SSM

Titlul lucrrii:

S.C. S.T.S.D.A. S.R.L.

Elaborare proiect tehnic si caiet de sarcini privind lucrarile de reparatii si modernizare la baraj si bloc de interventie CHE Tarnita. Sistem de supraveghere si paza

Cod documentaie: CJ 12279 -10

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE

PREZENTAREA GENERALA A SANTIERULUI

Denumirea proiectului : C.H.E. TARNIA. LUCRRI DE REPARATII SI MODERNIZRI LA BARAJ SI BLOC DE INTERVENTIE.SISTEM DE SUPRAVEGHERE I PAZ, dupa cum urmeaza : Amplasarea : COLONIA TARNIA COMUNA GILU, SAT SOMEU CALD COD POTAL 407310, JUDEUL CLUJ, LA DISTAN DE 25 KM DE ORASUL CLUJ Titularul investiiei: SC HIDROELECTRICA SA Beneficiarul investiiei: S.C.HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ Tipul Lucrarii : Elaborare proiect tehnic si caiet de sarcini privind lucrarile de reparatii si modernizare la baraj si bloc de interventie CHE Tarnita. Sistem de supraveghere si paza; Managerul de proiect : ing. Bogdan Sevciuc Coordonatorul pentru securitate si sanatate la faza de proiectare ing. Bogdan Sevciuc Coordonatorul pentru securitate si sanatate la faza de executie Data prevazuta de incepere a executiei . Durata estimata a Lucrarii . Antreprenorii Subantreprenorii..

MARTIE 2011

1

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:

S.C. S.T.S.D.A. S.R.L. 1.1 OBIECTIVE



Scopul proiectului este ZERO Incidente si Accidente, cu eliminarea pericolelor pentru personal, utilaje, echipamente, mediu, public. Nicio persoana nu trebuie sa efectueze atributii de serviciu care sa poata pune in pericol sau sa afecteze securitatea si sanatatea, atat a personalului propriu cat si a celorlalti oameni. In alti termeni, intregul personal, la constatarea starii de pericol grav si iminent, este abilitat sa dispuna: oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii; evacuarea personalului din zona periculoasa; anuntarea serviciilor specializate; anuntarea conducatorilor ierarhici; eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol gray si iminent Acest plan descrie exigentele de securitate si sanatate a muncii in vederea realizarii proiectului " C.H.E. TARNIA. LUCRRI DE REPARATII SI MODERNIZRI LA BARAJ SI BLOC DE INTERVENTIE.SISTEM DE SUPRAVEGHERE I PAZ ". Odata aplicate, aceste exigente vor ajuta sa protejeze personalul santierului, vizitatorii, marele pubic si mediul inconjurator de expunerea eventualelor pericole pentru securitate si sanatate. Acest Plan de Securitate si Sanatate va fi actualizat in permanenta in conformitate cu schimbarile conditiilor de lucru si situatiile pe parcursul derularii investitiei si sa fie armonizat cu planurile proprii de securitate si sanatate ale antreprenorilor. Obiectivele Planului Securitatii si Sanatatii sunt urmatoarele: precizarea cerintelor de securitate si sanatate aplicabile pe santier; identificarea riscurilor fizice, fizico-chimice si biologice potentiale pe santier in timpul desfasurarii realizarii Lucrarilor; prescrierea masurilor de protectie necesare pentru intampinarea riscurilor; prescrierea masurilor specifice privind proiectul " C.H.E. TARNIA. LUCRRI DE REPARATII SI MODERNIZRI LA BARAJ SI BLOC DE INTERVENTIE.SISTEM DE SUPRAVEGHERE I PAZ ". definirea procedurilor de urgenta; Prezentul Plan de Securitate si Sanatate face parte din Proiectul " C.H.E. TARNIA. LUCRRI DE REPARATII SI MODERNIZRI LA BARAJ SI BLOC DE INTERVENTIE.SISTEM DE SUPRAVEGHERE I PAZ ". Pe masura ce se elaboreaza planurile proprii de securitate si sanatate ale antreprenorilor, acestea vor fi integrate in prezentul Plan. Planul de Securitate si Sanatate trebuie sa se afle in permanent pe santier pentru a fi consultat de catre inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si sanatate in munca sau de reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii. Planul de Securitate si Sanatate trebuie sa fie pastrat de catre Managerul de proiect timp de 5 ani de la data receptiei finale a Lucrarii. Copii ale acestui Plan vor fi transmise antreprenorilor, subcontractantilor, comitetului de securitate si sanatate sau reprezentatilor lucratorilor. Planul SSM " C.H.E. TARNIA. LUCRRI DE REPARATII SI MODERNIZRI LA BARAJ SI BLOC DE INTERVENTIE.SISTEM DE SUPRAVEGHERE I PAZ " trebuie sa fie insusit prin semnatura de catre toti inginerii, maistrii, conducatorii punctelor de lucru, Lucratorii desemnati din serviciile de prevenire si protectie, toti Lucratorii din santier.

MARTIE 2011

2

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




1.2 ZERO INCIDENT Planul SSM al proiectului " C.H.E. TARNIA. LUCRRI DE REPARATII SI MODERNIZRI LA BARAJ SI BLOC DE INTERVENTIE.SISTEM DE SUPRAVEGHERE I PAZ " este instrumentul care foloseste pentru gestionarea principiului ZERO Incident. Scopul acestui proiect este ZERO Incident ZERO Accident. Echipa SC STSDA SRL aplica filozofia ZERO Incident realizat de Construction Industry Institute prin care se identifica masurile de control specifice care sa conduca la reducerea considerabila a probabilitatii accidentelor si incidentelor. Aceste masuri de control specifice, cunoscute sub numele de "ZERO Incident Tehnice" furnizeaza echipei de executie a proiectului, instrumentul de lucru prevazut in Planul SSM al proiectului " C.H.E. TARNIA. LUCRRI DE REPARATII SI MODERNIZRI LA BARAJ SI BLOC DE INTERVENTIE.SISTEM DE SUPRAVEGHERE I PAZ", de a administra domeniile interdependentei securitatii, sanatatii mediului si gestiunea riscurilor. Filozofia "ZERO Incidente" Incidentul este orice eveniment neplanificat si neasteptat care are sau poate avea ca rezultat o vatamare corporala, avariere de bunuri sau deteriorarea mediului inconjurator. Pentru a avea succes in a atinge obiectivul "ZERO Incidente", cultura de securitate a muncii trebuie sa fie dinamica, in permanenta evolutie. Punctul de plecare este instruirea personalului in vederea crearii responsabilitatii si implicarii tuturor in procesul de management al riscurilor de securitatea muncii. Sunt identificate noua directii de actiune. Directia de actiune Participarea managementului 1. Personal specializat in domeniul securitatii si sanatatii muncii 2. CE SI DE CE ? Toate nivelurile de management vor fi angajate in procesul de management al securitatii muncii. In calitatea lor de lideri, managerii vor fi un exemplu, actiunile lor trebuie sa transmita un mesaj Fiecare antreprenor trebuie sa asigure in santier un responsabil cu securitatea si sanatatea muncii, care sa urmareasca aplicarea prevederilor planului de securitate si sanatate; va avea un rol consultativ, de constientizare a angajatilor ca securitatea muncii este responsabilitatea fiecarui angajat, nu doar a serviciului de securitatea si sanatatea muncii.

Evaluarea riscurilor de accidentare si Evaluarea riscurilor este esentiala in imbolnavire profesionala vederea eliminarii incidentelor la locul de munca. Planificarea activitatilor tinand cont si de aspectele de 3. securitatea muncii este determinanta in cresterea constientizarii conducatorilor de activitati si a lucratorilor.

MARTIE 2011

3

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




Educatie si instruire de securitatea muncii 4.

Implicarea lucratorilor 5.

si

participarea

Instructajele de securitatea muncii trebuie desfasurate conform prevederilor legale in vigoare. 0 instruire speciala se va asigura pentru a furniza cunostinte despre riscurile asociate activitatilor desfasurate si masurile care trebuie aplicate pentru a evita aceste riscuri, astfel incat Lucratorii sa isi desfasoare activitatea fara aparitia de incidente. Lucratorii trebuie implicati in identificarea Riscurilor de la locul de munca, pentru a fi constientizati de importanta acestora. Cand Lucratorii identifica si au capacitatea de a corecta riscurile de la locul de munca, ei sunt mai motivati si in consecinta se diminueaza probabilitatea aparitiei de incidente. Fiecareorganizatie trebuie sa se asigure ca subcontractorii sai respecta regulile de securitatea si sanatatea muncii in conformitate cu cerintele contractuale. Un management adecvat al subcontractorilor va reduce incidentele la locurile de munca si va preveni avarierea de bunuri . imediata a incidentelor. Procesul de investigare include determinarea cauzelor si recomaridari in scopul impiedicarii reaparitiei unor incidente similare

Managementul subcontractorilor 6.

Raportarea incidentelor 7.

si

investigarea Fiecare organizatie trebuie sa asigure investigarea

Testarea cu alcool-test 8.

Personalul din santier va fi testat cu alcool test: inainte de angaj are, dupa producerea unui accident sau ocazional in caz de suspiciune.

