Curs 1

Lucrare finala – 10000 de caractere(ianuarie) + 2 teste 20 % din nota finala.

- Maurice Duverger : partidele asemenea copiilor poarta pecetea nasterii si copilariei lor. - Notiunea de partid este una veche. Fenomenul modern a inceput la

mijlocul sec. XIX - Geneza fenomenelor politice este legata de 2 aspecte importante:

A) principiul reprezentativ B) extensia dreptului la vot

- aparitia ideologiilor politice petrecuta in timpul proceselor culturalede alfabetizare, urbanizare, industrializare, modernizarea armatei etc.

- necesitatea unei baze sociale ca fond de dezvoltare ce va genera si profilul partidului

1 Grecia Antica – institutii democratice 2 Roma – lupte intre gruparile politice din epoca republicana - grupari: popularis(plebei) optimates(patricieni) - luptele traduceau o structura sociologica a Romei in limbaj politic(se

spune ca fratii Gracchus au fost niste veritabili conducatori de partid) - disparitia republicii a dus la stoparea fenomenelor de creare a partidelor

politice. 3 Evul Mediu – se dezvolta fenomenul participarii in tari ca Italia: - Florenta – Partidul Guelfilor - Partidul Ghibelinilor - incepe sa se puna problema detinerii puterii in stat de catre conducatorul

religios - masele flamande( ? ) – lupte intre partizani regelui si plebe(anunta

confruntarile partidelor politice).

- partidele moderne apar in sanul adunarilor reprezentative mai intai sub forma unor grupari parlamentare cu scopul de a reprezenta interesele sociale ale unor anumite grupari cu orientari asemanatoare - Suedia – Dieta era compusa din mai multe stari sociale care reflectau fidel realitatea zilelor respective( si taranii aveau o buna reprezentare in Dieta) - Cazul englez – este unul special in privinta fenomenului partidelor

politice ( a se vedea cele 2 revolutii ). Sec XVIII – se confrunta Whig si Tory. Opozitia nu era inca acceptata cu deplina constiinta – un numar mare de cercetatori considera ca de fapt partidele politice au aparut in Marea Britanie in contradictie cu altii care sustineau ca ca au aparut in SUA.

- Corpul electoral in Marea Britanie atingea ponderea de 79% fiind insa la acea vreme cel mai numeros corp.

- 1918 – drept universal de vot Anglia, 1948 Franta - SUA – primeaza executivul de care partidele politice sunt legate - Clivajul cel mai semnificativ este cel dintre federalisti si republicani acest

conflict fiind atat ideologic cat si sociologic - Daca partidele politice din Marea Britanie se nasc din parlamentarism, in

SUA avem executivul plus o conditie sociologica pregnanta.

1

Curs 2

- continuare curs 1 - Franta - partidele politice au aparut dupa 1848 insa originile dateaza din

1789 - Conceptul de putere suprema – puterea politica trebuia sa revina

reprezentarii nationale(scop urmarit de Revolutie) - Parlamentul = vointa in actiune - Suveranitatea – puterea suprema indreptatita - Ceea ce constituia un fapt legitim in monarhia de drept divin

( ereditatea) devine depasit de importanta - Acum avem de-a face cu o suveranitate democratica. Vointa

poporuluitrebuie tradusa in fapte astfel ca apar partidele politice care aparau in parlament interesele unor anumite grupuri sociale.

- 1789 – geneza separarii stanga dreapta: sustinatorii veto-ului regal se asezau in dreapta(monarhisti, sustinatori ai traditiei), iar cei care doreau schimbarea se asezau in stanga astfel putandu-se numara voturile si lua o decizie.

- Grupuri de parlamentari care purtau nume specifice zonei din care proveneau: girondini, iacobini

Romania – 1829 Pacea de la Adrianopol - Urmeaza adoptarea Regulamentelor Organice in Moldova si T. Romaneasca - 1822 Ionita Sturza (domnitorul Moldovei) adopta Constitutia Carvunarilor - apar termeni precum conservator, grupare din care faceau parte si boierii refugiati in Rusia - Adunarea Extraordinara Electiva – preocupata de adoptarea Regulamentelor Organice – urmata de Obisnuita Adunare Obsteasca - Proiectul de constitutie de la 1822 era mai curajos decat programele impuse dupa 1829 - Kisseleff initiaza adoptarea R. O. – primul pas catre modernitatea politica - In cele 2 tipuri de Aunare nu putea accede decat marea boierime; domnitorul avea inca puteri dominante, opozitia fiind foarte slaba iar disidenta inexistenta - Exista boieri cu vederi largi, independenti de clasa din care faceau parte, ce expuneau idei inovatoare – Radovici, Malinescu(primul care dezrobeste tiganii) - 1848 – procesul de separareideologica intre dreapta si stanga apare bine pronuntat - 1848 – Boierul Ghica: exista un partid neastamparat alcatuit din tineri nebuni, atrage asupra tarii numai nenorociri – tineri care incearca sa copieze ceea ce au vazut in timpul revolutiti franceze si sa aplice aici - ,,Dorintele partidei nationale din Moldova” – Kogalniceanu –program in 36 de puncte: Adunarea trebuie sa aiba reprezentanti din toate paturile sociale - organizatiile Astra (Transilvania) si Fratia(Muntenia)

2

- 1859 Conventia de la Paris – Divanurile Ad-Hoc au rolul de a pregati unirea principatelor - momentul anterior unirii profila un clivaj aparut si amenintat de unionisti si separatisti - Conventi de la Paris stabilea infiintarea Adunarilor Elective ce aveau rolul de a alege domnitori pe viata - Curentul liberal are o trasatura sociala specifica dar din aspect ideologic lucrurile erau inca confuze - Reprezentarea era o frana in constituirea partidelor politice – multe clase sociale nefiind reprezentate (chiar in legea electorala se stipula acordarea de vot marilor proprietari). In Moldova exista 1247 alegatori iar in Muntenia peste 2000 – raport de 1/1000 alegatori - 1860 Cuza dizolva Adunarea - 2 iulie 1864 – Statutul dezvoltator al C. de la Paris care corecta legea fundamentala a tarii mai ales in privinta identitatii puterilor statului( Domnul tarii, Adunarea Ponderatrice(???) si Adunarea Electiva) - Cuza adopta Legea Rurala si apoi Legea Electorala ( adevarata ratiune a loviturii de stat) - Legea Electorala – referendum, aparitia altui corp legiuitor si anume Senatul ce supraveghea respectarea Constitutiei - Se opereaza o redimensionare a corpului de alegatori grupati in colegiul alegatorilor primari(vot indirect) si alegatori care votau direct(cetateni instariti) - Impact considerabil in democratizarea Romaniei - Alegerile din 1865 – reinoire considerabila a corpurilor de parlamentari - Calitatea noilor reprezentanti – lamentabila dar urma sa se imbunatateasca la urmatoarele alegeri - Ponderea de voturi era inegala - Intarirea opozitiei dupa Constitutia de la 1 iulie 1866 – prima adevarata din Romania - Ulterior se adopta o noua lege electorala care este initiata de catre liberali si care largeste dreptul la vot - Prevederi – 4 colegii electorale pt Camera si 2 colegii pt Senat - La Camera colegiul unu era al marilor proprietari, 2 si 3 mai extinse, iar 4 al taranilor fara vot direct ci prin reprezentanti( Colegiul Minciuna – manevrat de ministerul de interne). Singurul colegiu independent este 1. - Se poate vorbi de partide in sens modern. - 1875 partidul liberal este inregistrat si juridic - 1880 partidul conservator -//- - sfarsitul sec. XIX sistem bipartid- rotativa guvernamentala - 1871-1875-conservatori - 1876-1888 – liberali guv. fructoasa - liberali: I.C. Bratianu, Rosseti; conservatori: PP Carp, Maiorescu, Take Ionescu- 1913: 1,5% din populatie vota dicet pt Camera si 0,4 pt Senat - vot indirect 15,7% - existau baze pt nasterea unui sistem clientelar - 1917 – Parlamentul de la Iasi – sufragiu universal - 1923-constitutie - stabilitate precara – conservatorii dispar desi cativa ani mai supravietuiesc intr-o stare latenta - apare extremismul politic - pluripartidism interbelic – pana in 1938

3

- urmeaza represiunea comunista, sunt inchisi pameni ca Iuliu Maniu, Gh. Bratianu. Lunga absenta a partidelor politice se datoreaza stipularii in Constitutie a faptului ca exista doar un partid unic.

Teoria modernizarii politice – are baza in conceptia lui Max Weber si explica aparitia partidelor politice precum si aparitia unui nou tip de legimitate – rationala opusa legitimitatii carismatice - Oamenii politici si partidele apar ca niste servitori ai natiunii( ai statului modern) - Lapalombara + Weiner: teorii situational istorice – sustinute mai ales in SUA care spun ca partidele se nasc in urma unor crize majore sociale sau din aparitia unor fenomene noi din pct. de vedere istoric punandu-se probleme de abordare - Teoriile institutionale – Duverger: partidele sunt un produs institutional nascut din institutii parlamentare si electorale( Franta sau Marea Britanie) - PP Negulescu – Partidele Politice – 1926 – aspectul limitarii puterii era constitutional; geneza istorica/geneza contemporana - Constitutia lui Stalin din 1936 – este prima care vorbeste despre partid

Intr-o prima faza partidele sunt grupari care apara un interes ingust, menit sa castige privilegii pt acel grup

- seamana in aceasta prima faza cu grupuri de represiunesi interese/ nu-si recunosc dreptul la existenta(initial) - curand dupa faza initiala are loc o coagulare de segmente sociale diferite in cadrul aceluiasi patid - Consecinte: lupta apriga intre partide este dusa catre o pacificare: limiteaza interesele inguste in favoarea celor publice(declaratii, proiecte, programe) - Principiul reprezentativ – a avut din pct de vedere istoric sa convinga ca diferentele de opinie sunt legitime – ca nimeni nu trebuie sa se supere; ca diferentele sunt legitime si fecunde

