STAGIARI AN III

1. Sunteţi interesat sã deveniţi acţionar la întreprinderea AVÂNTUL S.A. Din surse mai

mult sau mai puţin oficiale aflaţi urmãtoarele informaţii:

– capitalul social al întreprinderii este de 500 mld. lei şi a crescut de 5 ori de la data

înfiinţãrii întreprinderii;

– întreprinderea a fost întotdeauna profitabilã;

– dividendul pe acţiune este de 50.000 lei şi este superior dividendelor aferente

majoritãţii celorlalte titluri cotate pe piaţa de capital;

– întreprinderea a emis în trecut obligaţiuni care în urmãtorii 3 ani se vor converti în

acţiuni;

– managerii întreprinderii sunt remuneraţi în funcţie de profitul obţinut.

Sunt suficiente informaţiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?

2. Sunteţi managerul întreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producţia şi

comercializarea de confecţii. Vã aflaţi în momentul renegocierii contractului cu un client.

Din analiza situaţiilor financiare, dar şi din alte surse, sunteţi în posesia urmãtoarelor

informaţii:

– clientul şi-a majorat capitalul social prin aport în numerar;

– anual este raportat un profit modest;

– îndatorarea pe termen scurt este excesivã;

– o parte semnificativã din datoriile faţã de furnizori nu a fost achitatã în cursul

exerciţiului anterior;

– clientul se aflã în litigiu cu doi furnizori importanţi;

– în ultimul exerciţiu financiar clientul a procedat la vânzarea masivã de mijloace fixe.

Veţi decide continuarea relaţiilor contractuale cu acest client?

3. Faceţi parte din delegaţia întreprinderii BUMERANGUL S.A., numitã pentru a negocia

un contract cu un client din S.U.A. Deoarece preţul produselor oferite de întreprindere

este mai mic decât preţul minim admis de legea concurenţei din S.U.A., se apeleazã la

un intermediar (o întreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv.

Condiţiile contractuale sunt agreate atât de întreprinderea d-voastrã cât şi de partea

israelianã. La sfârşitul anului creanţa faţã de clientul din Israel este considerate

irecuperabilã. Care credeţi cã ar putea fi cauzele unei asemenea situaţii?

4. Întreprinderea are în planul de investiţii achiziţia unui utilaj (costul de achiziţie este de

200.000.000 lei) a cãrei duratã de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe

termen lung (imobilizat). Finanţarea se va face printr-un credit. Întreprinderea are

posibilitatea sã finanţeze achiziţia utilajului prin credite bancare. Posibilitãţile de

creditare sunt urmãtoarele:

Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 6 luni, cu o dobândã de 30% pe an;

Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 7 ani, cu o dobândã de 15% pe an;

Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 10 ani, cu o dobândã de 10% pe an.

Care ar fi opţiunea corectã pentru ca întreprinderea sã-şi asigure echilibrul financiar?

5. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în mii lei): cheltuieli cu chiriile 40.000; acţiuni

proprii rãscumpãrate în vederea anulãrii lor 100.000; valoarea mijloacelor fixe deţinute

în leasing financiar 175.000; obligaţiuni cumpãrate de la întreprinderea BETA 60.000

(din care obligaţiuni în valoare de 10.000 vor fi rãscumpãrate de întreprinderea emitentã

în anul urmãtor); fond comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de

întreprindere); cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 30.000; amortizarea mijloacele fixe

deţinute în leasing financiar 50.000; cheltuieli de constituire 10.000; proiectul de

dezvoltare A a ocazionat cheltuieli de 80.000, iar proiectul B cheltuieli de 90.000 (doar

pentru proiectul B existã certitudinea raţionalã cã întreprinderea va obţine avantaje

economice viitoare); cheltuieli de cercetare 60.000; acţiuni proprii rãscumpãrate în

vederea garantãrii unui credit pe termen lung 200.000. Identificaţi activele imobilizate şi

precizaţi care este totalul acestora.

Variante de rãspuns:

a) 835.000;

b) 815.000;

c) 775.000;

d) 865.000;

e) 975.000.

6. Pe baza urmãtoarelor informaţii, determinaţi valoarea bilanţierã a activelor

imobilizate, a activelor circulante şi a capitalurilor proprii:

– împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;

– construcţii 954.000 u.m.;

– provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.;

– investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;

– materiale consumabile 268.000 u.m.;

– furnizori-debitori 64.125 u.m.;

– provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.850 u.m.;

– amortizarea construcţiilor 354.000 u.m.;

– rezerve 280.500 u.m.;

– subvenţii pentru investiţii 65.000 u.m.;

– capital social 800.000 u.m.;

– titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m.;

– mãrfuri 65.000 u.m.;

– terenuri 255.000 u.m.;

– rezultat reportat 56.000 u.m.

7. Determinaţi cifra de afaceri netã şi rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA,

despre care se cunosc urmãtoarele informaţii (valori exprimate în mii lei): venituri din

vânzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 50.000.000;

TVA colectatã 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii şi

redevenţe 10.000.000; cheltuieli cu remuneraţiile personalului 20.000.000; subvenţii

pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar

15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime).

8. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (acţiuni) emise de BETA la un preţ de

vânzare de 120.000 lei/acţiune. ALFA a achiziţionat titlurile BETA la un preţ de 100.000

lei/acţiune. Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceastã tranzacţie?

9. Determinaţi marja brutã pentru societatea BETA, despre care se cunosc urmãtoarele

informaţii (în mii lei): venituri din vânzarea produselor finite 100.000.000; TVA colectatã

25.000.000; venituri din vânzarea de semifabricate 25.000.000; venituri din vânzarea

mãrfurilor 15.000.000; intrãri de produse finite 65.000.000; ieşiri de produse finite

36.000.000; cheltuieli cu mãrfurile 10.000.000; intrãri de semifabricate 2.000.000; ieşiri

de semifabricate 1.000.000.

10. Se considerã urmãtoarele structuri bilanţiere:

a) creanţe clienţi ce se vor realiza în cadrul ciclului normal de exploatare, dar într-o

perioadã mai mare de 1 an de la data închiderii exerciţiului;

b) datorii furnizori cu scadenţã în cadrul urmãtoarelor 12 luni care succed datei

închiderii exerciţiului;

c) titluri negociabile pe piaţã a cãror realizare se prevede într-un termen mai mare de 1

an de la data închiderii exerciţiului;

d) creanţe clienţi ce se vor realiza în cadrul ciclului normal de exploatare, dar într-o

perioadã mai micã de 12 luni de la data închiderii exerciţiului;

e) partea rambursabilã pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung;

f) partea scadentã la o datã superioarã unui an a unui împrumut obligatar.

În conformitate cu norma internaţionalã IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare“,

constituie elemente necurente:

a) 1+3+6;

b) 1+2+4+5;

c) 1+5+6;

d) 3+6;

e) 5+6.

11. Se cunosc urmãtoarele informaţii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000;

venituri în avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli de

constituire 200.000; conturi la bãnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane

pentru deprecierea mãrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în

avans 6.000.000; dividende de platã 2.000.000; titluri de participare 3.000.000;

amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu

scadenţa mai mare de un an); prime de rambursare a obligaţiunilor 200.000; clienţi

800.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2.000.000 (din care cu scadenţa în

anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total

activ“ şi „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente):

a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000;

b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;

c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000;

d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000;

e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.

