Stadiu Actual Ruse

Giurgiu, Str. Bucureti, nr. 10, judeul Giurgiu

Tel: 0246 / 21 56 85; 0246/ 21 33 31; Fax: 0246 / 21 65 11; 0246/ 21 33 31

e-mail: [email protected]; e-mail: [email protected] site: www.cjgiurgiu.ro GUVERNUL ROMNIEI

Crearea precondiiilor pentru planificarea comun n regiunea de frontier Giurgiu-Ruse

RO 2004/016-784.01.04.01.06

STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE AL DISTRICTULUI RUSE, BULGARIA

INTRODUCERE

Stadiul actual de dezvoltare a districtului Ruse, Bulgaria, precum i Analiza SWOT transfrontalier vor fi suportul principal pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare viabile, care s conduc la dezvoltare durabil a celor dou regiuni.

Aceste documente au fost elaborate pe baza datelor oficiale, furnizate de instituiile i autoritile publice implicate din dou ri.

Analiza SWOT pune n eviden problemele strategice cheie identificate n analizele socio-economice, precum i modul n care acestea se condiioneaz reciproc. n sintez analiza SWOT ar putea fi formulat astfel: Regiunea transfrontalier Giurgiu - Ruse beneficiaz de un numr de oportuniti, pentru valorificarea crora dispune de puncte tari importante, dar se i confrunt cu un set de obstacole reprezentate de punctele slabe. Se constat deficiene de ordin social i tehnic, care se manifest cel mai acut n mediul rural, dar i n centrele urbane mici.

Pe fondul unei situaii politice dificil de cristalizat, s-a ivit n aceast parte de ar mai de timpuriu ideea crerii unor puni de legtur direct, respectiv nfiinarea Asociaiei Euroregiunea Danubius, care a pregtit terenul pentru stabilirea de relaii directe la nivel de instituii administrative, societate civil, etc. Legturi care s+au consolidat i prin implemntarea unor proiecte transfrontaliere din programul PHARE Romnia Bulgaria..

Pe plan uman, unul dintre cele mai veritabile ctiguri poate fi sintetizat astfel: la nivelul factorilor de decizie locali se poate vorbi deja despre o experien dezvoltat orizontal n exerciiul dialogului pe tema cooperrii transfrontaliere.

DISTRICTUL RUSE

Ruse este un oras vechi bulgar, port la fluviul Dunarea. Din timpuri stravechi, oamenii au inteles ca fluviul le asigura traiul si asa a luat nastere asezarea Ruse. Descoperirile arheologice au scos la iveala idoli din lut protectori de viata, care astazi sunt expusi in muzee. Asezarea era foarte bine organizata, avand locuinte si cladiri publice, strazi si cartiere.

In timpul imparatului roman Vespasian (anii 69-79) ia nastere castelul si portul Sexaginta Prista. Fortareata se intindea de la drumul principal de langa Dunare, de langa Belgradul de astazi, pana la Delta fluviului Dunarea. Se presupune ca in Prista erau 60 de locuri pentru acostarea corabiilor, de unde provine si numele - 60 de corabii sau orasul-port al celor 60 de corabii.

Primul explorator austroungar Felix Kanitz, identifica orasul Ruse de astazi cu fortareata antica Sexaginta Prista. Primele descoperiri arheologice le datoram fratilor Scorpil. Ei fac o descriere a fortaretei, culeg si publica unele inscriptii descoperite, obiecte de uz casnic, monede, studiaza morminte. Sexaginta Prista impartaseste soarta celorlalte fortarete de pe partea dreapta a Dunarii de Jos. Ea piere sub loviturile avarilor si slavilor la sfarsitul secolului al VI-lea si inceputul secolului al VII- lea. Mai tarziu, in secolele IX X, pe ruinele ei ia nastere asezarea medievala bulgareasca Ruse, care in timp se transforma in fortareata pe malul fluviului avand rol de aparare. Descoperirile arheologice de pe vremea primului tarat bulgar, demonstreaza existenta acestei fortarete si asezari bulgaresti.

In perioada pagana (pana la jumatatea secolului IX) asezarea poarta numele Ruse dupa numele sarbatorii de Rusalii. Dupa anumiti cercetatori, aici a existat un cult pentru protectoarea tinerilor osteni Fata Rusa, care a ajuns prin folclor pana in vremurile noastre. Dupa crestinizarea din secolul IX, pentru toate armatele bulgaresti ca protector este cunoscut Sf. Gheorghe. Asa orasul a pimit un nou protector care s-a numit Giurgiugrad. La sfarsitul secolului XIII, se construieste un cap de pod pe partea stanga a fluviului, drept pentru care in izvoarele istorice se intalnesc doua denumiri ale orasului Giurgiu Mare si Giurgiu Mic si cateodata Ruse si Giurgiu. Din secolul al XVI-lea orasul de pe partea dreapta a malului drept al Dunarii (Ruse din zilele noastre) este cunoscut sub denumirea otomana Rusciuc.

Portul si conditiile prielnice pentru iernat ale corabiilor, sustin dezvoltarea orasului si in perioada tarzie medievala. Aici a fost resedinta lui Kapudan Pasa comandantul flotei dunarene. In jurnalul sau de calatorie, trimisul ungar Ianos Komaromi din anul 1697 scrie: Orosnik (Rusciuc) se intinde pe malul Dunarii. Este un oras mare turcesc, este fortareata si port pentru toate fregatele dunarene (corabii mici) si vase de transport. Aici traieste dunareanul Kapudan Pasa care are totul ieftin. Vita de vie are struguri cu gust de stafide, mai mult de atat pe dealurile Tokaiului vinul este foarte ieftin. Calatorii amintesc si de fortareata inconjurata de turnuri si tunuri.

Insa steaua orasului Ruse straluceste atunci cand, dupa razboiul din Crimeea de la mijlocul secolului la XIX lea, Principatele Valahia si Moldova se unesc si formeaza un nou stat Romania, cu capitala la Bucuresti, care se afla la doar 70 de km nord de Ruse. In acest timp, vapoarele austriece au inlesnit accesul catre cultura din Europa Centrala, de aceea Europa patrunde pe pamantul bulgaresc tocmai prin Ruse pe fluviul Dunarea si prin Bucuresti. Din acest motiv, inca inainte de eliberare au loc aici numeroase premiere europene pentru Bulgaria se construiesc prima gara si linie de cale ferata in granitele Bulgariei de azi, se deschide prima tipografie si apare primul ziar. La initiativa lui Midhad Pasa, administratorul vilaetului Dunarean al carei oras principal este Ruse, au loc schimbari apar strazi si trotuare cu lampi si casele sunt numerotate.

Ca unul din principalele orase ale Imperiului Otoman, in Ruse se intalnesc personalitati marcante ale renasterii bulgaresti, care tin legatura cu revolutionarii din Valahia. Aici, in decembrie 1871, in casa Baba Tonca a luat nastere comitetul revolutionar din Ruse. Orasul Ruse este eliberat de sub jugul otoman la 20 februarie 1878, cand armatele rusesti in frunte cu generalul Totleben intra in oras.

Dupa Eliberare, Ruse este cel mai mare oras si centru agricol din Principatul Bulgaria, economia sa se dezvolta rapid. Inca dinainte de eliberare , in Ruse apar fabrica pentru constructia de cai ferate, santier naval, moara cu aburi, fabrica de cojocarie, fabrica de bere, tipografie. Dupa Eliberare numarul fabricilor a crescut.

Inainte de izbucnirea Primului Razboi Mondial in Ruse functionau 696 intreprinderi din care 278 erau fabrici, iar restul ateliere mestesugaresti care erau legate intr-o oarecare masura de productia industriala. In perioada interbelica, orasul a fost atins de marea criza economica mondiala. Au fost inchise multe fabrici si banci. Orasul a pierdut Dobrogea de Sud, a scazut drastic exportul de grane. Cele mai mari firme din strainatate s-au retras. Din anul 1935 pana la izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, orasul cunoaste un nou avant cultural si economic, iar populatia creste la 51 000 locuitori. In anul 1935 este infiintat Transportul Naval Fluvial Bulgaresc, in 1939 sunt infiintate Halele, iar in 1940 Palatul de Justitie si Fery-boatul Ruse-Giurgiu.

Dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial si impunerea modelului sovietic de dezvoltare economica, in Ruse incepe procesul de nationalizare a economiei si industrializare fortata. In cativa ani, orasul se transforma in unul dintre cele mai mari centre industriale. Populatia creste simtitor, iar orasul ajunge al patrulea ca marime dupa numarul de locuitori. In anul 1954 este construit podul de peste Dunare, dupa care un nou port, doua gari si un aeroport. Se construiesc noi complexe de locuinte iar sectorul cultural cunoaste o puternica dezvoltare. Astfel, in anul 1948 se infiinteaza Orchestra Simfonica, iar din 1959 Filarmonia; in anul 1949 se infiinteaza Opera din Ruse, iar din 1961 are loc prima editie a Festivalului Simfonic International Zilele Muzicale ale lunii Martie . Se mai organizeaza: Festivalul International de Jazz, Festivalul Folcloric Regional Vioara de Aur, iar in ultimii ani, Festivalul de Teatru si altele. Se infiinteaza Teatrul Dramatic Sava Ognianov, Galeria de Arte Plastice, Muzeul Istoric Regional, care este printre cele mai mari 11 muzee din tara. Biblioteca regionala L. Karavelov are centre informatice britanice, germane si franceze. In anul 1972 in Ruse este infiintat Centrul de Televiziune, iar in 1976 este construit si Turnul Televiziunii inalt de 201 metri fiind cel mai inalt din Balcani. Din anul 1946 in Ruse este infiintata Universitatea, initial ca Scoala Tehnica Superioara, iar acum Universitatea Anghel Kancev. Orasul zilelor noastre continua sa ocupe un loc important in economia Bulgariei in ultimul secol principalele ramuri industriale in Ruse sunt industria chimica si textila.

Astazi locuitorii din Ruse se mandresc cu orasul lor european, care a gazduit elita Renasterii nationale bulgaresti, ale caror oseminte sunt pastrate in Panteonul Renascentistilor. Locuitorii din Ruse si-au stabilit noi perspective de atingere a progresului avandu-l ca exemplu pe Elias Kaneti, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura, fost locuitor al orasului Ruse.

Orasul Ruse datoreaza aparitia si existenta sa, asezarii geografice favorabile. Inca din antichitate in afara de calea fluviala dunareana, pe aici trecea un drum important din Scandinavia si Rusia pana la Marea Egee, Anadola si Levanta. Fluviul era cel mai important element in cadrul geografic al asezarii si influenta direct activitatile economice, acesta reprezentand destinul sau. Sexaginta Pristis, Pristapolis, Rusi, Rusciuc, Ruse in diferitele epoci istorice a fost sediul flotelor. Ca si oras - port la Dunare, astazi Ruse face legatura cu alte zeci de porturi dunarene, cu tarile asezate pe malul Rinului, cu coridoarele Europei Centrale si de Vest prin intermediul Canalului Europa Rin-Main-Dunare.

