Stabilitatea Financiară şi Raportarea Financiară ...siteresources.worldbank.org/ROMANIAINROMANIANEXTN/Resources/ROSC... · Stabilitatea Financiară şi Raportarea Financiară Învăţămintele

Stabilitatea Financiară şi Raportarea Financiară

Învăţămintele Crizei – Reclădirea Încrederii

Bucureşti, 29 iunie 2009

John Hegarty

Conducător, Centrul Băncii Mondiale pentru

Reforma Raportării Financiare

Financial Stability and Financial Reporting

Structura prezentării

» Impactul global al crizei globale

» Câteva particularităţi ale zonei Europa şi Asia Centrală (EAC)

» Cauzele crizei

» Răspunsul în politici

» La nivel internaţional

» La nivel european

» Consecinţe pentru raportarea financiară

» Evoluţii recente

» Iniţiative în derulate

» Observaţii finale


Impactul crizei financiare globale » 2009 va fi un an periculos. Banca Mondială previzionează ca PIB-ul global se va

reduce cu 3%, un prim declin al rezultatelor globale după al Doilea Război Mondial.

» Comerţul global se aşteaptă să scadă în 2009. Prima dată în 27 de ani.

» Creşterea investiţiilor în ţările în dezvoltare este preconizată să de reducă de la 13% în 2007 la 3,5% în 2009.

» Creşterea PIB în ţările în dezvoltare va încetini la 2,1% în 2009, de la 5,8% în 2008.

» Fluxurile nete de capital privat către ţările în dezvoltare se pot reduce cu peste 700 miliarde USD în 2009 faţă de 2007.

» Aproape 90 milioane de oameni sunt captivi ai sărăciei extreme (< 2 USD/zi) în ţările în dezvoltare. Este o continuare a tendinţei din 2008, cu 155 milioane mai mult, datorită crizei alimentelor şi combustibililor. Numărul persoanelor afectate de foamete cronică este estimat să crească la peste un miliard anul acest.

» Ratele mortalităţii infantile cresc exponenţial. Între 2009 şi 2015, dacă criza persistă, pot să moară cu între 1,4 şi 2,8 milioane mai mulţi copii sub 7 ani.

» Aproape 40% din cele 107 ţări în dezvoltare sunt foarte expuse la sărăcia generată de criză. Mai puţin de 10% sunt supuse doar unui risc redus. Trei pătrimi din aceste ţări nu pot să obţină fonduri la nivel intern sau internaţional pentru a finanţa programe care să domolească efectele recesiunii.


Descreşterea este cea mai accentuată în

EAC

Creşterea PIB (modificarea procentuală anuală)

Creşterea se aşteaptă să scadă mai mult decât în alte regiuni emergente

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

ECE CSI Asia de Est America Latină

2007 2009p


EAC s-a bazat foarte mult pe credite externe

Fluxuri de capital către EOM (media pe 2005-07), ca procent din PIB)

Utilizarea masivă în EAC a finanţării străine nu este unică, ceea ce este însă unic

este dependenţa de credite acordate băncilor şi persoanelor juridice – portofoliul

de investiţii din capital propriu străin fiind foarte redus

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

Latin

America

CEE CIS Middle East Africa Asia

Banks/Corporates

Portfolio Investment

FDI

Official


Multe din ţările ECA au bănci cu acţionariat

străin care le-a adus avantajeBăncile din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est au în general capital străin

Ponderea deţinută de băncile străine din total activ în sectorul bancar (în %; final

2007)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Slo

vak R

ep

ub

lic

Esto

nia

Alb

an

ia

BiH

Lit

hu

an

ia

Geo

rgia

Cro

ati

a

Ro

man

ia

FY

R M

aced

on

ia

Czech

Rep

ub

lic

Bu

lgari

a

Mo

nte

neg

ro

Po

lan

d

Serb

ia

Hu

ng

ary

Latv

ia

Kyrg

yz

Arm

en

ia

Ukra

ine

Kazakh

sta

n

Slo

ven

ia

Mo

ldo

va

Bela

rus

Ru

ssia

Azerb

aijan

Tajikis

tan

Tu

rkm

en

ista

n


…şi trebuie să rămână integrate din punct

de vedere financiarLegăturile între pieţele financiare care au canalizat prosperitatea spre regiune în

ultimul deceniu trebuie menţinute în timpul crizei.

