1

SUBIECTE EXAMENSTABILITATEA NAVEI

1. Sa se defineasca urmatoarele: deplasamentul navei, deplasamentul navei goale, deadweight-ul.Deplasamantul navei (ship’s displacement) – D – este masa reala a navei, cu toategreutatile aflate la bord la un moment dat, fiind echivalenta cu masa volumului de apa (V)dislocuit de nava si se exprima prin formula:D = V x ρDeplasamantul navei goale (light displacement) – Do - reprezinta greutatea navei laiesirea din santierul constructor, insa fara rezerve de combustibil,apa ,echipaj , provizii etc.Este o marime constanta calculata de santierul constructor.Deadweightul - Dw – sau Deadweight brut –Dwb- reprezinta diferenta intre Df si Do.Esteo marime constanta folosita pentru caracterizarea capacitatii de incarcare.Dwb = Df – Do

2. Care este diferenta dintre tonajul brut si tonajul net al navei?Tonajul registru net ( net register tonnage) – NRT - reprezinta volumul total al spatiilorinchise de la nava destinat transportului de marfuri si cazarii pasagerilor.Tonajul registru brut ( gross register tonnage) – GRT - reprezinta volumul total alspatiilor permanent inchise ale navei.

3. Sa se defineasca si sa se arate cu ajutorul unui desen, dimensiunile principale ale navei.

Lungimea intre perpendiculare(LBP)-este distanta masurata in plan diametral pe CWL(linia plutirii de plina incarcare) intre axul carmei si linia etravei.

Lungimea maxima(LOA)-este distanta masurata in plan diametral intre punctele extreme pupa si prova ale navei.

Latimea teoretica(Bx)-este distanta masurata in planul cuplului maestru,pe CWL intre borduri.Latimea maxima(B max)-este distanta masurata in planul transversal al cuplului maestru intre

punctele extreme din borduri(babord si tribord).Pescajul(T)-este distanta masurata pe verticala intre planul de baza(chila) si planul plutirii.Inaltimea de constructie(D)-este distanta masurata pe verticala intre planul de baza(chila) si

linia puntii principale.

2

Inaltimea bordului liber(Ft)-este distanta masurata pe verticala intre planul plutirii si linia puntii principale.

4. Ce este coeficientul de finete bloc?Coeficientul de fineţe bloc ( B C ) este definit de raportul dintre volumul carenei V şi volumulparalelipipedului cu laturile: L B T CWL x , , în care se înscrie carena navei.

5. Sa se defineasca si sa se arate cu ajutorul unui desen ce este TPC, sa se explice folosirea acestuia la bordul navei.

Deplasamentul unitar (TPC) reprezinta greutatea care trebuie incarcata sau descarcatapentru a produce o afundare sau o ridicare a navei ( pentru a modifica pescajul mediu) cu 1centimetru.Cu ajutorul TPC-ului putem calcula cantitatea de marfa care se poate ambarca sau

debarca pentru a obtine pescajul dorit.sinkage/rise=q/TPC

6. Sa se explice de ce TPC se modifica pentru fiecare pescaj (pentru cazul navelor conventionale).

se presupune ca valoarea TPC se va modifica liniar intre cele doua pescaje. Acest lucru nu se intampla la o nava cu forme curbe, deoarece forma corpului navei nu se modifica uniform pe masura ce pescajul creste.

7. Cum se calculeaza valorile pentru TPC pentru apa sarata si pentru apa dulce?TPC = (A x ρ)/ 100Deci, pentru SW (apa sarata), TPC = (A x 1.025)/100 pentru FW (apa dulce), TPC = ( A x 1.000)/100

8. Cum se determina TPC si deplasamentul navei pentru un anumit pescaj folosind tablele sau curbele hidrostatice? Metoda 11. se citesc valorile deplasamentului navei –DISPLsw - din tablele hidrostatice, pentruambele pescaje (initial si final)2. se face diferenta (se scad) intre ele3. rezultatul reprezinta cantitatea de marfa ce trebuie ambarcataMetoda 21. se citesc valorile TPCsw pentru ambele pescaje (initial si final)2. se calculeaza valoarea medie a celor doua3. se determina modificarea de pescaj ceruta, in acest caz afundare, ca diferenta dintrepescajul initial si cel final4. se foloseste formula Sinkage / Rise =q/TPC

9. Sa se deseneze si sa se explice marca de bord liber si liniile de incarcare.Marca de bord liber-este un semn conventional,piturat pe bordaj la mijlocul navei in ambele

borduri care indica bordul liber minim care trebuie sa i se asigure unei nave incarcate. linia de incarcare de apa dulce la tropice (tropical fresh) TD (TF) linia de incarcare de vara in apa dulce (fresh ) D(F)

3

linia de incarcare la tropice (tropical) T linia de incarcare de vara (summer) V(S) linia de incarcare de iarna (winter) I (W) linia de incarcare de iarna in Atlanticul de Nord (Winter in North Atlantic) IAN

10. Cand se incarca la o anumita linie de incarcare intr-un port cu “brackish water”, cu cat se poate imersa linia respectiva de incarcare?