Dupa asezarea sa geografica, Ruse este un important nod national de transporturi, comunicatii si comert, avand frontiera pe fluviul Dunarea. Podul de peste Dunare dintre Bulgaria si Romania, in regiunea Ruse si Giurgiu, micsoreaza distanta fata de capitala romaneasca Bucuresti la doar 72 km. Traficul pe calea ferata dinspre si inspre Europa Centrala, de Sud si de Nord trece prin orasul Ruse. Aceasta este valabil si pentru o parte din traficul auto si transportul naval.

Datorita faptului ca este un oras european in plina dezvoltare, peste 30 de companii din strainatate au ales Ruse ca partener pentru noile sale oportunitati de a dezvolta afaceri. Avand la ora actuala o populatie de peste 160 000 de locuitori, Ruse este o regiune foarte bine dezvoltata economic, al carei PIB a crescut cu 8,92% in perioada 1998 2000. Ruse ofera diferite posibilitati de investitii in domeniile industriei, transporturilor, comertului, serviciilor si agriculturii. Sectoarele cheie de dezvoltare care au ajutat la reabilitarea economiei sunt sectorul chimic si petrolier , sectorul productiei textile si de confectii.

Ca trasatura pozitiva este fapul ca nu exista o firma mare, care sa domine economia regionala. Balanta dintre firmele mari si mici cu obiect de activitate diferit, asigura un mediu industrial flexibil si o retea logistica buna. Alt punct forte al orasului este accesul rapid catre marile piete de desfacere ale Uniunii Europene, Rusia si Romania.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIAL A DISTRICTULUI RUSE1. RUSE (Pyce)Suprafa 469,17 km2

Populaia 195.225 locuitori

Total municipiu 1 Ruse

Total orae 1 Marten

Total sate 11 Basarbovo, Chervena voda, Dolno Ablanovo, Hotantsa, Nikolovo, Novo selo, Prosena, Sandrovo, Semerdjievo, Tetovo, Yastrebovo

2. BOROVO ()Suprafa 245,30 km2


Total orae 1 Borovo

Total sate 6 Batin, Brestovitsa, Ekzarh Yosif, Gorno Ablanovo, Obretneik, Volovo

3. BYALA ()Suprafa 341 km2


Total orae 1 Byala

Total sate 10 Bistrentsi, Bosilkovtsi, Botrov, Dryanovets, Koprivets, Lom Cherkovna, Pet kladentsi, Peychinovo, Polsko Kosov, Starmen

4. DVE MOGILI ( )Suprafa 345 km2


Total orae 1 Dve Mogili

Total sate 11 Baniska, Batishnitsa, Buzovets, Chilnov, Karan Varbovka, Katselovo, Mogilino, Ostritsa, Pepelina, Pomen, Shirokovo

5. IVANOVO (

)Suprafa 480,661 km2


Total orae 1 Ivanovo

Total sate 13 Bojichen, Cherven, Ivanovo, Koshov, Krase, Mechka, Nisovo, Pirgovo, Shtruklevo, Svalenik, Tabachka, Trastenik, Tserovets

6. SLIVO POLE (

)Suprafa 277 km2


Total orae 1 Slivo Pole

Total sate 10 Babovo, Borisovo, Brashlen, Chereshovo, Golyamo Vranovo, Kosharna, Malko Vranovo, Ryahovo, Stambolovo, Yudelnik

7. TSENOVO (

HYPERLINK "http://bg.guide-bulgaria.com/NC/Rousse/Ivanovo"

HYPERLINK "http://bg.guide-bulgaria.com/NC/Rousse/Slivo_pole"

)Suprafa 249,70 km2


Total orae 0

Total sate 9 Tsenovo, Beltsov, Belyanovo, Djulyunitsa, Dolna Studena, Karamanovo, Krivina, Novgrad, Piperkovo

8. VETOVO (

HYPERLINK "http://bg.guide-bulgaria.com/NC/Rousse/Ivanovo"

HYPERLINK "http://bg.guide-bulgaria.com/NC/Rousse/Slivo_pole"

)Suprafa 448 km2


Total orae 3 Vetovo, Glodjevo, Senovo

Total sate 4 Buzun, Krivnya, Pisanets, Smirnenski

INFRASTRUCTURA

Pozitia geografica strategica a regiunii Ruse si asezarea orasului Ruse ca centru administrativ al Planului Central Nordic sunt conditii de dezvoltare locala si transfrontaliera comuna cu Romania.

Reteaua de drumuri

Asezarea geografica a regiunii Ruse o caracterizeaza ca o intersectie importanta a transportului national. Pe teritoriul regiunii se intersecteaza 2 coridoare importante Pan-europene coridorul VII si coridorul IX completate de coridorul TRASEKA: Europa-Caucaz-Asia. De asemenea pe aici traverseaza si alte drumuri internationale: E70, E83 si E85.

Reteaua de transport este bine dezvoltata si bine organizata pe teritoriul regiunii. Densitatea este aproape de 0,370 km/kmp. si este mai mare decat media pe tara (0,330 km/kmp).

Directiile de deplasare sunt:

Ucraina, Rusia, Belarus si Moldova;

Polonia, Ungaria si Slovacia;

Grecia, Macedonia, Albania si Serbia;

Turcia, Iran si Armenia.

Reteaua totala de drumuri a regiunii este de 496,6 km. Din care 109,5 km. drumuri categoria I, 140,1 km. categoria II si 247 km. categoria III.

Fluxul cel mai mare se desfasoara pe drumurile categoria I-3 (E83) Ruse-Biala-Pleven-Sofia; I-5 (E85) Ruse-Biala-Veliko Tarnovo; I-2 (E70) Ruse-Razgrad-Varna si drum categoria II-21 Ruse-Turtucaia-Silistra.

Situatia retelei de drumuri nationale aflate pe teritoriul regiunii Ruse la 31.12.2004

Categoria de drumuriLungime totala km

Situatia actuala

Buna

Medie

slaba

Categ.I109,50065,10010,80033,600

Categ. II 140,10049,80035,10055,200

Categ. III 247,00073,10094,60079,300

Total:496,600188,000140,500168,100

Reteaua de drumuri locale

Lungimea total a drumurilor locale este de 569,05 km. din care 450,7 km.- fostele drumuri categoria IV si 118,35 km drumuri locale.

Situatia retelei de drumuri locale la data 31.12.2004

Clasa de drumuriLungime totala km

Situatia drumurilor

Buna

Medie

Slaba

Fosta categ. IV 450,700110,700200,000140,000

Locale118,35012,0540,30066,000

Total:569,050122,750240,300206,000

Raspandirea retelei de drumuri pe comune arata un punct slab care nu stimuleaza tranzitul si legaturile cu aceste localitati.

Reteaua feroviara

Pe teritoriul regiunii exista o retea construita si dezvoltata de cai ferate. Lungimea retelei este de 146,1 km 2,25% din reteua totala a tarii. Exista un numar de 19 gari , 151 depouri, 36 peroane si 16 pampe cu suprafata de 2,89 hectare. Cele mai importante rute sunt Ruse-Gorna Oriahovita si Ruse-Varna. Gara Ruse are o reala importanta strategica pentru transporturile combinate pe coridoarele de transport VII si IX.

Partiunea de cale ferata din gara Borovo si Biala, o parte din coridorul IX este din linii curbe cu raza mica de la 280 m la 350 m ceea ce determina o viteza mica de deplasare pe acestea 55 km/h.

Este necesar reparatie infrastructurii de cale ferata si remedierea defectiunilor la sectoarele cu probleme de viteza, aceste masuri avand ca scop eficientizarea transportului de marfuri si calatori.

Transportul fluvialOrasul Ruse este situat la km 489 pe fluviul Dunarea si este un nod important aflandu-se pe coridoarele de transport VII si IX. Este cel mai mare port la Dunare al tarii cu importanta comerciala si centru de transport fluvial fiind constituit din porturile Ruse-Est, Ruse-Centru, Ruse-Vest, Svistov, Somovit, Turtucaia si Silistra.

Portul Ruse-Est este amplasat pe o suprafata de 8 hectare , cheiurile avand o lungime de 1618 m care sunt impartite in 14 locuri. Portul este destinat marfurilor generale, nisipuri si containere. Dispune de depozite deschise si acoperite avand 27,6 respectiv 9 decari. Adancimea este de 3 m la cota 0.

Este portul cu cea mai mare importanta nationala la Dunare impreuna cu Vidin si Lom. Raspandirea transporturilor pentru cele 3 porturi este urmatoarea: Ruse-61,5%, lom-30,1% si Vidin-8,4%.

Marfuri manipulate prin porturile fluviale (in mii de tone)

199920002001200220032004

Total272522672755317531183268

Portul Ruse135413161625196821442349

Din datele pentru perioada 1999-2004 se poate concluziona ca portul Ruse manipuleaza cea mai mare cantitate de marfuri.

% de marfuri manipulate in portul Ruse

Portul Ruse-Centru este pentru calatori si dispune de 10 pontoane de

acostare cu lungimea totala de 1860 m si adncimea de 2,6 m.

Transportul aerianIn perioada 1999-2004 au fost luate masuri pentru pastrarea infrastructurii complexului aeroport Straklevo si pentru reluarea activitatii acestuia.

1.1 Telecomunicatii

Infrastructura de telecomunicatii este bine dezvoltata. Calitatea legaturilor este foarte buna. Reteaua de telefonie fixa dispune de 38 posturi telefonice la 100 de locuitori care este peste media pe tara (30,3/100). Important este si numarul mare de localitati rurale cuplate la sistemul national automat. In mod regulat sunt inlocuite si montate, inclusiv in mediul rural a sistemelor pe fibra optica construind retele noi, care vor folosi si traficului informational transfrontalier.

Posta bulgara Ruse

Este un operator de posta si curierat pe teritoriul regiunii Ruse, care dispune de 103 statii postale si o agentie din care 29 statii sunt in orase. Numarul localitatilor deservite este de 83, populatia deservita fiind 274111 locuitori, o statie deservind 2661 locuitori.

Teritoriul regiunii este acoperit de trei operatori de telefonie mobila: Mobiltel, Globul si Mobikom.

In 2002 a fost montata reteaua de cablu optic Ruse-Silistra-Dobrici prin care s-a imbunatatit caliatea convorbirilor intre sate.

Concluzii privind situatia infrstructurii de telecomunicatii in regiune:

dezvoltarea sistemului si calitatea retelelor sunt foarte bune.

aproape toate localitatile rurale sunt incluse in sistemul national automat de telefonie

teritoriul regiunii este acoperit de 3 operatori de telefonie mobila: Mobiltel, Globul si Mobikom

Exista unele mici disfunctionalitati in localitatile mici in ceea ce priveste serviciul de posta

Nu toate localitatile dispun de televiziune prin cablu.

Sunt proiectate contruirea unor retele optice care vor folosi si traficului transfrontalier.

Se poate afirma ca retelele pentru internet sunt bune- prin numarul national 0134200 locuitorii regiunii se pot conecta direct prin centrala digitala si sa utilizeze internetul.

