5/25/2018 SR 8284-98

1/22

ICS 07 060 00; 93 160 00

IRSSTANDARD ROMAN SR 8 84

APROBARE

CORESPONDENTA

DESCRIPTOR TIT

Octombrie 1998lndice de clasificare G 53

AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICEALE TORENTILORTerminologie

Hydrographic basins setting up for torrentsTerminology

Amenagement des bassins hydrographyques des torrentsTerminologie

Aprobat de Directorul General al IRS Ia 27 februarie 1998n l o c u i e ~ t e STAS 8284-84

La data aprobarii prezentului standard, nu exista nici un standardinternational sau european care sa se refere Ia a c e l a ~ i subiect

On the date of this standard approval there is no Internationalor European Standard dealling with the same subject

A Ia date d'approbation de Ia presente norme il n'existe pasde Norme internationale ou Europeenne traitant du marne sujet

TerminologieINSITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L.Calderon 13-70201, B u c u r e ~ t i 2Romania, TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833IRS Reproducerea sau utilizarea integrala sau partiala a prezentului standard in orice publica ii ~ i prin orice procedeu (electronic,

mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisa daca nu exista acordul scris aliASRef : SR 8284:1998 E d i ~ i a a 3-a

5/25/2018 SR 8284-98

2/22

PRE MBUL

Acest standard reprezinta revizuirea STAS 8284-84 pe care il i n l o c u i e ~ t e . Standardul a fost elaborat initial in1968 revizuit in anul1983.Fata de standardul pe care il n l o c u i e ~ t e s-au facut urmatoarele modificari:

au fost i n t r o d u ~ i termeni noi folositi in practica amenajarii bazinelor hidrografice torentiale;- s-a acordat o atentie mai mare impaduririi terenurilor degradate ca parte a actiunii de amenajare a ba

zinelor hidrografice torentiale.

5/25/2018 SR 8284-98

3/22

'

OBIECT DOMENIU E APLICAREPrezentul standard s t a b i l e ~ t e terminologia referitoare Ia amenajarea bazinelor hidrografice ale torentilor.2 VOCALUBAR

2 1 A luent2 2 Afuiere

2 3 Albie

2.4 Alunecare de teren

Curs de ape secundar care se varse intr-o ape curgetoare maimareProces de eroziune accentuate a patului albiei produs n urmacrel\)terii vitezei apei, datorite unui obstacol (fundatie, traverse, i lpila, culee de pod) ~ e z t in calea ei

u p r a f a ~ e a fundului de vale acoperite permanent sau t e m p o r a ~ ~ ~ ~de ape curgetoareSe deosebesc: I- albie minora, cu s u p r a f a ~ a acoperita permanent de apa in lcursu anului; - albie majora, cu s u p r a f a ~ a acoperita de apa Tn perioada I;debitului maxim. Este caracterizata prin depozite aluviale a caror I~ e z ~ r e p o ~ t e fi modificata de c u r e n t ~ i ~ e apa ~ i pe care, intre 1vutunle max1me, se pot dezvolta a s o c 1 a ~ u vegetale lemnoase cu 1caracter temporar, alcetuite din specii pioniere (catina, salcie,

anin, plop etc.) IProces de deplasare pe pante a maselor de pamfmt, avanddrept cauze principals g r a v i t a ~ i a ~ i apele de infiltratie, intr-oa c ~ i u n e combinateAlunecarile de teren sunt mai raspandite in zona dealurilor ~ icolinelorDupa intinderea s u p r f e ~ e i de teren afectat, se deosebesc: l- alunecari in masa, Ia care suprafata de alunecare reprezinta oparte dintr-un versant intreg;- alunecari limitate, care afecteaza portiuni de teren reduse ca

s u p r a f a ~ aDupa grosimea stratului care aluneca, se deosebesc:- alunecari superficiale, pana Ia grosimea de 1 m;- alunecari p ~ i n adfmci, grosimea stratului deplasat fiind de1 ,0 .. 5,0) m;- alunecari adanci, grosimea stratului deplasat fiind de(5,0 .. 15,0) m;- alunecari foarte adfmci, grosimea stratului deplasat fiind de15 0m.Dupa tipul deplasarii se deosebesc:- alunecari r o t a ~ i o n a l e (pe s u p r a f e ~ e curbe, cu tendinta derasturnare partiala a masei alunecatoare);- alunecari de r a n s l a ~ i e (pe suprafete plane).Dupa consistenta masei alunecatoare, se deosebesc:- alunecari de masa consistenta;- alunecari de masa in stare plastica (puternic inmuiata).Dupa modul de propagare a alunecarii, se deosebesc:- alunecari deplasive (regresive, glisante);-alunecari detrusive (impingatoare, progresive);- alunecari mixte.Dupa stratificatia terenurilor, se deosebesc:- alunecari consecvente- alunecari insecvente;- alunecari asecvente.

5/25/2018 SR 8284-98

4/22

SR8 84

2 5

2 6

2 7

2 8

2 9

2 10

2 11

2 12

Aluvii (prundil?uri)

Aluviune

Aluviuni torentiale

Ameliorare a terenurilordegradate

Amenajare a bazinelorhidrografice torentialesinonim: Corectare detorenti l i ameliorare deterenuri degradateAmonteAmprizA

Anrocament

Depozite de aluviuni transportate l i depuse de apele curgAtoarepe albii, pe lunci etc. n aceste depozite se regAsesc toatecategoriile de aluviuni, mAl, nisip, pietril?, pietre, bolovani l iblocuri de piatrADepozit de roci sedimentare format din fragmente de roci,antrenate de apele curgatoare l i depuse pe fundul albiei, peluncA sau Ia locul de vArsare, sub aspect textural.Aluviunile se diferentiazA n raport cu viteza de scurgere aapelor, care determinA regimul de depunere (sedimentare)Rezultat al eroziunii, transportului l i depunerii de sol l?il saumaterial detriticDupA mArimea aluviunilor care alcAtuiesc depozitele, se potdistinge:- depozite de aluviuni fine, formate din mal uri l i nisipuri;- depozite de aluviuni grosiere, formate din pietre, bolovani etc.DupA modul de formare, depozitele de aluviuni sunt deluvii,coluvii l i proluvii.Deluviile sunt depozite pe versanti. Ele se af A in transport de 0catre apa de l?iroire.Coluviile sunt depozite Ia baza (poala) versantilor. Ele au fosttransportate de cAtre apele de l?iroire sau rostogolitegravitational.Proluviile sunt depozite de aluviuni n conuri de dejectie, inlungul canalelor de scurgere ale torentilor, n aterisamentelebarajelor etc. Aluviunile respective sunt aduse de apele care sescurg pe reteaua hidrograficALucrarile care trebuie efectuate n scopul prevenirii proceselor dedegradare l i al combaterii lor din punct de vedere tehnic.Actiunea de ameliorare a terenurilor degradate (prescurtatA.T.D.) se desfal?oara n mai multe etape:-intocmirea i ~ e i perimetrului de ameliorare;- constituirea perimetrului de ameliorare;- cartarea terenurilor ~ i stabilirea solutiilor tehnice;- executarea lucrarilor pregatitoare, plantarea terenurilor ~ i exe-cutarea lucrarilor de intretinere panA Ia realizarea r e u ~ i t e idefinitive ~ - 'Actiune cu caracter complex, care se desfAl?oarA in bazinelehidrografice ale torentilor ~ i se realizeazA prin mAsuri de organi-zare hidrologica a teritoriului, prin lucrAri silvotehnice ~ ihidrotehnice, care sa asigure controlul scurgerilor ~ iconsolidarea surselor de aluviuni de pe versanti ~ i din reteauahidrografican susul apei, spre izvoare, mai aproape de sursA, fatA de unpunct de referintALatime totaiA a ~ i e i de teren, pe care se executA (sau pe care oau) lucrarile de terasamente ale unui drum, cale feratA, canaletc.Depozit de bolovani, din blocuri de piatrA ori baton, dinstabilopozi, al?ezate neregulat, pentru a forma diguri, baraje,fundatii sau a consolida cursu de apA n zona supusA eroziunii