MARTIE 2011

4

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI " C.H.E. TARNIA. LUCRRI DE REPARATII SI MODERNIZRI LA BARAJ SI BLOC DE INTERVENTIE.SISTEM DE SUPRAVEGHERE I PAZ "

1.2.1 Amplasamentul lucrarilor Investitia se va realiza pe Valea rului Somesul Cald n amplasamentul barajului Tarnia. - Adresa obiectivului: Colonia Tarnia Comuna GILU, Sat Someu Cald Cod Potal 407310, Judeul Cluj, la distan de 25 km de orasul Cluj1.2.2 Descrierea Lucrarilor existente Refacere scri de acces pe baraj malul stang Se vor nlocui n ntregime balustradele de pe pasarelele de pe paramentul aval al barajului folosind profile galvanizate Inlarea parapetului aval cu o gril (balustrade) metalic pe intraga lungime a coronamentului Realizarea unei cabine pentru personalul de paz la nivelul coronamentului barajului dotat cu grup sanitar i utilitile necesare i alimentarea cu ap nepotabil din lacul de acumulare. Se vor inlocui usile la pendule baraj cu usi noi din profile de aluminium Bloc de intervenie Realizarea unei mbrcmini asfaltice pentru drumul de acces de la staia de 110 kV la blocurile de locuine Realizarea instalaiei de canalizare a apelor uzate de la blocurile de interventie pn la staia de epurare si din staie pn la emisar Sistem de supraveghere i paz Realizarea unui sistem de televiziune cu circuit nchis (TVCI) cu camere de luat vederi la nivelul coronamentului barajului, si pe drumul de acces pn la central, inclusiv n cldirea centralei, prin: camere fixe de exterior - 1 buc. pe coronament baraj - 1 buc. pe cladire central - 1 buc. pe drumul de acces staia 110 kV - central - 1 buc. la staia 110 kV - 1 buc. n curtea centralei. o camere mobile de exterior - 2 buc. coronament baraj - 1 buc. la intrarea pe drumul de acces staia 110 kV - central - 1 buc. la intrarea n central. o camere fixe de interior MARTIE 2011 5 S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




- 1 buc. n hala centralei - 1 buc. la nivel turbine - 1 buc. camer de comand - 2 buc. la staiile de 10-20 kV - 1 buc. la nivel epuismente. o camere mobile de interior - 1 buc. la nivel generator. Realizarea unui sistem de control acces n curtea centralei, n central, n camera de comand i pe ua de acces n sala panourilor. Realizarea unui subsistem audio care s conin o instalaie de interfon i o instalaie de avertizare vocal la nivelul coronament baraj. Verificarea nlimii i caracteristicilor stlpilor supori pentru camerele de supraveghere video; Un control acces n curtea centralei, n camera de comand i pe ua din spre sala panourilor.

Date privind geologia si hidrogeologia Conform datelor cuprinse in Studiul de fezabilitate pentru amplasament se mentioneaza urmatoarele : Conform P100/2006 zona este caracterizata zon seismic de calcul F4, ag= 0.08g, Tc= 0.7s. Adancimea de inghet conform STAS 6054/89 este 0,90m sub C.T.A. Nivelul apei subterane este la -13,0 m fata de C.T.N. cantonat in stratul de nisip cu pietris. Se precizeaza ca la executie este obligatorie verificatarea si avizarea terenului de fundare, la toate fundatiile noi, de catre geotehnician autorizat inaintea turnarii betonului pentru a avea certitudinea fundarii numai pe teren natural sanatos, ocazie cu care se va incheia procesul verbal de receptie calitativa a naturii terenului si a cotei de fundare in conformitate cu programul de control si in conformitate cu prevederile legii nr.10/2001. Avand in vedere ca in zona, straturile de teren de fundare sunt sensibile la umezire este necesara o sistematizare corespunzatoare a pantelor de teren pentru a evacua apele pluviale si remedierea sistemului de canalizare pentru a evita infiltratii la fundatii, precum si respectarea la executie a prevederilor cuprinse in Normativul P7-2000. Studii si ridicari topografice Terenul este in panta de cca 2-6%,fiind sistematizat cu platforme betonate,alei,spatii verzi, etc.Cladirea are o forma rectangulara in plan ,cu accese pe doua din laturi si doua scari, fiind orientata fata de punctele cardinale cu fatada principala si posterioara pe directia ESTVEST.Este neadapostita si este alcatuita din sapte tronoane.Din punct de vedere al sistematizarii terenului,incinta respecta pantele de evacuare a apelor meteoritice,spre gurile de canalizare pluviala.

MARTIE 2011

6

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




1.3 IDENTIFICAREA SI DETALIEREA LUCRARILOR Sunt propuse urmtoarele lucrri: 1.3.1 Realizarea unei cabine pentru personalul de paz la nivelul coronamentului barajului Prin lucrarile de propuse se urmareste realizarea unei cabine de paza cu zona de dispecerat/monitorizare video care sa fie amplasata la intrarea in zona barajului,in dreptul drumului de acces.S-a urmarit inaltarea zonei de observare la cca 0,90-1,00m inaltime,pentru o buna vizualizare a intregului ansamblu.Ca si conceptie, s-a optat pentru o solutie moderna cu invelitoarea rezolvata in doua ape,in racursi fata de traveea cladirii. Astfel : La cota+/-0.00m (parter) se va amenaja: Acces principal Grup sanitar cu scaun si lavoar Spatiu de paza Lucrari interioare /exterioare Pardoseli la parter(cota+/-0.00m) Finisaje interioare la pereti si tavane Compartimentari din gips-carton 10 cm grosime pe structura metalica Vopsitorii lavabile la interior Montare glafuri la ferestre cu sorturi din table de otel/aluminiu prevopsita Tamplarie interioara si exterioara din aluminiu(usi,ferstre,glazvanduri,etc) Placari exterioare caramizi ceramice de placaj culoare rosie Tencuieli exterioare din tencuieli decorative impermeabile cul alba/gri Realizare scara exterioara,din beton Realizarea platformelor betonate a trotuarelor de protective si a spatiilor verzi Realizarea imprejmuirii din gard de plasa cu montanti metalici Amplasarea unei ministatii de epurare compacte pentru epurarea apelor pluvial si menajere,pana la deversarea in lac Alimentarea cu apa si energie electrice Asigurarea retelei de telefonie si internet pentru dispozitivele de monitorizare Realizarea invelitorii din sarpanta metalica cu panouri termoizolante tip sandwich pe pane metalice faxata cu suruburi autofiletante. Date tehnice principale,ce caracterizeaza constructia: - Suprafata construita cabina =29,00mp - Suprafata desfasurata =29,00mp - Regim de inaltime cladire =Parter - Volumul cladirii =170,00 mc - Inaltimea maxima =6,00m - S teren afferent =105,00mp - POT=27,6%(nu se modifica indicatorii de bilant teritorial) - CUT=0,27(nu se modifica indicatorii de bilant teritorial) MARTIE 2011 7 S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




Constructia propusa va fi amplasata pe locul in care in acest moment se afla o cabina de paza realizata din suprastructura metalica cu cabina la cca 2,00m inaltime realizata din confectii metalice si scanduri imbinate nut si feder. S-a urmarit amplasarea unor ferestre pe toate fatadele noii cabine de paza, propuse pentru vizualizare la 270 grade. 1.3.2 nlocuirea n ntregime a balustradelor de pe pasarelele de pe paramentul aval al barajului folosind profile galvanizate Se debiteaz elementele balustradei conform proiectului. Fiecare element avnd lungimea de 2.40 m se asambleaz prin sudur, cordonul avnd 5 mm. Noua balustrad este proiectata din evi ptrate si evi rotunde sudate in tronsoane avnd lungimea de 2.40 m. Aceste tronsoane se transporta la o uzina care are bi de galvanizare. Se demonteaz pe tronsoane balustrada veche, se ridic pe coronament cu o macara. Se lanseaz trosonul nou, galvanizat, se sudeaz cornierele cf proiectului la cornierele existente, nglobate n beton. Acest ciclu se repet. Nu recomand demontarea complet a vechii balustrade si apoi constructia noii balustrade din motive de protectia muncii. Motarea balustradei se va face cu buloane galvanizate. Mna curent i sudurile de la corniere se vor grundui i vopsi cu vopsea alb alchidic in cte 2 straturi. Muncitorii care vor lucra la demontarea si la montarea balustradelor vor fi legati cu o coard cu carabine la capete pentru o legare rapid la centura de siguran i la puncte fixe de pe pasarel. 1.3.3 Refacerea scarilor de pe malul stang Se va inlocui scara existent cu o scara noua realizata din profile ce se vor galvaniza dupa montarea propriuzisa.Scarile vor fi asezate pe treptele existente la fata locului existand doua tipuri majore de scari: De la cota +446,00 - 477,00 scari alcatuite fiecare din cate 31 de trepte De la cota +477,00 509,00 scari alcatuite fiecare din cate 16 trepte; Toate scarile vor fi realizate din vand din table laminate 100 x 8 din tronsoane de cate 2,00m imbinate mechanic cu piese metalice cu suruburi/buloane.Balustrazile vor fi realizate din profile de teava dreptunghiulara 40 x 20 x 3mm fixate cu prindere metalica de vangurile scarilor.Intre montantii balustrazilor va fi montat parapet realizat din grilaj din platbanda 40 x 4mm fixa de acestia cu suruburi.Dupa asamblarea la fata locului, scarile vor fi demontate in tronsoane si galvanizate dupa care se vor monta la loc final.Se vor realiza podeste de odihna de 90cm si se vor respecta prescriptiile si standardele de proiectare cu privire la conformarea scarilor de exxploatare de tip industriale.Treptele folosite vor fi realizate din grilaj prefabricat sau realizat manual din platbanda de 30 x 3mm si vor avea dimensiunea de 80 x 20 x 3cm, rezultand un total de 315 trepte cu aceasta dimensiune standard. Muncitorii care vor lucra la demontarea si la montarea balustradelor si a scarilor vor fi legati cu o coard cu carabine la capete pentru o legare rapid la centura de siguran i la puncte fixe de pe pasarel.