Atunci cand nava incarca intr-un port cu „brackish water”, nava se poate afunda fata delinia de incarcare corespunzatoare sezonului, cu valoarea DWA, astfel incat, atunci cand va iesidin port in mare, pescajul adevarat va fi cel corespunzator liniei de incarcare.

11. Ce este DWA si cum se calculeaza valoarea acesteia?DWA reprezinta cresterea pescajului atunci cand nava trece din apa sarata in „brackishwater” si vice versa, micsorarea pescajului cand trece din „brackish water” in apa sarata.

12. Sa se deseneze si sa se explice marca de incarcare pentru navele care transporta cherestea.

La cherestea trebuie luat in considerare si anotimpul.Lemnul absoarbe apa si va cauza o crestere in greutate si din aceasta cauza se modifica si centrul de greutate al navei.Cand se efectueaza calculul de stabilitate se aloca un procentaj de 15% in plus pt marfa de pe coverta.

4

Navele care transporta in mod obisnuit cherestea pe punte,vor mai avea o scara de incarcare spre pupa fata de discul Plimsoll si la care bordul liber minim este mai mic.

13. Sa se defineasca urmatoarele: TPC, FWA si DWA.Deplasamentul unitar (TPC) reprezinta greutatea care trebuie incarcata sau descarcatapentru a produce o afundare sau o ridicare a navei ( pentru a modifica pescajul mediu) cu 1cm.Fresh water Allowance (FWA) reprezinta numarul de milimetrii cu care se modificapescajul mediu atunci cand nava trece din apa sarata in apa dulce, sau invers.FWA = Dsw/ 4 x TPCswDWA reprezinta cresterea pescajului atunci cand nava trece din apa sarata in „brackishwater” si vice versa, micsorarea pescajului cand trece din „brackish water” in apa sarata.

14. Sa se explice scopul si utilitatea liniilor de incarcare.-asigura bordul liber-asigura pescajul la care naviga nava

15. Sa se arate modul de calcul al greutatii ce trebuie ambarcata sau debarcata in raport cu TPC, FWA, DWA si linia de incarcare.

a)in raport cu TPC w = Sinkage/Rise x TPCb)in raport cu FWA Dsw FWA = -------------------- 4 x TPCswc) in raport cu DWA DWA = FWA x (1025- dDW) / 25d) linia de incarcare

16.Sa se arate ce efectul modificarii densitatii apei atunci cand;a) deplasamentul ramane constantAtunci cand o nava trece prin ape cu densitati diferite fara sa-si modifice deplasamentul,pescajul navei se va modifica. b) pescajul ramane constant Modificarea in greutatea apei dislocuita poate fi adusa de ambarcarea de combustibil(bunker) de ambarcarea de provizii (stores) sau consumul acestora pe timpul voiajului, sau prinincarcarea sau descarcarea de marfa.

17. Sa se arate modul de determinare a cantitatii de marfa ce trebuie incarcata, in “brackish water”, pentru ca nava sa pluteasca la o linie de incarcare impusa atunci cand ajunge in apa sarata.

Incarcarea navei la o linie de incarcare impusaPentru a se determina care este cantitatea de marfa ce trebuie incarcata pentru ca nava sapluteasca la o linie de incarcare impusa atunci cand ajunge in apa sarata, se parcurge urmatorulalgoritm:1. determinati pescajul mediu sau freebordul prezent al navei;2. calculati DWA si aplicati aceasta valoare la pescajul sau freebordul cerut pentru apasarata. Valoarea determinata a DWA ne va da pescajul admisibil sau freebordul lacare va ajunge nava dupa incarcarea in dock;3. diferenta dintre valorile determinate de la punctele (1) si (2) va reprezentaafundarea (sinkage) in dock;4. corectati valoarea TPC pentru densitatea apei din dock5. afundarea admisibila , inmultita cu TPC corectat pentru densitatea din dana, va

5

reprezenta cantitatea de marfa care trebuie incarcata astfel incat nava sa ajunga lalinia de incarcare impusa atunci cand trece in apa sarata;6. daca nava va folosi combustibili, provizii, etc, dupa plecarea din dana, dar inaintede ajungerea in apa sarata, acest lucru va duce la reducerea pescajului, acesta fiindmai mic decat cel permis. Pentru a compensa acest lucru, va putea fi incarcata ocantitate de marfa in plus egala cu cantitatea de combustibil, provizii, etc folosita.