12. Se dau urmãtoarele informaţii: capital social 1.500.000; venituri în avans 100.000;

provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 50.000; provizioane pentru garanţii

acordate clienţilor 700.000; credite primite de la bãnci 2.000.000 (din care cu scadenţa

în anul urmãtor 200.000); clienţi creditori 100.000; clienţi 500.000; cheltuieli în avans

400.000; titluri de participare 720.000 (din care titluri în valoare de 20.000 vor fi vândute

în anul urmãtor); subvenţii pentru investiţii 300.000; casa şi conturi la bãnci 2.000.000;

furnizori 500.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 200.000); cifra de afaceri

1.000.000; mãrfuri 600.000; fond comercial 5.000.000. Valoarea postului „Active

circulante respectiv obligaţii curente nete“ (Fondul de Rulment) este de:

a) 1.870.000;

b) 2.628.000;

c) 2.670.000;

d) 2.570.000;

e) 2.550.000.

13. Se cunosc urmãtoarele informaţii cu privire la societatea GAMA: venituri din

vânzarea produselor finite 50.000.000 lei, venituri din vânzarea semifabricatelor

30.000.000.lei, venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 10.000.000 lei, venituri

din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din subvenţii

de exploatare pentru plata personalului 3.000.000 lei, subvenţii pentru investiţii

2.500.000 lei, venituri din titluri de participare 2.000.000 lei, cheltuieli cu personalul

5.500.000 lei. Valorile cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare şi a rezultatului

financiar al societãţii GAMA sunt:

a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;

b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;

c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei;

d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;

e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei.

14. Care este mãrimea ajustãrii valorii imobilizãrilor corporale şi necorporale,

cunoscându-se urmãtoarele elemente (valorile sunt exprimate în mii lei): cheltuieli cu

despãgubiri, donaţii şi activele cedate 5.000, venituri din vânzarea activelor şi alte

operaţii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

8.000, venituri din creanţe reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea

imobilizãrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea

imobilizãrilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 2.000.

a) 11.200 mii lei;

b) – 10.000 mii lei;

c) 1.200 mii lei;

d) – 3.800 mii lei;

e) 2.000 mii lei.

15. Întreprinderea BETA achiziţioneazã o clãdire. Existã posibilitatea ca aceasta sã fie

încadratã în categoria stocurilor?

16. Întreprinderea ALFA achiziţioneazã 5.000 de perechi de pantofi, de la furnizorul

extern BETA, la un preţ de 25 euro/pereche. Cursul de schimb la data achiziţiei este de

38.150 lei/euro, taxa vamalã este de 2%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Pentru a

aduce marfa în unitate, ALFA primeşte de la o societate de transport o facturã în

valoare 8.330.000 lei (din care TVA 19 %). Determinaţi costul de achiziţie al mãrfurilor.

17. Determinaţi costul de achiziţie al unui stoc de materii prime, cunoscând urmãtoarele

informaţii: preţul de achiziţie 60.000.000 lei, reducere comercialã de care se beneficiazã

de 2 %, cheltuieli de transport 2.500.000 lei, cheltuieli cu manipularea 800.000 lei, TVA

19%, amortizarea clãdirii unde se aflã sediul firmei 800.000.000 lei, cheltuieli cu

iluminarea secţiilor de producţie 9.000.000 lei.

18. Determinaţi costul de producţie pentru produsul finit PF dispunând de urmãtoarele

informaţii:

– cheltuieli cu materialele directe: 500.000.000 lei;

– cheltuieli cu manopera directã: 100.000.000 lei;

– cheltuieli indirecte de producţie: 700.000.000 lei, din care 500.000.000 lei sunt

variabile;

– cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ: 100.000.000 lei;

– cheltuieli cu iluminatul şi încãlzirea magazinului de desfacere: 50.000.000 lei.

– cheltuieli cu publicitatea: 25.000.000 lei.

În urma procesului de producţie se obţin 500 buc. produs finit PF. În condiţii normale,

ţinând cont de pierderile generate de revizia lunarã a utilajelor, se obţin 600 buc. produs

finit PF.

19. În urma procesului de producţie se obţin: 1.000 buc. produs principal P şi 50 buc.

produs secundar PS. Dupã obţinerea lui P, PS este supus unor prelucrãri suplimentare

care ocazioneazã cheltuieli de 1.500.000 lei. Preţul de vânzare pe piaţã a lui PS în

condiţii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vânzarea acestuia

sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obţinerea lui P şi PS sunt de

150.000.000 lei. Determinaţi costul de producţie al produsului P.

20. Întreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obţinute la un cost de

150.000.000 lei. Valoarea realizabilã netã a stocului la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1 este

de 170.000.000 lei şi respectiv 130.000.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile

efectuate la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1?

La ce valoare apare stocul în bilanţul exerciţiului N?

21. Despre un stoc de marfã se cunosc urmãtoarele informaţii:

– stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.;

– achiziţie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%;

– vânzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%;

– achiziţie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%;

– vânzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%.

Determinaţi valoarea ieşirilor din stoc şi a stocului final, ştiind cã întreprinderea

utilizeazã metoda FIFO.

22. Dacã preţul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul în contul de profit

şi pierdere al aplicãrii metodei procentului de avansare? Cum apreciaţi aceastã situaţie?

23. Întreprinderea ALFA utilizeazã metoda terminãrii lucrãrilor. Ea a înregistrat variaţii

mari ale numãrului de contracte terminate în ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidenţa

acestor variaţii?

24. Dacã procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferenţa între rezultatul

contabil şi rezultatul real al stadiului de avansare a lucrãrilor? Cum apreciaţi aceastã

diferenţã?

25. Pornind de la exemplul anterior şi cunoscând cã preţul de facturare al lucrãrii este

de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate în N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de

2.850.000 mii lei, care va fi incidenţa asupra Contului de profit şi pierdere al exerciţiului

N+2? Cum apreciaţi aceastã situaţie?

26. La 31.12.N, întreprinderea ALFA are în stoc 200 kg produs P în curs de execuţie cu

un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizãrii şi vânzãrii produsului în

curs de execuţie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obţinut cu ajutorul lui

ALFA se vinde pe piaţã cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obţinute şi 300 kg

produs finit. La începutul perioadei nu exista producţie în curs de execuţie. Cheltuielile

necesare obţinerii produselor finite şi în curs de execuţie au fost de 20.000.000 lei. În

bilanţul contabil, stocul de producţie în curs de execuţie este evaluat la:

a) 5.000.000 lei;

b) 2.500.000 lei;

c) 8.000.000 lei;

d) 15.000.000 lei;

e) 20.000.000 lei.

27. La începutul lunii martie N, societatea comercialã ALFA S.A. prezintã urmãtoarea

situaţie privind stocurile de mãrfuri: Stoc iniţial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg.

În cursul lunii au loc operaţiile:

– 03.03.N: achiziţie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.;

– 05.03.N: vânzare de 250 kg.;

– 10.03.N: achiziţie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.;

– 25.03.N: vânzare de 500 kg.

La cât evaluaţi ieşirile (E) şi stocul final (Sf) dacã societatea practicã procedeul CMP

calculat dupã fiecare intrare în stoc?

a) E = 850.000; Sf = 20.000;

b) E = 1.072.500; Sf = 32.500;

c) E = 1.060.000; Sf = 20.000;

d) E = 1.060.000; Sf = 32.500;

e) E = 1.062.750; Sf = 29.640;

28. Întreprinderea ALFA vinde mãrfuri în consignaţie în urmãtoarele condiţii: preţul de

vânzare 100.000.000 lei, din care 10.000.000 lei reprezintã comisionul sãu. Care este

suma venitului obţinut de ALFA din aceastã tranzacţie?

29. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un preţ de vânzare de

200.000.000 lei. Preţul stabilit include o sumã de 20.000.000 lei aferentã serviciilor de

personalizare a programului la nevoile întreprinderii şi de actualizare a acestuia la noile

prevederi legislative. Când recunoaşte societatea ALFA veniturile din serviciile

prestate?

30. La 1 iulie N, societatea ALFA achiziţioneazã 5.000 acţiuni GAMA la preţul de

achiziţie de 100.000 lei/acţiune. Pe 30 septembrie N+1, ALFA primeşte dividende

pentru acţiunile GAMA în numele exerciţiului N în valoare de 10.000 lei/acţiune. Care

sunt înregistrãrile efectuate de ALFA cu privire la acest plasament în exerciţiile N şi

N+1?

31. Cifra de afaceri a unei întreprinderi ce realizeazã vânzãri prin corespondenţã, cu

clauzã de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile aratã cã 3% din produse sunt

returnate. Marja brutã medie practicatã de întreprindere este de 14%. Care din

urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

a) întreprinderea nu recunoaşte venitul din vânzare deoarece încasarea acestuia este

incertã;

b) întreprinderea recunoaşte venituri la limita costurilor angajate pentru vânzarea

produselor sale;

c) întreprinderea recunoaşte venituri din vânzãri de 250.000.000 lei şi constituie un

provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 1.050.000 lei ;

d) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 248.950.000 lei;

e) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 35.000.000 lei.

32. Cheltuielile şi veniturile legate de aceeaşi tranzacţie sau eveniment sunt

recunoscute simultan (principiul conectãrii cheltuielilor la venituri). Care este tratamentul

contabil, dacã cheltuielile nu pot fi evaluate fiabil?

a) Venitul este recunoscut, iar cheltuielile vor fi recunoscute atunci când vor putea fi

evaluate fiabil;

b) Venitul este recunoscut şi va fi recunoscutã şi o cheltuialã egalã cu acesta;

c) Venitul este recunoscut dacã s-a încasat o contraprestaţie din vânzare;

d) Nu se înregistreazã nimic pentru tranzacţie, iar orice contraprestaţie primitã se

înregistreazã ca o datorie;

e) Nici una din variantele de mai sus.

33. Multe din întreprinderile româneşti au fost vândute la un preţ inferior valorii

contabile. Care consideraţi cã ar fi cauzele?

34. Societatea comercialã ALFA S.A. achiziţioneazã un mijloc fix. La ce valoare va fi

înregistrat în contabilitate mijlocul fix dacã se cunosc:

– preţul de cumpãrare negociat 5.000.000 lei;

– cheltuielile de transport: 500.000 lei;

– dobânzile aferente creditelor bancare contractate pentru producţia cu ciclu lung de

fabricaţie: 20.000.000 lei;

– cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi:

15.000.000 lei;

– cheltuielile cu punerea în funcţiune a mijlocului fix: 700.000 lei;

Variante de rãspuns:

a) 5.000.000 lei;

b) 5.700.000 lei;

c) 6.200.000 lei;

d) 26.200.000 lei;

e) 5.500.000 lei.

35. Întreprinderea ALFA achiziţioneazã un echipament tehnologic. Ea primeşte odatã cu

acesta douã produse program. Produsul A este utilizat pentru acţionarea automatã şi

controlul echipamentului, iar produsul B este utilizat pentru analiza rentabilitãţii acestuia.

Factura cuprinde:

– preţul echipamentului: 500.000.000 lei;

– cheltuieli de transport şi montaj: 100.000.000 lei;

– produsul program A: 50.000.000 lei;

– produsul program B: 10.000.000 lei.

Care este tratamentul contabil al intrãrii acestor active?

36. Întreprinderea ALFA demareazã un proces de cercetare şi de dezvoltare a unui nou

produs program. Procesul se întinde pe durata unui an şi jumãtate, între 01.01.N şi

30.06.N+1 şi presupune parcurgerea urmãtoarelor etape:

– 01.01.N –31.03.N – documentarea şi testarea programelor informatice similare de pe

piaţã; etapa a generat costuri de 50 mil. lei;

– 01.04.N – 10.06.N – elaborarea planului de creare şi dezvoltare a programului,

inclusiv al caietului de sarcini; etapa a generat costuri de 20 mil. lei;

– 11.06.N – 30.06.N+1 – designul, crearea şi testarea programului informatic; etapa a

generat costuri totale de 180 mil. lei; costurile perioadei 01.11.N – 31.12.N sunt de 40

mil. lei iar cele aferente perioadei 01.01.N+1 – 30.06.N+1 sunt de 80 mil. lei. Data de

recunoaştere a eforturilor pentru programul informatic este 01.11.N. Care este

tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de procesul de dezvoltare a programului

informatic?

37. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmãtoarele informaţii:

– a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N, la costul de 10.000 u.m.;

– durata de utilitate a fost estimatã la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere

a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.;

– rata dobânzii de piaţã a fost estimatã astfel:

Ani N N+1 N+2 N+3

Rata dobanzii 12% 15% 16% 20%

– la sfârşitul exerciţiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului şi de refacere

a amplasamentului au fost reestimate la 1.500 u.m. iar rata dobânzii de piaţã a fost

reestimatã la 14% pentru N+3. Înregistrãrile contabile privind provizionul pentru

dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciţiului N+2 sunt:

a) 666 = 1513 230

2131 = 1513 404

b) 666 = 1513 230

1513 = 7812 404

c) 6812 = 1513 1.164

d) 666 = 1513 230

1513 = 2131 352

e) 666 = 1513 230

6812 = 1513 404

38. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmãtoarele informaţii:

– a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N, la costul de 50.000 u.m.;

– durata de utilitate a fost estimatã la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere

a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.;

– rata dobânzii de piaţã a fost estimatã astfel:

Ani N N+1 N+2 N+3

Rata dobanzii 10% 12% 15% 17%

– la sfârşitul exerciţiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului şi de refacere

a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m., iar rata dobânzii de piaţã a fost

reestimatã la 14% pentru N+3. Înregistrãrile contabile privind provizionul pentru

dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciţiului N+2 sunt:

a) 666 = 1513 223

105 = 1513 200

6812 = 1513 283

b) 666 = 1513 223

105 = 1513 229

c) 2131 = 1513 229

666 = 1513 29

d) 666 = 1513 223

2131 = 1513 200

6812 = 1513 29

e) 105 = 1513 452

39. Nu pot fi incluse în valoarea unei imobilizãri corporale urmãtoarele cheltuieli:

1. cheltuielile cu serviciile acordate dupã vânzare;

2. cheltuielile cu renovarea care pot fi recuperate prin utilizarea viitoare a activului;

3. cheltuielile cu reparaţiile de volum mare care amelioreazã performanţa activului;

4. cheltuielile cu adoptarea unui nou procedeu de producţie care diminueazã costurile;

5. cheltuielile de întreţinere.

a) 1+2+5;

b) 2+3+4;

c) 1+4+5;

d) 2+4+5;

e) 2+3+5.

