Sd dispeptic=desemneaza o tulburare de digestive=simptomatologie
digestiva nespecifica,constand din dureri abdominale,greata si
eventual tulburari de tranzit digestivIn fct de seg de tub
digestive afectate:-sd gastroduodenal-sd diareice-sd de
malabsorbtie-sd colonice Simptome: Plenitudine postprandiala =
senzatie neplacuta perceputa ca persistenta prelungita a
alimentelor in stomac Satietate precoce = resimte stomac supraplin
imediat dupa inceperea mesei, disproportionat fata de volumul cat a
mancat, nu poate termina masa. (disparitia senzatiei de foame in
timpul ingestiei alimentelor). Durerea epigastrica se refera la
regiunea dintre ombilic si stern, intre liniile medioclaviculare.
Durerea se refera la o senzatie subiectiva neplacuta. Durerea
epigastrica poate sau nu sa aiba caracter de arsura. Alte simptome
pot fi extrem de suparatoare fara ca pacientul sa le interpreteze
ca durere. Arsura epigastrica Arsura se refera la o senzatie
subiectiva neplacuta de caldura. Balonare in abdomenul superior =
senzatie neplacuta de presiune localizata in epigastru; trebuie
diferentiata de distensia abdominala Greata = presimtirea ca are
necesitatea de a varsa Varsatura = expulzia orala fortata a
continutului gastric asociata cu contractia muschilor abdominali si
ai peretelui toracic.Varsatura este precedata de obicei de
eructatii, contractii repetitive ale peretelui abdominal fara
expulzia continutului gastric. Eructatia = golirea aerului din
stomac sau esofag
Cauzele dispepsiei :Tractul gastrointestinal luminal Volvus
gastric cronic Volvulusul gastric sau al stomacului reprezinta
rasucirea unei portiuni a stomacului la peste 180 de grade cu
blocarea trecerii materialului din stomac, pierderea variabila a
aportului de singe si posibila necroza a tesuturilor. Rasucirea
poate apare de-a lungul axei longitudinale a stomacului, denumita
organoaxiala sau in jurul axei perpendicular denumita
mezenteroaxiala. Obstructia este mai frecvent organoaxiala decit
mezenteroaxiala in timp ce ultima este mai asociata cu ischemia.
Aproape o treime dintre cazuri sunt asociate cu o hernie hiatala.
Tratamentul este chirurgical. Ischemia gastrica sau intestinala
cronica Ischemia arterei mezenterice reprezinta ingustarea pana la
obstructie completa a uneia sau mai multor artere mezenterice, din
totalul celor 3 care sunt sursa vasculara a intestinului subtire si
a intestinului gros. Intoleranta alimentara Dispepsia functionala
Termenul "dispepsie funcional" nseamn, literalmente, indigestie
(dispepsie), care nu este asociat cu unele modificri patologice ale
organelor tubului digestiv (funcional).n cazul dispepsiei
funcionale, esutul gastric este perfect sntos, iar simptomele
bolii, cel mai probabil, apar din cauza dereglrii programului
complex de reglare a funcionrii diferitelor pri ale stomacului i
din cauza sensibilitii crescute la ntindere a pereilor stomacului.
BRGE Neoplasm gastric sau esofagian Infectii gastrice ( CMV, fungi,
tbc, sifilis) Gastropareza Gastropareza, atonia gastrica sau
golirea gastrica intarziata, este o boala cronica a stomacului
caracterizata prin tulburari de eliminare prin defecatie -
contractiile musculare de la nivelul stomacului sunt slabe sau
inexistente si nu pot impinge alimentele in intestinul subtire
pentru realizarea procesului de defecatie.
Nervul vag controleaza deplasarea alimentelor din stomac prin
tractul digestiv. Gastropareza apare atunci cand nervul vag este
deteriorat sau lezat iar muschii stomacului si ai intestinului nu
functioneaza corespunzator, astfel alimentele ingerate se
deplaseaza lent sau se opresc de-a lungul tractului digestiv. Hrana
stationeaza in stomac si va fi descompusa de sucul gastric si
enzimele digestive, iar gravitatia stimuleaza golirea stomacului.