Infrastructura energetica

Infrastructura energetica a regiunii este bine dezvoltata si are capacitatea sa primeasca mari consumatori care ar putea stimula o viitoare dezvoltare economica si cooperare transfrontaliera. Situatia tehnica a unitatilor folosite este buna. 80 de localitati dispun de energie electrica, iar lungimea retelei electrice este de 2745 km SrN si 2231 km NN.

Consumul mic de energie se datoreaza stagnarii economice si inchiderii marilor consumatori aflati pe teritoriul regiunii.

Pe teritoriul regiunii functioneaza structurile energetice Retele inalta tensiune raionul Energetic Ruse, Electrodistributie Gorna Oriahovita departamentul Ruse, Termoficatie Ruse, Bulgargas Ruse, Furnizare Gaz Ruse. In orasul Ruse isi desfasoara activitatea Agentia pentru energie locala.

Concluzii privind situatia infrastructurii energetice in regiune:

reteaua energetica este bine dezvoltata si pregatita pentru mari consumatori ceea ce poate stimula viitoarea dezvoltare economica si cooperarea transfrontaliera.

starea tehnica a utilajelor este buna

consumul scazut de energie se datoreaza inchiderii marilor consumatori si stagnarii economice

reteaua de transport energetic si termoficare necesita reparatii si modernizare

reteaua de gaze nu are multi consumatori

reteaua de gaze nu este dezvoltata atat cat este necesar si are nevoie de reparatii.

DEZVOLTAREA ECONOMIC

Economia Ruse are o structur specific, diferit de cea a altor economii ale districtelor din Regiunea de planificare Nord-Centrala. Aceasta este caracterizata de multitudinea IMM-urilor , n locul micro-ntreprinderilor. Conform statisticilor recente , peste 86% dintre intreprinderi sunt mijlocii sau medii i numai 13% sunt micro.

Structura intreprinderilor active dupa marime n 2006

Motivele acestei situatii specifice ar putea reiesi din mostenirea istorica a economiei din district. Pana n 1989, aceasta a fost caracterizata printr-o industrializare puternica. n timpul perioadei de tranzitie structura ramane aceeasi .Cateva din cele mai importante companii industriale (mai ales n ramuri precum industria chimica, constructiile de masini, etc.) i-au continuat activitatea n timp ce altele (de altfel, majoritatea din domeniul textil s-au divizat n IMM-uri, pastrand acelasi profil de activitate

De aceea, aceasta, definita n mod clar ca avand o structura industriala a economiei regionale determina un numar mic de microintreprinderi i un numar mare de IMM-uri.

Structura intreprinderilor actice n industrie, constructii, comert i alte servicii pe activitati n 2006

Analiza structurii intreprinderilor active pe activitati arata care este pozitia de leader n industrie. Cu toate ca nu domina , 35% comparat cu 23% pentru a doua pozitie (comert) reprezinta un procent impresionant.

Cu toate acestea, conform asteptarilor preliminare , n acest moment numarul de persoane angajat n sectorul industrial , scade. Exista o multitudine de factori care influenteaza acest process : tehnologic, macro i micro economic,social,etc.

Este mult mai important ca majortitatea persoanelor care parasesc sectorul industrial pleaca n sectorul de servicii.

Din acest motiv, se asteapta ca n curand sa aiba loc restructurari n economia regionala i sectorul industrial isi va pierde pozitia sa de lider n favoarea sectorului de servicii.

Societatile comerciale active n Ruse dupa forma de proprietate

Tabelul de mai jos ilustreaza cresterea stabile n numarul de societati comerciale active (n special cele private).Cu o singura exceptie (2003) cresterea medie este de 10pana la 15% pe an.

Cel de-al doilea tabel arata ca aceasta crestere se datoreaza n mare masura cresterii numarului de intreprinderi medii.Analiza arata ca majoritatea dintre ele sunt vechile IMM-uri avand intre 50-80 de angajati la acest moment.Acest fapt explica cresterea scazuta n numarul de intreprinderi mici.

-suma-

Denumirea Anii

200120022003200420052006

Societatile comerciale active

Total581162325795620173177829

Din care:- proprietate de stat

174165115696964

- proprietate mixta

125212117128227432

- proprietate privata551258555563600470217333

Asociatii familiale

183718881738180121762170

Persoanele independente

734087828664867986248600

Societatile comerciale active n Ruse dupa marime

DenumireaAnii

200120022003200420052006


Total581162325795620173177829

Din care:- micro ( 0- 9 employees) 996950649780933998

- mici ( 10-49 angajati)281327502781299831953144

- medii ( 50-249 angajati)194324752316237531443642

- mari( peste 250 angajati)595749484545

Societatile comerciale active dupa activitatile CAEN

Tabelele de mai jos ofera date despre intelegerea structurii societatilor comerciale active dupa activitati i dupa marime. Cateva din sumele incluse pot parea surprinzatoare ,dar majoritatea dintre ele au legatura cu specificitatea legislatiei din Bulgaria.De exemplu, conform legii, industria extractive include agricultura ,silvicultura i alte industrii specifice.

Asa cum era de asteptat , cresterea sectorului de servicii este mai mare decat cresterea sectorului de industrii.

Denumirea Anii

200120022003200420052006


Total581162325795620173177829

Din care :- industria extractiva371377365393460493

- industria manufacturilor 261426042549278028532740

- energie electrica , gaz i apa344677

- constructii278305278293402430

- comert122013331275135416091799

- hoteluri i restaurante245292289299402469

- transport, depozitare i comunicatii 437478405415548579

- tranzactii imobiliare 293346173290402438

- educatie101011121415

- sanatate i servicii sociale 248259243260299313

- alte activitati collective , sociale i personale9222420399321546

Unitatile active din Ruse n industrie, constructii, comert i alte servicii ,dupa activitati i marime

- suma -

DenumireaAnii

200120022003200420052006

Unitati active

Total581162325795620173177829

Din care:Micro996950649780933998

Mici281327502781299831953144

Medii194324752316237531443642

Mari 595749484545

Industria extractiva371377365393460493

Din care:Micro635440476765

Mici178168171188190197

Medii122147148152198226

Mari886655

Industria manufacturii 261426042549278028532740


Mici11871084109812151009926

Medii126213581354146417261692

Mari 211917181616

Energie electrica i termala, gaz344677

Din care:Micro----11

Mici---333

Medii-11111

Mari333222

Constructii278305278293402430


Mici109112929899108

Medii101130113111228233

Mari 244555

Comert122013331275135416091799

Din care:Micro10710665130175162

Mici697601687699787719

Medii414624522523644915

Mari221233

Hoteluri i restaurante245292289299402469

Din care:Micro120154142143124158

Mici117128135143264297

Medii81012131414

Mari------

Transport, depozitare i comunicatii 437478405415548579

Din care::Micro1961571197397125

Mici216295268327439443

Medii1517111087

Mari1097544

Tranzactii imobiliare 293346173290402438

Din care::Micro11816556115136134

Mici175181117175266304

Medii------

Mari ------

Educatie101011121415

Din care::Micro667789

Mici444566

Medii------

Mari------

Sanatate i servicii sociale248259243260299313

Din care::Micro10610671103153154

Mici130139159145132141

Medii101211111317

Mari222111

Alte servicii sociale i activitati 9222420399321546

Din care:Micro70-----

Mici-3850---

Medii1117614490312537

Mari11109999

AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL

1. Structura terenului (teren arabil; pasuni si fanete; vii si livezi)

Suprafata totala a districtului Ruse este de 2,803.4 metri patrati. Zonele rurale reprezinta 2,224.2 metri patrati adica 83.3% din suprafata totala a districtului.Suprafata agricola utilizata in districtul Ruse conform Registrului agricol este de 175,000 ha sau 63.2% din suprafata totala a districtului (procentul mediu pentru Bulgaria este de 53%). Marea parte a terenului din districtul Ruse este clasificata ca parcele 92%, in comparative cu media de 82% pentru intreaga tara. Pasunile si fanetele sunt 6,500 ha sau 3.7% din suprafata totala a districtului (10-12% for Bulgaria).

Livezile districtului sunt situate pe 2,023 ha. Fructele predominante sunt caisele (656 ha), nucile (496 ha) si piersicele (312 ha). In ultimii trei ani au fost plantate alte 140 de ha de noi plante perene in principal caise,piersici, mere , cirese. In comparatie cu alte ramuri ale agriculturii, viticultura este slab dezvoltata.Conform Registrului Agricol, viile sunte de 1460 ha, 92,7% (1354 ha) struguri de vin si restul struguri de desert.Din strugurii de vin 850 ha sunt cultivate cu struguri albi, 500 ha fiind cultivate cu struguri rosii.

2. Proprietatea si exploatareea in domeniul privat (gospodarii; cooperative; afaceri; chirii)

Recensamantul complet din 2003 al fermelor agricole a descoperit ca in Districtul Ruse functioneaza 18,533 ferme, distribuite asa cum urmeaza: 98.4% sunt persoane fizice, 0.74% - comercianti ai unui singur produs, 0.43% cooperative si 0.39% - parteneriate , asociatii,etc. Studiile arata ca dimensiunea preferata a fermelor private cu specializare mixta (plante si animale) este de 75.4 ha si din acestea fermele horticole insumeaza 167.0 ha. Cele 80 de cooperative din district cultiva 47% din terenul arabil, comerciantii si companiile , de exemplu cei care detin terenul cu chirie -31%, persoanele fizice -22%. Cele 80 cooperative din district cultiva 47% din terenul arabil;comerciantii unui singur produs si companiile, ex. chiriasi 31%; persoanele fizice 22%. Numarul de ferme mici si mijlocii (pana la 50 ha) este 18,297, iar fermele mari reprezinta 235. Marimea medie a fermelor aflate in proprietatea persoanelor fizice este de 1.72 ha; pentru chiriasi 214 ha; cooperativele 835 ha. In ultimul deceniu, tendinta este de extindere a numarului si marimii terenului arabil de catre chiriasi si fermierii privati..

3. Stocurile de animale (vaci, oi, porci, pasuni)

Cresterea animalelor in districtul Ruse nu a suferit din cauza restructurarii intregului sector. Dupa degradarea acestei ramuri in timpul anilor 90, cresterea animalelor a devenit stabila si inregistreaza un progres usor in zilele noastre. Conform recensamantului ,numarul de ferme care se ocupa cu cresterea vacilor de lapte este de 4081. Cu toate acestea, 79% dintre ele au numai 1-2 vaci. Celelalte 584 ferme cresc 55% din numarul total al vacilor din district. Situatia cresterii oilor este aproape aceeasi.Fermele mici care cresc pana la 5 vaci sunt 6158, fermele cu peste 5 vaci numara 1171. Fermele de porci sunt reprezentate de 5 ferme situate la Nikolovo, Golyamo Vranovo, Brashlyan, Yudelnik si Semerdjievo care dupa privatizare au continuat sa mentina o tendinta de crestere. Districtul ocupa primul loc in Bulgaria la cresterea porcilor cu 366 porcine per 1000 locuitori in comparatie cu 180 pe media din tara.