18. Cum se determina greutatea care trebuie ambarcata/debarcata pentru a obtine modificari mici ale pescajului sau bordului liber?

Formula de mai sus poate fi deasemenea folosita pentru determinarea greutatii caretrebuie ambarcata sau debarcata astfel incat sa se obtina un pescaj dorit / impus: w = Sinkage/Rise x TPC

19. Sa se defineasca urmatoarele: centrul de carena, planul de plutire, suprafata de plutire.-Centrul geometric al volumului carenei se numeste centru de carena (COB-centreof buoyancy).- plan de plutire (water plan) este planul care separa opera vie de opera moarta.-Sectiunea facuta de planul de plutire in corpul navei se numeste suprafata de plutire (water plan area).20. Sa se arate, cu ajutorul unui desen, pozitia si modul de calcul al centrului de carena functie de forma corpului navei. -pt nave de forma unei prisme triunghiulare:

Deci, pentru navele cu forme drepte aflate pe chila dreapta, cota centrului de carena sedetermina cu formula: KB = ½ x draft

21. Ce probleme se pot rezolva cu ajutorul curbelor Bonjean?1. Calculul volumului de carena si abscisei centrului de carena pentru orice plutiredreapta, chiar daca aceasta nu apare in planul de forme.2. Calculul volumului carenei si abscisei centrului de carena pentru orice plutireinclinata in plan longitudinal.

22. Ce este rezerva de flotabilitate si care este importanta ei?rezerva de flotabilitate (RB-reserve buoyancy) poate fi definita ca volumulspatiilor inchise situate deasupra liniei de plutire.Cu cat RB este mai mare cu atat starea de navigare este mai mare.

23. O nava care se afla in pozitie dreapta, foloseste macaraua proprie pentru a muta o piesa grea dintr-o pozitie aflata pe centrul navei in “lower hold”, intr-o pozitie in tribord pe punte. Sa se explice, cu ajutorul unui desen, miscarile succesive ale centrului de greutate al navei atunci cand piesa:

a) a fost ridicata din “lower hold”;

6

centrul de greutate se va deplasa vertical in sus ceea ce ne duce la o deplasare a centrului de greutate al navei pe verticala in sus paralel cu GG1

b) a fost rotita spre tribord;capatul macaralei se va misca din G1 in G2 ca si centrul de greutate al marfii,centrul de greutate

al navei se va deplasa si el din G1 in G2c) a fost lasata in noua pozitie.Daca greutatea este lasata,efectul este descararea din capatul bratului macaralei iar centrul de

greutate al navei se va deplasa din G2 in G3,opus deplasarii lui G2

24. Cand o greutate este ridicata de pe cheu cu ajutorul macaralei navei, unde actioneaza centrul de greutate al greutatii? Sa se arate cu ajutorul unui desen cum se calculeaza deplasarea centrului de greutate in acest caz.centrul de greutate al greutatii actioneaza in varful bratului macaralei(in punctul de suspensie)

25. Sa se explice, cu ajutorul unui desen, si sa se arate modul de deplasare si modul de calcul centrului de greutate al navei, pe orizontala si verticala, dupa ambarcarea/debarcarea/deplasarea unei greutati. La deplasare w x dw – greutatea ambarcata GG1 = _________W – greutatea navei W La ambarcare w x d GG1 =_______ W + wLa debarcare w x d GG1 =____________ W - w26. Sa se arate modul de calcul al coordonatelor centrului de greutate si inaltimii metacentrice finale dupa ambarcarea/debarcarea/deplasarea de greutati, incluzand corectia pentru suprafete libere lichide.-intocmirea tablelor cu greutatile de la bord-determinarea cotei pt fiecare greutate-calcularea si insumarea momentelor transversale-aflarea corectiilor pt suprafetele libere KG= Mf/DCalc inaltime metacentrica GG1=w*d/D KGf=KGinitial+GG1 GMf=KM-KGf

27. Cum se deplaseaza centrul de carena al navei la inclinarile mici?La inclinarile mici ale navei,centrul de carena sa deplaseaza paralel cu dreapta ce trece prin centrele geometrice.