Legăturile între societăţile mamă şi fiică au şanse să fie mai puternice decât alte

fluxuri de capital privat. Trei exemple de dependenţă de bănci Occidentale

Sursa: Zsofia Arvai, Karl Driessen, şi Inci Otker Robe, 2009, "Regional Financial Interlinkages and Financial Contagion within Europe,"

IMF, WP/09/06; BIS la finalul anului 2007.


EAC – Ce trebuie să facem

» Opţiunile de politică fiscală sunt limitate • Majoritatea ţărilor nu au spaţiu de manevră pentru programe de stimulare

fiscală

• Posibile excepţii pot fi întâlnite în unele economii cu venituri medii din CSI, cum ar fi Rusia şi Kazahstan

• Un oarecare potenţial de funcţionare al stabilizatorilor automatici

» Măsurile în domeniul politicii sociale sunt o prioritate • Regiunea a început să piardă din progresul înregistrat în eradicarea sărăciei

în ultimul deceniu

• Majoritatea statelor din regiune au programe sociale care pot fi îmbunătăţite şi dimensionate pentru a furniza asistenţă bine orientată

• Necesară mai ales în economiile cu venituri reduse din CSI, cum ar fi Tadjikistan şi Moldova, dar aceste ţări nu au mijloacele necesare

» Sunt necesare măsuri de politică fiscală

• Pentru stabilizarea sistemelor bancare, nu a băncilor individuale

• În special în economiile care au puternice legături economice cu băncile occidentale, cum ar fi noile State Membre ale UE

• Întărirea implementării eficace a acquis-ului comunitar


Cauze ale crizei financiare globale

La rădăcina colapsului pieţei se află optimismul nutrit într-o lungă perioadă de creştere, ratele mici ale dobânzii volatilitatea, precum şi eşecul politicilor în domeniul

» Reglementării financiare, care nu a avut capacitatea de observa concentrarea riscurilor şi iniţiativele deficitare din spatele boom-ului inovaţiei financiare

» Politicilor macroeconomice, care nu au luat în considerare acumularea riscurilor de sistem în sectorul financiare şi pe pieţele locuinţelor

» Arhitectura financiară globală, unde un sistem de supraveghere fragmentat a completat incapacitatea de a identifica vulnerabilităţile în creştere şi legăturile

Implicaţii pentru raportarea financiară


Reglementarea financiară

Activităţi similare derulate de diferite tipuri de instituţii erau reglementate în mod diferite, chiar şi atunci când făceau parte din acelaşi grup sau se supunerea aceleiaşi agenţii de reglementare. Oportunităţile de arbitraj de reglementare rezultate au alimentat creşterea “sistemului bancar din umbră”, rezultând într-un randament excesiv, mascat de complexitate.

» Decalaje informaţionale la nivelul datelor şi înţelegerea riscurilor fundamentale

» Prociclicitatea (reglementări prudente, despăgubire, contabilizarea valorii juste, constituirea de provizioane)

» Indisciplina pe piaţă, guvernanţa corporativă, analiza riscurilor şi evaluări “due diligence” (iniţiază-şi-distribuie), CRA, instrumente extra-bilanţiere, etc. – de la o societate a proprietăţii la o societate a intermedierii ratate)

» Reglementarea şi supervizarea concentrate excesiv pe companie pentru a se identifica riscurile sistemice


