I. Judeţul ConstanţaI.1. Repere geograficeI.2. Istoric.II. Potenţialul turistic natural al judeţului ConstanţaII.1. Cadrul naturalII.2. Factori naturali terapeuticiII.3. Ariile protejate din judeţul Constanţa

III. Potenţialul turistic antropic al judeţului ConstanţaIII.1. Obiective turistice de natură istoricăIII.1. Obiective cu caracter economic

IV. InfrastructurăIV.1.Infrastructură specific turisticăIV.2. Infrastructură tehnică

Concluzii

Bibliografie

Localizare: in partea de sud-est a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la sud cu Bulgaria, la vest cu judetele Calarasi, Ialomita siBraila, iar la est cu Marea Neagra. Resedinta: Constanta (310.526 locuitori; Tomis a existat inca din sec. 7-6 i.e.n. ca oras portuar). Orase principale: Constanta (resedinta de judet), Mangalia, Medgidia, Basarabi, Cernavoda, Eforie, Harsova, Navodari, Negru-Voda, Ovidiu. Suprafata: 7.071 km2 Populatie: 715.172 locuitori, din care, in mediulurban: 502.048 locuitori, in mediul rural: 213.124 locuitori. Judeţul Constanţa face parte din Regiunea Sud -Est

Constanta a fost intemeiat in sec VI i.Hr. decolonisti greci care i-au dat denumirea de Tomissi s-a dezvoltat sub dominatia romana, cand aprimit si numele imparatului ConstantinDupace a fost aproape distrus, orasul a fost uitat timpde 1200 de ani, iar regele Carol I, i-a dat o viatanoua la sfarsitul secolului al XIX-lea, atat ca portcat si ca statiune la Marea Neagra. Au fostconstruite cladiri, hoteluri si un casino. Dupa1945 insă, surprizele sunt de alta natura: inimpunatoarele incaperi ale Liceului Mircea celBatran de exemplu, isi facusera dormitoare ...soldatii sovietici "eliberatori". Incepea o eranoua, plina de elan.

ReliefIn judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudineredusa, cu valori sub 200 m, doar in nordul judetului altitudineaatingand pe alocuri 250 m.

Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar inpartea de sud se intinde Podisul Dobrogei de Sud care seamanacu o campie inalta, avand un aspect calcaros. Litoralul MariiNegre este format la nord din cordoane de nisipb care separalacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abruptaformata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m.

Reteaua hidrografica

Cea mai importanta unitate hidrografica a judetului Constantaeste Marea Neagra, situata in partea estica a judetului. MareaNeagra este o mare continentala si are o suprafata de 411.540km˛. Adancimea maxima este mai mare de 2.211 m, insa,datorita configuratiei tarmului si a reliefului submarin,adancimea apei este mai mica in jurul malului romanesc.Salinitatea este de 20 - 22 ‰ la suprafata apei si de pana la 28‰ in adancime, dar scade datorita aportului de apa dulce (inMarea Neagra se varsa multe ape dulci).Reteaua hidrografica este formata din cursuri de apa (Dunarea,Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea), lacuri naturale si delunca, lagune (Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul,Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia), limane marine. Laacestea se adauga Canalul Dunare - Marea Neagra (64.2 km),Canalul Poarta Alba - Midia (27.5 km) si alte canale de irigatiidin Valea Cerasu.

ClimaRegimul climatic temperat - continental caracteristic judetului Constantaeste influentat de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si MareaNeagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. Inzona litorala, climatul prezinta o influenta marina. Climatul maritim estecaracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierniblande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.Temperaturile medii anuale variaza intre 10 °C in nordul si centrul judetuluisi peste 11 °C in sud. Variatiile multianuale nu depasesc 4 °C.Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian caredetermina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonulAzorelor provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre seresimt prin toamne lungi si calduroase, ca si prin primaveri tarzii siracoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia nord-nord-est,caracterizandu-se printr-o umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduceviscole si geruri.

Flora si vegetatiaIn judetul Constanta s-au dezvoltat specii de

plante care s-au adaptat conditiilor climatice deumiditate redusa. Vegetatia este caracteristica stepei,aici gasindu-se atat elemente floristice est-europenecat si specii din flora mediteraneana si balcanica.Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase,migdalipitici, porumbari si tufe de paducei. In imprejurimileConstantei se pot intalni o serie de plante specificeregiunii: clopotelul, garofita, cimbrisorul etc.

