i mineralele necesare pentru s[n[tate.Extractul natural are forma unei masede particule sferice, care auo curgere mai bun[, for-ma sferic[ a particulelorreduc]nd posibilitatea`nglob[rii de aer printreele, astfel `nc]t dozarea`n capsule este mult maiexact[ ;i mai u;oar[.Plantele medicinale ;ifructele de p[dure folo-site ca materie prim[sunt recoltate din zonenepoluate, ecologiccurate, astfel `nc]tputem garanta

eficien\a maxim[ ;i puritatea produsului,prin lipsa de contaminan\i toxici carci-nogeni, ierbicide, insecticide,`ngr[;[minte chimice.

Sirop cu c[tin[ alb[

Siropul de c[tin[ alb[ (f[r[ zah[r)este un supliment alimentar cu rol im-unostimulator, vitaminizant ;i minera-lizant. Are ̀ n componen\[ extract naturaldin fructe proaspete de c[tin[-alb[ (Hip-pophae rhamnoides), ap[ deminerali-zat[, `ndulcitor hipocaloric (ciclamat desodiu, zaharinat de sodiu, acesulfam K),gum[ xanthan, conservant (benzoat desodiu). Un litru de sirop de c[tin[-alb[f[r[ zah[r (hipocaloric) este ob\inut din2 kg fructe proaspete de c[tin[-alb[.

Siropul are rol de stimulare a siste-mului imunitar. Contribuie la normali-zarea nivelului colesterolului seric. Re-

prezint[ o surs[ de vita-mine ;i minerale cu obiodisponibilitate spo-rit[. De asemenea, con-tribuie la limitarea efec-telor stresului oxidativ,la buna func\ionare asistemelor hepatic ;icardiovascular. Limi-teaz[ procesele inflama-

torii din organism. Areac\iune hipocolestero-

lemiant[, energi-zant[, antiinfla-

matoare, anti-

oxidant[, vasodilatatoare, hepatoprotec-toare, imunostimulatoare, depurativ[,diuretic[, vitaminizant[ ;i mineralizant[.

Produsul de fa\[ este recomandat, ̀ nspecial, persoanelor ce au glicemia cres-cut[ (sau cu tendin\[ de cre;tere) datorit[folosirii `ndulcitorilor specifici `n loculzah[rului. Siropul este util ;i ̀ n curele desl[bire, fiind un produs hipocaloric.

Siropul de c[tin[-alb[ ajut[ la ̀ nt[ri-rea imunit[\ii naturale a organismului`ntruc]t fructele acestei specii suntadev[rate polivitamine naturale. Acestproces se manifest[ prin ac\iunea de dis-trugere a agen\ilor patogeni ;i prin sti-mularea form[rii de anticorpi. De ase-menea, compu;ii cu propriet[\i antioxi-dante din aceste fructe ajut[ la combate-rea form[rii radicalilor liberi, cauza stre-sului oxidativ.

Produsul este un bun adjuvant ̀ n eli-minarea substan\elor toxice din orga-nism, contribuind la protejarea rinichilor;i a prostatei. Acesta este eficient ;i `nnormalizarea colesterolului sanguin ;i atrigliceridelor serice, regl]nd tensiuneaarterial[ ;i amelior]nd circula\ia s]nge-lui, `n special cea periferic[. Astfel, da-torit[ compu;ilor biologic-activi precumacizii gra;i nesatura\i ;i fitosterolii, pro-dusul de fa\[ are o ac\iune cardio-pro-tectoare.

Prin cre;terea magneziului plasmatic;i prin aportul de vitamine din complexulB, siropul contribuie la tonifierea siste-mului nervos ;i la stimularea activit[\iiintelectuale, particip]nd ;i la proceselede reglare ale sistemului endocrin. Nu`n ultimul r]nd, extractul de c[tin[-alb[este ;i un excelent protector gastro-in-testinal ;i hepatic, favoriz]nd procesulnatural de regenerare al celulelor hepa-tice.

Toate aceste propriet[\i se explic[prin con\inutul mare ̀ n vitamine, mine-rale ;i a celorlal\i compu;i bio-activi cese p[streaz[ nealtera\i, cu o biodisponi-bilitate sporit[, datorit[ proces[rii mini-male a ingredientelor, f[r[ tratamentetermice.