2

5/25/2018 SR 8284-98

5/22

2.13

2.14

2.15

2.162 17

2.18

2.19

2.20

2 21

2.22

Aripi ale barajului

Asigurare a debitului maximsinonim: Probabilitate ded e p ~ i r e

Aterisament

Aval

Aversa

Bancheta pentru instalareavegetatiei pe terenuridegradate

Banda filtrantasinonim: Perdea filtranta

Baraj pentru corectare detorenti

Barbacana

Bazin hidrologicsinonim: Bazin hidrograficcol ector

SR 8 84

Portiuni superioare ale corpului barajului, care se ridica de oparte ~ i d e alta a deversorului, avand rolul de a dirija apele marinumai spre deversor, ferind astfel de subminare incastrarilebarajuluiRaport exprimat procentual, dintre numarul anilor n care a fost

d e p ~ i t o anumita valoare a acestui debit numarul total de aniluati n considerare.Studiu matematic al ~ n s e l o r de realizare a unui evenimentasigurare)Depozit de aluviuni format imediat amonte de paramentul barajelor, pragurilor cleionajelor, fie prin retinerea directs a aluviunilor transportate de ape aterisament natural), fie prin umplereaartificiala a capacitatii lucrarilor transversale n vederea consolidarii albiei malurilor instabile sau a unor lucrariin josul vaii, al apei spre varsare, mai departe de sursa sau deun punct de referintaPloaie abundenta de scurta durata, care d e p ~ e ~ t e limita de0,5 mm precipitatii pe minut, prezentand o arie teritorialarestransaLucrare de consolidare a terenurilor, utilizata pe versantiinstabili, executata din lespezi de piatra, cu inaltimea de pana Ia40 em din care 10 em n fundatie.Se dispune liniar pe curba de nivel, in functie de nevoi deprezenta pietrei.Prin umplerea cu pamant a partii din amonte se realizeazaterase pe care se planteaza puietii forestieri

a ~ i e de arbori ~ ~ a r b u ~ t i sau cultura de ierburi perene, de latimevariabila 1 0 ..20) m orientata pe curba de nivel.Are rolul de a incetini diminua scurgerile pe versanti prin favorizarea infiltrarii apei, de a diminua intensitatea proceselor deeroziune ~ ~ a refine aluviunile transportateConstructie hidrotehnica cu inaltimea utila mai mare de 1,5 m,dispusa transversal pe albia unei formatiuni torentiale.Se poate construi din beton, zidarie de piatra cu mortar deciment, beton armat, lemn, zidarie uscata in piasa de sarmagabioane), pamant etc., sau din combinatii ale acestormateriale.Se c o n s t r u i e ~ t e n scopul retinerii aluviunilor transportate deviiturile torentiale, consolidarii nivelului de baza al albiei al malurilor, atenuarii undei de viitura, realizarii conditiilor de instalare,mentinere dezvoltare a vegetatiei forestiere etc.Deschidere cu sectiune transversals ingusta intr-un prag, baraj,culee de pod, zid de sprijin, ziduri de conducere, pereuri, pentrua permite evacuarea apelor infiltrate n terenul din spateleacestora, m i c ~ o r n d astfel presiunea hidrostaticaSuprafata de teren de pe care se colecteaza apele de scurgeremeteorice sau subterane, care alimenteaza un curs de apa, unlac etc.

3

5/25/2018 SR 8284-98

6/22

SR 8 84

2.23 Bazin de recemie aferent Parte din bazinul hidrografic de pe care se alimenteaza un cursunei sectiuni din reteaua de apa pana Ia o sectiune de calcul, delimitata de limita bazinuluihidrografica hidrografic ;>i de liniile de cea mai mare panta care tree prinsectiunea considerata2.24 Berm a Bancheta lata de ( 1 ..3) m, executata pe taluzele rambleelorinalte, pentru marirea stabilitatii acestora oprirea pamantuluicare poate cadea de pe ale2.25 Bief Portiune dintr-un curs natural de apa sau dintr-un canal, careI prezinta o schimbare accentuata a regimului de scurgere a apei.Se deosebesc bief amant ;>i biet aval, In functie de pozitia fata dereperul constant de referinta2.26 Bilant hidrologic Raport intra cantitatea de apa primita cea cedata de catre unteritoriu, lntr-un timp dat; elementele principale ale sale sunt:precipitatiile atmosferice, scurgerea apei Ia suprafata, evaporatiainfiltratia2.27 Blocaj Aglomeralie de blocuri de piatra sau de beton, constituind

fundatii Ia lucrari hidrotehnice, straturi de protectie Ia poduri,fundatie Ia radierul barajului, radier Ia cleionaje sau pavaj dealbie Ia extremitatea aval a radierelor, pentru a evita afuierea lor2.28 Brazduire Lucrare antierozionala constand n captu ;>irea cu brazde deiarba pentru fixarea taluzurilor de pamant ale canalelor precum

a umpluturilor realizate lntre zidurile de conducere alelucrarilor transversale versanti.Brazdele de iarba se fixeaza cu cepuri de lemn2.29 Canal Constructie hidrotehnica n care apa se deplaseza prin curgereacu nivel liber n vederea utilizariii ei n diverse scopuri, saupentru protectia unor obiective economico-sociale2.30 Canal de coasta Canal executat pe versant pentru captarea apei n scopul evitariieroziunii sau a concentrarii apelor2.31 Canal de conducere Canal executat n zona conului de dejectie, sau a sectoarelor dealbie cu divagatie a apelor, avand rolul de a le prelua conduce(in zona obiectivelor de aparat) spre cursu de apa colector2.32 Canal de desecare Constructie hidrotehnica destinata asanarii unui teren m l ~ t i n o s2.33 Canal de garda Canal amplasat Ia limita unei zone, avand functiunea de asinonim: Canal de centura colecta ;>i lndeparta apele de suprafata de mica adancime dinexterior, daunatoare pentru zona protejata2.34 Canal de scurgere Canal ingust adancit n care se concentreaza masele de apa

' incarcate de aluviuni l i prin care acestea sunt transportate inaval2.35 Canalizare a unui curs de Amenajarea unui curs de apa, constand in corectarea traseuluiapa a pantei precum din stabilirea sec\iunii sale transversalepentru amenajari hidrotehnice, naviga\ie, scoaterea de subregimul inundatiilor, apararea terenurilor invecinate2.36 Capacitate de retentie Cantitate de apa rezultata din precipitatii. care poate fi retinutade vegetatie, litiera microdepresiunile terenului2.37 Capcana de aluviuni Sistem de constructii executate din zidarie de piatra cu mortar deciment, beton, casoaie, gabioane etc., care pot forma un labirintprin care vor fi dirijate viiturile toren\iale pentru a depunealuviunile pe care le transporta

4

5/25/2018 SR 8284-98

7/22

SA 8 84

2.38 Capt are Ansamblul amenajarilor, constructiilor instalafiilor necesarepentru operatia de colectare a apei2.39 C a m a ~ ? u i a l a imbracaminte de baton simplu, de baton armat, cu grosimeredusa, aplicata pe paramentii constructiilor hidrotehnice afectatide degradare2.40 Cart are Ansamblu al operatiunilor de identificare, de delimitare, de ca-racterizare, de clasificare ~ i de reprezentare cartografica adiverselor aspecte particularitati ale terenului referitoare Ia:- redarea ca pozitie, forma dimensiuni a terenului studii topo-grafice);- alcatuirea structure litologica, starea fizica a rocilor modullor de comportare fata de agentii modelatori cartare geologica);- delimitarea pe teren pe planul de situatie a diferitelorcategorii de degradari intensitafi ale acesteia cartare a tere-nurilor degradate);- manifestarile apei de suprafata provenita din precipitatii, inlegatura cu solul vegetatia, raportul acesteia cu apele furnizatede izvoare cartare hidrologica);