Vegetatia de nisipuri ocupa o zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre. Pe nisipurile plajelorcresc: orzul salbatic, perisorul de nisip, volbura denisip, jalesul, lucerna de nisip etc.

FaunaPrintre animalele care traiesc pe teritoriuljudetului Constanta se numara iepurii,dihorii, lupii, vulpile, harciogul mic s.a.Dintre reptile, pe litoral se pot gasi diversespecii de serpi, soparla verde (inrudita cugusterul), iar dintre pasari, mai multe speciide pescarusi. Dintre speciile rare ocrotite delege fac parte piciorongul si pescarusul mic.Dintre insectele intalnite pe litoral, cele mairaspandite sunt marele scarabeu, carabusulpatat, urechelnita, s.a. Pe litoral se mai potintalni: broasca testoasa de uscat, broasca deapa, testoasa marina.

Bogăţiile solului

În subsol sunt importante resurseminerale printre care se numărămineralele feroase, apele mineralizate,materialele de construcţii, izvoarelemezotermale, rocile comune şi celefosfatice. Suprafata podişului este în mareparte acoperită de o pătura de calcar şiloess, podişul Casimcea având chiar ostructură aparte: un amestec de şisturiverzi acoperite de calcare jurasice şistraturi de loess. Platforma continentală aMării Negre are importante resurse dehidrocarburi şi minerale puse în valoare pemăsura dării în folosinţă a unor instalaţiide foraj marin.

Litoralul Mării Negre

Nota caracteristică a spaţiuluiconstănţean este dată de litoralul mării negre, un„pământ al făgăduinţei“, ce se întinde în judeţulConstanţa pe o lungime de peste 100 km (dintotalul de 244 km) care formează ieşirea la marea României. Minunata rivieră româneascăbeneficiază de farmecul deosebit al Mării Negre(a treia mare europeană ca întindere şi a doua caadâncime, cu salinitate redusă (17 - 18‰ la ţărmşi temperatura apei vara de 20 - 250C). În MareaNeagră nu există curenţi, plante sau peştipericuloşi. Platforma litorală coboară lin de laplajă (pe o fâşie de 100 - 200 m spre larg,adâncimea apei este redusă: 1 - 2 m),eliminându-se astfel orice factor de risc. . Marileîntinderi de plajă sunt „pavate“ cu nisip auriu deo fineţe deosebită. Peste tot plajele sunt orientatespre răsărit. Între Mamaia şi Mangalia se întindeparcă un singur oraş, o complexă staţiune.

LacuriTechirghiol, cel mai bogat lac cu nămol terapeutic din România,compus din elemente organice amestecate cu substanţe minerale şiconstituind principalul element în tratamentul multiplelor afecţiuni,pentru care este atât de solicitată staţiunea de pe malurile sale. Este celmai întins lac salin din ţara noastră (11,7 km2). Acest liman fluvio-maritim (ce a fost cândva un golf de mare) formează în prezent orezervaţie faunistică (unde trăiesc, printre altele, peste 124 de specii depăsări, multe dintre ele rarităţi). Lacul reprezintă şi o însemnată bazăde agrement, fiind dotat cu numeroase bărci şi şalupe. Bugeac, limanfluvial, important centru piscico pe dreapta Dunării. Oltina, limanfluvial, important centru piscicol pe dreapta Dunării. Corbu, Taşcău,Tatlageac, limanuri fluviomarine, unde se pot practica sporturi nautice,au o deosebită importanţă datorită nămolului cu calităţi terapeutice.Sinoe şi Siutghiol, lagune marine, reprezintă fostele golfuri marine iarîn prezent sunt importante pentru piscicultură.

•Masivul Cheia•Rezervatia Fantanita-Murfatlar•Dunele litorale de la Agigea•Padurea Hagieni•Lacul Techirghiol•Canarelele de la Harsov•Pesterile de la Gurile Dobrogei•Punctul fosilifer de la Aliman•Punctul fosilifer Seimenii Mari•Punctul fosilifer Cernavoda•Reciful de la Topalu

III.1. Obiective turistice de natură

istorică:

•Cetatea Callatis

•Cetatea Adamclisi

•Cetatea Tomis

• Cetatea Histria

•Cetatea Axiopolis

•Cetatea Capidava

•Cetatea Ulmetum

•Hârşova

•Tezaurul de laPietroasele

Edificii religioase

Moscheea din Constanţa, construită în 1910 în stil maur, în loculvechii geamii din 1822. Este o copie fidelă a marii moschee Konya dinAnatolia (Turcia). Deţine o frumoasă pictură interioară. Din minaretul, înaltde 50 m, se deschide o încântătoare panoramă a oraşului şi portului.