Mod de folosire

~n privin\a modului de folosire, dozarecomandat[ este de 3-4 linguri de sirop,maxim 6 pe zi, dizolvate ̀ n ap[ mineral[,dup[ mesele principale. Sunt recoman-date cure de 6 s[pt[m]ni cu pauze de 7zile `ntre acestea. Nu con\ine coloran\isau arome de sintez[. Con\ine pulp[ defruct.

Produsul este disponibil ;i ̀ n varian-ta cu ̀ ndulcitor natural, respectiv cu Hy-per Stevia rebaudiana (`ndulcitor naturaldin planta Stevia rebaudiana).

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Siropul de c[tin[ alb[ de laHypericum stimuleaz[ sistemul

imunitar

Siropul de c[tin[ alb[ (f[r[ zah[r) este un supliment alimentar cu rol imunostimulator, vita-minizant ;i mineralizant. Siropul are rol de stimulare a sistemului imunitar. Contribuie la norma-lizarea nivelului colesterolului seric. Reprezint[ o surs[ de vitamine ;i minerale cu o biodisponi-bilitate sporit[.

S[pt[mâna European[ aVaccin[rii< 24-30 aprilie 2017 

10 Informa\ia de Duminic[/23 aprilie 2017

RE}ETE

Numită popular și „iarba lui Tatin” sau„iarbă băloasă”, tătăneasa (Symphytum of-ficinale) este considerată una dintre celemai preţioase plante medicinale de la noi.

Chiar dacă înflorește din mai până lasfârșitul lunii august, în scopuri medicinalese recoltează jumătatea superioară a tul-pinii, în timpul și după înflorire, până prinluna octombrie. Frunzele se usucă la um-bră. Rădăcina, de culoare neagră, foarteramificată, se recoltează din martie pânăîn aprilie sau din septembrie până în no-iembrie. Se curăţă, se spală și se taie în bu-căţi de 10-15 cm, apoi se usucă la soaresau în poduri. Rădăcinile uscate se păs-trează în încăperi ferite de umezeală. Estede reţinut un lucru foarte important< ră-dăcinile de tătăneasă sunt otrăvitoare dacăse folosesc intern în doze mari.

Intern, infuzia din rădăcină de tătă-neasă se folosește ca antiinflamator și as-tringent. Este eficientă în hemoragii la ni-velul tubului digestiv, ulcer gastric sau dia-ree însoţită de sânge. Pentru cei care suferăde ulcer gastric, fitoterapia recomandă unamestec 100 g tătăneasă, 50 g gălbenele și50 g de troscot> se prepară infuzie și sebeau 3 căni/zi.Infuzia de tătăneasă în lapteeste recomandată în cazul afecţiunilor pul-monare, în special a bronșitelor, pleure-ziilor și tuberculozei. Vinul de tătăneasă(se taie fin 25 rădăcini proaspete și se lasă56 săptămâni întrun litru de vin alb natu-ral) este un mijloc excelent în tratarea bo-lilor de plămâni.

Rădăcina uscată se poate pisa și, cuapă călduţă, se face o pastă care se aplicăpe zona bolnavă. Astfel de „prișniţe” suntutile în ulcere varicoase, reumatism, dureride gât, periostată (inflamaţie a osului).Tinctura, aplicată sub formă de comprese,este utilă în tratarea unor arsuri, răni, con-tuzii, echimoze și fracturi. Alantoina dintătăneasă, este bună în cazul ulcerelor gas-trice acide. În caz de probleme gastrice șiduodenale generate de secreţia acidă, foar-te util în terapie este ceaiul din rădăcini detătăneasă. Se prepară decoct din 1-2 lin-guriţe rădăcină la 300 ml apă. Se fierbe 5minute, apoi se lasă 2 ore pentru macerare.Se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri călduţepe zi, puţin îndulcite cu miere de albine. Același efect, îl are și uleiul de tătăneasă<se pun 100 g rădăcini uscate și măcinateîn 100 ml alcool și se lasă la macerat 6 ore;se adaugă apoi 1 litru de ulei de floareasoarelui și se lasă 24 de ore, după care sefierbe timp de 1 oră pe baia de apă, ames-tecând la intervale scurte. După 24 de orede repaus, se strecoară și se păstrează larece, în sticluţe brune. Se consumă câte 3linguriţe/zi, după mesele principale.