Actiunea de delimitare a terenului n unitati omogene subraportul formei intensitatii procesului de degradare al poten-tialului productiv al solului se n u m e ~ t e cartarea terenurilor degra-date.Cartarea se face pentru stabilirea diferentiata a solutiilor tehnicede ameliorare, respectiv delimitarea suprafetelor de teren carorali se aplica a c e l e a ~ i masuri de ameliorare specii, scheme,compozitii de impadurire, tehnologii de pregatire a solului)

2 41 Casoaie Element de constructie in forma de cutie fara fund), confectiona-t din grinzi de lemn sau din baton prefabricat, care se umple cupiatra, cu pamant etc. se amplaseaza n albia sau n lungulmalurilor unui curs de apa, in scopul executarii unui baraj, digsau zid de sprijin

2.42 Cheie limnimetica Relatie valabila pe o anumita perioada de timp, intra niveluriledebitele de apa, intr-o sectiune data a raului2.43 Cleionaj Lucrare transverrsala sau longitudinala din lemn, de rezistentamai mare decat cea a garnisajelor fascinajelor, cu ajutorulcareia se consolideaza talvegul formatiunilor torentiale o g a ~ eravena mici mijlocii) cu torentialitate redusa sau relativ redusa,unde nu se produc viituri cu putere mare de distrugere.Aceste lucrari constau din impletituri de nuiele de pari au radi-ere din fascine, nuiele sau bolovani.. Se deosebesc:

- cleionaje simple, alcatuite dintr-un singur grad de impletitura,cu inaltimea de 0,6 .. 0,8) m;- cleionaje duble, alcatuite din doua garduri paralele consolidateintra ele cu moaze c l e ~ t i amplasate Ia 0,8 .. 1,0) m Intra ele,inaltimea de 0,9 m.Ambele tipuri au deversor, radier se lncastreaza n maluri,cand sunt amplasate transversal pe cursul apei:Nuielele trebuie sa fie verzi iar pe albia trebuie sa fie permanentumiditate

5/25/2018 SR 8284-98

8/22

SR 8 84

2 44 Colmatare Umplere naturala sau dirijata cu materiale aluvionare.Ea poate fi:- naturala, care se produce prin deversarea apelor incarcate dealuviuni n lacurile de acumulare, peste terenurile agricola, cai decomunicatie, l o c l i t ~ i f?i pe reteaua hidrografica.- dirijata, care se face n scopul ridicarii nivelului de baza al unorterenuri foarte joase

2.45 Coeficient de scurgere Raport dintre cantitatea de apa care se scurge Ia suprafataterenului 9i canitatea totala de apa provenita din precipitatiilecazute pe aceea9i suprafata, intr-o perioada considerata2 46 Colmatarea biefului amonte Depunere naturala de aluviuni torentiale sau umplutura rea.lizataal unui prag sau baraj n mod deliberat n bieful amonte al unui prag sau baraj, constitu-ind aterisamentullucrarii respectivel Compozitie de impadurire Forma conventionala de exprimare prin simboluri a speciilor folo-i 47 sinonim: Formula de impadurire site Ia instalarea unei culturi silvice ~ i a propor1iilor acestora2 48 Con de dejectie Depozit de aluviuni, format Ia gura canalului de scurgere, Ia

i i e ~ i r e acestuia din bazinul hidrografic al torentului ~ i care esteI constituit din materiale neomogene depuse haotic 9i succesiv ntimpul viiturilorAre forma convex alungita iar n plan longitudinal tinde sa ajungaIa cota canalului de scurgere, fapt pentru care adeseori aparemutt 1naltat deasupra terenului invecinat, viiturile mai micisapand noi albii 1n depozitul format. intre viituri, n stratulsuperficial al conului de dejectie Tncep procese de solificare.. .Oupa stingerea proceselor de degradare din bazinul torential,conul de dejectie readus n circuitul economic poate aveabonitate ridicata daca depunerea torentiala nu este excesiv descheletica 9i materialul fin este bogat n humus2 49 Constructie hidrotehnica Constructie destinata prevenirii actiunii daunatoare a apelor(lucrari de aparare a malurilor, digurilor, asanari) sau folosirii lorin irigatii, energetica, navigatie, alimentari cu apa (prize de apa,baraje, ecluze, centrale hidroelectrice etc.)2 50 Consolidare de taluz Lucrare prin care se m r e ~ t e stabilitatea unui taluz prin captu9i-rea lui cu beton, zidarie de piatra cu mortar de ciment, anro-camente de piatra, fascine, brazde de iarba, plantatii forestiere2 51 Contrabaraj Constructie din zidarie de piatra cu mortar de ciment, din betonsau lemn, executata n aval de radierul barajului n scopulmic9orarii energiei cinetice ?i apararii radierului impotriva9ocurilor lamei deversate2 52 Coraziune Actiune a vantului incarcat cu particule solide de nisip sau ghiatacare creeaza forme de relief cu aspect bizar (de tipul Babelor ,ciupercilor, pietrelor ~ l e f u i t e etc.)2 53 Coronament Parte superioara a unei constructii hidrotehnice (a aripilor, abazei deversorului, a zidurilor de sprijin, a pereurilor)2 54 Cultura forestiera directa sau Asociatie de plante lemnoase, instalate prin semanaturi directeplantatie sau plantatii in scopul produqiei de masa lemnoasa de protectie2 55 Cultura forestiera de Culturi de specii forestiere amplasate pe terenuri degradate nprotectie scopul protejarii solului, al regularizarii regimului apelor ?i evitariipagubelor care se pot produce obiectivelor social-economice deinteres public ~ i national

6

5/25/2018 SR 8284-98

9/22

2.56 Cumpana apelor

2.57 Cunetab Curte a barajuluill2.58 sinonim: Cuveta a barajuluill 2.59 Debit maxim lichid:I

L2 60 ~ servitute11 iI2.61 Debit solid

II Ill II 2.62 Debit specific lichid

~ 2 . 6 3 Debit specific solid2.64 Debit de verificare2.65 e b u ~ e pod

' 2.66 DeflatieJ

2.67 Deradare a terenului

SR 8 84

Linia de separare dintre doua bazine hidrografice alaturate.Separarea se poate face:f ie prin cumpana topografica (cumpana de suprafata), care seprezinta pe harta printr-o linie curba inchisa, trasata in funqie deconfiguratia curbelor de nivel;f ie prin cumpana hidrografica (cumpana subterana), care tine

seama l?i de alimentarea subterana din bazine limitrofeRigola cu sectiune rejativ redusa, executata pe fundul unui cursde apa natural sau al unui canal din zidarie de piatra cu mortarde ciment sau beton (cu latime mare a radierului) pentru1 asigurarea scurgerii debitelor mici

Spatiu situat in bieful amonte al barajului, aflat sub directa influ-1enta a acestuia ~ i In care se pot acumula apa ~ i aluviuni .Valoare a volumului de apa Tn unitatea de timp care se 11realizeaza Ia o viitura cu probabilitatea de calcul pentru c o n d i ~ i i j

I normale de exploatare (asigurarea de dimensionare) sau pentru~ o n i t i i exceptionale de exploatare {asigurarea de verificare) 11 Debit minim care trebuie lasat sa se scurga dupa amenajareaj hidrotehnica a unui curs de apa pentru satisfacerea cerintelor. socio-economice ~ i ecologice din aval (protectia florei ~ i fauneiexistents pe albie, asigurarea debitului de apa din fAntanileriveranilor etc.)