DZ (afecteaza funct nervului vag), postvagotomie, pseudo-obstructia
intestinala cronica, postvirala, idiopatica tulburarile glandelor
suprarenale si tiroida (hipotiroidism) chirurgia abdominala
medicamente pentru durere, antidepresive (care ingreuneaza
posibilitatea de golire a stomacului); anumite tratamente pentru
cancer; anorexia;bulimia; boli autoimune: lupus eritematos si
sclerodermia; tulburari neurologice sau cerebrale: boala Parkinson,
accidente vasculare cerebrale si traumatisme cranio-cerebrale;
cicatricile si tesutul fibros provenit de la ulcere si tumori pot
bloca evacuarea stomacului. Afectiuni gastrice infiltrative si
inflamatorii (b Crohn, gastroenterita eozinofilica, sarcoidoza,
amiloidoza) Sindromul de colon iritabil Desi simptomele pot fi
diferite de la un pacient la altul, cele mai frecvente sunt:
durerea si disconfortul abdominal, senzatia de balonare si
modificarile in ritmul si consistenta scaunelor. Sindromul colonul
iritabil provoaca un mare disconfort insa nu duce la leziuni ale
intestinelor sau sangerari intestinale sau alte afectiuni grave.
Boala Mntrier Ulcerul peptic Paraziti (Giardia lamblia,
Strongyloides stercoralis)Cauzele dispepsiei : Medicatii Acarboza
Aspirina, alte AINS, inclusiv anti-COX-2 Colchicina Preparate
digitalice Estrogeni Etanol Gemfibrozil Glucocorticoizi Fier
Levodopa Niacina Narcotice Nitrati Orlistat KCl Quinidina
Sildenafil Teofiline Cauze :Afectiuni pancreatico-biliare Durere de
tip biliar - colelitiaza, coledocolitiaza, disfunctia sfincter Oddi
Pancreatita cronica Cancerul pancreaticCauze :Afectiuni sistemice
Insuficienta CSR ICC Diabetul zaharat Hiperparatiroidism Neoplasme
non-digestive intra-abdominale Ischemia miocardica Sarcina
Insuficienta renala Boli tiroidiene Cauzele frecvente ale
dispepsiei: BRGE Infectia cu H. pylori Boala ulceroasa Cancerul si
alte tumori gastrice Colelitiaza Boala celiaca Medicatii (AINS)
Gastropareza Boala celiaca este o afectiune a sistemului imun,
declansata de ingestia glutenului alimentar, in care apar leziuni
la nivelul intestinului subtire. Glutenul este o proteina de
origine vegetala care se gaseste in cereale precum graul, orzul sau
secara.
Leziunile provocate la nivelul intestinului subtire afecteaza
absorbtia normala a nutrientelor, in special a grasimilor,
calciului, fierului si folatilor (sindrom de malabsorbtie). Boala
celiaca mai poarta numele de sprue celiac, enteropatie gluten
sensibila, enteropatia glutenica sau sprue nontropical.Clasificarea
si criteriile de diagnostic ale dispepsiei functionale, sindrom
distress postprandial si sindrom dureros epigastricA .Dispepsia
functionala Include una sau mai multe dintre urmatoarele:1.
Plenitudine postprandiala suparatoare 2. Satietate precoce 3.
Durere epigastrica 4. Arsura epigastrica si Absenta bolii
structurale (inclusiv la EDS) care este evident sa explice
simptomele !! Criterii indeplinite cu 3 luni inainte cu debut la
simptom de cel putin 6 luni inaintea diagnosticului
B . Sindromul de distress postprandialTrebuie sa includa unul
sau ambele din urmatoarele:1. Plenitudine postprandiala suparatoare
care apare dupa mese de marime ordinara, cel putin de mai multe
ori/saptatamana 2. Satietate precoce care previne terminarea unei
mese regulate, de mai mult ori/saptamana Criterii suportive 1.
Balonare epigastrica sau greata sau eructatii excesive postprandial
pot fi prezente 2. Sindrom dureros epigastric poate coexista!!
Criterii indeplinite cu 3 luni inainte cu debut la simptom de cel
putin 6 luni inaintea diagnosticului
C . Sindrom dureros epigastricTrebuie sa includa toate dintre
urmatoarele:1. Durere sau arsura localizata in epigastru cu
severitate cel putin moderata, minim 1/sapt 2. Durerea este
intermitenta 3. Nu este generalizata sau localizata in alte regiuni
din abdomen sau torace 4. Neameliorata de defecatie sau flatulenta
5. Nu indeplineste criteriile pentru disfunctia vezicii biliare sau
pentru afectiuni ale sfincterului Oddi.Criterii suportive 1.