Curs 3

Franta - “suveranitatea apartine natiunii” - legitimitatea monarhica era inlocuita cu cea democratica - sufragiul universal apare ca o chestiune practica la principiul titularului - necesitatea de a inventa niste organisme care sa aiba menirea de a propune reprez. si de a culege voturile cetatenilor - reprezentarea nationala – sediul puterii supreme - vointa populatiei inlocuia vointa divina personalizata - parlamente reprezentative – acestea lucreaza pentru popor . Ceva sacru ramane intotdeauna in putere – desacralizarea puterii - acest tip de judecata se poate intalni si in spatiul romanesc(sec XIX – ganditorii pasoptisti), PP Negulescu - aceasta arata limpede ca suveranitatea nationala nu se poate exercita in mod direct ci numai indirect – poporul delega puterea delegatilor iar acestia la randul lor guverneaza

4

- chestiune capitala in democratie – alegerea reprezentantilor sa se faca a. i. Sa corespunda scopurilor urmarite deoarece este un organism prin care poporul se poate guverna prin el insusi - fiecare cetatean are dreptul de a fi ales - artificiu tehnic – divizarea natiunii in mici unitati cu scop strict electoral - acestea au dreptul de a alege un reprezentant - o data ajunsi in Parlament ei trebuie sa reprezinte intreaga natiune si nu doar grupurile care i-au propulsat - SUA – problema se pune exact invers, varianta valabila fiind compatibila doar cu functia de presedinte - Suveranitatea nationala este indivizibila – rezida in intregul popor(rationament democratic) - Orice mandat imperativ este incompatibil cu ideea de interes general - Unele partide iau nastere tocmai dat.acestui rationament - Partidele devin un element impaciuitor intre interesele indivizilor si ideologia care le alimenteaza - Acest rol de mediator si de beneficiar direct al sufragiului universal detinut de partide le constrange sa nu dea curs scopurilor inguste, impunandu-le interesul general - Partid – parte – divizor social – exercita o functie constituanta - Functia critica apare nu ca o subminare a unitatii pe care o presupune binele public ci mai degraba cu exercitiu pt binele public - Existenta fct critice interzice partidelor sa se intereseze de intreaga natiune - Existenta mai multor partide este o premisa pt democratie - Partidele trebuie sa gaseasca un modus vivendi pt un regim democratic - Coexistenta lor implica 2 conditii: a) dreptul fiecarui partid de a fi recunoscut ca legitim: b) dreptul de a exista in chip diferit- In Polonia existaumai multe partide insa ele nu erau diferite - Din aceste 2 conditii rezulta ca ansamblul pluripartidist are proprii reguli de organizare si autoreglare - In mod evident partidele sunt autonome insa exista totusi o limitare – virtute - Cand discutam de spre relati dintre partide trebuie sa avem in vedere intregul sistem - Tocqueville – principiul egalitar este chiar sensul istoriei. Partidele instituie noi modalitati de adjudecare a puterii politice - Partidele apar in urma urmatoarelor conditii cumulative: 1. existenta unui conflict societar si a constiintei ca acesta exista 2. ideea ca acest conflict societar nu se poate rezolva in mod temeinic

decat prin apelul al popor 3. existenta convingerii ca a constitui partide inseamna a fi puternic, ca

acestea pot sa ofere o solutie la conflictele precedente - Grecia este socotita de catre istorici ca avand primul partid politic dupa 1918 – Partidul Socialist Muncitoresc devenit P. Comunist - Portugalia – 1974 pana la aceasta data nu a cunoscut partide politice - Aparitia partidelor politice presupune si schimbari legislative – moduri de scrutin din ce in ce mai moderne - Cultura politica are din acest punct de vedere un rol esential – nu poti implementa partide politice intr-o societate ce nu detine o cultura sociologica apta sa le includa - Cultura politica are un puternic efect de stabilitate asupra sistemului politic

5

- Pana si Constitutia din 1866 era ironizata de Teoria formelor fara fond dezvoltata de Maiorescu( miscarea junimista) - Relatia cultura politica – partide este una cauza – efect si efect – cauza - Lapalombara si Weiner – partidele istorice sunt efect al modernizarii dar si o cauza a acestuia - R. Aron – socotea neesentiala vorbirea despre regimurile politice monarhice, democratice, aristocratice… deoarecesistemul monahric britanic este unul care inglobeaza aceste trasaturi - Toate regimurile politice pe mai multe partide au lucruri in comun: principiul proprietatii private, al pietei libere… - Societati pluripartide: clasa muncitoare foarte dezvoltata, taranimea foarte diminuata, clasa mijlocie consistenta, burghezie( in declin)

Curs 4

Participarea indivizilor Duverger – teoria cercurilor de participare

1. cercul simpatizantilor 2. cercul membrilor

1 3. cercul militantilor 2 4. cercul liderilor (propagandistilor) 3

4

- notiunea de aderent difera de la un partid la altul ( la partidele americane nu semnifica mai nimic) - se mai poate determina un cerc guvernamental, parlamentar si partizan(masina partidului) - Duverger enunta 2 criterii: organizationala(pe verticala: congrese, birouri, comitete; pe orizontala: sectii, celule, militii) si criteriul participarii individuale la organizare- dimensiunea formala - dimensiunea teleologica : de multe ori cand ajung la putere, isi dau seama ca puterea e deceptionanta in raport cu asteptarile. Exercitarea suveranitatii nationale a cunoscut mai ales in anii din urma corectii importante- suveranitatea nu trebuie inteleasa in mod absolutist. Exercitarea ei e limitata de alte norme cu caracter axiomatic. Ex: doctrina drepturilor omului – in fata lor doctrina suveranitatii nationale se opreste. Azi doctrina suveranitatii e inteleasa astfel( sa nu impiedice drepturile omului)- o filosofie a constrangerii de catre putere exercitata asupra filosofiei individului - dimensiunea ideologica – ideologia nu e aceeasi pentru toate partidele. Pt. un comunist ea nu raspunde doar la problemele politicilor publice ci si la o filosofie de viata. Pt. laburisti inseamna mai putin( socialismul partidului laburist e foarte putin ideologic).

6

- P. laburist vroia in anii ’40 nationalizarea mijloacelor de productie. Au renuntat intre timp ca nu au fost sustinuti de economie. Si asta nu ii imiedica sa respecte proprietatea privata. Laburistii cred in egalitarism, justitie sociala, arbitraj international, pacifism. - La democratii si republicanii americani se intalnesc accente ideologice: democratii sunt de stanga iar republicanii de dreapta insa ambele partide se apropie de centru( Andrei Preda) - Perspective de descriere 1. doctrinara – stanga cultiva principiul egalitatii, dreapta al ierarhiei

sociale 2. F. Goguel – dinamica stabilitatii – stanga clameaza in permanenta

nevoia schimbarii chiar a revolutiei; dreapta prefera stabilitatea, in schimb comporta riscuri neanticipabile

3. Temperamentul politic a. dinamic, b. inchistat

Organizatia – criteriul formal comporta relativizari ca si ideologia - nu exista partid fara organizatie - structura ei comporta schimbari majore in timp - ea pare mult mai solida in timp decat ideologia. Toate partidele au o anumita armatura - Duverger pune un accent mai puternic pe organizatii. Partidele moderne se identifica nu atat prin ideologie cat orin organizatie – anatomia lor - Comunistii o numesc “aparat” iar americanii “machine” - Exista un fel de sacralizare a organizatiei partidului. Din acest punct de vedere Michels afirma ca in partide exista oligarhii. Astfel organizatia este sursa de unde se naste dominatia alesilor asupra alegatorilor, a mandatarilor asupra mandatarilor - Sociologic vorbind oligarhia e necesara ducand la stabilitate. - Mai exista teoria stratarhiei(Eldersvald)-partidele nu sunt o structura inchisa, inpenetrabila ci din contra receptive la schimbare. - Partidul e o structura de control stratarhic, un oligarhic ca la Michels:

1. Partidele sunt tentate sa capitalizeze potentialul politic al unor persoane cu scopuri precise. Ex: un intreprinzayot de succes e un bun profesionist ce poate propune politici publice.

2. Multi oameni din afara partidului au bani de care are nevoie partidul

3. Convertirea capitalului social in capital politic (atragerea unor personalitati)

Durabilitatea nu e stabilita a priori, dar trebuie sa aiba o durata de cel putin un an. De accea sunt fondate de persoane carismatice unele partide, care dispar o data cu liderul. Pt a le considera partide, trebuie sa supravietuiasca liderului. Exemplul PNTCD din 2000 justifica necesitatea unei oligarhii- in sensul bun al cuvantului. Putem spune ca teoria oligarhiei gresea pt ca emitea o sentinta morala intr-un domeniu ce avea putine in comun cu etica. Scopurile partidelor – puterea politica. Dar inainte trebuie sa isi atinga alte scopuri sa le zicem imediate (sa castige opinia publica, sa arate in opozitie ca sunt competente, sa probeze ca sunt masini electorale, sa modeleze si sa capteze doleantele electoratului)

- Max Weber: e exclus sa se poata organiza alegeri in teritorii intinse fara partide; ele sunt copiii democratiei.

7

Exercitarea puterii e usurata de existenta partidului. Pt ca un parlament sa poata functiona trebuie in prealabil vederi comune in ceea ce priveste societatea. Partidele creaza un curent de opinie larg ce netezeste optiunile luate cand ajung la guvernare.

- D. Gusti – partidul politic e o asociatie libera de cetateni, uniti in mod permanent prin interese si idei comune de caracter; asociatie ce urmareste in plina lumina publica a ajunge la puterea de a guverna pentru realizarea unui ideal etic social - R. Aron – grupari voluntare care pretind in numele unei conceptii despre binele general, despre societate, asumarea functiilor guvernamentale. Trasaturi: partidele politice – asociatie de tip liber-voluntar ce are ca liant un program politic construit pe o doctrina sau ideologie

La Palombara si Weiner- trasaturile partidului: 1. Durabilitate 2. Organizatie completa(de la nivel central la nivel local). Altfel e grup

parlamentar local sau altceva 3. Isi manifesta dorinta de a exercita puterea la toate nivelele. Altfel e grup

de presiune 4. Vointa de a cauta sprijin popular. Altfel e club inchis

Def. are totusi o omisiune – ar trebui precizat ca e o organizatie de tip voluntar In toate limbile partid vine de la pars=parte. Deci intregul presupune pluripartidism. Trebuie avut in permanenta acest intreg. Recunoasterea constitutionala e tarzie fata de fondarea partidelor. Ele isi gaseau loc gratie dreptului public. M. Britanie a admis ca pe listele de candidaturi sa apara langa nume si partidul de care apartine abia in 1969

Curs 5

Fuctiile partidelor - o functie ultima este aceea de a cuceri si exercita puterea. Ultima pentru ca nu toate partidele realizeaza asa ceva in viata lor. 1. Functia de mediere intre cetateni si stat(soc civila si soc politica).

