Sociologie Romaneasca an 1 Nr. 11 an 1936

SOC1OLOGiEROMANEASCik

Director D.GU5T1

An 1 M11 g Noembrie

INSTiTUTUL SOCIAL ROMAN:A11116-

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIE ROMNEASCARevista Sectiei Sociologice a Institutului Social Romn

Director : D. GUSTI

Anul L Nr. 1 1, Noemvrie 1936,

C UPRINSUL:D. Gusti: Invatminte si perspective din a treia campanie a echipelor

studentesti, - Traian Herseni: Gospodrii trnesti din Nereju. -Hie Radu: Monografia sociologic a satului Belinti : Probleme juridi-ce in leatura cu familia,

CRONICI:Philip E. Mosely: Cercetari rurale in Bulgaria, - H. H. Stahl: Expo-

zitiile de viatai steasca din Targul Mures.DOCUMENTE:

P. Stefinuci: Ion Cocul, zodierul si vraciul din lurceni, - DumitruImbrescu: Cantecul lui Mantu la Glimboca.

RECENZII:Traian Herseni: Monografia Liceului Gheorghe Lazar" din Bucuresti ;

Doua monografii de judet ; Valer Literat: Biserici din Tara Oltuluisi de pe Ardeal", zugrvite de o famile de pictori. - H. H. Stahl:Un monografist al tinuturilor scuesti; Monografia comunei BlnestiJudetul Olt ; Un tezaur de materiale monografice ; 0 monografie din1903. .- Dumitru Dogaru: George Sofronie : Principiul nationali-ttilor in tratatele de pace din 1919-1920,

INSEMNRI:Activitatea monografica. a Institutului Social Banat-Crisana. - ComunicrileInstitutului Social Roman din Basarabia, - Cercul studentilor in Sociolo-gie. - Activitatea Fratiei Ortodoxe Romane" din Arhiepiscopia Sibiuluipe anul 1935-1936,

Coperta i vignetele de LENA CONSTANTE

Apare lunar, Exemplarul: 15 lei. Abonamentul anual pentru scoli siparticulari 150 lei, 1000 lei pentru autoritti si institutii.

REDACTIA 0 ADMINISTRATIA: Institutul Social Romn,Pieta Romani 6, etaj III, (Palatul Academiei de Inane Studii Comer-ciale qi Industriale), Bucureti.

D-nii autori si editori sunt rugati s trimit publicatiile despre caredoresc sa lam nota, in doua exemplare, pe adresa redactiei.

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOG1E ROMNEASCikDirector : D. GUS TI

Ain't I. No. 11 Noemvrie 1936

INVTMINTE SI PERSPECTIVEDIN A TREIA CAMPANIEECHIPELOR STUDENTESTI1

Din pricing el, desi Echipele Regale, au implinit trei ani de activitate,munca i rostul lor nu sunt indeajuns cunoscute de ctre opinia public de-la noi, ba uneori sunt chiar denaturate, imi voi permite - inch dela inceput -s accentuez gandul fundamental ce le prezideaz,

Prin Echipele Regale Studentesti, pornite din directa si Inalta initiativMaesttii Sale Regelui si organizate de atre Fundatia Cultural Regal PrincipeleCarol, noi nu urrnrim numai o serie de rezultate materiale si atata tot, desi acesteasunt desigur foarte apreciabile. Ci urmrim, in primul rand, in mod experimental,crearea unei doctrine si a unei tehnice de muncfi culturalit la sate. Dui:4 trei aniputem spune eh am ajuns la stabilirea acestei doctrine si acestui program de lucru,care ni s'au dovedit a fi deosebit de rodnice, orisiunde au fost aplicate cu tragerede inim i cu pricepere. Ne putem chiar mandri cu aceast doctrin a actiuniiculturale, ea:6 ea are un caracter original romanesc, care a reusit s impresioneze-in chip cu totul deosebit-pe strinii cari au luat cunostint de ea. Pentru a ?rite-meia aceast afirmare, sunt obligat s fac o indiscretie, alegand o dovad din seriace ne st la dispozitie fostul Presedinte al Consiliului de Ministri din Franta, dl.Sarraut, in timpul vizitei pe care Maestatea Sa Regele a fcut-o la Paris, afland defelul in care lucrm, a cerut s-i trimetem materialul intreg din care s poatextrage liniile mari teoretice, precum si tehnica noastr de lucru, in dorintade a incepe o actiune similar si in Franta. Acum, de curand, tot in timpul viziteiMaestatii Sale Regelui in Cehoslovacia, acelas lucru ne-a fost cerut de ctre d-soaraMasaryk.

De aceea este explicabil via dorint ce o am, ca i opinia publica roma-neasca sfi fie informat, cat mai documentat, asupra rosturilor adanci ale acesteimunci culturale, pornit de Maestatea Sa Regele Carol prin Echipele Studentesti.Multumesc, cu acest prilej, Societtii de Radiodifuziune care, si in acest an, ne din mod atat de binevoitor posibilitatea s informm opinia public dela noi si saadresm tuturor acelora earl ne ascult la microfon, chemarea noastr la nouamuncl cultural pe care astzi imprejurrile o cer dela toti fiii trii, Inteadevr,Societatea de Radiodifuziune a organizat o serie de 18 conferinte sptmanale, incare se vor arta principiile qi rosturile activittii noastre.

Conferint la Radio - 14 Noemvrie 1936, cuvnt de deschidere la ciclul comunicirilordespre a treia campanie a echipelor.

A

a-

1

www.dacoromanica.ro

2 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

Dach ar fi ca, intr'un cuvnt, sh caracterizrn scopul superior care ne clu-zeste si ne indeamn la munc, cred c cea mai scurt si mai nimerit caracterizarear fi aceea c noi intreprindem o opera de pedagogie sociall la sate, deci o munch'de educatie si de influentare a mentalittii si a sufletului steanului, astfel ca eleh se poat ridica la bunstarea si la gradul de culturfi pe care le merit, prinmarile insusiri pe care le arat, In viata de astazi a satelor noastre, aceste calittisunt deseori inbusite si lncezesc din pricina greuttilor pe care le intmpinsteanul in adaptarea lui inceat la noile imprejurri, cu totul schimbate, de astzi.Scopul nostru este s ajungem la o trezire a puterilor vii ale satului si la o orga-nizare a lor, pe care o vedem culminnd in aminul Cultural stesc, chezsia solida desvoltrii satelor", duph ings expresia Maesttii Sale Regelui,

Am in fata mea, din noianul corespondentei ce o primim la Fundatie delastenii, unde au lucrat echipele, dou dintre cele mai edificatoare documente. Unulserfs in proz, celalt in versuri.

Nu m pot opri s nu vi le comunic, mcar in parte. Scrisoarea in prozA estescrish de tranul Silvestru Gus din Sant-Nsud, 0 redau intocmai cum a fost

SCRISOAREOn. Fundatia Culturald Regal Principele Carol

M iertati d-lor dacl v scriu citeva rinduri in forma aciasta find silit, si nude cineva fr de cunostinta sufletului meu si nu pot s tree cu vederia pestelucrurile bune i frumoas, care se fac i sau fcut de catr aciast Fundatie Cul-tural Regal, De-a cea sufletul meu im spune s scriu si eu citeva cuvinte asadup cum im slujeste mintia mia, Nus Om scolat fr sunt din creri Muntilor de-unde izvorsce Apele si de voi da gres unor-va-vorbe m rog sm iertati. Zicd-zeu s bine-cuvinteze mintia si pasi M. S. Regelui pre cum si-a tuturor onoratilorD-omnii care au infintat aciasta Fundatie pe cum si Echipele Regale stile luminezeD-zau mintia si pe mai departe pe cum ia luminato D-zu Impratului, Solomon.

Foarte frumos au fost cinci niam vzut toll la olalt D-omnii si cu Traniilucrind in-preun asa s qi cade s fim si la bune-O la rele i la bucurii si lasuprri pentru eh' numa asa ne vom putia crede ncazurile unui altuia. D-voastrstit ce mai lipseste de fcut si ce-este-de-in lturat. Iar noii s v urinam spreCinstia noastrit sl-a-Tri. Asa eh D-zu ne vede cci suntem vrednici de ceia cenia dat. D-voastr suntet Printii nostri si suntet Oameni cei cuminti depe Pmintsi facet Legile si deci in fellul acesta creclem c nu sh va pune in spate si-ce-nuse poate suporta. Pentru eh' stim cu totii eh' D-zu niau fcut i lsat dup chip siasmnare si din pmint suntem si acolo vom merge bine i ell ne mai tine D-zus mergem cu toti inpreun pe calla cea adevrat nu trei in zece laturi nici sneuitm cu dispret unul la celalalt.

Voi aminti putin despre Echipa Regal din Comuna Sant care au lucrat cutoath dragostia i sufletu pe toate crrile fie care dup stinta sa. Tocma ca si cumar fi fost Satul d-lor de nastere ca si cum liam fi fost frati adevarati de un Tatsi Mam. Au luat parte la toate cite s petrec in-ton-Sat la lucru de tot feliu auCununat au Botezat insfirsit.

Tot au fcut ce-a fost lipsa in Sat am avut cinstia cet in anul acesta amavut-o d-soar in gazd din Echipa monografic, Asa eh' am dori nu-nu-mai la anulsne intilnim ci tot mereu pentru c Satul e vduv fr D-voastr s v. Ong d-zusane intilnim tot cu bine si sntosi.

In chiu scrisoarea si zic din tot sufletul acela l am mai scump) sne tieD-zau pe M. S. Regele Carol al II-lia care este Printele tuturor Rominilor din-preun cu D-nul director General Dimitrie Gusti pre cum si pe toti onoratii domni

mist%

c dftrii

(cA

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIE ROMANEASCA 3

cari sprijinesc aciasta Fundatie Cultural Regal care este cAmara lui boy bogatude unde s hrne#e Tara intriag fie numele D-voastr bine-cuvintat in veci.

Iar ping la rfispuns rmin cu Capul plecat.&Mc Wale

Silvestru Gusel agricultor din Comuna ant Judelul Neisitud of. Rodna25. X. 936

Dup aceast impresionant mrturisire plin de intelepciune, a tranului dinSant, iat acum cealalt mrturie, in versuri, a unei fete de cl. 7 primari din satulVrfuri.

SCR ISOA RE PE NTRU ECH I PA VA R F UR I LEStimat Echipit regalg Nr. 26, Varfurile

Echipa Regald 'n Varfuri cat a stat,Foarte multe ne-a'nvatat.Domnul profesor din carteNe spune si ne InvatdPilde bune s'ardtdm,Sfaturi si la altii sd darn.S facem fapte frumoase

altora spre foloase.Dumnezeu sd-I find'n vial%Cci foarte multe ne'nvat.Domnul Neacsu agronom,Este chiar fiu de taranDin familie tdrdneascd,Chiar din tetra Romaneasca,Domnul Neacsu agronomNe'nvat cum s ardm,S sdpdm, s secereirn.Pe timpul de sceratChiar fi el a mai lucratPela oamenii din sat

snopi de grau a legat.Mai pe urmd i-a'nveitatPdmantul cum lucrezeSd nu fac buruieneNumai roade cat de'nvreme.lar acuma ca urare,S trdiascd cd-i om mare.Apoi la veterinrieDomnul Vldu multeDac'ar fi soiuri o mieLa a noastr gospodrie,Toate boalele din lumeNi-le spune de minune.lar noi toate le'nsemnmNumai s nu le uitm,Le cunoaste de minune

putem luda'n lume.In al doilea rnd, copul nostru

tual al acestei tri, pe care-1 chemam

Domnul Btebea despre doctoriiIti spune cum ai s fii,

cum s te ingrijesti,Dac vreai s mai trdiesti.Dumnealui cu rasuri multeNe ti spune foarte matteEl e doctorul omanDumnezeu s-I tind'nNoi cu toti de vom canta,

Regele s'ar miraCum cantdin noi lmnul lui

cantecul steagului.li multumirn cu onoareDomnului Stamatoi cantaret mare.Echipa Regal la noi Mad a venitCu mutt drag a fost primit,Satu'ntreg s'a adunat

cu drag va ascultatVorbele ce-ati cuvantat,Tot povete bune-ati datSunt cloud luni si mai Inuit,Decand scoald'n spital ati facutBarbati, femei ati adunatChiar din fiecare sat,Pe bolnavi "II vizitatiCare cum sunt de tratati,Dar ne'nvatati i pe noi,S ne ferim de nevoi

ne dati povete buneCum s ne'ngrijim In lume.lar acuma mai departeVal Mewl cu santateS v' ajute Dumnezeu.Pe multi ati scapat de rau.