Cantitate de material solid (de aluviuni) aflat in suspensie sauI arat, transportal de apa in unitatea de timp, printr-o sectiunedata. Aceasta cantitate este dependenta de caracteristicile ploii,I atura solului ~ i subsolului, folosinta terenurilor ~ i oscileaza 1ntrefoarte putine aluviuni (turbiditate redusa) ~ i scurgeri noroioase cu 1aspect de lava 1Volum de apa scurs in unitatea de timp, printr-o sectiune data, 1raportat ta suprafata bazinufui e receptie respectiv IVolum de aluviuni scurse in unitatea de timp printr-o sectiunedata, raportat Ia suprafata bazinului de receptie respectiv IValoare a debitului lichid maxim corespunzatoare asigurarii deverificare In condi ii specialeDebit maxim de apa care poate curge pe sub pod, astfel1ncat deIa nivelulliber al apei pana Ia partea inferioara a infrastructurii samai ramana un anumit spatiu liber de siguranta (garda)lndepartare de ltre vant a materialului rezultat prin dezagregare

~ i alterarePierdere paftiala sau totals a capacitatii productive a unui terensub actiunea unor factori naturali sau antropici.Degradarea poate rezulta din :- erodarea stratului de sol sau acoperirea lui cu un strat de solnefertil (colmatari, halde etc.);- deplasarea terenului (pornituri);- degradarea proprietatilor fizice chimice si microbiologice ale solului.De cele mai multe ori degradarea terenului se datoreaza inprimul rand factorului antropic: despaduriri, p a ~ u n a t excesiv, aratpe linia de cea mai mare panta, depozite de diverse materiale,poluare chi mica etc.

7

5/25/2018 SR 8284-98

10/22

SR8 84

2 68 Denudare Proces complex de nivelare a reliefului sub actiunea agentilorgeografici externi, prin dezagregarea, alterarea erodarearocilor, indepartarea materialelor rezultate acumularea lorulterioara n zone mai joase2 69 Deplasare de teren Proces geologic dinamic actual, prin care masele de roci subinfluenla unui complex de factori pierd echilibrul stabil,deplasandu-se pe versanli sub impulsul gravitatiei2 70 Depozit deluvial Acumulare de materials (aluviuni) rezultate din dezagregareaalterarea rocilor, transportate sub actiunea apei de ~ i r o i r e agravitaliei depuse pe versanti sau Ia baza pantelor2 71 Depozit eluvial Acumulare de materiale rezultate din dezagregarea alterarearocilor ramase pe locul de formare2 72 Depozit proluvial Acumulare de materiale rezultate din dezagregarea ~ i alterarearocilor, transportate de apa depuse Ia gura torentilor.Depozitele proluviale sunt formate din bolovanil?uri, pietril?uri,nisipuri argile nisipoase2 73 Depozit torential Acumulare masiva haotica de aluviuni transportate depusepe albia retelei hidrografice in timpul viiturilor torentiale2 74 Depunere torentiala Depozitare haotica in cantitati mari a materialelor (aluviunilor)transportate n timpul ploilor torentiale, pe cursu torentului sau inconul de dejectie al acestuia.Depunerea torentiala poate avea loc direct sau prin intermediulunui rau colector n lacuri de acumulare (producfmd colmatareaacestora), pe terenuri fertile (ducand Ia scoaterea acestora dinfolosinta sau Ia distrugerea culturilor)2 75 Desecare Eliminarea excesului de apa de Ia suprafata terenurilor joase, invederea valorificarii lor in agricultura sau pentru alta necesitati.

Se realizeaza prin lucrari de asanare, de inallare a terenurilorjoase prin colmatare dirijata de coborare a nivelului apeifreatice2 76 Despotmolire Curatarea unui canal, unui bazin etc., de aluviunile depuse2 77 Deversor Deschidere realizata in partea superioara a unui baraj sau prag,prin care apa curge cu nivel liber. Poate avea forma de trapez,dreptunghi, segment de cere, triunghi etc.2 78 Dezagregare Fragmentare a rocilor t r schimbarea compozitiei lor chimice,sub influenta unor agenti externi mai ales a diferentelor maride temperatura, a inghetului repetat al apei infiltrate prin fisuri,sub influenta actiunii mecanice a gheturilor, a vantului, a apelor

, I t Ide ~ i r o i r e a radacinilor de plante etc.2 79 ig de dirijare Lucrare construita in albia raurilor a formatiunilor torentiale,din lemn, din zidarie de piatra cu mortar de ciment sau din baton,in scopul dirijarii curentului apei ?i apararii malurilor2 80 Disipator hidraulic de energie Constructie (sau dispozitiv) situat in aval de un descarcator deape, n scopul disiparii energiei cinetice ?i in vederea reduceriiafuierilor eroziunilor albiei (de exemplu bloc disipator deenergie, bazin disipator de energie etc.)2 81 Distanta critica de eroziune Oistanta masurata pe linia de scurgere de Ia punctul undeincepe scurgerea pana Ia punctul n care incepe procesul de

eroziune accelerata

8

5/25/2018 SR 8284-98

11/22

2 82 Divagare2 83 Oren

2 84 Drenaj

2 85 Ebulment

2 86 Eroziune a terenului

r .2 87 Fanta2 88 Fascina

SR 8 84

Modificare lntamplatoare a cursului apelor, in locurile cu pantared usaConducta ingropata sau amenajata Ia suprafata terenului, dintuburi perforate de beton sau ceramica etc., uneori umpluta cuun material filtrant piatra sparta in fascine) destinate sacolecteze sa evacueze apa de infiltratie sau sa coboare nivelulpanzei de apa subteranaStrat de piatra sparta sau p i e t r i ~ care p t u ~ e ~ t e spatele unui zidde sprijin, al unei culee de pod etc.; este destinat sa colectezeapa de infiltratieEvacuarea apei se face prin barbacane sau tuburi de drenajProces de colectare de conducere a apelor de pe o suprafatacatre un canal principalAnsamblu de drenuri executate in vederea secarii desecariiconsolidarii) unui teren:- drenaje cartita. ln spic;- drenaje Ia suprafata;- drenaje longitudinale transversaleProces de deplasare pe panta a materialului de roca necoezivasau cu eroziune redusa, uscat sau inmuiat de apa se produce inlungul drumurilor forestiere ca urmare a taierii acestora inversant)Proces de d e t ~ r e a particulelor de sol sau roca sub aqiunea apeisau a vantului, avand ca efect modificarea reliefului scoaf ei terestre.Dupa natura agentului se deosebesc:- eroziune a terenului produsa de apa;- eroziune a terenului produsa de vant eroziune eoliana).Eroziunea produsa de apa poate fi:- eroziune normala, imperceptibila ca efect, pentru ca exista unechilibru intre procesul de eroziune eel de formare a solului;- eroziune accelerata, sesizabila c efect, pentru ca volumul desol erodat depal?el?te pe eel care se formeaza.Dupa modul de manifestare, eroziunea accelerata poate fi:- eroziune de suprafata. care este procesul ce contribuie Iaindepartarea treptata a stratului de sol de catre apa provenita dinprecipitatii, in scurgerea ei lamelara pe versanfi;- eroziunea in adancime, care este procesul ce contribuie Iaindepartarea, predominant in adancime, a solului a rocii, decatre apa provenita din precipitatii, concentrate in cantitati maripe versanti, scurgandu-se pe linia de cea mai mare panta pearatura din deal ln vale, pe ~ n t u r i l e l i drumurile de coastaneintretinute etc.- eroziunea eoliana este procesul care contribuie Iadesprinderea transportul particulelor de sol roca de catremasele de aer in mil?care vant)Deschidere ingusta in peretele unei lucrari transversale decorectare a torentilorElement de constructie hidrotehnica, format din legaturi de nuieleverzi, de Jungimi diferite, legate cu sarma in manunchiuri cudiametrul de 15 .. 30) em, folosit in Jucrarile de aparare impotrivaeroziunii afuierii) albiei cursurilor de apa, in consolidari de rnaJuri taluzuri, ca pat al fundatiei unor diguri mici drumurisecundare, in lucrari de fortificatii etc.