Durerile articulare cronice, accentuateîn sezonul rece prin expunerea la frig, be-neficiază de atenuare și chiar dispariţie du-pă utilizarea unui vechi leac popular – „un-soarea lui Tatin”.

Alifia este ușor de realizat din rădăcinăproaspătă de tătăneasă, curăţată și rasă, oridin rădăcini uscate, transformate în făinăfină. Pentru 50 g tătăneasă se folosesc 200g untură nesărată de porc sau pasăre, iarpentru persoanele alergice la aceste gră-simi, se poate folosi unt sau margarină cu80 la sută grăsime. Planta este lăsată să clo-cotească 10-15 minute în grăsimea încinsă,iar după 24 ore de repaus, grăsimea esteîncălzită, strecurată, amestecată pe foc miccu o lingură de miere, puţină tinctură depropolis și 50 g de ceară de albine rasă.Amestecul trebuie agitat mereu până serăcește și se întărește ca o cremă.

Dacă se folosește pulbere de rădăcinăuscată, aceasta trebuie umezită, cu câtevaore înainte, cu alcool cât să formeze unterci.

Foarte des, tătăneasa se utilizează întratamentul flebitelor, varicelor și ulcerelorcronice de gambă. Pentru aceasta, se pre-pară o alifie din 12 g extract fluid de tătă-neasă (se poate prepara și acasă), 20 pică-turi de esenţă de bergamonte, 20 g oxid dezinc, 10 g lanolină și 30 g vaselină (toatese pot procura din farmacii). Alifia se aplicăîn scop vulnerar pe ulceraţii, răni, ulcerede gambă, varice sângerânde.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

T[t[neasa este remediu

în cazul gastritei ;i a ulcerelor acide

Intern, infuzia din rădăcină de tătăneasă se folosește ca antiinflamator și astringent. Este eficientăîn hemoragii la nivelul tubului digestiv, ulcer gastric sau diaree însoţită de sânge. Rădăcina uscată sepoate pisa și, cu apă călduţă, se face o pastă care se aplică pe zona bolnavă. Astfel de „prișniţe” suntutile în ulcere varicoase, reumatism, dureri de gât, periostată (inflamaţie a osului).

Salat[ de icre de crap

Sup[ de macri; cu c[rni\[ de miel

Mod de preparare<

Dacă folosiți icre sărate, acestea sepun în apă rece la desărat, dacă avețiicre proaspete acestea se sărează puținși se lasă așa circa 20 minute. Grisul sepune la fiert în circa 200-250 ml de apăușor sărată, iar după ce s-a fiert se ră-cește amestecând, să rămână păstos,

icrele se strecoară printr-un tifon, apoise amestecă cu grisul complet răcit. Seadaugă uleiul, puțin câte puțin, ca lamaioneză, amestecând continuu. Întretimp se adaugă și zeama de lămâie, re-venind astfel spargerea compoziției.Ceapa se răzuiește cât se poate de finși se adaugă la icre. Se amestecă, apoise mai condimentează după gust, cusare, sau cu zeamă de lămâie. Se așeazătotul într-un bol și se ornează cu mă-sline, roșii cherry, verdețuri sau felii delămâie.

Ingrediente<

3 linguri pline de icre de crap(sărate sau proaspete), o lingurăbună de gris, o ceapă (mai maresau mai mică, după preferință)circa 300 ml de ulei de floareasoarelui (eventual de măsline),zeama de la o jumătate de lămâie,măsline sau roșii cherry pentru

ornat.

Mod de preparare<

Carne de miel se curăță de pielițe,se porționează, se spală și se pune lafiert în apă ușor sărată. Macrișul cură-țat și spălat și când carnea este aproapecomplet fiartă se pune și macrișul în

supă. Între timp, din făină și ulei seprepară un rântaș foarte slab, chiar câtsă înceapă să devină slab auriu. Cândtoate ingredientele din supă s-au fiert,se adaugă zahărul și rântașul, apoi iaur-tul (sau sana) se amestecă bine, adău-gând una câte una, 4-5 linguri de zea-mă fierbinte și se toarnă în supă. Semai fierbe 4-5 minute, iar busuiocul,dacă se folosește, se pune în mâncarechar înainte de a se lua de pe foc. Esteo mâncare foarte ușoară, indicată dupăalimentele grele de la sărbători.