Cu drag,FLORICA IUGA

cl. VII prim. 1936, Varfurile 22 Augusteste si acela al educatiei tineretului intelec-la o intelegere mai adnc a misiunii lui

s-I

stie,

ani.fi.52

.52

fi

ft

fi

www.dacoromanica.ro


culturale, Dorirn ca munca in Echipe sa fie pcntru tincretul nostru o scoal desuflete inchinate unei munci desinteresate obstesti, de caractere tari, gata s pri-rneasc chiar lupta cea mai grea si, mai ales, un prilej de a stabili legaturi caresa nu se mai poat rupe intre ei si sate. Suntem siguri ca sutele de tined cari, inepoca formrii lor, cresc la o asemenea scoal, a muncii jertfite pe ogoarele satelorpentru un ideal de suprem valoare national, rman adanc si pentru totdeaunaschimbati sufleteste, atat ca oameni cat si ca profesionisti, legati de-aci inainteprin meseriile lor diverse de rnunca la sate,

In al treilea rand, ne permitem s spunem c intreprindem inch' o opera edu-cativ si pentru autorittile care trebue sa aibe grija si poart raspunderea culturiistesti, 0 opera educativa, prin faptul ea' prezenta unei Echipe Studentesti inteunsat este un mijloc de a atrage, in mod vizibil si permanent, luarea aminte a auto-rittilor asupra nevoilor vietii stesti si a mijloacelor prin care ele se pot indrepta,0 asemenea Echipa Studenteasca poate s fie de un nepretuit ajutor acelor auto-ritti care inteleg sa-si faca intreaga lor datorie. De aceea, nu este de mirare faptula unii domni Prefecti de pild, ne-au cerut struitor Echipe Studentesti, cu rug-mintea ca ele s privegheze la aplicarea, in mod practic si rodnic, a bunelor interrtiipornite dela centru - si care prea adeseori rman zaclarnice, din pricina lipsei deeducatie speciala a organelor in subordine. Echipa este, cteodat, un mementopentru indeplinirea datoriilor administrative pentru acei cari nu si le indeplinesc siintotdeauna este un exemplu de ceeace poate s dea colaborarea tuturor factoriloradministrativi laolalt, pe care Echipa se cazneste s-i adune inteun plan de lucrucomun si mai ales, colaborarea tuturor acestor autoritti cu nesfarsita putere a initia-tivelor particulare pe care Echipa caut sa le starneasca.

Am putea spune chiar, cu indrsneal, ea Echipele Studentesti pot servi dreptmodel si, deci, de influent pedagogic chiar si asupra acelor oameni politici, cumad rspunderi si organizatori ai administratiei noastre, cari caut cu bunacredintao cale nova si mai roclnica, de intrebuintare a puterilor lor. Astfel, in mai multejudete Prefecturile au organizat, cu mijloacele lor, Echipe de munc culturala lasate, dupa programul Fundatiei Culturale Regale Principele Carol, cum de pildaeste Echipa din Tecucel, alcatuit dup modelul Echipei noastre din Buciumeni(jud, Tecuci).

Aceast multipla opera de pedagogie social este deci aceea care ne da ceamai mare satisfactie si ne face s credem inteun viitor mai bun. Cad nu ne inchi-puim ca am isprvit cine stie ce lucru numai prin punerea la punct a unuiprogram teoretic, dup care urmeaz s lum cunostinta stiintific de nevoile satului,pentruca apoi s le rezolvarn prin alctuirea unui program de munc, cuprinzandsolutii pentru toate aspectele culturii satesti, fie ea cultura sanattii, cultura muncii,a sufletului sau a mintii. Daca nu am isbuti in opera aceasta de prefacere generalaa mentalittii dela noi, a stenilor, a tineretului intelectual, a organelor administrativesi a conduatorilor, munca noastr ar da gres.

De aceea, gandurile noastre si toga puterea noastr de munch' se indreapta,in primul rand, asa dura cum am spus, spre opera de pedagogic social a trezirliinteresului pentru cultura steasca, in sanul tuturor categoriilor sociale si, apoi,spre a pune la indemana celor cari inteleg s lucreze pentru binele satelor, a unuiintreg program de munc, indelung experimentat.

Echipele Studentesti Regale, in munca lor de trei luni de zile pe an, au sio activitate de faple, care desigur nici ea nu este de nesocotit. Nu putern sfi negmtocmai noi, valoarea binefacerilor practice pe care Echipele, fiecare in parte sitoate la un loc, le-au putut infptui in regiunile respective. Este oare un lucrulipsit de importanta faptul c am avut 47 de Echipe trirnise in tara, dintr e carein Banat 9, Crisana 4, Mararnures 2, Transilvania 3, Oltenia 2, Muntenia 7, Buco-vina 1, Moldova 5, Basarabia 6, Dobrogea 3 ?

www.dacoromanica.ro


Sau este oare lipsit de importanth faptul c aceste 47 de Echipe au dat 78.280de consultatii medicale, au fcut 28.570 de injectii ; 2.477 de edinte de educatiefizic cu 20,869 de tineri ; au dat 15.811 consultatii veterinare cu 54.624 de injectiiveterinare ; au organizat 45 de scoli de agricultura cu 1.489 de elevi ; au predat1.531 lectii practice de agricultur, and si 9A39 de consultatii agricole ; au tinut3310 lectii practice de menaj ; sau au spat si curMat 135.736 de metri de sant ;au lucrat si reparat 73 de kilometri de sosea, 178 de poduri ; au organizat 380 desedinte de scoall trneasc cu 3.080 asculttori ; 521 de predici religioase ; 1,953de conferinte diverse s. a. m. d. ?

Desigur c toate aceste infptuiri sunt de o mare valoare, Ele au adus dupsine alinarea attor suferinti si imbunttirea attor stri de lucruri duntoare,Si am expus aci doar o mica parte din aceste infptuiri I Ele, in realitate, suntcu mult mai multe. Le vom infatisa, de aceea, intr'o Expozitie de lucrri a Echi-pelor Studentesti, pe care vom organiza-o curnd, in salile de expozitie ale MuzeuluiSatului, care este $ i el o creatie a acelorasi Echipe Studentesti. Invitm de pe acumpe toti doritorii de a cunoaste temeinic lucrrile noastre, s vie sa vad MuzeulSatului si Expoztia Echipelor si s urmreasc dovezile pe cad le vom inftisatastfel inat fiecare sa poata controla seriozitatea bor.

Totus, ceeace umple de mndrie Fundatia Cultural Regal Principele Carolnu sunt aceste vaste realizri in toate dorneniile culturii stesti, Mndria cea marea Echipelor Studentesti este aceea de a fi putut lsa, in iiecare sat unde au lucrato mn de oarneni pregatiti si stran$ in Cmine Culturale, cari vor duce mai de-parte munca inceput. CAminele Culturale alcatuite de Echipe au ajuns a fi ade-vrate Cmine-model, adicfi pilde de urmat pentru toat lumea si centre de indru-mare pentru intreaga regiune, locuri de adunare in congrese a tuturor CAminelordin imprejurimi, centre de scoli de conducatori de CAmine si de scoli trnesti,0 intreag viat nou incepe a se inchega in jurul Cminelor. Iar armata noastrde harnici si priceputi echipieri, cari anul acesta s'a ridicat la cifra de 477, con-tinua a lucra, a se pregati pentru muncile viitoare, a crea Cfimine noui, centrede cultur in toate prtile de tall pe uncle viata si meseriile ii rsletesc, ducndastfel mai departe munca de pedagogie social national inceputa.

Epoca de experimentare a acestei metode de rnunc cultural la sate a Echi-pelor Studentesti, este incheiat. A sosit acuma momentul cnd se impune necesi-tatea generalizrii ei.

Ina din anul acesta ni s'au artat semne bune, c o asemenea generalizarea programului nostru de munc cultural la sate, incepe a prinde fiint in tar.Foarte multe Crnine Culturale si-au organizat singure Echipe Voluntare. Deopotrivfoarte multe asociatii tineresti s'au simtit datoare s porneasca si ele in Echipe.Astfel in anul acesta am avut nu mai putin de 11 Echipe Voluntare si anumecele din Macedonia, Banloc, Lescovita, Borlova, Ardusat, Rebrisoara, Gurasada,Drgus, Movila-Miresii, Cusuiul-din-Vale, Tristeni, care s'au alctuit din inftiativaintelectualilor localnici si a studentilor din regiune, sau de catre conductorii C-minelor Culturale impreun cu specialistii din judet.

Niciun an, din cei trei ai activittii noastre, desi drumul a fost acelas, n'asemnat unul cu cellalt. Asteptm dela cel viitor, aceast revrsare peste Mar-ginile Fundatiei, care s fac din munca cea nou la sate un bun al tuturor. Ala-turi de armamentul material am da trii, atat de nedrept amenintate din toateprtile, neinvinsul ei armament moral.

Este aci o dovad el gndul muncii voluntare pentru sate a inceput spatrunda si s schimbe ceva in sufletul tineretului intelectual, lucru dealtf el semni-ficativ pentru momentul actual al vietii noastre, cnd orisicare om ce urmarestemersul vremii, poate sa-si dea searna ca suntem in preajma clipei cnd se va naste,spre bindle nostru, un nou ideal de munc constructiv spre folos obstesc.

www.dacoromanica.ro


Adlogam faptul c i administratiile oficiale se gndesc din ce in ce maisistematic la campaniile culturale prin Echipe, precurn i faptul c numrul cere-rilor pentru formare de Echipe pe care le primim la Fundatie, sporeste si el pezi ce trece,WA, de Oda, una din ultimele cereri de acest fel, primit la FundatiaPrincipe le Carol, din partea D-lui Inginer Eugen Ionut, din Brasov :

,,Trecnd, scrie D-sa, prin luna Octomvrie 1936 prin muntii Apuseni, regiuneaAbrud si imprejurimi, am rmas profund indurerat de srcia in care se sbatacesti eroi ai poporului romn, al caror aport in luptele nationale contra asupri-torilor, este prea bine cunoscut.

Mizeria material, continu autorul scrisoarei, a produs i o depresiune moralo indolent care pericliteaz inssi sntatea bravilor Moti, Cu toate promisi-

unile solemne fcute de toti conducAtorii politici ai Trii noastre, mai ales inopoztie, ajunsi la guvern au realizat prea putin, sau aproape nimic.

Admirnd apreciind munca si opera real infptuit de Echipele FundatiilorRegale, pentru insntosirea si renasterea national a poporului romn, apelam lainstitutia ce cu onoare conduceti, de a veni in ajutorul acestei populatiuni, printrimiterea unor echipe studentesti, in comuna Bucium-Seasa, sub poalele Detunatei".

Avem deci toat ndejdea c in anul acesta miscarea Echipelor culturale valua un avant deosebit de mare, Fundatia Cultural Regal Principele Carol i vaface o datorie din pregtirea ei din vreme. Luerm, de aceea, la publicarea unuiIndrumtor al Mundt culturale la Sate, editie mult imbunttit si desvrsit pusla punct a Indrumtorului actual, pe care vom insoti de o serie de manualetehnice pentru fiecare din activittile culturale la sate. De asemeni, Fundatia vaface tot ce-i va sta in putint pentru crearea cadrelor conductoare ale Echipelor,organizndu-si echipierii inteun fel de Asociatie profesional, care s ne permito mai bun pregtire tehnic si educare sufletease a lor, att prin publicatiimai ales, prin scoala de sefi de echipe pe care o vom deschide in localul Scoliitrnesti din Poiana-Cmpina. Vom fi astfel in msura, nidjduim, sa punem laindemna tuturor celora cari vor lucra la anul in Echipe, uneltele de care aunevoe o doctrin, un program de lucru si conductori pregtiti.

Ne ingduim, de aceea, s cerem tuturor acelora cari se intereseaz deaceste probleme, s binevoiascl a asculta cu luarea aminte cele 17 conferinte carevor urma, despre munca in Echipe culturale i, mai ales, a le asculta cu sufletullarg deschis ca s vada dac nu cumva chemarea Maesttii Sale Regelui inaceast opera in care nick) bunvoint si nicio buncredint nu sunt de prisos,n'ar putea gsi si in sufletul lor un ecou, care s-i hotarascl s vie alturi de noi,

D. GUSTI

si

Il

cat,

si

www.dacoromanica.ro

GOSPODARII TRNETI DIN NEREJUPatine probleme s'au bucurat de o atenfie att de struitoare in cercetrile

monografice ca cea a gospodriilor frnesti. Aproape fiecare dintre cei care auparticipat la aceste lucrri, a intreprins si cercetarea ctorva gospodrii. Materialulacesta foarte bogat st inchis in dosarele Arhivei Monografice" a Institutului SocialRomn f Ara s fie pus in starea de a folosi in vreun fel sau altul stiintei sauactiunii. El nici n'a fost intotdeauna redactat sub o form definitiv ca s poat fipublicat cu usurint, inct suntem nevoiti adeseori s prelucram unul singur, celrfimas in cadrele monografice, un material pe care 1-am strns in echip, cu alfiLAstfel am cercetat in 1927 cteva gospodrii din Nereju (Jud. Putna), impreun cucolegul D. Mustachide, mort in rstimp, pe careabia acum am izbutit s le redactmsi s le darn la iveal. Campaniile monografice de inceput aveau un caracter mai multexperimental, de stabilire a metodelor i tehnicei de lucru, inct rezultatele lorstint inferioare celor obtinute mai trziu. Cu toate acestea in domeniul de observatiedirect a viefii sociale, in care s'a realizat pan acum destul de putin, pot folosisi date mai putin complete, in msura in care sunt prezentate ca atare si nuulpierd din pricina aceasta exactitatea. Sociologia unui sat concret nu-si capt pedeplin semnificafia decal alturi de alte studii asemntoare, care s permit com-parafia si inductia, adicl operafiile stiinfifice mai inalte, din care pricin chiarcunoasterea fragmentar a unor fapte sociale poate fi de folos, lmurind alturi dealte cercetri, o parte din aspectele realitfii sociale. Vom publica si materialcules dup planuri mai complete, asa cum le definem astzi, dar nu trebue slsrn s se piard nici datele mai vechi. De aceea incepern prin publicarea acestorinsemnfiri despre cteva gospodrii frnesti din Nereju, care desi mai putin in-semnate dect studiile recente, ne ajut totusi la intelegerea satului romnescla cunoasterea viefii lui economice.