7

28. Sa se defineasca si sa se arate cu ajutorul unui desen, urmatoarele:a) metacentrul transversalmetacentrul transversal ( transversal metacentre ) - MT - ca fiind centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile transversaleb) raza metacentrica Raza metacentrica – BM – este distanta de la centrul de carena la

metacentruc) inaltimea metacentrica este distanta de la metacentru la centru de greutate GMd) momentul de redresare valoarea instantanee a capacitatii navei de a reveni in pozitie dreapta.

29. Sa se arate doua modalitati de obtinere a cotei metacentrului transversal (KM).KM – se determina la bordul navelor din diagramele din documentatia tehnica, respectiv din “diagrama pentru cota metacentrului transversal” sau din “diagrama curbelor de carene drepte”.KM = KB + BMKB-cota centrului de carenaBM-raza metacentrica30. Sa se explice, cu ajutorul unui desen, urmatoarele: a) metacentrul initialb) inaltimea metacentrica initialac) bratul de stabilitatec) momentul de stabilitate

31. Sa se arate modul de calcul al momentului de redresare pentru inclinari mici ale navei.Mφ = D*GZ = D*GM sinφPt inclinari mici se poate considera ca forta de impingere actioneaza pe verticala prin metacentruCorectarea GM pentru suprafetele libereValoarea momentului va depinde de valoarea inaltimii metacentrice

32. Daca unghiul de inclinare al navei este mai mic de 10 grade, care este ecuatia de calcul pentru bratul de stabilitate? Dar pentru unghiuri de inclinare de 25-30 grade?

Pentru unghiuri mici de inclinare : GZ = GM x sin φ

8

33. Sa se explice si sa se arate cu ajutorul unui desen, nava in fiecare din urmatoarele situatii:a) echilibru stabil

centrul de greutate se afla sub metacentruinaltimea metacentrica este pozitiva

b) echilibru instabil

-metacentrul se afla sub centrul de greutateInaltimea metacentrica este negativac) echilibru indiferent

-metacentru coincide cu centrul de greutate-inaltimea metacentrica este egala cu zero

34. Sa se enumere trei caracteristici ale unghiului de canarisire.

GZ(bratul stabilitatii statice)=0Unghiul de canarisire se afla in babord sau in Td in functie de forta ext care act asupra navei.Este generat de stabilitatea initiala negativa

9

Tg α=√2GM/BM

35. Sa se descrie stabilitatea navei canarisite.-are stabilitate initiala negativa,este instabila pe linie dreapta-in momentul inclinarii centrul de carena se va deplasa spre partea imersata-chiar si inclinarile mici pot provoca bandarea navei

36. Sa se calculeze unghiul de canarisire pentru o nava cu inaltime metacentrica initiala negativa.

Tg α=√2GM/BM

37. Sa se descrie pericolele unei nave canarisite.

-poate duce la rasturnarea navei-mareste instabilitatea navei

38. Sa se explice deosebirea dintre canarisire si inclinare, precum si metodele de corectare a acestora.

O nava poate fi canarisita doar intr un bord(babord sau tribord) pe cand inclinarea navei poate avea loc atat in borduri cat si la prova sau pupa.

39.Sa se enumere masurile de corectare a unghiului de canarisire.1. Luarea de masuri pentru a cobora centrul de greutate al navei ( a reduce KG).2. Reducerea suprafetelor libere3. Balastarea

40. Care este relatia dintre inaltimea metacentrica si perioada de ruliu a navei? Sa se descrie pe scurt comportarea navelor functie de cei doi factori.

T -perioada de ruliuGM -inaltimea metB- latimea navei, exprimata in metriO nava care are la bord o marfa cu indice de stivuire mic,concentrata in magaziile inferioare, va avea centrul de greutate foarte coborat si deci o inaltime metacentrica mare fapt ce implica o perioada de ruliu foarte mica care are consecinta un ruliu dur.