Politici macroeconomice

Problemele stabilităţii macroeconomice şi financiare au fost de regulă tratate separat, mai degrabă decât gândite prin prisma unei abordări integrate macro-prudenţiale. Prima abordare era axată pe menţinerea inflaţiei la nivele reduse şi stabile, şi pe susţinerea creşterii, cea din urmă pe supervizarea la nivel de operator economic a sectorului bancar formal. Niciunul dintre grupurile de emitenţi de politici nu a văzut implicaţiile mai larg ale creşterii nivelului de risc în “sectorul financiar în umbră” şi nici nu a fost capabil să aprecieze că tendinţele la nivel economic general ale creşterii creditării, leverage şi preţurilor locuinţelor vor genera costisitoare riscuri sistemice.

» Dependenţa băncii centrale de reglementările prudenţiale în vederea controlului acumulării de riscuri sistemice

» Raportare financiară la nivel de entitate, mai degrabă decât pe o bază sistemică


Arhitectura globalăAceastă criză este în fapt o poveste despre supravegherea fragmentată pe calupuri de expertiză, despre o dezbatere pe probleme de politici dispersată în numeroase forumuri (BIS, Gs, FSF, IMF), despre o colaborare limitată între organismele de reglementare financiară naţionale, despre facilităţi bilaterale, regionale şi multilaterale ad-hoc menite a rezolva problema necesarului de finanţare şi lichiditate; de fapt povestea unui eşec generalizat al demersului de implicare a factorilor decizionali din întreaga lume.

» Supraveghere: Monitorizarea ameninţărilor la adresa stabilităţii externe, fie că provin din şocuri, politici, cursuri de schimb, fluxuri de capital sau deficienţe ale datelor.

• Avertismentele prea dispersate şi prea generale

• Nici un indiciu cu privire la groaznicele consecinţe macroeconomice

» Coordonare multilaterală: Aranjamente instituţionale pentru măsuri de politici • Mecanismul şi angajamentul la acţiuni coordonate inadecvate (ex. dezechilibre globale)

• “Ţara mea prima” a fost răspunsul iniţial care s-a regăsit în politici

» Reglementare financiară: Cele mai bune practici ale supravegherii financiare şi regulile de bază pentru colaborarea transfrontalieră între instituţiile financiare

• Diferite praguri de intervenţie, diferite nivele de importanţă pentru riscuri, diferite instrumente de soluţionare

• Nu există reguli ex ante care să guverneze soluţionarea transfrontalieră sau împărţirea poverii

» Finanţare: Resurse financiare pentru satisfacerea nevoii de lichiditate sau ajustare

» Emitenţii de standarde contabile şi de audit nu au fost suficient de bine “conectaţi”


Soluţii propuse (FMI, Februarie)

» Asigurarea că regimurile prudenţiale încurajează stimulentele care susţin

stabilitatea sistemică şi descurajează arbitrajul de reglementare, asigurând

aplicarea eficace a reglementărilor

» Soluţionarea problemei prociclicităţii cerinţelor actuale de capital şi a altor

norme prudenţiale, de preferat într-o manieră care să fie bazată pe reguli şi

care să contracareze ciclul

» Completarea informaţiilor lipsă, în special cu privire la instituţiile financiare

puţin reglementare şi la tranzacţiile “extra-bilanţiere”, asigurându-se că atât

supraveghetorii, cât şi investitorii obţin mai multe informaţii şi o mai mare

consistenţă a acestora.


