Spondiloza Cervicala Completa 2014

MOTTO MOTTO

“ Medicina nu este o meserie ci un cult pentru om.Nu dăruieşte nimic oamenilor dacă nu te dăruieşti pe tine însuţi.”

MOTIVATIE MOTIVATIE

Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din literatura de specialitate. Pe perioada celor trei ani de studiu am reusit sa-mi acumulez cunostintele necesare despre aceasta afectiune astfel incat , pus in situatia de a acorda ingrijirile unui pacient cu spondiloza cervicala , sa nu intalnesc piedici in scopul tratarii acestei boli. Astfel, sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de asistent medical, pentru a fi apt in orice situatie de apreveni o recidiva a bolii si daca este posibil, chiar sa ii dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recidiva a bolii sa fie cat mai scazut.

1

CAPITOLUL ICAPITOLUL I

Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale

Coloana vertebrala reprezinta scheletul de sustinere axial al trunchiului. Este formata din 33-34 de vertebre , repartizate dupa cum urmeaza: sapte cervicale, doisprezece toracale sau dorsale, cinci lombare, cinci sacrale, si patru-cinci coccigiene. Coloana se articuleaza superior, prin intermediul sacrului cu oasele coxale( Fig.1).

Fig. 1Coloana vertebrala

Fiecare vertebra prezinta anterior un corp vertebral ( fig.2) si posterior un arc vertebral. Arcul vertebral este alcatuit dintr-un pedicul, doua lame vertebrale, doua procese transverse, doua procese articulare superioare, doua procese articulare inferioare si un proces spinos. Pentru o elasticitate si o rezistenta crescuta, coloana vertebrala prezinta 4 curburi normale:

Fig.2 Corp vertebral

2

Lordoza cervicala, convexa anterior

Cifoza toracala, convexa posterior

Lordoza lombara, convexa anterior

Cifoza sacro-coccigiana, convexa posteriorţavand o importanta esentiala in mobilizarea capului, sustinerea lui si protecia maduvei spinarii. Prima vertebra se numeste Atlas si sustine o mare parte din greutatea capului, iar a doua se numeste Axis ( Fig. 3), aceasta din urma are un „cioc” care favorizeaza miscarea de rotire a capului.

Fig.3 Atlas si Axis

Adaptarea coloanei la noile conditii mecanice impuse de pozitia bipeda, a necesitat modificari structurale complexe caracteristice omului. Acest proces de restructurare este in desfasurare, ortostatismul fiind o achizitie relativ recenta. Astfel la nivelul coloanei vertebrale, se observa zone vulnerabile unde readaptarea structurilor nu a raspuns inca in modul cel mai adecvat noilor solicitari. Ne referim mai ales la coloana lombara si la cea cervicala, segmentele cele mai interesate in aceste modificari.

O data cu lordoza lombara a aparut predispozitia pentru lombalgie prin degenerarea discala L5-S1, spondololistezisul, etc. In ceea ce priveste coloana cervicala, pe langa aparitia lordozei, se modifica si distributia greutatii capului. Odata cu ortostatismul, forma capului devine sfenoida, se mareste planul nucal al occipitalului, gaura occipitala si condilii se deplaseaza spre fata, astfel incat de la parghie de gradul II, initiala la patrupede, la care capul este suspendat de puternicul ligament al cefei, se ajunge la om, la o parghie de gradul I de echilibru.

Lordoza cervicala si redistributia greutatii, alaturi de mobilitatea coloanei cervicale si cu importantele ei relatii anatomice (maduva spinarii, radacinile nervoase, arterele vertebrale) fac segmentul cervical deosebit de vulnerabil de diverse traume.

3

De asemenea, modificarile patologice aparute la nivelul coloanei cervicale se pot rasfrange negativ si asupra altor organe, stan-PĂŞd la baza asa numitei „patologii repercursive”.

In ultimele decenii cunostintele legate de patologia repercursiva a afectiunilor coloanei cervicale au luat o amploare apreciabila. S-a adunat un material imens de date, aratand ca leziunile coloanei pot provoca nenumarate si variate tulburari la distanta in sistemul nervos, organele de simt, membre si trunchi. Faptul ca leziunile coloanei cervicale pot cauza suferinte in domeniul viscerelor este de asemenea unanim recunoscut. Notiunea a intrat in domeniul cunostintelor generale curente si este exprimata de unii autori sub denumirea de „boli vertebrogene” sau „visceropatii spondilogene”. In realitate patologia viscerala vertebrogena se sprijina nu numai pe observatii clinice ci si pe o serie de argumente histopatologice, experimentale, radiologice etc., de o valoare indiscutabila, care dau notiunii un fundament solid. Leziunile coloanei vertebrale pot constitui un factor etiologic in geneza suferintelor viscerale.

Patologia repercursiva vertebrogena cervicala este foarte bogata si variata, fiind expresia, pe plan patologic a particularitatilor anatomo-functionale ale coloanei cervicale. La nivelul canalelor intervertebrale cervicale, radacinile nervilor spinali se incruciseaza cu artera vertebrala si nervul vertebral. Nervul vertebral este un nerv vegetativ simpatic, care are conexiuni cu intregul lant ganglionar simpatic si cu nervii situati in jurul arterelor ce iriga o buna parte din sistemul nervos central si din organele de simt. In acest fel, modificarile din zona canalelor intervertebrale (gaurile de conjugare) pot determina atat durerile locale cat si la distanta (precordiale, faringolaringiene, retro-oculare, etc.)

Orice modificare suferita de artera vertebrala direct sau prin intermediul nervului vertebral, va declansa perturbarea irigatiei sangvine a trunchiului cerebral, a cerebelului etc., si se va cointeresa si substanta reticulara. Primele semne clinice de avertisment sunt consecintele suprasolicitarii musculare si se traduc prin dureri in regiunea cervicala si occipitala si prin contracturi musculare care blocheaza intermitent miscarile gatului si care pot fi insotite de dureri nevralgice iradiate in brate sau amorteli la nivelul mainilor. Cu timpul se instaleaza si suferinta discala, care produce iritarea nervilor cervicali la nivelul orificiilor de emergenta, fapt datorat scaderii in inaltime a discurilor, prin pierderea fortei de elasticitate a acestora. Aceasta etapa a suferintei discale (discopatia) este reversibila, daca se asigura restabilirea unei bune nutritii a discului intervertebral si restaurarea lordozei coloanei cervicale prin reeducarea musculaturii cefei. De obicei, in momentul aparitiei semnelor de suferinta discala, curba coloanei cervicale se inverseaza iar lordoza fiziologica este inlocuita cu cifoza.

Orice profesie care solicita pentru un timp indelungat coloana cervicala intr-o pozitie cifotica, predispune la spondiloza cervicala. Pozitia cifotica, cu capul aplecat mult inainte, se intalneste la dactilografe, elevi, studenti, scriitori, profesori, chirurgi, muncitori de precizie din industria electronica, croitori, etc. Continuitatea pozitiei cu capul aplecat mult inainte, provoaca oboseala muschilor cefei, iar cu timpul nu mai echilibreaza greutatea extremitatii cefalice, fapt ce provoaca suprasolicitarea discului intervertebral, discul deshidratandu-se cu timpul. Acesta se turteste si isi pierde elasticitatea, iar vertebrele se apropie comprimand radacinile nervoase, care dau dureri nevralgice. Amortizarea socurilor in timpul miscarilor gatului, nu mai este

4

realizata de discurile intervertebrale, iar fortele exercitate aici se transmit direct si brutal platourilor vertebrale, acestea ingrosandu-se si aparand osteofite( fig.4).

Fig.4 Osteofitele

Osteofitele reprezinta rezultatul unor mecanisme de aparare si in unele situatii reduc deplasarea vertebrelor, impiedicand pana la o anumita limita, ingustarea spatiului intervertebral. Osteofitul nu reprezinta elementul primar al leziunii degenerative cervicale. El apare in cadrul fenomenelor reparatorii, fiind consecinta suprasolicitarii discale. Deci, osteofitul joaca un rol in declansarea unor simptome dureroase, mai ales daca pozitia lui este posterioara. Osteofitele situate anterior nu provoaca in general simptome dureroase. Asa se explica de ce un numar de indivizi, la care se descopera cu ocazia unor radiografii ocazionale si care au o musculatura cervicala normala, numeroase osteofite anterioare care nu prezinta suferinta.Atunci cand, prin gimnastica si kinetoterapie, s-a restabilit echilibrul mecanic al coloanei cervicale, osteofitele nu mai produc semne dureroase. De aceea bolnavii nu trebuie sa fie preocupati de prezenta sau de numarul osteofitelor, ci de respectarea metodelor de restabilire a miscarilor si a pozitiei normale a coloanei cervicale. Cei care sufera de aceasta boala, trebuie sa fie convinsi ca faza discopatica este reversibila. Tratamentul se axeaza pe repaosul coloanei cervicale, cu capul in hiperextensie, suprimand pernele. In modul acesta se restabileste curbura normala (lordoza). Pentru a usura refacerea lordozei fiziologice, se recomanda folosirea unui sul (burete din material plastic invelit in panza) care sa fie introdus sub ceafa, intre occipit si torace, bolnavul odihnindu-se cu fata in sus pe un pat dur.

Concomitent cu repausul coloanei cervicale in hiperextensie si refacerea lordozei fiziologice, ce urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale, pentru a reface mecanica coloanei si a decongestiona discul.

Rolul static al coloanei vertebrale, consta in mentinerea atitudinii verticale a capului, in mod special, si a corpului in general. Coloana vertebrala este suport al greutatii corpului, cap-gat-trunchi, de care sunt legate prin centuri membrele

5

inferioare si superioare. Functionalitatea dinamica a coloanei vertebrale este in raport cu mobilitatea sa. Mobilitatea articulatiilor intervertebrale este mica, in general redusa, dar atunci cand se insumeaza mobilitatea (portiunea cervicala si cea toracala ), determina o amplitudine mai mare. Coloana cervicala este cea mai mobila, apoi coloana lombara si ultima este coloana dorsala. Fortele care actioneaza asupra coloanei vertebrale sunt, pe de o parte gravitatia, iar pe de alta parte muschii, ligamentele si discurile intervertebrale.