4. Echipament

Conform recensamantului din 2003 al Intreprinderilor agricole (ferme) ,districtul Ruse detine echipament asa cum rezulta din urmatorul tabel- Tabelul 1:

Tabelul 1

Echipamentul agricol din Districtul Ruse

TractoareCombine (recolta)Alte echipamente auto propulsate, numar

Putere, kWNumarTipNumar

Pana la 40696Recoltatoare de grau324313

De la 40 la 601092Recoltatoare de baloti40

De la 60 la 100354Adaptoare de recoltare229

Peste 100229

Total2371364313

5. Forta de munca ocupata (dupa structura criteriului de varsta si sex)

Populatia totala a districtului este de 261,108 locuitori (aprox. 3.3% din populatia totala a Bulgariei) la sfarsitul anului 2003 . Aproximativ 17% din populatie este sub varsta minima de ocupare a unui loc de munca , iar 58 % - se afla in categoria de varsta corespunzatoare ocuparii unui loc de munca.Numarul populatiei in varsta este ridicat si atinge 25% din populatia totala a districtului Ruse. In ariile rurale procentul se ridica la 38%. Exista tendinta de scadere a populatiei din zonele rurale, datorita migratiei catre cele urbane. Comparativ ,exista disproportii mari intre municipalitatile districtului Ruse.Numarul de someri in zonele rurale ale districtului Ruse se ridica la 17%, din care 7-8% sunt in plus fata de media pentru Bulgaria.

Conform structurii pe sexe, exista o majoritate de populatie de sex feminin care atingea cu 5,7% mai mult decat cea masculina in 2003. Acest trend este de asemenea valid pentru intreaga tara.

6. Productia medie la:

6.1. Culturile agricole majoritare (grau ,porumb, floarea soarelui, soia)

Productia de grau pe locuitor in districtul Ruse indica o crestere stabile pe parcursul ultimilor ani.Datele din 2005 arata o crestere sensibila 832 kg per locuitor in district. Acelasi indicator pentru porumb este de 250 kg/locuitor. Districtul are cifre similare pentru floarea soarelui si orz. Datele prezentate mai sus sunt unele din cele mai ridicate in utilizarea eficienta a zonelor agricole pentru productia de cereale.

6.2. Stocurile de animale (productia de lapte, cresterea in greutate pentru porcine, productia de oua)

Capacitatea industriei de procesare a produselor agricole in districtul Ruse include 14 ferme de lapte si 12 abatoare.Acestea proceseaza 1/3 din productia de animale - 3,900 tone de carne si 22,000 tone de lapte. Cantitatea ramasa este exportata catre alte regiuni din tara.Amestecul este limitat la productia de branza si iaurt.Totodata, intreprinderile de procesare nu au licenta pentru procesarea si exportul in strainatate. Cu toate acestea , productia unui numar mare de ferme de pui este in scadere datorita stoparii temporare a activitatii interprinderii avicole Galus Impex.

7. Modalitati de valoare adaugata (consumul pe cap de locuitor)

Cu toate ca a avut loc un declin relativ al cheltuielilor pentru hrana, consumul a aproape toate alimentele de baza este aproape comparative cu anul precedent. (Tabelul 2). Consumul de paine , paste si lapte este in scadere , dar consumul de carne si fructe era in crestere la sfarsitul anului 2003. Toate celelalte produse au relative aceeasi valoare pe lista de chletuieli a locuitorilor din Ruse.

Tabelul 2

Consumul lunar mediu al produselor alimentare de baza pentru locuitorii districtului Ruse

Pe persoana (din gospodarie)199819992000200120022003

Paine si produse din paste fainoase kg13,412,111,711,210,39,3

Carne kg1,51,81,81,71,71,9

Lapte litri2,01,81,61,91,71,4

Iaurt - kg1,21,71,31,31,01,3

Branza kg0,70,80,80,80,80,8

Oua numar10,09,710,211,110,710,6

Fructe kg3,43,92,72,23,23,5

Legume kg4,94,54,54,85,14,8

Cartofi kg1,91,92,02,22,22,2

Fasole kg0,40,30,30,30,30,3

Zahar kg0,70,70,70,70,60,6

Ulei vegetal litri1,11,11,01,01,00,9

Sursa: Institutul National de Statistica , Biroul de Statistica Ruse, 2004

Cu toate acestea, standardele psihologice difera de consumul actual de alimente a gospodariilor. Sub standarde se inregistreaza consumul de carne (26.3%), oua (41.5%), legume (45.8%), etc.

POPULAIA, RESURSE UMANE I FORA DE MUNC

Regiunea, cu orasul Ruse ca centru regional, este situate in nordul Bulgariei , pe bancul de sud al Dunarii, de partea cealalta a orasului roman Giurgiu, la 320 km de capitala Sofia si la 200 km de de coasta bulgara a Marii Negre. Este cel mai important port riveran al Bulgariei, servind ca important port al comertului international al tarii.

Acopera un teritoriu de 2 803 km2 sau 2,5% din intregul teritoriu national.Margineste regiunile din Razgrad, Silistra, Targoviste, Veliko Turnovo si raul Dunarea in nord.Populatia regiunii este de 264 232 de locuitori sau 3,4% din totalul national , acest fapt plasand regiunea pe locul 12 intre cele 28 de regiuni (cifrele din 2002)

Densitatea populatiei este de 94 de locuitori pe km2 (in 2002) este peste media nationala (71 km pe km2) , iar populatia urbana este de 68,8% in comparatie cu 67,6% la nivel national. Exista 83 de asezari si 6 orase (Ruse, Byala, Dve Mogili, Vetovo, Borovo and Senovo) raspandite in 8 municipalitati. Ruse este cel mai mare oras bulgar si port la raul Dunarea.

O rata a natalitatii scazuta de 7.6 la mie (in 2002) , combinata cu o medie peste normal a ratei mortalitatii (15.3 per mie in 2002), contribuie la scaderea numarului populatiei. Mortalitatea infantila de 9.9 pe mie in 2002 este sub media nationala de 13.3 per mie , si este una din cele mai scazute valori intre cele 28 de regiuni.In 2002 , persoanele sub 25 de ani reprezentau 27% din populatie in timp ce persoanele peste 65 de ani reprezentau 18% .

Rata somajului a crescut ca o consecinta a restructurarilor curente care au loc in industrie si agricultura , si din 1992 s-a putut observa un declin in marimea suprafetei.Exista probleme legate de mediul inconjurator legate de poluarea apei raului Dunarea la fel ca si a poluarii tranfrontaliere a aerului.Ca rezultat al ultimei probleme ,se inregistreaza o crestere in incidenta problemelor respiratorii si a alergiilor. Pentru acest motiv , cativa locuitori au migrat in alte zone ale tarii.

Aproape o treime dintre acestia au locuri de munca in industrie.Sectorul energetic este reprezentat de una din cele mai mari uzine termice din tara. Cele mai importante sectoare sunt cele de masini-unelte, inginerie si procesarea metalului (constructii de nave si reparatii), urmate de industria alimentara si de bauturi (in 2002) si din terenul zonei un sfert este irigat. Cerealele, floarea soarelui, trestia de zahar, canepa,viile si livezile predomina. In plus, cresterea vitelor, oilor, cresterea porcilor,sericicultura si apicultura joaca de asemenea un rol important in agricultura de aici.

Salariile medii anuale au fost stabilite la 11.8% sub media nationala din 2002.Daca luam in considerare numai agricultura , nivelul regiunii a fost de 14% peste media nationala .3.2% a celor angajati la nivel national traiesc in regiune (date din 2000) in timp ce rata somajului este de 17,4% (date din 2002) peste medie.

Dinamica ratei somajului inregistrata in districtul Ruse

/persoane/

La sfarsitul:19992000200120022003200420052006Schimbari 1999 / 2006

123456789

Ianuarie20 39425 98428 46826 85323 59419 13016 40514 009-6385

Februarie20 90927 12028 50526 82922 73019 11316 37413 887-7022

Martie20 17627 37927 83026 29421 48418 80315 68712 810-7366

Aprilie19 94127 18927 86426 59220 23917 45215 02812 055-7886

Mai20 11427 25626 82426 22019 63016 86714 40111 243-8871

Iunie19 61326 68226 12425 41418 75216 32314 02110 852-8761

Iulie19 95026 97425 09124 86218 25716 16113 92910 639-9311

August20 58526 89625 25223 92017 45916 05813 63410 580-10 580

Septembrie21 34926 34024 95423 67916 97215 69313 04810 265-11 084

Octombrie22 12626 34424 76523 10517 00215 61312 8589939-12 187

Noiembrie23 42226 77125 32722 42117 54715 13612 29410 437-12 985

Decembrie(24 38627 39625 94121 51418 11715 19612 658(10 947-13 439

( - maximum

( - minimum

Dinamica ratei somajului inregistrata in districtul Ruse

/%/

La sfarsitul:19992000200120022003200420052006Schimbarea 1999 / 2006

Districtul Ruse 24,921,219,817,715,012,610,59,0-15,9

Bulgaria(22,017,917,316,313,512,210,7(9,1-12,9

( - maximum

( - minimum

Analiza detaliata a somajului la nivelul municipalitatii:

Rata somajului in municipalitatea Ruse este sub nivelul national ,in timp ce in municipalitatile ruraletrece peste nivelul national. In municipalitatile rurale exista o tendinta catre o rata a somajului mare si dificultati in crearea de noi locuri de munca.

La nivel de district imaginea pietei de munca arata urmatoarele probleme( analiza anilor dintre 1999 si 2006 ).

Grupurile vulnerabile de pe piata muncii includ:

Femeile tendinta de crestere a ratei somajului de la 52.4 % in 1999 la 57,2% in 2006.

Conform structurii pe calificari:

Tendinta de crestere a somajului fara specializare sau calificare de la 56,4% la 61,2%

Scaderea procentului de someri cu calificare profesionala

Nicio schimbare semnificativa in procentul persoanelor somere cu specializare

Conform structurii educationale:

Cresterea somajului cu studii superioare de la 5,63% to 7,51% si a somajului cu studii primare sau minime de la 55,2% la 60,1%

Tendinte la poli opusi pentru educatia secundara

Conform structurii pe varste:

Principalul grup vulnerabil de pe piata muncii in conformitate cu acest indicator apare sa fie grupul de someri de peste 50 de ani de la 20% la 40,8%

Somajul printre tineri tinde sa scada

Cresterea procentului de someri pe termen lung de la 34,5% la 58,2% Increase of the percentage of long term unemployed from 34,5% to 58,2%. Procentul femeilor in situatie de somaj pe termen lung ajuneg la 58,2%. Tinerii someri pe termen lung ajung pana la 29 de ani ,respectiv 13,3% .

La nivel de municipalitate, tendinta somajului este inversa cu cea a municipalitatii din Ruse (centrul districtului) si restul municipalitatilor , definita ca decaderea municipalitatilor rurale ( cu exceptia Ivanovo) , conform Legii privind dezvoltarea regionala.