Durerea poate avea caracter de arsura, dar fara componenta
retrosternala 2. Durerea este frecvent indusa sau ameliorata de
ingestia unei mese, dar poate apare si intre mese 3. Sindromul de
distress postprandial poate coexista !! Criterii indeplinite cu 3
luni inainte cu debut la simptom de cel putin 6 luni inaintea
diagnosticului
Simptome si semne de alarma Varsta> 55 ani cu simptome nou
aparute Istoric familial de cancer gastric Scadere ponderala
neintentionata Disfagie progresiva Odinofagia Varsaturi persistente
Tumora palpabila sau limfadenopatie(i) Icter Hemoragie
gastrointestinala, acuta sau cronica, inclusiv anemia feripriva
neexplicata Adenopatie supraclaviculara stanga (ggl Virchow)
Studii diagnostice la pacientul cu suspiciune de dispepsie
functionala Anamneza atenta si examen fizic minutios Endoscopie
digestiva superioara in perioada simptomatica fara supresia
aciditatii Testarea pentru Helicobacter pyloOptionale Teste
hematologice si biochimice (HLG, VSH sau PCR, glicemie, teste
functionale hepatice, electroliti si creatinina, Ca, functia
tiroidiana) US vezicii biliare, ficat si pancreas Testarea pH
esofagian pentru 24-h sau 48-hValoare clinica incerta Studiul
golirii gastrice Relaxarea fornix gastric postprandial (prin SPECT,
US, MRI) Testul incarcarii cu apa sau nutrienti Electrogastrografie
Manometrie gastroduodenala
Sd gastroduodenal
-Suferintele stomacului si duodenului sau o simptomatologie
dominata de durere epigastrica, de reg fara iradieri,ritmata de
alimentatie.Afectiuni gastrice :-durere imediat dupa masa ( la 30
de min de masa)-1/2 superioara a zonei epigastrice-varsatura care
usureaza durerea-greataAfectiuni duodenale:-durere la 1-11 ore dupa
masa -1/2 inferioara a zonei epigastrice-varsatura care usureaza
durerea-greataExista si alimente ca laptele care calmeaza durerea
in afectiunile cu hiperaciditate gastrica!Durerea de obicei NU
iradiaza, dar penetrarea unei ulceratii in pancreas poate da
iradiere in spate , in vertebra T10( vertebra lui BOAS).Continutul
varsaturii poate da informatii privind cauza suferintei.Varsatura
din gastrita sau ulcer are continut alimentar partial digerat si
acid, iar cea din cancer are continut alimentar putin sau nedigerat
si nu este acid.In oricare din cazuri poate aparea HEMATEMEZA
(varsatura cu sange proaspat digerat- in zat de cafea)Varsatura cu
alimente consumate cu peste 24 h in urma se intalnesc in sd
gatroduodenal complicat cu stenoza
pilorica.DurereLocatieVarsaturaEtiologie
Afectare gastricaImediat dupa masa(30 de min) sup a z
epigastrice-Usureaza durerea-Continut acid-Alimente partial
digerate(alimente consumate cu 24 h in urma in cazul complicarii cu
stenoza pilorica)-Posibil hematemezaulcer(h.pilori,consum cr
alcool, medicamente)gastrita
Afectare duodenala1-11h dupa masa inf a zepigastrice-Alimente
partial digerate-Usureaza durerea-Posibil
hematemezaUlcer(h.pilori)gastrita
Cancer (gastric, duodenal-este f rar)Tardiva(anorexie, scadere
in greutate, inapetenta mai mult sau mai putin selectiva)In fct de
locatia cancerului-Alimentele putin sau nedigerate(alimente
consumate cu 24 h in urma in cazul complicarii cu stenoza
pilorica)-NU contine acid- Posibil hematemezaH. pilori
H. pylori
Ce obtinem prin eradicarea H pylori? Eradicarea H pylori
aboleste raspunsul inflamator incetineste sau poate stopa progresia
atrofiei poate corecta chiar atrofia de oarecare grad Abolirea
procesului inflamator activ cu infiltrarea PMN care dureaza 4
saptamani Inflamatia cronica cu infiltrarea cu limfocite persista
> 1an. Meta-analiza: atrofia corpului este potential reversibila
atrofia antrala cel mai probabil ireversibila metaplazia
intestinala este ireversibila
1.GASTRITE-pot fi :*acute*cronicea) G.acute Simptome:-durere
epigastrica-varsaturi-hemoragie digCauza:-medicamente iritante
gastrice (antiinflamatoarele) -alcool -lez acute neurologice -stari
de soc -septicemiiGastrita flegmonoasa varietate f rara de gastrita
acuta prin infectarea microbiana a peretelui gastric la persoanele
imunodeprimate deseori dupa manevre medicale asupra mucoasei
gastrice.b) G. cronicaPoate fi:-tip A- rara , mecanism imun,
intereseaza fundul si corpul gastric-tip B-intereseaza antrul sau
tot stomacul ( inf cu h.pilori, boala Menetrier)Simptome: la fel
Cauza:-infectia cu H.pilori -abuzul cr de medicamente iritante (
antiinflamatoarele) -refluxul duodenal -mecanism autoimunGastrita
granulomatoasa- tbc, sarcoidoza,boala Crohn,sifilisGastrita
MENETRIER- gastrita adevarata, care doare cu adevarat gastrita cu
hipertrofie de mucoasa Afectiune idiopatica caracterizata prin
falduri gastrice ingrosate, gigantice, care incrimineaza
predominant corpul stomacului. Pacientii se plang de: greata,
durere epigastrica, pierdere ponderala, diaree Din cauza pierderii
cronice de proteine, pot apare hipoproteinemie severa si anasarca.