40. În exerciţiul N, întreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program

informatic. Cheltuielile au inclus modificarea designului,  creşterea rapiditãţii de

prelucrare a datelor şi adaptarea pentru lucrul în reţea. Valoarea totalã a modernizãrii s-

a ridicat la 50.000.000 lei. Costul de achiziţie al programului informatic este de

200.000.000 lei iar amortizarea cumulatã la data încheierii modernizãrii este de

100.000.000 lei. Durata de viaţã utilã este de 4 ani iar amortizarea este liniarã. Analizaţi

influenţele modernizãrii asupra programului informatic.

41. Care ar fi valoarea amortizãrii, dacã valoarea rezidualã este de 17.000.000 lei?

42. Fie un utilaj amortizabil pe o duratã de 8 ani, începând cu 1 ianuarie N, prin metoda

degresivã. Valoarea amortizabilã este de 80.000 u.m. iar coeficientul de degresie este

de 2. La sfârşitul exerciţiului N+2, amortizarea cumulatã şi valoarea rãmasã

neamortizatã sunt de:

a) 62.450; 33.750;

b) 46.250; 37.530;

c) 25.642; 75.330;

d) 62.450; 37.530;

e) 46.250; 33.750.

43. Despre un utilaj se cunosc urmãtoarele informaţii:

– cost de achiziţie 120.000.000 lei;

– durata de amortizare 10 ani;

– metoda de amortizare liniarã;

– valoarea rezidualã estimatã 20.000.000 lei.

La sfârşitul celui de-al patrulea an, se trece la metoda de amortizare degresivã.

Coeficientul de degresie este 2. Se reestimeazã durata de utilizare la 8 ani iar valoarea

rezidualã la 15.000.000 lei. La sfârşitul celui de-al cincilea an valoarea rezidualã este

reestimatã la 0. Sã se întocmeascã tabloul de amortizare al utilajului.

44. O întreprindere deţine un mijloc fix dobândit la începutul exerciţiului N la costul de

50.000.000 lei. Durata de viaţã utilã este estimatã la 10 ani iar metoda de amortizare

utilizatã este cea liniarã. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciazã cã durata de viaţã

utilã care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7

ani (durata rãmasã este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivã şi se

stabileşte un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix în

bilanţul exerciţiului N+3?

45. O întreprindere procedeazã la reevaluarea construcţiilor sale. Costul istoric

(valoarea brutã) al construcţiilor este de 400.000.000 lei, amortizãrile cumulate de

130.000.000 lei, iar valoarea actualã de 500.000.000 lei. Care dintre urmãtoarele valori

exprimã rezerva din reevaluare, în condiţiile în care aceasta este prima reevaluare a

acestei categorii de imobilizãri?

a) 100.000.000 lei;

b) 370.000.000 lei;

c) 230.000.000 lei;

d) 270.000.000 lei;

e) –30.000.000 lei.

46. Întreprinderea ALFA a achiziţionat la începutul exerciţiul N un program informatic cu

100.000.000 lei (durata de utilitate este estimatã la 5 ani). În N+1, managerii au

determinat o reducere de valoare a programului, deoarece valoarea justã este de

50.000.000 lei. În N+2, valoarea justã a programului informatic este estimatã la

80.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al reevaluãrilor efectuate asupra

programului informatic?

47. La începutul exerciţiului N, întreprinderea a achiziţionat echipamente tehnologice la

costul de 200.000.000 lei. Durata de utilitate a acestora este estimatã la 20 de ani iar

amortizarea se calculeazã prin metoda liniarã. Pe durata de utilizare a echipamentelor

s-a procedat la urmãtoarele reevaluãri:

– la sfârşitul exerciţiului N+2, când valoarea justã a activelor a fost de 250.000.000 lei.

Durata de utilitate este reestimatã la 19 ani (au mai rãmas 16 ani) în exerciţiul N-3.

– la sfârşitul exerciţiului N+4, când valoarea justã a activelor a fost de 200.000.000 lei;

la sfârşitul exerciţiului N+5, durata de utilitate este reestimatã la 15 ani (au mai rãmas

10 ani).

– la sfârşitul exerciţiului N+6, când valoarea justã a fost de 90.000.000 lei; la sfârşitul

exerciţiului N+7, durata de utilitate este reestimatã la 16 ani (au mai rãmas 9 ani).

– la sfârşitul exerciţiului N+10, când valoarea justã a fost de 70.000.000 lei.

Care este tratamentul contabil al reevaluãrilor echipamentelor tehnologice?

48. Întreprinderea ALFA deţine o marcã de fabricaţie achiziţionatã cu 800 mil. lei. Ea

este reevaluatã la sfârşitul exerciţiului N când amortizarea cumulatã este de 400 mil. lei

iar valoarea reevaluatã este de 500 mil. lei. Durata de viaţã estimatã a mãrcii este de 10

ani iar amortizarea este liniarã. Determinaţi rezerva din reevaluare care va fi realizatã

anual.

49. S.C. ALFA S.A. deţine un teren achiziţionat în exerciţiul N la costul de 50.000.000

lei. La sfârşitul exerciţiului N+5 valoarea justã a terenului este de 70.000.000 lei.

Terenul este vândut în exerciţiul N+7 la preţul de vânzare de 60.000.000 lei. Care este

tratamentul contabil al rezervei din reevaluare?

50.  Se importã un echipament tehnologic. Factura externã cuprinde: preţ negociat

10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro şi asigurarea de 200 euro. Taxa vamalã

este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de

40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un

cãrãuş la 20.000.000 lei. Se efectueazã cheltuieli cu manipularea, montajul şi probele

tehnologice în valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizatã intrarea

echipamentului tehnologic?

a) 530.000.000 lei;

b) 591.763.200 lei;

c) 480.720.000 lei;

d) 630.700.000 lei;

e) 497.280.000 lei.

51. Întreprinderea deţine un utilaj achiziţionat cu 300.000.000 lei şi a cãrui duratã de

viaţã utilã este estimatã la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 ştiind cã

întreprinderea utilizeazã metoda SOFTY degresivã?

a) 40.000.000 lei;

b) 150.000.000 lei;

c) 20.000.000 lei;

d) 30.000.000 lei;

e) 5.000.000 lei.

52. La 1 ianuarie N-1, întreprinderea a achiziţionat un utilaj al cãrui cost de achiziţie

este de 25.000 u.m. Conducerea întreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la

5 ani şi valoarea rezidualã la 5.000 u.m. Întreprinderea utilizeazã metoda liniarã de

amortizare. La sfârşitul exerciţiului N+1, se estimeazã cã durata de utilizare ce

corespunde cel mai bine noilor condiţii este de 10 ani iar valoarea rezidualã apreciatã

din perspective unei posibile vânzãri la sfârşitul duratei de utilizare este de 3.000 u.m.

Întreprinderea trece la metoda degresivã de amortizare, (coeficientul de degresie este

2). Amortizarea aferentã exerciţiului N+2 este de:

a) 3.000 u.m.;

b) 2.250 u.m.;

c) 3.375 u.m.;

d) 2.625 u.m.;

e) 1.750 u.m.

53. Societatea ALFA achiziţioneazã pe data de 25 august anul N

un utilaj care se amortizeazã liniar în 10 ani, costul de achiziţie

210.000 u.m. La 31.12.N+2, societatea decide reevaluarea

valorii rãmase a utilajului, valoarea justã 160.000 u.m. Totodatã,

datoritã schimbãrii condiţiilor de utilizare, durata de viaţã utilã

rãmasã este reestimatã la 5 ani. În condiţiile aplicãrii IAS 16

„Imobilizãri corporale“, amortizarea aferentã exerciţiului N+3

va fi de:

a) 21.000 u.m.;

b) 60.375 u.m.;

c) 53.666 u.m.;

d) 53.333 u.m.;

e) 60.000 u.m.