Articulatiile sunt:

Intrinsece (intervertebrale)

Extrinsece (capul, coastele, bazinul)

Miscarile coloanei vertebrale se orienteaza dupa cele trei planuri principale: sagital, frontal, transversal.

Flexia in plan sagital: o amplitudine mai mare a flexiei o executa coloana cervicala si cea lombara. Coloana toracala (dorsala este cea mai putin mobila). Insumata, flexia ajunge la 180 de grade. Extensia este mai mult redusa, 50 55 de grade. In extensie se exerseaza curbura cervicala si cea lombara, iar cea dorsala de redreseaza.

Flexia in plan frontal: in cea mai mare masura se executa din zona lombara si cervicala -55 de grade.

Rasucirea: zona cervicala si cea lombara insumeaza 120 de grade. Combinat cu rotirea soldurilor si a membrelor inferioare, se poate ajunge la o rasucire completa de 180 de grade.Mobilitatea coloanei vertebrale variaza dupa varsta si sex; la copii si femei mobilitatea este mai mare. Cu varsta, discurile intervertebrale se turtesc si isi pierd elasticitatea. In plus, exista si diferentieri individuale destul de mari. Mobilitatea coloanei vertebrale poate fi mult marita prin exercitii speciale de mobilitate, permanente, inca de la varste fragede si se mentine prin practica continua.

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

Spondiloza cervicalaSpondiloza cervicala

6

2.1 Definitie

Este o afectiune provocata de uzarea articulatiilor coloanei vertebrale cervicale legate de varsta pacientului. Afectiunea apare în general la persoanele cu vârsta mai mare de 40 de ani si evolueaza in timp. Desi spondiloza afecteaza ambele sexe în mod egal, bărbatii sunt afectati mai devreme decat femeile.(fig.5)

Fig.5Odata cu imbatranirea, oasele si cartilagiile care alcatuiesc coloana vertebrala

imbatranesc si formeaza neregularitati ale oaselor numite osteofite. Osteofitele sunt depuneri de calciu la nivelul platourilor discale sau în jurul articulatiilor, si se mai numesc si “ciocuri de papagal”.

In ultimele decenii reumatismele degenerative apar in prim plan al preocuparilor populatiei si asistentei medicale. Putem afirma ca artroza si spondiloza sunt considerate destul de importante in patologia reumatismala si constituie preocupari in randul populatie de peste 45 de ani.

Desi nu pun in pericol viata individului, simptomele majore ale reumatismelor degenerative sunt printre maladiile care preocupa cel mai mult pe omul societatii contemporane.

Spondiloza nu este o boala recenta, ea a existat in toate epocile si a interesat, ca si astazi, populatia adulta de peste 40 de ani. Deosebirea consta in faptul ca omul contemporan, a carui durata medie de viata trece peste 70 de ani, intampina dificultatile si disconfortul articular pe o perioada mai lunga de timp.

Astazi s-a creat o stare de deruta si de alarma in jurul reumatismelor degenerative, conditionata pe de o parte de carentele informationale privind natura si prevenirea bolii, iar pe de alta parte de examinarea simptomelor si interpretarea gresita a examenelor medicale si in special a celui radiologic.

Cand spunem spondiloza cervicala ne gandim imediat la forma de reumatism degenerativ, localizata in zona cervicala a coloanei vertebrale ,care apare in urma uzurii discurilor si articulatiilor intervertebrale, insotite de reactii de reparare (osteofite/ciocuri) la nivelul corpilor vertebrali. Aceste excrescente osoase impreuna cu scaderea diametrului canalului medular produc lezari ale nervilor si maduvei spinarii cunoscute sub numele de radiculopatii sau mieolopatie cervicala.

7

2.2 Etiologie

Cercetatorii considera ca principala cauza a acestei afectiuni este datorata imbatranirii tesutului, dar trebuie luate in considerare si urmatoarele cauze:

Deshidratarea si lipsa de elasticitate a discurilor intervertebrale. Scaderea tonsului muscular din diferite cauze (sedentarism). Durerile de ceafa apar si ca urmare a starii de tensiune interioara si stres, care

determina o contractura permanenta a muschilor cefei. Adoptarea unei pozitii vicioase a coloanei vertebrale (statul prelungit in fata

calculatorului sau la birou, cu capul aplecat si in tensiune permanenta). Anomalii congenitale la nivelul vertebrelor sau a unor structuri de la nivelul

coloanei vertebrale. Traumatisme ale coloanei vertebrale.

2.3. Simptomtologie

Toate aceste actiuni au ca si consecinta urmatoarele simptome asociate spondilozei cervicale :

Redoare articulara matinala (limitarea in proportii diferite a miscarilor la nivel articular).

Dureri la nivelul coloanei vertebrale cervicale si gatului. Dureri la nivelul umerilor, toracelui sau membrului superior. Tulburari de sensibilitate (intepaturi, furnicaturi) la nivelul bratelor. Amorteli si scaderea fortei bratelor. Dificultati de coordonare a miscarilor. Tulburari ale mersului. Tulburari ale reflexelor neurologice. Sindrom vertiginos (ameteli).

In regiunea cervicala, exista in corpii vertebrali laterali, un canal prin care trec artere vertebrale care duc sange la cerebel, acestea fiind comprimate, se reduce cantitatea de sange care iriga cerebelul, responsabil cu echilibrul. Acest fenomen se manifesta prin cefalee, ameteli si tulburari de mers.

Oamenii in varsta sunt mai expusi la reumatismele degenerative din cauza intreruperii activitatii profesionale, acceptarii sedentarismului, cresterii in greutate si diminuarii considerabile a activitatii aparatului locomotor. In aceste cazuri produc diminuari ale tonusului muscular, apar atrofii musculare, muschii isi pierd din functii alaturi de modificari in axele extremitatilor osoase modificand raporturile de contact ale suprafetelor osoase ale unei articulatii, provocand tulburari in nutritia articulara si modificari biochimice la nivelul cartilajelor articulare.

2.4 Diagnostic

Durerea de cap, amorteala in brate si picioare este adesea ignorata insa, atunci cand devine greu de suportat, multi se trateaza cu antiinflamatorii precum Ibuprofen, Diclofenac, Ketoprofen, Algocalmin si Aspirina. Atunci cand administrarea acestor substante nu mai inhiba senzatia de durere este absolut necesara prezentarea la un medic specialist.

Simptomele descrise, impreuna cu istoricul medical al bolii si cu examinarea clinica pot dezvalui un diagnostic de spondiloza cervicala.

8

2.5. Investigatii clinice si paraclinice

Pentru certitudintea diagnosticului, medicul specialist va face o seria de investigatii:

Evaluarea flexibilitatii coloanei cervicale: spondiloza cervicala limiteaza

miscarile gatului. Pentru a observa acest efect, medicul va cere pacientului sa incline capul in mai multe directii catre umeri si sa roteasca capul.

Examenul neurologic: pentru a afla daca exista o presiune asupra maduvei spinarii sau a radacinilor nervoase, medicul va testa reflexele neurologice si se va asigura de sensibilitatea in limitele normale ale mainilor si picioarelor pacientului. Medicul poate verifica de asemenea daca presiunea asupra maduvei afecteaza mersul.

Radiografia coloanei cervicale: o radiografie poate arata anomalii, precum osteofitoza vertebrala, care sunt dovada a spondilozei cervicale.

Computer tomografia (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN): CT foloseste razele X pentru a vizualiza coloana vertebrala, ca si o radiografie, insa obtine mai multe detalii decat o radiografie obisnuita. RMN foloseste campuri magnetice si unde radio pentru a produce detalii imagistice ale structurilor nervoase. Aceste teste ajuta medicul sa evalueze extinderea locala a procesului patologic.

Mielograma, care este tot o investigatie radiologica, obtinuta prin injectarea unei substante speciale in canalul spinal care permite o mai buna vizualizare a maduvei.

Termografia :o metoda excelenta de diagnosticare, precisa, neiradianta si foarte avansata ca numar si tip de informatii pe care la aduce este termografia.

Termografia este o investigatie neinvaziva, nedaunatoare nici pentru pacient, nici pentru medic, de o acuratete comparabila cel putin cu celalte metode de diagnostic imagistic, este complementara cu acestea, dar mult mai putin costisitoare. Fiind o metoda functionala, facand parte din familia EKG, EEG, EMG, ea exploreaza termogeneza celulara in conditii de sanatate sau de boala.

Astfel cu ajutorul termografiei se pot detecta boli inainte de a se manifesta, tratamentul fiind mai usor si mai putin costisitor. Poate fi repetabila la infinit si confera posibilitatea unor investigatii comparative in special la verificarea rezulatelor unor tratamente (oncologice, antiinflamatorii, antireumatice, endocrine, etc). Prin dialog cu pacientul si cu un consult medical adecvat, acuratetea diagnosticului se apropie de nivelul maxim. Cu ajutorul termografiei se pot descoperi peste 60 de boli.

Avand in vedere ca traim intr-o perioada in care maladiile canceroase au cunoscut o crestere neasteptat de mare, termografia indeplineste un rol important in lupta cu aceasta boala. Prin posibilitatile ei de diagnostic termografia ofera exploratorului o cantitate imensa de date care impreuna cu alte investigatii pot vindeca rapid, pot urmari eficienta unor tratamente, in final asigurand acea stare de bine dorita de toata lumea. Pe langa acestea, termografia face o diferentiere a sindromului dureros si pune diagnosticul unor urgente medicale (apendicita acuta,

9

pancreatita acuta), apreciaza starea sistemului osos (osteopenie, osteoporoza, osteofite) si identifica stadiile hipocalcemiei la copii. Este singura metoda imagistica care evidentiaza afectiunile tiroidiene in mod direct (hipotiroidie, hipertiroidie, gusa nodulara, cancerul de tiroida). Se preconizeaza ca in viitor tot mai multe persoane vor beneficia in folosul lor de avantajele extraordinare oferite de termografie si vor fi constiente ca o boala descoperita cat mai devreme ofera posibilitatea vindecarii rapide, prin aceasta imbunatatindu-se calitatea vietii, capacitatea de munca si nu in ultimul rand cheltuelile curative reduse..Din punct de vedere termografic spondiloza are cinci stadii de evolutie.