Cauza este necunoscuta Rezolutia simptome si ameliorarea
histologica dupa eradicarea H pylori.
Met de invest pt ambele forme:-endoscopie cu biopsia mucoasei-ex
radiologic
-Poate fi: Gastropatie denota conditii in care exista lezare
epiteliala sau endoteliala fara inflamatie Gastrita termen folosit
in conditiile in care exista dovada histologica de inflamatie In
practica clinica, termenul gastrita este aplicat la 3 categorii:(1)
gastrita eroziva si hemoragica (gastropatie); (2) gastrita
ne-eroziva, nonspecifica (histologic); (3) tipuri specifice de
gastrita caracterizate prin trasaturi distincte histologic si
endoscopic.
Gastrita eroziva & hemoragica (Gastropatie) Cel mai frecvent
intalnita la alcoolici sau pacienti critici, sau cei cu tratament
cu AINS Frecvent asimptomatica; poate produce durere epigastrica,
greata, varsaturi. Poate produce hematemeza; de obicei nu este
sangerare semnificativa Endoscopic: hemoragii subepiteliale,
petesii, eroziuni.Cauze: Gastrita de stress Gastrita indusa de AINS
Gastrita alcoolica Gastropatia portal-hipertensiva (congestia
capilarelor si venulelor din submucosa, care se coreleaza cu
severitatea HTPo si a bolii hepatice subiacente)- apare prin
ingreunarea trecerii sangelui prin vena porta, se acumuleaza sange
la nivelul mucoasei care da pe afara
Gastrita ne-eroziva, nonspecific (histologic) Diagnosticul se
bazeaza pe ex histologic Endoscopic: semne normale care nu prezic
prezenta inflamatiei histologic Principale tipuri: Gastrita
ne-eroziva indusa de H pylori Gastrita asociata anemiei
pernicioase= anemie Addison-Bierme-pierd de b12,b9,b6 (Histo
fundica: atrofia glandulara severa si metaplazie intestinala
produse de distructia autoimuna a mucoasei gastrice fundice).
Gastrita limfocitica 2.DUODENITELESunt inflamatii ale muc
duodenale, apar ca insotire a altor boli din ac segment(
ulcer,parazitoze) si uneori primitive.Simptome: la felMet de
invest: endoscopia3.ULCEREPerdere de substanta in muc gastrica sau
duodenala , care depaseste in profunzime muscularis mucosae si
prezinta in jur o reactie inflamatorie.
Poate ajunge pana la peritoneu sau patrunde in structurile
vecine.Reactia inflamatorie periulceroasa duce la atasarea
peretelui cu ulcer al tub digestive, cu penetrarea in
pancreas,pedicul hepatic etc.Poate fi:-limitat numai l peretele
digestiv-penetrant in structurile vecine-perforant al peretelui
punand cavitatea peritoneala in comunicare cu lumenul
digestiv(perforarea poate fi :-acoperita de epiploon sau anse
vecine -libera=>peritonita)Un ulcer vechi datorat inflamatiei
cronice poate duce la ingrosarea importanta a peretelui prin tesut
fibros(ulcer calos) si daca este sit in zona pilorica determina
stenoza pilorica.Simptome:-durere cu mica si mare periodicitateMica
periodicitate:-rapid dupa alimentatie (gastric) , la 1-11 h dupa
masa (duoden)Marea periodicitate:-perioade de zile,rar saptamani de
dureri separate de intervale cu durata variabila,fara durereNu
iradiaza decat in ulcerul complicat penetrant posterior, cand este
resimtita si in coloana vertebrala ( T10-vertebra lui BOAS)
Penetrarea pana la peritoneu sau perforarea sau durere
peritoneala!