I. Gospodria lui Ion S. BerbeceIon S. Berbece are 45 de ant, jar sofia sa Ioana 40 de ani, S'au luat in

1907. N'au copii. Au infiat fr forme legale un biat in vfirst de 8 ani,Afezarea. Gospodria lui Ion Berbece (casa nr. 1) este asezat la captul

dinspre rsrit al Nerejului Mare (adic al grupului de case din stnga ruluiZbala) pe drumul mare (susaua") si local de hotar dintre Spulber si Nereju.O parte din averea printilor, care se intinde in imediat apropiere, este cumpratdela un orn din Spulber.

Dela gospodria lui Berbece paria la scoal, primrie si postul de jandarmi,asezate chiar in mijlocul satului, sunt vreo 2 km iar pn la biseric, asezat cevamai sus, vreo 2 ' /2 km.

In spatele gospodriei se gseste o albie natural de scurgere a apelor deploaie (o scochin") care d in rain Zbala si care tinde s se lrgeasc in fiecareprimvar prin roadere si surpare, mai ales in timpul clesghefului, inct punein prirnejdie si o parte din ograda si acareturile lui Berbece. Dndu-si seama deacest lucru, Berbece a cutat, impreun cu tatl si fratele su, s intmpine rul qiau plantat arbori, au asezat brne si lespezi mari de piatr, ca sa intreasc malulsi s-1 fereasc de stricaciunile apelor. Avea de gand chiar s abat apele in altparte, ca s-si asigure pe deplin gospodria.

Poarta, ograda, qopronal i griidina. Poarta este asezat la drumulmare. E construitg ca mai toate portile din Nereju, din trei stlpi grosi si inalti,de care stint prinse in balamale o poart pentru vehicule si o portit pentruoameni si vite slobode, toate sub un acoperis lunguef de sindril.

www.dacoromanica.ro


Ograda, in fundul creia e asezat casa, este destul de incptoare pentrunevoile trnesti, dar din lipsa unui teren mai potrivit, a trebuit fcut intr'o formaalungit, in paguba lrgimei. In ograd se gseste un sopron sau grajd in care sepstreaza uneltele de lucru, Se gsesc aici : un rzboi de tesut cu toate anexelelui urzitoare, alergtoare, etc., apoi o balerca" pentru rachiu, un feredeu" pentrurufe, un sac de peste, un hambar de porumb, o putin, o banit, o gratie de btutppusoiul, diferite vase de lemn, (cofe de diferite mrimi) pentru perje, fasole etc.;o fure, o teich de sare, dou donite, un ferestrau, o secure, trei cofe, trei cofite,o secer, dou lzi pentru cartofi, In partea deschis a sopronului (subsopru) seadapostesc otle, iar la capatul dinspre cas se gseste o camer intrebuintat cabucatarie.

In jurul ogrzii, despfirtite printr'un gard, se gsesc o gradina de ppusoi sio grdin cu pomi, flori si legume : 8 pruni, 2 ciresi ; pansele, ruje, ism spirtoas,crini, bujori, maci ; mrar, hrean, 17 brazde de ceap, dovleci, cimbru, alior, fasoleetc. In spatele casei e cotetul de porci si coteata pentrp gini.

Casa (in genere). Casa e construita din lemn si e acoperit cu sindrill, Aco-perisul are dou fumare (in loc de hogege sau cosuri), deschizaturi prin care iesetumul dup ce din sobe se raspandeste direct in pod. Coama casei a fost intritcu tabl sau tinichea, cu prilejul unei reparatii, ca s se strngl mai tare sindrilasi sa-i d.a o trainicie mai mare. Fatada casei cu trei ferestre, usa de intrare siun trnat incptor, este asezati spre miazzi. Intrarea pe trnat, ridicat cu 70cm. fat de nivelul ogrzii, este inlesnit de doug lespezi mari de piatr, asezatein forma de trepte numite prispe". Constructia casei este veche, de vreo 20 deani, de cnd s'au luat stapanii ei actuali : Ion Berbece si Ioana n. N. Dudu., Ezestrea lui Ion si a fost incheiat de tatl su, de Simion Berbece, mai inainte dea-si fi insurat feciorul, dar au terminat-o abia cei tineri. Lemnele pentru constructieau fost luate in parte dela o cas veche, ,,ca pentru o odaie", iar restul din pdureaobsteasca la care gospodarul are drept din mosi si strmosi". S'a intmplat ca nutoate brnele s aib lungimea necesar, de aceea multe au fost indite, adicprelungtte prin alte !Arne, mai scurte, imbucate" printeo tetura special unaintealta si intarite cu cuie de fier. Sindrila e fcut de proprietar, de Ion, dinmaterial procurat din pdurea obstei, si tot el a asezat-o pe acoperis si face oride cte ori e nevoe reparatiile. Casa ins a lost fcuta de un grup de mestesugari,sub conducerea lui Mihu Srbu.

Perefii. Barnele peretilor sunt lipite cu un strat de lut amestecat cu paie degru talate scurt, intarit, ea s se tinfi mai bine, cu cte un lat de brad, btut inperete. Peste stratul acesta s'a lipit un strat de lut amestecat cu balegar. Pesteacesta au dat cu var sau hum. Varul se ia in forma de piatr, dela targ. Dacse ..stinge" singur pe drum, adic se fritm in sac de sdruncinaturile carului, nuse mai stinge acas, ci se toarn peste el apa fierbinte, ca sa-1 fac bun de spoil.Dac e piatr, se stinge intal cu ap rece inteo groapa si numai pe urrna se sub-tiaz cu apa fierbinte. Huma, singura intrebuintat de btrni", o aduc dela Paltin,pentruca in Nereju nu se gseste Berbece n'are humuit" cleat camera dinsprersrit. Huma se piseaza si se fierbe in clocote pra se face potrivit pentru spoit ;iar ca s se mai inlbeasca, se amestec cu sg, o piatr alba, mai tare ca huma,care se arde in foc si se piseaz mai inainte de a se pune in huma. (Cu praf desaga' se inlbesc si cojoacele). Ioana Berbece gseste ca e mai usor si mai bine sse dea cu huma, pentruca aceasta nu se. inroseste de fum, ca varul, apoi e multmai ieftin si mai usor de procurat, inct se poate spoi mai des. Spoitul cade insarcina femeilor. Se intrebninteaza ca unealt o bidinea (bridinea"), fcut in cas,din pr de porc prins cu rsina de brad, fiart, si crpe intrite cu sfoara decnep, prins inteun bat de 1,50 m. sau la nevole mai lung. Spoiesc cam de .treiori pe an: la Pasti (intotdeauna, ori cat ar fi de scump varul), odat vara si odat

www.dacoromanica.ro


cnd d ir iarng. Camera spoitg cu hum o spoesc ori de cite ori vreau", -nici nu pot spune de cite ori"; inteadevr era si atunci proaspt spoitg.

Impeirfirea interioarei. Casa are o singurg intrare, care dg inteo sal sautindg, cu doug odi, una la vale" (rgsgrit), alta la deal" (apus), Tinda are patruusi, inspre ogradg, spre cele doug odgi i una in fund, spre cAsoae (cgmarg), oincgpere frg ferestre, pentru pstrat de-ale casei, Usile=1,85 : 0,90 m.

In fat casa are un trnat, in toatg lungimea ei, format din 5 stilpi pe caresunt asezate grinzile podului, Trnatul e imprejmuit cu zabrele" de scnduri, elat de 2 m. si are trei portite, doug spre ogradg i una spre grading.

CiSOAi

oaaia din o3aia dindeal vale

ti-nda

Planul casei lui Ion S. Berbece

Odaia din deal are 3 ferestre, 2 spre fatg, una spre apus. Odaia din vale aredoug ferestre, una spre fatg, una spre rsrit. Ferestrele au cite 4 drugi de fier,ate cloud tblii, cu ate trei ochiuri fiecare i cite o pereche de balamale, cite4 carlige : 2 pentru inchis, 2 pentru fixat ferestrele deschise, ca s nu le spargvntul, Dimensiunile ferestrelor : 1=90 cm., L=80 cm,

Up dela intrare are deasupra o fereastr, numiti in sat birlice", de 20 cm.ingltime si 90 cm, ltime, Fiecare us are cite doug balamale de fier cite obroascg cu cheie, cumpgrate dela oras, afar de up dela casoaie, care are o in-cuetoare de lemn cu sirmg. Pe partea dinguntru, up are o cheie" format din-tr'o scndurica de lemn, cu gguri, asezatg 3rizontal, care poate fi miscat dintr'oparte intr'alta. In dreptul cheii up are o gaurg prin care se introduce o bucatgde sirm, cu ajutorul cgreia se mise cheia" de lemn si se fixeaza intr'un fel deminer de fier (cnd se incuie up) sau se scoate din miner (cand se descuie).Sfirma se ia apoi, cum ai lua o cheie obisnuit,

Inventar. Incepem cu ttirnatul. Aici se gsea un pat de lemn asezat in parteadinspre apus. Pe pat : un tol de cnepg, o procovit" (de ling) i o perng umplutgcu fulgL Atirnate de cuie (bgtute in perete si in stalpii tirnatului) : un cojoc dinblan de caprd o zgarng (stergarl de cnepg, intrebuintat la tescuitul casului ; ocurea pentru ascutit briciul, fcut dintr'un chimir vechiu ; o vestutg de biat, dinpostav cenusiu numit cioareci ; o frnghie sau odgon pentru priponit vacile. Pe ostinghie (politg): o cirpg de cnepg inmuiatg in piatr vnt, pe care o intre-buinteazg Ion pentru ochl, cgci sufer aproape de un an ; un briceag vechiu cuplgsele de os si cu limba roas de ruging ; un amnar cu cremene din care mai

ta-rnatulr

.......MIMW..

:

www.dacoromanica.ro


scapr foc numai Ion, caci femeia intrebuinteaza chibrituri ; o can de lut ; odulmea cumparata din targ, pe care o poart pe cap femeia ; trandafiri pentruceaiu ; o oglind mica si veche in ram de lemn, cu miner. Tot pe tarnat : unscaun mic cu patru picioare ; o donicioara ; un ciur de peste, de tinichea (pentruuscat visine); douti sumane vechi.