Ingrediente<

1 kg carne de miel (cap, coas-te, sau ce v-a rămas de la Paști),1 kg de macriș curățat, 2 linguride făină, 3-4 linguri de ulei, 200-250 g de sana sau iaurt, un sfertde linguriță de zahăr, sare, even-tual o crenguță de busuioc

proaspăt.

Linte b[tut[

Modul de preparare<

Lintea se spală, se pune la înmuiat1-2 ore, după care se scurge şi se punela fiert în apă cu puţină sare. Se fierbepână când se înmoaie, după care sescurge şi se bate cu mixerul până cândse obține o pastă. Dacă este nevoie, seadaugă puţină zeamă din oală, în care

s-a fiert lintea. Se condimentează dupăgust, cu sare și piper. Ceapa se taie înformă de rondele şi se pune la prăjit înuleiul încins până începe să capete oculoare aurie. La final se adaugă puţinăboia de ardei pentru a-i da culoare. Da-că vă plac afumăturile și doriți să servițicu şuncă sau alte afumături, tăiați car-nea felii subţiri şi o prăjiți foarte ușorîn ulei încins. Se recomandă ca înaintede a prăji afumăturile să le puneți ooră - două la înmuiat în apă rece. Linteabătută se servește cu murături.

Ingrediente< 500 g de linte uscată (dar să

nu fie linte roșie, măruntă, căciaceasta este ușor dulceag[), pu-țină sare, piper, boia de ardei, oceapă de mărime potrivită, 25 mlde ulei, opţional 100 grame deşuncă sau muşchiuleţ de porc

afumat.

Pr[jitur[ cu crem[de cafea

Mod de preparare<

Toate ingredientele pentru blat, maipuțin stafidele, se amestecă bine, iaracest aluat aproape lichid se toarnă în-tr-o tavă căptușită cu hârtie de copt.Se presară stafidele îmbibate în prea-labil în rom. Se coace la cuptorul preîn-căzit, la 180-190 de grade C, circa 20-

25 de minute, apoi se testează cu sco-bitoare. Când nu se mai lipește, se scoa-te și se lasă să se răcească. Pentru cremăse amestecă margarina cu puțină mie-re, până când devine cremoasă. Se di-zolvă cafeaua cu apa fierbinte și seamestecă treptat, câte puțin, cu crema,adăugându-se alternativ și mierea, apoiși lingură de rom (sau câteva picăturide esență). După ce blatul s-a răcit, cre-ma se întinde peste el, apoi se preparăși glazura, conform indicațiilor și setoarnă deasupra, sau se presară cu cio-colată rasă.

Ingrediente<

Pentru blat< 2 pahare de făină,un pahar de zahăr, un pahar deapă, 1/2 pahar de ulei, 3 linguri demiere, 2 linguri de rom, o lingurărasă de nucă de cocos (preferabilamestecată cu ciocolată rasă), coa-ja rasă de la o l[m]ie, 1/2 plicuride praf de copt, 2 linguri de stafide.Pentru cremă< 250 g margarinăpentru prăjituri, 200 g de miere, 6lingurițe pline de cafea solubilă, 2lingurițe apă fierbinte, o lingurăde rom, un plic de glazură de ca-

ramel, sau ciocolată rasă.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

23 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MOD~

Fusta – item-ul pe care oricefemeie trebuie să îl aibă în garde-robă. Item-ul pe care creatorii demodă îl reinventează şi îl recon-struiesc în fiecare sezon, până lacele mai mici detalii.

Aşa cum era de aşteptat, şi anulacesta fusta este unul dintre elementelede bază ale garderobei feminine, fiind

adoptat de fashioniste în cele mai ne-obişnuite, inedited şi extravagante mo-duri.

Ce modele de fuste să alegi în se-zonul actual? Fustele asimetrice, de-construite, cu volane sau foarte scurte,din denim sau jeans. La acestea se adu-gă câteva modele clasice, care au rămasactuale< fusta plisată, fusta midi cu ac-cente retro, fusta conică sau fusta lun-gă.

Cum porţi fusta în 2017?

Îndrăzneşte să o alături unor item-uri din registre aparent diferite. Astfel,mixează fuste vaporoase cu jacheteoversized, cu influenţe masculine saude tip biker.

Poartă fustele feminine cu tricourisau hanorace sau chiar cu încălţărisport. Şi, nu în ultimul rând, în mix-uri cu diverse cămăşi.