9

5/25/2018 SR 8284-98

12/22

SR 8 84

2 89

2 90

2.91

2.922.93

Fascina lestata

Fascina simpla

Fascinaj

Fenomen antropicFenomen torentialsinonim: Manifestaretorentiala

Fascina confectionata dintr-un lnvelil? de nuieie cu miez depiatra. Are diametrul mai mare decat fascinele simple ~ i este maistabila Ia viituriFascina confeclionata:- cu nuiele a ~ e z a t e cu capatul gros lntr-o singura parte, legatenumai pe o anumita porliune din lungimea fascinei (1ncepc'lnd deIa capatul eel mai gros), varfurile ramanand Iibera;- cu nuiele a ?ezate cu capetele groase alternativ, in ambeie par1i;- cu varfurile rasfirate sub forma de matura, cu doua legaturidintre care una Ia capatul eel gros 9i alta Ia mijlocLucrare simpla, amplasata pe ~ r o r o g ~ e (Ia obar ;)ie}, cu Ipatul albiei umed permanent.Se executa din doua sau trei suiuri de fascine a ?ezate unulpeste celalalt ~ ~ solidarizate lntre ele 9i teren prin pari de lemn.Sulurile de fascine se vor confectiona din nuie e verzi, din specii

Icare pot intra in vegetatie in contact cu terenul umed.Fascinele contribuie Ia diminuaraa intensitatii procesului de :I roziune in adancimeFenomen datorat actlunu omului, cu u r r ~ a r i in special asupraevolutiei reliefului, inveli9ului vegetal, climei etcTerman general care se refera Ia cre9terea naturala, brusca, Iviolenta 9i de scurta durata a debitului unui curs de apa, Iaeroziunea accelerata produsa de curent 9i Ia sedimentareahaotica a aluviunilor transportate

r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -2.94 Filtru invers Element de constructie hidrotehnica alcatuit din straturi de nis1p $i de

2.96

Formatiune torentiala

Fructsinonim: inc inare aparamentului, zidu ui desprijin, zidului de conducere

pietri9 de diverse granulozitali 89ezate in ordine crescatoare a dimssiunilor, Ia contactul cu terenul fiind dimensiunea cea mai mica (pentrua mpiedic..a. antrenarea granulelor fine din strat, de catre apa drenata)Forma naturala de teren reprezentata de un bazin hidrografic dereceptie (a apelor din precipitatii ~ i izvoare) cu suprafata relativredusa {pana Ia 1 000 ha) cu re ea hidrografica in cadrul careiaau loc procese torentialeTangenta unghiului format de planul paramentului unei construciii hidrotehnice (baraj, prag, pinten, dig, zid de sprijin, zid deconducere etc.) 9i un plan vertical care intersecteaza

~ ~ 4 12.97 Gabion

2.98 Garnisaj

2.99 Gardulet

Element de constructie hidrotehnica de forma paralalipipedica(cutie) sau cilindrica, cu pereti din piasa de sarma galvanizata(uneori din sarma neagra sau piasa sudata) pe schelet de tier baton cu n = 12... 18) mm, umplut cu bolovani de rau sau piatrade cariera, a9ezata cu grijaLucrare simpla de consolidare prin captu9ire a unei 9iroiri, aalbiei unui oga9 sau a unei ravena (Ia obar9ie), cu nuiele, cracisau maracini, in scopul opririi eroziuniiLucrare de consolidare a versantilor sau malurilor retelei hidrografice supuse unui proces activ de eroziune lntr-un teren friabil(nisipuri 9i maluri slab cimentate) ln care se pot bate taru9ii.Se executa din 1mpletituri de nuiele pe taru9i de lemn, cuinaltimea utila a garduletului de (0,2 .. 0,4) mGarduletele se executa pe curba de nivel (lungimea unuigardulel fiind de 3m sau in romburi

10

5/25/2018 SR 8284-98

13/22

SR8 84

2 100 Geogrile Material a prod use din fire de poliester cu caracteristicisuperioare, acoperite cu un strat protector de PVC.Geogrilele se folosesc Ia armarea rambleelor versantilor, nconstructii de drumuri, Ia protectia taluzurilor impotriva eroziuniide suprafata a solului, Ia gabioane etc.2 101 Geotextile Materiale textile permeabile utilizate ln lucrari de terasamente

pentru a indeplini functu de separare, filtrare, ranforsare,protectie, drenare etc2 102 Grad de eroziune prin apa Stadiu de dezvoltare a procesului de eroziune.Gradul de eroziune de suprafata se stabilel?te ln functie denivelul Ia care a ajuns eroziunea solului fata de profilul normal atacestuia, se noteaza l?i se apreciaza astfel:Simbol

o orice sol neafectat de eroziune;e orice sol afectat moderat de eroziune;e orice sol afectat putemic de eroziune;e3 erodat foarte puternic;e4 erodat excesiv

2 103 Grohotil? ingramadire de fragmente de roca, de dimensiuni l?i formevariabile, pe versantii muntilor l?i Ia poalele pantelor abrupte,rezultate din dezagregarea stAncilor aflate Ia suprafata2 104 Hartop Rapa prapastioasa sapata de ape n depozite de nisipuri l?imaluri necimentate sau slab cimentate2 105 Hidroamelioratie Lucrari de imbunatatiri funciare, menite sa creeze l?i sa mentina

un raport favorabil intra apa l?i alti factori ai fertilitatii solului peterenurile cu deficit sau cu exces de apa2 106 Hidrograf Diagrama care reprezinta variatia debitelor, nivelurilor etc., lntr-oanumita sectiune a albiei unui curs de apa, ln functie de timp2 107 Hidrologie forestiera tiinta care se ocupa cu determinarea influentelor padurii asupraregimului apelor, precum l?i cu efectuarea masurarilor necesarepentru calculul debitelor folosite Ia dimensionarea constructiilorhidrotehnice de corectare a torentilor2 108 Histerezis hidrologic torential Decalaj masurat n timp intra curba degradarii versantilor prindespadurire l?i curba refacerii retelei hidrografice, dupa ce ver-santii bazinului hidrografic de receptie au fost reimpaduriti2 109 lmersiune Afundare a unui corp intr-un lichid; scufundare (aluviuniimersate)

2 110 lmpenetrabil Prin care nu poate strabate nimic; care nu lasa sa treaca cevaprin el. Betonul sau zidaria de piatra cu mortar de ciment dinconstructiile hidrotehnice trebuie sa fie impenetrabile