Ulcer antral AINS+,Hpylori- Ulcer duodenal indus de H pylori
Ulcer gastric benign Adenocarcinom gastric ulcerat Cromoendoscopie:
Cancer gastric superficial4.TUMORI-Pot fi:*benigne nu dor, nu sunt
aderente de planurile subiacente*maligne- apare durere tardiv, sunt
aderente la planurile subiacente
Simptome:-scaderea ponderala- inapetenta mai mult sau mai putin
selectiva-paloare( pierdere de sange)
Semne:-palparea lor (metoda balotajului , metoda conactului
lombar)-noduli Sister Mary Joseph la niv ombilicului-adenopatie
supraclaviculara stg (ggl lui VIRCHOW, semnul lui
VIRCHOW-TROISIER)
Met de invest:-endoscopie cu biopsiea mucoasei-ex radiologic
5.OCLUZIA INTESTINALAOcluzia intestinala apare cand este
intrerupt fluxul normal al continutului intraluminal. Obstructia
poate fi: Functionala (datorata fiziologiei intestinale anormale)
sau Mecanica: acuta cronica Obstructia avansata a intestinului
subtire duce la dilatarea si retentia de lichid in lumenul proximal
obstructiei, iar distal de obstructie apare decompresia
intestinului. Daca dilatia este excesiva sau apare strangularea,
perfuzia intestinului poate fi compromisa ducand la necroza sau
perforatie, complicatii care cresc mortalitatea asociata ocluziei
intestinului subtire.
Cauza ocluziei poate fi: extrinseca, intrinseca, sau datorata
unui defect luminal care previne trecerea continutului
gastrointestinal. Obstructia intestinului subtire poate fi:
-partiala -completaCei mai importanti factori de risc includ:
Interventie chirurgicala anterioara abdominala sau pelvica Hernie
peretele abdominal sau hernia inghinala Inflamatia intestinala
Istoric sau risc crescut de neoplasm Radioterapie anterioara
Istoric de ingestie corp strain
Simptome: Greata Varsaturi (77%) Durere abdominala sub forma de
crampa (68%) [durerea constanta 12%] Obstipatie (absenta
tranzitului pentru materii fecale (81%) si gaze (90%)). Durerea
abdominala asociata ocluziei intestinului subtire este frecvent
descrisa periombilical si cu caracter de crampa cu paroxisme
dureroase care apar la 4-5 minute. O progresie de la crampa la
durere mai focala si constanta poate indica iritatia peritoneala
legata de complicatii (ischemie, necroza intestinala). O durere cu
debut brusc, severa, poate sugera perforatia intestinala acuta. In
ocluzia intestinala proximala (duoden, jejun proximal), greata si
si varsaturile pot fi relativ severe, pacientii isi opresc
alimentatia si ingestia de lichide.
Semne si ex obiectiv: Caracteristic pacientului cu ocluzie
intestinala este deshidratarea, care se manifesta cu tahicardie,
hipo-TA ortostatica si debit urinar scazut, iar daca este severa
mucoase uscate. Febra poate fi asociata cu infectia (abces) sau
alte complicatii ale ocluziei (ischemia, necroza), dar absenta
febrei nu exclude infectia, in particular la varstnici sau
imunocompromisi. Hematochezia poate fi semn al tumorii, ischemiei
sau injuriei inflamatorii a mucoasei. Dilatatia intestin proximal
cu colaps al intestin distal Ocluzia intestiului subtire poate fi
diagnosticata daca intestinul subtire proximal este dilatat >
2,5 cm si intestinul mai distal nu este dilatat. Stomacul poate fi
dilatat. Prezenta nivelurilor hidro-aerice care difera cu > 5 mm
unul de celalalt in aceeasi ansa intestinala pe radiografii in
ortostatism suporta diagnosticul de obstructie mecanica a intestin
subtire. CLAPS, colapsuri, s. n. Insuficien circulatorie periferic,
caracterizat prin pierderea oricrei fore, scderea brusc a tensiunii
arteriale, puls rapid i foarte slab, rcirea tegumentelor i a
extremitilor etc. Absenta gazului in abdomen: se poate datora
umplerii complete a anselor intestinale cu lichid sechestrat.