Fustele asimetrice, deconstruite, cu volane sau foarte scurte, din denim sau jeans. La acestea seadugă câteva modele clasice, care au rămas actuale< fusta plisată, fusta midi cu accente retro, fustaconică sau fusta lungă.

Ce modele de fuste s[ alegi în sezonul actual?

12 Informa\ia de Duminic[/23 aprilie 2017

La 17 ani c];tiga Turneul Wim-bledon, tenisul transform]nd-o `ncea mai bine pl[tit[ sportiv[ din lu-me timp de 11 ani la r]nd. Venitu-rile sale record ;i cele cinci turneeGrand Slam c];tigate au f[cut dinea un star al tenisului mondial. Dar`n 2016, dup[ un scandal de dopajcare a surprins lumea tenisului, im-aginea impecabil[ a Mariei s-an[ruit. Dup[ o suspendare de 15luni, sportiva este preg[tit[ s[ re-vin[ pe teren `n circuitul profesio-nist.

Primul turneu la care va participa es-te The Porsche Grand Prix de la Stuttgart,unde juc[toarea de 29 de ani a primit unwild card (pierz]nd toate punctele, aceas-ta este singura modalitate de a reintra ̀ ncircuit). Chiar dac[ turneul debuteaz[pe 24 aprilie, Sharapova nu poate intrape teren dec]t pe 26, aceea fiind data ofi-cial[ `n care-i expir[ suspendarea. Re-gulile spun c[ `n calitate de c];tig[toarede Grand Slam ;i de ̀ nving[toare ̀ n Tur-neul Campioanelor, Sharapova poate ce-re ;i primi un num[r nelimitat de nomi-naliz[ri pentru wild card-uri. Acestea i-au fost acceptate pentru alte dou[ turnee,Open-ul de la Madrid ;i Rome Masters.Ea sper[ s[ ob\in[ wild-card ;i la RolandGarros, dac[ nu va str]nge p]n[ atuncipunctele necesare pentru a se califica di-rect pe tabloul principal. O decizie pen-tru un wild card la Wimbledon va fi luat[doar `n luna mai, dac[ va fi necesar[.

Revenirea Sharapovei ̀ n tenisul pro-fesionist a divizat lumea sportului. Pe deo parte se situeaz[ cei care consider[ c[statutul de campioan[ este o scuz[ sufi-cient de bun[ pentru organizatorii deturnee, ̀ nseta\i dup[ publicitate, s[ ̀ i ofe-re invita\ii, mai ales c[ Tribunalul de Ar-bitraj Sportiv a decis s[ nu fie descris[ cao sportiv[ „dopat[”, gre;eala ei fiind unaadministrativ[ ;i nu o tentativ[ de a

ob\ine un avantaj tri;]nd.Unii juc[tori consider[ c[ cei sus-

penda\i pentru dopaj nu ar trebui s[ fiefavoriza\i `n acest fel. „Cred c[ ar trebuis[ munce;ti pentru a-\i rec];tiga loculpe teren”, a spus Andy Murray. Majori-tatea obiec\iilor vin `ns[ din zona femi-nin[ a vestiarului, unde Maria nu a fostniciodat[ popular[. Fosta lider[ mon-dial[ Caroline Wozniacki ;i juc[toareafrancez[ Kristina Mladenovic ;i-au ex-primat public dezacordul fa\[ de ceea cenumesc ele „tratament special”. Shara-pova are `ns[ ;i suporteri, Venus Wil-liams declar]nd c[ ar trebui s[ fie primit[cu bra\ele deschise.

Faptul c[ celelalte juc[toare nu o`ndr[gesc nu este un secret. Sharapova;tie acest lucru, dar nu-i pas[. „Eu tratezun turneu ca propriul meu loc de munc[.Scopul meu este s[ fiu o profesionist[ `nceea ce fac. S[ trec de antrenamente, s[fiu punctual[, s[ fiu preg[tit[ s[ joc peorice teren, s[ fac meciul ;i s[ apar laconferin\a de pres[. At]t. C]nd ajung `nvestiar nu m[ a;ez s[ beau ceai ;i s[m[n]nc fursecuri.” O deranjeaz[ criticiledin media ;i cele din partea altor juc[toa-re? „Ceea ce g]ndesc oamenii este ̀ n afa-ra puterii mele de control.” ~ns[ chiardac[ subiectul este unul extrem de serios,ca anun\ul despre rezultatul pozitiv altestului anti-doping, ̀ n cadrul unei con-ferin\e de pres[ din martie 2016, tenis-mena i-a calmat cu ironie pe reporteriicare credeau c[-;i va anun\a retragerea.„:tiu c[ mul\i dintre dumneavoastr[ a\ipresupus c[ m[ voi retrage ast[zi, dardac[ mi-a; anun\a vreodat[ retragereaprobabil c[ nu a; face-o ̀ ntr-un hotel dinLos Angeles cu o mochet[ destul de ur]t[pe jos.”