Aceasta functie e exercitata permanent, dar evident in timpul alegerilor politice. Modul concret de exercitare al functiei in viata politica e foarte complex. Alain Minc arata cat de precar r continutul optiunii cetateanului. Aura mediatica a celui ce poarta mesajul devine mai importanta(importanta sloganului, dominarea mediaticului asupra mesajului). Churchill: democratia e cea mai rea dintre toate formele de guvernare, cu exceptia tuturor celorlalte. Fara partide alegerile ar fi haotice; societatea ar fi atomizata. Partidele sunt un liant care desi se bazeaza pe interese totusi vor interesul general.

2. Functia educativa – omul chiar si neinstruit se poate orienta mai usor. Lawrence Lowell – functia partidelor politice e de a construi opinia publica, de a o face sa se concentreze asupra problemelor esentiale si de a propune solutii

3. Functia de structurare a vtului – deci de exercitare a puterii 4. Functia de recrutare a personalului politic. Partidele apar deci ca scoli

interne(se ocupa de oamenii sai), formeaza pe cei care vor ocupa functii

8

de guvernare. Partidele asigura legatura intre mase si puterea politica, urmarind sa isi plaseze oamenii in posturi de putere.

- functiile partidelor sunt eminamente politice dar pot fi uneori si functii sociale(de asistenta, organizari de evenimente insa cu un scop bine stabilit politic) - partidele nu isi exercita functiile doar pe taram politic ci uneori si pe cel stiintific. Se folosesc de marketingul electoral(serviciu menit sa creasca performanta politica a partidului). Aceasta unealta a devenit indispensabila in ultima vreme. A aparut in 1936 in SUA iar dupa razboi si in Europa - M. Bougrand – marketingul politic este un ansamblu de tehnici pt a favorizaadecvarea unui candidat la electoratul sau, de a-l individualiza intre ceilalti si de a optimiza numarul de voturi prin castigurile din timpul campaniei electorale. Se face un diagnostic socio-politic si se prescrie o terapie in consecinta. - Sloganul trebuie sa fie simplu si eficient. E usor criticabil dar produce efecte puternice. Este traducerea cea mai simpla si percutanta a unui program politic. Partidele sunt producatori si produse ale pietelor politice(locurile in care se schimba produse politice pe voturi)

Functii:ideologica – partidele concep programe si politici publice de recrutare/selectare personal de intergare de structurare a votului de control asupra guvernarii

Functia generala, care le cuprinde si pe celelalte este cea de mediere. Aceasta este o functie constitutionala(in M. Britanie e chiar constituanta) Mai indeplinesc o functie, cea de mentinere a echilibrului launtric al societatii. Democratia nu consta in partide ca entitati, ci in interactiunea dintre ele.

Tipologiile partidelor politice - Toqueville face prima tipologie partide mari si mici – Despre democratie in America. Partidul mare era cel care juca un rol important, atasat de principii nu de consecinte, de idei si nu de oameni. El avea ca si criteriu mai mult morala, etica. - Partidele au de jucat un rol istoric. Sunt evidentiate in perioadele de revolutie, de ruptura a mersului societatii Duverger – criteriul genezei partidelor politice(de creatie interioara si de creatie exterioara-acestea din urma create de societatea civila) - criteriul ideologico-organizational (de cadre si de mase) - partidele de cadre vor exponenti, elite, cauta sponsorizari de la persoane influente; partidele de masa sunt tentate de numar, toti membrii trebuind sa fie bine instruiti din punct de vedere ideologic; partidele de masa iau cotizatii - aceasta delimitare totusi e greu de folosit pt ca partidele crestine greu respecta doar una din variante, ci mai degraba au caracter din ambele(partidele laburiste din MB, agrare din Europa de nord) - partidele din SUA sunt ambele de cadre si n-au avut niciodata concurenta unui partid de masa. Modul lor de incadrare a aderentilor e foarte eficient. - Tipologia aceasta a fost amendata de Kirkheimer din cauza ambiguitatii ei,care a adaugat catch all party care nu e o reprezentare individuala,

9

avand o expunere doctrinara laxa. Ex: Partidul Social Democrat din Germania dar si Uniunea Democrat Crestina tot din Germania. - Kirkheimer arata in fond caducitatea partidelor de masa. Ele practic nu exista. Nici un partid nu isi alege membrii dintr-o singura patura sociala, ele sunt impure si eterogene - Duverger mai face referire si la criteriul comportamentului electoral: partide rigide(disciplina de vot foarte severea pt membrii) si partide suple. In general partidele de cadre sunt suple si cele de mase sunt rigide. Dar nu se respecta mereu regula. De ex. Partidul Comunist Francez era rigid si nu putea desi avea peste 20% sa aiba reprezentanti pe masura pt ca in Franta avem alegeri cu 2 tururi si nu puteau incheia aliante pt turul 2; pierdeau prin coalizarea celorlalti - Partidele americane sunt suple desi au o armatura solida - Partidele de masa sunt cele cu participare specializata – socialiste, democrat crestine si cu participare bazata pe inregimentare – fasciste si comuniste - Jean Charlot are o delimitarea a partidelor in - p. de notabili(cadre) - p. de militanti(mase) - p. de alegatori(catch all party) - Seiler este de parere ca chestiunea de ,,familie de partide” este esentiala - Societatea moderna se caracterizeaza prin instituirea de clivaje noi(rural-urban, biserica-stat, national-international). Pe baza a 4 clivaje numeste 4 familii de partide - Proprietari – muncitori - Rural-urban - Biserica-stat - Centru-periferie

- nici aceasta delimitare nu este ideala de asemenea. Are si ea problemele ei. Aceste tipologii ne arata ca exista o anumita organicitate a partidelor(pt ca nu le poti separa total). Trebuie sa observam organizarea sistematica a vietii politice – partidele au un tip de relatii intre ele astfel incat se poate ajunge la un echilibru general

Curs 6 – fara tabel

Sisteme de partide

- sistemele sociale sunt sisteme deschise. Cand se inchid se autodistrug(aparitia sistemului de partid unic)

- sistemele de partide sunt deschise; ele se echilibreaza printr-un schimb de energie in mediul ambiant. Sistemul multipartid formeaza un tot autoorganizat. Duverger subliniaza caracterul dualist al sistemului. Centrulperfect nu exista, exista centru-dreapta/stanga, pastrandu-se din dualismul tendintelor - Jean Blondel face o tipologie a partidelor cu 6 tipuri/categorii - O eventuala definire a sistemului de partide ar trebui sa tina cont de similitudini/diferente ale interioarelor partidelor componente. Deci se antreneaza o viziune comparativa ce trebuie sa tina seama de numarul de partide relevante, de dimensiunile + tipuri ideologice ale partidelor, pasibil de alianta, locarizarea geografica(in teritoriu)

10

- Un sistem de partide se defineste ca un raport de echilibru intre aceste caracteristici. Dar el depinde si de o serie de factori: specifici(traditii, istorie, rivalitati etnice/nationale) si generali. Factorii generali se impart in economico-sociali, ideologici si tehnici(tin de regimul electoral) - Factorii economico-sociali determina infrastructura sociala dintr-o tara anume. Ex. liberali vs conservatori echivalent cu burghezie vs aristocrati. In Franta 20% din patroni voteaza stanga iar 50% din someri dreapta - Ca tendinta generala, factorii ideologici secondeaza factorii economico-sociali. Ideologia e in fond o fatalitate pentru un partid, pt ca un partid nu se poate defini in afara unei ideologii. Partea buna e ca ideologie nu sunt canonice, ci sunt flexibile si schimba intre ele valori - Factorii tehnici defineste regimul electoral. Duverger a definit 3 legi: A. reprezentarea proportionala tinde sa impuna un sistem de partide multiple, rigide, independente si stabile. Lavotul uninominal se intalnesc legile B si C. B. scrutinul majoritar cu un singur tur tinde spre un sistem de partide dualist cu alternanta la putere(Marea Britanie). C. scrutin majoritar cu 2 tururi tinde spre un sistem de partide simple, multiple, dependente si relativ stabile - Ar mai trebui corelati si cu alti factori – nivelul de dezvoltare al culturii politice, al societatii civile. Dupa ce a decretat aceste legi, Duverger a starnit o serie de cercetari comparative. In linii mari au fost confirmate dar s-au adus si adaugiri: patidele castigatoare beneficiaza cu toate indiferent de modul de scrutin de o reprezentare in parlament(adica daca are 40% e ca si cum ar avea de fapt 50%) - Criticul cel mai aspru a fost G. Lavon – nu critica atat corelatiile A, B, C cat explicatia. El considera ca factorul electoral nu influenteaza structurarea, ci conditile sociale. Duverger a revenit si a zis ca regimul electoral poate fi un accelerator sau decelerator al tendintelor sociale.