Primul stadiu al spondilozei- local

Este faza in care procesul de degradare incepe la nivelul discului intervertebral, deci exista fenomene localizate doar la nivelul unui disc. Se poate spune ca in acest stadiu este doar o discopatie.

Ca simptomatologie, in acest stadiu al spondilozei se simte o durere care poate fi de mai mica intensitate, dar care este locala doar la nivelul discului bolnav (discopatia). Aceasta este un prim semnal de alarma si in acest caz ar fi foarte bine ca cei care simt o asemanare durere sa se prezinte la medic pentru o scanare termografica, pentru un diagnostic corect si un tratament corespunzator. In aceasta etapa, recuperarea este mai rapida si mai ieftina. In caz contrar, boala avanseaza si se ajunge la urmatorul stadiu, spondiloza cervicala in stadiul 2, miotonic.

Al doilea stadiu al spondilozei –miotonic

Este faza in care procesele degenerative cuprind doua sau mai multe discuri intervertebrale, precum si structurile adiacente. Procesul de degradare depaseste zona coloanei cervicale si cuprinde si musculatura paravertebrala, de aceea se numeste mitonic.

In acest stadiu al spondilozei durerea este mai acuta si cuprinde o zona mai extinsa, de obicei coborand pana la nivelul vertebrei C7. Acesta este semnalul de alarma iar cel in suferinta trebuie sa mearga la medic pentru a fi diagnosticat si trecut pe tratament combinat cu masaj recuperatoriu. Altfel boala isi continua procesul de degradare afectand structura si rezistenta coloanei vertebrale cervicale si ajunge la stadiul trei.

Al treilea stadiu al spondilozei - iritativa

In aceasta etapa sunt afectati nervii care pleaca de la nivelul coloanei vertebrale cervicale. Durerea creste in intensitate si se extinde spre regiunea inter-scapulovertebrala si apar noi afectiuni si anume:

Sindromul muschilor scaleni

Periartrita periscapulo-humerala

Distonia neurovegetativa

Sindromul „Reino”

Hipertensiune arteriala

10

Daca nici de aceasta data nu se merge la medic, boala va evolua si se va indrepta spre stadiul radicular.

Al patrulea stadiu al spondilozei- radicular

In acest stadiu, spondiloza cervicala se concretizeaza prin fenomenul de compresiune a radacinilor nervoase care pleaca de la nivelul cervical cu raspandire a simptomatologiei pe toata zona inervata de respectiva radacina nervoasa.

Daca sunt afectate radacinile nervoase de la nivelul C1-C3, atunci se dezvolta sindromul de insuficienta circulatorie vertebrobazilara (ICVB).

Daca spondiloza cervicala in stadiul al patrulea (radicular) este tratata superficial, necorespunzator si prea tarziu aceasta avanseaza si trece in ultimul stadiu numii atrofic.

Ultimul stadiu al spondilozei -atrofic

In acest stadiu al spondilozei apar disfunctii trofice ale segmentului vertebral afectat. Toata simptomatologia mai sus mentionata se accentueaza, se agraveaza si de cele mai multe ori se ajunge la complicatii.

Intre cele trei segmente ale coloanei vertebrale (cervical, toracal si lombar) pot exista diferente in ceea ce priveste dezvoltarea spondilozei, poate fi un anumit stadiu de dezvoltare, in timp ce in altul poate fi un stadiu mai avansat, sau invers sa nu se fi ajuns inca la acel stadiu. Acest lucru depinde de gradul in care este solicitat organismul de-a lungul anilor.

Sedintele complexe de recuperare medicala din care fac parte, reflexoterapia si masajul medical, au un efect curativ si pozitiv pregatind pacientul pentru aplicarea tratamentului de recuperare medicala; infiltratiile cu produse naturiste cu efect regenerativ, care au o precizie foarte mare si cu un randament foarte bun si sub stricta spraveghere termografica. Termograful nu numai ca permite aplicarea unei metode foarte avansate de tratament, dar da si posibilitatea de a verifica si eficacitatea tratamentului aplicat.

Numarul de sedinte de tratament se stabileste la scanarea termografica, in functie de gravitatea bolii. La inceput sedintele se fac zilnic, in numarul indicat de medic, apoi se trece la sedinte de intretinere, facuta saptamanal pentru a da posibilitatea coloanei sa se regenereze cat mai bine.

2.6.Complicatiile spondilozei cervicale

Acestea sunt rezultatul afectarii maduvei spinarii, prin presarea acesteia de catre vertebre si discurile intervertebrale afectate de spondiloza. Orice compresie asupra maduvei spinarii necesita tratament chirurgical pentru a evita leziunile permanente ale maduvei si nervilor.

Tratamentul medicamentos actioneaza impotriva durerii cervicale, insa efectele lui sunt de scurta durata si uneori pot fi agresive pentru persoanele cu probleme gastrice. Aceasta medicatie se ia cel mult 15 zile. In lipsa kinetoterapiei fenomenele dureroase reapar .

11

Daca nu se restabileste pozitia si mecanica normala a coloanei, persistenta contracturii muschilor cervicali provoaca dislocari ale vertebrelor cervicale, suprasolicitand discul si apofizele articulare. Alaturi de uzura discului apar leziuni artrozice la nivelul articulatiilor intervertebrale apofizare, instalandu-se faza de spondilartroza. In acest stadiu apar iritatii ale vaselor din zona cervicala (artera vertebrala) si a nervilor vegetativi cervicali. Simptomatologia devine bogata si variata. Reducerea debitului in artera vertebrala provoaca simptome zgomotoase traduse prin ameteli (vertij), pierderi de echilibru, vajaieturi in urechi. Bolnavii se alarmeaza, solicita consultatii la specialisti neurologi sau otorino-laringologi. Iritatia nervilor si ganglionilor vegetativi provoaca stari de oboseala, palpitatii, dureri proiectate in jurul inimii, imitand suferinte coronariene, care-i determina sa se adreseze serviciilor de cardiologie. Atat simptomele provocate de iritarea arterei vertebrale cat si a formatiunilor vegetative simpatice, sunt declansate sau accentuate de inclinarea sau rotirea brusca a capului. Abia in acest stadiu majoritatea bolnavilor cu spondiloza cervicala se adreseaza medicului de specialitate. Din fericire si faza de spondiloza, cu multiplele simptome dezagreabile, este curabila, dar necesita un tratament complex si perseverent cu durata ceva mai lunga.

Tratamentul spondilozei urmeaza aceleasi obiective de despovarare a coloanei, de refacere a curburii fiziologice si a tonicitatii normale a musculaturii cervicale. Restabilirea functionalitatii cervicale se face ca si in faza discopatica prin suprimarea pernelor, folosirea sulului introdus sub ceafa. Procedeele de fizioterapie vor urmari decontractarea musculaturii cervicale prin ionizari, curenti diadinamici si Solux. Contractura musculara si durerile nevralgice, in cazuri rebele, vor fi tratate cu infiltratii cu Procaina, Xilina sau Telox, la nivelul emergentei nervului Arnold sau in masele musculare cu tonus ridicat. Medicamentul indicat pentru combaterea contracturii musculare este Clorzoxazonul, care va fi administrat sub prescriptie medicala. Ameteala si durerile precordiale sunt bine influentate de tranchilizante (Hidroxizin, Diazepam) uneori asociate cu Redergin.

Efectuarea gimnasticii medicale si procedeele fizioterapeutice remit simptomele zgomotoase, de ameteli si dureri precordiale in interval de cateva saptamani. Bolnavii trebuie sa respecte cu calm si perseverenta aceste tratamente simple, pentru a evita recidiva.

Durerea de cap este o senzatie neplacuta, sacaitore, deseori insuportabila. Medicii recunosc ca intre 50-90% din populatie sufera de dureri de cap. Simptomatologia durerii de cap este diversa, durerile de cap sunt provocate de mai multe cauze, au diferite mecanisme de declansare, existand diferente individuale.

Cele mai dese cauze ale durerii de cap sunt traumele fizice si psihice, bolile infectioase, intoxicatiile, racelile, dereglarile endocrine, afectiunile vaselor, organelor interne, ale coloanei vertebrale, tumorile, marirea presiunii intercraniene,etc. Mecanismele si metodele de tratament pentru inlaturarea durerilor de cap sunt variate. Deseori nu este suficient sa se ia o pastila analgezica pentru a se scapa de durere, trebuie gasita cauza si sa fie tratata, apeland la un specialist.

Durerile de cap sunt cunoscute omenirii din totdeauna. In China, durerea de cap se trata prin acupunctura, o tehnica veche de mai bine de 2500 de ani.

12

In Egiptul antic existau preoti care se ocupau numai cu tratarea durerilor de cap. Claudiu Galen introduce termenul de „hemicranie” adica durere a jumatatii de cap.

Caracterul, intensitatea, durata si localizarea durerii pot fi foarte diferite. Intotdeauna durerea ne va avertiza asupra starii de sanatate a corpului, a sistemelor si a organelor. Grecii in vechime spuneau ca durerea este „cainele de paza la sanatatii”. Durerea previne organismul despre influenta nefasta a agentilor mecanici, chimici, electrici, aceasta obliga organismul sa ia masuri cu privire la eliminarea cauzelor si influentelor nedorite. Acest lucru se produce reflector. Fiecare persoana simte senzatia de durere datorita activitatii sistemului nervos-central, vegetativ, si periferic. De la receptorii pielii si pana la organele interne, energia iritata, trecand prin maduva spinarii si ajungand la creier, se transforma in impulsuri nervoase care informeaza sistemul nervos despre functia tuturor organelor si sistemelor.

Foarte multe afectiuni sunt insotite de dureri de cap ca simptom la: boala hipertonica, hipotonica, arteroscleroza cerebrala, migrene alergii, dereglari tiroidiene, hipofizare, a supra renalelor, ovariene, prostatei, maningita, encefalita, sinuzita, otita, nevralgii trigeminale, nervul occipital si facial, bolile cavitatii bucale, afectiunile oftalmice, intoxicatiile, tumori, etc.

Recomandari

In toate cazurile aparitiei durerii de cap, trebuie sa ne intindem in pat, sa nu suprasolicitam regiunea cervicala, sa nu miscam brusc capul si gatul si sa evitam mai ales, aplecarea si ridicarea capului;

Putem folosi medicamente vaso-dilatatoare, care maresc circulatia craniana si cardiaca.