54. La sfârşitul exerciţiului N, se cunosc urmãtoarele informaţii despre un echipament

tehnologic:

– valoarea contabilã netã este de 200 u.m.;

– cheltuielile cu dezmembrarea sunt reestimate la 1.500 u.m.;

– existã un provizion pentru dezmembrarea echipamentului constatat la o valoare

actualizatã de 1.438 u.m.;

– rata dobânzii de piaţã este reestimatã pentru ultimii doi ani din durata de viaţã utilã la

13% în exerciţiul N+1 şi respectiv la 14% în N+2;

– rata dobânzii de piaţã aferentã exerciţiului încheiat este de 16%.

Înregistrãrile contabile aferente exerciţiului N+1 sunt:

a) 666 = 1513 230

1513 = 213 200

1713 = 7812 204

b) 666 = 1513 230

1513 = 213 404

c) 666 = 1513 230

1513 = 7812 404

d) 666 = 1513 62

6812 = 1513 404

e) 6812 = 1513 62

55. Care din urmãtoarele situaţii constituie un indiciu al existenţei deprecierii unui activ?

a) fluxurile de trezorerie generate de activ sunt semnificativ mai mari decât cele

previzionate;

b) pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate;

c) profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate;

d) utilizarea mai slabã a activului în realizarea altui tip de produs care genereazã fluxuri

de trezorerie superioare celor obţinute potrivit vechii utilizãri;

e) creşterea ratelor dobânzilor pe termen scurt în condiţiile în care activul are o duratã

de viaţã utilã rãmasã semnificativ mai mare;

56. Având în vedere datele aplicaţiei noastre şi ale exemplului de mai sus, care ar fi

rezultatul testului de depreciere dacã rata de actualizare ar fi 20%?

57. Care ar fi raţionamentul corect dacã, pentru producţia obţinutã în SI, nu ar exista o

piaţã activã iar SI ar transfera întreaga producţie secţiei SII? Dar dacã ar exista, totuşi,

o piaţã activã?

58. Întreprinderea ALFA constatã cã utilajul A s-a depreciat dar şi cã utilajele B şi C s-

au apreciat cu mult peste deprecierea lui A. La nivelul UGT reprezentatã de cele 3

utilaje nu existã nici o depreciere. Se ia decizia ca utilajul A sã fie asimilat altei UGT

formatã din utilajele A, D, E. Existã indicii cã D s-a apreciat, iar E a pierdut din valoare.

Dacã se adaugã A la UGT formatã din D şi E rezultã cã noua UGT s-a depreciat. D şi E

erau utilizate pentru obţinerea produsului Y. Operaţia pe care o executã A este inclusã

în funcţiile lui E. Apreciaţi schimbarea UGT ca justificatã?

59. Dacã valoarea de utilitate a echipamentului tehnologic din exemplul anterior este de

330.000.000 lei, care ar fi soluţia contabilã?

60. Întreprinderea achiziţioneazã la începutul exerciţiului N o clãdire la costul de

achiziţie de 500.000.000 lei, durata de utilitate fiind de 20 de ani. Metoda de amortizare

este cea liniarã. Valoarea recuperabilã a clãdirii este estimatã la 400.000.000 lei la

sfârşitul exerciţiului N şi respectiv la 460.000.000 lei la sfârşitul exerciţiului N+1. Care

este tratamentul contabil corect al recunoaşterii şi reluãrii pierderii de valoare, conform

IAS 36?

61. La sfârşitul exerciţiului N, întreprinderea deţine un echipament tehnologic despre

care se cunosc urmãtoarele informaţii:

– valoarea contabilã 700.000 mii lei;

– amortizarea cumulatã 200.000 mii lei;

– valoarea justã minus costurile de cesiune 200.000 mii lei;

– valoarea de utilitate 350.000 mii lei;

– rezervã din reevaluare existentã 70.000 mii lei.

La sfârşitul exerciţiului N+1, valoarea justã a echipamentului este de 520.000 mii lei iar

durata de amortizare este reestimatã la 5 ani. Care sunt înregistrãrile contabile privind

recunoaşterea şi reluarea deprecierii echipamentului tehnologic?

a) În exerciţiul N:

105 = 213 70.000.000

6813 = 2913 80.000.000

În exerciţiul N+1:

2913 = 7813 80.000.000

2131 = 105 40.000.000

b) În exerciţiul N:

6813 = 2913 150.000.000

În exerciţiul N+1:

2913 = 7813 80.000.000

2131 = 105 70.000.000

c) În exerciţiul N:

105 = 213 70.000.000

6813 = 2913 80.000.000

În exerciţiul N+1:

2913 = 7813 80.000.000

2131 = 105 320.000.000

d) În exerciţiul N:

105 = 213 70.000.000

6813 = 2913 80.000.000

În exerciţiul N+1:

2131 = 105 80.000.000

2913 = 7813 40.000.000

e) În exerciţiul N:

6813 = 2913 150.000.000

În exerciţiul N+1:

2913 = 7813 150.000.000

62. O UGT este alcãtuitã din activele A, B şi C care au o valoare contabilã netã de

100.000.000 lei, 50.000.000 lei şi respective de 150.000.000 lei. Valoarea recuperabilã

a UGT este de 200.000.000 lei. Pentru activul A, poate fi determinat preţul de vânzare

iar acesta este de 75.000.000 lei, iar pentru celelalte douã active nu pot fi determinate

nici preţul net de vânzare şi nici valoarea de utilitate. Cum este alocatã deprecierea

UGT între activele componente?

a) 33,3 mil. lei; 16,67 mil. lei; 50 mil. lei;

b) 25 mil. lei; 18,75 mil. lei; 56,25 mil. lei;

c) 33,3 mil. lei; 33,3 mil. lei; 33,4 mil. lei;

d) 100 mil. lei; 0 mil. lei; 0 mil. lei;

e) 0 mil. lei; 25 mil. lei; 75 mil. lei.

63. Nu intrã în aria de aplicabilitate a IAS 36:

a) investiţiile în filiale;

b) investiţiile în întreprinderile asociate;

c) întreprinderile în asocierile în participaţie;

d) imobilizãrile corporale;

e) investiţiile imobiliare evaluate la valoarea justã, potrivit IAS 40.

64. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã, potrivit IAS 36:

a) unitãţile generatoare de trezorerie care conţin fond commercial sunt testate pentru

depreciere atunci doar când existã indicia de depreciere;

b) fiecare UGT sau grup de UGT cãrora le este locat fond comercial reprezintã cel mai

redus nivel la care fondul comercial este monitorizat în scopuri manageriale;

c) unitãţile generatoare de trezoerie ce conţin fond commercial pot fi mai mari decât

segmentele utilizate în raportarea pe segmente, conform IAS 14;

d) fondul comercial este testat pentru depreciere la fel ca activele suport;

e) fondul comercial trebuie alocat fiecãrei UGT indentificate

65. Care din afirmaţiile de mai jos este adevãratã cu privire la evaluarea unui activ

necurent clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii:

a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã şi valoarea justã minus cheltuielile

de cesiune;

b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabilã şi valoarea justã minus cheltuielile

de cesiune;

c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã şi valoarea justã;

d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã şi valoarea recuperabilã;

e) va continua sã fie amortizat.