In saki (sau tind) un cojoc de oaie, mncat de molii ; un scul de cnepa ;o cofit, un scfiunel, o foarfeca pentru tuns oile ; piepteni pentru lan ; sase sculuride ln alba ; o pereche de ciorapi de Una (curnprati dela oras), o piele de miel ;o banit pentru strns porurnb, o pereche de ciorapi de ln (de cas), o pereche debocanci (ai lui Ion),

In odaia din deal: caiere de ln alb, dou vopsite in verde si albastrupentru bete ; niste sculuri de Ma neagr pentru catrinte ; un ghem de MA pentruprocovita si cerga ; sculuri de cnepa ; o cmas femeiasca ; o pereche de ciorapi ;cinci cofe (donicioare) pentru poame, intr'una cinci linguri de lemn acute de Ion,intealta flori de trandafiri pentru ceaiu (beau mai ales farm); un dulap inalt, cuinflorituri, desprtit in dou ; in partea de jos, fall usi, se gsesc : o pereche debete btranesti, dou pile de ascutit fierastrul, un sapun pentru durere de ochi,un cutit cu teach. (se poart la chimir), o perie de ghete, o sulk' pentru dres bo-cancii; in partea de sus, cu usi, se gsese : sticle de diferite mrimi, un briciu siun spun de spalat. 0 mash, facut de gospodar, cu sertar si dulapior, mobilobisnuit in Nereju, apucata, se spune, din batrani, acoperit cu o fat de masfacut din bumbac. Pe fereastra un ceas de mash' cu suntoare, cruia i s'a pierdutcheia ; glastre de tinichea, cu flori : un trandafir (uscat), o ghetisoara si o cercelut ;dou pahare de sticla ; o calimara si un toc. Douhl scaune fcute de gospodar, 0lad a femeii (de zestre), cu o procovit si niste cmesi deasupra ; cu rufarie side ale imbracmintei (camesi, bete, etc.) inluntru, 0 lavit, care serveste de scaun.Un pat acoperit cu o procovit, cu dou perne, iar pe el: o casnc" sau barez"(cirpa neagra pentru femei, cu torturi, cumparat din trg) ; un sal de iarn, pentrucap ; un pieptar ; doul sumane ; niste stambl" sau itari" (postav alb pentru itari);stamba sau cloareci de culoare inchis, pentru sumane. 0 masa lunguiat, pe carese &eau : dou caciuli negre, un suman, o pereche de itari, camesi. Sub masln in caiere si ln in drugi (scoas de pe fus) pentru procovite ; o pereche deghete femeesti, o pereche de caltuni (ciorapi) lucrati in cas. Sub pat : o cofit cufuse. Pe pereti : o carte postal ilustrat, o turt de cear, un val de servete, doupretare, o lamp de perete, un tablou al lui Stefan cel Mare clare, altul alPrintului Carol, tot calare, (cumprate in iarmaroc) ; un cuier cu flori (busuioc,crini, zma etc,), o icoan cu invierea lui Christos, o candela cu chipul CuvioaseiParaschiva si o oglind, 0 sob cu patru burloaie, cu plit cu dou ochiuri. Pejos : un cntar mic, de fier ; dou cofe ; at sau nojite pentru opinci (din pr decapr); o calla de lut pentru ap,

In odaia din vale: un scaun pe care se aflau niste ln si o vest ; un pat cuo procovit, un lavicer (procovit scurt) si dou perne ; alt scaun ; o masa aco-perit cu o fat de masa ; un scaun lung intrebuintat si pentru dormit, cu unparetar si un lvicer pe el ; un blidar pentru vase si pstrat mncarea ; o sob cuplit cu trei ochiuri, cu trei burloaie. Pe perete: un paretar. Pe fereastr: trei oalecu flori (dou cu nalbe, una cu andresica), un spun pentru splat. Pe alt fereastr;Calendarul National al Foii Interesante pe 1927 si Visul Maicii Domnului. Icoanepe pereti: Proorocul Ilie si Maica Domnului (cumprate dela schitul din Gavani).Pe jos : o matura din Virg, devi de regul intrebuinteaza maturi din brdaci, acute deei insisi. Amnclou odaile au in perete cte o gaura, cat sa treac pisicile dintr'oparte intealta, ca s pazeasca gospodria de soareci.

In ceisoaie o coporie de coas (coada de lemn); o sucal cu tevi ; o vrtel-nip ; o teasl ; o pereche de cisme ; un tipar de cas ; o alergatoare ; un grtar

www.dacoromanica.ro


pentru carne ; doug balerci pentru rachiu ; o putin cu lapte ; o putin pentruvarza ; ln ; mosoare, cofe, oale, sticle, o garaf pentru gaz (de 3 kg.); o oal cuunsoare pentru uns incltrunintea.

In pod tin porumbul presrat ca s se usuce i celelalte produse ale gospo-driei gru, secar, orz, nuci, etc.

In budittirie (aezatb: la captul opronului) : un blidar ; cinci scaune mici ;o mas cu trei picioare pentru mncat, inalt de 40 cm, ; un ceaun mare pentruspalat ; un ceaun de mmlig ; o lamp de perete ; o lavit ; o covat pentrucernut mlaiu; o cof cu castraveti pentru murat ; o sit ; o copaie (loptic cu carese ia mlaiul i se pune in ceaun); o tigae ; un grtar ; o rzatoare ; dou oale delut ; o cofit cu sare ; un mestecator ; o =IA de metal ; un cleqte pentru foc; uncutit de lemn pentru t.iat mmliga ; o cofl pentru apa ; o cof pentru zoiu laporci,. Se ghte0e la o hoarn batrneasc, format dintr un cuptor de pine i uncujbar, prin care r One ceaunul deasupra focului.

La acest inventar trebue s adugfim averea i vitele : 5 hectare delnit,folosite pentru pfipupiu, gru, secaril, orz, carton i fn ; doi boi, o vac cu vitel,doi junci, doi mnzati, 13 oi (din care: 6 mnzri), dou capre, doi porci, treiOmni un cocc* (Exploatatiile agricole i rentabilitatea lor au fost studiate aparte),

II. Gospoddria lui Ion Gh. NegruIon Gh, Negru are 52 de ani, sotia lui Cucoana 40 de ani. S'au csatorit

in 1906. Au apte copii patru beti, (de 20, de 16, de 10 i de 8 ani), i treifete (de 18, de 14 i de 12 ani).

Mezarea. Gospodria lui Ion Gh. Negru (casa nr. 51) este wzat pe undeal, la captul de miaznoapte al podului care leag4 Nerejul Mare de NerejulMic i peste rul abala. E wzat aa dar in centrul satului, fat de toate atunelenerejene Poduri, Tipu, Sihastru, CrAciunari, Chiricari etc. i fat de institutiilemai de seam distanta pn la qcoal i primrie e de 300 m pn la bisericadin Nerejul Mare 100 m,, 'Ana la biserica nou din Nerejul Mic 250 m, Se inve-cineaza la miazzi cu rul abala ; la rsrit cu drumul care o desparte de gospo-&Aria lui Pavel Nit Popa ; spre miaznoapte acela0 drum care cote0e chiar alci

urc in directia Podurilor, desprtind-o de islazul care se intinde pn la curteabisericii vechi gospodria Ioanei Gh.

Impeirprile gospoddriei. Gospodria, destul de cuprinztoare, se compune dincas, wzat cu spatele la drum ; o ograd mare in care stau vitele i paserile ;o ograd mica sau o gradinit, numai pentru oameni, in care au pus flori 0 auconstruit o etrit, un mic adpost din scnduri, care serve0e de buctrie intimpul veril ; dou grdini (la miazzi i rsrit) cu papupiu i o grdin cuzarzavat. Poarta, impotriva obiceiului, e neacoperit, fr pod, simpl, din treistlpi inalti de 1.60 in,, cu o portit pentru oameni i o poart pentru vehicule.Imprejmuirile sunt facute din scnduri de brad, wzate vertical, pe trunchiurisubtiri de brazi i stlpi de brad (din pdurea 0300.

Ograda i dependinfele. In ograda propriuzis, in care stau vitele (oile, capreleetc,) se gse0e un opron mare in care se adapostesc vitele pe vreme rea i in carestau la ,,scuteal" carul, sania i o multime de alte lucruri. Intr'o desprtitur a*opronului se gsesc o ma' (diametrul la fund 1 m, la gur 50 m.) in care sepun perjele ; 5 putini, tot pentru perje ; un boloboc ; un jug de porc (juju). Ingrinzile opronului sunt atrnate 10 sfredele, de diferite mrimi. Sania este desfcutin elementele ei tlpile, opleanele (care stau pe tlpi), un strat de cotiga, peri-nocul (care sustine stratul de cotia, tnjala etc. Podul opronului e intrebuintatpentru pstrarea fnului (cam 3-4 care), In fata opronului se gse0e o grmadade lemne. In ograd atrnat de un par se gse0e cioflintul (ni0e belciuge, cu o

iBugilfi.

www.dacoromanica.ro


teapa de fier, care se bate in butuci, iar de ele se agat carligul tnjelii cnd seaduc lemnele din padure cu boii). In ograda tin peste vara. i carul. Am notat

nurnirile mai insemnate ale partflor componente. Jugul se compune din o polit,partea de jos ; din cpitni, partea de sus, care se aseaza pe gtul animalelor.Parti le de legatura intre acestea doul, traversele, se cheam bulfeie (sing.bulfeiu), iar cuiele care se scot sau se pun dupa cum se injug sau desjug vitelerestee, Oistea carului se chearna protap, iar partea care se adaug ca s se poatapune jugul : janghit. Protapul se continua* cu o travers asezat in forma de T,numit cruce, care se leaga de car in dreptul rotilor dinainte cu don lanturinumite lnghi, si t,e desbin in forma literei V ca sa poata fi prins cu un cuiugros, de .pisc". Osia roatelor dinainte are deasupra perinocul, impreund cu carefixeaz piscul. Deasupra acestora e vartejul, prins numai cu un cuiu gros, ca spermita carmiturile carului, Pe vArtej se aseaz apoi cosul carului. Rotile se compundin obezi (cercul periferic de lemn), stranse in sane (cercurile de metal) din butisi cte 10 spite. La roatele dinapoi lipseste vartejul, de care nu mai e nevoie, sise gsesc in schimb furculitele care prind inima carului (partea care leag celecloud osii). Cosul carului se compune din podin, din cate doi carmbi pe laturi,legati prin baragi (loitrele).

In partea de miazanoapte a curtii se gseste o alta grainada de lemne, reze-mate de gard. Spre apus se gseste ocolul, un loc ingrdit, pentru vitele maricnd vin dela psune.

Lipit de sopron se gaseste un cotet mic pentru paseri.Fntana nu au, pentruc raul e aproape, iar pentru Mitt aduc apa dela sipotul

de sub deal, lnga Zabala.N'au nici latrin. Se servesc in lipsa ei de locurile mai dosnice din gospo-

drie si in special de grdinile cu papusoiu.Grdinile. In gradinit se gsese o multime de flori, destul de felurite

nemtoaice, buchetele, cuisoare sau flori boeresti, nsturasi albi, pansele, crininemtesti, alior, micsunele, rozete, nalbe, garoafe, busuioc, gherghine, floarea soarelui,hameiu, ochiul boului, ochisele, brumrii etc.

Grdina de zarzavat e mica si sraca. Se cultiva aici: marule (salat verde),bostani, stir, mrar, cartofi, varza, usturoiu, castraveti, gogoo (patlgele), in cantitatemare. Se mai gsesc cteva fire de papusoiu, un trandafir, bujori, mrgean, iarba

liliac, stanjene, vinetele, nalba de poian, mohor.In gradinile cu popusoiu se mai cultiv fasole, mazre, cartofi, floarea soarelui

putina cnep. Tot aici se gsesc nou pruni, un par, un nuc, un zarzfir, doifrasini, doul rsuri si doi trandafiri. Sub par e o sated (un adpost de scnduri,in forma unei colibe).

Casa. Ca inftisare general casa e mare si incptoare. Are trei odai, dousli, o bucatarie, un trnat in fata casei si altul mai mic la captul dinspre apus.Casa e asezat cu fata spre miazazi (v. si planul). Temelia este facut din blocurimari de piatr. Peretii sunt din !Arne de brad, sunt lipiti cu lut amestecat cubligar si spoiti cu var. Lemnria casei uile, tocurile ferestrelor, stalpii prispei,grinzile, capriorii, sunt in intregime din brad. Acoperisul este din tinichea. Pelatura de miaznoapte sunt dota hogege (cosuri) din carmida, iar pe latura demiazzi a acoperisului este un fumar in forma triunghiulara, din lemn de bradsi tinichea.

Tarnatul cel mare e lung cat casa i lat de 2 m, Cellalt e mult mai ingust,de 1,25 m. Tarnaturile n'au zbrele, inct se poate infra pe oriunde, totusi fiindmai ridicate decal terenul din jur, au cate o scar, din lespezi simple de piatr.

Pe tarnatul cel mare se gseste o mas cu un galon" sau o can pe. ea(ulcior de parnant de 3 kg. cu toart, pentru apa) si o can de portelan.Inventar. Intre stlpii tarnatului e intins o sarm de care atarn cinci sfori

si

lat,

si

:

www.dacoromanica.ro


pang la pamant, c s se urce hameiul pe ele. Pe marginile acelula$i tarnat suntopt glastre cu flori $i dou deje (vase cu care se da iarna ap la oi) cu leandri.De stalpi sunt agatate o coas $i un ferstrau. Pe tarnatul cel mic, din fatabuctriei, e asezat un scaun lung pe care se afl trei cofe pentru apa qi un ceaunde mmlig. De un cui batut in stalpul acestui Val-rig este atarnat un qiqtar de muls.

camera madeal

13

Planul casei lui Ion Gh. Negru

Camera dinspre rsrit, numit qi dela vale e ine neisprvit, caci au con-struit casa abia dupa razboiu si nu le-a dat mana s o termine. Totuqi se gsescaici o multime de obiecte casnice. Iat lista lor un coltar (dulapior atarnat incolt, cu bazi triunghiulara) ; o putin cu fina (in loc de hambar); o banit cuminer ; o teica (lemn scobit, pentru pisat sare); cinci bote (vase de lemn in carese tine ap, vin, lapte etc.); o bocla (un vas mai mare de lemn, fr maned ; unferedeu (vas de spalat rufele); o caldare sau cazan (pentru fiert rufele, pentru fiertspun etc.); un gvan sau cau$ (pentru pus malaiul in ceaun, pentru dat gruntela paseri etc.): un scaun de dogrie (gospodarul fra s fie de meserie se pricepes pun un cerc, s netezeasc o doag, s pun o coad la topor, sa faca repa-matiile mai mici din gospodarie) ; o albie sau covata (in care se sreaza carnea depore, se framanta qi se sareaza caqul) ; o bidinea (pentru vruit); o facl (un felde felinar cu flacra neadpostit $i o coada de lemn, intrebuintat mai ales ladrum de noapte pe timp de negur, cand se leag de jugul boilor) ; o lopata(pentru pus painea in cuptor); o $ea de calrit cu anexele ei (ibancile=pturamica ce se pune sub qea, scrile, pobile=cureaua care se pune dui:4 coada calului,in drumurile de munte); un fru ; un odgon. In aceea$i camera se mai gsesc unrzboiu de tesut cu toate anexele lui vatalele (partea in care se a$eaza spata),ponojii (pedalele pentru schimbatul itelor), un slobozitor (cu care se sloboadeurzeala), dou suluri, o tindeche (zimti pentru infirm panza in timpul tesutului), doiscipti (scripete, care ,,poart" schimbarea itelor), o spata, ite cu cate doi fuscei

019..i I

81)/* 3 ,....