41.Cum administram o nava instabila pe timpul marsului? A se verifica daca toate deschiderile din borduri sunt inchise si etanse, pentru a evita

10

patrunderea apei in momentul inclinarii navei pana la acele deschideri; Nu este recomandat a se corecta inclinarea unei nave instabile prin deplasarea de greutatide jos in sus, deoarece acest lucru va face ca nava sa se incline deodata in partea opusa cuun unghi chiar mai mare; In general, nu este practic ca in situatii de urgenta, cum ar fi cele de inclinariconsiderabile pe timpul marsului, a se reduce greutatea de deasupra centrului de greutateal navei prin deplasarea de greutati in jos. Aruncarea marfii peste bord este una din solutii.42. Ce este momentul unitar de banda si cum se determina?momentul exterior ce inclina nava in plan transversal cu un unghi de 1 grad; Mext = MsT = D x GMT x sin φ

43.Pentru ce se efectueaza testul de inclinare?Cu ajutorul testului de inclinare se determina valoarea inaltimii metacentrice precum si a coordonatelor centrului de greutate al navei cand la bordul navei se afla doar combustibili, apa, etc, fara nici un fel de marfa (light ship condition) .

44. Sa se descrie cu ajutorul unui desen, cum apare o deplasare virtuala a centrului de greutate al navei datorita tancurilor partial umplute, respectiv reducerea bratului de stabilitate.

Centrul de greutate al navei nu se deplaseaza dar deplasarea lichidului in tancuri are acelasi efect asupra GZ ca si cand G s-ar deplasa pe verticala in sus.

45. Sa se explice, cu ajutorul unui desen, cum efectul suprafetei libere lichide reduce inaltimea metacentrica a navei si sa se enumere factorii implicati.O nava cu tancuri partial umplute angrenata intr o miscare de ruliu va duce la deplasarea lichidului din tancuri spre partea inclinata ceea ce ne duce la marirea unghiului de inclinareUn tanc partial umplut cauzeaza scaderea imaginara a inaltimii metacentriceFactori:-densitatea lichidului-deplasamentul navei-dimensiunile si forma tancului-diviziunile din tancurile partial umplute46. Enumerati trei metode de reducere a efectului suprafetelor libere.-divizarea longitudinala sau transversala a tancurilor-golirea tancurilor-presarea tancurilor -amplasarea unor pereti suplimentari pt micsorarea magaziilor-insuficienta lichidului in tanc

11

47. Sa se arate cum se calculeaza inaltimea metacentrica transversala datorita efectului suprafetelor libere din tancuri.Se determina valoarea lui GM fluid pentru a se lua in considerare reducerea valorii bratului de redresare GZSe determina corectia TPCSe afla valoarea din documentatia tehnica din diagrama inaltimilor metacentrice

48. Sa se descrie efectul suprafetei libere lichide si sa se arate corectia care trebuie aplicata.Inclinarea navei cu tancuri partial umplute duce la deplasarea lichidului in partea inclinata si la marirea unghiului inclinariiDeplasarea virtuala a centrului de greutateScaderea imaginara a inaltimii metacentrice si se adauga corectia FSC49. Sa se descrie efectul asupra corectiei suprafetelor libere lichide pentru subdiviziunile longitudinale si transversale din tancuri.Putem observa ca suprafata libera a unui tanc poate fi foare mult redusa prin divizarea longitudinala a tancului in mai multe tancuri mai mici. Diviziunile longitudinale au efecte pozitive, reducand scaderea inaltimii metacentrice transversale.Daca un tanc este divizat longitudinal in doua tancuri, fiecare jumatate din latimea tancului are un moment al suprafetei libere egal cu 1/8 din valoarea initiala a latimiiAstfel, scaderea inaltimii metacentrice datorita efectului suprafetelor libere a lichiduluiaflat intrun tanc care a fost divizat longitudinal in – n – spatii este data de relatia: GGv = _1_ × L x B³ × ρtanc

n² 12DDivizarea transversala a tancurilor partial umplute nu are nicio influenta in reducerea efectelor suprafetei libere50. Sa se explice consecintele si pericolele suprafetelor libere lichide la bordul navei.-reducerea inaltimii metacentrice-accentuarea unghiului de inclinare-modificarea centrului de greutate al navei-aparitia bratului de redresare

51. Enumerati factorii care influenteaza efectul unui tanc partial umplut.Factori:-densitatea lichidului-deplasamentul navei-dimensiunile si forma tancului-diviziunile din tancurile partial umplute52. Ce informatii sunt date in documentatia navei pentru a determina efectul suprafetei libere lichide?Odata calculata si corectata pentru suprafete libere inaltimea metacentrica este comparata cu inaltimea metacentrica critica scoasa din documentatia tehnica a navei functie de deplasamentul la momentul respectiv.Pentru stabilitatea transversala a navei, conditia obligatorie este: GMcorectata > GMcritica