Curs 7

- raport strans intre alegeri-partide-democratie - 2 sisteme electorale: majoritar si proportional. Cel majoritar este cel mai vechi, utilizat inaintea aparitiei partidelor. Cel proportional apare spre sfarsitul sec. XIX, brevetat de Belgia. Niciunul nu este perfect, exista virtuti si neajunsuri inambele - pentru a creste avantajele s-a creat un sistem mixt care insa si el are dezavantaje deci optimul nu s-a atins de fapt - in interiorul fiecarui sistem in 2 tari nu gasim 2 legi electorale identice - sistemele electorale au o inertie considerabila in timp. Tarile se ostineaza in a-l mentine, modificarea unei legi electorale tine de partidul la putere, dar el a ajuns cu acea lege - Sistemul majoritar – prezent in 83 de tari. Atu – simplitatea, e usor aplicabil, voturile nule scad pt ca toata lumea il intelege, indiferent de instruire. Exista si un puternic control social asupra modului in care se desfasoara alegerile - El instituie o legatura stransa intre alegatori si alesi – adeseori personalitatea primeaza fata de partidul care l-a desemnat - Este carent insa la capitolul justete – risca sa fie si chiar e injust, pt ca ofera mai multe mandate pe nedrept: partide pe locul 2 ca nr de voturi pot

11

ajunge castigatoare, pt ca el poate castiga pe circumscriptii diferit in fata altor partide - O alta calitate este ca ofera de regula majoritati absolute partidelor castigatoare – stabilitatea guvernarii – poate influenta programulpropus - O alta critica – votul majoritar instituie hegemonia a doua mari partide, ce vor guverna alternativ - Scrutin uninominal cu 1 si 2 voturi - Mixte: preferential/alternativ – combina intr-un tur de scrutin efectele celor doua tururi, astfel incat sa sufle de la primul tur majoritatea. Alegatorul isi exprima preferinta pt candidati, in ordine descrescatoare. Daca nici unul din candidati nu ia majoritatea, se elimina ultimul candidat plasat pt a se putea repartiza voturile celorlalti pana cand unul atinge majoritatea. Pe liste: care obtine cele mai multe voturi castiga toate mandatele circumscriptiei. Candidati pot fi independenti - Sistem proportional aparut in 1889 in Belgia, larg raspandit azi in 57 de tari - Este considerat prin excelenta just – exista o corespondenta intre numarul de voturi exprimate pt el si nr de mandate obtinute. Virtutea nr 1 a sistemului a fost supusa unor corectii importante, astfel incat justetea absoluta e de neintalnit. Sistemul face ca in parlament sa intre mai multe partide - fragmentare politica – in parlament nu se dezvolta o vointa politica limpede - Exista 2 parghii in distribuirea mandatelor: parghia primei electorale: partidul care atinge 40% primeste automat inca 10 procente(Spania, Romania interbelica) si parghia pragului electoral - Aceste mecanisme atenteaza insa la justete, care se dilueaza sensibil dar pt ratiuni care tin de eficacitatea guvernarii - Sistemul proportional are defecte si virtuti in disimetrie cu sist. majoritar - Relatia alegator- ales e deficitara: alegatorii voteaza o lista - In Rusia toata tara e o singura circumscriptie; lista unui partid e foarte mare - In romania judetul e o circumscriptie - Sistemul acesta incurajeaza partidele e bun pt tarile ce nu au o structura bine definita a sistemului de partide. Incurajeaza oligarhia din partide. Candidatura independenta are sanse aproape nule; Rusia – reprezentare proportionala integrala Rusia si apropiata in Romania - Sisteme mixte – e o optimizare, incercand sa ia doar partea virtuoasa a celor doua sisteme anterioare; are insa si defecte 1.Votul cumulativ – asemenari cu plurinominal. Alegatorul dispune de mai

multe voturi, uneori de cate mandate sunt in parlament. El le poate da unuia sau mai multor candidati, dar apare injustitia – poate fi un candidat cu un scor electoral disproportional fata de altii – are alta greutate in parlament. El incurajeaza independenta fata de partid – este greu de aplicat

2.Votul limitat – tot o varianta a scrutinului plurinominal. Alegatorul dispune de un numar de voturi mai mic decat nr mandatelor si nu le poate concentra, trebuie sa dea un vot pt 1 candidat.

3.Vot unic netransferabil – alegatorul dispune de 1 vot chiar daca pe liste sunt candidati mai multi. Are efect pervers – atentia alegatorului se concentreaza catre un singur candidat – decalaj intre candidati

4.Votul de compensare – germania Federala, extins azi in multe tari – alegatorul dispune de 2 voturi ce le utilizeaza pe acelasi buletin de vot.

12

Poate vota dupa sistemul majoritar cu 1 tur si pt cel cu reprezentare proportionala. El voteaza de fapt in 2 circumscriptii simultan

Decisiv e insa sistemul proportional pt ca el stabileste un numar de mandate. El are valoare de plafon numeric. Daca numarul mandatelor – majoritar e mai mare decat nr mandatelor proportional se suplimenteaza nr de locuri in parlament pt a fi egal nr de mandate

- votul util il obliga pe alegator sa isi rationalizeze votul, sa nu il dea partidelor in scadere. Exista critici cum ca de fapt alegatorul nu da voturile celui in care are cea mai mare incredere – o deformare. - Sistemul din Germania a avut succes. Preluat in Rusia s-a constatat ca pe partea de vot uninominal au intrat in Duma 15 partide in timp ce pe baza votului proportional au intrat in Duma 4 partide. - In Romania interbelica intre 1917 si 1926 pt Banat, Bucovina si transilvania - vot uninominal iar pt Regat vot proportional

Corelatia sisteme partide vs legi electorale - sisteme bipartide – natura politicului e dualista, deci sistemul bipartid corespunde naturii politicului(Duverger). Dinamica dualista a parut ca tine seama in mare masura de legea electorala (Marea britanie, SUA Canada, Australia – uninominal cu 1 vot) - Marea Britanie – partidul castigator are aproape intotdeauna si majoritatea voturilor – locul 1 are 50%- Canada: Quebec – pana in anii 70 aveau 2 partide ce alternau la putere. Dupa 1970 incepe sa prinda contur un al treilea partid cu o ideologie a independentei fata de Canada. In 1976 s-a ajuns la un nou sistem bipartid intre acesta, Partidul Quebecului si celelalte doua partide - Campaniile electorale au menirea de a concentra opinia publica asupra celor 2 mari partide si ii eclipseaza pe ceilalti, pt a-I hotari pe nehotarati - India, dupa independenta din 1947 a adoptat votul uninominal cu 1 tur sperand in bipartidism. Insa realitatea a fost alta. Un partid dominant ce a castigat mai mereu, contrabalansat atat din stanga si dreapta este ineficient - 1977 si 1989: coalitii eterogene stanga dreapta in vederea castigarii alegerilor, dar dezamagitor din cauza caracterului eterogen si la alegerile anticipate castiga iar partidul dominant - nu putem spune ca sistemul bipartid se poate baza pe votul uninominal, legea electorala, singura, nu poate impune sistemul de partide - sustinatorii votului uninominal valorizau o anumita moderatie a discursurilor politice(cei de la putere stiu ca vor ajunge in opozitie) dar e o iluzie doar - sistemul bipartid se muleaza bine si cu scrutinul proportional: Spania, Grecia, Portugalia - sisteme de aliante – pt scrutin uninominal cu 2 tururi. Duverger imparte sistemul de partide in multiple, stabile, dependente. Sistemul de aliante este o fortare a alegatorului in turul 2, o deturnare, un artificiu - ele scad numarul de partide dar nu si esicherul politic, care ramane complex. El ar trebui sa impinga spre bipartidism dar nu o face - partidul comunist avea voturi nealiindu-se in turul 2 - critica cea mai aspra= jocul politic, normele electorale obliga partidele sa stabileasca aliante contra naturii lor - Sistemele multipartide - reprezentare proportionala - Republica de la Weimar cu un numar mare de partide spun unii critici ca I-au usurat ascensiunea lui Hitler, care critica frecvent partidele si faramitarea

13

- Italia 1945-1993 a avut doar un partid la putere, crestin democrat, dar instabilitatea guvernarii a fost remarcabila: peste 50 de guverne - 1 guvern pe an. Justificari: fascismul italian a durat peste 2 decenii – sechele. Apoi avem tendinte secesioniste; ei au avut parte de stabilitatea instabilitatii. Nu aveau 50% ci doar 40 si ceva %. In 1994 au zis ca de schimba sistemul electoral rezolva problema. In 1992 60% din parlamentari erau implicati in amchete iar 2 premieri erau pusi sub acuzare

Curs 8 IDEOLOGII

Toti oamenii cred in ceva, acorda un sens si explicatii la ceva ce se intampla. Cine se declara independent in fata acestor idei e fals

- ideile de care suntem atasati pe care le traim sunt o parte a vietii din noi. Ideea de moarte a ideologiilor sau a declinului lor nu are substanta - ideologiile se instituie in retete de instaurare a raiului pe pamant. Ideile utopice se amesteca foarte mult in viata cotidiana. Uneori ideologiile isi pierd forta si uneori sunt remodelate fara a-si pierde nimbul de utopic: neo-marxismul care vrea o contra-cultura care sa erodeze din interior sistemul in care oamenii traiesc nefericiti - deci ideologiile pot fi elastice, dar exista o esenta constanta a fiecarei ideologii. Ele au radacini adanci, infipte in traditiile culturale. Schimbarea lor e reala, dar si rezistenta lor in timp e reala. Avem deci 2 fenomene: familia, biserica, proprietatea, natiunea - provoaca raspunsuri ideologice - Marx si Engels – Ideologia Germana – ei considerau ideologia ca pe o constiinta deformata - Plamenatz: ideologia= set de credinte strans unite intre ele de idei, atitudini, caracteristici ale unei comunitati anume - Ideologiile sunt valabile deci pt comunitati anume. Ideologia politica e mai degraba o cultura politica - Unele grupuri pot in anumite conditii sa schimbe credintele si deci ideologiile – pot fi interesele la mijloc, clasele sociale, asociatii politice, religioase… dezvoltand contra-ideologii care pun in chestiune status quo-ul - Pt a apara status quo-ul sau a-l schimba oamenii trebuie sa se grupeze in miscari politice-cluburi, sindicate, partide etc. - Trasatura fundamentala a ideologiilor politice – imping oamenii la actiuni politice de aparare sau de schimbare - E un resort al actiunii. Ele au o dubla caracteristica: explica status quo-ul si necesitatea schimbarii - Filosofia= contemplare individuala, cu detasare fata de obiectivul studiat, cu o cautare obiectiva a adevarului - Ideologiile politice au cumva rolul pe care paradigmele-o retea de reguli acceptate de toti oamenii de stiinta-il au in toate teoriile stiintifice - Ideologia structureaza credinte care imping oameni la actiune - Teoria= ideile si filosofia ca o solitudine pe cand ideologia trebuie imbratisata de toti, ceea ce duce la distorsiune, simplificare. E bine de stiut din ce doctrina sau teorie se trage ceva anume; ideologia e o entitate separata, distincta, cu logica si dinamica sa, ceea ce le separa de teorii - Mecanismul idei-ideologie – aceasta analiza e greu de facut; Weber – ideologiile reflecteaza idei sustinute de teorie - Platon a alimentat diverse ideologii