Investigatii:-CT scan abdominalSemne aditionale pe CT scan
abdominal includ: Ingrosarea peretelui intestinal >3 mm
(nespecific) Edem/hemoragie submucoasa Edem mezenteric Ascita
Target sign care alterneaza straturi hipo/hiperdenseindica
intussusception Semnul vartejului rotatia mezenterului intestinului
subtire, sugereaza un volvulus Venous Cut-off Sign fluxul venos la
o ansa a intestin subtire care cut off sugereaza tromboza. Aer
liber subdiafragmatic
Diagnosticul de perforatie (deschidere patologica a peretului
unui organ cavitar)se bazeaza pe prezenta extraluminala a aerului.
Pneumoperitoneul = semn de perforatie a unui organ intra-abdominal
al tractului gastrointestinal si poate fi detectat ca: Aer liber
sub diafragm pe radiografia toracica sau abdominala in ortostatism
Aer liber deasupra splinei sau ficatului pe radiografii abdominale
in profil sau la CT abdominala Aer liber ca football sign pe
radiografia abdominala sau la CT abdominal Aer in retroperitoneu
poate indica perforatia duodenului sau a portiunilor
retroperitoneale ale colon. Semnul psoas pe radiografia abdominala
viz. m. psoas din cauza aerului din jur
Aer adiacent portiunii D2 pe radiografia abdominala sau la CT
abdominala.
Semne de radiografice sau CT de pneumoperitoneu1.Semnul Rigler
sau semnul peretelui dublu al suprafetei seroasei si mucoasei la
nivelul uneia sau mai multor anse intestinale dilatate gazos, vazut
ca linie alba subtire
2. Semnul mingii de fotbal traduce aer liber in cavitatea
peritoneala 3. Semnul cupolei este aer liber sub diafragmul drept
in apropierea liniei mediane in pozitie culcat 4. Semnul
ligamentului falciform =vizualizarea ligamentului falciform din
cauza aerului din jurul sau
5. Semnul pungii Morrison = aer in spatiul hepato-renal din
cauza pneumoperitoneului 6. Semnul aerului triangular 7. Prezenta
aerului in hipocondrul drept sub sau in jurul ficatului 8. Semnul V
inversat ombilical
Prezenta unei combinatii dintre aceste semne creste increderea
in diagnosticarea ischemiei. Enhancement perete intestinal
segmentar rau sau absent Hiperenhancement intarziat Ingrosarea
peretelui intestinal Semnul fecalelor in intestin subtire Aer in
pertele intestinului (pneumatosis intestinalis) Mezenter edematos,
ingrosat Angorjarea (umplere?) vaselor mezenterice Hemoragie in
mezenter Prezenta de gaz in vena porta sau vene mezenterice
Ascita
Ambele parti ale peretelui intestinal vizibile datorita gazului
liber din jurul intestin. Daca se suprapun mai multe anse
intestinale, semnul Rigler poate fi dificil de identificat
Pseudo-pneumoperitoneum :Gaz din colon suprapus peste ficat si
stomac la pacient cu ocluzie intestinala (volvulus sigmoid) care
mimeaza aerul liber subdiafragmatic.
Pneumoperitoneu
Semnul diafragmului continuu de pneumomediastin si
pneumoperitoneu
Sd determinate de perturbarea tranzitului intestinala.Sd diareic
acutb.Sd de malabsorbtiec.Sd diareic cronic fara malabsorbtied.Sd
de constipatieDiareea= accelerarea tranzitului intestinal-digestie
incomplete a alimentelor-eliminarea zilnica a mai multe sacune de
consistent semilichida sau lichida-prezenta in scaun de fibre
muscular nedigerate si grasimiEx coprologicConstipatia= incetinirea
tranzitului intestinal-hiperdigestia alimentelor-un scaun la 2 sau
ami multe zile-deshidratarea bolului fecal- consistent
crescutaAmbele pot fi:-acute-cronice a.Sd diareic acut=tulburari de
transit cu debut brusc,in plina sanatate si evolutie limitata in
tp.-scaune cu frecventa variata, de 5-10 pana la 40 de ori
zilnic-scaun lichid, cu continut fecal ,uneori verde(cand tranzitul
foarte rapid nu permite metabolizarae bilirubinei), cu muscus sau
sangeAlte simptome:-greata-varsaturi-colici abdominal-deshidratare
cu scaderea tensionala , uneori cu colaps si oligurie-semne
generale: febra, cefalee , curbaturaCURBATR, curbaturi, s.f. Durere
muscular provocat de o boal sau de o oboseal mare.Cauze: -Infectii