La recomandarea medicului, putem folosi medicamente ce normalizeaza procesele metabolice (Aspirina, Vitamina C, B1, ceaiuri din plante, Migrenostop, produse homeopate, etc)

Pentru mentinerea sanatatii este necesara efectuarea exercitiilor fizice pentru coloana cervicala in stadiul de remisie si cu scop profilactic, se pot folosi si proceduri fizioterapeutice.

Este necesar sa respectam regimul de munca, odihna, alimentatie, eliminarea stresului, autoeducarea si autocontrolul emotiilor si schimbarea gandirii negative in gandire pozitiva

Patul trebuie sa fie tare, iar perna mai mica

Este bine ca o data sau de doua ori pe an sa se faca reflexoterapie, masajul coloanei vertebrale si kinetoterapie. Prin masaj si kinetoterapie se inlatura blocajele si deplasarile vertebrelor, se elibereaza vasele sangvine si firele nervoase, se restabileste circulatia si incet, incet, dispar simptome cervicalgiei si se restabileste functia normala a organismului.

2.7.Tratament

13

Scopul tratamentului in spondiloza cervicala este ameliorarea durerii si evitarea leziunilor permanente ale maduvei si nervilor.

Cazurile usoare beneficiaza de pe urma tratamentului antiinflamator (Ibuprofen), a exercitiilor fizice prescrise de un fizioterapeut, cu scopul de a intari muschii si articulatiile. Uneori poate fi prescrisa purtarea unei orteze cervicale pentru a limita miscarile gatului si a reduce inflamatia nervilor. Cazurile mai grave necesita spitalizare cu imobilizarea gatului si admistrare de miorelaxante si corticosteroizi pentru reducerea inflamatiei si a durerii.

Daca tratamentele de mai sus nu dau rezultate si durerea persista sau daca au aparut semne si simptome neurologice, este necesar tratamentul chirurgical. Riscurile interventiei chirurgicale includ infectiile, sangerarile, formarea, trombilor, etc. Tratamentul in spodiloza cervicala este unul care trebuie sa fie tratat cu maxima seriozitate. El este compus din tratament medicamentos cu admistrare de analgezice, recomandate de medic si intotdeauna insotit de kinetoterapie care este singurul tratament care invinge boala (exceptand cazurile care necesita interventie chirurgicala).

Tratament medicamentos

Actioneaza impotriva durerii cervicale, insa efectele lui sunt de scurta durata si uneori pot fi agresive pentru persoanele cu probleme gastrice (de aceea antiinflamatoarele se asociaza cu medicamente tip pansament gastric); aceasta medicatie se ia cel mult 15 zile. Efectele sunt limitate deoarece se trateaza durerea si nu cauza (in lipsa kinetoterapiei fenomenele dureroase reapar).

Fizioterapia asociata cu masajul terapeutic

Aceasta actioneaza impotriva durerii cervicale avand efect antialgic, ajuta la cresterea troficitatii zonelor adiacente coloanei vertebrale si la decontractarea musculaturii paravertebrale cervicale. Efectele fizioterapiei sunt mult mai benefice si de lunga durata daca aceste proceduri se asociaza cu masajul terapeutic.

In caz de spondiloza se va insista cu geluiri, frictiuni, vibratii pe tot traseul coloanei cervicale, se va decontracta musculatura contractata si se va face o usoara gimnastica la nivelul coloanei cervicale. In caz de nevralgii Arnold se va insista cu geluiri si frictiuni in jurul gaurilor nervului Arnold si pe linia nucala. In contracturi musculare se insista pe zona contractata.

Gimnastica gatului:

Flexie-extensie

Lateral dreapta-lateral stanga

Miscari de rotatie

Miscari de circumductie

In caz de torticolis, se va face un masaj sedativ asupra regiunii contractate (muschiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonista sanatoasa,

14

incercand o reechilibrare a situatiei. Daca situatia este mai grava se incearca o metoda de suprasolicitare a muschiului trapez contractat prin miscari cu rezistenta, apoi masaj de relaxare al intregii regiuni.

Kinetoterapia

Actioneaza direct asupra cauzei; asupra degenerarii vertebrelor si discurilor intervertebrale ajutand la rehidratarea acestora. Conduce la redobandirea mobilitatii articulare, cresterea elasticitatii si tonusului muscular, actioneaza benefic asupra efectelor negative ale osteofitelor si imbunatateste starea generala a organismului din punct de vedere psiho-motor. Kinetoterapia se incepe dupa cele 12 sedinte de fizioterapie asociate cu masaj terpeutic.

Tratamente balneare

Se recomanda dupa trecerea simptomelor zgomotoase provocate de iritarea arterei vertebrale si a simpaticului cervical si sunt deosebit de utile.

Indicarea statiunilor balneare se va numai de catre medicul curant. Rezultate bune se obtin in statiunea Techirghiol, Sovata, Felix, pentru varstnici si bolnavii cu sistemul nervos labil. In statiunile Herculane si Govora se pot trata bolnavii obezi, cu valori tensionate normale.

Tratamentul chirurgical

Acesta se face in formele severe de boala cu limitarea miscarilor in articulatiile afectate.

Daca tratamentul conservator nu da rezultate sau daca semnele neurologice si simptomele, cum ar fi scaderea fortei mainilor sau picioarelor, devin mai pregnante, probabil va fi nevoie de o interventie chirurgicala. Tipul de interventie chirurgicala va depinde de tipul de compresie a structurior nervoase (osteofitii vertebrali, stenoza spinala). Cele mai frecvente tipuri de interventii chirurgicale includ:

Abordarea anterioara: chirurgul face o incizie anterioara la nivelul gatului, si acceseaza portiunea anterioara a coloanei vertebrale. Apoi, acesta poate scoate discul intervertebral si portiunea herniata a discului (hernia de disc cervicala), in functie de procesul patologic existent. Uneori, dupa inlaturarea discului intervertebral, chirurgul prefera sa umple spatiul dintre vertebre cu o grefa osoasa sau cu un implant (caja intervertebrala).

Abordarea posterioara: prin acest abord chirurgul repozitioneaza oasele din portiunea posterioara a coloanei vertebrale cervicale, mai ales in cazul in care canalul vertebral prezinta o stenoza la mai multe nivele. Aceasta operatie, numita laminectomie, rezeca portiunea osoasa posterioara a vetebrelor printr-o incizie situata la nivelul regiunii posterioare a gatului.

Riscurile acestei proceduri includ infectia, ruptura unei membrane care acopera maduva spinarii la nivelul locului unde s-a efectuat actul chirurgical, hemoragia, tromboza venoasa profunda, agravarea semnelor neurologice. In plus, chirurgia poate sa nu elimine toate problemele pe care le aveti datorita spondilozei cervicale.

15

Gimnastica medicala

Gimnastica medicala antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensie si refacerea lordozei fiziologice. Se urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale, pentru a reface mecanica coloanei ai a despovara discul. Gimnastica medicala antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensie, rotatia si flexia gatului.

Este necesar sa se execute aceasta gimnastica zilnic dimineata inaintea inceperii activitatii profesionale si la sfarsitul acesteia, cel putin 10-15 minute. De asemenea in cursul activitatii profesionale , cei afectati trebuie sa execute periodic miscari de redresare ale coloanei cervicale(extensie, flexie, rotatie) pentru a preveni oboseala musculara si a favoriza nutritia discurilor intervertebrale. Aceste miscari care au o importanta hotaratoare in prevenirea artrozei cervicale sau in oprirea evolutiei si tratamentului acesteia, trebuie executate inainte sa apara oboseala sau contractura muschilor cefei, frecventa lor fiind in functie si de sensibilitatea individuala.

Ele se pot executa la locul de munca fara a necesita intreruperea activitatii profesionale. De un real folos este si auto masajul care trebuie practicat cu blandete, de sus in jos, de-a lungul musculaturii posterioare a gatului, de la nivelul regiunii occipitale spre umeri. Durata masajul va fi de 5-10 minute si va fi precedat de miscari de flexie-extensie si rotatie a capului, pana dispar senzatiile de crepitatii.

Aceste metode practicate cu perseverenta, zilnic, ani si ani de zile duc la disparitia durerilor musculare si nevralgice din regiunea cefei si la prevenirea spondilozei cervicale, fara a mai fi nevoie de tratamente medicamentoase.

Programul de gimnastica medicala se va practica zilnic, de regula dimineata la desteptare, sub forma de gimnastica de inviorare si dureaza 20 minute. La nevoie se poate repeta in timpul zilei. Exercitiile se fac in pozitie stand, sezand pe genunchi si culcat. In regiunea cervicala se pot efectua miscarile de flexie extensie, indoiri, rasuciri, si rotiri ale capului si gatului, in ritm lent. Odihna se face pe un pat tare, fara perna cu un sul sub ceafa.

Sunt contraindicate miscarile bruste in segmentul cervical, mai ales cand muschii sunt rigizi si durerosi.

Program de exercitii fizice

1. Stand cu mainile pe solduri se efectueaza rotiri ale umerilor in ambele sensuri, de cate10-15 ori in fiecare sens.

2. In aceeasi pozitie se duc bratele prin lateral in sus si se lasa capul pe spate, se revine in pozitia initiala.

3. Stand in departat cu mainile pe ceafa se duce lent capul pe spate cu barbia inainte si revenire, de 15 ori.

4. Stand in departat se ridica si se coboara umerii in ritm lent de 15 ori.

16

5. Stand pe scaun cu spatele rezemat de spatar si mainile pe solduri se face flexia capului executata lent cu inspiratie-expiratie. Se executa de 10-12 ori cu maximum de amplitudine.

6. Aceeasi pozitie, indoirea trunchiului si a gatului spre stanga si inspiratie, se revine in pozitia initiala cu expiratie si apoi spre dreapta. Se executa de 10-12 ori.

7. In aceeasi pozitie, rasucirea capului si a gatului spre stanga , revenire si spre dreapta, se executa de 10-12 ori.

8. Aceeasi pozitie, rotatia ampla si lenta a capului si a gatului spre stanga si dreapta , se executa de 6-5 ori fiecare.