14

- De multe ori cereri justificate esueaza din pricina faptului ca nu si-au gasit o ideologie politica importanta; nevoia sociala justifica pana la un moment dat destinul politic al unor idei nepolitice - Structura ideologiilor politice – mai toate isi pun aceleasi intrebari, difera insa respunsurile. Marxismul isi pune foarte multe probleme, inclusiv din viata privata - Roy Macridis – exista 5 chestiuni pe care si le pun toate ideologiile 1.Natura umana – individul 2.Adevarul – ce este, cum poate fi descoperit 3.Raport individ-grup/societate/stat 4.Autoritatea politica – surse, izvoare, limite 5.Chestiunea ec-soc

1. ideologi pleaca de la o judecata apriorica, o axioma nedemonstrabila privind natura umana

- omul= rezultatul mediului+al istoriei. Nimic nu e sacrosnt, institutiile pot fi deci fundamental gresite si deci pot fi fundamental schimbate - omul= inzestrati de la natura cu sociabilitate, ratiune, bunatate – politic va avea si anumite drepturi si obligatii. Institutiile sociale, politice sunt deci o reflectare a acestor trasaturi; org. politica a unei societati trebuie sa tina seama de ele – trebuie gasite mijloacele cele mai bune pt a le proteja. Statul ar trebui sa le protejeze si in nici un caz nu le poate nesocoti - natura umana e belicoasa, egoista, rea(Hobbes) – guvernarea devine dezirabila, societatea stricand-o(Rousseau)

2. natura adevarului – unele ideologii cred intr-un adevar progresiv care se autocorecteaza la care omenirea prin generatiile sale participa. E un adevar modest si constient de precaritate

- se afla in Biblie, Coran, Capitalul lui Marx – adevar mare de origine divina sau stiintifica - in aceeasi situatie, oamenii sunt deposedati de cautarea adevarului si nici nu mai e nevoie sa incerce sa probeze noi idei – e o viziune monista - dupa cum concepem adevarul vedem daca permitem o competitie a ideilor, daca vom fi toleranti, daca vom accepta libertatea individuala etc.

3. unele se centreaza pe individ, altele pe grupul din care fac parte. Supravietuirea individului tine de supunerea regulilor, avand o viziune holistica. Grup/societate/statul face regulile de comportare – conducere – finctionare – guvernanti vs guvernati. Individul este totalmente dator societatii. Fara ea individul nu ar fi nimic. Are doar indatoriri, nu are dreptul sa schimbe – conservatorism

- cele care postuleaza primatul individului – initial individul traieste intr-o stare naturala, cu libertati- pt a-si proteja viata instituie societatea politica. Statul pleaca de la premisa ca e formata din, exista prin si exista pentru indivizi. Deci se procedeaza la un contract sinalagmatic

- varianta romaneasca traditionala holistica – variante de teorii organiciste: Eminescu. Societatea= organism slab, indivizii sunt celule ale acestui corp. Metafora corpului biologi e intalnita frecvent in traditia noastra intelectuala(Nae Ionescu)

4. credinta intr-adevar imuabila – conceperea unei autoritati forte. E o pozitie elitista, plecand de la supozitia grupului restrans de stiutori indreptatiti sa guverneze. De aici pana la ereditate mai e un pas mic

- sunt indreptatite sa conduca nu doar cele cu sange albastru ci si cele charismatice - altele privilegiaza clasa: drepturi de guvernare bazate pe cens si varianta proletariatului comunist

15

- credinta in viontele individuale – autoritatea politica limitata in puteri, transparenta in decizii. Nimeni nu are dreptul sa guverneze pe baze ereditare sau de intelectualitate. Titlurile nobiliare sunt in principiu interzise

5. problema egalitatii – primii liberali= egalitate de statut juridic. Dar trebuie si egalitate in dreptul la educatie, asistenta sociala,nivel de trai

6. unii au zis ca egalitatea juridica dublata de egalitatea materiala duce la adevarata egalitate. Totul se invarte in jurul proprietatii – sursa inechitatilor sociale

7. liberalismul a subliniat din start dreptul la proprietate, chiar si atunci cand a fost constrans in zilele noastre de o mai mare egalitate sociala. Parghia – fiscalitatea progresiva cu venitul – wealthfare state

Curs 9

Functiile ideologiilor - ideologiile incita oamenii la actiune, dandu-le un cadru in care sa actioneze. Avem 7 functii de baza ale ideologiilor: 1.functia de legitimare – anumite ideologii utilizeaza o intreaga serie de

termeni, instrumente cu care sistemul politic e analizat. Ideologia se prezinta ca un set de reguli mai mult sau mai putin coerente dar cu un grad ridicat de accesibilitate, ce pot merge pana la constitutia dezirabila a unei societati. Ideologia ofera o cunoastere a societatii plus rolul fiecaruia in sistemul politic. In sensul acesta ideologiile legitimeaza

2.functia de reglare sociala – toti cei care adera la o anumita ideologie au ceva in comun si ceva ce trebuie sa le fie strain; definesc clar adversarul/strainul/dusmanul. In fata dusmanului e nevoie de unire/uniune. Daca luam doar nationalismul obs. potentialul sau de unificare. Ele unesc si in acelasi timp despart(accentuat in ideologiile totalitare)

3.functia de conducere si manipulare – e o functie de mobilizare. Toate ideologiile prezinta modul in care ar trebui guvernata societatea. Ideologiile apeleaza la manipulare, dar in grade inegale pt fiecare ideologie. Toate furnizeaza principii, judecati care incita oamenii la actiune darscopurile actiunilor pot fi cunoscute de cei care incita, nu neaparat si de cei care executa. Manipularea se manifesta in mod evident in momente de criza ale societatii. Sloganurile servesc frustrarea oamenilor

4.functia de comunicare – in cadrul lor comunicarea e mai usoara, pt ca se apeleaza la idei, intelesuri comune. Aceste sintagme pot duce dupa limbaj la descoperirea ideologiei din care face parte oratorul. Oamenii vad realitatea prin viziunea unei ideologii si toti adeptii o vad relativ la fel: saracia este rezultatul exploatarii omului de catre om

5.functia de implinire emotionala sau realizare psihologica – de protectie psihologica. O ideologie poate pretinde ca ea da expresie intereselor materiale acelor ce o sustin. Interesul de acest tip exista, dar nu e definitoriu. Exista insa sentimentul de protectie dat de ideologie din acest punct de vedere. Exista o relatie intre personalitate si ideologie. Dar unele ideologii nu lasa loc alegerii. Formatul unei personalitati e receptiva la o anumita ideologie. Dar si ideologia poate schimba

16

personalitatea. Ea alunga singuratatea, implineste vocatia sociala a unui individ oarecare

6.functia critica – e un instrument pt evaluarea realitatii sociale. Ele au istoric vorbind, succese importante(disparitia monarhiei divine sau sclaviei). Putem vorbi aici de ideologii si utopii

7.functia de actiune politica

- intelectualii si ideologiile – intelectualii au rolul de a defini situatiile politice, sociale, ec. si culturale - o situatie sociala este o situatie deja definita. Comportamentele umane depind de aceasta definire - prima carte notabila ce prinde acest subiect apare in 1927 – Benda – Tradarea intelectualilor. Pt el intelectualul ar trebui sa fie internationalist si nepartizan. R. Aron – Opiul intelectualilor - majoritatea ideologiilor sunt produsul intelectualilor – poeti preoti magistrati etc - definitia intelectualului ca substantiv a aparut de la Afacerea Dreyfuss – Emil Zola. Pana atunci era doar adjectiv - in Franta in 1789 Comitetul de 12 persoane care trebuia sa aplice ghilotina desi erau eterogeni ca origine si ocupatie toti erau intelectuali(versati in filosofie, istorie etc) - au un rol important pt ca intelectualii se indeletnicesc cu ideile. Par sa fie si chiar sunt independenti de interese. Ei nu se leaga automat de interese ba chiar uneori actioneaza chiar impotriva lor din cauza unor principii. Burghezul insa nu e asa - Marx era nepotul lui Philips(marele industrias), nu a avut nici o slujba, l-a mai tinut si Engels – a trait din dividente si din industria lui Engels - Intelectualii detin cuvantul scris sau vorbit si pt a directiona opinia publica. Ei izbutesc uneori sa ridice critica sociala la un nivel la care politicienii de profesie nu reusesc. Altminteri eterogenitatea e trasatura fundamentala a intelectualitatii – regula e ca ei sa nu se inteleaga intre ei - Intelectualii implicati in politica nu au agreat propprietatea privata si etica capitalismului - Au si un atu – capacitatea creatoare

Tipologoa ideologiilor - cea mai utilizata e cea care pleaca de la atitudineapozitiva sau negativa fata de realitate 1.ideologii multumite cu situatia prezenta care apara status quo-ul 2.ideologii profund nemultumite ce cauta sa schimbe din temelii – radicale

revolutionare 3.accepta cate ceva, vor schimbari in alte parti – reformatoare - comunismul – in opozitie e radical, o data ajuns la putere e adeptul status quo-ului - pt a se impune, ideologiile folosesc instrumente:

1. persuasiunea – face apel la ce are individul mai sfant… 2. organizarea plitica in miscari, partide – astfel nu are sanse sa evalueze

din doctrina 3. forta

Criterii ale lui Macridis pt ideologii - 4 criterii sunt foarte pertinente:

17

1. coesenta interna a ideologiilor – se refera si la un anumit grad de universalitate. Fara universalism nu au valoare prea mare articulatiile dintre teze, compatibilitatea mijloace-scop

2. durata valabilitatii/credibilitatii – unele sunt efemeride si altele foarte stabile; rezistenta in timp e un examen pt ideologie