La nivelul municipalitatilor mici tendintele, invers fata de municipalitatea din Ruse, includ:

Femeile reprezinta un grup cu risc mai mic in municipalitatile mici 53.13% si 65.1% in Ruse

In grupul de risc poate fi adaugat somajul fara specializare sau calificare - 72,1% in micile municipalitati si 37,1% in Ruse

Somerii cu specialitate sunt mai putini in micile municipalitati - 13,5% in timp ce la Ruse ei reprezinta 38,25 %

Conform structurii educationale in micile municipalitati cel mai ridicat este procentul persoanelor cu studii de baza - 54,95% (26,46% in Ruse) si al persoanelor fara studii - 21,56% (9,8% in Ruse)

Somajul pe termen lung consta75% in mici municipalitati , aproape 80% in unele municipalitati, in timp ce in Ruse sunt aproape 35,9%

Aceasta ar putea conduce la concluzia ca in municipalitatile mari oportunitatile de angajare sunt mai numeroase si oamenii sunt mai adaptabili si mai flexibili.

Problemele care cauzeaza aceste disparitati pot fi gasite in migratia tinerilor, lipsa oportunitatilor de angajare si o mobilitate scazuta a fortei de munca, O problema serioasa este de asemenea caracterul sezonier al locurilor de munca, in relatie cu agricultura.

Aceste probleme principale pot fi dizolvate de crearea preconditiilor pentru dezvoltarea economica a micilor municipalitati, prin incurajarea antreprenorilor sa isi stabileasca activitatile lor economice in mici municipalitati si sa isi diversifice activitatile . Parteneriatele privat-public pot deveni foarte utile in masura in care pot convinge antreprenorii sa investeasca in acele locatii.

Tendinta ratei somajului prin comparatie in municipalitati la 31.12.2006

/numar si %/

indicatorBorovoByalaDve MogiliTzenovoViatovoIvanovoSlivo PoleRuse

56672777

1.Somajul inregistrat4861071943584230562310763859

Dintre care: femei 27056148530212093425772513

in distribuire relativa %55,552,451,451,752,454,953,665,1

1.1. Structura pe grade de calificare profesionala

Cu calificare profesionala86209222156353138152950

in distribuire relativa %17,70%19,51%23,54%26,71%15,31%22,15%14,13%24,62%

Specialisti21109616510889561476


fara calificare speciala37975366036318443968681433


1.2. Structura educationala

studii superioare631151522197697


Secundare1033262622134231792131828


fara specialitate sau calificare 12613218571143280


de baza2844444782781225320619944


incepatori si neinitiati9327018878635105257380


1.3.Structura pe varste

-pana la 24 de ani44121101502924495311


-de la 25 la 29 de ani3110360451963690354


-de la 30 la 44 de ani1242872761957101663051105


- de la 45 la 49 de ani641161227627273142474


- peste 50 de ani2234443842188353044441615


1.4. Somajul pe termen lung32368862926018564108221385


Dintre care: femei192357329146991233437942


Dintre care: tineri de pana la 29 de ani3311779253354311799


Dinamica structurii somajului in districtul Ruse pentru perioada 1999-2006

indicator19992000200120022003200420052006Schimbari 1999/ 2006

123456789

1.Somajul inregistrat 24 38627 39625 94121 51418 11715 19612 65810 947-13 439

Dintre care: femei12 77213 90812 77611 0579 2287 82269476259-6513

in distribuire relativa %52,450,849,351,450,951,554,857,24,8

1.1. Structura profesionala

Cu calificare profesionala6 3657 3736 8045 2814 2293 24326642266-4099

in distribuire relativa %26,10%26,91%26,23%24,55%23,34%21,34%21,05%20,70%30,50%

Specialisti4 2755 0584 5183 9083 2772 64522561985-2290

in distribuire relativa %17,53%18,46%17,42%18,16%18,09%17,41%17,82%18,13%17,04%

Fara specializare sau calificare13 74614 96514 61912 32510 6119 30877386696-7050


1.2. Educational structure

Studii superioare1 3741 7091 5451 4101 233954821822-522


Studii medii9 56110 9379 8027 8946 4315 07942833547-6014


Studii de baza13 45114 75014 59412 2107 9816 82055064592-6873

Incepatori si neinitiati2 4722 34320481986


1.3.Structura pe varste

-pana la 24 de ani3 9024 0233 3693 0642 4431 77413731058-2844


- de la 25 la 29 de ani3 0323 2613 0032 4091 8371 5241149915-2117


- de la 30 la 44 de ani9 21110 0739 4687 3355 8894 79239743168-6043


- de la 45 la 49 de ani3 3723 7663 6552 9382 4822 02215491339-2033


- peste 50 de ani4 8696 2736 4465 7685 4665 08446134467-402

in distribuire relativa %20,022,924,826,830,233,536,440,820.8

1.4. Somajul pe termen lung 84191183013041114639960868271426373-2046

in distribuire relativa %34,543,150,353,355,057,156,458,223.7

Dintre care: femei50096716711061315367460339753627-1382


Dintre care: tineri pana la 29 de ani 1888266625222132199115311109848-1040


MEDIU

Situaia Ecologica si aerul

Politica ecologica reprezint un sistem concret de aciuni si masuri, metode specializate, abordri si resurse ale oragnelor de executie, legislative, judecatoresti si comune in privinta rezolvarii problemelor ecologice si optimizarea relatiilor dintre comunitate si mediul inconjurator.

Foarte important pentru regiunea Ruse il reprezinta masurile regionale prin care se cauta deosebirile specifice ale resurselor naturale, situatia lor actuala si posibilitatile de reproducere, aparare si posibilitatile economice pentru dezvoltarea trainica a regiunii.

Apararea, pastrarea si reproducerea resurselor naturale ale regiunii Ruse este una din prioritatile sociale, economice si politice cu scopul de a se asigura un mediu inconjurator curat pentru locuitorii regiunii.

Situatia aerului atmosferic

Marii poluanti ai aerului atmosferic sunt: dioxidul de carbon, dioxidul de azot, carbohidratii, praful, funiginea, diferiti compusi ai carbonului, acizi si derivati, fumul. De asemenea, un efect mai slab il au emisiile: clorosodicele, amoniacul, fenol, benzol, stirol, clorul si altele.

Factorii naturali, indicatori impotriva raspandirii substantelor poluante derivate din amoniu:

Pozitia geografica a teritoriului vecinatatea cu o mare suprafata de apa si relieful , precum si caracteristicile climei vanturile nordestice si sudvestice, schimbarile de temperatura si altele sunt indicatori importanti pentru determinarea calitatii aerului. Foarte important este rolul acestora in lunile de iarna atunci cand pe linga factorii poluanti activi apare si emisia de gaze poluante din asigurarea caldurii pentru locuinte.

Concentratii emise(masurate in punctele de urmarire)

Analizele efectuate privind dinamica poluarii indica ca in afara factorului praf, exista tendinta pentru imbunatatirea calitatii aerului atmosferic si diminuarea factorilor poluanti. In perioada efectuarii probelor, in schimb concentratiile de praf sunt ridicate putand ajunge chiar la 1,5 ori peste concentratia normala.

Zonarea teritoriala in concordanta cu situatia aerului atmosferic:Cu scopul de a da o nota corecta situatiei aerului atmosferic regiunea a fost impartita in 6 zone omogene 4 pe teritoriul orasului Ruse si 2 in afara. Pentru fiecare zona sunt determinate urmatoarele caracteristici:

situatia aerului atmosferic;

parametrii aerului atmosferic cu rol important in curatare si igienizare in legatura cu utilizarea functionala a zonei determinate;

parametrii agravanti ai aerului atmosferic, supusi la repararea planificata;

prognoza in legatura cu perioada probabila de remediere a parametrilor agravanti in urmatorii 10-15 ani;

prognoza privind parametrii aerului care se asteapta sa aiba un rol important in igienizare in urmatorii 10-15 ani;

recomandari cu privire la masurile recuperatorii pentru remedierea parametrilor agravanti ai aerului atmosferic prevazuti pentru urmatorii 10-15 ani.

Zonarea indica faptul ca probleme cu poluarea aerului atmosferic exista numai in orasul Ruse si in principal in zonele 1 si 2. In special in aceste zone sa constatat in compozitia aerului atmosferic o concentratie mai mare de praf, carbohidrati, azotati, si gaze de serasi aerosoli. Cauzele sunt reprezentate de traficul auto aglomerat si influenta zonelor de Est si Vest industriale. Un factor de poluare important in perioada de iarna il reprezinta incalzirea cu mult carbune deoarece aici lipseste incalzirea centrala.(vezi schema)

In cea de-a treia zona numai dupa mai multe zile se observa o crestere a factorilor poluanti raspanditi din zonele Vest si Centrala industriala.

In zona 4 situatia aerului atmosferic este considerata ca foarte buna, cu cateva exceptii care sunt situate in zonele agglomerate de pe bdul. Hristo Botev, Gote Delcev si Vasil Levski.

In zonele 5 si 6 care sunt situate in afara orasului Ruse situatia aerului atmosferic este foarte buna. Poluare locala exista in localitatile traversate de drumurile principale, precum si in zona satului Marten prin existenta zonei de productie care s-a format dupa desfiintarea fostei intreprinderi de masini si utilaje.

In regiunea Ruse in mare masura sunt rezolvate problemele de poluare a aerului care erau determinante pentru anii 90 cunoscute ca si gazari. In ciuda faptului ca marii poluanti ai acelor ani au fost fie inchisi sau inca functioneaza dar la o capacitate mai mica, nu se poate afirma ca calitatea aerului este in limitele normale, deoarece:

anumite frme deterioreaza calitatea aerului;

pe teritoriul orasului functioneaza doua centrale care folosesc combustibili grei ;

se infiinteaza noi firme care nu folosesc instalatii de ecologizare;

un factor important in poluare il reprezinta utilizarea unui numar mare de autoturisme vechi care emit in atmosfera cantitati mari de gaze nocive. Aproximativ 45% din poluare se datoreaza traficului auto aglomerat.

De incalzire centrala beneficiaza doar o mica parte a localitatii, iar locuintele care utilizeaza combustibili solizi constituie un factor important de poluare cu praf si dioxid de carbon.

Poluare cu particule de praf se constata si pe raza comunei Vetovo.

O parte din poluarea orasului apare din afara teritoriului regiunii Ruse, si anume din zona industriala a orasului Giurgiu.

Factori pricipali de poluare si tip de agenti poluanti

Factor de poluareAgenti poluanti

Termoficare Ruse dep. De EstPraf, dioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de carbon

Termoficare Ruse dep. De Vestdioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de carbon

S.C. N. Kirov SAPraf, dioxid de carbon, dioxid de azot, clor

SC P.Karamincev SAClor, substante organice

JITI SAPraf, dioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de carbon, clor

Santierul Naval RusePraf

Lubrika SRLPraf, dioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de carbon

Orgtehnika SAdioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de carbon, praf

Sparki SAPraf, hidrocarburi

TPK ElektrometalPraf, clorhidrati

Megahim SASubstante volatile

Iskustvo-DV SRLPraf

Rubolt SAClorhidrati

Baza de asfalturiPraf

SD PRSTPraf, dioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de carbon

MMVZ SRLdioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de carbon

Poluarea pe sectoare

Productie

In zona industriala Ruse firmele Petar Karamincev, Orgahim, PristaSA, polueaza atmosfera cu substante volatile. Sectia de productie de materiale plastice polueaza cu amoniac.