Catedrala ortodoxă din Constanţa, construită între 1883 - 1895 înstilul vechii arhitecturi din Ţara Românească, cu picturi murale interioareexecutate de D. Mircea.

Alte edificii religioase: Biserica elenă Metamorfosis din Constanţa(1865 - 1867), Moscheea Esmahan Sultan din Mangalia (1590), construită înstil maur, Mănăstirea Dervenţ (pe DN 3, între braţul Ostrov şi lacul Bugeac),monument istoric, dar şi izvor cu puteri tămăduitoare, Complexul monasticde la Basarabi (sec. IX - X), aşezare călugărească rupestră, unicat al culturiistrăvechi româneşti, Biserica ortodoxă „Sfântu Gheorghe” din Constanţa(1905 - 1911), cu picturi murale realizate de Nicolae Tonitza

Edificii culturaleMuzeul de istorie naţională şi arheologie din Constanţa, unul dintre cele

mai bogate muzee din ţară, prezintă colecţii de arheologie preistorică, greacă,romană, bizantină, medievală. Dintre statuile expuse, cele mai de seamă sunt celeale zeiţei Fortuna şi zeului Pontos (protectorii oraşului), şarpele Glycon. Complexulmuzeal de ştiinţele naturii din Constanţa, cuprinde Acvariul, Delfinariul,Planetariul şi Observatorul Astronomic. Acvariul expune peste 100 de specii depeşti din Marea Neagră şi din alte mări ale lumii. Muzeul de artă din Constanţa,deţine valoroase lucrări (pictură, sculptură şi grafică) ale artiştilor noştri de frunte:Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, CorneliuBaba, Dimitrie Paciurea, Ion Ţuculescu, Ion Jalea, Vida Gheza. Alte edificiiculturale: Muzeul Mării din Constanţa, are o bogată colecţie de faună acvatică dinapele planetei, Muzeul de Artă Populară din Constanţa are colecţii etnograficedobrogene, artă populară, ceramică, ţesături, scoarţă, Muzeul Marinei prezintăistoria marinei româneşti şi a flotei comerciale.

Monumente şi statuiMonumentul triumfal „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi (64 km de

Constanţa), edificiu unic în provinciile romane, ca dimensiuni şi bogăţiedecorativă. Ridicat între 106 - 109 d.Hr., cinsteşte victoria obţinută de împăratulTraian asupra dacilor, în 102 d.Hr. De o valoare excepţională sunt metropolele carene înfăţişează scene din lupta dacilor cu romanii, fiind un autentic act de istoriedaco-romană. Statuia lui Ovidiu din Constanţa, în memoria poetului latinPublius Ovidiu Naso, născut în 43 î.Hr şi exilat la Tomis în 8 d.Hr, unde a muritdupă 9 ani. Statuia este opera sculptorului Ettore Ferrari (1887). Statuia luiEminescu de la Constanţa, realizată de sculptorul Oscar Han în 1930 şi amplasatăpe malul mării.

:

Podgoria Murfatlar – podgorie de înalt prestigiua României, amplasată în centrul podişului Dobrogean,beneficiara unui climat generos, ce oferă şansa realizăriiunor vinuri naturale dulci, remarcabile, certificate deprofesionoşti şi cu nenumărate medalii de aur laconcursurile internaţionale. În imediata apropiere amunicipiului Constanţa, în faţa călătorului se aratădealurile calcaroase ale Murfatlarului, acoperite cu vie dinviţă nobilă. Legenda spune că însuşi Dionysus, ZeulVinului, s-ar fi născut pe aceste meleaguri mirificeaparţinând străvechii Tracia. După ce Dacia a fost cucerităde romani, în anul 106 d.Hr, pe monezile bătute de cătrecuceritori, noua Provincie romană Dacia Felix (DaciaBucuroasă) era reprezentată de o femeie căreia doi copii îiofereau struguri.