MARTIE 2011

8

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




1.3.4 INLAREA PARAPETULUI AVAL cu o gril (balustrade) metalic pe ntraga lungime a coronamentului Se debiteaz elementele supranlrii parapetului conform proiectului. Fiecare element al suportului pentru plasa de srm avnd dimensiunea de 3.00 x 1.50 m se asambleaz prin sudur, cordonul avnd 5 mm. Pe acest cadru precum si pe stlpii din eav se sudeaz urechilede prindere. Capetele superioare ale stlpilor se vor tia la 45 si se vor acoperi cu tabl de 3mm sudata continu. Se monteaz plasa de 1.50 m lime cu srm 2.5 mm din 10 n 10cm. Se fasoneaz elementele de fixare a stlpuluipe coronament. Toate elementele parapetului se vor trimite apoi la galvanizare. 1.3.5 BLOC DE INTERVENIE Se traseaz axul drumului i limitele umpluturilor. Se realizeaz umpluturile pna la cota din proiect cf caietului de sarcini. Se monteaz bordurile si se finiseaz taluzele. Se aplic straturile de asfafalt. Retea exterioara de canalizare menajera Statie de epurare tip ORM 25LE 1.3.6 Drum acces blocuri de intervenie Intregul drum are lungimea de 171 m. Pe o lungime de 70 m drumul are imbracaminte din macadam iar pe restul de101 m a fost asfaltat cu 35 de ani in urma.Prima portiune de drum de 70 m va fi suprainaltata si asfaltata. Se traseaz axul drumului i limitele umpluturilor. Se demonteaza bordurile existente Se realizeaz umpluturile pna la cota din proiect cf caietului de sarcini. Se aplica stratul de macadam de 8 cm. Se monteaz bordurile, se finiseaz taluzele, se executa rigola si acostamentele. Se aplic stratul de binder de 5 cm peste care se aplica stratul de uzura din beton asfaltic de 3 cm. Pe portiunea de 101 m se va aplica numai un strat de asfalt de uzura. In proiect s-a cautat sa se respecte latimea initiala a drumului.

MARTIE 2011

9

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




CAPITOLUL 2 MASURI GENERALE DE ORGANIZARE DE SANTIER Lucrarea C.H.E. TARNIA. LUCRRI DE REPARATII SI MODERNIZRI LA BARAJ SI BLOC DE INTERVENTIE.SISTEM DE SUPRAVEGHERE I PAZ se va realiza de catre S.C.HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ. Stabilirea si amplasarea Lucrarilor de organizare de santier se vor face, de comun acord cu Managerul de proiect, coordonatorii de securitate si sanatate si constructorii. 2.1 INCADRAREA IN ZONA SI RACORDAREA CU INFRASTRUCTURA SI UTILITATILE EXISTENTE Cladirile sunt racordate la reteaua de utilitati existenta, care are in prezent asigurate alimentarea cu apa, energie electrica, canalizare, hidranti exteriori, gaze, curenti slabi, telefonie. Pentru cabina de poarta se va asigura alimentare cu apa din lacul de acumulare, prevazuta cu statie de pompe, alimentare cu energie electrice, canalizare in statie de epurare compacta, telefonie si curenti slabi, de la retelele existente. 2.1.3 Surse de alimentarea cu apa Aprovizionarea cu apa potabila se va face, prin racordarea la reteaua de apa existenta la CHE Tarnita precum. Perioada de canicula, prin intermediul organelor competente de la Directia de Sanatate a Judetului Cluj, se va verifica mai des calitatea apei de baut, iar la constructor sa fie si rezerve de apa de baut imbuteliata. 2.1.4 Telefonie si posta Comunicarile la distanta necesare pentru activitatile santierului se vor face mult mai comod si cu eficienta prin telefonia mobila proprie a contractorului, sub contactorului, coordonatori de securitate de sanatate, beneficiarului sau a celorlalti agenti economici interesati in lucrare. Pentru angajati exista sistemul de telefonie nationala existenta in zona. 2.1.5 Medicina muncii In judetul Cluj ca si in alte judete, supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata de catre medicii specialisti de medicina muncii organizata de Directia de Sanatate Publica a judetului. Potrivit reglementarilor legale, serviciile de medicina muncii pot fi organizate si pot furniza servicii de specialitate in una dintre urmatoarele forme: 1. sectii si compartimente de medicina muncii si boli profesionale organizate in orasele resedinta de judet la propunerea directiilor de sanatate publica si aflate in subordinea spitalelor; 2. cabinete medicale organizate conform legii; 3. cabinete de medicina muncii de intreprindere, organizate de angajator cu respectarea dispozitiilor legale privind infiintarea, organizarea si fimetionarea cabinetelor medicale.

MARTIE 2011

10

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




2.2 Masuri de organizare tehnologica Sediul santierului se propune la C.H.E. TARNIA. Pentru desfasurarea proceselor de munca in conditii normale sunt necesare urmatoarele masuri si mijloace la fiecare punct de lucru: organizarea de spatii pentru reparatii si intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport cu dotarea de masini unelte si scule strict necesara pentru functionarea in conditii de securitate si sanatate. Dimensionarea spatiilor si dotarea necesara se va face de contractor sau subcontractor; organizarea de spatii pentru parcarea utilajelor si mijloacelor de transport; organizarea tehnologica pentru realizarea lucrarilor prevazute ; organizarea spatiilor de depozitare a materialelor; necesarul de energie electrica se va face prin racorduri la retelele existente sau cu grupuri electrogene; organizarea pentru interventii in caz de incendii; intretinerea drumurilor pe care se executa transporturile tehnologice precum si plantarea semnelor de circulatie sa fie facuta corespunzator securitatii si sanatatii muncii. 2.3 Masuri de organizare sociala numarul maxim va fi circa 50 angajati, din care se presupune ca 60 - 70 % vor fi localnici Cazarea muncitorilor se va face in spatii puse la dispozitie de beneficiar, primariile localitatilor din zona sau in module de cazare aprovizionate de contractori. Dupa terminarea Lucrarilor de baza, se vor reigieniza acestea inainte de predarea la beneficiar. Atat la cazare cat si la locurile de munca este necesar sa se ia urmatoarele masuri: cantine, microcantine, sali de servit masa, puncte alimentare sau orice forma de desfacere a alimentelor trebuie sa corespunda normelor de igiena a alimentatiei; organizarea pentru echipele de muncitori cuprinde: puncte pentru apa de baut, baraci module tip sef echipa pentru depozitarea si intretinerea sculelor de mana, depozitarea materialelor marunte, depozitarea materialelor si echjpamentelor de protectie individuale si colective, baraci module echipate cu vestiare si spalatoare, baraci module pentru adapostul muncitorilor in timpul intemperiilor si instructajele de securitatea si sanatatea muncii, wc-uri de santier sau wc-uri ecologice mobile; organizarea aprovizionarii apei potabile se va face prin racorduri la retele existente, fantanile din comune, sau instalatii proprii. In toate cazurile se va verifica respectarea prevederile legale cu privire la protectia sanitara a surselor si instalatiilor, precum si standardele de calitate a apei; normativ punctele de spalare apa rece si apa calda: I Proces tehnologic ce se desfasoara in conditii de contact cu praful, partial cu degajare de substante chimice,si partial contact cu produse irtante asupra pielii: I a care produc murdarirea mainii 20 muncitori/1 lavoar; necesar total apa rece --- 40 1/zi/muncitor, din care -- 20 1 apa calda; I b care produc murdarirea mainii si corpului 20 muncitori/1 lavoar; 25 muncitori/1 dus; necesar total apa rece -- 60 l/zi/muncitor, din care --- 40 1 apa calda; MARTIE 2011 11 S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




normativ pentru wc-uri si puncte de apa de baut: nr.muncitori 25 50 75 100 150 200 2.4 1 2 3 4 5 6 nr. cabin closet barbati femei 2 3 4 5 6 8 pisoare 1 2 2 3 5 5 puncte de apa de baut 1 1 2 2 3 4

Masuri pentru medicina muncii

Managerul de proiect, impreuna cu coordonatorul pentru securitate si sanatate si contractorul iau masuri de asistenta medicala conform legii prin cabinete medicale. Cabinetele de medicina muncii de intreprindere se organizeaza de angajator conform legii, adica O.G. nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, O.M.S.F. nr. 153/2003 pentru aprobarea Normelor privind infiintarea, organizarea si functionarea cabinetelor medicale si O.M.S. nr. 240/2004 privind aprobarea Standardelor minimale pentru acreditarea cabinetelor medicale de medicina muncii si a baremului minimal de dotare a acestora. In mod legal, angajatorul, pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor ce ii revin pentru asigurarea protectiei salariatilor prin servicii medicale, potrivit Codului Muncii, poate opta pentru una dintre urmatoarele forme de asigurare a acestor servicii de medicina muncii: a) fie isi organizeaza un cabinet de medicina muncii in intreprindere ca serviciu autonom, situatie in care medicul de medicina muncii are calitatea de salariat, iar raporturile de munca se nasc in baza contractului individual de munca; b) fie contracteaza furnizarea acestor servicii medicale cu un cabinet medicale de medicina muncii sau, in baza art. 36 alin. 4 lit. e) din Legea spitalelor, L. 270/2003, cu spitalul care are organizat un astfel de serviciu. In aceasta ultima forma, medicul de medicina muncii nu mai este salariat al angajatorului, ci doar un simplu furnizor de servicii medicale de medicina muncii, iar raporturile dintre acesta si angajator sunt reglementate printun contract privind furnizarea de servicii medicale de medicina muncii. Indiferent cum sunt organizate toate aceste cabinete de medicina muncii, pentru a putea furniza serviciile medicale, ele vor trebui sa indeplineasca conditiile de acreditare si de dotare minima prevazute de O.M.S. nr. 240/2004. In aceste conditii se prefera varianta cu contractarea serviciilor medicale ale unui cabinet existent in zona.

