14
ELEMENTE SI PROBLEME VIZATE IN ANALIZA ORGANIZARII SI CARACTERISTICILOR SPATIILOR VERZI URBANE IN SECTORTUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI Municipiul București este capitala României și totodată cel mai mare centru urban, un principal centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educațional, stiințific și cultural din România. Este situat în sud-estul ţării, între Ploieşti la nord şi Giurgiu la sud. Oraşul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. În forma administrativă actuală, orașul este divizat în 6 sectoare urbane administrative și măsoară aproximativ 22 km între extremitatea nordica și cea sudică și 20 km între extremitatea vestică și cea estică. Municipiul se întinde pe un intravilan de circa 160 kmp, în total având o suprafață de 228 kmp (în care se includ și terenurile agricole, drumurile și pădurile din jur). Sectorul 5 este situat în partea de sud-vest a Bucureştiului, cu prelungiri în zona judeţului Ilfov, care conduc spre oraşele Giurgiu şi Alexandria, sectorul 5 se învecinează la est cu sectorul IV, la nord cu sectoarele I şi III şi la vest cu sectorul VI, desfăşurându-se pe o suprafaţă de 29 km², cu o populaţie de cca 270.000 de locuitori. Pornește ca şi celălalte

Spatii verzi

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Municipiul București este capitala României și totodată cel mai mare centru urban, un principal centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educațional, stiințific și cultural din România. Este situat în sud-estul ţării, între Ploieşti la nord şi Giurgiu la sud. Oraşul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română.

Citation preview

ELEMENTE SI PROBLEME VIZATE IN ANALIZA ORGANIZARII SI CARACTERISTICILOR SPATIILOR VERZI URBANE IN SECTORTUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

Municipiul Bucureti este capitala Romniei i totodatcel mai mare centru urban, un principal centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educaional, stiinific i cultural din Romnia.Este situat n sud-estul rii, ntre Ploieti la nord i Giurgiu la sud. Oraul se afl n Cmpia Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn. n forma administrativ actual, oraul este divizat n 6 sectoare urbane administrative i msoar aproximativ 22 km ntre extremitatea nordica i cea sudic i 20 km ntre extremitatea vestic i cea estic. Municipiul se ntinde pe un intravilan de circa 160 kmp, n total avnd o suprafa de 228 kmp (n care se includ i terenurile agricole, drumurile i pdurile din jur).Sectorul 5 este situat n partea de sud-vest a Bucuretiului, cu prelungiri n zona judeului Ilfov, care conduc spre oraele Giurgiu i Alexandria,sectorul5 se nvecineaz la est cusectorulIV, la nord cu sectoarele I i III i la vest cusectorulVI, desfurndu-se pe o suprafa de 29 km, cu o populaie de cca 270.000 de locuitori. Pornete ca i cellalte sectoare exact din centrul capitalei, respectiv din Piaa Universitatii.SectorulV se remarc i el ca o parte a unei forme geometrice care se deschide spre toate punctele cardinale ale oraului.Suprafaa acestuisector, n care predomin relieful plat de cmpie este strbtut n zona sa nordic de o poriune a rului Dmbovia, care avea pe malul ei drept Dealul Mihai Vod (cunoscut i sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde i avea slaul zona istoric a capitalei dominat de strvechea mnstirea Mihai Vod, monument emblematic al Bucuretiului.