53. Ce este inaltimea metacentrica critica si cum o determinam din documentatia navei?Inaltimea metacentrica critica este acea inaltime metacentrica care inca mai poate asigura navei o stabilitate transversala suficienta.Documentatia navei “Diagrama inaltimilor metacentrice care satisfac toate conditiile de stabilitate”, inaltimea metacentrica este scoasa din diagrama functie de deplasament54. Sa se arate modul de determinare al unghiului de inclinare rezultat in urma ambarcarii/debarcarii de greutati cu mijloacele de cheu

12

Se poate determina unghiul maxim de inclinare cu relatia: Tanθmax list = GGH / GMmin55. Sa se arate modul de determinare al unghiului de inclinare rezultat in urma ambarcarii/debarcarii de greutati cu mijloacele navei.

56. In cazul inclinarilor la unghiuri mari de inclinare, cum se deplaseaza centrul de carena si metacentrul?Deplasarea reciproca a centrului de carena si a metacentrului reprezinta doua curbeconjugate, iar legatura dintre evoluta si evolventa este faptul ca tangenta intr-un punct de peevolventa este intotdeauna perpendicular pe evoluta si invers.57. Ce este bratul stabilitatii si cum se calculeaza acesta pentru unghiuri mari de inclinare?Bratul stabilitatii statice sau bratul de redresare (righting arm)pentru un anumit unghi de inclinare este distanta dintre suportul fortei de deplasament si suportul fortei de impingere Arhimede.GZ = KN – KOK N-pantocarena58. La ce este folosita diagrama de pantocarene?Aceste diagrame se folosesc atunci cand bratul stabilitatii se determina din valoarea pantocarenei KN.59. La ce sunt folosite la bordul navei curbele si tabelele hidrostatice? Pentru un grad mai inalt de acuratete si avand in vedere modul mai convenabil de lucru,santierele constructoare au intocmit tabele (in loc de diagrame) in care sunt date valori ale lui GZ si KN60. La ce este folosita la bordul navei “deadweight scale”?Scala de incarcare prevede o metoda pentru estimarea variatiei de pescaj sau pentru determinarea cantitatii de marfa ce poate fi luat in plus atunci cand nava este incarcata in apa cu densitatea mai mica decat densitatea apei de mare.61.Sa se schiteze o curba de stabilitate statica si sa se marcheze si explice sase puncte importante ale acesteia?

62. Cu ajutorul unui desen, sa se arate si sa se explice, modul de verificare al curbei de stabilitate statica?63. Cum se determina pe curba de stabilitate statica, unghiul de inundare al puntii?

Acest unghi este identificat pe curba de stabilitate statica ca punctul in care curba isi schimba forma din crescator in descrescator pe ramura crescatoare.64. Cu ajutorul unui desen, sa se arate si sa se enumere criteriile de stabilitate?Criteriile generale de stabilitate sunt urmatoarele:1. GMcor > GMcritic;2. aria delimitata de curba stabilitatii statice, de abscisa si de verticala unghiului de 30° (ariaOAF) sa fie mai mare de 0.055mrad;3. aria delimitata de curba stabilitatii statice, de abscisa si de verticala unghiului de 40° (ariaOBE) sa fie mai mare de 0.090mrad;4. aria delimitata de curba stabilitatii statice, de abscisa si de verticalele unghiurilor de 30°si 40° (aria ABEF) sa fie mai mare de 0.030mrad;5. bratul maxim al diagramei de stabilitate statica (GZmax) sa corespunda unui unghi maimare sau egal de 30°, φmax ≥ 30°;6. limita stabilitatii statice pozitive (apunerea curbei) trebuie sa corespunda unui unghi derasturnare mai mare sau egal de 60°, φr ≥ 60°;7. bratul stabilitatii statice corespunzator unghiului de 30°, sa fie mai mare d 0.20m;8. inaltimea metacentrica initiala corectata sa nu fie mai mica de 0.15m;9. pentru cazul acoperirii cu gheata unghiul de apus al curbei sa fie mai mare sau cel putin

13

egal cu 55°, φr ≥ 55°;10. pentru varianta de incarcare cea mai defavorabila, momentul de inclinare produs deactiunea vantului Mv, aplicat dinamic, sa fie mai mic, sau cel mult egal cu momentulminim de rasturnare Mr:65. Cu ajutorul unui desen, sa se arate si sa se explice, care sunt efectele cresterii latimii si bordului liber asupra curbei de stabilitate statica?Rezulta ca pentru doua nave cu aceeasi latime dar bord liber diferit, diagramele de stabilitate statica coincid pana in zona in care puntea navei cu bordul liber mai mic (nava 2) intra in apa.66. Sa se explice ce inseamna momentul stabilitatii statice.67. Sa se explice ce inseamna o nava moale si o nava ardenta din punct de vedere al stabilitatii transversale.Nava moale are un ruliu excesiv de lent si nedorit cu o inaltime metacentrica mult sub 0,3m.Nava ardenta are un ruliu dur,cu acceleratii unghiulare mari care duc la suprasolicitarea navei;inaltimea metacentrica are intre 0,5m-1 m.