MARTIE 2011

12

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




CAPITOLUL 3 PERSONALUL DIN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII MUNCII 3.1 Pievederi legale Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca M.O nr.646/26.07.2006; Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 aprobate prin HGR nr. 1425/2006 - M.O. nr. 882 din 30/10/2006; Hotararea nr.300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile M.O nr.252/21.03.2006; Hotararea nr.1875/2005 privind protectia sanatatii securitatii lucrdtorilor &Id de riscurile datorate expunerii la azbest M.O. nr.64 din 24.01.2006; Hotarare nr. 1876 din 22/12/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii - M.O. nr. 81 din 30/01/2006; Ordin nr. 94/07.02.2006 pentru aprobarea Listei standardelor romarie care adopta standardele armonizate referitoare la echipamente individuale de protectie M.O nr.169/22.02.2006; Hotarare nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot - M.O.nr. 380 din 03/05/2006; Hotarare nr.971/26.07/2006 privind cernitele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca M.O nr.683/09.08.2006; Hotararea nr.1048/09.08.2006 privind cernitele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca M.O nr.722/23.08.2006; Hotarare nr. 1051 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru Manipularea mariuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare M.O. nr. 713/21.08.2006; Hotararea Guvernului nr.1058/2006 privind cerintele minime pentru imbundatirea securitatii si protectiei saridatii lucratorilor care pot fi expusi riscului datorat atmosferelor explozive M.O. nr. 737/29.08.2006; Hotarare nr.1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca M.O nr.739/30.08.2006; Hotararea Guvernului nr.1092/2006 privind protectia lucratorilor. impotriva riscurilor legate de expunerea for la agenti biologici in munca M.O. nr. 762/07.09.2006; Hotarare nr. 1093/16.08.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigieni sau mutageni la locul de munca M.O nr.757/06.09.2006; Hotararea nr. 1136/30.08.2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice M.O nr.769/11.09.2006; Hotararea nr.1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca M.O nr.815/03.10.2006: Hotarare nr. 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor 13 S.C. STSDA S.R.L.

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:




chimici M.O nr.845/13.10.2006; Legea 481/2004 privind Protectia Civila. Publicat in MO nr. 1.094 / 24.10. 2004; Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor M.O nr.633/21.07.2006; Ordinul nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta M.O nr.599/12.07.2005; Ordin MAI nr. 786/19.09.2005 al ministrului administratiei si internelor privind modificarea si completarea Ordinul MAI nr. 712/2005 pt. aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta. Publicat in M.O. nr 844 din 19.09.2005; Ordin nr.163/28.02.2007 al MA.I. privind Normele generale de aparare impotriva incendiilor; HGR nr. 537/06.06.2007 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor; orice alte prevederi aplicabile ale dreptului romari, inclusiv cele care inlocuiesc sau modifica normele juridice mentionate mai sus.

3.2 Raspunderi in domeniul securitatii si sanatatii muncii Proiectul va fi executat sub deplina conducere a Managerului de Proiect si a Coordonatorului de securitate si sanatate, care au intreaga responsabilitate pentru performanta de securitate in cadrul Proiectului. 3.2.1 Managerul de proiect In vederea asigurarii si mentinerii securitatii si sanatatii lucratorilor din santier, Managerul de proiect are urmatoarele obligatii: sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca; sa coopereze cu coordonatorii in materie de securitate si sanatate in timpul fazelor de proiectare si de realizare a Lucrarilor; sa is in considerare observatiile coordonatorilor in materie de securitate si sanatate consemnate in registrul de coordonare; sa stabileasca masurile generale de securitate si sanatate aplicabile santierului, consultandu-se cu coordonatorii in materie de securitate, si sanatate; sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii in materie de securitate si sanatate. 3.2.2 Contractorul (-ii) / Subcontractorii In vederea asigurarii si mentinerii securitatii si sanatatii lucratorilor din santier angajatorii au urmatoarele obligatii: sa respecte obligatiile generale ale angajatorilor in conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE; sa indeplineasca si sa urmareasca respectarea planului de securitate si sanatate de catre toti Lucratorii din santier; MARTIE 2011 14 S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




sa is masurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, in conformitate cu cerintele minime stabilite in anexa nr. 4; sa tina seama de indicatiile coordonatorilor in materie de securitate si sanatate sau ale sefului de santier si sa le indeplineasca pe toata perioada executiei Lucrarilor; sa informeze Lucratorii independenti cu privire la masurile de securitate si sanatate care trebuie aplicate pe santier si sa puna la dispozitie acestora instructiuni adecvate; sa redacteze planurile proprii de securitate si sanatate si sa le transmita coordonatorilor in materie de securitate si sanatate.

3.2.3 Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului Lucrarii are urmatoarele atributii: sa elaboreze sau sa solicite sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate si sanatate, precizand regulile aplicabile santierului respectiv si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia; sa pregateasca un dosar de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor Lucrarii, continand elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa se tina seama in cursul eventualelor Lucrari ulterioare; sa adapteze planul de securitate si sanatate la fiecare modificare adusa proiectului; sa transmita elementele planului de securitate si sanatate tuturor celor cu responsabilitati in domeniu; sa deschida un registru de coordonare si sa-1 completeze; sa transmita planul de securitate si sanatate, registrul de coordonare si dosarul de interventii ulterioare beneficiarului si/sau Managerului de proiect si coordonatorului in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii Lucrarii; sa participe la intrunirile organizate de beneficiar si/sau de Managerul de proiect; sa stabileasca, in colaborare cu beneficiarul si/sau Managerul de proiect, masurile generale de securitate si sanatate aplicabile santierului; sa armonizeze planurile proprii de securitate si sanatate ale antreprenorilor cu planul de securitate si sanatate al santierului; sa organizeze coordonarea intre proiectanti; sa tina seama de toate eventualele interferente ale activitatilor de pe santier. 3.2.4 Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii Lucrarii are urmatoarele atributii: sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnise si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor Lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan on succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor Lucrari sau faze de lucru; sa coordoneze punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul, Lucratorii independenti respecta principiile de securitate si sanatate, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate; sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate 15 S.C. STSDA S.R.L.

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:




si ale dosarului de interventii ulterioare, in functie de evolutia Lucrarilor si de eventualele modificari intervenite; sa organizeze cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti; sa coordoneze activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a muncii; sa ia masurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aiba acces pe santier; sa stabileasca, in colaborare cu Managerul de proiect si antreprenorul, masurile generale aplicabile santierului; sa tina seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia; sa stabileasca, impreuna cu antreprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva, instalatiilor de ridicat sarcini, accesul pe santier; sa efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, inainte ca acestia sa redacteze planul propriu de securitate si sanatate; sa avizeze planurile de securitate si sanatate elaborate de antreprenori si modificarile acestora.

3.2.5 Lucratori desemnati pentru a se ocupa de activitati de prevenire si protectie de catre Contractor (-i) / Subcontractori in cadrul proiectului au urmatoarele atributii: identifica pericolele si evalueaza riscurile pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru; elaboreaza si actualizeaza planul de prevenire si protectie al societatii; elaboreaza instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru din cadrul proiectului; propune atributii si raspunderi in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu aprobarea conducerii societatii, pentru toti Lucratorii care activeaza in cadrul proiectului; .verifica cunoasterea si aplicarea de catre toti Lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, stabilite prin fisa postului; elaboreaza tematicile pentru toate fazele de instruire, stabileste periodicitatea adecvata pentru fiecare loc de munca, asigura informarea si instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verifica cunoasterea si aplicarea de catre lucratori a informatiilor primite; elaboreaza programul de instruire-testare la nivelul unitatii; verifica intocmirea planului de actiune in caz de pericol gray si iminent, si se asigura ca toti Lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui intocmeste evidenta zonelor cu risc ridicat si specific aferente proiectului; 16 S.C. STSDA S.R.L.

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:




stabileste zonele care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabileste tipul de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca; tine evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor; tine evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare; tine evidenta posturilor de lucru care, la recomaridarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic; face monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca; verifica starea de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta; informeaza conducerea societatii, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locurile de munca si propune masuri de prevenire si protectie; verifica evidenta echipamentelor de munca si urmareste ca verificarile periodice si, daca este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca; identifica echipamentele individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru aferente proiectului si intocmeste necesarul de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; urmareste intretinerea, Manipularea si depozitarea adecvata a echipamentelor individuale de protectie si inlocuirea for la termenele stabilite, precum si in celelalte situatii prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006; participa la cercetarea evenimentelor de SSM posibil a se produce in timpul derularii proiectului; colaboreaza cu Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, medicul de medicina muncii si Coordonatorul (-rii) SSM ai proiectului in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie; asigura instruirea lucratorilor cu prevederile Planului de securitate si sanatate si cu Planul Propriu de securitate si sanatate.