Localizarea sectorului V al Municipiului Bucureti

Limita sectorului V al Municipiului Bucureti

Termenul de spaiu verde este descris, conform Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 (Legea privind reglementarea i administrarea spaiilor verzi urbane) ca zona verde n cadrul oraelor i municipiilor, definit ca o reea mozaicat sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al crei specific este determinat de vegetaie (lemnoas, arborescent, arbustiv, floricol, erbacee).,,Spaiul verde este un concept care a aprut n literatura de specialitate de-abia la nceputul anilor 20 ai secolului trecut. nainte ca acest concept s apar, spaiile verzi se refereau numai la parcurile i la grdinile din acea vreme. n momentul n care aceast noiune a aprut, numrul de elemente ce pot fi considerate pri componente ale spaiului verde a crescut. Primele elemente incluse au fost cimitirele, terenurile destinate sportului, terenuri lede joac, terenurile de instrucie militar, pepinierele, livezile iar mai apoi s-au adugat scuarurile, aliniamentele stradale i altele.Spaiul verde poate fi consideratun areal multifuncional.Prin producerea de oxigen, contribuie la mbuntirea aerului din mediul urban, mprosptndu-l permanent, prin consumul de CO2 i eliminarea de O2 n urma procesului de fotosintez. Acioneaz de asemenea ca un ,,filtru verde pentru noxe i diferite pulberi, purificnd atmosfera.Spaiul verde este de asemenea o barier n faa vntului i a polurii fonice, acionnd prin captarea i dispersia sunetelor.n plus, acesta constituie un loc de recreere i odihn, un spaiu de deconectare pentru locuitorii unui ora. De asemenea, cu ct spaiile verzi sunt mai numeroase, mai diverse, mai bogate n specii i feluri de peisaje, cu att impactul lor psihologic este mai mare. Rolul decorativ este i el important, spaiul verde putnd masca cldiri mai puin estetice, ,,umaniznd aspectul mediului urban i nfrumusendu-l.Sectorul 5 a fost sectorul care, dup 1989, a pierdut cele mai multe spaii verzi, suprafaa acestora reducndu-se ntr-un timp foarte scurt. Dac n anul 1989, 528,3 ha nverzeau sectorul 5, acestea au sczut n doar 5 ani cu 35%, ajungnd la doar 341,1 ha n anul 1995. Pn n anul 2001, spaiile verzi sunt cu aproape 60% mai reduse dect n anul 1989. Pn n anul 2005 se mai pierd aproape 22 ha de spaiu verde i suprafaa scade sub 200 ha. ntre anii 2006 i 2008, suprafaa rmne aproximativ constant, pierderile nefiind foarte semnificative. n toi aceti ani, sectorul 5 se menine ca sectorul cu cele mai puine spaii verzi, n anul 2008 diferena dintre acesta i sectorul ce n surclasa, 6, fiind de aproximativ 155 de ha Totui, n doar 2 ani, ntre 2008 i 2010, suprafaa de spaii verzi din sectorul 5 se extinde cu peste 107%, ajungnd la 369,3 ha. Evoluia este de apreciat, ns sectorul 5 nu a ajuns la suprafeele de spaiu verde de care dispunea n 1989.

Evoluia spaiului verde in sectorul 5

Unul dintre parcurile importante din sectorul 5 este parcul Izvor, un parc tnr, construit pe ruinele a dou mari cartiere, Uranus i Izvor. Are o suprafa de 17 ha i aleile sale sunt astzi strbtute de copii, bicicliti, practicani de jogging i amatori de plimbri, sau iubitori de cini, refcnd traseele strzilor de mai demult: Saturn, Jupiter, Puul cu Ap Rece, care au cedat pmntul parcului de azi.Este un parc rectangular, iluminat n mare parte cu energie provenit de la panouri solare..Ca i mobilier urban ntlnim bnci pe aleeile centrale i laterale, mese de ping pong i couri de gunoi la circa 50 m. Parcul este dotat cu terenuri de fotbal/basket, locuri de joac pentru copii i un spaiu special pentru cini. ntalnim specii variate de arbori, n special foioase precum tei , plopi, stejari si chiar i grdini cu flori ornamentale. Parcul izvor a fost folosit i ca loc pentru evenimente/ concerte (Tuborg Green Fest).

Parcul Eroilor este un alt parc din sectorul 5. Este un parc de mici dimenisuni, de forma triunghiular, aflat n nordul sectorului 5. Este dotat cu alei cimentate, couri de gunoi dese, statuie i un parc de skate. Este lipsit de bnci i toalete, iluminatul este electric, vegetaia este divers (foaioase in principal) iar momentan circa 50% din parc este antier datorita constuciei metroului.

Parcul Romniceanu este un alt parc din sectorul 5 , aflat n cartierul eroilor-cotroceni. Este un parc construit pe o pant abrupt ce avea ininte denumirea de clie. Are o forma alungit i este dotat cu alei cimentate, bnci i couri de gunoi dese, o masa de ping pong, mese de ah, loc penru cini, loc de joac pentru copii si fntn. Iluminatul este electric iar arborii sunt variai, n principal foioase, muli dintre ei destul de btrni. Este un parc foarte pitoresc i foarte accesibil pentru locuitorii din cartierele eroilor cotroceni.

Parcul Sebastian este un parc geometric aflat n centrul sectorului 5. Este dotat cu bnci i couri de gunoi dese, loc de joaca pentru copii, loc pentru exerciii fizice, mese de ping pong i ah, terenuri de tenis i o fantana n centrul parcului. Aleile sunt radiar concentrice i pornesc de la fntna din centrul parcului. Predomin arborii tineri i plantele crtoare. n parcul Sebastian au loc i evenimenete precum concerte sau festivaluri.

nafara parcurilor menionate mai sus mai ntalnim cteva parcuri de mici dimenisuni n carteierele ferentari i slaj precum parcul Humuleti sau parcul Ferentari.ntalinim de asemena i alte tipuri de spaii verzi n sector precum scuaruri nierbate, gradiniele din jurul blocurilor, o baz sportiv (Cotroceni), aliniamente stradale, spaii care aparin unitailor de nvmnt.

Scuar nierbat P-a Victor Babe

Spaiul verde din curtea institutului Victor Babe

Gradinie de lng blocuri- Bd Eroilor.

Baz sportiv- Stadionul Cotroceni

Aliniament stradal- Cal. 13 Septembrie