2 111 lnfiltratie Patrundere a apei n roci sau n soluri sub influenta gravitatiei, aforlelor capitare l?i a presiunii hidrostatice prin pori, gauri,crapaturi etc.2 112 lntensitatea precipitatiilor inaltime a stratului de precipitatii cazute intr-o unitate de timp2 113 lnterfluviu Porliune de teren cuprinsa intra doua vai vecine2 114 lnundatie Fenomen de revarsare a cursurilor de apa peste maluri, datoritacrel?terii debitului de apa rezultat din topirea brusca a zapezilorsau din ploile abundente cazute ln bazinul hidrografic de

receptie al retelei hidrografice

5/25/2018 SR 8284-98

14/22

SR8 84

2.115 lzohiete Curbe de egala valoare ce se obtin unind pe planuri sau har1ipunctele cu c e e ~ i inaltime a stratului de precipitatii2.116 lmpotmolire Depunere pe fundul unui curs de apa, de canal, lac etc., aaluviunilor purtate de apa, avand ca rezultat ridicarea niveluiui

li 2.117de baza ~ i respectiv reducerea capacitatii de tnmagazinare ?itransport

incastrari ale lucrarilor Por1iuni periferice ale lucrarilor hidrotehnice transversale, con-I hidrotehnice transversale struite In maluri sau versanti, pe adancimi stabilite in functie dei natura ~ i stabilitatea acestora. iI incastrarea lucrarilor hidrotehnice transversale In maluri sau III yersanti s e r v e ~ t e Ia asigurarea stabilitatii acestora. III lncastrarile sunt par1i componente ale lucrarilor transversale112 i 18 inaltime de Iibera trecere 1naltimea de siguranta care se ia 1n calcul Ia proiectare ln cazul ,li sinonim: Garda canalelor ~ i a albiilor, Ia lnscrierea acestora pe sub podete sau 1.l poduri, deasupra nivelului corespunzator debitului de calcul sau 11

I a debitului de verificare iI A A lll2 119 llnierbare 1 mbracaminte creata pentru stabilizarea taluzuriior canalelor din 11j pamant dar ~ i pentru consolidarea taluzurilcr naturale ~ i a calorIII rezultate artificial. Este verba de cele afiate pe reteaua llII hidrografica dintre iucrarile transversale (mai ales In zona ameA 1'II

najata a biefului aval a acestora), dar de cele situate deasuprapereurilor, zidurilor de conducere, zidurilor de sprijin, digurilor II etc. 'A 'lnierbarea se realizeaza prin 1nsamantare cu ierburi perene 11(gazon) sau prin c a p t u ~ i r e cu brazde de iarba 12.120 invaluire Lucrare de combatere a eroziunii solului prin valuri de pamantcare retin sau dirijeaza apele care se scurg pe versant II2.121 Lava torentiala Amestec de pamant, pietre, diverl?i flotanti l?i apa, care se for- )meaza in timpul viiturilor ~ i curge cu viteza redusa pe albiile

f o r m ~ i u n i l o r t o r e n ~ i l e sub forma unei lave, avfmd o mare puterede transport ~ i de distrugere a obstacolelor intalnite in caleI 2.122 Linie de cea mai mare panta Linie de pe o suprafata topografica perpendiculara pe curbe e denivel II I2.123 Lungime de bataie a lamei Lungime (masurata pe orizontala) de Ia creasta deversorului ~ iI deversate pana Ia punctul in care lama deversanta atinge radierul (dacaI lucrarile hidrotehnice sunt prevazute cu radier) sau fundulnatural al albiei (Ia lucrarile fara radier) I2.124 Lungime a radierului Lungime delimitata Tn amonte de intersectia radierului cu

' paramentul aval al barajului (In cazul barajelor care nu sunt prizede canale) ~ ~ i n aval de creasta pintenului terminal2.125 Mulcire Acoperire a solului cu un strat protector de paie, hartie, stuf,coceni, frunze, materiale plastice etc., pentru apararea acestuiacontra efectului distructiv al picaturilor de ploaie, dar mai alespentru mentinerea umiditatii solului in regiunile afectate desecete prelungite, calduri excesive ~ i vanturi.Acestea produc evaporarea intensa a apei. Mulcirea lmpiedicadezvoltarea vegetatiei care concureaza puietii speciilor forestiere

cultivati, asigurand acestora conditii mai bune de viata2.126 Nivel de baza al eroziunii Cota sub care eroziunea de fund a albiei nu mai poate scadea ~ i

solului fata de care se formeaza profilul de echilibru12

5/25/2018 SR 8284-98

15/22

I

2.127

2.128 I2.129

2.130

2.131

2.132

2.133

2.134

2.135

2.136

2.137

2.138

Ogas

Ordin hidrografic

Organizare hidrologica ateritoriului

Palisada

a l p l a n ~ a

Panta

Panta de asezare amaterialelor aluvionaresinonim: Panta probabilade c o m p e n s a ~ i ePanta de echilibru

Parament

Palnie de racordare

Perdea de protectie

Pereu

SR 8 84

Forma de relief generata de eroziunea n adancime pe linia decea mai mare panta (foste ?iroiri) ?i pe traseul drumurilor decoasta neintretinute.Adancimea oga ?elor este de (0,5 .. 1 0) m pentru oga ?ele mici ?ide (1 ,00 .. 2,0) m pentru o g a ~ e l e mari.Sectiunea transversala a acestora este "V"Numar care se atribuie, dupa o anumita regula, unei albii Tntregiconsiderata de Ia obar ?ie pana Ia varsare, sau unui sector(segment) de albie cuprins lntre doua confluenteActiune tehnico-organizatorica prin care se asigura regularizareascurgerilor de suprafata, stabilind cele mai corespunzatoarefolosinte sub raport hidrologic, pentru terenurile situate in bazinulhidrograficObstacol, f o r t i f i c a ~ i e constructie hidrotehnica pentru consoli-darea terenurilor, constand din pari infipli n pamant ~ i legatilntre eiElement de constructie recuperabil executat din lemn, din otelsau din beton armat care s e r v e ~ t e Ia sprijinirea peretelui unei sa-paturi, Ia executarea unor ecrane de e t a n ~ a r e etcinclinare a terenului care face cu planul orizontal un unghiascutit. Pantele se grupeaza astfel:- pante line ........................................sub 3 o- pante slab Tnclinate .......................... 3 ..6 o- pante accentuat-inclinate ................ 6 .. 15 o- pante repezi ..................................... 15.. 25 ;- pante foarte repezi. ..........................25 . .40 ;- pante abrupte .................................. peste 40 oLinie realizata de profilul longitudinal al albiei unui curs de apa,prin a ~ e z a r e a materialelor aluvionare transportate ~ i depuse deape n raport cu marimea lor, panta albiei ?i viteza curentului deapaPanta sub care practic nu se mai produc eroziuni sau depunerin albia :.mui curs de apa. Panta de echilibru se poate modificadaca intervin schimbari substantials n dinamica debitelor,structura aluviunilor etc.Fata exterioara finisata a barajelor, pragurilor, traverselor, pinte-nilor:- parament aval;- parament amonteTronson de canal, convergent (confuzor) sau divergent (difuzor),prin care se realizeaza trecerea apei de Ia radierul unui barajpriza Ia canalul situat in avalul sauFatie de padure lata de {11 ...20) m, care se executa pe curba denivel n scopul micl?orarii puterii de eroziune a apelor ~ i de aretine aluviunile antrenata de pe e r s n ~ ilmbracaminte din piatra uscata, din zidarie de piatra cu mortarde ciment, din beton simplu, din beton armat etc., executata peun taluz pentru a-1 proteja impotriva eroziunii