bacteriene*actiune directa a bacteriilor asupra mucoasei digestive
=>gastroeterita acuta -durerea apare la >d 6 h de la
ingiestia de alimente, simptomatologia dureroasa precede
diareea*actiune indirecta, actiunea toxinelor formate secundar
dezvoltarii bacteriilor in preparatele alimentare nepreparate
(sufficient) termic=> toxiinfectii alimentare -durerea apare la
4-6h dupa ingestia de alimenteCoprocultura- permite identificarea
agentului pathologic2 cazuri speciale:-infectia cu vibrionul
holeric: diaree apoasa, foarte abundenta, duce la dezechilibru
hidroelectrolitic major-infectia cu Shigella( dizenteria
bacteriana) : diaree cu puroi, mucus si sange.Palpator se
identifica colon sigmoid contractat spastic (coarda colica).De fapt
e o falsa diaree, scaunul neavand continut fecal, ci fiind doar
rezultatul infectiei peretelui rectosigmoidian. -Infectii virale-de
gravitate usoara sau medie-pr: virusurile enterotrope ECHO
-Infectii parazitare-sindroame diareice trenante-pr : Giardia,
Amoeba disenteriaeEx coprologic-Alte cauze: manifestari ale unei
reactii alergice ( la unele alimente, diagnosticul fiind pus de
repetarea sd diareic la consumul respectivului aliment), unele
toxine sau unele medicamente, stresul psihic, boli
sistemice(hipertiroidism, uremie), infectii
sistemice(meningococcemia) a.Sd de malabsorbtie=totalitatea
simptomelor si semnelor determinate de un deficit de trecere in
circulatie a unor elemente rezultate din digestia produsilor
alimentaryDeficitul absorbtiei sau trecerea unui element din
cireculatie in lumenul intestinal =>mentinerea apei in lumenul
digestive=>diaree
Simptome:-deficit energetic general : cu scaderea in G,
astenie,hipotensiune-carente vitaminice=> glosita,stomatita
(B2),nevrita (B1),anemie macrocitara (B12,B9,B6),sd hemoragipar
(K)-anemie-tulburari electrolitice :
hipoK,hipoCa,hipoMg,hipoNa-hipoproteinemie-deficente hormonale
!!Deseori pacientii cu sd metabolic sunt INAPETENTI , accentund
deficitul nutritional.
2 mecanisme:-MALDIGESTIA:*deficit de secretie*deficit de
activare a enzimelor digestive
-MALABSORBTIA*deficit in trecerea prin peretele intestinal
(mucoasa)a produsilor unei digestii (deficit al activitatii
enterocitelor)
Sd de malabsorbtie se poate complica cu:-exudatie intestinala
(pierdere de material seric, in pr rand proteine, dar si
electroliti sau lipide prin peretele intestinal bolnav) =>
enteropatii exsudative (enteropatie pierzatoare de proteine) fie
prin: *staza venoasa sau limfatica( IC,pericardita constrictive,
limfoame) *afectiuni distructive ale epiteliului intestinal care
dau si malabsorbtie-ex:boala Crohn-suprainfectia intestinala
Tipuri:a.Malabsorbtie secundara maldigestiei-in boli ale
segmentelor subesofagiene ale tubului digestiv-stomac,intestine-in
boli ale glandelor anexe-pancreas , ficatTip
malabsorbtieCauzeMecanism Particularitati
Malabsorbtia secundara maldigestieiAbsenta secretiei
acidopeptice gastriceDeficit de digestie pepticaDigestie incompleta
a proteinelor=>diaree cu scaune neformate,precoce postprandial
si nocturn Scaunele pot contine si grasimi (steatoree)
Hipersecretia acida gastrica(ex: sd Zollinger Ellison=adenoma
pancreatic secretant de gastrina)Inactivarea enzimelor
pancreaticeAsociere cu ulcere multiple gastroduodenaleScaunul este
steatoreic (pastos,lucios,care pluteste pe apa)-din cauza excesului
de grasimi nedigerate
Suferinte pancreatice (Pancreatita cronica,neoplasm de
pancreas,fibroza chistica,rezectie de pancreas)Deficit de secretie
exocrine pancreatica=>a.Deficit digestiv proteic( deficit de
tripsina)b.Deficit digestiv lipidic (deficit de
lipaza)SteatoreeMalnutritie uneori severa
Hepatopatii croniceDeficit de secretie hepatica de saruri
biliare=>malabsorbtie lipidica( scaderea formarii de
miceli)Steatoree
ColestazaDeficit de eliminare de saruri biliare=>
malabsorbtie lipidica (scaderea formarii de miceli)Steatoree