MARTIE 2011

17

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




CAPITOLUL 4 PERICOLELE GENERALE SI MASURI DE PROTECTIE COLECTIVA SI MIJLOACE COLECTIVE DE PROTECTIE Pericolul este orice poate cauza o vatamare. Pericolele pot afecta persoane, proprietati, procese; acestea pot determina accidente si imbolnaviri, pierderi de productie, deteriorari ale echipamentelor etc. Riscul profesional se refera la probabilitatea si gravitatea unei vatamari sau imbolnaviri care apare ca rezultat al expunerii la un pericol. Ce este de facut inainte de inceperea unei Lucrari: sa se cunoasca pericolele si factorii de risc generatori de cauze immediate; sa se cunoasca factorii de risc legati direct de sarcina de munca; sa se cunoasca factorii de rise proprii executantului (cu cine lucreaza); sa se cunoasca CINE, CE, CUM poate fi vatamat; sa se cunoasca resursele materiale si organizatorice care domina sau controleaza factorii de risc; sa se faca evaluarea riscului; sa se stabileasca atitudinea manageriala fata de riscul residual; sa se ia decizia de pregatire si incepere a Lucrarii; Analiza riscurilor activitatilor se va face in3 etape: identificarea activitatilor si descompunerea in operatiuni; identificarea riscurile asociate pentru fiecare operatiuni; identificarea riscurilor specifice si masurile luate in concordanta cu ordinea de prioritate; Se prezinta cateva exemple din liata generala de control pentru identificarea riscurilor, care it ajuta pe constructor sa realizeze analiza riscurilor activitatilor. Aceasta liata nu este exhaustiva, pentru ca fiecare parte din acest proiect(adica etansarea barajului, reparatii la deversor, Lucrari de consolidare de maluri, reprofilare de alibi, etc.), are propriile cerinte, exigente, si conditii de mediu. Pentru a cuprinde mai multe aspecte in analiza riscurilor activitatilor, trebuie sa se ia mai multe imagini a zonei de lucru in vederea analizei mai in detaliu a mediului de lucru: Exista materiale pe sol sau pe planseu de care lucratorul se poate impiedeca ? Este iluminat suficient ? Exista riscuri reale de electrocutare ? Exista toate mijloacele(scule) de munca, adica echipament si masini(E.M. si E.I.P), pentru a face o reparatie ? Exista un zgomot excesiv de mare in zona de lucru care sa impiedice comuniaearea lucratorului si creasterea riscului de a pierde auzului? Exista echipament de protectie a incendiului, usor accesibil, si Lucratorii sunt instruiti sa-1 folosesca ? Exista cai de iesire in caz de pericol, marcate clar? Exista operatori la care este necesar sa aiba certificat sau licenta ? Camioanele si vehicole motorizata au siateme de franare, semnalizare,etc.? Persoanele, care conduc vehicolele sau echipamentele, sunt instruite si autorizate ? Persoanele poarta E.I.P. corespunzator cu locul for de munca ? Exista lucratori care se plang de dureri de cap, miros puterniae, sau au probleme respiratorii sau MARTIE 2011 18 S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




au ameteli? Este ventilatie adacvata ? Exista locuri de munca care irnplica intrarea in spatii inchiae ? Este necesara autorizarea pentru lucru in sectoare calde, spatii inchiae, sau similare ? Lucratorii poarta imbracaminte, bijuterii, care ar putea fi prinse de masini ? Lucratorii poarta E.I.P., sunt instruiti sa le foloseasca,de ex. casti, bocanci, ochelari de protectie,protectie auditiva, etc. ? Exista obiecte fixe la fel ca si masini care au margini taiose sau ascutite care sa provoace accidente ? Pot Lucratorii sa fie prinsi de masini sau intre masini ? Exista lucratori care sa se dezechilibreze in orice moment ? Exista pozitia lucratorului in relatia cu masina sau echipamentul intru-un potential pericol? Este vreun lucrator care este nevoit sa faca miacari care sa-si accidenteze mainile sau picioarele? Poate vreun obiect sa se dezlege si sa loveasca un lucrator ? Greutatile suspendate, diapozitivele cu mecaniam cu arcuri sau hidraulice pot fi accidentati lucratori ? Sunt riscuri de mediu - praf, produse chimice, radiatii, aparate de sudura, caldura, zgomot excesiv,exercitat de lucratori sau de o activitate ? Locuri de munca, utilaje , masini, gropi sau gauri si operatiuni riscante, suficient de pazite ? Exista diapozitive de blocare pentru masini care nu sunt in functiune sau in timpul intretinerii? Exista lucru prost organizat(lucrator nevoit sa faca miacari foarte rapide) ? Cum praful sau produsele chimice se diaperseaza in aer ? Care sunt sursele de zgomot, radiatii, caldura si frig ? Este un lucrator care intra in contact cu suprafete reflectorizante ? Exista un sistem de paza pentru a impideca un lucrator sa intre in raza de actiune a unui utilaj? Cele de mai sus sunt un ghid pentru constructori sa-si analizeze activitatile cu grad mare de risc. 4.1 Manipularea materialelor, transportul cu mijloace nemecanizate a materialelor, depozitarea Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate: pozitiile de munca vicioase si/sau fixe; miscarile extreme; miscarile bruste; miscarile repetitive.

MARTIE 2011

19

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




Limite maxime admise pentru Manipularea marnuala a maselor (in kg) Frecventa operatiei rar frecvent f. frecvent rar Purtare frecvent f. frecvent rar Tragere frecvent rar Impingere frecvent Ridicare Barbati Varsta 19-45 55 30 25 50 30 20 15 10 16 11 Femei Varsta 19-45 15 10 9 15 10 10 10 7 11 7.5

16-19 35 25 20 30 20 15

> 45 50 25 20 40 25 15

16-19 13 9 8 13 9 8

>45 13 9 8 13 9 8

NOIA: - rar: sub 5% din durata schimbului; - frecvent: intre 6 - 10% din durata schimbului; - foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului. 4.1.1 Manipularea materialelor La efectuarea operatiilor de mariipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai lucratori care corespund din punct de vedere fizic. Se interzice Manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea unor controale medicale periodice; Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe orizontala, masele transportate manual pe plan inclinat, inaltimea maxima la care sunt ridicate masele, distanta dintre doua niveluri intre care sunt efectuate transporturi manuale sau masele maxime care pot fi transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu trebuie sa depaseasca valorile maxime admise; In timpul manipularii manuale a maselor, lucratorul sau Lucratorii trebuie sa aiba vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea; Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzatoare; Traseul pe care il parcurge lucratorul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu obstacole sau alunecos; Manipularea si transportul prin purtare a maselor, care au margini sau suprafete taietoare, sau 20 S.C. STSDA S.R.L.

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:




care datorita naturii for pot produce leziuni ale mainilor, se va face numai cu palmare; Planurile inclinate utilizate de lucratori pentru Manipularea si transportul mariual al maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa fie prevazute cu parapeti de protectie; Se interzice utilizarea lucratorilor la Manipularea si transportul mariual al maselor daca nu au echipament individual de protectie si / sau de lucru corespunzator si in buna stare;

4.1.2 Transportul cu mijloace nemecanizate Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de incarcare, descarcare si transport (targi, carucioare etc.) se va face in functie de felul si greutatea materialului care se mariipuleaza si de natura terenului; Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla starea lui, insiatandu-se asupa platformei pe care se aseaza sarcina; Inainte de a incepe operatiile de incarcare sau descarcare a vehiculelor la rampa, intre aceasta si vehicul se va aseza un podet de trecere pentru preluarea denivelarilor exiatente. Podetele orizontale sau inclinate, destinate circulatiei si operatiilor de transport mariual, vor fi reziatente, astfel incat sa nu se arcuiasca vizibil sub greutatea sarcinii Panta podetelor inclinate va fi maxim 20%, iar latimea de minimum 1 m (pentru circulatia intr-un singur sens). Podetele orizontale sau inclinate, situate la inaltimi mai maxi de 0,7 m fata de sol sau nivelul imediat inferior si unde Exista pericol de cadere laterala, vor fi prevazute cu parapeti de protectie; Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, descarcare si depozitare, precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor; Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta defectiuni;

4.1.3 Depozitarea materialelor Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibila caderea lor; In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor, stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei; In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare, concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina numai la comanda conducatorului operatiei; La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza; Diatanta dintre doi incarcatori mariuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3 m; Descarcarea materialelor in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a gramezii. Este interzisa descarcarea acestor materiale prin sapare la baza gramezilor; 21 S.C. STSDA S.R.L.