:

www.dacoromanica.ro


(prin care se trec firele de urzeala 1, un intinztor lnga sulul din fall care tinepnza mai inainte de a se infagura pe sul ; apoi o sucal (pentru facut tevi saumosoare) ; o vrtelnit (pe care se intinde sculul cu fire): o furca de tors borangicgi un bucium de arin, invelit in coaja de cireg.

Camera dinspre apus, numit gi dela deal, are peretii in intregime impodobiticu scoarte : un paretar de jur imprejur gi patru scoarte marl, Se gsesc aid : dougpaturi din lemn de brad, cu cte un agternut subtire, eke o cerg gi ate treiperne (pe una din ele e cusut cu mna numele Anica Negru", pe alta anu1909") ; o mas de brad, cu un dulapior in care se pastreaza tot felul de mrun-tiguri gi pe care se AA o lampa de masa, cu glob. Apoi o lavit, un coltar aproapegol (cu patru sticle goale gi o strachina cu grail). Pe peretele dinspre rsarit segasegte o icoan a Maicii Domnului cu Isus in brate. Imprejurul icoanei s'a agezatca podoabl o marama de borangic. Sub icoana aarnata in cui, e o manta dupmoda orgeneasca, a fetei celei mari a lui Negru (Ilinca), Ferestrele au perdeleorgenegti puse pe drugi. Pe o fereastr se gasegte o cana cu o ramur de leandru.Soba agezat in coltul din N-E are vase burloaie gi sase firide in care se pastreazaoua incondeiate de Pagti, nigte oug proaspete de piche (bibilic) vi doul cnite delut. Intre soba gi peretele de apus e intins o sarm, de care sunt agatatenigte haine.

Sala dela intrare adapostegte : un pat cu o cerga, o cergulit gi dott perne;un putinei ; un fierastrau ; dota ghiozdane de pinza ; un cntar ; un blidar (dulpiorpentru vase de buctrie), iar pe peretele dinspre rsrit : o scoarta din cele mad.

In sdlita din fund se gsesc : o polit atarnat de peretele de miaznoapte,cu o lampa mica cu glob; o solnit de lemn (lucrat de mn) ; o solnita de sticl;nigte stick ; o cutie de chibrituri, un metru portativ de lemn (pentru msurat).Tot pe pereti : dott lmpi gi o elmaga femeiase. De grinzi sunt atarnate treisculuri pentru catrinte; cinci sculuri pentru cergi ; un cog sau papornit ; o geantmilitar de piele ; o gentulit ; un felinar de mn gi o coada de dihor. Tot lagrinda : trei cutite, o pil, un toc de scris, o foarfec gi un pretecar (sfredel). Pejos: dota putini cu brnza, o pitting cu lapte, o grmjoar de ln gi nigte spatepentru rzboiul de tesut.

In oddita dela rsrit, camera fetelor, se gsesc : un pat cu o procovit, cincicergi, un val de paretare, o scoarta, o catrint ; o lavit acoperit cu un bol. 0mas acoperit cu o fata de mash', pe care sunt agezate o oglinda mica, un fus debumbac, dou gheme de bobin, o pereche de cercei, doua pelci (ace de cap) ginigte modele de cusut, cumprate dela orag, cu flori, cai, papagali, cprioare, aini,vulpi, monograme etc. Tot alci : o lad cu irnbrcminte de femei gi o carnage lacare lucreaz Ilinca. La fereastra : o perdea cumparat dela orag, o fotografie aEcaterinei Teodoroiu adus de unul din beti dela gcoal, gi glastre cu flori. Pepereti I o panel de gervete ca pretar, dott paretare propriuzise gi un gal. Intreperetii dela rsarit gi apus e legat o sarma, de care atarna : o umbrel, o fatde pern, o pelerina (cumparat dela orag), dou batiste, o casnca (basma), ungal de ln lucrat in cas, un brau brbtesc tesut cu fir, cinci 011)0 de borangic,un cojoe gi un furtun pentru tras rachitil. Pe jos : o covat cu brnza, o drug(de sucit firul de pe caer), vase indruaturi (ceea ce se scoate de pe druga) gi unmaldr de Una. Sub lavit : o pereche de ghete, o pereche de pan tofi de lac gi opereche de ciorapi de matase (ai fetei mai mari).

In buctildrie : o sob mica cu dou burloae ; un pat plin cu ln alba, iarsub pat Mill neagra ; patru piepteni de scarmnat lna ; trei scaune cu cte treipicioare, o mas rotunda gi joasa cu trei picioare. In cuie : un ciur de cernut, o

1 Partea din urzeal si panza dela ite 'Atli la sulul din fa% se numeste spaf, far urzealadela Ile ping la sulul dinapoi se numeste nafrd.

.

www.dacoromanica.ro


covati, o rztoare i o drotie (pentru ondulat prul). Pe perete : un pretar. Pesob : patru strachini, o farfurie, mai multe linguri i oale. Au i furculite, dar leintrebuinteaz rar. Dup u : o furc de tors,

In fetrita din ograda mica : nite pirostrii, un ceaun de mmlig, un scaunscund cu patru picioare, Ling etrit : o scar de lemn.

Ciirli fi instrumente de scris. Pe acestea le mentionm aparte, cu toate cse gsesc in incaperile amintite. Un toc i o climarl cu cerneal. Epistolie aDomnului nostru Isus Christos care a tiimis-o Dumnezeu din Cer", Bucureti. 0carte fr copert i care pare a fi fost un calendar, 0 brour din Pagini alesedin scriitorii romni", fr. copert i cu patru pagini lips, cu versuri de ale luiAnton Pan. Carti de coal : un Abecedar i o carte de aritmeticA de G. H. Dima,N. Nicolescu i G. Stoinescu, (Ed, XXIX Socec, Bucureti 1925, Pretul 10,50 lei),ale lui Toader care a terminat cl. I primar ; apoi : Exercitii de gramatica i com-puneH pentru cl. III-a de G. N. Costescu i Ion Ciornescu, (Ed, IV. Editura Ancora,Bucureti 1924-25, Lei 15), dota exemplare ; o geografie : Romania pentru cl. IIIprimar de G. N. Costescu, Ion Ghiat i I. Ciornescu (Cultura Romneasc, Bucureti,26 lei) ; o aritmetic fll copert ; Caet de caligrafie intocmit de St. Negulescu, (16lei) ; Caet de Caligrafie alctuit de Marin N. Biciulescu 13,50 lei); Curs complet dedesemn de G. A. Antonescu (5 lei); Caiet de desemn cu indrumri metodice de St,Negulescu (8 lei), ale lui Gheorghe i ale Ioanei care au terminat cl. III-a primar(fata e mai mare, dar a fost data mai trziu la coal), Copiii mai au : o tblit iplumbi" pentru scris, un plumbier (pentru plumbi, creioane i tocuri) i 18 caieteintre 8 0 36 pagini (pentru desen, caligrafie, aritmetic, gramatic etc.).

Peimemt f i vile. In afar de ppupiul din grdini, Ion Gh, Negru mai are unpogon qi jumtate la camp. Delnit, pentru fan, are in trei locuri : unul pe care1-ar cosi 16 oameni inteo zi, unul de 8 cosai, altul de 4 cosai la zi. Are ca totinerejenii de batin drept in pdurea obtei,

Vite : 2 boi (Ghilan 0 Poringhel) ; 2 vaci (Dumana i Porunghita) din care unacu lapte ; 2 mnzati (unul de un an i o vitea de o jumtate de an) ; o iap, o noatin(de 2 ani) i un mnz.

Oi 12 minzari, 8 sterpe, 8 carlani (miei din vara aceasta), 4 berbeci. Capre : 1tap, 5 iezi (din care doi sunt vnduti cu cite 300 lei, dar inca n'au fost luati), 6 capre.Porci o poarc, o grsun i un grsun (de cite o jumtate de an). Paseri : 2 gtebtrine, un ginsac i 9 boboci ; 2 rate ; 3 gini, un coco i 36 pui I 2 pichi (bibilici).Mai au trei pisici i trei caini Corbu, Brezil i Molda, Deci in total : 2 boi, 4 vaci, 3cal, 32 de oi, 10 capre (fr cele vndute), 3 porci, 40 gaini, 12 gite, 2 rate, 2 bibilici3 pisici, i 3 ciini.

III. Gospoddria lui Ion D. BadiuIon D. Badiu are 64 de ani, iar sotia sa Ioana 62 de ani. Sunt amindoi

analfabeti. Au avut un fecior in virst de 25 de ani, dar le-a murit in rzbolu.Sunt socotiti printre bogAtai, caci in afar de gospodria pe care o descriem maiau un fierstru in djm i o dirst data in arend care le asigur un venitdestul de mare.

A$ezarea. Gospoclria lui Ion D. Badiu (casa nr, 267) este aezat sprecaptul din sus al Nerejului Mic, aproape de Monteoru, un afluent al abalei.Falk' de centrul satului (coal, biseric i jandarmerie) este la o deprtare camde un km ceea ce nu inseamn prea mult, pentru un sat rsfirat ca Nereju pedeparthri de mai multi km.

Impeirtirile. Dela intrarea in gospodrie dinspre osea, la dreapta ogrzii segsete un coer pentru adpostirea vitelor i o lemnrie cu scinduri, !Arne, etc.Ceva mai incolo e un chiler, pe care il intrebuinteaz tot pentru vite. In fundul

:

www.dacoromanica.ro


ogrzii, pe un loc mai ridicat, e asezat casa. La stanga se gseste o cas pe careau destinat-o ca locuint pentru fecior, dar cum acesta a murit, intrebuinteaza ocamera ca bucltrie, alta ca chiler, in care -tin diferite unelte si lucruri vechi.Intre cas si dependinte se intinde imprejmuirea ogrzii, din scanduri de brad.Ograda e spatioas si cu mult pietris in ea. Cum Badiu are fierstrul amintit inaPropiere, ograda serveste de depozit pentru materiale lemnoase (mai ales scanduri).

A

Planul gospodgriei lui Ion BadiuInspre miazzi se intinde grdina cu pomi, lar la rsrit de casa locuit e casabatraneasca, de vreo sut de ani, intrebuintat acum numai ca aclpost pentru fan.Casa batraneasca 10 mai pstreaz si ograda, In sfarsit toate acestea sunt inconjurate

www.dacoromanica.ro

SO CIOLOGIE ROMANEASCA

Vedere general din Nereju

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIE ROMANEASCA

Grup de fete din Nereju

www.dacoromanica.ro

y3SK

7NyW

021

1ID

070[

30S

..

o

iTrai*": .;.-*.

_ -

;

'

7

."re,'AGMS

A

Bfitrni din Nereju

_

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIE ROMANEASCAH. H. Stahl: Expozitiile de viat steasca din Targul Mure

MOHR C1106i1IC '

- unnu.muncsuoil

Obiecte din colectia I. Handrea

Colectie de ceramica a d-lui I. Handreawww.dacoromanica.ro


dinspre miazhnoapte spre tniazzi, de o grdina mare cu phpusoiu. (Vezi i planulgospodriei).

Casa. Ceea ce caracterizeazh casa lui Ion Badiu, ca o raritate, este acoperisuldin scanduri, in loc de sindrild si mai ales faptul ch are ate un thrnat pe amin-doul phi-tile, in fate' spre drum si in dos spre casa batrineasch. E fcuti degospodarii actuali, cu 37 de ani in urrn.