Enteropatii cronice, rezectii intestinaleDeficit de secretie de
enzime intestinale=>a.Maldigestie proteicab.Maldigestie
lipidicaSteatoree
Malabsorbtia primaraBoala celiacaIntoleranta la glutenDieta fara
gluten corecteaza malabsorbtia
Boala Crohn(afect.inflamatorie intestinala-afect mai ales ileon
si colon)Mecanism probabil imunFebra, aspect colonoscopic
Boala WhippleInfectie cu Tropheryma whippeleiAdenopatii
generalizate, artragii
Artragie= durere cu sediul la nivelul articulatiilor, putand sa
nu fie insotita de o modificare a aspectului exterior al
acesteia
Alte infectii:TBC,parazitozeAfectarea pereteluiSemne specifice
infectiei
Amiloidoza,sclerodermieAfectarea peretelui prin inflitrare sau
fibrozaSemne specifice bolii
IC,pericardita constrictive,blocaj limfatic mezentericStaza
venoasa sau limfatica intestinalaSemne specific bolii
Investigatii:-ecografie abdominala-examen coprologic-excluderea
cazurilor parazitare, stabileste gradul de malabsorbtie-endoscopia
cu biopsia de mucoasa-examen radiologic-teste biochimice ,
hemoleucograma c.Sd diareic cronic fara malabsorbtie-numeroase
afectiuni ale colonului,fara afectarea intestinului subtire,pot fi
la originea unor sd diareice cronice fara malabsorbtie.-diareea
este simptomul dominant:*permanenta*aparand alternativ cu perioade
de scaun normal sau chiar constipatieEx:1.Colon iritabil-componenta
psihogena dominant-simptomatologie: -diaree , uneori cu mucus
-cdurere colicativa -balonariAccentuate de stresEmiterea de gaze
calmeaza durereaEx rectocolonoscopic normal !!2.Colite-diaree
apoasa continua sau intermitentaEx rectocolonoscopic normal , dar
biopsia de mucoasa evidentiaza:-depuneri de colagen in submucoasa
colita colagena-inflitrare limfocitara-colita limfocitara
c.Sd de constipatieConstipatia= incetinirea tranzitului
intestinal =>absorbtia crescuta a apei=>hiperdigestia
alimentelor-un scaun la 2 sau mai multe zile-deshidratarea bolului
fecal- consistent crescuta
Simptome:-care tin de afectarea rectala:*stare de plenitudine
sau de golire incomplete a rectului*dureri anale (eventual
secundare unor leziuni mecanice ale canalului anal:fisuri
,ulceratii)*distensie abdominal-semne
generale*cefalee*greata*indispozitie Semne:-dilatatie abdominal la
inspectie/palpare-hipersonorizare la percutie-zg hidroaerice la
auscultatie
Tipuri :-care recunosc mecanism stric functionalConstipatia
habitual-stergerea reflexului din cause minore(schimbarea
locuintei, a toaletei etc)Program care nu permite mentinerea
reflexuluiRegim alimentar defectuos (fara fibre)Colon iritabil Se
utilizeaza lubrifiante uleioase sau promotori ai chineticii
intestinale, NU laxative!-obstructia mecanica a colonului Este cea
mai importanta forma de constipatie. Orice constipatie relativ
recent instalata, la o persoana cu transit anterior normal sau
agravarea fara motiv a unei constipatii functionale trebuie
investigate (rectocolonoscopia)-cauza mecanica:-Tumora maligna:
cancerul colonului descendent,sigmoid , rect (cele mai grave)
Simptome:-durere colicativa care cedeaza dupa scaun sau emisie de
gaze (sd subocluziv)-rectoragii, melena, pseudodiaree (uneori urat
mirositoare prin putrefactia materiilor fecale din cauza stagnarii
acestora deasupra zonei de obstructive)-aspectul scaunului :
subtire in diametru, ca un creion sau o panglica cancerele jos
situate-inapetenta mai mult sau mai putin selective-scadere in
greutate Semne:-posibila palpare a tumorii: aderenta la planurile
subiacente-posibila durere la palpare-adenopatii
-Tumora benigna : fecalom(la batrani, bol fecal foarte dur
intr-o constipatie functional prin nemiscare)-Megacolon secundar
unor leziuni neurologice(la adulti, fara tulburari de
motilitate)-Cauza congenitala :B.HIRSCHPRUNG=megacolonul
congenital-absenta cel ggl ale plexului mienteric din zona
rectosigmoidiana cu rol in propulsia materilor fecale