Summit-ul G20 Summit – Londra, 2 Aprilie

Importanţa G20, faţă de G7 sau G8

» Reclădirea încrederii, creştere şi locuri de muncă

» Repararea sistemului financiar pentru reluarea creditării

» Întărirea reglementării financiare în vederea reclădirii încrederii

» Finanţarea şi reformarea instituţiilor financiare internaţionale în vederea

depăşirii crizei şi prevenirii altora în viitor

» Promovarea comerţului global şi a investiţiilor şi respingerea protecţionismului

ca şi fundament al prosperităţii

» Demararea unui reconstrucţii inclusive, pe baze noi şi durabile


Declaraţia G20:

Întărirea Sistemului Financiar

» Emitenţii standardelor de contabilitate să urgenteze colaborarea cu

organismele de reglementare şi supervizare în vedere îmbunătăţirii

standardelor de evaluare şi furnizarea şi obţinerea unui set unic de standarde

de contabilitate globale de înaltă calitate

» Odată ce revenirea este asigurată, luarea de măsuri în vederea îmbunătăţirii

calităţii, cantităţii şi omogenităţii la nivel internaţional a capitalului din sistemul

bancar. În viitor, reglementarea trebuie să prevină randamente în exces şi să

prevadă construirea de rezerve de resurse în vremurile bune.


Raportul De Larosière (UE, Februarie)

» O nouă agendă de reglementare • Reducerea riscurilor şi îmbunătăţirea gestionării riscurilor

• Îmbunătăţirea stabilizatorilor sistemici ai şocurilor

• Slăbirea amplificatorilor pro-ciclici

• Întărirea transparenţei

• Direcţionarea stimulentelor către punctele nevralgice ale pieţei financiare

» O supervizare coordonată mai puternică • Macro-prudenţial şi micro-prudenţial

• Construcţie pe structurile existente

• O supervizare coordonată mai puternică în toate sectoarele financiare ale UE

• Standarde echivalente generale în vederea asigurării concurenţei loiale pe piaţa unică

» Proceduri eficace de gestionare a crizei • Clădirea încrederii şi siguranţei în rândul supraveghetorilor

• Metode şi criterii agreate


Raportul De Larosière – Recomandări

» Reforma regulilor contabile şi a proceselor de elaborare a standardelor

» Elaborarea unui set pe deplin armonizat de reguli fundamentale pentru

pieţele financiare şi stabilitatea în UE

» Analiza detaliată a regulilor Basel 2

» Definiţie comună a capitalului de reglementare la nivelul UE


A new European Framework for

Safeguarding Financial Stability


Nevoia de a avea o Infrastructură Financiară Internaţională

Consolidată

Anii ‘90 – Criza pieţelor emergente şi propagarea

efectelor

Asia de Est (Thailanda)

Filipine

Malaiezia

Hong Kong

Indonezia

Taiwan

Coreea de Sud


Nevoia de a avea o Infrastructură Financiară Internaţională

Consolidată

Anii 2000– Criza pieţei dezvoltate şi propagarea efectelor

Provocarea permanentă şi globală de a asigura o

guvernanţă corporativă şi o raportare financiară de

înaltă calitate – nu este nicio problemă regională, nici

una accidentală


Raportarea Financiară

O fundaţie fundamentală

Reglementarea valorilor

mobiliare

Supravegherea bancară

Contabilitate& Audit

Guvernanţa corporativă

Supravegherea asigurărilor

Insolvenţă & Drepturile creditorilor


Importanţa unei raportări financiare de

înaltă calitate

Contabilitate şi

Audit

Dezvoltarea pieţelor

de capitalCrearea de locuri

muncă

Stabilitate financiară

Creşterea sectorului

Privat

Dezvoltarea

sectorului financiar

Acces îmbunătăţit

la creditare

Informaţii financiare

CREŞTERE ECONOMICĂ


Logica este simplă

“Fără transparenţă nu există încredere;

fără încredere nu există creditare;

fără creditare nu există investiţii;

fără investiţii nu există creştere!

Logica este simplă: raportarea financiară este un element esenţial pentru intermedierea financiară, investiţiile străine şi dezvoltarea economică durabilă.”