Farul Genovez – Constanţa, înalt de 8 m,construit de Genovezi în sec. XIV

•StaţiuneaMamaia•Staţiunea EforieNord•Techirghiol•Costineşti•Olimp•Neptun•Jupiter•Cap Aurora•Venus•Saturn•Vama Veche – 2Mai

IV.1.Infrastructură specific turisticăNumar spaţii de cazare total 998 Hoteluri 331 , Moteluri 3,

Hoteluri pentru tineret 7, Hosteluri 6, Cabane turistice 1, Campinguri47 , Vile turistice 513, Tabere de elevi 13, Pensiuni turistice urbane44,Pensiuni turistice rurale 33, Capacitate de cazare (locuri) Total121717

•IV.2. Infrastructură tehnică•

•Cale Ferata Bucuresti – Constanta - statiuni -Mangalia•În sezon sunt aproximativ 7 trenuri pe zi, pe ruta Bucuresti-Constanta, si 17 trenuri pe zi, la intervale de cate o jumatate de ora,din Constanta spre statiuni si Mangalia, iar 20 de trenuri speciale faclegatura între principalele orase ale tarii si litoralul romanesc. Înextrasezon numarul de trenuri este la jumatate.•Cale Auto•# Autostrada Bucuresti – Constanta « Autostrada Soarelui » - pana inprezent din distanta totala de 225 km sunt operationali doar 152 kmde la Bucuresti pana in Cernavoda•# Bucuresti – Urziceni – Slobozia – Giurgeni – Harsova – MihailKogalniceanu – Ovidiu – Constanta (DN 2, E 60);•# Bucuresti – Lehliu – Fetesti– Cernavoda– Medgidia- Basarabi–Constanta (DN 3)•# Tulcea – Mihai Viteazu – Ovidiu – Constanta – Eforie Nord –Mangalia Vama Veche (punct de frontiera) – Durankulak ( Bulgaria)DN 22, E 87;•Cale Aeriana Aeroportul International Mihail Kogalniceanu estesituat la 26 km de municipiul Constanta.•Cale Maritima si Fluviala•# Portul Constanta reprezinta locul de acostare a numeroase nave decroaziera.•# Porturile Fetesti si Harsova pe fluviul Dunarea•# Canalul Dunare Marea Neagra, între Cernavoda – Medgidia –Basarabi – Port Agigea Constanta Sud.

Judetul Constanta concentreaza 43% din potentialul turistic al tarii,reprezentand una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei. Cutoate că are un potential turistic imens, care nu este exploatat nici macar 50%din adevarata sa valoare. Pana cand vor intelege si autoritatile locale, dar siMinisterul Turismului ca judetul Constanta nu inseamna numai turism delitoral si vor gandi o strategie de promovare complexa a sud-estului tarii va maitrece, cu siguranta, mult timp. Pana atunci insa, vestigii arheologice, religioasesau chiar speologice de importanta internationala risca sa se degradeze dininconstienta sau teribilismul localnicilor si al turistilor dornici de aventura.

Constienti de potentialul turistic neexploatat al judetului, dar sipentru ca politica de dezvoltare a Uniunii Europene pune accentul pedezvoltarea regionala si zonala, fapt care induce ideea ca proiectele dedezvoltare care au o vedere ampla asupra evolutiei unei regiuni au mai multesanse de finantare comunitara decat un proiect promovat fara o astfel de baza,Consiliul Judetean Constanta a adoptat o hotarare prin care a stabilitprincipalele zone turistice ale judetului. Astfel, CJC spera sa implementezeproiecte turistice transfrontaliere cu statele invecinate.

1. Ielenicz, M. Comănescu, L. România-Potenţial turistic, Ed. Universitară, Bucureşti,2006.2. Rădulescu, I. Herbst-Rădoi, A. Judeţul Constanţa, Ed. Academiei Republicii SocialisteRomânia, Bucureşti, 1974.3. Elena Borodi, Ion Popa, Gheorghe Andronic, Ionela Daraban Judeţele Patriei,Constanţa. Monografie, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980.4. Institutul National de Statistica, Breviar Turism 2007.5. Institutul National de Statistica Directia Judeteana de Statistica Constanta, AnuarulStatistic al Judetului Constanta, 2008.

Surse Internet:

www.mie.ro (Ministerul Integrării Europene Metodologie privindevaluarea potenţialului turistic în unitaţile administrativ-teritoriale de bază.)www.cjc.ro (Consiliul Judetean Constanta)www.turism-constanta.ro (Directia de Comert, Turism, Servicii publice si Agrement)ww.constanta.insse.ro (Direcţia Judeţeană de Statistică – Constanţa)