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:




La Manipularea materialelor pulverulente in vrac, muncitorii se vor aseza in asa fel Meat deplasarea materialelor sa se faca in directia vantului (vantul in spate); Se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care se descarca, precum si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Lucratorii trebuie sa stationeze lateral in timpul descarcarii; Se interzice coborarea in acelasi timp a mai multor obiecte pe planul inclinat; fiecare obiect se va cobori numai daca cel precedent a fost luat de pe planul inclinat si numai la semnalul dat de catre conducatorul formatiei de lucru. Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat se va face de catre cel putin doua persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stand la partea superioara. Se va mariipula cate un singur colet sau obiect; Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se aseaza pe aceeasi parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comarida conducatorului formatiei de lucru. Mersul celor ce transporta o piesa va fi in acelasi pas, in cadenta comandata. Lucrul la inaltime, scari , schele

4.2

Daca lucrul temporar la inaltime nu poate fi efectuat in conditii de securitate si in conditii ergonomice adecvate, de pe o suprafata convenabila, trebuie alese cele mai adecvate echipamente de munca pentru a se asigura si mentine conditii de lucru nepericuloase. Trebuie acordata prioritate masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala. Dimensionarea echipamentului munca trebuie adaptata naturii Lucrarii de executat, dificultatilor previzibile si sa permita circulatia fara pericol. Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de munca pentru lucrul temporar la inaltime trebuie ales in functie de frecventa sa de utilizare, de inaltimea ce trebuie atinsa si de durata utilizarii. Alegerea facuta trebuie sa permita evacuarea in caz de pericol iminent. Trecerea, intr-un sens sau altul, intre un mijloc de acces si platforme, plansee sau pasarele nu trebuie sa genereze riscuri suplimentare de cadere; Scarile nu pot fi utilizate ca posturi de lucru la inaltime decat in conditiile in care, tinand seama de prevederile art. 412, utilizarea altor echipamente de nunca mai sigure nu este justificata din cauza nivelului redus de risc si din cauza, fie a duratei reduse de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale spatiului de acces pe care angajatorul nu le poate modifica; Pot fi utilizate metode de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor numai in cazurile in care, in functie de aprecierea riscului, lucrarea respectiva poate fi executata in conditii de securitate si/sau nu este justificata utilizarea unui echipament de munca mai sigur. Tinand seama de aprecierea riscului si, in special, in functie de durata lucrului si de restrictiile de natura ergonomica, trebuie prevazut un scaun dotat cu accesoriile corespunzatoare; In functie de tipul de echipament de munca ales pe baza punctelor precedente, trebuie identificate masurile adecvate de reducere a riscurilor pentru angajati, riscuri inerente acestui tip de echipament. Daca este necesar, trebuie prevazuta instalarea unor mijloace de protectie impotriva caderilor. Aceste mijloace trebuie sa aiba o structura si o reziatenta corespunzatoare care sa opreasca sau sa impiedice caderile de la inaltime si sa previna, in limitele posibilului, producerea de leziuni angajatilor. Mijloacele de protectie colectiva impotriva caderilor nu trebuie sa fie intrerupte decat in dreptul punctului de acces al unei scan mobile sau fixe. MARTIE 2011 22 S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




4.2.1

Atunci cand executarea unei Lucrari specifice necesita indepartarea temporara a unui mijloc de protectie colectiva impotriva caderilor, trebuie luate masuri de securitatecompensatorii, eficiente. Lucrul nu poate fi efectuat fara adoptarea prealabila a acestor masuri. Imediat dupa ce lucrarea specifica a fost terminata, definitiv sau temporar, trebuie montate la loc mijloacele de protectie colectiva impotriva caderilor. Lucrul temporar la inaltime trebuie efectuat numai atunci cand conditiile meteorologice nu pericliteaza securitatea si sanatatea angajatilor. Utilizarea scarilor Scarile vor fi amplasate astfel incat sa le fie asigurata stabilitatea in timpul utilizarii. Picioarele scarilor portabile se vor amplasa pe un suport stabil, reziatent, de dimensiuni corespunzatoare si imobil astfel incat treptele sa ramana in pozitie orizontala. Scarile suspendate, cu exceptia celor din franghie vor fi fixate in mod sigur, astfel incat sa nu se deplaseze si sa fie evitata orice miacare de balans; Alunecarea picioarelor scarilor portabile va fi impiedicata in timpul utilizarii, fie prin fixarea partii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin orice alt diapozitiv antiderapant sau procedeu de egala eficienta. Scarile de acces trebuie sa aiba o lungime astfel incat sa depaseasca in mod suficient nivelul de acces, cu exceptia situatiei in care au fost luate alte masuri care sa garanteze o fixate sigura. Scarile articulate sau scarile culiaante trebuie utilizate astfel incat sa fie impiedicata miacarea relativa intre subansamble. Scarile mobile trebuie imobilizate inainte de urcarea pe ele; Scarile trebuie utilizate astfel incat, in orice moment, angajatii sa aiba posibilitatea de prindere cu mana si un suport de sustinere sigur. In special, purtarea cu mana a sarcinilor pe o scara nu trebuie sa impiedice mentinerea unei prinderi sigure cu mana; Utilizarea schelelor Atunci cand nu este diaponibil breviarul de calcul al schelei alese sau nu sunt prevazute in acesta configuratiile structurale avute in vedere, trebuie efectuat un calcul de reziatenta si de stabilitate, cu exceptia cazului in care aceasta schela este asamblata prin respectarea unei configuratii tip, general recunoscute; In functie de complexitatea schelei alese, trebuie intocmit, de catre o persoana competenta, un plan de montare, utilizare si demontare. Acest plan poate avea forma unui plan general, completat de planuri de detaliu pentru componentele specifice schelei respective; Elementele de sprijin ale unei schele trebuie protejate impotriva pericolului de alunecare, ori prin fixare pe suprafata de sprijin, ori prin alt procedeu de egala eficienta, iar suprafata de sprijin sa aiba o capacitate portanta satiafacatoare. Trebuie asigurata stabilitatea schelei. Trebuie prevenita, cu ajutorul unor diapozitive adecvate, deplasarea neasteptata a schelelor pe roti, in timpul lucrului la inaltime; Dimensiunile, forma si dispunerea platformelor unei schele trebuie adaptate naturii Lucrarii de executat si corespunzatoare sarcinilor pe care trebuie sa le suporte si sa permita lucrul si circulatia in securitate. 23 S.C. STSDA S.R.L.

4.2.2

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:




Platformele schelelor trebuie montate astfel incat componentele for sa nu se deplaseze in cazul utilizarii normale. Intre componentele platformelor si mijloacele verticale de protectie colectiva impotriva caderilor nu trebuie sa exiate goluri periculoase; Atunci cand unele parti ale unei schele nu sunt gata de intrebuintare, de exemplu in timpul montarii, demontarii sau modificarilor, aceste parti trebuie semnalizate prin panouri de avertizare de pericol general, conform reglementarilor in vigoare si vor fi delimitate in mod corespunzator prin obstacole fizice care sa impiedice accesul in zona periculoasa; Schelele nu pot fi montate, demontate sau modificate substantial decat sub supravegherea unei persoane competente si de catre angajati care au fost instruiti corespunzator si conform operatiilor prevazute, referitor la riscurile specifice, si insiatandu-se in special asupra: a) intelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective; b) securitatii in timpul montarii, demontarii sau modificarii schelei respective; c) masurilor de prevenire a riscurilor de cadere a persoanelor sau a obiectelor; d) masurilor de securitate in cazul schimbarii conditiilor meteorologice care ar putea prejudicia securitatea schelei respective; e) conditiilor referitoare la sarcina admiaibila; f) oricarui alt risc pe care it pot include operatiile de montare, demontare si modificare.

Conducatorul locului de munca si angajatii respectivi trebuie sa aiba la diapozitie planul de montare si demontare, in special toate instructiunile pe care acesta le poate cuprinde. 4.2.3 Esafodaje Platformele de lucru vor asigura un spatiu de circulatie de cel putin 1 m latime si 1,8 inaltime libera, in acest spatiu nu se vor depozita nici un fel de materiale; Podinele schelelor si esafodajelor vor avea o suprafata neteda. Rosturile intre panouri sau dulapii podinei nu trebuie sa fie mai mari de 10 mm. Podinele vor avea parapete de 1 m inaltime, alcatuite din o mina curenta neteda (geluita), o liata intermediara si o bordura de minimum 15 cm, inaltime. Podina si parapetul se vor fixa de elementele de reziatenta ale schelei. Elementele podinei si parapetului vor avea reazeme reziatente fiecare capat: este interzisa lasarea in consola a vreunui element; Podinile schelelor sau esafodajelor se vor executa din dulapi de minimum 4 cm grosime sau din grinzi, pentru a reziata la sarcinile la care sunt expuse; Imbinarea prin suprapunere la podinele schelelor si esafodajelor este admiaa numai in lungul panourilor; dulapilor sau grinzilor, care se vor consolida prin cuie sau buloane. In cazul innadirii stilpilor prin suprapunere, acestia se imbina cu ajutorul jugurilor cu buloane, iar lungimea imbinarii va fi de cel putin 50 cm.; Podina schelariei va fi diatantata de zid cu cel mult 50 mm pentru Lucrarile de zidarie si eel mult 150 mm la Lucrarile de finiaaj. Rosturile intre pereti si podinele schelei de pe care se lucreaza la Lucrarile de finiaaj trebuie acoperite cu scanduri demontabile; Stabilitatea schelelor independente trebuie asigurata prin proptele si tiranti, conform prevederilor din proiect; 24 S.C. STSDA S.R.L.