13

5/25/2018 SR 8284-98

16/22

SR8 84

2.139 Perimetru de ameliorare

2.140 Permeabilitate2.141 Pinten

2.142 Plantare cu pAmant deimprumut

2.143 Plantare cu plantatorul

2.144 Plantare de puieti repicati~ u crescuti n recipiente

2.145 Plantare n cordon

2.146 Plantare n despicAturA2.147 Plantare n gropi cu palnii

Teritoriu pe care se aplicA complexul de lucrAri pentruameliorarea terenurilor degradate corectarea torentilor.Constituirea perimetrului se face pe baza f i ~ e i perimetrului deameliorare a aprobMi acesteia de cAtre forurile competenteProprietate a unui mediu poros de a permite circulatia fluidelorprin golurile lui1. Constructie hidrotehnicA amplastA transversal sau oblic pealbia unui curs de apa, pe care o inchide partial. Ea s e r v e ~ t e Iadirijarea apelor, protectia malurilor refacerea lor.Se disting:- pinten normal, al?ezat perpendicular pe talveg;- pinten defensiv, ~ e z a t inclinat fatA de talveg n directia amonte;- pinten ofensiv, a ~ e z a t inclinat fatA de talveg n direqia aval2. Extremitate din aval a unui radier, adAncitA ln terenul defundatie, avand scopul de a apara lucrarea de aqiunea desubminare a apei.3. Extremitate din amonte a fundatiei unui baraj, adancitA ln teren,pentru o coborare cat mai pronuntatA a apei de infiltratie sub talpalucrarii transversale se reduce subpresiunea)Plantare n terenuri practic lipsite de sol, excesiv pietroase etc.,unde, pentru asigurarea conditiilor necesare prinderii, mentineriidezvoltarii puietilor se f o l o s e ~ t e pAmAnt de imprumut pus ngroapA 10 .. 30) dm3 1a o groapAPlantare de puieti sau b u t a ~ i executatA cu ajutorul plantatoruluiinstrument de forma conica sau prismaticA, prevazut cu o tijA,cu care de fac gauri n sol)Plantare de puieti repicati crescuti n diferite recipients pungisau tuburi de polietilenA, de hartie, de materiale biodegradabile,turbA, ghivece etc.), umplute cu pAmant fertil.Plantarea propiu-zisA sa face n gropi n care se introduce recipientul cu puieti sau in gropi n care se pune pAmAntul cu puieti,dupa iniAturarea integrals a unei paf1i fundul) din recipientPlantare de puieti sau b u t a ~ i executata pe terase inguste0,3 .. 0,5) m, amplaste pe curba de nivel, Ia distante redusepana Ia 1 o m).Pe terasa puietii sa a ~ e a z a orizontal, cu radAcinile spre versant.Peste puieti sa a ~ e a z un strat de pAmant desprins din peretelecreal prin saparea terasei n versant.Cordoanele rezultate consolideazA taluzurilePlantare de puieti n crapatura executata n teren cu cazmauasau cu plantatorulPlantare de puieti n gropi, cu executarea unei pAinii n jurulpuietului, adanca de 0, 10 .. 0, 15) m cu diametrut de0,40 .. 0,60) mPatniite contribuie Ia retinerea apei care asigura umiditateanecesara puietutui n c e l ~ i timp reduc scurgerile pe versanti

4

I

5/25/2018 SR 8284-98

17/22

2.148 Ploaie torentiala

2.149 Prag

2.150 Proces torential

2.151 Radier

2.152 Ravena

2.153

2.154 Reconstructie ecologica

2.155 Red ana2.156 Regularizare de albia

2.157 ReTmpadurire2.158 Retentie superficiala

S 8 84

Ploaie de scurta durata si de mare intensitate. lSe considera ploaie t o r ~ n ~ i l aceea care depa ?e ?te baremurile Ide mai jos:

1Durata ploii lntensitatea media1

1 Imm aploii I Imm/ min.)r ~ ~

1 .. 5 1 006 ... 15 0 80

16 ..3 0 6031 .45 0 5046 .. 60 0 4061 ... 120 0 30

II121 ... 18o o.2o 1

peste 180 0 10 _j lDe frecventa ploilor torentiale depinde gradul de degradare prin eroziune a solului precum ~ i construirea formatiunilor torentiale .(oga ?e, ravena). IConstructie hidrotehnica transversala, amplasta pe oga ?e, 'ravena si torenti cu rol de consolidare a albiei si a malurilor.

i n l t i m e ~ utila pragului este pana Ia 1 5 m Ansamblul fenomenelor de scurgere, eroziune ?i transport de Ialuviuni I1. Element de constructie Tn forma de placa, servind ca: fundatie 'pentru o constructie h i d r o t e h n i c ~ sau pentru unele c o n s t r u c ~ i igrele fundate pe terenuri slabe, cafund de canal sau ca elementde aparare a fundului albiei.Se executa din beton simplu, din zidarie de piatra cu mortar deciment, din elemente prefabricate, din beton armat etc.2. Amenajarea biefului aval al unui prag sau baraj cu val deprotectie a albiei ?i de disipare a energiei apei (are bazin 1disipator sau bloc disipator) IFormatiune torentiala rezultata prin adancirea o g ~ e l o r avandadancimea de peste 2 0 m: latimea lungimea sunt variabile.Are aspect de vale cu profil Tn "U", versanti abrupti, instabili.Coasta abrupta a unui deal rezultata in urma procesului de?iroire, eroziune, surpare, alunecare etc. de terenConstituie o sursa importanta de aluviuniAnsamblu de masuri ~ i lucrari de refacere ~ i ameliorare abiotopuluiParament amonte al unui baraj, executat Tn trepte (redane)Ansamblu de lucrari executate n albia unui curs de apa, pentrurealizarea unui profil transversal regulat, cu taluze fixe 9iconsolidate 9i a unui profil longitudinal cat mai satbilPlantare de arbori pe un teren despaduritCantitate de apa retinuta de vegetatie ~ i microdepresiunileterenului, din precipitatiile cazute Tn timpul unei ploi sausuccesiuni de ploi

15

5/25/2018 SR 8284-98

18/22

SR8 84

2.159 Salinizare Proces de acumulare a sarurilor in stratul superior al soluluidatorita ascensiunii capitare a apei sarate provenite dintr-un stratacvifer situat Ia mica adAncime; duce Ia scAderea fertilitafiisolului2.160 Salt hidraulic Trecere brusca a unui curent din starea rapida in starea lenta2.161 Saltea de fascine Element de constructie hidrotehnica, sub forma de saltea,realizata din suluri de fascine2.162 Saltea de gabioane Element de constructie hidrotehnica, sub forma de saltea,realizata din piatra uscata a ~ e z a t a in c o ~ u r i din piasa de s rma

~ i cadru din fier beton (gabioane)2.163 Scara pentru p e ~ t i Constructie hidrotehnica in forma de scara, realizata Ia praguldintre doua biefuri, prin care se creaza posibilitatea trecerii

p e ~ t i l o r din aval spre amonte2.164 Schema de impadurire Prezentare grafica sau analitica a modului de dispunere pe terena speciilor folosite Ia impadurire, in functie de dispozitivul deplantare (sau semanare), de caracteristicile bioecologice ale

speciilor de desimea culturii2.165 Scurgere Proces de deplasare a apei cazute pe suprafata pamAntului,constituind o faza a circuitului apei in natura. Poate fi:- scurgere superficiala (dispersa) pe suprafata terenului, subforma unei panze de apa, fara concentrare vizibila in i r o a i e :- scurgere concentrata in i r o a i e formate prin concentrarea apeipe versanti2.166 Sistem de lucr pentru Ansamblu de lucrari agrotehnice, silvice ~ ~ hidrotehnice, corelateamenajarea bazinului unui sub raport functional, prin care se u r m a r e ~ t e amenajareatorent integrala integrata a bazinului hidrografic al unui torent2.167 Silvoamelioratie Ansamblu de procedee ~ ~ de lucrarl pentru imbunatatirearegimului hidrologic ~ i anticorozional pentru prevenireacombaterea degradarii solului pe terenurile patrimoniuluiforestier2.168 Solifluctiune Deplasare lenta a paftii superficiale a solului inmuiat, pe un(solifluxiune) substrat inghetat2.169 Stingere a torentilor Diminuare a intensitatii viiturilor torentiale ~ ~ a fenomenelor deeroziune, transport ~ i depunere a aluviunilor, ca urmare amasurilor ~ ~ a lucrarilor executate ln bazinul hidrografic altorentilor, prin actiunea directa asupra cauzelor care le provoaca2.170 Surpare Proces de deplasare laterala (naruire) a unei mase de sol ~ i

roca, care se desprinde dintr-un taluz, r pa etc., in urmasubminarii sau a supraincarcarii2.171 ant cu val r a n ~ e e cu sectiune trapezoidala, ln avalul careia se dispuneub forma unui dig, pamantul rezultat din saparea a n t u l u i2.172 iroire Adancitura lineara pe linia de cea mai mare panta, de pana Ia

0 50 m adancime, rezultat al eroziunii provocate de apaconcentrata pe versant.Este cea mai simpla forma de eroziune in adancime2.173 Talveg Linie care u n e ~ t e punctele cu cea mai mare adancime din albiaminora a unui curs de apa (linia de maxima depresiune pe care ourmeaza apele mici in scurgerea lor).