66. Pierderea din depreciere pentru un grup de active deţinut în vederea vânzãrii este

alocatã:

a) tuturor activelor grupului proporţional cu valoarea contabilã;

b) tuturor activelor necurente ale grupului proporţional cu valoarea contabilã;

c) întâi fondului comercial şi apoi celorlalte active ale grupului proporţional cu valoarea

contabilã;

d) întâi fondului comercial şi apoi celorlalte active necurente ale grupului ce intrã în aria

de aplicabilitate a IFRS 5 proporţional cu valoarea contabilã;

e) niciuna din variantele de mai sus.

67. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã, potrivit IAS 36?

a) o UGT este cel mai larg grup de active cãruia îi aparţine activul în cauzã;

b) valoarea contabilã şi valoarea recuperabilã ale unei UGT sunt determinate grupând

aceleaşi active şi datorii;

c) o UGT este aceeaşi indiferent dacã testul de dereciere se face la nivelul filialei (în

vederea întocmirii situaţiilor financiare individuale) sau la nivelul grupului;

d) o UGT conţine doar imobilizãri corporale;

e) UGT-urile care conţin imobilizãri necorporale cu duratã de viaţã nedeterminatã sunt

testate pentru depreciere doar când existã indicii de depreciere.

68. Societatea ALFA deţine un utilaj ce urmeazã a fi abandonat şi un grup de active

deţinut în vederea vânzãrii care conţine un echipament, o clãdire, un stoc de marfã şi

un activ de impozit amânat. Care din afirmaţiile de mai jos este adevãratã?

a) utilajul abandonat va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii şi toate activele din

grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;

b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii şi toate activele din

grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;

c) utilajul abandonat are valoare contabilã nulã şi toate activele din grupul deţinut în

vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;

d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii, clãdirea şi

echipamentul din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar

activul de impozit amânat şi stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante;

e) utilajul abandonat va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii, clãdirea şi

echipamentul din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar

activul de impozit amânat şi stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante.

69. Întreprinderea ALFA a cumpãrat o clãdire în exerciţiul N. Durata de viaţã a clãdirii

fusese estimatã, la data achiziţiei, la 50 de ani. În exerciţiul N+30 (30 de ani mai târziu),

ALFA încheie un contract de locaţie cu societatea BETA pentru încã 15 ani. Care este,

în aceastã situaţie, durata economicã de viaţã a clãdirii ce trebuie comparatã cu durata

contactului de locaţie (15 ani) în vederea clasificãrii acestuia?

70. O întreprindere fabricã echipamente speciale dupã necesitãţile clienţilor. Acestea,

fie sunt vândute clienţilor, fie sunt oferite în locaţie pe o perioadã de 10 ani, cu opţiunea

de extindere a duratelor contractelor. Echipamentele au durate de viaţã utilã cuprinse

între 12 şi 15 ani. Echipamentele produse pentru un client nu mai pot fi modificate şi

vândute altuia. În ce categorie pot fi încadrate contractele de locaţie care au ca obiect

un astfel de echipament, din perspectiva locatorului?

71. O societate preia în locaţie un etaj dintr-un bloc cu 4 etaje în centrul capitalei pe o

perioadã de 20 de ani. Durata de viaţã utilã a cãdirii este estimatã la 20 de ani, chiria

anualã plãtitã este de 100.000.000 lei. Aceeaşi societate preia în locaţie pe 20 de ani

parterul unei clãdiri similar din Constanţa cu o duratã de viaţã de 20 de ani, plãtind o

chirie de 10.000.000 lei. Poate managementul sã considere cã obiectul contractelor

este reprezentat doar de clãdiri?

72. La 1.01.N, întreprinderea ALFA preia în locaţie un echipament de la societatea

GAMA în urmãtoarele condiţii:

– durata contractului este de 18 ani;

– durata de viaţã utilã estimatã a echipamentului este de 20 de ani;

– contractul presupune plata unui avans de 10.000.000 lei şi efectuarea a 18 plãţi

anuale de 2.000.000 lei la sfârşitul anului;

– contractul presupune transferul de proprietate la un preţ de 5.000.000 lei (foarte mic

comparativ cu valoarea pe piaţã a echipamentului, deci opţiunea de cumpãrare este

foarte probabil a fi exercitatã);

– rata implicitã a investiţiilor locatorului este de 10%;

– valoarea justã a echipamentului este 28.000.000 lei;

– valoarea rezidualã estimatã la sfârşitul celor 20 de ani este de 2.000.000 lei.

Care sunt înregistrãrile efectuate de ALFA în exerciţiul N+3?

73. Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea XYZ, dacã la 31.12.N+5 valoarea

rezidualã este reestimatã la 6.000.000 lei?

74. Care este rata implicitã a unui contract de locaţie care are urmãtoarele caracteristici:

– 12 redevenţe anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidualã estimatã de locator

la sfârşitul contractului de locaţie 12.000.000 lei, valoarea justã 61.944.941 lei:

a) 12%;

b) 13%;

c) 10%;

d) 9%;

e) 18%.

75. Care este mãrimea investiţiei brute a unui locator într-un contract de locaţie care

prezintã urmãtoarele caracteristici: 12 chirii anuale a 10.000.000 lei fiecare, preţ de

opţiune de 12.000.000 lei, valoarea rezidualã negarantatã 5.000.000 lei:

a) 137.000.000 lei;

b) 122.000.000 lei;

c) 120.000.000 lei;

d) 12.000.000 lei;

e) 5.000.000 lei.

76. Care este mãrimea unei plãţi anuale pentru un contract de locaţie cu urmãtoarele

caracteristici: rata implicitã 10%, valoarea justã a bunului care face obiectul contractului

113.133.624 lei, valoarea rezidualã negarantatã 10.000.000 lei, se efectueazã 14 plãţi

egale:

a) 15.000.000 lei;

b) 12.000.000 lei;

c) 10.000.000 lei;

d) 18.000.000 lei;

e) 9.000.000 lei.

77. Care este valoarea actualizatã a plãţilor minimale ale unui contract de locaţie cu

urmãtoarele caracteristici: 12 plãţi anuale a 14.000.000 lei, valoarea rezidualã garantatã

12.000.000 lei, rata implicitã a dobânzii 10%, valoarea justã a bunului în locaţie

100.000.000 lei:

a) 99.215.255 lei;

b) 100.000.000 lei;

c) 95.391.686 lei;

d) 168.000.000 lei;

e) 180.000.000 lei.

78. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã referitoare la contabilizarea

contractelor de locaţie de cãtre producãtorii locatori?

1) venitul din vânzare este egal cu minimul dintre valoarea justã a bunului şi valoarea

actualizatã a plãţilor minimale de locaţie datorate locatorului;

2) venitul din vânzare întotdeauna egal cu valoarea justã a bunului;

3) costul vânzãrilor este egal cu valoarea contabilã a bunului mai puţin valoarea

actualizatã a valorii reziduale negarantate;

4) costul vânzãrilor este egal cu valoarea contabilã a bunului;

5) costurile efectuate sunt imputate imediat pe cheltuieli o data cu recunoaşterea

venitului din vânzare;

6) costurile efectuate sunt amortizate pe durata contractului.

a) 1+3+5;

b) 1+3+6;

c) 2+4+6;

d) 2+4+5;

e) 1+4+5.