Transport

Poluarea atmosferica de catre mijloacele de transport constituie o problema, inainte de toate a orasului Ruse. Emisia de gaze nocive se datoreaza exclusiv consumului de carburanti.

Energie

In regiunea Ruse exista 2 centrale sicateva fabrici de productie care folosesc combustibili solizi, care emit in atmosfera gaze nocive.

Constructii

Firma Kaolin SA producator de materiale de constructii continua sa fie unul din marii factori de poluare cu particule de praf in raionul comunei Vetovo.

Agricultura

Principalii poluanti sunt gazele rezultate din arderea deseurilor animaliere, amoniacul si metanul.

Se constata o tendinta de scadere a nivelului gazelor poluante fata de anii precedenti.

Pentru imbunatatirea calitatii aerului in perioada 1997-2004 au fost luate urmatoarele masuri:

1) Sporirea masurilor de prevenire si controlul permanent la obiectivele cunoscute ca mari poluanti prin eficientizarea utilizarii statiilor de curatare..

2) Urmarirea si aplicarea normelor UE conform directivei 20081, prin inlocuirea filtrelor de curatare la centralele termice si Orgahim SA.

3) Pregatirea si aplicarea unor programe la nivel local privind micsorarea nivelului de gaze nocive si atingerea unor cote normale a calitatii aerului in raionul orasului Ruse si aplicarea unor masuri pe termen scurt si lung.

APELE

Apele subterane in regiunea Ruse, dupa verificarea parametrilor s-a constatat urmatoarele: substante dizolvabile si nedizolvabile, amoniu, nitriti, detergenti, contine metalele: Ni, Zn, Cu, Cd, Pb, Cr, As.

Cu privire la poluarile biologice in toate punctele dupa depasirea pragurilor de poluare din primii ani ai perioadei 1993-2003, s-a constatat o scadere in anii urmatori. Continutul de Fe dovedeste o cerstere a poluarii numai in perioada 1995-2001.

Apele de suprafata

Datele referitoare la parcul Rusenski Lom si riul Iantra arata ca nu s-au depasit pragurile privind conditiile de aciditate si saruri.Substantele nedizolvate, in schimb, sunt peste PDK, continutul de Fe este in crestere, iar in ceea ce priveste amoniul si nitratul de azot si fosfati sunt de asemenea in cerstere permanenta.

Pe albia riului Iantra sunt amplasate multe ferme de animale, de unde se arunca in permanenta resturi si deseuri animaliere. Nu exista statii de epurare a apelor uzate.

In multe localitati lipseste sistemul de canalizare, apele reziduale scurgandu-se in pamant.

Apa potabila in cantitate si calitate corespund necesitatilor comunitatii, dar reteaua de apa este invechita si amortizata. Reparatii si modernizare urgente sunt necesare in orasul Ruse.

Reteaua de apa potabila a orasului dateaza din 1911 de aceea este uzata atat fizic cat si moral. Din lungimea totala a retelei orasenesti, 83% este formata din tevi de azbociment, care sufera in permanenta avarii, tevi din otel si zincate corodate, care necesita inlocuirea cu alte noi si moderne. Valoarea investitiei este de circa 42 milioane leva.

Este necesara construirea unor noi magistrale de apa potabila si construirea altora noi in zonele cartierelor de locuinte si industriale.

Analizele Laboratorului Regional Ruse indica ca nu exista modificari in compozitia apei Dunarii conform Fluviu categoria a III-a . Datorita incetarii activitatilor unor firme si capacitatii proprii de prelucrare, nu s-au constatat modificari ale parametrilor fluviului.

Datorita poluarii continue din anii trecuti si existenta unor parametri care depasesc limita admisa de poluare si utilizarea apei fluviului la spalat, s-a ajuns la faptul ca turismul recreativ si sporturile acvatice sa fie diminuate

Statii de epurare pentru apele uzate industriale se gasesc la: Jiti SA, Elprom N. Kirov, Iris, Set SA, Electrometal SA, Iskustvo-DV , Dinarit SA toate din orasul Ruse.

O problema grava o constituie poluarea de la fermele de animale construite pe malul apelor. Poluarea apelor fluviului se face si de catre firma Hlebna Maia SA care nu are construita statie de epurare a apelor uzate.

Apele uzate

In momentul de fata toate apele menajere si reziduale se scurg in apele fluviului precum si Rusenski Lom prin sistemele de canalizare. Acestea polueaza toata zona malului precum si centrul orasului, care este un punct de atractie turistica. Construirea colectorului principal a inceput, parti din acesta fiind deja amplasate dar aceasta nu este o solutie de viitor. Astfel de exemplu s-au terminat lucrarile de constructie la Statie de pompare Keia, dar nu s-au terminat lucrarile la canalele de colectare cu canalul de langa maluri ceea ce face imposibila includerea acesteia in sistem.In orice caz investitiile actuale se fac astfel incat sa fie inclusa in sistem aceasta statie.Scopul este acela de a da in folosinta si folosirea oricaror resurse financiare pentru ca aceasta statie sa functioneze fara sa se mai continue poluarea.

Astfel va inceta poluarea atat pentru Dunare cat si pentru Rusenski Lom, inclusiv pentru Marea Neagra.

De asemenea s-a dovedit necesitatea construirii unor canale colectoare in zona strazilor Borisova si Tar Osvoboditel si altele datorita incapacitatii de colectare a canalului Ciarodeika.

De asemenea este importanta construirea unei statii de epurare a intregii ape menajere a orasului Ruse.

Apa de ploaie

Datorita sistemului invechit de canale exista in Ruse zone in care apare pericolul inundatiilor in urma ploilor, care de asemenea pot apare si in localitatile de pe riul Iantra si Rusenski Lom.

Pe ansamblu se poate afirma ca situatia apelor subterane este buna si volumul de epurare a apelor uzate a crescut.Solurile

Solurile caracteristice pentru regiunea Ruse sunt cernoziomurile de padure si de aluviuni de livada. Monitorizarea solurilor se efectueaza prin 12 puncte in diferite sate din regiune. In momentul de fata nu se inregistreaza poluarea solului.In ultimii zece ani a scazut semnificativ utilizarea mineralelor si substantelor chimice ajutatoare care a dauna regenerarii solului. Cu mici exceptii, in regiune nu exista poluari chimice ale solului si aproape toata suprafata regiunii este buna pentru productii agricole ecologice.

Zgomotul

Pe teritoriul regiunii Ruse , inclusiv in zona centrala a orasului Ruse, se gasesc cateva intreprinderi dar surse de zgomot nu sunt stranse legate de activitatea pe care o desfasoara.

Sursa de zgomot este constituita din transportul rutier.

Se fac masuratori in 9 puncte de control raspandite in zonele in care traficul rutier este aglomerat din care mentionam bulevardele Unirii, Bulgaria, Lipnik si Tar Osvoboditel si strazile Skobelev, Borisova, Sent Uan, Han Krum si Tucia. Masuratorile indica depasirea normelor admise si variaza in diapazon 69,2 pana la 79,2 dBA.

O alta sursa de zgomot o reprezinta transportul feroviar prin cele 2 magistrale care trec pe langa oras.

Masuratorile si calculele expertilor au evidentiat urmatoarele:

toate obiectivele precum scoli, spitale, biblioteci, sali de sport situate in zona centrala in aproprierea principalelor bulevarde si strazi sunt afectate de nivelul mare de zgomot;

Unitatile medicale situate in cartierele Trakia si Fabrica de Zahar sunt expuse zgomotului produs de traficul de pe bulevardul Tutrakan si din zona industriala estica;

Datorita pozitiei in care sunt situate, parcul Lipnik si lacul de langa el, parcul Hija Prista, ostrovul Luliaka, manastirea Basarabovski, padurea Alpinist, si de asemenea padurile Zdravet si Minzuhar, nu sunt afectate de zgomot.

In afara orasului Ruse zgomotul se datoreaza transportului feroviar si

rutier. Nu se fac masuratori in afara orasului, dar datele indica faptul ca in zonele aflate in aproprierea rutelor de transport nivelul zgomotului se situeaza in intervalul 55-65 dBA.

Deseurile

Fiecare comuna din regiune are un plan de determinare a activitatilor

de colectare a deseurilor, plan aprobat de Inspectia Regionala de protectia mediului si apelor RIOSV Ruse. Mare parte a masurilor prevazute in aceste planuri se desfasoara conform programului stabilit.

Operatorii autorizati conform art. 12 din legea colectarii deseurilor ZUO (publicata in monitorul 86/2003) functioneaza in orasul Ruse, Borovo, Dve Mogili si satul Tenovo, pe cand in Slivo Pole, Ivanovo, biala si Vetovo nu exista astfel de operatori.

Pe teritoriul primariilor din regiune (exceptie primaria Tenovo) exista locuri de depozitare a deseurilor. Proiecte pentru inchiderea acestora nu exista. Exista posibilitatea functionarii unor spatii de depozitare ilegale sau a unor platouri poluate cu deseuri. Se i-au masuri pentru inchiderea si ecologizarea acestora.

Nu s-au rezolvat problemele referitoare la alte deseuri periculoase generate de articole de iluminat, deseuri din spitale,etc.

In comune se respecta conditiile de ecologizare in legatura cu tratarea deseurilor.Se fac raporturi anuale privind situatia din aceste depozite.

In Ruse cantitatea de deseuri pe cap de locuitor este cea mai mica in comparatie cu alte regiuni.

Colectarea in Ruse se face de catre firma Seele Ruse SRL , iar in celelalte localitati de catre firmele locale de sistematizare.

Primaria Ruse are elaborat un plan de coordonare a deseurilor care urmeaza a fi reactualizat.

Cantitatea de deseuri in to./an generate in anul 2003

PrimarieTotalBOSOPrO

Ruse81550710501050075000

Slivo Pole36035010-

Borovo150915009-

Dve Mogili2044200044200

Ivanovo52046060-

Tenovo87286012-

Biala 9555950055300

Vetovo16151300315200

TOTAL980258702011005757000

Sursa: Biroul de statistica Ruse

Pentru anul 2003 din 275000 to. (96,2%) din deseuri au fost depuse in spatii de depozitare proprii si doar 2,8% predate pentru reciclare.

Proces de aderare a Bulgariei la U.E. a impus o noua politica in legatura cu problema deseurilor, privind spatiile deschise pentru depozitarea acestora. Depozitele care functionau in 2003 pe tara erau in numar de 706, din care aproape 1/3 din ele sunt situate pe teritoriul STPR.

Pentru anul 2003 statistica arata ca au fost colectate 109,6 mii de to. de deseuri menajere prin serviciile publice care reprezinta circa 18,9% din nivelul national.

In 2003 89,6% din membrii comunitatii au folosit serviciile publice de salubritate.