68. Din curba de stabilitate statica sa se identifice urmatoarele:GM maxim, GZ maxim, unghiul de apus, unghiul de imersiune al puntii, unghiul de canarisire.

69. Cu ajutorul unui desen, sa se arate si sa se explice curba de stabilitate a unei nave canarisite. inaltimea metacentrica este negativa;• stabilitatea initiala negativa duce la reducerea rezervei de stabilitate dinamica;• unghiul de apunere este redus70. Enumerati cateva din masurile de precautie impotriva rasturnarii navei conform IMO Code of intact stability for all types of ships. -trebuie avut in vedere ca marfa destinata spre a fi incarcata poate fi stivuita la bord astfel incat sa poata fi satisfacute criteriile de stabilitate.- Comandantii navelor trebuie astfel sa exercite prudenta si buna practica marinareasca,avand in vedere perioada anului, avizele meteo si zonele de navigatie -o nava care este angajata in operatiuni de remorcare nu trebuie sa transporte marfa pe punte, cu exceptia unei cantitati mici si care este bine amarata, care nu va stanjeni niciodata desfasurarea activitatilor pe punte a echipajului sau sa impiedice functionarea corecta a echipamentului de remarcaj.- numarul tancurilor partial umplute trebuie tinut la minimum.71. Ce reprezinta stabilitatea dinamica a navei, momentul si bratul stabilitatii dinamice?stabilitatea dinamica la un anumit unghi de inclinare poate fi definita ca lucrul mecanic efectuat de fortele externe (vant, valuri) pentru a inclina nava la acel unghi si este egala cu aria suprafetei de sub curba de de stabilitate statica corespunzatoare aceluiasi unghi.bratul stabilitatii dinamice – ld – reprezinta variatia distantei verticale dintre dintre centrul de greutate – G – si centrul de carena – B – masurata dupadirectiile fortelor aplicate in aceste puncte, corespunzatoare unei inclinari transversale de un anumit unghi – φ, deci ld = (a - a′)

72. Care sunt caracteristicile si proprietatile curbei de stabilitate dinamica?Proprietatile curbei de stabilitate dinamica sunt:• Diagrama de stabilitate dinamica admite in origine axa absciselor ca tangenta. Adica O este punct de extrem;• La unghiul corespunzator punctului –M – de maxim al diagramei de stabilitate statica, diagrama de stabilitate dinamica are un unghi de inflexiune –I;• Bratul stabilitatii dinamice corespunzator unui punct oarecare –A- reprezinta aria suprafetei de sub diagrama de stabilitate statica pana la unghiul corespunzator punctului A;• La unghiul corespunzator punctului – V – de apus al diagramei de stabilitate statica, diagrama de stabilitate dinamica are un punct de maxim;