79. Societatea X încheie un contract de locaţie operaţionalã în calitate de locatar. Care

din afirmaţiile de mai jos este adevãratã referitoar la înregistrãrile efectuate de X în

primul an:

a) s-a recunoscut activul primit în locaţie;

b) se înregistreazã amortizarea anualã;

c) se înregistreazã o datorie pentru valoarea redevenţelor de plãtit în contul contractului;

d) se diminueazã lichiditãţile cu valoarea plãţii anuale;

e) nu este afectat bilanţul contabil.

80. Un locator acordã o perioadã de gratuitate de 3 ani pentru un contract de locaţie

simplã pe 20 de ani, acceptând ca locatarul sã nu plãteascã chiria anualã. Locatarul va

plãti o chirie de 5.000.000 u.m din anul 4 pânã în anul 20 al locaţiei. Care este valoarea

venitului recunoscutã de locator în anul 1 şi anul 10 al locaţiei?

a) anul 1 – 0 u.m, anul 10 – 5.000.000 u.m;

b) anul 1– 5.000.000 u.m, anul 10 – 5.000.000 u.m;

c) anul 1 – 4.250.000 u.m, anul 10 – 4.250.000 u.m;

d) anul 1– 4.500.000 u.m, anul 10 – 4.500.000 u.m;

e) nici una din variantele de mai sus.

81. Cheltuielile directe efectuate în contul locaţiei de cãtre locator sunt:

a) pot fi imputate cheltuielile perioadei în cazul unui contract de locaţie operaţionalã;

b) înregistrate ca activ distinct şi amortizate pe durata contractului, în cazul unui

contract de locaţie operaţionalã;

c) incluse în valoarea investiţiei nete, în cazul unui contract de locaţie-finanţare al cãrui

locator este un producãtor;

d) întotdeauna imputate cheltuielilor perioadei, în cazul unui contract de locaţie-

finanţare;

e) incluse în valoarea activului acordat în locaţie şi amortizate pe durata contractului, în

cazul unui contract de locaţie operaţionalã.

82. În care din urmãtoarele situaţii un contract de locaţie poate fi clasificat diferit de

cãtre locatar şi locator?

1) când doar o parte din riscurile şi avantajele asociate proprietãţii au fost transferate la

locatar;

2) valoarea plãţilor minimale diferã la locator şi locatar datoritã implicãrii unei terţe pãrţi

care garanteazã valoarea rezidualã;

3) când este implicatã o terţã parte şi, deşi locatorul nu a transferat cvasitotalitatea

riscurilor şi avantajelor, locatarul a preluat cvasitotalitatea riscurilor şi vantajelor;

4) când tratamentele fiscale prevãd o astfel de încadrare;

5) când se precizeazã în contract cã locatarul şi locatorul impart în mod egal riscurile şi

avantajele şi amândoi vor menţine activul în bilanţ.

a) 2+3;

b) 1+2+3;

c) 1+4;

d) 4;

e) 4+5.

83. Având în vedere elementele urmãtoare, nu corespund noţiunii de subvenţie

guvernamentalã:

1) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi desfãşoarã activitatea în sectoare

recent privatizate;

2) scutirile de la plata impozitului pe profit;

3) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi încep activitatea în regiuni

subdezvoltate;

4) împrumut nerambursabil pentru care nu existã certitudinea respectãrii condiţiilor

ataşate acestuia;

5) intervenţia unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente de

muncã;

6) deducerea fiscalã a amortizãrii accelerate.

a) 1+2+3+4;

b) 2+4+5+6;

c) 1+3+4+6;

d) 3+4+5+6;

e) 2+3+4+6.

84. La 10.09.N se încaseazã o subvenţie pentru investiţii în sumã de 1.000.000 u.m.

pentru finanţarea achiziţiei unei instalaţii al cãrei cost se ridicã la suma de 2.500.000

u.m. Managementul estimeazã o duratã de utilitate a clãdirii de 6 ani iar metoda de

amortizare utilizatã este cea acceleratã. La sfârşitul exerciţiului N+4 instalaţia este

vândutã la preţul de 300.000 u.m. Se cere sã se prezinte incidenţa asupra contului de

profit şi pierdere şi înregistrãrile aferente dacã întreprinderea utilizeazã metoda

recunoaşterii subvenţiei drept venit în avans.

85. Întreprinderea ALFA S.A. primeşte în cursul exerciţiului N o subvenţie de exploatare

de 100.000 u.m. pentru acoperirea consumului de energie electricã şi o subvenţie de

2.500.000 u.m. pentru cifra de afaceri. Se mai cunosc:

– consumul de energie aferent exerciţiului N este de 500.000 u.m.

– veniturile din vânzarea mãrfurilor sunt de 1.200.000 u.m.

– veniturile din producţia vândutã sunt de 3.000.000 u.m.

Se cere sã se prezinte înregistrãrile contabile şi incidenţa în contul de profit şi pierdere

dacã întreprinderea utilizeazã metoda recunoaşterii subvenţiei din exploatare ca venit.

86. La 10 februarie N, întreprinderea ALFA obţine o subvenţie de 2.000.000 u.m. pentru

finanţarea consumului de materii prime. Cheltuielile angajate cu consumul de materii

prime au fost în luna februarie de 5.000.000 u.m. În exerciţiul N+1, administraţia publicã

a informat întreprinderea cã, din motive întemeiate, este obligatã sã ramburseze

integral subvenţia pe care o primise în anul precedent. Care sunt înregistrãrile ce

trebuie efectuate cu ocazia rambursãrii subvenţiei, dacã întreprinderea

utilizeazã:

a) metoda recunoaşterii subvenţiei ca venit;

b) metoda deducerii subvenţiei din cheltuiala de care este legatã.

87. Societatea Beta construieşte o clãdire, finanţatã printr-un credit bancar pe termen

lung care genereazã un cost de 2.000.000 lei. Construcţia este întreruptã pe timpul

iernii (3 luni) ca urmare a inundaţiilor (obişnuite în zonã). Mai include Beta costul

împrumutului special în costul clãdirii pentru lunile de iarnã?

88. La 1.01.N, societatea Beta a împrumutat 80.000.000 lei pentru a finanţa construcţia

unei uzine. Rata dobânzii anualã este de 10%. Suma depãşeşte necesitãţile imediate,

ceea ce determinã plasarea a 20.000.000 lei pe 3 luni, la o ratã a dobânzii anualã de

8%. Care este valoarea cheltuielilor capitalizabile?

a) 7.600.000 lei;

b) 8.000.000 lei;

c) 6.400.000 lei;

d) 6.000.000 lei;

e) 80.000.000 lei.

89. Societatea Alfa realizeazã o imobilizare care îndeplineşte condiţiile pentru

capitalizarea costurilor împrumuturilor. Costul activului, înainte de încorporarea costului

îndatorãrii, este de 400.000.000 lei, iar valoarea recuperabilã este de 380.000.000 lei.

Costul împrumuturilor se ridicã la 10.000.000 lei. Care este tratamentul contabil corect

ce trebuie aplicat de Alfa, potrivit IAS 23?

a) întrerupe includerea în cost a costurilor îndatorãrii;

b) continuã capitalizarea;

c) înregistreazã o cheltuialã cu dobânda de 10.000.000 lei;

d) înregistreazã un venit din dobânzi de 10.000.000 lei;

e) înregistreazã un provizion pentru deprecierea imobilizãrii în valoare de 20.000.000

lei.