3. raspandirea geografica – nr brut de aderenti 4. aderenta emotionala(intensitatea trairii) – ideile nu te lasa sa ramai in

repaos - nu toate ideologile rezista la toate criteriile simultan

Liberalism – crit. 1 puternic, 2 mare, 3 mare, 4 mica-mediocra Social-democratie – slab, mare, mare, mica Comunism – neoficial puternic oficial scade, mare, mare, mare Conservatorism – slab, mare, mare, medie mica Fascism/Nazism – slab, medie, mare, mare(fanatism total) Nationalismul – slab, mare, mare, mare(inflamant) Anarhismul – slab, mica sporadica, mica, mare Fundamentalism religios – puternic, mare, mare, mare(maximala) Feminism – slab, mica, mica, mica Ecologism – slab, mica, mica, slab

Curs 10

LIBERALISMUL

- e cea mai putin canonica, cea mai libera, arborescenta - e legat intr-o prima faza de gandirea de tip teoretic, de rationalism. Dincolo de aceasta sursa majora putem detecta si alte surse importante ale liberalismului – practica politica: Magna Carta…pana la constitutionalism - John Gray definea liberalismul ca ideologie a respectului pt diferenta, a pluralismului. El are 2 surse majore – demersul teoretic si vechea practica politica. El are o mare neincredere in rationalismul liberalismului pt ca proclama universalismul - uniformizarea, disparand respectul pentru diferente - Cei ce fac sinteze ale liberalismului cauta constantele curentului de gandire - Liberalismul este acea conceptie de gandire care privilegiaza individul, libertatea individului in raport cu statul. - In traditia SUA?GB accentul pe rationalism scade si se pune pe interesul individului si a abilitatilor lui. Aici cunoasterea depinde de experienta fiecaruia individ si fiecare are dreptul la acest adevar. Diferenta este modul in care este conceput individul in aceasta problema - Tot in traditia britanica nu doar individul trebuie sa se bucure de libertate ci si asociatiile grupuri-cluburi-partide-sindicate – in care individul intra benevol - Pt a lua decizii politice intelepte mijlocul cel mai bun e plecarea din aceste grupuri - Este o doctrina a individualismului - Mai exista un elan al liberalismului clasic inspre egalitate, insotit permanent de o reticenta fata de egalitatea in sine

18

- Fauritorii rev din 1789 aveau credinta ca nu lucrau doar pt Franta ci constituiau un ex. de emancipatie pt toata lumea. Era universalism. In prezent insa in SUA nu universalismul este central ci respectul diferentelor - Perfectibilitatea umana nu e privita la fel pe continent si in SUA. Ulterior au luat-o comunistii si au deformat-o - Liberalismul este declarat cosmopolit dar la romani s-a cuplat cu nationalismul si nu mai era cosmopolit. Liberalismul economic s-a cuplat cu protectionismul - Deci liberalismul ca gandire are o multime de contradictii - Da o importanta deosebita principiului concurentei/competitiei

Surse teoretice ale liberalismului: - Gray arata ca exista un protoliberalism inca din Grecia Antica, unde ideea de libertate individuala gaseste ceva ecou. Stoicii au prefigurat ideea drepturilor naturale, care avea si o justificare rationala. Ei au imaginat ideea ca exista un drept perfect si etern, iar dreptul pozitiv pamantesc este dator sa se orienteze dupa dreptul prefect. Sofistii au subliniat ideea libertatii individului. Ei au teze cum ca omul este propriul lui stapan si nu inrobit vointei zeilor. Destinul omului este o opera de autoconstructie - Teologi ca toma D’Aquino rup traditia intepenita despre constructia omului. Ei pleaca de la egalitatea oamenilor ca fii ai lui Dumnezeu si orice discriminare e indezirabila - Sec. XVII-XVIII apare momentul rationalist – teorii ale dreptului natural. Se schimba metoda – ratiunea ia locul revelatiti religioase. Apare contractul social, plecat de la Rousseau, si revizuit ulterior de Locke. Acesta proclama existenta starii de natura, cu drepturi naturale(la viata, libertate, proprietate) si alte drepturi. Trecerea la societatea politica produce aparitia unui contract care obliga guvernantii sa protejeze cele 3 drepturi sub sanctiunea revoltei si a anularii contractului social. - Se schiteaza o ideologie a drepturilor omului - acestea sunt in principal libertatile indivudului, acele prerogative acordate individului in mod axiomatic prin care orice putere politica se obliga sa le garanteze. Ele se constituie intr-un scut in jurulindividului, menit sa il protejeze de arbitrariul guvernarii. E un spatiu sacru ce inconjoara ndividul – puterea statului e sever limitata. - S-au materializat in declaratiile din 1776 si 1789 – expresia ideologizata a ceea ce construisera filosofii de-a lungul timpului - Cele 2 declaratii contin drepturi negative, drepturi contra statului – drepturi politice si civile. Ulterior au aparut niste drepturi opuse – statul e chemat sa ajute individul – dr ec, soc, cultural - A doua generatie a dr omului – un fel de intarire a autoritatii - Prima generatie a dr omului – o slabire a autoritatii statului - Prima generatie a dr omului - individul se afla in centrul atentiei; starea naturala e un model ideal; il folosim ca si cum ar fi fost reala. Contractul social nu e natural e inventat – autoritatea politica e inventata si deci e normal sa am instrumente care sa o controleze. Toate acestea datorita ratiunii care are deci un loc central. Ratiunea = lumina care descopera drepturile naturale. Legea apare ca expresie a contractului. - A doua generatie a dr. omului – da si libertati substantiale nu formale ca la primele

Ideologia liberala are 3 ipostaze: 1. Faza corelata cu reflectia morala(in SUA cu cea religioasa) – descopera

pe taram etic valoarea fiintei umane

19

2. Faza psihologica – se descopera faprul ca interesele au valoare motivationala cea mai puternica pt individ. Se ajunge de aici la o faza strict economica

3. Faza economica – capitalismul decurge in mod natural. Avem invedere dr economice corelate cu dreptul la proprietate

Liberalismul e o doctrina si ideologie a placerii, hedonica. In fond in perimetrul de actiune oferit de libertate, oamenii vor sa isi maximizeze placerile si minimiza neplacerile, dar numai pe cale individuala

- prima faza poate fi definita in 3 tipuri de libertati etice: individuala, civila, sociala - individuala: prevede ca individul are acele drepturi ce ii protejeaza libertatile in raport cu guvernul. Toti trebuie sa traiasca sub o lege respectata si cunoscuta de toata lumea. - Civila – indica mijl pozitive + zonele de libera miscare, participare pe care individul trebuie sa le aiba intr-o societate liberala - Sociala – recunoasterea acelui drept de a munci potrivit capabilitatilor, potentelor individului. Aspectul este foarte important pt ca sparge structurile sociale clasice. Orice om poate obtine un statut social corespunzator capacitatii lui. Fara aceasta libertate, celelalte ar fi goale de continut - A treia faza – liberalismul raspundea aspiratiilor burgheziei, deranjata de privilegiile aristocratiei. Sansa lor era liberalizarea vietii economice. Primul motor al liberalizarii a fost necesitatea de a reorganiza viata economica - Din punct de vedere politic se dorea un guvern reprezentativ; principiul suveranitatii poporului - Consimtamantul individului o legam de contract si deci de dizolvarea status quo-ului. Autoritatile politice isi gasesc legitimitatea dar daca se bucura de consimtamantul indivizilor. Consimtamantul indivizilor nu este neconditionat, el e dat pt niste idealuri. Se poate retrage - traditia liberala clasica nu a reprezentat guvernamantul ca fiind omnipotent - principiul constitutionalismului pleaca de la ideea de lege comuna - fauritorii Constitutiei SUA s-au temut de puterea arbitrara+ absoluta pe care o bransa a guvernarii ar putea sa o aiba. S-au temut de principiul majoritatii intr-un fel. Libertatile individuale au primat in optica constitutionalistilor americani - principiul separarii pterilor in stat - principiul verificarii reciproce - nici o ramura a guvernamantului nu poate controla o alta. A fost introdus si un arbitru - puterea judecatoreasca - guvernamantul trebuie sa fie limitat si responsabil - unii sustin ca pt Const. SUA se poate spune ca nu descrie atat o democratie ci o republica - principiul suveranitatii poporului – poporul nu poate sa greseasca nicniodata , autoritatea politica rezida in suveranitatea poporului

Curs 11

20

– continuare liberalism – raport stat-individ; liberalismul e o ideologie anti-stat – J. S. Mill – 1859 – Despre libertate – a pus bazele canonice ale

liberalismului. El defineste modelul liberal al problemei stst-individ in opozitie cu modelul totalitar

– Interferenta acestui raport trebuie limitata. Statul nu trebuie sa intervina nici macar atunci cand actiunile individului sunt ineficiente. Orice crestere a puterii statului duce la scaderea libertatii individului

– Avem de-a face cu ideea unui stat munimal. Intre individ si stat exist ao contradictie

– Apare problema trasarii unui hotar intre stat si societatea civila/individ – Mai exista un model in care interventia e si mai mare, intervenind in

economie(crize de razboi, democratii scandinave) – Mill a dat raspunsul hotarului in felul urmator: utilizeaza criteriul efectelor

actiunilor individuale. Daca efectele sunt doar asupra indivizilor respectivi – statul nu are dreptul sa intervina(self regarding); in cadrul other regarding acts – statul trebuie sa intervina cu reglementari , arbitraj. Aparent e usor, dar nu e asa de simplu.