Casa e asezath pe o temelie de piatr, peste care s'au pus brnele de temelie :talpa casei. Peretii sunt din dulapi (schnduri groase), peste care sunt bltute sipcioblice intr'un singur rind, att in afar ct i inluntrul camerelor. Peste sipci aupus lut amestecat cu paie, apoi lut amestecat cu blegar, au dat apoi spoial culut, iar deasupra o spoial cu var (cumprat dela Odobesti), Ion Badiu spune cvarul stins in groaph tine mai mult ; stins si pus indath pe perete cam arde lemnul.Grinzile acoperisului sunt podite cu scanduri ; deasupra thrnaturilor podeala e peamndouh prtile, deasupra camerelor e numai pe partea de sus, ca s nufach soareci",

prispa

sariodaie

,

pyiSra-c

44.'40

Planul casei lui Ion Badiu

Casa are douh fatade si doug tarn* pentruch obiceiul este ca s se asezecasa cu fate spre miazzi, dar aici drumul cede la miaznoapte, incht au fcut ofate& I inteacolo, Tirnaturile, pe ate 4 stfilpi, sunt imprejmuite cu zhbrele deOpel si au cite o portith la mijloc, din chte dou tblii si schri din lespezide piatr,

Inventar. Pe thrnatul dinspre drum se gseste un scaun de dogrit, intre-buintat pentru nevoile gospodriei i o balerch veche pentru rachiu. Pe tarnatuldin dos : niste scanduri i o lad,

Usa dinspre drum are 1,30 m. ltime si 1,80 m. inltime, cu doul thblii, jardeasupra cu o fereastr numith obrlic sau birlice. Balamalele i broasca sunt demetal, cumprate de-agate. Pe tocul usii, la obirlic, se gsesc diferite lucruritinte, busuioc etc.

Odaia dinspre apus serveste pentru dormit in timpul verii. Aid se gsesc omash batrneasch cu dulap (jos) i cu sertar, in care se phstreaz diferite lucrurisi chiar mnchruri ca si le apere de pisici ; un pat cu dott procovite, trei pretareneintrebuintate si un suman ; o damigeani pentru rachiu ; o plosch ; un ulcior o

1`.

4tv,

A.

A

l

www.dacoromanica.ro


puscg stribat de vngtoare, un ceas stricat ; o cgmas femeiascg, lsate in neregulg.Tot aici o cang ; doug cciuli ; o turtg de cearg ; o ladg pentru albituri ; o lavit pecare sunt puse 7 sticle, un felinar, o spatg de rgzboiu si un sul de postav de itarLPe jos doug bote, trei putini pentru murgturi. Pe pereti : un pgretar, Aggtate decuie o candelg, doug cojoace, doug pieptare, trei piei de cojoace, o icoang aSfntului Neculae, alta a Sfntului Dumitru si o ramg cu fotografia lui Badiu si afeciorului. Dupg usg o roatg de fier dela fierstru, niste lng, un val de bumbacsi un putinei pentru lapte. Odaia mai are o sobg cu trei burloaie de cgrmizi.

In odaia dinspre reiseirit se ggsesc o lavit cu o cergg un tol ; o mascu dulap si sertar ; o masg mica ; un blidar ; un scgunel ; o lampg ; niste pieptenipentru scArmgnat lna ; cinci ghemuri pentru procovite ; un sac pentru cartofi ; oputing cu fging ; iar in mijlocul camerei pe jos o grmadd de castraveti si ardei,cumpgrati pentru murikturL Pe pereti : o icoang a Sf. Treimi. Soba si aici e cutrei burloaie.

In pod tin ppusoinI.Buceitria are o sobg cu plitg pentru gait, apoi doug scaune mici, o lavit

acoperit cu un toi, o mscioarg, un pat, un suman vechi, un ceaun, o cofg pentruapg, doug strachini de lut, linguri de lemn, o teicg de pisat sare, un ciocan debgtut coasa, un rnal" de sare, o cang de lut, o sticl, o furcg, un rschitor, ocutitoaie, o pil si o lampg. La fereastrg doug ghiv ece (de tinichea) cu flori.

In camera de lngl bucgtrie, de Omit ,,holoabe", se ggseste un rgzboiu detesut cu toate anexele lui, o lampg, haine femeesti murdare, altele vechi ; lemne,roti de car etc.

Mai au : o sanie, un plug, 15 pruni si 4 nucL Avere 80 prjini pgdure ; 0,5ha, delnit, 2 ha, islaz. Animate : 2 boi, 2 vaci, 10 oi, 2 capre, 4 gste, 2 gginisi 10 pui.

IV. Gospodria Constandei TemtoruConstanda Temgtoru nscut Pgun are 50 de anf. S'a mgritat in 1897 cu

Simion Temgtoru si a trgit cu el pang in 1917, cnd acesta a pgrsit-o pentrualta, frg sg divorteze. Rgmas singurg, desi sgracg, a infiat (fgrg forme legale) peDobre Pgun, in vrst de 5 ani, copilul din flori al unei surori moarte,

Mezarea. Gospodria Constandei Temtoru (casa nr, 143) e in cgtunul Poduri,deoparte, la 50 rn. de drum, cu care nu comunicg dect printeo cgrare de picior,cgci de mai mult nici nu are nevoe, Se invecineazg la miazgnoapte cu grgdina luiEnache Vasile, spre rsgrit cu gospodria lui Ion Rusu, inspre miazgzi cu grdinalui Macovel Busilg i un teren al lui Ionas Terngtoru, peste care trece cgrareaspre drum (pe temeiul unui drept de servitute), inspre apus cu gospodria luiDobre Putoiu si grdina copiilor minori ai lui Ion Ene, cu o casg pgrsit delamoartea acestuia, de cnd copiii au fost luati de cgtre neamurL

Intrarea in gospodrie se face printeo portit micg de lemn, cadpoartg nu are. Ograda e de vreo 20 rn.2 i e piing de noroiu. Ingrgdirea e intocmitgslab, din scnduri bgtute in cuie, altele prinse cu gnjuri intre cte doi pari. Scndurile

lernnele le cumpgr, pentrucg numai cei care au animale de transport, mai alesboi, se pot folosi de pgdurea obstei.

Dinspre intrare, ograda are in fund casa, asezatg cu fata spre miazgzi ; ladreapta un cotet pentru porci, cu poduletul adgpost pentru ggini ; o satrg din sanduripentru adgpostul vitelor farm i pe ploae. Spre rgsgrit e o grading care comunicgcu ograda printeo portitg. Lfingg casg, lipitg de ea, se ggseste o satr. Spre apuse altg grgding, legat tot printr'o portitg. Latring nu are.

Gradina dinspre reisrit are terenul inclinat si e de vreo patru prgjini. Aicise cultivg pgpusoiu, prin care a pus fasole grasg (urcgtoare), ,,cfiteva tufe de fasole

:

si

si

www.dacoromanica.ro


stebl" (neurcatoare), ctiva dovleci sau bostani si chteva cuibare de cartofi saubaraboiu. Apoi : o brazd de ceapl (harpacic si hagim) si o brazda de usturoiu.Rsfirati prin grading: 10 goldani, 9 persi (varietti de prun) si un cires. 0 partedin gradin e nelucrat, pentruc e locul ran si ar trebui mult balegar ca sh dearoade. Aici cresc iarba si flori de camp.

Grddina dinspre apus e cam de aceeasi marime, de vreo patru prjini, dare intrebuintata numai pentru pomi si pentru iarba. Aici se gsesc 21 de persi siun mar,

Apa se aduce dela ,,buduiul" lui Dobre Putoiu, dela o departare destul demare, Intrebuinteaza pentru transport dou cobilite (tinute in ogradg, rezemate decasa, alturi de un rschitor).

Constanda Tematoru n'are ca unealt de agricultur deck o sap. Pmntulfiind in deal, e greu de lucrat cu plugul, dar de altf el nu are vite de jug. Inchiriazains la nevole. Nu-i da mna sg firt deck o vaca de lapte, cu vitel, doua gaini,un cocos, patru pui, o pisica si un chine.

Casa. In fata casa are un tarnat si un foisor adaugat in urm ca aparare

Planul casei Constandei Terntoru

lei to. 1

c ,oaiaodaia

o.

www.dacoromanica.ro


impotriva omtului lama. Se infr in foisor pe o piatr, drept scar. Casa are ocamera si o tinda, fcute cu vreo 20 de ani in urm, iar spre apus o csoae con-struit mai trziu, fra comunicare direct cu odaia, (vezi si planul). Camerile sunthumuite, iar pe jos date cu lut, caci n'au podele. Usile n'au broaste. Cea dinsprefoisor are o cheie de lemn, care se mnueste cu o bucat de sarma (ca cea descrisla casoaia lui L Berbece), iar usa odii este tinuta inchis cu un simplu hlent".Ferestrele au &ate doi drugi de Her, potriviti in cruce. Gsim si aid dou gauripentru pisica,

Inventar. Pe foisor se afl o mas cu un sertar mare ; un rzboiu de tesut,incomplet ; o oca (de lemn) ; un scaun mic si trei fuse. Pe tezrnat: un pat de scanduriin care dorm vara si se acoper cu o procovit (pus la scare). Sub pat : douscaune mici. In tind: dou cofe cu ap, un topor, o frnghie de priponit vaca, omtura, un putinei pentru btut unt si doua sistare.

In odaie: un blidar cu strachini, sticle, linguri, un cutit etc.; o lavit acoperitcu un sac ; o mas cu sertar, acoperit cu o fata de mesa ; un pat, cu un cap sio parte prinse in perete, iar cu un picior de piatra, in afar. Pe pat o bucata vechede procovit, un sac de cnep, o pern. Sub pern niste saci dungati i un sumanfemeesc. In aceeasi odaie doua seunele ; o alergtoare pentru urzit ; un mosor cubumbac ; doua lanisoare (3 chile, cumprate cu 100 lei chilul) ; dou cofe si o cofitapentru ap ; un ceaun (tiparul maligii"); o canit de metal pentru ap ; o cof rete-zat (taiat din una mai mare); o camas ; o lamp ; un putinei cu bttor. Semai gseste o mescioar, pe care e pus un stergar de illy elit mmliga. De un cui :un briceag cu zale (lant) pentru purtat la beau. Soba e cu trei burloaie. Fumul clin pod, de unde lese printr'un fumar. In jurul sobei : niste crci uscate si nisteciocani" de porumb pentru foc; apoi un grtar, o tigae (cu trei picioare), o lin-gura de lemn ; un lighean de metal pentru cernut mlai ; o teica cu sare ; un ciurpentru cernut ; un sapun ; o banita cu mlai, Intr'un colt o furca de tors si osticla cu gaz.

In pod se pastreaza porumbul si niste cofe, o banit, unelte dela rzboiul detesut (scripti, vatale, spete etc).

In casoce: un pat pe care e asezata o lad cu haine femeesti (trei camsi debumbac irnpodobite cu fluturi, un mintean, bete, un bran, doua catrinte, un stergarpentru cap, o camas fara fluturi, o broboada pentru cap etc.). Tot pe pat : o perechede ghete femeesti, un cojoc vechiu, niste ite, un ciur, un sac de Una. Agtate decuie sau pe jos un suman, dou catrinte, stergare, o cerga, o perna, sticle, unOmer" cu mosoare, suveici, ciorapi, obiele, o Ranier pentru baiat, un capison"(din trg), spete, o perie, o pereche de bete, un boloboc pentru perse, patru putinipentru varza murturi un gratar, doua sfesnice, un boloboc pentru rachiu, ofurca cu trei coarne (pentru fan), Pe niste policioare cni, pahare, sticlute etc,, laintamplare.

V. GospociAria vcluvei Maria M. NegoitUltima gospodrie pe care o infatism este a vaduvei lui Miron Negoit, care

duce povara unei familii nuineroase, intr'o sarcie dintre cele mai mad. Traescin gospodaria aceasta la un loc Maria M. Negoit in varst de 52 de ani, unfecior al ei de 28 ani, altul de 21 de ani, doua fete gemene de cate 22 ani, o fatde scoal de 13 ani si un betas de 2 ani si jumatate, copil din flori al uneia dinfetele cele

Asezarea i imprtirea gospodriei. Gospodria Mariei Negoit este in catunulPoduri, la doi km, deprtare de centrul satului. Gospodaria se compune din cas ;din ograd un sopron vechiu, dar incpator ; un ocol pentru vite, laugh' ograd ;

si

mari.

www.dacoromanica.ro


o sated din scnduri in care gkesc si dorm vara, asezat in fata casei ; si o grdingmare in care se gsesc mai multi pruni.

Casa fi inverzfarul. Casa este foarte micfi. Are o singur odaie, in care locuesccu totii. In fat, spre miazzi, casa are un trnat de 2 m. lungime si 75 cm,ltime, cteva pietre drept scara, iar deoparte a casei, lipite de ea, sunt ciisoaiasi un mic adapost.