9. Culcat pe spate cu bratele pe langa corp, ducerea bratelor prin inainte peste cap, cu inclestarea degetelor si intinderea coloanei vertebrale (elongatia), revenire in pozitia initiala, se repeta de 10-15 ori.

10. Din aceeasi pozitie rasucirea trunchiului spre stanga ajungand in culcat cu fata in jos; revenire, se executa spre dreapta. Se repeta de 5 ori in fiecare parte.

11. Culcat cu fata in jos, cu mainile inclestate la spate se face extensia capului si a gatului departand barbia de corp si se duc bratele sus-inapoi cu inspiratie profunda, se revine cu expiratie. Se executa lent de 10-15 ori.

12. Aceeasi pozitie, se rasuceste corpul si gatul spre stanga si apoi spre dreapta, se executa alternativ de 10-12 ori.

13. Culcat cu fata in jos, mainile in dreptul umerilor, extensia capului si a gatului odata cu intinderea bratelor si revine in pozitia initiala. Se repeta de 7-8 ori.

14. Aceiasi pozitie, rasucirea capului si a gatului spre stanga, cu inspiratie si mentinerea pozitiei 5 secunde, revenire cu expiratie si se repeta spre dreapta. Se executa de cate 5-6 ori in fiecare parte.

15. In aceiasi pozitie rotiri ale capului si gatului timp de un minut.

16. Sezand pe un scaun cu spatele rezemat de spatar, flexia capului cu ducerea genunchiului stang la piept si apropierea de cap, se revine la pozitia initiala si apoi se executa aceeasi miscare cu dreptul. Se repeta de 5-6 ori cu fiecare genunchi.

17. Stand in departat cu mainile pe solduri, se rasuceste capului si gatului spre stanga cu arcuire,se revine si apoi se repeta spre dreapta. Se executa de 15 ori in ritm lent.

18. Mers prin camera cu ridicarea a cate unui genunchi la piept, cu ajutorul mainilor se executa apropierea capului de genunchi, la 5 pasi. Se executa 1-2 minute.

19. Mers prin camera cu rasucirea trunchiului spre stanga si apoi spre dreapta, la cinci pasi, cu ducerea mainilor la ceafa si rasucirea capului. Se executa 1-2 minute.

Intocmirea unui program de gimnastica

17

La prima intalnire cu pacientul, terapeutul trebuie sa-i afle motivatia si sa intocmeasca o schema de tratament.Un program de gimnastica trebuie sa cuprinda trei parti: o parte incalzire, o parte fundamentala si incheierea.

In prima parte se incalzesc treptat muschii si articulatiile si adapteaza progresiv, organismul la efort. Un rol important il va juca exercitiul de respiratie. Terapeutul va evalua pacientul si va urmari amplitudinea miscarilor, starea generala si evolutia pacientului.

In partea fundamentala se introduc exercitii cu grad de complexitate maxim, necesare pentru recuperarea afectiunii respective in general doar miscari active, mai rar pasive, prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulatiile si toate grupele de muschi.

In partea finala, exercitiile revin la un ritm mai lent, instalandu-se pe exercitii de respiratie, astfel incat organismul sa revina usor la normal.

Programul se va incheia cand pulsul si respiratia au revenit la normal.

Apiterapia

Mierea

Mierea este singurul produs dulce nedaunator cu calitati datatoare de viata, care nu se gasesc in nici un alt aliment. In timp ce zaharul trebuie supus unui proces de invertire in organism, in cazul mierii, in cazul mierii, acest proces este efectuat deja de catre albina, cu ajutorul secretiilor salivare glandulare.

Mierea contine: monozaharide direct asimilabile (levuloza, dextroza) minerale, fier, clor, potasiu, calciu, sodiu, fosfor, aluminiu, magneziu, vitamine, enzime, hormoni, inhibine, (antibiotici naturali) etc. Mierea umple toate golurile care ar putea aparea in hrana zilnica, sustinand si intretinand starea de sanatate a organismului. Mierea se asimileaza usor si repede. Mai mult, aceasta nu are nici un element comun cu zaharul. In cazul mierii maturate procentul de apa trebuie sa fie de maxim 18%. Mierea maturata are ardere completa; in procesul de metabolizare nu necesita nicio prelucrare din partea organismului uman. Densitatea mierii este mai mare decat a apei; cu cat densitatea ei este mai mare, cu atat mierea intra mai mult intr-un proces natural de cristalizare care-i conserva calitatile.

Este un tonic muscular, prin arderea ei rezulta apa, energie si dioxid de carbon si mai ales nu ingrasa. Din punct de vedere medical, mierea este recomandata in diverse afectiuni, ca si antibiotic, in curele de slabire , pentru imunizare, in anemii, iar in cazul copiilor, fixeaza calciul.

Ceara

Din cele mai vechi timpuri ceara a fost folosita in tratamentul plagilor infectate si al bolilor de piele, iar in farmacologie se foloseste ca emplastru. In ultima perioada de timp ceara a castigat in valoare terapeutica prin asocierea cu alte produse apicole sau farmaceutice.

18

Pentru a produce un kilogram de ceara (vitamina A condensata), albina consuma cam 10kg de miere. Ceara este o substanta grasa care se poate consuma sub forma de fagure cu miere, este folosita in fabricarea unor creme cosmetice, impotriva arsurilor, in creme depilatorii ,etc.Capacelele de la fagure contin si fractiuni de propolis care pot fi masticate in afectiuni respiratorii.

Polenul

Contine absolut toate vitaminele si complexele vitaminice, proteine(in aproximativ de 5 ori mai mult decat carnea), si toti aminoacizii esentiali si neesentiali. Este foarte benefic in mai multe afectiuni: in terapia anemiei, a starilor de slabire, convalescenta, inaptenta si este un foarte bun protector hepatic. Se administreaza in timpul meselor, trebuie mestecat foarte bine (dizolvat aproape, in gura), iar in perioadele critice se iau 2 lingurite pe zi. Cura cu polen va dura cam o luna, apoi se face pauza 2-3 luni. Nu se fac mai mult de 2-3 cure cu polen pe an.

Pastura

Este polenul prelucrat natural de catre albina si are proprietati net superioare polenului, insa este destul de greu de recoltat si in cantitati foarte mici. Pastura este cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului; combinata cu propolisul are rezultate exceptionale si in hepatita B sau hepatita C. Se consuma cca. o jumatate de lingurita pe zi. Este foarte eficienta, pe langa celelalte afectiuni mai usoare, in hepatite si in scleroza multipla.

Compozitia chimica a polenului este urmatoarea: carbohidrati 35%, lipide 1-6%, caretonoizi(provitamina A) 200-875mg/kg, vitamina E 1.7g/kg, vitamina C 6-200mg/100gr de produs.

Propolis

In decursul timpului oamenii au sesizat efectele benefice ale propolisului, iar daca la inceput s-au bazat pe intuitie, observatia efectelor sale benefice si utilizarea empirica a calitatilor sale, in ultima vreme oamenii de stiinta au cercetat compozitia biochimica a propolisului si l-au supus la numeroase studii desfasurate in laboaratoarele medicale si spitale. Compozitia chimica reprezinta un cocktail de substante cu efecte terapeutice deosebite, cum sunt: derivatii flavonici, acid ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv si Gram negativ), ceruri, aminoacizi, balsamuri, fermenti, microelemente (siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu, aluminiu, vanadiu, wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, strontiu), substante antibiotice, rasini, acizi, acizi aromatici, in functie de compozitia si specia vegetala de pe care s-a cules propolisul. El contine in medie 55% rasini si balsamuri, 30% ceruri si 10% uleuri eterice, proportii care sunt asemanatoare pentru orice fel de propolis.

Este un produs natural cel mai apropiat de panaceu. Compozitia sa este inca insuficient elucidata. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, este restructurant si regenerator celular (vindeca rani interne si externe), antitumoral, inhiband inmultirea celulelor canceroase. Contine o serie intreaga de elemente foarte rare.

19

Regleaza metabolismele interne celulare; contine foarte multe elemente/uleiuri esentiale, (printre care si substante antibiotice ale plantelor,(seva din muguri, extin,etc.). Propolisul este singurul remediu in paradontoza, este foarte eficient in giardoza, candidoza si trebuie supt sub forma pura (dar mare atentie sa nu se adoarma cu el in gura datorita causticitatii sale), foarte bun pentru intarirea imunitatii si in infectii ascunse.

Poate fi folosit:

Sub forma pura, in stare bruta, ca atare; se pot face bobite de marimea unui bob de mazare si pastrat in miere de salcam, inchis ermetic. Se consuma cate o bobita pe zi;

Sub forma de cataplasma pe rani, bataturi, furuncule;

Cel mai adesea se foloseste sub forma prelucrata: tinctura de propolis (cu o concentratie de 30% +alcool natural din cereale)

La adulti doza zilnica este de 20 de picaturi dizolvat in apa, lapte sau ceai; daca afectiunea este mai grava doza poate fi usor marita.

La copii mici, 3-5 picaturi pe zi;

La preadolescenti 10-15 picaturi pe zi.

Propolisul se recolteaza foarte greu si in cantitati foarte mici de ceara se prepara sub forma de tinctura.

Laptisorul de matca

Este un produs glandular al albinei, secretat de glanda hipofaringiana din creierul acesteia. Acesta este secretat doar de albinele tinere, sub 12 zile si cu el se hraneste doar matca.

Laptisorul de matca intensifica activitatea hormonala, reuseste sa intinereasca permanent celulele. Un exemplu concludent, o albina traieste vara 45 de zile, iarna 2-3 luni, iar matca 6 ani (depune zilnic 1500 de oua, adica dublul greutatii ei) datorita laptisorului de matca cu care se hraneste, care este foarte eficient impotriva uzurii, a imbatranirii celulare si in activitatea hormonala intensa.Laptisorul de matca regleaza foarte bine activitatea hormonala: pentru fete in perioada pubertatii, pentru copii in covalescenta, pentru sportivi cand incepe sa apara o uzura a organismului; pentru intinerire, in premenopauza si menopauza, drept tratament de prevenire a osteoporozei, iar combinat cu apa distilata se poate folosi in cosmetica sub forma de masca.