14

• Daca prin punctul-A- se duce tangenta la diagrama stabilitatii dinamice si orizontala asociata, atunci segmentul masurat pe verticala trasata la 1rad = 57.3° fata de A, reprezinta la scara diagramei momentul static corespunzator punctului A.73. Cu ajutorul unui desen sa se arate si sa se explice urmatoarele: metacentrul longitudinal, inaltimea metacentrica longitudinala, raza metacentrica longitudinala. Cum se determina acestea la bordul navei?Metacentrul longitudinal – ML – este centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinari longitudinale si are pozitia definita de cota lui – KML.Raza metacentrica longitudinala – BML – este distanta de la centrul de carena lametacentrul longitudinal sau, altfel spus, este raza de curbura a curbei centrelor de carena,corespunzatoare unei inclinari longitudinale infinit mici.GML este inaltimea metacentrica longitudinala si este distanta de la metacentrullongitudinal, corespunzator inclinarii nule, la centrul de greutate74. Cu ajutorul unui desen sa se arate si sa se explice ce reprezinta centrul plutirii atat in plan transversal cat si longitudinal, importanta acestuia si cum se determina acesta la bordul navei.Pozitia axei de oscilare a suprafetei plutirii este cunoscuta si sub denumirea de centrul longitudinal al plutirii.Pozitia lui LCF este de obicei data in tablele hidrostatice de la bordul navei ca distanta masurata de la perpendiculara pupa (in acest caz are valori positive), dar ea poate data si ca distanta masurata de la cuplul maestro (in acest caz avand valori atat positive cat si negative)Pozitia lui LCF este importanta deoarece daca nava isi modifica asieta, o parte din aceasta modificare de asieta trebuie aplicata la pescajul prova iar cealalta parte la pescajul pupa.75. Sa se definesca centrul longitudinal al plutirii si sa se explice modificarea pozitiei acestuia in raport cu modificarea de pescaj.Pozitia centrului plutirii depinde de forma suprafetei plutirii, de-a lungul navei. Centrul plutirii se afla la mijlocul navei pentru o nava cu latime mare la pupa. Putem spune astfel ca centrul plutirii se afla in relatie directa cu latimea navei si pescajul acesteia.76. Sa se defineasca si sa se arate cu ajutorul unui desen, urmatoarele: LCF, LCG, LCB, AP, asieta.LCF-longitudinal centre of flotation77. Ce este momentul unitar de asieta si cum se determina acesta?Momentul unitar de asieta – MCT 1cm sau MCTC – este momentul necesar pentru aschimba asieta navei cu un centimetru, adica sa creeze o variatie unitara a asietei.MCT1C =GM*D/LBP*10078. Care sunt metodele de calcul anticipat al pescajelor conform cargo planului initial?Determinarea pescajelor se poate face fie prin calcul (pe baza valorii calculate a asietei), fie prin metoda grafica (utilizand diagramele de asieta cuprinse indocumentatia navei).79. Care sunt efectele ambarcarii/debarcarii de greutati la bordul navei, departe de centrul plutirii?Centrul de greutate al navei G se va deplasa catre centrul de greutate al greutatii ambarcate,centru de carena B se va deplasa catre centrul de greutate al noului volumvolumul suplimentar dislocuit trebuie sa fie egal cu greutatea ambarcata,nava nu isi modifica si asieta80. Cu ajutorul unui desen sa se arate si sa se calculeze distanta fata de centrul plutirii la care trebuie ambarcata o greutate astfel incat pescajul pupa al navei sa ramana constant.d=LBP*MCTC/l*TPC81. Cu ajutorul unui desen sa se arate si sa se calculeze distanta fata de centrul plutirii la care trebuie ambarcata o greutate pentru a se obtine un pescaj pupa dorit.82. Care sunt efectele modificarii densitatii apei asupra pescajului si asietei navei?1. cand nava trece din apa dulce in apa sarata, va aparea o scadere a pescajului mediu, iar asieta navei se va modifica usor, astfel ca pescajul pupa va creste iar pescajul prova va scadea, cu alte cuvinte nava se va apupa usor.

15

2. cand nava trece din apa sarata in apa dulce, va aparea o crestere a pescajului mediu, iar asieta navei se va modifica usor, astfel ca pescajul pupa va scadea iar pescajul prova va creste, cu alte cuvinte nava se va aprova usor.Pentru navele comerciale, la trecerea din apa sarata in apa dulce, variatia relativa a pescajului este de aproximativ 2%.

83.Ce modificari aduce ambarcarea unei greutati asupra starii de stabilitate transversala si longitudinala?Deplasarea greutatilor la bord pe directia longitudinala, modifica numai asieta navei, prin inclinarea cu un unghi in sensul deplasarii greutatii.Deplasarea greutatilor la bord pe directia transversaladetermina numai inclinarea navei in plan transversal cu un unghi in sensul deplasarii greutatii.84. Sa se enumere trei moduri prin care pescajul pupa al navei poate fi modificat.-prim ambarcare,deplasare si debarcare a marfii-balastare si debalastare85. Sa se arate care este greutatea ce trebuie ambarcata/debarcata dintr-o anumita pozitie astfel incat sa se produca o asieta dorita sau un pescaj pupa dorit.Pentru a obtine o descrestere a pescajului la pupa:Modificarea de pescaj pupa = Modificarea de asieta – AfundareaPentru a obtine o crestere a pescajului la pupa:Modificarea de pescaj pupa = Afundarea ± Modificarea de asieta86. Sa se determine pescajele finale pentru o nava care trece prin ape cu densitati diferite.