Dup[ succesele ob\inute at]t pe iarb[,c]t ;i pe zgur[, victoria din 2012 de laRoland Garros a adus-o pe aceea;itreapt[ cu rivala ei, Serena Williams, casingurele juc[toare de la Steffi Graf`ncoace care au c];tigat toate cele patruGrand Slam-uri. C]nd a repetat succesul

la Paris `n 2014, abilit[\ile ei deosebitepe toate suprafe\ele, bazate pe puterea ;ispiritul s[u competitiv, au transformat-o ̀ ntr-una dintre marile juc[toare ale ereimoderne. Nimic din toate acestea nu s-ar fi `nt]mplat `ns[, dac[ tat[l s[u, YuriSharapov, nu ar fi luat decizia extrem[de a-;i l[sa so\ia `n Rusia ;i a o duce pemicu\a Maria, atunci `n v]rst[ de 7 ani,cu el `n Florida. ~n timp ce Yuri munceapentru a supravie\ui, Maria ̀ i impresionape antrenorii de la Academia lui NickBollettieri. Talentul ei i-a convins pe ceide la agen\ia de management IMG ;ibrandul Nike s[-i ofere primele venituripentru a-;i croi drumul `n competi\iilede tenis. Cum a ajuns `ns[ `n situa\ia dea fi suspendat[ pentru dopaj?

Se pare c[ totul a `nceput `n 2004,dup[ victoria de la Wimbledon, c]nd amers la un doctor `n Moscova, pe care-lcuno;tea tat[l ei. „Eram mai tot timpulobosit[, r[cit[ ;i corpul a `nceput s[ ce-deze. Acest doctor mi-a g[sit o anomaliela inim[ ;i mi-a prescris ni;te suplimente,iar unul dintre ele era Mildronate. Mi-aspus s[-l iau `nainte de antrenamentelemai grele.” ~n 2015, Agen\ia Mondial[Anti-Doping a decis s[ ̀ nceap[ monito-rizarea unui supliment care era denumitmeldonium, v]ndut ca Mildronate, dup[ce s-a aflat c[ mai mul\i sportivi din Rusia;i din Europa de Est `l luau. La finalulanului s-a decis ca acest supliment s[ fiead[ugat la lista substan\elor interzise`ncep]nd cu 1 ianuarie 2016. Email-ultrimis pentru a anun\a juc[torii a fostomis de Sharapova, care a declarat c[ nul-a citit, dar nici nu s-a asigurat ca cinevadin echipa ei s[-l citeasc[. Au mai existat,se pare, `nc[ trei mesaje `n decembrie2015, care con\ineau aten\ion[ri c[ mel-doniumul urma s[ fie interzis. Desigurc[ Maria ar fi trebui s[ ;tie c[ medica-mentul pe care-l lua con\inea acea sub-stan\[. „Nici nu ;tiam ce este meldoniu-mul. A trebui s[-l caut pe internet ca s[aflu ce era. Pentru mine era Mildronate”,a declarat sportiva `ntr-un interviu. Ni-

meni `ns[ din echipa ei nu a fost conce-diat, iar membrii principali ai staff-uluiau r[mas al[turi de ea pe perioada sus-pend[rii.

Sharapova critic[ ̀ ns[ modul ̀ n careFedera\ia Interna\ional[ de Tenis a pro-cedat cu anun\ul privind interzicereameldoniumului. Ea spune c[ autorit[\ileaveau cuno;tin\[ de faptul c[ ea lua acelmedicament din noiembrie 2015, c]nda jucat `n echipa Rusiei `n cadrul FedCup. „Nu `n\eleg de ce nu a venit atunciun reprezentant s[-mi spun[ personalde aceast[ problem[? Dar nimeni nu af[cut nimic. Cu toate acestea, ̀ n final, vi-na este `n totalitate a mea. Am ob\inutaprobare pentru tot ceea ce luam timpde ;apte ani ;i am omis s[ verific. Dar lafel au procedat ;i cei de la Federa\ie.”