16

5/25/2018 SR 8284-98

19/22

SR 8 84

2.174 Terasa pentru plantatii silvice Lucrare de corectare a pantei versantilor, executata n vederea

2.175 Terenuri degradate

2.176 Teran neproductiv2.177 Tip de statiune de terendegradat

2.178 Tobogan2.179 Torent

2.180 Torent noroios

diminuarii scurgerilor de suprafata ~ i a eroziunii solului, pentrucrearea unor conditii mai bune in vederea instalarii, mentinerii ~ idezvoltarii vegetatiei forestiere.L.atimea terasei ajunge Ia 0 70 m. Se executa pe curba de nivel oplatforma ln contrapanta.Se deosebesc:- terase nesprijinite;- terase sprijinite de gardulete ~ i banchete din piatra uscataaflata ln vecinatatea amplasamentului;- terase cu taluzele consolidate cu brazde de iarba sau cuierburi perene gazon)Terenuri - care prin eroziune, poluare sau prin actiunea altorfactori antropici l?i-au piedut total sau partial capacitatea deproductie pentru culturi agricola sau silvice, ~ i anume:- terenuri cu eroziune de suprafata foarte puternica ~ i excesiva,indiferent de folosinta;- terenuri cu eroziune ln adancime o g a ~ e . ravene, torenti);- terenuri afectate de alunecari active, prabul?iri, surpari ~ icurgeri noroioase;- terenuri nisipoase expuse erodarii de catre apa sau vant;- terenuri cu aglomerari de p i e t r i ~ . b o l o v a n i ~ . g r o h o t i ~ . stancarii

~ i depozite de aluviuni torentiale;- terenuri cu exces permanent de umiditate ~ i m l a ~ t i n i ;- terenuri saraturate acide;- terenuri poluate cu substante chimice, petroliere sau noxe;- terenuri ocupate cu halde miniere, d e ~ e u r i industriale ~ i saumenajere, gropi de imprumutTaren care nu mai prezinta conditii stationale care sa permitainstalarea ~ i dezvoltarea unei vegetatii utileGrupare de unitati stationale, afectate de procese de degradare,identice sau apropiate din punct de vedere stational pe care seaplica a c e l e a ~ i lucrari fitoameliorative compozitii de Tmpadurirescheme de plantare, tehnici de pregatire a terenului, completari,lucrari de intretinere etc)Cale de transport ln forma de jgheab, pe care se coboara prinalunecare sau prin actiunea gravitatieiCurs de apa cu pante repezi ~ i neregulate, cu debit nepermanentsau redus ~ i care din cauza ploilor mari, a topirii b r u ~ t e azapezilor sau a concomitentei acestora ploi ~ i topirea zapezilor),prezinta viituri puternice denumite viituri torentiale), de duratascurta, cu putere mare de eroziune, transport ~ i depozitare,provocand pagube lnsemnate.Partile componente ale torentului sunt:- bazinul de receptie;- o b a r ~ i a , este locul unde ia n a ~ t e r e torentul;- canalul de scurgere;- conul de dejectie;Curgere lenta a unei mase noroioase realizata prinsuprasaturarea cu apa a unor roci cu un procent ridicat de argila)de consistenta unei paste semifluide sau fluide, n lungul unei vaitorentiale

17

5/25/2018 SR 8284-98

20/22

SR8 84

2.181 Transport in masa Transport de aluviuni caracterizat prin faptul ca particulelesolului nu se m i ~ c independent ci in masa, sub forma de noroisau lava torentiala2.182 Traverse Constructie hidrotehnica amplasata transversal pe albia unuitorent Ia nivelul talvegului (inaltimea elevatiei m 0), care arerolul principal de regularizare a scurgerii apelor de menlinere

constanta a nivelului talvegului, Ia o cota egala cu cot acoronamentului2.183 Turbiditate Cantitate de aluviuni aflata in suspensie intr-un volum dat de apa2.184 Unitate stationala Spatiu biogeografic limitat, omogen sub raportul complexuluistational (pozitie fitoclimatica, substrat litologic, sol, degradare),care se pot grupa in tipuri de statiuni, dupa niv lullor de produc-tivitae2.185 Val de nivel Dig de pamant executat pe curba de nivel pentru a retina apacare se scurge pe versanti, impiedicand astfel eroziunea solului;contribuie Ia diminuarea debitului lichid2.186 Viroaga Vale mica formate prin erodarea unui sector de drum dinpamant, construit pe linia de cea mai mare panta; formatiunetorentiala cu malurile adanci abrupte, in V2.187 Viteza de lmpotmolire Viteza minima de scurgere a unui curent de apa sub care are locdepunerea aluviunilor transportate2.188 Viteza media critica de Viteza medie a curentului corespunzatoare starii limita deantrenare echilibru a particuielor aluvionare din patul unei albii2.189 Viteza media critica de Viteza media a curentului de apa corespunzatoare desprinderiiantrenare in masa in masa a aluviunilor2.190 Viteza de sedimentare Viteza media a curentului de apa Ia care incepe depunerea

aluviunilor pe fundul albiei .

18

5/25/2018 SR 8284-98

21/22

SR8 84

pagina alba)

9

5/25/2018 SR 8284-98

22/22

Membrii Comitetului Tehnic CT 297 Silvicu tura care au participat Ia elaborarea prezentuluistandard:P r e ~ e d i n t e dl Constantin NilescuSecretar: dna Irena Petrovici lnstitutul de Cercetari siIAmenajari Silvice - ICASReprezentant IRS: dna Mihaela UdranMembri: dl Grigore Caloian Regia Nalionala a Padurilor

dl Liviu Contescu Regia Nalionala a Padurilordl Liviu Furnicescu Regia Nalionala a Padurilordl Aurel Popa Academia de tiinle Agricola ~ i

Silvicedl Petru Boghean lnstitutul Nalional al Lemnuluidl Ovidiu Glodeanu Direclia Domeniului Publicdl Mircea elarescu Univrsitatea tehnica deConstructii Bucuresti.IFacultatea Hidrotehnicadl Dan Teodorescu lnstitutul de Studii l i ProiectariHidroenergetice

Anteproiectul a fost elaborat de dl Vasile Oprea de a ICASUn standard roman nu contine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. U t i l i z a t o r ~ ~standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecta a acestuia.Este important ca utilizatorii standardelor romane sa se asigure ca sunt in posesia ultimei editii ~ i a tuturormodifidirilor. lnformatii referitoare a standardele romane (termenul de incepere a aplicariil modificariil etc.) suntpublicate in Catalogul standardelor romane ~ i n Buletinul Standardizarii.Modifican dupa aplicare:

Nr. modificarii Buletinul Standardizarii Punctele modificateNr. /an

~ .t . . t ' r i ~ . ; ~ ' i ~I' ~ . .. r.._,,-j: l l 0 C',' .:i >' ' -J' ' - ; ~ ~ .. D

--t Z:ilL ~ J