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:




La constructii cu o inaltime mai mica de 12 m se admite urcarea pe schele, pe scan independente, rezemate, care se vor aseza la fiecare nivel al schelelor, fi-xindu-se bine la partea superioara si inferioara; Utilajele pentru ridicarea materialelor, precum si a platformelor pentru primirea materialelor nu trebuie sa transmita schelelor sarcini suplimentare, care nu au fost prevazute in calcul; La adaugarea, montarea sau demontarea la inaltime a schelariei, a cofrajelor si a elementelor de constructii din lemn, pina la executarea definitiva a podinei, Lucratorii vor fi inzestrati cu centuri de siguranta legate cu fringhii solide de partile fixe si reziatente ale constructiei. Aceste operatii vor fi executate de dulgheri bine instruiti si cu experienta ; nu sint admiai tineri sub 18 ani; Stilpii, parapetele si popii schelelor trebuie sa fie aparati de eventualele loviri provocate de diferite mijloace de transport in trecere sau de materialele transportate; Montarea si demontarea schelelor, a cofrajelor, a esafodajelor sau a constructiilor din lemn trebuie executate sub supravegherea si conducerea unui tehniaeian sau a maiatrului, respectindu-se ordinea indicata in proiect; Schelele si esafodajele se dau in exploatare numai dupa receptia for tehnica, cu intocmirea unui proces-verbal de catre persoanele desemnate; Trebuie organizat un control siatematic al starii schelelor, esafodajelor, cofrajelor si elementelor de constructii din lemn, verificindu-se imbinarile, consolidarile, podinele si elementele de protectie. Starea schelelor,- a cofrajelor si a elementelor de constructii din lemn va fi verificata zilnic, inainte de inceperea lucrului, de catre maiatrul sau tehniaeianul de executie care conduce Lucrarile; Pentru a se evita deteriorarea schelei, a esafodajelor sau a constructiilor din lemn prin lovirea de catre materialele suspendate de carligul macaralei, este interzisa rotirea bratului concomitent cu ridicarea greutatii, cind cirligul bratului macaralei este in imediata apropiere a schelei, a esafodajului etc.; Podinele, scarile si rampele de acces vor fi curatite zilnic de moloz si de deseurile materialelor de constructie, iar iarna de zapada sau gheata si se vor presara cu niaip sau cenusa pentru a se evita lunecusul.; Atit in timpul montarii si demontarii schelelor, a cofrajelor, a esafodajelor sau constructiilor din lemn, cit si in timpul perioadei de exploatare, zona in care se lucreaza va fi ingradita si inchiaa, pentru a nu permite accesul persoanelor straine. De asemenea, este interzisa stationarea sub schele suspendate; La Lucrarile in lemn si combinate, din lemn cu metal, se vor monta indicatoare de interzicere a fumatului si de avertizare a pericolului de incendiu. Pentru fumat se vor amenaja locuri speciale; Inainte de demontare sau de mutare la un nivel superior, podina schelelor sau a esafodajelor, precum si cofrajele vor fi curatite complet de materiale, ambalaje sau deseuri; Demontarea schelariei, esafodajelor, cofrajelor si elementelor de constructii din lemn se va face numai in baza unui ordin scria si numai dupa ce s-au luat toate masurile de securitate, ca: a) dotarea muncitorilor ce lucreaza la demontare cu fringhii si centuri de siguranta; b) sfori (fringhii), cabluri, scripeti si cirlige tip; c) scan reziatente si unelte de mina corespunzatoare; 25 S.C. STSDA S.R.L.

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:




d) este interzisa folosirea materialelor sau elementelor improvizate sau neverificate. Demontarea elementelor de Lucrari in lemn se va executa de sus in jos, pe etaje sau tronsoane. Toate materialele lemnoase si metalice se vor cobori pe masura demontarii cu ajutorul cablurilor sau al fringhiilor, prin scripete si troliu. Aceste elemente ale schelariei, ale esafodajelor si elementele de constructii din lemn se vor depozita dupa demontare in ordine, in locuri anume destinate. Scoaterea cuielor, a piroanelor, a scoabelor etc. din piesele ce le-au compus este obligatorie; Zona unde se demonteaza schelaria, esafodajele, cofrajele si elementele de constructii din lemn va fi imprejmuita pe o diatanta de 10 m de baza Lucrarii. In cazuri speciale, daca nu se va putea pastra aceasta diatanta, se vor lua masuri de protectie prin executarea copertinelor. Demontarea for se va face numai sub supravegherea unui organ tehniae de santier (maiatru sau tehniaeian insarcinat cu aceasta operatie in baza ordinului sau diapozitiei de santier). Accesul persoanelor straine la locul demontarii este oprit; In timpul demontarii schelelor, esafodajelor, cofrajelor sau elementelor de constructii din lemn, golurile usilor de la parter sau zonele de acces vor fi inchiae. De asemenea, vor fi inchiae si iesirile tuturor etajelor sau palierelor din sectorul care se demonteaza; Daca schelaria sau esafodajul (la constructiile la care unele Lucrari nu se mai executa sau se opresc provizoriu) ramin un timp oarecare nefolosite, ele trebuie intretinute in buna stare. in caz de demontare partiala a podinei de pe o astfel de schelarie, accesul va fi oprit; In timpul furtunilor sau vintului cu o intensitate mai mare de 6 grade (40 km/h), ca si odata cu venirea noptii (in cazul in care nu Exista iluminare artificiala), lucrul pe schele, esafodaje, cofraje sau elemente de constructii din lemn trebuie intrerupt. Se va intrerupe de asemenea si montarea si demontarea lor; La executarea Lucrarilor in lemn, deasupra locurilor de trecere sau circulatie a personalului sau vehiculelor se va amenaja o podina continua de protectie, a carei latime trebuie sa fie mai mare decit latimea trecerii. Cind nu se poate executa o astfel de podina, trecerea se va inchide pe tot timpul cit se, executa lucrarea si se vor planta indicatoare de avertizare; Tehnici de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor La utilizarea tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor trebuie respectate urmatoarele conditii: a) sistemul trebuie sa includa cel putin doua franghii ancorate separat, una constituind mijlocul de acces, de coborare si de sustinere (franghie de lucru) si cealalta mijlocul de asigurare (franghie de securitate); a) angajatii trebuie dotati cu o centura complexa corespunzatoare, sa o utilizeze si sa fie legati prin aceasta centura la franghia de securitate; c) franghia de lucru trebuie echipata cu un diapozitiv de coborare si urcare sigur si sa includa un siatem de autoblocare care sa impiedice caderea utilizatorului in cazul in care acesta si-ar pierde controlul miacarilor. Franghia de securitate trebuie echipata cu un diapozitiv mobil de oprire a caderii care sa insoteasca angajatul in timpul deplasarii; 26 S.C. STSDA S.R.L.

4.2.4

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:




MARTIE 2011

27

S.C. STSDA S.R.L.

Titlul lucrrii:




d) uneltele si celelalte accesorii pe care le utilizeaza un angajat trebuie legate de centura complexa sau de scaunul angajatului sau atasate printr-un alt mijloc corespunzator; e) lucrul trebuie organizat si supravegheat in mod corect astfel incat angajatului sa-i poata fi dat un ajutor imediat, in caz de urgenta; f) angajatii respectivi trebuie, conform art. 286 sa primeasca o instruire corespunzatoare si specifica operatiilor avute in vedere, in special asupra procedurilor de salvare. In situatiile exceptionale in care, tinand seama de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua franghii ar mari periculozitatea lucrului, poate fi permisa utilizarea unei singure franghii in conditiile in care au fost luate masuri corespunzatoare pentru asigurarea securitatii, in conformitate cu reglementarile in vigoare. 4.3 Echipamente de munca portabile si unelte de mana Echipamentele portabile actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu diapozitive care sa impiedice functionarea for necomandata; Echipamentele portabile actionate electric sau pneumatic vor fi astfel coricepute, incat la lasarea for din mana sa se intrerupa actionarea miacarii mecaniamului portscula; Tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a echipamentelor portabile trebuie sa corespunda presiunii de lucru. Va fi asigurata fixarea for pe racorduri; Echipamentele portabile rotative cu actionare pneumatica trebuie sa fie prevazute cu siatem de limitare automata a cresterii accidentale a turatiei arborelui peste valorile admiae; Cozile si marierele uneltelor manuale vor fi netede, bine fixate, si vor avea dimensiuni si forme ergonomice, care sa permita prinderea for sigura si comoda; Cozile si marierele din lemn se vor executa din lemn de esenta tare, cu fibrele axiale drepte, fara noduri, crapaturi si aschii desprinse. Pentru fixarea cozilor si marierelor din lemn se vor folosi pene metalice corespunzatoare; Utilizarea aceluiasi marier la mai multe unelte manuale se admite numai pentru trusele de unelte construite in mod special cu marier demontabil; Uneltele de percutie (ciocanele, daltile, dornurile, capuitoarele si toate uneltele de mana similare) vor fi executate din oteluri corespunzatoare, in asa fel incat, sub actiunea eforturilor la care sunt supuse in timpul lucrului, partea activa sa nu sufere deformari permanente, fiauri sau desprinderi de aschii; Folosirea uneltelor de percutie deformate, inflorite, stirbite sau improvizate este interzisa; Uneltele manuale folosite in mediu cu gaze, vapori sau pulberi inflamabile sau explozive, vor fi confectionate din materiale care nu produc scantei prin lovire sau frecare si care, in contact cu atmosfera respectiva, ar putea initia incendii sau explozii; Uneltele manuale prevazute cu articulatii, cu foarfeci, clesti etc., vor avea o constructie robusta si nu vor prezenta frecari mari sau jocuri in articulatii, care pot duce la eforturi suplimentare pentru actionare sau la nesiguranta in timpul lucrului. Bratele de actionare ale acestor unelte vor fi astfel coricepute incat la inchidere sa ramana un spatiu suficient intre ele, pentru a se preveni prinderea degetelor sau a altor parti ale organiamului umari. La executarea Lucrarilor la inaltime, uneltele manuale vor fi pastrate in genti reziatente si vor fi fixate corespunzator, pentru a fi asigurate impotriva caderii; 28 S.C. STSDA S.R.L.