Martin Gruell

Raiffeisen International


Importanţa infrastructurii de raportare

financiară, nu doar standarde de

contabilitate şi audit

Cadrul statutar şi al guvernanţei

Monitorizareşi Punere în

aplicare

Educaţie şiFormare

Profesia şi etica

contabilă

Standarde de

contabilitate

Standardele de audit


Toţi pilonii de rezistenţă trebuie

consolidaţi

Cadrul statutar şi al guvernanţei

Monitorizare şi Punere în

aplicare

Educaţie şi Formare

Profesia şi etica

contabilă

Standardele de

contabilitate

Standardele de audit


Învăţăminte ale raportării financiare» Disciplina de piaţă nu a funcţionat

» Semne mari de întrebare cu privire la modelul de intermediere. Trebuie să ne îndreptăm spre o “societate fiduciară”?

» Supravegherea prudenţială (la nivel micro şi macro) are un rol indispensabil

» De ce are dori pieţele şi autorităţile de reglementare informaţii diferite? Cine ştie cel mai bine?

» Chiar dacă nu a cauzat-o, raportarea financiară a facilitat prociclicitatea » Raportarea financiară nu este neutră – este puternic ancorată în sistemele de reglementare,

contracte, stimulente

» Contabilitatea şi auditului sunt concepute pentru sisteme stabile – ciclul de afaceri trebuie mai bine luat în considerare, şi să existe “întrerupătoare” de circuit în momente de presiune ridicată

» Modelul actual de mix de atribute nu este funcţiona, riscurile nu sunt înţelese sau reflectate

» Emitenţii de standarde şi-au subestimat rolul » Frustrare politică cu privire la IASB

» PIAC ale IFAC (IAASB şi IESBA) nu sunt centrale

» Unde au fost auditorii? » De ce funcţia de audit este gândită să producă doar efecte minime? Unde este valoarea

adăugată?

» Poate fi raportarea de audit extinsă dincolo de nivelul micro?

» Profesia ar fi trebuit să se pronunţe mai puternic şi mai repede cu privire la punctele vulnerabile ale modelului de contabilitate şi audit?


Posibile impacturi ale raportării financiare » Reechilibrarea priorităţilor raportării financiare

» Tratamente diferite aplicabile instituţiilor financiare – cine sunt de fapt cei care suportă riscul rezidual?

» Un mai mic accent pe disciplina pieţei şi neutralitate – accent mai mare pe problemele stabilităţii prudenţiale şi pe rolului raportării financiare de a profila comportamente (de jure şi de facto)

» Eforturi continue pentru a obţine mai mult decât o valoarea singulară a veniturilor – lucrurile sunt mult mai complicate de atât

» Consolidare, valoare piaţă, rezerve şi provizioane, comunicarea riscurilor, fond de comerţ, impozite eşalonare, luarea în considerare a aspectelor macro

» “IFRS tradiţionale” în schimbul PIE ne-financiare? Ce spuneţi de aplicarea IFRS la nivelul IMM-urilor?

» O mai mare presiune în vederea reformării IASB » O mai mare integrare cu şi responsabilitate faţă de sistemul global mai amplu al reglementării

financiare: “independenţa” tradiţională este un concept care nu ajută

» Influenţă mai mare a UE, dacă nu cumva SUA demarează rapid cu harta de parcurs a SEC

» Recunoaşterea impactului prudenţial şi de altă natură a raportării financiare

» Cum se poate integral funcţia de audit în acest nou peisaj» Dincolo de auditul “pur” al situaţiilor financiare

» Poate raportarea de audit să fie extinsă dincolo de nivelul micro?

» Extinderea conexiunilor între auditori şi organismele de reglementare prudenţială

» O mai bună integrare a IFAC PIAC cu şi responsabilitate faţă de sistemul global mai amplu al reglementării financiare: construcţie pe baza reformelor timpurii ale IFAC, evaluarea grupului de monitorizare


Activităţi IASB, IAASB, şi IESBA

» IASB » Harta de parcurs SEC Roadmap şi proiectul de convergenţă în dubiu. Pot IFRS şi US GAAP

coexista la nesfârşit?