– Cand trebuie sa intervina statul? Dupa – raspunsul clasic liberal – Liberalismul protejeaza la fel de mult libertatea grupurilor/asociatii

nestatale ca si cea a individului – Are un palmares important: abolirea sclaviei, impunerea axiologica a

tolerantei religioase, libertatea cuvantului, a presei, a asocierii, impunerea principiului politic egalitar, repartizarea, principiul statului-natiune culminand cu varianta lui Wilson

– Au existat si efecte nescontate: 1. Partidele liberale, o data ajunse la putere nu mai au aceleasi

disponibilitati pt schimbare si reforma 2. Aparitia monopolului/oligopolului a practicii ec. liberale – impotriva

sindicalismului 3. In ciuda proclamatiei dezideratului statului minimal, cheltuielile bugetare

au crescut 4. Problema protectionismului vs liber-schimb 5. Problema nationalismului vs imperialism colonial 6. Concurenta la care a fost supus de asaltul ideologiilor

concurente(conservatorism si social democratie)

Neo-liberalismul – o incercare de adaptare a valorilor principale fundamentale ale liberalismului la societatea contemporana si la schimbarile ce au avut loc

- A avut perioada de glorie in interbelic - Ei trateaza altfel interventia statului in economie – ei de fapt prelungesc experienta Primului Razboi Mondial in perioada de reconstructie – statul trebuie sa aiba o interventie mai puternica, pana la un punct de neconceput din punct de vedere liberal - Aceasta doctrina a schimbat totusi din temelii teoria liberala din care se revendica - In 1932 in Franta se vorbea de un plan de utilare nationala – drumuri… - Apare deci o noua conceptie a statului si o noua teorie – Keynes

Socialismul liberal – se ajunge usor aici de la neo-liberalism - principii:

1. proprietatea – cea privata trebuie conservata altfel exista pericolul unui dirijism periculos. Cea publica trebuie insa sa aiba si o pondere de import

21

2. libertatea – foarte importanta dar nu ca la statul minimal - corectii aduse liberalismului clasic: A. statul trebuie sa intervina pt a crea locuri de munca B. deci statul trebuie sa dispuna de un buget in acest sensC. redistribuirea veniturilor trebuie facuta printr—politica fiscala(idee soc-

democ) D. deseori crizele economice sunt insurmontabile si doar prin politica

fiscala poate sa previna acest fapt - reprezentanti romani: St. Zeletin - asistam la o revenire incepand cu anii 80 a principiilor liberale clasice

CONSERVATORISMUL - a fost in primul rand o reactie la liberalism - prima forma a fost reactionarismul – Edmund Burke( whig – liberal ) - inainte de a se inchega ca o doctrina, a pus in chestiune ceea ce liberalismul propunea. Insa el mai aduce ceva nou ce tine de filosofia istoriei: scepticism fata de rationamentul liberal care presupunea ca ratiunea garanteaza progresul lumii mizere - ei spun ca noi nu putem cunoaste rationalitatea lumii si deci postulam irationalismul lumii si al istoriei in general - e mai putin o teorie cat mai degraba o voziune - intr-o anumita ipostaza conservatorismul corespunde traditionalismului, dar nu e mereu asa- Principii: A. conservatorismul afirma complexitatea inanalizabila a fenomenului

social B. credinta pregnanta in natura lucrurilor, care nu trebuie bruscata. Daca

nu putem sa intelegem trebuie sa avem respect C. forta moravurilor si a traditiei - din punct de vedere al traditiei prima tema este cea de schimbare. Sunt evolutionisti si anti-revolutionari. Revolutia este intruchiparea raului. Conservatorismul e pt descentralizare respectand mozaicul lumii. Protejeaza grupurile pt a forma un intreg – o ierarhie buna(in opozitie cu atomicitatea liberala). Au o alta morala publica fata de liberali - legitimitatea de tip democrat, majoritara (tirania majoritara) a liberalilor li se pare ineficienta, fiind anti-meritocratica, favorizand impostura politica - conservatorii au predilectie pt regimuri autoritare, mana de fier - conservatorismul nu e canonic decat poate in variante locale. Exista doctrinari, dar ca ideologie e platforma - c. romanesc apropiat de cel englez(M. Costache, Take Ionescu)

Curs 12

Conservatorismul e o ideologie la fel de veche ca si liberalismul, dezv in chip simetric. In SUA in linii mari liberalism=conservatorism

- e de departe cea mai putin canonica: e greu sa ii stabilesti o identitate - a aparut ca o reactie fireasca la liberalism - este o viziune sceptica asupra istoriei

22

Conservatorismul britanic – este mai degraba o stare de spritir decat un curent doctrinar de sine statator

- e atasat de familie, proprietate dar si stilul de viata, felul de viata in societate - aparent conservatorul se opune schimbarii dar pana intr-un punct cazul britanic. El se opune schimbarilor bruste dar pentru schimbari graduale - apare intr-o prima lumina ca aristocratic, elitist pt clasele privilegiate. E oarecum adevarat dar nu mot-a-mot. Exista nuante – exista un respect uman chiar intr-o societate elitista - valori pt c. britanic: A. libertati individuale si nu egalitateaB. alergic la puterea politica concentrata in mainile unui om sau chiar a

poporului in intregul sau C. viziunea despre evolutia societatii e una organica – o societate

stratificata compusa din mai multe clase sociale dar care nu sunt in relatie de conflict ci de respect mutual si cooperare – comunitatea imediata – pretuita si un individ singular sau societate in ansamblu

D. respectpt traditii, mostenire E. respect pt religie care are un loc privilegiat - e un scepticism in fata istoriei, in opozitie cu optimismul liberal - are o trasatura elitista – unii oameni sunt mai dotati decat altii – dreptul lor la autoritate politica si dreptul deci de a guverna - notiunea de conservator nu e aceeasi cu reactionar care e infinit mai autoritar - formula conservator – se trage din Reflectii asupra Revolutiti Franceze-Edmund Burke - in gandirea conservatoare, societatea e organica si ierarhizata. Clasele si gr sociale apartin toate fiintei nationale; sunt intr-o relatiee de armonie(dar nu lipsesc tensiunile). Toate aceste clase sunt necesare si indispensabile, fiecare avand rolul sau - relatii armonioase. Societatea nu e o masina cu parti ce functioneaza independent ci gr sociale cu constiinta locului in societate - inegalitatea sociala apare ca sanatoasa si necesara fonctionarii soc. - gandirea conservatoare aloca prestigii inegale grupurilor – subordonarea unora altora – ierarhie conservatoare - aceste atasamente nu vin din ratiune din vreo lege naturala, ca la liberalism, civin din istorie, din traditie - beneficiile materiale ale oamenilor = direct proportional cu efortul si talentul - constitutia e cea care reflecta intregul si interesele intregului. Dar ea nu trebuie sa fie un document scris, pt ca nu poate fi scris un document care sa prevada toate situatiile - ea trebuie sa fie un set de traditii obiceiuri metode politice care stabilesc drepturi dar si limitele ei - dimensiunea nationala e demna de cel mai mare respect. Statul natiune este o realitate sociala si istorica si nu materializarea unui concept elaborat de ratiune - autoritatea politica – ei gasesc radacinile ei in traditie, obiceiuri… - statul e un produs natural, nu al ratiunii - constitutia lor practic nu exista ca un act legislativ – e cutumiara in mare masura - subiectul schimbarii pare neconservator dar conservatorismul britanic o atinge. Inovatia prea brusca e suspecta

23

- Burke – o prejudecata ce si-a dovedit functionalitatea e preferabila unei schimbari cu riscul ei asociat - Coroana britanica e un simbol care prin ritual unifica societatea britanica in ansamblul ei(inclusiv grupurile periferice) - Schimbarile trebuie sa corespunda unor nevoi noi - C. englezi au pledat pt schimbarea chiar in constitutie (intaietatea Cam Comunelor fata de cea a Lorzilor), pt meritocratie(asemeni liberalilor) - C. este in deplina convergenta cu democratia, acceptand reprezentabilitatea si toate principiile democratice - Conducerea trebuie incredintata liderilor naturali ce au probat talent, fac parte din inalta societate prin forta lucrurilor – poate asigura justitia si ordinea; altfel exista riscul interesului personal - Ca oamenii sa acceada la dreptul la vot, ei trebuie educati, formati supusi unei probe a atasamentului la valori – sa se autodisciplineze si responsabilizeze. Abia atunci 1 om = 1 vot. Si ei isi dau seama de utopia acestei idei, dar principial merge - Teoria reprezentarii virtuale – are la baza notiunea de incredere. Reprezentarea virtuala este capacitatea de a reprezenta si de a lua decizii gratie virtutilor, calitatilor specifice individului guvernabil si care nu pot fi probate prin alegeri(institutia alegerilor). Cel care are tanent politic inascut poate accede la aceste conditii - Faptul de a fi ales prin institutii democratice nu acorda prestigiu in perspectiva conservatoare. Liderii naturali trebuiea sa conduca iar guvernatii trebuie sa ii urmeze – paternalism. Deci liderii au si obligatii de natura sociala - O data aleasa o conducere, ea este libera cumva fata de electorat, e cumva cvasi-autonoma - Laburistii au instaurat welfare state. Cand au revenit la putere, conservatorii au plusat chiar

CRESTIN – DEMOCRATIA - se afla in prelungirea conservatorismului, mult mai noua – sfarsit sec XIX - ea recupereaza multe valori din liberalism dar si din social democratie/socialism - ideea de justitie sociala apartine CD - in centru se afla un apel la valorile crestine, religioase - valoarea persoanei si a libertatii adiacente sunt centrale aici - e un fel de selectie intre conservatorism, liberalism si social democratie/socialism - originea – 1891 – papa Leon XIII a emis o enciclica in care atingea chestiunea sociala si o facea cu elemente de dramatism ignorate de traditia liberala - statul se cuvine sa aiba si alte functii in afara de arbitru rece, sa fie justitiar social, receptiv la greutatile nevioasilor - biserica catolica nu putea impartasi ideea republicana. De acum republica apare ca o cale viabila - emanciparea ec a oamenilor nu e posibila fara o emancipare politica. Liberalismul e damnat pt ca sacralizeaza succesul - democratia nu poate fi fondata decat pe lege - persoanele n-au o existenta strict individuala ci comuna, formand corpul politic al societatii - singurul suveral e Dumnezeu si autoritatea nu poate veni decal de la El, dar paradoxal rezida in popor – dreptul de a se autoguverna

24

- contributii: 1. ideea de reprezentare nationala DC – proportionala si in relatii speciale

cu interesele profesionale(luata mai apoi de fascisti) 2. autonomia comunitatilor/provinciilor/regiunilor – fiecare cu institutiile lor,

in unitate cu guvernul central 3. descentralizarea – libertatea asez. Umane in admin buget etc. 4. reprezentarea ec. – construirea de institutii locale, regionale, in unitate

cu guvernul central - ei cred ca sindicatele trebuie sa aiba un rol mare si sa se formeze in toate domeniile sociale. Ele au drept la avere, dar si la initiative aparent straine lor - organizatia profesionala de acest tip sa fie completa, la nivelul intregii tari – doar asa isi pot spune cuvantul competent - sindicatele trebuie sa indeplineasca functii(sa nege clauzele contractelor de munca, crearea de institutii: case de intrajutorare,comisii de arbitraj) - legislatia sociala completeaza conceptul creat cu sindicatele - trebuie sa existe legi care sa prevada salariul minim/ec, concedii, … - in perioada interbelicaavel o prima initializare a unui partid CD numit Partid Popular in Italia. - Dupa razboi apar numeroase partide(in tari cu autoritarism de dreapta)