Beneficiari ai serviciilor de salubritate in 2003 in regiunea Ruse

Primarie Nr. copii Sate desrvitePopulatia deservita% populatiei desrvite din totalKr/pers/an

Total774823407989,6468

Borovo1477523100199

Biala761471089,5410

Vetovo1251486292464

Dve Mogili18101151898,7496

Ivanovo14111032988,7286

Ruse8516996595,6487

Slivo Pole-----

Tenovo44517269,3730

Sursa; Biroul de statistica Ruse 2005

Datele pentru perioada 1997-2003 indica faptul ca cheltuielile pentru pastrarea si remedierea mediului inconjurator pentru regiunea Ruse sunt cu 2% sub media pe tara.

Structura cheltuielilor pentru protejarea mediului inconjurator - %

1997199819992000200120022003

Total100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

Bulgaria 39,032,922,741,649,846,648,1

Ruse10,832,523,131,647,930,16,9

Bulgaria 61,067,177,358,450,253,451,9

Ruse88,467,576,968,452,170,093,1

Sursa; Biroul de Statistica Ruse, 2005

Cifrele indica faptul ca cheltuielile comune pentru protectia mediului inconjurator in perioada 1999-2003 au reprezentat 81,8 % din cheltuieli, pentru Vetovo 9,7 % si pentru Biala 5,3%.

Configuratia geografica si diversitatea biologica

Regiunea Ruse se caracterizeaza printr-o bogata varietate biologica.Prin pregatirea unei strategii pe termen lung pentru regiunea Ruse, strans legata de protectia biosferei trebuie avut in vedere faptul ca dupa 1990 Bulgaria a aderat la urmatoarele conventii: Conventia pentru diversitatea biologica ratificata in 1996 si Conventia Protectiei florei si faunei europene si topografiei naturale ratificata in 1991.

Pe teritoriul regiunii Ruse se afla 39 obiective naturale protejate, din care 28 sunt specii de arbori vechi, 5 tinuturi protejate, 4 obiective naturale remarcabile, o rezervatie si un parc natural.

Politica actuala privind conducerea zonelor protejate la noi, in parte a parcurilor naturale, a avut ca prioritate conservarea biosferei si utilizarea rationala a resurselor naturale. Un accent deosebit s-a pus pe interzicerea desfasurarii unor activitati in aceste zone.

In aceasta situatie, impactul populatiei cu aceste teritorii a fost negativ. Rezultatul final obtinut prin folosirea acestor masuri este departe de asteptari. Interzicerea stricta a utilizarii arborilor ca resursa, a avut ca reactie intensificarea actelor de braconaj. Asemanatoare sunt problemele si cu pasunatul ilegal, strangerea recoltelor si conflictele legate de utilizarea terenurilor pentru agricultura.

Parcul natural Rusenski Lom a fost infiintat in 1970 cu scopul protejarii topografiei si biosferei, precum si ca o mostenire culturalo-istorica pentru viitoarele generatii. Se situeaza la aproximativ 20 km de Ruse si acopera o suprafata de 3408 hectare incepand cu zona colinara a raului Rusenski Lom si afluentii sai: Cernii Lom, Beli Lom si Mali Lom.

Stancile canionului sunt acoperite de aproximativ 60 specii de arbori si arbusti. In apele raului traiesc 22 specii de pesti, 10 specii de amfibii si 19 specii de reptile din care amintim: tritonul obisnuit, gusterul, salamandra, broasca testoasa, diferite specii de serpi si altele. In schimb fauna de pasari este cea mai diversificata, aici vietuind 193 de specii din care 127 specii sunt mentionate in cartea rosie a Bulgariei sau sunt periclitate la scara europeana. Acestea sunt: barza neagra, vulturul egiptean, acvila de stanca si soimul. Fauna de asemenea este diversificata din care amintim: caprioare, porci mistreti, cerbi, sacali, vulpi si dihorul specii incluse in cartea rosie a Bulgariei. Pesterile, gropile din stanci si padurile sunt populate de 26 specii de liliaci.

O parte din rezervatia Beli Lom se afla situata in regiunea Ruse. Aceasta rezervatie a fost infiintata in 1980, avand o suprafata de 773 hectare. In 1987, s-a format o suprafata de 278,3 hectare in jurul parcului ca o zona de buffer. Parcul cuprinde si terenurile din satul Krivnia, comuna Vetovo si orasul Tar Kaloian aflat in regiunea Razgrad. Are paduri intinse si este strabatut de raul Beli Lom, in acest parc fiind ocrotite toate ecosistemele existente.

Zonele mlastinoase, care au importanta ornitologica pentru regiunea Ruse sunt situate pe albia raului Rusenski Lom (Parcul natural Rusenski Lom ) si zona de balti piscicole de langa orasul Viatovo loc in care cloceste pasarile de apa.

Proiectul MOSV Reabilitarea zonelor mlastinoase si diminuarea poluarii este finantat de la Fondul Mondial de pastrare a mediului inconjurator si de Banca Mondiala. Valoarea proiectului este de 13 milioane de dolari din care fondul nerambursabil este de 7,5 milioane dolari restul sumei fiind asigurate de MOSV. Prefectura Ruse a depus eforturi pentru realizarea proiectului prin prezentarea si sustinerea proiectului la nivel local.

1. Viziuni de dezvoltare a regiunii Ruse

Este evident nazuinta, ca pentru viitor, resursele naturale, potentialul Economic, mostenirile culturalo-istorice si capitalul uman al regiunii Ruse sa fie utilizate cat mai eficient si mai rational pentru prosperitatea locuitorilor regiunii si pentru tara.

Nazuinta pentru un nivel de trai mai bun impune in primul rand o scadere a somajului, cresterea standardelor de calitate a serviciilor sociale si de asistenta medicala, invatamantului si culturii in care traiesc membrii comunitatii.

Aplicarea unor masuri ferme in aceste directii si implicarea tuturor structurilor profesionale si prin aceste structuri a tuturor locuitorilor regiunii pentru indeplinirea acestor teluri, aceasta se va transforma intr-o euroregiune dinamica pe cursul fluviului Dunarea cu o economie eficace si un nivel de trai mai bun.

2. Teluri strategice

Telul principal pentru perioada pana in 2015 este atingerea unei dezvoltari echilibrate a regiunii Ruse.

Analiza situatiei economico-sociale indica o crestere a tendintelor de dezvoltare in ultimii ani. Prin atingerea acestui scop se asteapta ca regiunea Ruse sa se transforme intr-o atractie pentru forta de munca, afaceri si turism.

Pe de alta parte, prin aderarea Bulgariei la U.E. s-a creat posibilitatea si conditiile de cooperare a regiunii Ruse cu zone avand aceleasi caracteristici din uniune. Acest lucru se va atinge prin aplicarea cu succes a politicilor uniunii.

3. Teluri specifice

Telul strategic ar putea fi atins prin aplicarea urmatoarelor teluri specifice:

investitii in resursele umane; folosirea unor tehnologii inovative;

micsorarea diferentelor din regiune de tipul centru periferie mai ales prin modernizarea infrastructurii in regiunile ramase in urma;

folosirea la maxim a potentialului de cooperare cu euroregiunile.

Prioritatea 3

Cresterea nivelului de viata a populatiei prin egalizarea standardelor socialo-economice dintre centrul administrativ si celelalte comune din regiunea Ruse

Masura 1Modernizarea infrastructurii in regiune si protectia mediului inconjurator

Pachetul de actiuni pe aceasta masura pentru perioada 2005 2015 reprezinta scopul prioritar al regiunii coeziunea dintre satele ramase in urma, folosind politicile europene dupa integrarea Bulgarie in U.E. respectand in acelasi timp conditia de ocrotire a mediului inconjurator. Se are in vedere aplicarea unor masuri de protectie a mediului inconjurator prin respectarea normelor in ceea ce priveste: atmosfera, resursele de apa, nivelul de zgomot, protectia solului, ocrotirea si paza teritoriilor protejate.

In acest sens este foarte important construirea unei infrastructuri de transport si tehnica moderna in sate si ca rezultat imbunatatirea situatiei ecologice actuale. Actiunile in acest scop sunt foarte importante pentru atingerea criteriilor si standardelor de membru al uniunii.

In aceasta perioada un tel este de a dezvolta reteaua de apa potabila si de modernizarea a sistemelor pentru asigurarea calitatii apei furnizate atat pentru populatie cat si pentru agentii economici, precum si a sistemului de canalizare si colectare a apei reziduale.

Sunt prevazute actiuni strans legate de: reabilitarea sistemelor deja existente si construirea altora noi, construirea unor statii de epurare in orasele Ruse, Biala, Slivo Pole si Borovo; construirea unor statii de tratare a apelor acolo unde este necesar pentru diminuarea concentratiilor de fier, mangan si nitrati din apa in satele Krasen, Goliamo Vranovo, Braslen.

Se vor construi sisteme de canalizare in comunele Borovo, Vetovo, Dve Mogili, Ivanovo, Slivo Pole si Tenovo.

In ceea ce priveste deseurile se vor amenaja sisteme integrate de colectare care includ: depouri moderne de depozitare inclusiv pentru deseuri periculoase, desfiintarea depozitelor vechi si a celor ilegale, prelucrarea si reciclarea deseurilor, colectarea si sortarea separata a deseurilor.

NVMNT, CULTUR, SNTATE, PROTECIE SOCIALnvmnt

GrdiniecoliLicee i coli vocaionaleUniversiti i Colegii

NumrCopiiNumrEleviNumrEleviNumr Studeni

2542892158642816 02927622

Universitatea Anghel Kancev

Universitatea din Ruse a srbtorit de curnd 60 de ani de la nfiinare.

Universitatea Ruse Anghel Kancev este succesoarea primei scoli tehnice din afara capitalei Bulgariei , stabilit n 1945.

Ca rezultat al unor tradiii ndelungate i cu sprijinul finanrilor UE prin Programul TEMPUS, toate cursurile tehnice au fost aduse la zi i diversificate.Totodat,un spectru larg de noi cursuri a fost introdus n domeniul tehnologic, al disciplinelor socio-umane, al managementului i al economiei.

Peste 60 000 de studeni sunt pregtii n laboratoare moderne i sli de clas.Jumtate din membrii facultii sunt profesori titulari i asociai, sau dein titlul de doctor n tiine.

Departamentul Internaional al Studenilor, unul din cele 4 centre de acest tip din Bulgaria, ofera cursurii pregtitoare n limba Bulgar.

Universitatea din Ruse ofer faciliti de cazare n campus pentru 2400 de studeni.Exist 8 cmine studeneti,din care dou pentru familiti.

Cultur

n districtul Ruse exist multe obiective culturale.

1.Biserici

Construit la nceputul secolului trecut, biserica Sf.Petka poart amprenta stilului bizantin.Dup cucerirea oraului de ctre turci n 1453, marele architect Sinan a folosit-o ca model pentru moscheea sa Suleymaniye.

Biserica Sveta Troitsa sau Biserica cu hramul Sfintei Treimi, are o cupol discret amintind prin stil de bisericile de rit ortodox din Rusia. Construit n 1632, a urmrit edictul otoman privind bisericile i catedralele ortodoxe care nu trebuiau s depeasc n nlime moscheile.Cu toate acestea, are un altar la subsol mpodobit cu fast i obiecte de cult de mare importan istoric.