Odaia este lung de 4 m., lat de 2.75 rn., inalt de 1,75 m, ; e intunecoasfi,neaerisit si cu un aspect srccios. Lumina abia ptrunde prin cele dou ferestremici, (la miazzi si rsrit), 'Matte de 40 cm. si late de 30 cm). In odaie se gsesc :un rzboi de tesut, la care lucreazA una din fete ; o sob cu un burloi subtire; unpat fcut din trei scnduri neincheiate, pe care e asternut o procovit veche sirupt ; o laviticA inteun colt ; o msutd simpl lng care se gseste putin ln.Pe perete : un pretar de 2 m. lungime, vechiu si srccios. Deasupra msutii eun dulpior ihcheiat simplu din ckeva bucti de scnduri, prins cu un cui deperete, in care se gsesc dou strchini, cteva linguri si o bucatica de mmligii.rece, Tot pe pereti, agt2te de cuie : o lamp si un grtar. Pe sob o strachin.

Ceisoaia (la captul dinspre rsrit al casei) e cam pe a treia parte din odaie.Intrarea d pe trnat, dar se incuie si se descuie numai dinluntru, printr'o bortcare d in odaie si prin care se poate vri mna. Aici se gsesc : lada cu strei-soarele", putine si simple si bolobocelul cu mlai. Incolo nimic.

Inteun mic adpost lng cas se gseste un plug imprumutat dela un vecin.In $opron : un scaun pentru dogrie, un boloboc (pentru murturi), un feredeu

pentru rufe, trei cofe, o scar, dou scunele cu ate trei picioare. Aici fac si focin zilele mai friguroase. Vatra e deadreptul pe pmnt, iar deasupra focului e intinsun par de care se agat ceaunul si care se sprijin la rndul lui pe dou furci delemn, btute deoparte si de alta a focului. Moartea gospodarului se resimte peste tot.

I ncheereCele cinci gospodrii inftisate fac parte din categorii sociale si econo-

mice destul de felurite. La Nereju nu s'au intocmit bugetele tuturor gospodriilor cerce-tate, asa curn se procedeaz in cercetrile mai noi, 'tuck datele prezentate au mai multun caracter descriptiv si oarecum static. Exploatarea gospodriei ne scap aproapecomplet. Inventarele, care sunt destul de amnuntite ca s poat fi intrebuintatecu folos, nu lmuresc nici ele aspectul acesta. In schimb ne putem face o ideeaproape exact despre trebuintele trnesti dela Nereju si despre obiectele menites le implinease. Un inventar, pentru cine stie s-1 examineze cu atentie, exprimin deajuns starea si felul de civilizatie, nevoile oamenilor si ordinea de insemn-tate a acestor nevoi, ca $ i influenta trecutului, a categoriei sociale din care facparte gospodatii, influenta orseneasa. etc. Lipsa latrinelor, a fntnilor construite,adaposturile sarace pentru vite sunt fapte destul de gritoare ; cum gritoare suntsi aparitia pantofilor de lac si a ciorapilor de mtase, a crtilor, a coperisurilorde tabl sau a varului care inlocueste huma. Multimea caselor de lemn aratadaptarea micilor industrii la posibilittile locului. Rspndirea setrelor, alaturi decasele aproape nelocuite vara, poate c nu este deck o rmsit de viat psto-reasc, att de desvoltat odinioard in Vrancea. Mai fiecare lucru este o mrturieintr'un fel sau altul, a oamenilor, a locurilor, a intmplrilor si a strilor in carese alla. Dac nu intreprindem analize mai arnanuntite in aceast privint, e dinpricina ca unele din ele pot fi fcute chiar de cititori in decursul lecturii, iaraltele cer un material documentar mai intins, pe care din moment ce InstitutulSocial Romn il detine, nu ne rmne dect s-1 publicAm treptat si s lsmconcluziile la urm, dup cum cere cu drept cuvnt metodologia stiintelor deobservatie. 1 RAIAN HERSENI

www.dacoromanica.ro

MONOGRAFIA SOCIOLOGICAA SATULUI BELINTOPROBLEME JURIDICE IN LEGATURA CU FAMILIA

Cercetrile privitoare la problemele in leggturg cu manifestrile juridice dinsfinul familiel le-am Mcut prin metoda fiselor individuale luate pe gospodrii princte un informator-membru al gospodriei examinate.

Informatiunile le-am luat si le-am inscris in fis personal, umblnd dingospodrie in gospodrie, controlnd si complectnd informatiunile cu cele observatela fata locului,

In felul acesta mi-a reusit s cercetez in total 130 de gospodrii. Tinndseamg de faptul c, potrivit datelor culese de alti monografisti asupra intregiicomune, la o gospodrie revine in medie 1.44 familii, inseamn c1 am examinat187 de familii. Numrul total al gospodriilor din Belinti este de 490, far alfamiliilor de '710.

Problemele si rezultatele cercetrilor Mcute asupra lor sunt uringtoarele :L Manifestiiri juridice de ordin patrimonial : 1. Conversiunea, Dintre cele

130 de gospodrii cercetate asupra acestei probleme sociale att de generalg, amaflat a sunt interesate la conversiune 59 gosp., adeca 46%; neinteresate laconversiune 71 gosp,, adecii 54%. Dintre cele interesate la conversiune, suntinteresate in calitate de debitoare 53 gosp,, adecg 41%; in calitate de creditoare6 gosp., adeca 5%. Creditorii gospodrillor debitoare sunt ; persoane particulare la8 gosp., adea 15%; institute bancare la 45 gosp adec 85%.

In comun neexistnd nici pe vremuri vreo bancg, bncile creditoare suntdin jur 0 anume in ordinea insemnttii lor, socotit dupg frecventa cazurilor,sunt ; Banca Poporalg din Chiztn, diferite band din Lugoj, Banca Timisana sialte bnci din Timisoara. La data examinrii nici cei interesati la conversiune ilucuno0eau confinutul qi condifiunile esentiale ale legii. $tiau doar att c deocam-dat nu se plteste nimic. Priviau legea cu oarecare neincredere, fiindcg prea s'amodificat mult an de an si din aceast cauz nici nu manifestau vreun interesdeosebit de a cunoaste dispozitiunile ei.

2. Sisteme de dobandirea averii imobile. In cele 130 de gospodrii s'a dobanditproprietatea imobilelor : prin moqtenire in 64 gosp,, adeca 49%; prin cumprarein 12 gosp., adec 9%; prin tinere" in 8 gosp,, adec 6%; prin most. cumpr.si tinere in 2 gosp,, adecg 210; prin mostenire si cumpgr. in 31 gosp adeca 2410;prin mostenire si tinere in 6 gosp adecg 4.5%; prin cumpgrare si tinere in 1gosp., adeca 1%. Nu s'a dobndit avere deloc in 6 gosp., adeca 4.510.

Modul de dobndirea proprietfitii imobiliare prin tinere" este caracteristic sifrecvent in regiunile in cari depopularea este in plin progres. Proprietarii deimobile rrnnnd Mil rude apropiate, la o varst mai inaintat se dau in tinerecuiva" adeca intr , in familia cuiva sau aduce pe cineva in familia sa, ciiruiapentru a il intrefine i se ingrijeqte de el pang la moarte, ii doneaza imobilele sale,

1 Din lucriirile Institutului Social Banat-Crisana. Vezi si studial d-lui A. C. Brudariu dinNr. 7-9 al Rev. Sociologie Romneascli, In care se trateaz multe probleme aseminatoare, dinacelas sat, dar pe cazuri diferite.

www.dacoromanica.ro


Un alt mod de dobandire a imobilelor este qi improprietrirea in baza legeiagrare. Aceast chestiune fiind ins prea vasta, am cuprins-o inteun studiuspecial.

3. Sisteme de inzestrare. Bunurile mobile ce fac parte din zestre le primescsotii in posesiune si in proprietate and se castoresc. Zestrea compusa din imobiledesi o stabilesc parintii sotilor la data casatoriel si le-o predau in folosint efectiva,dreptul de proprietate, care se dobandeste prin inscrierea in cartea funduara,nu-1 dau cleat prin testament ori prin contract de donatie facut in preajmamortii.

Datorita acestui sistem de inzestrare, proprietarul averii imobile dintr'o gospo-dark este bunicul, iar in lipsa lui tatal, Familiile in subordine, a feciorului i a nepotului,sau a fetei si a nepoatei, traiesc in aceea gospodarie cu bunicul, stau sub con-ducerea lu, muncesc impreun si din surplusul veniturilor isi maresc patrimoniulprin noi achizitii cad formeaza tot proprietatea bunicului si numai daca este invarst mai inaintata se inscriu pe numele celor in subordine : mai mult pentru aevita taxele succesorale ce ar trebui pltite in cazul succesiunii dupa bunk, decatpentru a se abate dela sistemul de inzestrare.

In cele 130 de gospodarii n'am intalnit decal dou cazuri in cari la datacasatoriei s'a predat sotului qi proprietatea imobilar. Inteun caz s'a dat fiindcaerau copii din mai multe castorii si trebuia clarificat situatia celui ce se casa-torise, iar in al doilea fiindca cel ce se casatorea a renuntat la o parte dinportiunea ce i s'ar fi cuvenit din averea printeasca in baza legii. In alte 4 cazuris'a predat si proprietatea imobilelor tarziu dupa casatorie dintr'o pacaleala anaturii. Anume proprietarii, printii sotilor, aflandu-se pe patul de moarte au semnatcontracte de transferarea proprietatii si dupa aceea s'au insntosit. Chestionandu-iasupra motivelor cari ii determina s se Oita atat de strict de acest sistem deinzestrare, am prima urmtoarele trei tipuri de raspunsuri

uNu dam averea cu grumbuc (carte funduara, adeca cu drept de proprietate),fiinda copiii, cand se vad stapani, nu mai ascult de noi. S'apoi asa-i si obiceiula noi".

Grumbucul la avere o s-1 primeasca dup moartea mea, c daca nu m'ocauta (ingriji) s pot da averea la eel ce m'o cauta",

Nu dau averea cu grumbuc ca nu stiu cum s'or purta cei tined ; cadaca s'or purta rau s nu trabuiasca la batramete s umblu eu cu protauridupfi ei".

IL Manifesteiri juridice de ordin personal : 1. Neamurile fi rudele. Subraportul frecventei numelui de familie si a celui de botez, din tabloul intregelcomune, redau pe cele mai frecvente :

Nume de familie ; Gherga, 38/710 ; Adam, 24/710 ; Coariu, 23/710 ; Moise,23/710 ; Veche, 19/710 ; Heteg, 17/710 ; Cepzan, 17/710.

Name de botez : la brbati ; Ioan, 253/914 ; Constantin, 184/914 ; Dimitrie,130/914. La femei : Elena, 285/952 ; Maria, 262/952 ; Livia, 88/952.

2, Ciiseitoria. a) Motivarea ceiseitoriei fi criterille de alegere a sotilor. Se alegnumai de acelas neam adica romani, fie din comun fie din comunele vecine. Inultimele trei decenii n'a fost deck o singura casatorie mixt intre un german sio romanca, in anul 1931,

Sotii stint determinati la casatorie prin traditie si prin necesitatea de a formao familie. Este impusa aceasta si de parinti.

Am cercetat 88 de perechi asupra criteriilor mai apropiate dupa cad s'aucondus la alegerea sotilor $ am primit urmatorul rezultat. S'au luat din drag 33p, adeca 37/,, ; pentru avere 26 p. adeca 29/,) ; pL calitati fiz. (putere de munca)si morale 34 p. adeca 34%.

b) Realizarea ceiseitoriei fi ceremonialul ei. Tinerii se cunosc si se imprietenesc

www.dacoromanica.ro


la tirguri, la baluri, la hor gi la povegti seara. De multe ori la simpla recoman-datie si informatie a cuiva se cer in astorie.

In general cstoria se hotrgte de printi cu consimtamntul tinerilor.Nu rareori se intmpM ins c lipsegte consimtmntul unuia dintre tineri,

Primul pas spre realizarea astorie este pefitul, Petitul 11 face feciorul giprintii si printr'o cunostint sau rud, de obiceiu o femeie, care este trimisa lafamilia fetii, unde aduce la cunostint dorinta celor din partea crora a fosttrimis, de a lua pe fat in cAstorie, Petitoarea mai expune care-i situatiafeciorului si ia la cunogtint situatia fetii precum si rspunsul printilor fetii lacererea in cstorie,

In caz de rspuns favorabil urmeaz al doilea pas care este utocma" (toemeala)impreunat de cele mai multe ori cu creginfa" (logodna), Asupra situatiei tinerilorfiind informate ambele familii chiar inainte de petit, iar dup petit si mai mult, sefixeazA o zi, de obiceiu de duminec sau de srbtoare, in care printii tinerilor mergla familia fetii gi fr multe discutil precizeazA conditiunile gi cad de acord. Despreaceast zi care se fixeaza cam la o sptmn dup petit, se avizeazA familia fetiisi apoi ' e prezint printii feciorului insotiti de rudele cele mai apropiate, de unulsau doi vecini, de petitoare gi de fecior, la familia fetii unde sunt agteptati de aceleagipersoane din partea fetii, Dupa discutiile preliminarii dintre OHO, se trece ladiscutiile de amnunt privitor la zestre, la infiintarea nouiei gospodrii etc. Cziindde acord prtile ca semn de intrirea conventiei isi dau mna, iar mama fecioruluiii (IA fetii in poala sortului tip numita cpare (avans) de 300 - 1500 lei, duplsituatia prtilor, ori unul sau mai multi galbeni" (bani de aur veritabil) precumsi alte. daruri. Asistenta deasemenea ii doneazA site o surn de bani neinsemnat.Dela acest moment incepnd se zice c tinerii sunt tocmiti.