Compozitia laptisorului de matca pur : apa (65-67 %); proteine (12,5%), amino-acizi esentiali (întreaga gamã); glucide 11 %; acizi grasi (5%); vitamina B5 (150-250 mg %); calciu, magneziu, sodiu, potasiu, zinc, cupru, fier, mangan, vitamine diverse (A, B1, B2, B6, B12, D, E, K). Laptisorul de matcã are probabil cea mai mare concentratie de vitaminã B5 dintre toate produsele naturale cunoscute.

Laptisorul de matca se poate folosi sub doua forme:

20

Pur - de la recoltare pana la inceperea tratamentului se tine in congelator, iar cand incepe tratamentul se tine la frigider. Se ia o bobita cat un bob de mazare. Sublingual, inainte de masa; cura cu laptisor: 2 - 5 grame dupa care se va face pauza;

Prelucrat - fiole sau drajeuri (amestecat cu glicol)

Cura cu otet de mere - cura dupa dr. Jarvis

Otetul se face din suc natural de mere combinat cu miere, contine magneziu, potasiu, calciu, fluor, brom, iod, etc. este un reglator metabolic. Acesta dizolva calciul si uratii din articulatii si este foarte bun pentru rinichi prin reglarea echilibrului acido-bazic.

De asemenea, acesta reuseste in a regla metabolismul grasimilor si scade colesterolul si acidul uric. Este foarte benefic pentru cei cu depuneri calcice, cu guta sau cu infectii renale si este un excelent energizant pentru omul sanatos.Se administreaza cate doua lingurite de otet + 1-2 lingurite de miere, amestecate bine intr-o cana, de 1-3 ori pe zi. La persoanele sanatoase poate fi administrat oricand, iar la cele cu probleme digestive la 15 minute dupa masa. La persoanele cu ulcer activ nu se administreaza.

Fabricarea otetului de mere si miere

Merele spalate si cantarite se dau prin razatoarea mare. La un kg de mere se pun 2l de apa, 150grame miere. Se pun intr-un vas descoperit si se lasa sa fermenteze la temperatura camerei(24 de grade). Dupa 2 saptamani se strecoara prin tifon iar sucul este pus inapoi, la fiecare litru de suc se pun 50g miere. Se acopera vasul cu un tifon si acest cidru usor alcolizat se lasa iar la fermentat 40-60 de zile. Procesul e gata cand deasupra se formeaza o membrana gelatinoasa de 2-3 cm, iar lichidul este limpede. Se da membrana la o parte, se trage in alt vas strecurandu-se prin tifon. Dupa doua saptamani se poate folosi. Are o tarie de 4-7 grade, iar timp de doi ani isi pastreaza calitatile.

Este triturat de larve de trantori, cu o zi inainte ca larva sa fie capacita. Acesta contine laptisor de matca si precursor hormonal masculin. Aceasta este foarte bun pentru sportivi, culturisti (pentru cresterea masei musculare), pentru persoanele cu probleme de dinamica sexuala. In general este un produs destinat barbatilor dar in cazuri speciale poate fi folosit si de femei.

Apilarnilul brut-proaspat, triturat si filtrat contine: calciu 14,00 mg%, magneziu 2,00 mg%, fosfor 199,00 mg%, fier 3,23 mg%, cupru 1,10 mg%, mangan 4,49 mg%, zinc 5,54 mg%, sodiu 38,00 mg%, potasiu 0,50 mg%, Vitamina A (0,54 Ui/g), betacaroten (provitamina A 0,426 mg%, xantofila (0,297 mg%); Vitamina B1 sub limita de dozare; vitamina B6 (0,739 mg%); vitamina PP acid nicotinic (15,9 mg%), colina (442,8 mg%), lizinaO,75g%, histidina 0,33 g%, arginina 0,5 k g%, acid aspargic 1,5 g%, treonina 0,41 g%, serina 0,46 g%, glicina 0,84 g%, alanina 0>66 g%, valina 0,68 g%, metionina 0,31 g%, izoleucina 0,56 g%, leucina 0,95 g%, tirozina 0,45 g%, fenilalanina 0,46 g% (total 11,4 g% aminoacizi).

21

Veninul de albine

Se foloseste in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta, in reumatisme, in boli anti-imune, in spondilita reumatoida, in scleroza multipla, este radioprotector.

Veninul de albine având o compoziţie complexă, principalul său com ponent este format din substanţe proteice în procent de până la 75% din veninul uscat. Din cele 8 fracţii albuminoide existente, numai două prezintă importanţă. Prima fracţiune alcalină (pH = 11) are în componenţă 13 aminoacizi: glicocol, alanină, valină, leucină, izoleucină, serină, treonină, uzină, arginină, triptofan, prolină, acid aspartic şi acid glutamic Această fracţie are acţiune toxică.

A doua fracţie are în componenţa sa 18 aminoacizi, respectiv cei menţionaţi la fracţia anterioara plus tirozină, cistina, metionina, fenilalanina şi histamină. Această fracţie nu are acţiune toxică.

Veninul de albine conţine, de asemenea, lipide, în special din grupa sterinilor, hidrocarbonaţi, acizi (formic, clorhidric, ortofosforic) şi baze. Dintre substanţele minerale, veninul conţine calciu, magneziu, mangan, fosfor, sulf şi cupru.

Se poate administra sub trei forme:

Intepaturi naturale- se folosesc albine tinere. Se face un test pentru a se observa reactia organismului, daca este alergic sau nu la venin. Intepatura se face la glezna, iar daca este alergic nu va fi afectat prea tare si va avea un edem timp de 1-2 zile dupa intepatura.

In functie de afectiune se va urma schema: o intepatura mai multe zile, apoi 2x2, 3x3, 4x4, 5x5, 6x6, stagnare in platou mai multe zile, apoi se scade progresiv, se face pauza, se repeta. Numarul maxim de intepaturi admise la o singura sedinta este de 12.

Intepaturile se vor face in zona afectata, in scleroza pe membre, antebrat, paravertebral, in zone musculare sau articulatii. Nu se fac pe gat, fata, abdomen, sau in zone sensibile.

Sub forma injectabila

Unguente speciale care contin venin de albine (ex: Apirevin)

22

CAPITOLUL IIICAPITOLUL III

Rolul asistentei medicale în îngrijirile acordate bolnavilor

Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor infirmiere în toate serviciile de sănătate.

Trebuie menţionat că rolul asistentei medicale se schimbă de la un deceniu la altul. Nu numai rolul ei se schimbă, dar şi situaţiile în care se găseşte.

Rolul asistentei medicale constă în a "ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi câştige sănătatea (sau să o asiste în ultimele sale clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singură dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare".

Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii, a îngriji astfel bolnavul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. Va ajuta bolnavul să respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.

Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipseşte pentru a fi complet întreg sau independent din cauza slăbiciunii fizice, a lipsei de voinţă sau de cunoştinţă. Cu cât ne gândim mai mult, cu atât rolul asistentei medicale este mai complex.

Asistentele medicale trebuie să înţeleagă foarte bine ceea ce vrea pacientul şi care sunt nevoile sale pentru a se menţine în viaţă şi pentru a-şi câştiga existenţa. Ea va fi pentru un timp: "conştiinţa celui lipsit de cunoştinţă, dorinţa de a trăi pentru cel ce a gândit la suicid, membru pentru cel căruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoţie pentru copil, cunoştinţe şi încredere pentru mama tânără, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima".

Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind în locul unde este nevoie de ea, poate dărui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zâmbet, o vorbă bună, o ascultare sunt mult mai benefice decât un tratament complex.

În unităţile sanitare, în general se tratează suferinţa fizică, nepunându-se mare preţ pe cea sufletească. Oamenii sunt nişte fiinţe minunate, de aceea trebuie trataţi ca atare. Ei merită toată atenţia noastră şi tot efortul nostru, trebuie îndreptat spre a-i aduce la starea de bine.

Viaţa oricărui cetăţean poate fi ameninţată la un moment dat, de o suferinţă apărută brusc, care-l aduce într-o situaţie critică acută ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu promptitudine şi deosebită competenţă.

Asistenta medico-chirurgicală solicită zi şi noapte corpul sanitar. Eficienţa asistenţei de urgenţă impune o muncă dusă în echipă, pentru a fi eficientă, cere din partea fiecăruia multă dăruire, dar în acelaşi timp multă responsabilitate. Spiritul acestei responsabilităţi cere la rândul ei conştiinţă şi competenţă profesională, care să

23

asigure pentru bolnavul de urgenţă, a cărui viaţă este ameninţată a se sfârşi uneori în câteva zile, dar şi în câteva ore sau minute chiar, aplicarea imediată a tuturor măsurilor terapeutice care să înlăture cauzele care se opun supravieţuirii.

Competenţa corpului sanitar, pusă în valoare de o bună organizare şi dotare a asistenţei de urgenţă, impune, din partea medicilor şi a cadrelor medicale,o continua pregatire si perfectionare.

24

CAPITOLUL IVCAPITOLUL IV

PROCESUL DE NURSING

- Prezentare generală -

Procesul sau demersul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate. Este centrat pe reacţiile particulare ale fiecărui individ la o modificare reală sau potenţială de sănătate.

Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape, logic ordonate, care au ca scop obţinerea unei bune stări de sănătate a pacientului.

După Genevieve Dechanoz, procesul de îngrijire reprezintă aplicarea modului ştiinţific de rezolvare a problemelor, a analizei situaţiei, a îngrijirilor pentru a răspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renunţa la administrarea îngrijirilor stereotipe şi de rutină, bazate pe necesităţi presupuse, în favoarea unor îngrijiri individuale, adaptate fiecărui pacient.

Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson în procesul de îngrijire uşurează identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural şi spiritual şi găsirea surselor de dificultate care împiedică satisfacerea nevoilor. De asemenea permite stabilirea intervenţiilor capabile să reducă influenţa acelor surse de dificultate, în scopul de a ajuta persoana să-şi recapete autonomia pe cât posibil.

Etapele procesului de nursing:

1. Culegerea de date 2. Analiza şi interpretarea datelor 3. Planificarea îngrijirilor4. Realizarea intervenţiilor5. Evaluarea

1. Culegerea de date

Ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa

Ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinţei, obiceiurile sale de viaţă şi stările de satisfacere a nevoilor fundamentale

Este faza iniţială, debutul procesului de nursing de la care începe derularea acestui proces

Culegerea informaţiilor este un proces continuu, în sensul că pe tot parcursul muncii sale asistenta nu încetează de a observa, de a întreba, de a nota date despre fiecare pacient.