» Reformele guvernanţei sunt în derulare. Sunt necesare alte schimbări fundamentale.

» Modificări ale standardelor privind valoarea justă sub o puternică presiune politică şi pe baza unui proces abreviat

» Gradul de susţinere din partea UE cu privire la IASB/IFRS este incert. Riscul unor posibile completări/eliminări

» IFRS pentru IMM-uri sunt aproape de emitere, are momentul probabil al punerii în aplicare este încă necunoscut

» IAASB » Proiectul privind Clarificarea ISA a fost finalizate

» Posibilă susţinerea din partea UE. Consultări în derulare.

» Accent viitor pe implementare

» Trebuie însă modificat acest model?

» Reducere semnificativă în scopul aplicării auditului statutar planificat pentru UE

» IESBA » Codul deontologic revizuit este pe cale să fie emise, cu modificări semnificative la capitolul

independenţă

» Provocări legate de acceptare – nu la acelaşi nivel ca ISA


Punctele forte ale acquis-ului UE

» Puterea legii, adecvarea procesului, legitimitatea

» Se bazează pe recunoaşterea faptului că guvernanţa corporativă şi raportarea financiară de înaltă calitate sunt principii esenţiale ale coeziunii şi competitivităţii pe Piaţa Unică

» Acoperire cuprinzătoare a tuturor pilonilor structurii guvernanţei şi raportării

» Integrarea cu celelalte aspecte ale reglementării

» Europa într-un context global – standardele internaţionale şi relaţiile cu terţe state

» Dar… provocările implementării:

» Întărirea capacităţii instituţionale şi umane necesare pentru o implementare şi punere în aplicare eficace

» Acquis-ul este o ţintă mişcătoare, termene foarte îndrăzneţe


Comisarul European McCreevy

Raportarea financiară solidă este o condiţie esenţială pentru ca economiile de piaţă

să funcţioneze în mod corespunzător. Îmbunătăţirea calităţii, comparabilităţii şi

transparenţei informaţiilor financiare este crucială pentru Piaţa Internă, precum şi

pentru consolidarea legăturilor economice între UE, statele candidate şi posibil

candidate şi alte state.

Sunt încântat că am fost invitat să deschid Centrul Băncii Mondiale pentru Reforma

Raportării Financiare, aici în Viena. Acesta este un reper important în activitatea

Băncii Mondiale şi scoate în evidenţă angajamentul acestei instituţii la întărirea

standardelor de raportare financiară în Europa şi Asia Centrală. Sunt de asemenea

convins că inaugurarea acestui birou va contribui la consolidarea unei excelente

cooperări între instituţiile noastre.

Am parcurs un drum lung spre crearea unui cadru corespunzător de raportare financiară

şi audit, dar mai sunt multe de făcut. Acest lucru este valabil pentru implementarea

naţională, precum şi pentru eforturile noastre comune de a reuşi elaborarea unor standarde

financiare globale. Suntem recunoscători Băncii Mondiale pentru sprijinul acordat ţărilor

în demersurile acestora de a se integra mai bine în EU şi de a avea o raportare financiară

de mai bună calitate.

Apreciem contribuţia Băncii Mondiale la promovarea utilizării standardelor internaţionale

de audit în Statele Membre care s-au alăturat Uniunii Europene după 2004. Munca Băncii

Mondiale contribuie într-o mare măsură la implementarea şi punerea în aplicare pe

principii de eficacitate a acquis-ului UE, în special cu privire la supravegherea publică şi

sistemele externe de asigurare a calităţii.

http://ec.europa.eu/avservices/download/photo_download_en.cfm?id=207859


Remarci finale

www.worldbank.org/cfrr

Documents

Stabilitatea Financiară şi Raportarea Financiară ...siteresources.worldbank.org/ROMANIAINROMANIANEXTN/Resources/ROSC... · Stabilitatea Financiară şi Raportarea Financiară Învăţămintele