Cnd se face si creginta" in aceeag zi, dup tocm tinerii insotiti de suitaformat din persoanele susnumite, se prezint ofiterului de stare civil, aducndu-ila cunogtint intentiunea de a se cstori gi cerand &A se fac publicatiunile legale.Dup cregint" toti sunt retinuti la mas de familia fetii.

c) Ceipara. Punctul de vedere gi obiceiul cum trebuie restituit cpara incazul ca unul dintre finer! ar renunta la realizarea castoriei nu este fixatunitar,

Am cercetat in aceast privint 44 de cazuri ce au intervenit in ultimele 3decenii, primind urmtorul rezultat

Dach a renuntat feciorul, pierde cpara. Dac a renuntat fata, cpara serestituie : simplu in 30 de cazuri, adec 68%; dublu in 10 cazuri, adeca 23/, idublu in 4 cazuri, stipulndu-se astfel, adec 9%.

d) Ceistitoril propriu zisii, La cregint se stabileste gi data cstoriei propriuzise, care de cele mai multe ori se face la 3-4 sAptrnni dup cregint, adecindat dup expirarea termenelor legale de publicatie. Ziva asatoriei se stabilestepe o zi de dumineca ori de srbtoare, in care zi se face att csatoria civil cfitgi cea religioas, urmat de nunt.

Nu toti se csatoresc gi civil gi religios. Dintre 92 de perechi cercetate, amaflat : 63 p. adec 69%, cstorite civil gi religios ; 29 p. adeca 31%, castoritenumai civil.

Cercetrile fcute asupra cauzelor cari i-au determinat s nu se cstoreascgi in fata altarului mi-au dat rezultatul urmtor : din jeni i : vrst inaintat, o cash"-toile dup mai multi ani de concubinaj, au mai fost in cAstoria anterioar cs-toriti religios 5 p, adea 17%; din cauza cheltuelilor : taxa la preot de cteva sutede lei, taxa la biseric, haine de mireas, pnza pe capul mirilor, apoi cheltuelilecu nagii gi cu nunta fiind obiceiul de a se face nunta dupa astoria religioas, 24p. adec 83%,

e) Vetrsta la care se ceiseitoresc :

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIE ROMANEAS CA

( BA RBA TI.". 1La

viirstade

Cununati civilcifre absolute ,cifre relative in /o

1904-1913 1914-1923 1924-1933 1904-1913 1914-1923 1924-1933......

13 - - - - - -14 - - - - - -15 - - - - - -16 - 1 1 - 0,5 0,517 2 10 5 1 5 318 15 17 16 6 8 919 20 25 24 8 12 1320 9 26 17 4 12 9,521 9 16 12 4 7 722 10 7 5 4 3 323 12 9 7 5 4 424 31 12 8 13 6 425 26 14 15 11 7 826 18 10 15 8 5 827 10 6 5 4 2,5 328 6 4 3 6 ) 2 229 5 2 5 2 1 330 7 5 4 3 2 2

peste 30 58 48 38 24 23 21

FEMELa

varstaCununati civil

cifre absolute cifre relative in procentde 1904-1913 [ 1914-1923 1924-1933 1904-1913 1914-1923 1924-1933

13 8 1 - - 0,5 -14 13 5 2 3 2

.

115 23 13 12 5 6 716 22 19 26 10 9 1417 23 25 26 9,5 12 1418 19 28 18 10 14 1019 15 19 9 8 9 520 13 9 16 6 4 921 14 11 10 5 6 622 6 6 4 6 3 223 7 7 6 2,5 3 324 4 7 5 3 3 325 9 2 1 2 1 0,526 4 6 4 4 3 227 5 4 2 2 2 128 4 8 3 2 4 229 6 3 1 2 1,5 0,530 43 2 2 3 i 1

peste 30 - 13 34 17 15 19

25

CAstoria civil la brbati incepe la 17 ani pi procentul cel mai mare este18, 19 pi 20 ani, pe cnd la femei incepe la 14 ani i procentul este mai marela 16, 17 pi 18 anL

f). Ceiseitoride dupei anotimp. Date le ce urmeaza sunt extrase din intervalulde limp dela 1924-1933. In luna Ianuarie 9/(,; in luna Februarie 24%; in luna

'

www.dacoromanica.ro


Martie 7%; in luna Aprilie 1%; in luna Mai 13%; in luna Iunie 4%; in lunaJulie 3%; in luna August 4%; in luna Septemvrie '7%; in luna Octomvrie 9%; inluna Noemvrie 150/o; in luna Decemvrie 40/0,

In Aprilie procentul e scazut Hind postul PaTtelor 0 csatorille interzise debiserica.

g) Starea civild sub raportul caseitoriei. Totalul populatiei in 1934, 2077.Neastoriti, 606. CAsatoriti, 1160, Divortati, vcluvi 0 nedeclarati, 311,

Beirbati : Total, 973, Necsatoriti, 319. Csatoriti, 580, Divortati, 74, Femei :Total, 1104. Neasatorite, 287, CAsatorite, 580, Divortate, vAduve qi nedeclarate 237,

Casatorii la 1000 locuitori

1901-1910 1911-1920 1921-1930 1931-1933

8.1 8.5 10.1 5.7.1111

3, Divorturi. Procentul divorturilor este favorabil influentat de adulterele pu-blice. Se prezint astfel:

Divorturi la 100 distorii

1901-1910 1911-1920 1921-1930 1931-1933

0.4 13.8 16.2 7.9

4, Raptul, A disprut aproape complect. Dintre cele 130 gospodrii cercetatenumai in 3 gospodrii am aflat ca7uri intimplate cu persoane inch' in viat, ceeaceinseamn 2%, Pe vremuri era mai des. Se intmpla cnd printii se opuneau lacstoria copiilor lor, cari se iubeau i tineau s se ia in castorie. Feciorul inteozi, deobiceiu pe inserate, rpia fata cu invoirea ei, se adapostiau mai multe zilela o rucla sau un cunoscut din sat sau din satele vecine i apoi iqeau la iveal.Rezultatul era de cele mai multe ori e printii fAceau cele bune", adeca i0dadeau invoirea la castoria lor, impchndu-se cu situatia. Azi raptul e privit desteni ca ceva rtninos

Disparitia raptului mi-au explicat-o unanim prin urmatoarele: Ficiorii la noiis buni, moi i ruenofi. In satele din jur raptul qi acum se practica des, fiindcaoamenii sunt mai indreisneti i mai blestemati".

5, Adulterul, Adulterele ascunse, adeca cele cAnd unul dintre sotii casatoritilegal are raporturi sexuale cu persoane din afarl de castorie, nu au putut ficercetate din cauza caracterului. secret qi de prea mare intimitate a faptului. Dininformatiunile primite in general, rezult ins ea se practic pe o scar destul deintins, aci sotul fiind vepic pe drumuri pentru ali vinde produsele, controlulreciproc al fidelittii conjugale nu se poate face. In multe cazuri nici nu se preapretinde respectarea acestei obligatii conjugale.

Nu lipsesc alai adulterele publice: cand unul dintre soli, de0 nu s'a desfcutastoria legal, dup intreruperea convietuirii, incepe convietuirea in casniciecomun cu altul. In cele 187 de familii cercetate am aflat adultere publice in 15cazuri, adecti elo,

6, Concubinajul. Dintre cele 187 familii cercetate am aflat convietuireainceput prin concubinaj la 47 familii adeca 25%; la data constatrii mai &Mau inconcubinaj 31 familii adee 17%,

www.dacoromanica.ro


Cercetrile intreprinse asupra cauzelor concubinajului mi-au dat urmtorulrezultat :

CAUZE Au inceputcony. inconcubinaj

Mai trglescin concubinaj

din cauza cg. n'aveau Waste legalipentru castorie 11=6Ve 4=2%

din cauza cgsgtoriei anterioare ne-desf Acute 21=-11% 15=8%

din cauza obicelului si precautiunii . 11=6Vo 9=-'5%din alte catize (indolentg, bitranete,

armatg, etc.) 4=2Ve 3=2%In familiile mai instrite concubinajul e mai rar si nu este privit cu ochi

buni. In schimb in celelalte familii este mult apreciat si pe cel practicat din obiceiusi din precautiune il justificA astfel : Nu m cunun c dacA nu pot trAi cu el sam pot scApa mai usor adecA mai jute i fr cheltueli".

Dintre cazurile intAlnite cele mai speciale sunt Intr'o gospodrie dintre celemai bine instrite, feciorul care abia implinise 30 de ani, trecuse prin 3 cAsniciiin concubinaj i prin 3 in cstorie legal. Intealt gospodrie cei 3 copii un feciorsi 2 fete, au inceput convietuirea in concubinaj toti trei si dup cte o cAsAtoriede incercare de scurt timp s'au reintors toti in gospodria printeascA asteptndperspectiva unor noi incercAri, fr a se gin& la o cAstorie legal.

7. Nafteri legitime qi nelegitime. Datele privitoare la aceast problem le-amprocurat din registrele de stare civill dela Primria comunei Belinti si se referAla ultimii 30 de ani.

Le-am impArtit in trei tablouri de cte 10 ani, exprimate pentru fiecare anin cifre absolute si proportionale dupA cum urmeazA :

TABLOUL I/I a s t er

AnulCifre absolute

ICifre proportionale

legitime nelegitime Total la 100 nester'suntnelegitime

la 1 nasterenelegitima

sunt legitime

1904 53 13 66 19.6 4

1905 39 11 50 22 3.5

1906 58 13 71 18.3 4.51907 45 13 58 22.4 3.51908 58 13 71 18.3 4.51909 51 5 56 8.8 10.21910 53 3 56 5.4 17.61911 55 10 65 15.3 5.51912 45 11 56 19.61 41913 35 4 39 10.2 8.7

Total . 492 96 588

, - . -

. . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

/:?(N

IN

cr)

-


TABLOUL IIN a s t er

AnulCifre absolute Cfre proporfionale

legitime nelegtme Total la 100 nasterisuntnelegitme

la 1 nasterenelegitm

sunt legitime

1914 36 5 41 12.2 7.21915 32 4 36 11.1 81916 12 1 13 7.0 121917 16 1 17 5.9 161918 13 2 15 13.3 6.51919 28 3 31 9.6 9.31920 41 8 49 16.3 5.11921 28 4 32 12.5 71922 27 8 35 22 8 3.31923 36 5 41 12.1 7.2Total 269 41 310

TABLOUL IIINa s t erAnul

Cfre absolute Cfre proporfonalelegitme nelegtIme Total la 100 nastersunt

nelegitime

la 1 nasterenelcgitima

hunt legitime

1924 28 7 35 20 41925 33 9 42 21.4 3.61926 30 8 38 21 3.71927 41 7 48 14.5 5.81928 27 7 34 20.5 3.81929 29 8 37 21.6 3.61930 27 6 33 18.1 4.51931 29 4 33 12.1 7,31932 32 6 38 15.7 5.31933 26 8 34 23.5 3.2Total 302 70 372

Medulla datelor dupd tablouri sunt:

Tablonl I (1904-13) 49 10 59 15.7 6.6Tabloul II (1914-23) 27 4 31 12.3 8.2Tabloul III (1924-33) 30 7 37 18.8 4.5

Observ c datele din tabloul II sunt influentate de rsboiul mondial (1914-1918),In coloana IV-a se vede c procentual nasterile nelegitime in ultimul deceniu aucrescut simtitor, ajungnd pn la un procent in medie de 18,8 cu maxima de23,5 si minima de 12.1. Cel mai mare procent de nasteri ilegitime din ultimii 30de ani a fost in 1931, de 23.5%, iar cel mai mic a fost in 1910, de 5.4%,

In intervalul de tirnp dela 1904 - 1913 dintre cei 96 de nelegitimi au fostrecunoscuti de tat 69 adec 72% din nscuti nelegitimi. Dintre acestia 4 au fostlegitimafi, iar 1 adoptat. In intervalul de limp dela 1914-1923, dintre cei 41 denelegitimi au fost recunoscuti de tat 25 adec 61% din nscutii nelegitimi, Dintre

MinImel

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIE ROMANEASC'A 29

acestia 1 a fost legitimat. In intervalul de (imp dela 1924 - 1933, dintre cei 70nelegitimi au fost recunoscuti de tati 66 adec. 89% din nscutli nelegitimi. Dintreacestia 5 au lost legitimati.

8. Procese, Dintre cele 130 de gospodrii au avut proce

Documents

Sociologie Romaneasca an 1 Nr. 11 an 1936