25

Tipuri de informaţii culese:

date obiective (observate de asistentă despre pacient) date subiective date conţinând informaţii trecute şi actuale date legate de viaţa pacientului, obiceiurile sale, anturajul său cu mediul

înconjurător.

2. Analiza şi interpretarea datelor

Datele culese trebuie analizate şi interpretate

Analiza datelor se face prin:

examinarea datelor clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea autonomă a

nevoilor) date de dependenţă stabilirea problemelor de îngrijire recunoaşterea problemelor prioritare

Interpretarea datelor înseamnă a da un sens, a explica originea sau cauza problemelor de dependenţă, adică a defini sursele de dificultate.

Analiza şi interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea diagnosticului de îngrijire.

Dificultăţile în clasificarea datelor după priorităţi provin din: numărul mare de date culese, varietatea surselor de informaţie, caracterul schimbărilor unui mare număr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul adesea urgent şi grav al situaţiei.

Diagnosticul de îngrijire - definirea lui a început prin anii 1854-1855 de către Florence Neithingel

Diagnosticul de îngrijire este o formă simplă şi precisă care descrie răspunsul sau reacţia persoanei sau grupului la o problemă de sănătate, el constituie o judecată practică bazată pe colectarea şi analiza datelor şi serveşte de pivot la planificarea îngrijirilor

Diagnosticul de îngrijire este un enunţ concis actual sau parţial al manifestărilor de dependenţă ale persoanei, grupate sau nu şi legate de o sursă de dificultate.

3. Planificarea îngrijirilor

Reprezintă stabilirea unui plan de intervenţie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfăşurare şi a precauţiilor care trebuie luate.

26

Planul de intervenţie sau de afecţiune are loc după formularea diagnosticului de îngrijire, trebuie să influenţeze pozitiv starea fizică şi psihică, să reducă problemele de dependenţă si să ţină cont de prescripţiile medicale.

Prezintă două componente:

Obiective de îngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim să-l obţinem în urma intervenţiilor sau descrierea unui comportament pe care îl aşteptăm de la pacient.

Intervenţiile sunt a doua componentă, alegerea intervenţiei permite determinarea modului de a acţiona pentru a corecta problema de dependenţă a pacientului; ele trebuie să fie măsurabile, evaluabile.

4. Realizarea şi aplicarea intervenţiilor

Constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a intervenţiilor planificate pentru a obţine rezultatul aşteptat.

5. Evaluarea îngrijirilor

Constă într-o apreciere asupra progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei.

Evaluarea este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor, ea trebuie să se facă cu regularitate pe tot parcursul procesului de îngrijire.

Avantajele procesului de îngrijire:

Demersul se sprijină pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci constituie un instrument de individualizare, de personalizare a îngrijirilor.

O altă calitate a demersului constă în faptul că informarea constituie o sursă foarte utilă pentru controlul calităţii de îngrijire.

Pune la dispoziţia întregii echipe de îngrijire detaliile planificării îngrijirilor făcând posibilă raţionalizarea îngrijirilor, coordonarea şi stabilirea priorităţiilor

27

CAPITOLUL VCAPITOLUL V PLAN DE INGRIJIRE PENTRU CAZURILE STUDIATE

CACAZUL 1ZUL 1

SURSE Pacient Familie Foaie de observatie Echipa medicala

DATE FIXE Nume si prenume: Dobre Ileana Varsta : 42 ani Data internarii: 14.03 Stare civila: casatorita Religie: ortodoxa Grupa sanguina.Rh: AB IV Rh+ Data externarii: 24.03 Nationalitatea : romana

DATE VARIABILE Domiciliul: Com. Desa, jud. Dolj Conditii de locuit: bune Ocupatia: profesoara

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE – fara importanta. Neaga maladii infecto-contagioase TBC si interventii chirurgicale.

ANTECEDENTE PERSONALE – nu a avut alte internari.

DIAGNOSTICUL – Spondiloza cervicala

MOTIVELE INTERNARII – dureri cervicale, cefalee occipitala, senzatie de instabilitate , vâjâituri in urechi, vedere incetosata, tulburari ale secretiei nazale, lacrimare si salivare, anxietate.

ISTORICUL BOLII: Pacienta afirma ca de aproximativ doua luni , prezinta dureri in zona gatului , reflexe anormale, dificultati de mers, migrene si insomnii.Solicita internarea pentru a beneficia de tratamentul si ingrijirile corespunzatoare suferintei.

EXAMENUL OBIECTIV

Stare generala - alterata Stare de nutritie – satisfacatoare Stare de constienta – alterata Tegumente si mucoase – prezinta roseata Facies – incercanat Tesutul celular subcutanat – slab reprezentat Sistemul ganglionar – ganglioni nepalpabili

28

Sistemul osteoarticular – prezinta redoare a coloanei cervicale cu un grad de contractura musculara paravertebrala ; durere la mobilizarea segmentului cervical , mai ales in cursul miscarilor de inclinare laterala , cand se percep si cracmente. Aparatul respirator – torace normal conformat , murmur vezicular prezent, sonoritate toracica normala. Aparatul cardio-circulator: - cord in limite normale , soc apexian prezent in sp.V ic santg pe linia mdioclaviculara stanga, zgomote cardiace ritmice , bine batute. Aparatul digestiv: - apetit normal

- tranzit intestinal prezent- ficat, splina in limite normale.

Aparatul uro- genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice SNC - lipsa de echilibru , senzatie de instabilitate. Explorari paraclinice :

- EKG - Rx. coloana cervicala : ex. profil

- Pierderea lordozei cervicale, coloana vertebrala rectilinie

- Osteotifoza anterioara- Diminuarea discurilor intervertebrale cu pensare

C4-C5, C5-C6 si C6-C7.

Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei

HendersonNR.

CRT.

NEVOIA MANIFESTĂRI DE

DEPENDENŢĂ

SURSA DE DIFICULTATE

1. A respira şi a avea

o bună circulaţie

-palpitaţii

-durere toracică

-dispnee

-ritm cardiac crescut

2. A se alimenta şi a se

hidrata

-lipsa poftei de mâncare

-indigestie de alimente ce

nu satisfac nevoile

organismului

-alimentaţie insuficientă

cantitativ

-refuz de a se alimenta

3. A elimina -absenţa scaunului mai

multe zile

-meteorism

-constipaţie

4. A se mişca, a păstra

o bună postură

-dificultate de a se

mobiliza

-absenţa activităţilor fizice

-imobilitate

5. A dormi, a se

odihni

-ore insuficiente de somn

-treziri frecvente

-insomnii

29

6. A se îmbrăca şi a se

dezbrăca


îmbrăca şi dezbrăca

-neîndemânare de a se

îmbrăca şi dezbrăca

7. A menţine

temperatura

corpului în limitele

normale

-amorţeli şi furnicături ale

extremităţilor

-hipotermie

8. A fi curat şi a-şi

proteja tegumentele

-neglijarea ţinutei şi

înfăţişării sale

-dezinteres faţă de înfăţişarea

sa

9. A comunica -diminuarea interacţiunii

cu alţii

-neîncredere în propria

persoană

-comunicare insuficientă la

nivel afectiv

-stare de confuzie

10. A evita pericole -perceperea negativă a

propriului corp

-temeri

-apatie

-pierderea imaginii despre

sine

-anxietate

11. A acţiona după

credinţele şi

valorile sale

-incapacitate de a

participa la activităţile

grupului religios de care

aparţine

-dificutate de a participa la

activităţi religioase din cauza

internării în spital

12. A se realiza -incertitudine în ceea ce

priveşte propria valoare

-incapacitate de a rezolva

probleme

-devalorizare

13. A se recrea -dificultatea de a se

concentra în timpul

activităţilor recreative

-tensiune psihică

14. A învăţa -lipsa de informaţii cu

privire la boală.

-cunoştinţe insuficiente

30

31

32

33

34

Evaluare finala

Pacienta in varsta de 42 ani se interneaza cu diagnosticul de Spondiloza cervicala.I se administreaza un tratament medicamentos cu AINS si antialgice : Diclotard 1tb/ zi, Clorzoxazon 3tb /zi, Milgamma 3 tb/ zi, Xanax 1cp/ zi .Tratament fizical – CDD,UUSStare generala buna, afebrila.Se externeaza ameliorata.

Recomandari la externare:

sa evite eforturile; sa evite frigul sa urmeze tratamentul conform scrisorii medicale; sa revina la control dupa doua luni.

35

CACAZUL 2ZUL 2


DATE FIXE Nume si prenume: Antonie Elena Varsta : 61 ani Data internarii: 11.02 Stare civila: casatorita Religie: ortodoxa Grupa sanguina.Rh: AB IV Rh+ Data externarii: 21.02 Nationalitatea : romana

DATE VARIABILE Domiciliul:Calafat, jud. Dolj Conditii de locuit: bune Ocupatia: pensionara

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE – fara importanta. Neaga maladii infecto-contagioase TBC si interventii chirurgicale.

ANTECEDENTE PERSONALE – nu a avut alte internari.

DIAGNOSTICUL – Spondiloza cervicala cu insuficienta circulatorie vertebrobazilara. Tulburare depresiva , anxioasa.

MOTIVELE INTERNARII – cefalee occipitala si la nivelul vertexului, senzatie de instabilitate , ameteli, parestezii periorale, insomnie , labilitate emotionala, depresie.

ISTORICUL BOLII: Pacienta afirma ca pe fondul dureros cronic acuza de aproximativ trei saptamani exacerbarea sindromului de mai sus descris. A urmat tratamentul in ambulatoriu fara ameliorarea simptomelor. Se interneaza pentru investigatii si tratament de specialitate.