Biserica catolic St. Paul, alturi de bancul rului Dunrea, a fost construit la idea unor soldai polonezi care au luptat n rzboiul n Rzboiul de independen din 1890 i a fost finalizat n 1892, cnd i s-au adugat candelabre de cristal, vitralii din Budapesta i o mare org de provenien german.

Alte biserici :biserica cu hramul Sf. Theotokos , biserica cu hramul Sf. Gehorghe, biserica cu hramul Sf.Mihail, biserica cu hramul nlarea Domnului, Biserica rus cu hramul Sf. Nicolae, fctorul de minuni ,Biserica Armean Surp Astvadzadzin , Biserica Evaghelic Baptist, moscheea Seid Pasha.

Nu departe de Ruse sunt Parcul Natural Roussenski Lom,Mnstirile din stnc St. Dimitar Basarbovski i Bisericile din stnc Ivanovo precum i oraul medieval Cherven.

2.Monumente

Monumentul Libertii, o coloan construit n 1908 de ctre un sculptor italian i flancat de tunuri i lei de bronz, comemoreaz eroii luptei de eliberare a Bulgariei ntre 1867 -1977.

Un monument -camer funerar a revoluionarilor bulgari i unor reprezentani de seam ai culturii bulgare - Panteonul pstreaz i astzi vie memoria elitei care a format cndva grupul de scriitori revoluionari Lyuben Karavelov and Z. Stoyanov, Baba Tonka, A.Kanchev. n interior exist o capel cu numele St.Paisiy Hilendarski i o expoziie de documente referitoare la istoria bisericii cu VSI SVETII i construcia Panteonului.

3.Muzee i stiluri arhitecturale

Muzeul Regional de Istorie Ruse, a fost inaugurat la 1 ianuarie 1904, n cldirea palatului Battenberg, construit n1892 ,coninnd iniial doar o colecie aparinnd colii de biei Prinul Boris I. n 1937 a devenit un muzeu de stat , iar in 1952 a trecut la statutul de muzeu regional, funciile sale acoperind regiunile Ruse, Razgrad i Silistra. n prezent conine aproximativ 116 000 exponate.

Casa Kaliopa- Muzeul Vieii Urbane conine o colecie fin de antichiti , mobil veche i costume. A servit ca locuin a iubitei prusace a guvernatorului turc al districtului,Mithap Pasha. Cltorind n toat Europa, acesta a introdus reforme i a ncurajat industria , comerul i construcia unor cldiri n stil modern. Procesul de modernizare al stilului n care s-au ridicat ansmablurile arhitecturale din centrul Ruse a continuat dup independena Bulgariei , sub influena arhitecilor, a meteugarilor din Austria, Italia, Elveia care s-au stabilit ulterior n ora.Cldirile sunt construite n stilul baroc i Rococo.

n Ruse mai pot fi menionate i Muzeul National de Transport i muzeul Zahari Stoyanov .

Cldiri : Dohodno Zdanie una din cele mai frumoase cldiri din Ruse, un fost teatru, Turnul TV Ruse, cel mai nalt turn TV din Bulgaria i una din cele mai nalte cldiri din peninsula Balcanic. Alte date:

Ruse gzduiete o orchestr filarmonic i Opera de Stat din Ruse (fondat n 1949).

Sntate

Number of PhysiciansNumber of DentistsNumber of Hospitals & ClinicsNumber of Medical Centers, Labs & Hospices

266125953

Analiza SWOT

1. Localizarea geografica,infrastructura de baza si mediul inconjurator

Puncte tari

1. Localizarea strategica a districtului Ruse granita de nord este cea mai mare autostrada de transport din Europa de nord - Raul Dunarea (Coridorul 7), prin aceasta zona trece si Coridorul 9 (Scandinavia catre Grecia).

2. Localizarea minicipalitatilor rurale din zona cu efect transfrontalier Bulgaria Romania cu oportunitati de cooperare transfrontaliera si dezvoltare economica si politica rapida

3. Calitatea solului si a conditiilor climatice favorabila.Natura variata si bine conservata in zonele rurale , corespunzatoare pentru agricultura si dezvoltarea turismului rural

4. Sistem rutier si de cai ferate relative bine dezvoltat, acces la centrul regiunii prin intermediul unui drum de prima clasa.

5. Infrastructura de telecomunicatii relativ bine dezvoltata in municipalitati.

6. Constructia de drumuri conectate cu dezvoltarea turismului cultural istoric in zonele rurale.Puncte slabe

1.Cele 7 municipalitati ale zonei sunt definite ca zone rurale subdezvoltate.

2. Folosirea ineficienta a resurselor naturale in zonele rurale.

3. Folosirea ineficienata a oportunitatilor oferite de raul Dunarea , ca resursa de de dezvoltare a transportului pe apa , a mediului de afaceri , a turismului, etc.

4. Starea proasta a drumurilor, a echipamentelor rutiere si a marcajelor.

5. Resurse ineficiente pentru dezvoltarea infrastructurii in bugetele comunale.

Oportunitati

1. Extindearea cooperarii transfrontaliere- construirea unor retele de comunicare intre parteneri si oameni de afaceri,clustere transfrontaliere si regionale.

2. Dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare, vinicole si de productie a tutunului, mestesugurilor , turismului rural.

3. O schimbare pozitiva in atitudinea populatiei din zonele rurale, considerand-o pe acesta favorabila pentru locuit, odihna si recuperare fizica.

4. Oportunitati pentru dezvoltarea economica a zonelor rurale prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura de baza.

Amenintari

1. Diferenta dintre rata dezvoltarii oraselor din regiune si cea adezvoltarii zonelor rurale.

2. Cresterea probabilitatii dezaastrelor naturale , inundatiilor, alunecarilor de teren ,etc.

2. Agricultura si industria alimentara in zonele rurale

Puncte tari

1. Conditii climatice si de relief favorabile pentru cultivarea cerealelor, legumelor , fructelor si vitei de vie in regiunea Ruse.

2.Conditii favorabile pentru dezvoltarea zootehniei , aviculturii, pisciculturii, apiculturii*.

3.Transport ieftin pe rau pentru exportul productiei agricole.

4.Exista un numar de coporatii regionale a producatorilor agricoli, este inregistrata o Camera pentru Agricultura.

Puncte slabe

1. Cunoastinte ineficiente ale agentilor economici din agricultura (cooperative, persoane fizice, asociatii etc.) in ceea ce priveste situatia pietelor nationale si internationale .

2. Informarea ineficienta in randul agentilor economici din agricultura si proprietarilor de teren in privinta posibilelor surse de finantare pentru investitii si fonduri .

3. O infrastructura depasita, sisteme de irigatii aflate in colaps, material industrial si baza tehnica a fermelor agricole in stare proasta .

4. Loturi agricole fragmentate, ceea ce reprezinta un obstacol pentru dezvoltarea moderna si efectiva a agriculturii

5. Venituri scazute ale populatiei si saracia in masa a populatiei active din agricultura .

6. Deficitul specialistilor calificati in agricultura .

7. Lipsa magazinelor de desfacere si a industriei de procesare a alimentelor pentru productia agricola.

8. Decaderea unor subramuri precum piscicultura, vinicultura, cultivarea ciupercilor, apicultura, datorita privatizarii proaste si a marketingului necorespunzator.

Oportunitati

1. Includerea municipalitatilor din districtul Ruse in retele de comunicatii si parteneriate.

2. Folosirea efectiva a mijloacelor financiare si subsidiilor pentru dezvoltarea agriculturii cu fonduri europene si finantare de la guvern.

3. Specializarea in agricultura in acord cu resursele in zonele rurale ale districtului.

4. Cresterea orientarii pietei catre economiile rurale si iesirea pe peietele nationale si europene.

5. Agricultura biologica. Amenintari

1. Cresterea cotei de teren necultivat , ca rezultat al cresterii importului de productie alimentara la pret mic si de buna calitate din alte tari ale UE .

2. Adancirea problemelor sociale si economice in municipalitatile rurale, zonele rurale devin depopulate.

3.Falimentul multor ferme, datorita imposibilitatii de a intalni cerintele si standardele europene.

4. Dezechilibrul structurii de ramura din agriculturii.

3. Resurse umane

Puncta tari

1. Un proces de dezvoltare al resurselor umane in ariile rurale ale districtului Ruse a inceput.

2. Realizarea cu success de catre ONG-uri a mai multor proiecte cu finantare europeana, orientate catre dezvoltarea resurselor umane in agricultura.Puncte slabe

1. Nivel slab de educatie si calificare al populatiei din zonele rurale numai 3% din randul populatiei are studii universitare si 35% - studii medii.

2. Disabilitatea unei largi categorii largi din populatie in folosirea tehnologiilor moderne de comunicatii si informatii **

Oportunitati

1. Aplicarea unor politici potrivite privind forta de munca si masuri ale resurselor umane in zonele rurale.

2. Disponibilitatea institutiilor de educatie si formare profesionala de a oferi cursuri de business in agricultura (universitatea din Ruse, scoala Obrazcov chiflik,Colegiul Agricol).

3. Aplicarea infrastructurii educationale existente pentru furnizarea de specialisti de inalta calificare prin procesul permanent de training professional al angajatilor si calificarea somerilor

4. Folosirea fondurilor UE pentru dezvoltarea noilor nise din productie si crearea fortei de munca din agricultura.

5. Formarea administratiei municipale in aplicarea tehnologiilor IT, etc.Amenintari

1.Management inefectiv in zonele rurale al resurselor financiare obtinute prin programele europene si alti donatori , datorita nivelului necorepunzator de educatie si a slabei capacitati a administratiei municipale.

2. Tendinta de crestere a numarului populatiei fara educatie corespunzatoare .

3. Procent scazut al persoanelor care vor sa studieze agricultura.

4. Mediul social si tendintele demografice

Puncte tari

1. Cresterea relativa a numarului de angajati in municipalitatile Ivanovo, Slivo pole, Biala*

2. Un process de munca orientat catre un scop a inceput ca o contributie a institutiilor de stat pentru imbunatatirea climatului de afaceri si a mediului social al regiunii.Puncte slabe

1. Nivel ridicat de somaj in municipalitatile rurale din districtul Ruse.

2. Scaderea populatiei in zonele rurale, datorita cresterii negative a populatiei si a migratiei catre centrul districtului si localitatile din afara districtului

3. Standard economic si social de viata in municipalitatile rurale.

4.Tendinte de imbatranire ale populatiei din municipalitatile rurale din districtul Ruse.

Oportunitati

1. Cresterea diversificarii economice a municipalitatilor si crearea de noi locuri de munca

2. Dezvoltarea viitoare a infrastructurii sociale- gradinite, spitale, scoli, biblioteci,etc. Amenintari

1. migratia populatia la orase datorita inegalitatii evidente dintre municipalitatile rurale si orase din punctual de vedere al oportunitatilor economice pentru dezvoltarea si furnizarea de locuri de munca

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

PAGE 4Coninutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.

_1253422865.

_1251799493.

Documents

Stadiu Actual Ruse