Curs 13

COMUNISMUL - debut – revolutia bolsevica din Rusia. Ideologia era pregatita din sec XIX(Marx si Engels). Lenin a facut mici corectii - mitul comunismului este vechi(al societatii egalitare). E o fantastica promisiune adresata cetatenilor - promitea o dezvlotare fara precedent a libertatilor(omul trecea din imperiul nevoilor in cel al libertatilor). Comunismul se vroia un sistem in care mijloacele de productie sint in mainile comunitatii, iar productia si distributia se fac in mod comunitar. - El ofera si instrumentele prin care idealul comunist poate fi atins, e o modalitate si de explicare a istoriei. El punea punct istoriei(asa sustinea) - E un stil de viata – vroia sa creeze un nou tip de om - Proprietatea privata nu s-a bucurat de prestigiu intelectual de-a lungul istoriei(Platon, crestinismul – nu sunt prietenosi cu proprietatea privata) - Tabloul social dureros al sec XIX, perioada ina care comunismul germina, justifica apropierea de ideile respective. - Sistematizarea doctrinei comuniste apartinand lui Marx si o parte Engels 1848 – Manifestul PC. La un moment dat comunismul avea ¼ din suprafata globului si 1/3 din populatie - Marxismul e un amestec de propensiune mitologica voluntarista cu teorii filosofice miderne. Sursa importanta – Hegel – istoria e evolutiva si progresiva, ca ea are un sens. Ce a luat Marx de la Hegel a fost metoda dialecticii. - Alte surse: socialismul utopic francez, englez din sec XVI, XVII dar luata inmod critic, situatia grea sociala de la inceputul sec XIX, la boom-ul capitalismului, gandirea economica a lui Adam Smith – ec e legata /condusa de legieconomice: Capitalul(carte de teorie economica)

25

- Din evolutia economica(mijloace de productie ce produc revolutii) Marx demonstreaza necesitatea si iminenta revolutiei. - Lupta de clasa – motorul istoriei. Toata istoria se explica prin lupta de clasa. Statul apara ca o componenta esentiala a suprastructurii ce avea dreptul sa uzeze de forta, dar si care folosea clasei dominante pt exploatarea economica a celorlalte clase - Revolutia era necesara dar lipsea instrumentul politic de realizare. Marx imagineaza acest instrument ce va face ca statul sa devina ceva ce trebuie – forta. Revolutia si forta sunt mana in mana - Revolutia in sens e a clasei muncitoare. Ea se putea produce doar in cele mai dezvoltate tari – pt ca acolo contradictiile sociale ajungeau la maximum - Marx nu are o viziune limpede a societatii viitorului. EL era doar f. critic asupra capitalismului - Stim doar ca erau 2 faze: a) socialismul - dictatura proletariatului(Lenin) si b) fiecare dupa puteri, dupa nevoi – o societate fara clase si fara stat - Stipularea acestei societati a viitorului intra in contradictie cu sensul istoriei tot in viziunea comunist. Aparitia acestei noi societati – nu mai avem contradictii – motorul social dispare – istoria nu mai are sens – sfarsit al istoriei - In orima faza privilegiezi contradictia, in a doua faza a comunismului o anihilezi - Lenin a facut mici corectii. El a avut mai ales rol politic - 1903 – Ce-I de facut?, 1917 Imperialismul, stadiul cel mai inalt al capitalismului, 1918 Statul si revolutia(justificarea stiintifica a dictaturii proletariatului) - ce aduce el insa nou e teoria verigii celei mai slabe in lantul capitalist. La Marx revolutia aparea unde fortele de productie sunt cele mai puternice. Lenin sustine ca nu e neaparat, se poate si acolo unde fortele scad dar s-au acumulat contradictii - revolutia e rezultatul unei luminari din partea celor care nu neaparat trebuie sa aiba origine proletara, ci pot sa fie si din clasa mijlocie – elita conducatoare(CC, Politbureau) - Lenin vedea revolutia ca un fel de lupta armata – razboi – statul major al armatei insurgente – partidul comunist – deposeda de putere clasa dominanta pe calea violentei, dar nu implica oprirea violentei care va sta de veghe permanenta pt ca resurectia fostilor privilegiati sa nu aiba loc – a botezat-o dictatura proletariatului - O data instruita pasul urmator este nationalizarea mijloacelor de productie – o societate fara clase nereusita total; intre clase nu mai exista relatii antagonice ci de conlucrare - Cand clasa burgheza era eliminata , se incheia dictatura proletariatului - Toate teoriile de sorginte comunista au nevoie de o elita(partidul) care sa educe masele in vederea revolutiei – se observa substanta voluntarista pe care leninismul o are. Partidul comunist se bazeaza pe vointa si pe devotiune maselor - Trasaturi(marxism-leninism):

1. Elitismul in ciuda declaratiilor populiste 2. Aspecte tehnic-organizatorice: credinta unificatorie, rituri sociale, sablon

militar 3. Teoria centralismuluidemocratic – piramidal

26

Cominternul : - o teorie a revolutiei mondiale. A fost fondat in 1919, 35 de partide din 35 de tariau consimtit sa intre sub umbrela partidului bolsevic, pt coordonarea in vederea revolutiei mondiale. In 39 erau 60 de partide – cine adera la cointern se supunea neconditionat idealurilor comuniste. Se vroia disciplinarea si unificarea miscarii muncitoresti mondiale. O data ajunse la putere eventual, preluau modelul moscovit. Trebuie sa fie gata de actiune mereu, inclusiv pt actiuni ilegale. Erau impotriva pacifismului pt ca doar amana in optica lor revolutia. Eventualii deputati in parlament aveau mandate imperative(erau delegatii partidului). Programul fiecaruia partid comunist trebiuiie sa fie aprobat de Comitetul Executiv al Comintern(de la Moscova) 1943 – Cominternul a fost dizolvat, Rusia fiind aliata cu Anglia si SUA(nu mai era credibila Rusia ca partener daca ea era exportatoarea revolutiei). Dizolvarea a fost insa formala

- trasaturi ale comunismului implementat: 1. imposibilitatea pluralismului ideilor 2. control total exercitat de partidul unic 3. toate organizatiile, grupuri, indivizi – trebuie sa fie subordinati partidului

– conducatorului 4. folosirea fortei era institutionalizata - Politia Secreta

SOCIAL-DEMOCRATIA - a plecat ca un altoi din comunismul originar, liberalism, cartism(o miscare din Anglia sec XIX in slujba muncitorimii) - pune accent pe valorile comune, sociale, demonizarea proprietatilor private si a individului - societatea Fabiana din Anglia a avut o mare influenta. Ea pretuia f mult rabdarea(opusa comunistilor). Ei erau convinsi la 1884 ca socialismul nu trebuie fortat/bruscat, el se va instaura singur pt ca oamenii isi vor da seama ca e binefacator; credeau in forta educatiei, actiune politica(diametral opus comunismului), trebuie sa se desfasoare doar pe cai legale; vroiau o socializare a mijloacelor de productie, masuri sociale - aceste convingeriau stat la baza fondarii P Laburist Britanic 1906 - in Europa continentala, din interiorul marxismului s-a desprins o tendinta revizionista. Cel mai convingator in Germania – Eduard Bernstein. El a corectat marxismul cu o anumita diplomatie – I-a taiat radicalitatea - B. a constatat ca sistemul capitalist nu si-a terminat capacitatile, ca este deschis la schimbari inca, ca nr capitalistilor nu scade cum prevedea Marx ci ca aceasta clasa creste, ca noile forme ale ec(bursa) permit forme de proprietate si muncitorilor, ca o data cu industrializarea nr muncitorilor creste si nu scade; compozitia societatii capitaliste nu e formata din cele 2 clase alel lui Marx ci ca exista mai multe clase care se sustrag legii exploatator-exploatat - Marx facuse o greseala importanta: subestima capacitatea statului burghez de a fi folosit in folosul clasei muncitoare – Bernstein zice nu socialismului revolutionar. Schimbarea spre socialism ar trebui facuta nu brusc ci lent si pasnic, in compatibilitate cu sistemul democratic - SD au reformat comunismul - Ei sustin statul asistential, welfare state – educatia e bine sustinuta, apoi somaj, educatie… - Capitalismul asistential de astazi e si el un capitalism reformat, sub impactul SD

27

EXTREMA DREAPTA - la inceputul sec XX, apar descoperiri ce rup modul traditional de concepere a spatiului, timpului, materiei, ce nu intra in modelul rationalist de pana atunci. Parca era o invitatie la irationalism ce isi gasea un sprijin indirect in stiinta - erau in mod cert dezechilibre in plan cultural + miscari moderniste(dadaism) si o anumita contraofensiva a religiei, la o reabilitare intelectuala a miturilor - fascismul a fost mai intai o miscare - trasaturi ,,fascisme”:

1. elitism(dar de alta varianta fata de comunism) 2. irationalism(dar se adapa si din stiinta) 3. deschidere spre mituri 4. pretuire a spartanismului, a violentei si a fortei; are cultul trupului – se

ajunge imediat la un fel de darwinism social – nationalism) 5. antisemitism 6. spirit de grup, individualismul e mereu intr-o educatie de grup 7. fuga de libertate, de raspundere individuala 8. anti democratism si antiliberalism dar si anticomunist 9. principiul conducatorului ce ia diverse forme particulare

- in mare masura fascismul se conjuga din negatie. El este o revolta in prima instanta - U. Eco – fascismul primordial – e cumva mostenit antropologic. Tot ce nu e ca noi ne provoaca frisoane si nu ne place - Nae Ionescu – natiunea e reductibila la o omogenitate caracterizata de ortodoxism

28