Decizia ini\ial[ a fost o suspendarede doi ani, Maria afl]nd c[ Federa\ia asolicitat pedeapsa maxim[ de patru ani,ceea ce ar fi `nsemnat sf]r;itul cariereisale. ~n afar[ de Tag Heuer, to\i ceilal\isponsori principali ai s[i, inclusiv Nike,Evian ;i Porsche, sunt din nou al[turi deea dup[ ce ;i-au sistat contractele de co-laborare la anun\ul suspend[rii. ~n toat[aceast[ perioad[, sportiva nu a p[r[sitvia\a public[. ~n mai 2016 a participat laGala MET din New York. ~n aceea;i lun[;i-a lansat un nou sortiment de ciocolat[al brandului s[u de dulciuri Sugarpova,la Sweets & Snacks Expo din Chicago. Alansat o reclam[ pentru o geant[ de tenis`n timpul US Open din septembrie ;iapoi a mers la S[pt[m]na modei de laNew York.

A jucat pe teren `n octombrie, `n ca-drul unui turneu caritabil desf[;urat `nLas Vegas. Atunci a participat la WorldTeam Tennis Smash Hits, la Caesar’s Pa-lace, eveniment organizat de Funda\iaElton John ̀ mpotriva HIV/SIDA, ;i a ju-cat dou[ meciuri de dublu. ~n ianuarie;i-a anun\at revenirea la Stuttgart, iar2017 a mai inclus o ;edin\[ foto cu AnnieLeibovitz pentru „Vogue” ;i participareala petrecerea de Oscar „Vanity Fair”.

Sportiva recunoa;te că în perioadaîn care nu a putut juca tenis s-a bucuratdin plin de timpul liber pe care l-a avut,c[l[torind. ~n timpul verii a luat ;i c]tevacursuri de brand management la Har-vard Business School, urmate de inter-nshipuri la o agen\ie de publicitate ;i laNike. A g[sit timp s[-;i scrie chiar me-moriile ( `n colaborare cu Rich Cohen),carte ce urmeaz[ s[ apar[ ̀ n septembrie.„În ultimul an, cantitatea de alcool pecare am consumat-o este, probabil, maimare decât toată cantitatea din anii tre-cu\i. Dar s-a întâmplat astfel pentru căam avut o via\ă socială. Chiar am avutîntâlniri cu mai mul\i bărba\i în aceea;iperioadă, de diferite culturi ;i profesii.A fost ceva cu totul nou ;i mi-a plăcut.”Chiar dac[ `nc[ nu ;i-a `nt]lnit sufletulpereche, i-a f[cut pl[cere s[-l revad[ peGrigor Dimitrov, fostul ei iubit. „Nu nemai văzuserăm din vara lui 2015, dar ne-am întâlnit acum câteva luni într-un res-taurant din New York ;i am stat de vorbăaproape cinci ore, până am închis acelrestaurant. El este o parte însemnată dinvia\a mea, o persoană delicată ;i com-plicată”.

Cu trei dintre cele patru turneeGrand Slam (Roland Garros, Wimble-don ;i US Open) ce urmeaz[ s[ sedesf[;oare ̀ n mai, iulie ;i august, ̀ ntoar-cerea pe teren a Mariei Sharapova esteuna dintre cele mai a;teptate reveniri dintenisul modern. Re`ntoarcerea `n v]rfultenisului mondial nu se anun\[ deloc omisiune u;oar[ pentru juc[toarea dinRusia, dar este preg[tit[ pentru aceast[provocare. „Nu-mi este teamă că voi e;uaîn încercarea mea de a reveni. Dacă mi-ar fi teamă, nu m-a; mai întoarce. Ni-meni nu mi-a zis că trebuie să fie în apri-lie, am avut de ales. Nu o să fie o tragediedacă nu o să c];tig un meci. În trecut amadunat sute de succese. Am a;tept[ri dela mine, fiindc[ ;tiu foarte bine de ceeace sunt capabil[. Voi avea acelea;i stan-darde? Desigur. Va trebui s[ am r[bdare?Ei bine, acesta nu este punctul meu forte.”

Revenirea controversat[ a Mariei Sharapova