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:

S.C. S.T.S.D.A. S.R.L. 4.4



In timpul transportului, partile periculoase ale uneltelor manuale, ca taiauri, varfuri etc., vor fi acoperite cu teci sau aparatori adecvate. Uneltele manuale vor fi verificate la inceputul fiecarui schimb. Este interzisa utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezinta intr-o stare tehnica corespunzatoare. Transportul auto in santier Latimea cailor de circulatie din incinta unitatilor se va alege in functie de gabaritele mijloacelor de transport utilizate, de felul circulatiei (intr-un sens sau in ambele sensuri), de natura si de dimensiunile materialelor. Caile de circulatie vor fi marcate vizibil pe margini si vor fi mentinute in buna stare si libere; Amenajarea cailor de circulatie (declivitati, curbe, ramificatii etc.) se va face potrivit mijloacelor sau instalatiilor de transport utilizate; In incinta santierului, circulatia mijloacelor de transport se va reglementa prin semne de circulatie, asa cum sint prevazute in standardele de stat in vigoare. Zonele periculoase vor fi marcate prin tablite indicatoare de securitate corespunzatoare standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi semnalizate prin lumini de culoare rosie; In punctele periculoase se va organiza pilotarea instalatiilor si mijloacelor de transport sau se vor crea posturi de supraveghere si dirijare a circulatiei; Mijloacele de transport cu actionare mecaniaea sau electrica vor fi prevazute cu diapozitive de inchidere sau blocaj ale siatemelor de comarida, astfel ca, in caz de parasire a mijlocului de transport de catre conducator, acesta sa nu poata fi pornit de catre alti angaj ati; Mijloacele de transport cu actionare mecaniaea sau electrica vor fi inzestrate cu diapozitive de frinare, de siguranta si de semnalizare; Incarcaturile de pe mijloacele de transport vor fi asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. incarcarea cu materiale va fi astfel facuta incit angajatul care conduce mijlocul de transport sa poata supraveghea parcursul; Incarcatura de transport nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport. in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in timpul mersului; Urcarea sau coborirea in timpul mersului, precum si transportul angajatilor pe mijloacele de transport uzinale destinate transportului de materiale (electrocare, basculante, platforme, remorci, vagonete, transportoare cu benzi etc.) sint interziae; Stationarea muncitorilor in timpul descarcarii sub peretele sau platforma mobila, sub cutia sau cuva vagonetului sau vagonului este interzisa. , De .asemenea, este interzisa prezenta muncitorilor in partea unde este descarcat materialul; Drumurile pe care circula mijloacele auto trebuie sa fie astfel construite si intretinute, incit sa. permita capacitatea necesara de transport si sa asigure o securitate deplina din punctul de vedere al circulatiei; Viteza de circulatie a mijloacelor de transport si a utilajelor de terasamente pe piatele de depuneri, in corpurile barajelor, digurilor, batardourilor etc, va fi de maximum 5 km pe ora. Deplasarea va fi dirijata de catre muncitori instruiti in acest sens; La incarcarea mecaniaea a mijloacelor de transport auto vor fi respectate urmatoarele 29 S.C. STSDA S.R.L.

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:

S.C. S.T.S.D.A. S.R.L. prescriptii:



a) Autocamioanele goale trebuie sa-si astepte rindul la incarcare in afara razei de actiune a diapozitivului de incarcare. Autocamionul poate fi adus la incarcare numai dupa primirea semnalului de la mecaniaeul utilajului de incarcare; b) Inaintea inceperii incarcarii, autocamioanele trebuie sa fie frinate; c) Incarcarea poate fi facuta numai lateral sau din spate, iar trecerea cupei pe deasupra cabinei autocamionului este interzisa; d) Autocamioanele incarcate pot porni din locul de incarcare numai dupa primirea semnalului dat de mecaniaeul utilajului' de incarcare; Bascularea autocamioanelor se va face in locurile destinate acestui scop numai la semnalul dat de muncitorul de la locurile de basculare, sau, in lipsa acestuia, bascularea se va face numai dupa ce soferul s-a asigurat ca nu poate provoca accidente; Autobasculantele vor fi prevazute in mod obligatoriu cu: automat de pornire in buna stare, stergator de parbriz in stare de functionare, geam din fata fara crapaturi si defecte de vizibilitate, stingator de incendiu ; semnalizare acustica si luminoasa la mers inapoi; usile de la cabina autobasculantei se vor inchide perfect si vor fi asigurate impotriva deschiderii neactionate; In timpul descarcarii muncitorii nu vor stationa pe portiunea de teren care intra in zona de basculare a benei. Este oprita descarcarea cu lopata a materialului, prin urcarea muncitorilor in bena. Deplasarea autobasculantei nu trebuie facuta atunci cind bena este ridicata. Se interzice categoric conducatorilor auto sa execute orice fel de marievra a autobasculantei in timpul incarcarii- descarcarii, pina ce nu se coning ca toti muncitorii s-au indepartat de linga autobasculanta respectiva; Conducatorii auto trebuie sa respecte si sa aplice cu strictete toate regulile si instructiunile speciale referitoare la conducerea, exploatarea, intretinerea si revizia autovehiculelor stabilite conform legilor in vigoare; Autovehiculele de mare capacitate vor fi conduse de conducatori auto experimentati (cu cel putin trei ani vechime in prestarea functiei de conducere auto); La reintoarcerea in garaj sau coloana, autovehiculele trebuie sa fie verificate de catre muncitorii de revizie. Toate defectele constatate cu ocazia acestei verificari sau semnalate de conducatorul auto trebuie sa fie inscriae in foaia de parcurs si apoi indepartate in cadrul reparatiilor preventive sau curente; 4.5 Lucrari cu macarale Legarea si fixarea sarcinilor de cirligele macaralelor sau mecaniamelor de ridicat, semnalizarea macaragiului, marievrele pe care acesta trebuie sa le execute si dezlegarea sarcinilor din cirligul macaralei, dupa aducerea for la locul dorit, pot fi facute numai de muncitori instruiti si autorizati in scria in acest scop, denumiti semnalizatori-legatori de sarcini; Semnalizatorul-legator de sarcini efectueaza legarea si fixarea sarcinilor de cirligul macaralei, le urmareste in timpul transportului, semnalizind macaragiului marievrele pe care acesta trebuie sa le execute, si dezleaga sarcinile din cirligul macaralei, dupa aducerea for la locul dorit; 30 S.C. STSDA S.R.L.

MARTIE 2011

Titlul lucrrii:




In exercitarea atributiilor sale, semnalizatorul-legator de sarcini are urmatoarele obligatii: a) Sa cunoasca, sa aplice si sa urmareasca aplicarea regulilor de verificare a organelor de legare, a diapozitivelor de prindere, precum si normele de exploatare a macaralei, a caror respectare depinde de el; b) Sa supravegheze zilnic, prin control, aspectul exterior at organelor de legare si al diapozitivelor de prindere cu care lucreaza, inscriind in regiatrul de supraveghere a instalatiilor de ridicat constatarile sale cu privire la starea tehnica a acestora (in condica ce se gaseste la macaragiu); c) Sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare la macarale, pentru a putea indica in orice moment macaragiului marievrele pe care urmeaza sa le execute; d) Sa posede doua stegulete, alb si rosu, pentru semnale; e) Sa foloseasca la legarea si transportul sarcinilor numai organe sau diapozitive care au placute indicatoare cu privire la sarcinile maxime admiae pe care le suporta si sa nu lege sarcini a caror greutate depaseste sarcina maxima admiaa pentru organul sau diapozitivul respectiv sau a caror greutate nu o poate stabili; f) Sa nu lege sarcini a caror greutate depaseste sarcina maxima admiaa pentru macaraua sau mecaniamul de ridicat respectiv, inscriaa pe placa indicatoare a instalatiei, sau sarcini a caror greutate nu o cunoaste; g) Sa nu foloseasca organe de legare sau diapozitive care prezinta defecte; h) Sa nu prinda sarcina direct in ciocul cirligului, fara cablu sau lant de legare; i) Sa lege sarcina astfel, incit sa se asigure echilibrarea si ridicarea numai pe verticala, in echilibru stabil; j) Sa execute corect legarea sarcinii in cirlig si sa se asigure ca sarcina este echilibrata, cablurile de legare sint intinse si asezate uniform pe sarcina, fara a forma noduri si ochiuri care, la ridicare, sa produca socuri; k) Sa lege obiectele de lungime mare si rigide in eel putin doua puncte care sa asigure echilibrul stabil, pentru a evita balansarea sau alunecarea; l) Sa asigure astfel legarea, incit sarcina sa nu se poata deplasa, aluneca sau roti dupa ce este ridicata, iar legatura sa nu iasa din cirlig; m) Sa asigure capetele cablurilor de legare cu eel putin trei bride de stringere sau prin matiaare de catre muncitori autorizati; n) Sa nu semnalizeze ridicarea unor greutati care sunt prinse in teren, agatate, inghetate pe sol etc.; o) Sa interzica smulgerea din teren a unor materiale sau obiecte care sunt prinse, agatate sau inghetate; p) Sa verifice felul de asezare a mijloacelor de prindere pe sarcina de ridicat, iar in cazul cind mijloacele de prindere yin in contact cu muchii ascutite sa protejeze cablurile in aceste locuri prin aparatori de protectie (special destinate acestui scop); q) Sa semnalizeze macaragiului pentru efectuarea unei ridicari de proba, pina la inaltimea de circa 100 mm, astfel incit mijloacele -de legare sa ajunga in pozitia intinsa in mod lin, iar daca echilibrul sarcinii este stabil, fara pericol de deplasare sau alunecare, sa semnalizeze macaragiului continuarea ridicarii sarcinii; r) Sa urmareasca transportul pe orizontala al sarcinii suspendate, supraveghind ca sarcina sa nu se loveasca de obstacole sau sa se agate si sa loveasca persoane; 31 S.C. STSD

Documents

SSM