EXAMENUL OBIECTIV

Stare generala – usor alterata Stare de nutritie – satisfacatoare Stare de constienta – buna Facies – simetric Tesutul celular subcutanat – slab reprezentat si crepitatii Sistemul ganglionar –nepalpabil

36

Sistemul osteoarticular – redoare a coloanei cervicale cu contractura musculara paravertebrala .Puncte ARNOLD sensibile la palparea apofizelor spinoase ale coloanei cervicale. Aparatul respirator – torace normal conformat , murmur vezicular prezent, sonoritate toracica normala. Aparatul cardio-circulator: - cord in limite normale , soc apexian prezent in spatiul .V intercostal stang pe linia medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice , bine batute. Aparatul digestiv: abdomen suplu , elastic nedureros , spontan si la palpare , tranzit intenstinal prezent;ficat, splina in limite normale. Aparatul uro- genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice SNC - lipsa de echilibru - Proba Romberg – tendinta de cadere. Explorari paraclinice :




C4-C5, C5-C6 si C6-C7.

Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson

NR.

CRT.


DEPENDENŢĂ


1 A respira şi a avea

o bună circulaţie

-palpitaţii

-durere toracică

-dispnee


2 A se alimenta şi a se

hidrata



nu satisfac nevoile

organismului


cantitativ


3 A elimina -absenţa scaunului mai

multe zile

-meteorism

-constipaţie

4 A se mişca, a păstra

o bună postură


mobiliza


-imobilitate

5 A dormi, a se

odihni


-treziri frecvente

-insomnii

6 A se îmbrăca şi a se -dificultate de a se -neîndemânare de a se

37

dezbrăca îmbrăca şi dezbrăca îmbrăca şi dezbrăca

7 A menţine

temperatura


normale


extremităţilor

-hipotermie

8 A fi curat şi a-şi

proteja tegumentele




sa

9 A comunica -diminuarea interacţiunii

cu alţii


persoană


nivel afectiv

-stare de confuzie

10 A evita pericole -perceperea negativă a

propriului corp

-temeri

-apatie


sine

-anxietate

11 A acţiona după

credinţele şi

valorile sale

-incapacitate de a



aparţine




12 A se realiza -incertitudine în ceea ce



probleme

-devalorizare

13 A se recrea -dificultatea de a se



-tensiune psihică

14 A învăţa -lipsa de informaţii cu

privire la boală.


38

39

40

41

42

Evaluare finala

Pacienta in varsta de 61 de ani se interneaza cu diagnosticul de Spondiloza cervicala cu insuficienta circulatorie cerebrala .I se administreaza Ketonal 1f/ zi, Mydocalm 2 cp/ zi, Bilobil 3 tb/ zi, Lucetam 800 mg 1 tb/ zi, Milgamma 3 tb/zi.Stare generala buna , se externeaza ameliorata.Recomandari la externare:

sa evite efortul fizic si frigul; sa urmeze tratamentul conform scrisorii medicale; dispensarizarea prin MF si serviciul BFT.

43

CACAZUL 3ZUL 3


DATE FIXE Nume si prenume: Tudorache Marius Varsta : 59 ani Data internarii: 05.04 Stare civila: casatorit Religie: ortodoxa Grupa sanguina.Rh: 01 Rh+ Data externarii: 15.04 Nationalitatea : romana

DATE VARIABILE Domiciliul: Com. Basarabi , jud. Dolj Conditii de locuit: bune Ocupatia: muncitor

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE – fara importanta.

ANTECEDENTE PERSONALE patologice – HTA, F.A, Obezitate, Hipercolesterolemie.

DIAGNOSTICUL – Spondiloza cervicala cu nevralgie cervico-brahiala dreapta.

MOTIVELE INTERNARII – cervicooccipitalgii, contractura dureroasa a STCLM, parestezii nesistematizate la membrul superior drept, accentuate la efort fizic si nocturn , pozitie antalgica , impotenta functionala , insomnie.

ISTORICUL BOLII: Pe fondul cronic dureros ,pacientul prezinta de aproximativ trei ani simptomatologia de mai sus. De aproximativ o luna durerile se accentueaza , bolnavul se interneaza pentru investigatii si tratamentul de specialitate.

EXAMENUL OBIECTIV

Stare generala – usor alterata Stare de nutritie – buna Stare de constienta – buna Facies – normal Tesutul celular subcutanat – bine reprezentat Sistemul ganglionar –nepalpabil

44

Sistemul osteoarticular – durere si contractura musculara paravertebrala cervicala, torticolis, durere si parestezii la membrul superior drept , pozitie antalgica , impotenta functionala . Aparatul respirator – torace normal conformat , ampliatii respiratorii simetrice, murmur vezicular prezent bilateral, Fr =16/ min. Aparatul cardio-circulator: - cord in limite normale , soc apexian prezent in spatiul .V intercostal stang pe linia medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice , bine batute.TA 130 / 65 mmHg ; AV – 70 batai/ minut Aparatul digestiv: abdomen moale nedureros , spontan si la palpare , tranzit intenstinal prezent, scaun normal ;ficat, splina nepalpabile. Aparatul uro- genital: loji renale libere , manevra Giordano ( -) bilateral. SNC - orientat temporo-spatial. Explorari paraclinice :




C4-C5, C5-C6 si C6-C7.

Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei

HendersonNR.

CRT.


DEPENDENŢĂ


1. A respira şi a avea

o bună circulaţie

-palpitaţii

-durere toracică

-dispnee


2. A se alimenta şi a se

hidrata



nu satisfac nevoile

organismului


cantitativ


3. A elimina -absenţa scaunului mai

multe zile

-meteorism

-constipaţie

4. A se mişca, a păstra

o bună postură


mobiliza


-imobilitate

5. A dormi, a se

odihni


-treziri frecvente

-insomnii

6. A se îmbrăca şi a se -dificultate de a se -neîndemânare de a se

45

dezbrăca îmbrăca şi dezbrăca îmbrăca şi dezbrăca

7. A menţine

temperatura


normale


extremităţilor

-hipotermie

8. A fi curat şi a-şi

proteja tegumentele




sa

9. A comunica -diminuarea interacţiunii

cu alţii


persoană


nivel afectiv

-stare de confuzie

10. A evita pericole -perceperea negativă a

propriului corp

-temeri

-apatie


sine

-anxietate

11. A acţiona după

credinţele şi

valorile sale

-incapacitate de a



aparţine




12. A se realiza -incertitudine în ceea ce



probleme

-devalorizare

13. A se recrea -dificultatea de a se



-tensiune psihică

14. A învăţa -lipsa de informaţii cu

privire la boală.


46

47

48

49

50

Evaluare finala

Pacientul in varsta de 59 de ani se interneaza cu diagnosticul de Spondiloza cervicala cu nevralgie cervicobrahiala dreapta .A urmat tratament medical ( Ketonal 1 f/ zi, Mydocalm cp III/ zi, Diazepam cp I, Algocalmin cp II / zi) si fizical. Se externeaza ameliorat.Recomandari la externare:

sa evite efortul fizic si frigul; continua tratamentul conform scrisorii medicale; dispensarizarea prin MF si serviciul BFT.

51

CAPITOLUL VICAPITOLUL VI

EDUCATIE SANITARA PENTRU PREVENIREA APARITIEI SPONDILOZEI CERVICALE

Sa evita pozitiile indelungate cu gatul flexat. In cazul in care profesia le impune o asemenea pozitie, este bine sa se execute periodic miscari de redresare.

Sa se odihneasca fara a sprijini capul pe perne inalte, folosind doar un sul introdus sub ceafa.

Sa execute zilnic miscari de extensie, flexie si rotatie a capului pana la disparitia durerii musculare si nevralgice.

Restabilirea functionalitatii musculaturii cervicale prin gimnastica si masaj, care indeparteaza simptomele neplacute.

Aparitia spondilozei poate fi prevenita daca se combat zilnic si cu perseverenta pozitiile vicioase ale coloanei, incepand din copilarie.

Tratamentele medicamentoase sunt doar ajutatoare pentru combaterea simptomelor in fazele evolutive ale bolii.

Spondiloza nu poate fi prevenita, insa riscul aparitiei poate fi scazut daca se mentine o postura corecta, cu gatul aliniat umerilor, daca se practica exercitii fizice regulate, pe tot parcursul vietii, pentru intarirea musculaturii cervicale si a ligamentelor si evitarea producerii unor traumatisme la acest nivel.

52

CONCLUZIICONCLUZII

Spondiloza nu este o boala recenta, ea a existat in toate epocile si a interesat , ca si astazi populatia adulta de peste 40 de ani.

Cand spunem spondiloza cervicala ne gandim imediat la forma de reumatism degenerativ , localizata in zona cervicala a coloanei vertebrale , care apare in urma uzurii discurilor si articulatiilor intervertebrale , insotite de reactii de reparare ( osteofite/ ciocuri) la nivelul corpilor vertebrali.

Cercetatorii considera ca principala cauza a acestei afectiuni este datorata imbatranirii tesutului , dar trebuie luate in considerare si alte cauze.

Spondiloza cervicala are cinci stadii evolutive : local , miotonic, iritativ , radicular si atrofic. Daca spondiloza nu se trateaza corespunzator ea avanseaza si trece prin toate aceste stadii.

In ultimul stadiu al sponilozei cervicale , apar disfunctii trofice ale segmentului vertebral afectat , toata simptomatologia se accentueaza , se agraveaza si de cele mai multe ori se ajunge la complicatii.

53

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

IONEL A. BRATU , Gimnastica pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice, Editura Sport-Turism(1977).

BRATU I. , Indicatii tehnico-metodice si concepte de lectii pentru corectarea deficientelor morfo-functionale, Editura I.C.F. 1964.

IONESCU ANDREI, Despre atitudinea corecta a corpului, Bucuresti,Editura V.C.F.S. 1964.

J. KISS, Fiziokinetoterapie si recuperare medicala în afectiunile aparatului locomotor, Editura Medicala 2004.

TUDOR SBENGHE, Kinetologie Profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura Medicala, bucresti 1987.

CEZAR TH.NICULESCU, VOICULESCU BOGDAN, CRISTIAN NIŢĂ, RADU CÂRMACIU, CARMEN SĂLĂVĂSTRU, COTALIN CIORNE, Anatomia si fiziologia omului compendiu, Editura Corint Bucuresti 2001.

GELU ONOSE, Recuperare, medicina fizica si balneocliatologie, vol. I editura medicala 2009.

54

Documents

Spondiloza Cervicala Completa 2014