90. Nu reprezintã costuri ale îndatorãrii:

a) dobânzile aferente descoperirilor de cont;

b) amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor;

c) redevenţa aferentã contractelor de locaţie operaţionalã;

d) dobânda aferentã creditelor bancare pe termen lung;

e) amortizarea costurilor de emisiune ale împrumuturilor obligatare.

91. Care din urmãtoarele afirmaţii nu este adevãratã potrivit referenţialului internaţional:

a) potrivit tratamentului contabil alternativ permis, costurile îndatorãrii care sunt direct

atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ calificabil sunt incluse în costul

acelui activ;

b) costurile împrumuturilor capitalizate nu trebuie sã depãşeascã costurile angajate în

timpul perioadei respective;

c) stocurile produse în cantitãţi mari şi pe o bazã repetitive într-o perioadã scurtã de

timp nu sunt active calificabile;

d) capitalizarea înceteazã când se realizeazã cea mai mare parte a activitãţilor

necesare pentru pregãtirea activului calificabil în vederea utilizãrii prestabilite.

e) o întreprindere poate sã capitalizeze costurile împrumuturilor pentru anumite active

calificabile şi sã le recunoascã pe cheltuieli pe altele.

92. Societatea ALFA demareazã, la 1.10.N, lucrãrile pentru construcţia unui atelier

pentru care contracteazã, la 1.09.N, un credit bancar de 200.000 u.m., cu o dobândã de

10% pe an. ALFA are şi alte credite nerambursate:

– credit contractat la 1.03.N, pe o duratã de 4 ani, în valoare de 80.000 u.m. şi la o ratã

a dobânzii de 5%;

– credit contractat la 1.10.N-1, pe o duratã de 15 ani, în valoare de 300.000 u.m. şi la o

ratã a dobânzii de 15%.

Cheltuielile angajate în numele proiectului sunt:

Data Cheltuieli

1.10.N 120000

1.11.N 50000

2.12.N 70000

30.12.N 10000

Dobânda capitalizabilã este de:

a) 3.514 u.m.;

b) 3.415 u.m.;

c) 5.413 u.m.;

d) 4.513 u.m.;

e) 4.315 u.m.

93. Nu sunt active calificabile, în sensul normei IAS 23:

a) lucrãrile efectuate de o întreprindere de comunicaţii pentru adaptarea sistemului de

distribuţie;

b) investiţiile imobiliare;

c) stocurile produse în cantitãţi mari şi pe o bazã repetitive într-o perioadã scurtã de

timp;

d) tutunul;

e) tronsoanele de conducte de transport petrol.

94. În care din urmãtoarele situaţii se justificã constituirea unui provision pentru riscuri şi

cheltuieli şi de ce?

a) un furnal are o instalaţie care trebuie înlocuitã la fiecare 5 ani, din motive tehnice;

b) modificãri în sistemul de impozitare a veniturilor reclamã instruirea unei pãrţi a

personalului unui cabinet de consultanţã financiar-contabilã (pânã la închiderea

exerciţiului nu a avut loc nici o instruire);

c) valoarea estimatã a garanţiilor ce vor fi acordate unor viitori clienţi;

d) valoarea garanţiilor acordate actualilor clienţi;

e) o companie aerianã este obligatã prin lege sã facã revizia completã a aeronavelor

sale la fiecare 3 ani.

95. Întreprinderea ALFA a organizat o petrecere de absolvire a facultãţii la care au fost

prezenţi 100 de invitaţi. 5 persoane au decedat, ca urmare a prãbuşirii plafonului

localului. A demarat procedura legalã împotriva întreprinderii ALFA pentru stabilirea

responsabilitãţii acesteia şi plata de daune. Pânã la data aprobãrii situaţiilor financiare

anuale, la 31.12.N, avocaţii ALFA considerã cã este puţin probabil ca aceasta sã fie

gãsitã responsabilã. La 31.12.N+1, datoritã evoluţiei cercetãrilor, avocaţii considerã cã

este probabil ca ALFA sã fie fãcutã responsabilã şi cã va trebui sã plãteascã daune de

cel puţin 500.000 mii lei. Care este tratamentul adecvat, conform IAS 37?

96. O întreprindere are obligaţia de a reface mediul în zona care înconjoarã fabrica.

Potrivit opiniei experţilor, acţiunea se va desfãşura în douã faze distincte: prima fazã, ce

presupune costuri de 200.000.000 lei, constã în eliminarea contaminãrii solului, iar a

doua va începe dupã 3 ani şi va consta în acoperirea zonei cu vegetaţie, costurile

estimate pentru aceasta fiind de 150.000.000 lei. Întreprinderea are un cost al

capitalului (înainte de impozitare) de 10%. Efectuarea cheltuielilor va determina

economii fiscal pentru întreprindere estimate la 20.000.000 lei. Prima fazã va începe în

câteva luni şi va fi finalizatã la 31.12.N+1, moment în care vor fi suportate costurile.

Determinaţi şi înregistraţi provizionul cu refacerea mediului ce va fi recunoscut la

31.12.N.

97. Societatea ALFA s-a angajat prin contract sã construiascã o clãdire. Lucrãrile

trebuie terminate pânã la data de 11.11.N+2. Principalele etape ale realizãrii

contractului sunt urmãtoarele:

– la 11.11.N se semneazã contractul; cu aceastã ocazie s-a stability un preţ de vânzare

revizuibil de 2.200.000 mii lei şi s-a estimate un cost total de producţie de 2.000.000 mii

lei;

– la 31.12.N costul lucrãrilor în curs de execuţie este de 375.000 mii lei;

– la 31.12.N+1 costul lucrãrilor în curs de execuţie este de 1.625.000 mii lei; veniturile

contractului au fost estimate la 2.800.000 mii lei, iar costurile au fost reestimate la

3.200.000 lei;

– 11.11.N+2 se realizeazã facturarea; preţul de vânzare este de 3.000.000 mii lei, iar

costul efectiv este de 3.300.000 mii lei. Sã se determine dacã acest contract este

oneros (deficitar) şi sã se stabileascã incidenţa contabilã a prevederilor IAS 37.

98. La 31.12.N, societatea GAMA determinã valoarea recuperabilã pentru un utilaj pe

care intenţioneazã sã-l cedeze la 150.000.000 lei, valoarea sa contabilã fiind de

200.000.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA înregistreazã la aceastã datã un

provizion pentru deprecierea utilajului în valoare de 50.000.000 lei. Pe 15 februarie N+1,

GAMA vinde utilajul la 100.000.000 lei. GAMA trebuie sau nu sã ajusteze situaţiile

financiare ale exerciţiului N? De ce?

99. Societatea ALFA SA emite 2.000 de acţiuni pe 16 februarie N+1. Este acesta un

eveniment ce determinã ajustarea situaţiilor financiare întocmite pentru exerciţiul N?

100. Societatea BETA S.A. deţine acţiuni la societatea GAMA, evaluate în bilanţ la

100.000.000 lei. Ca urmare a unui scandal financiar în care este implicatã societatea

GAMA, cursul la bursã al acţiunilor sale scade cu 90% în luna februarie N+1. Trebuie sã

ajusteze societatea ALFA valoarea investiţiei în societatea BETA?

101. La 31.12.N, societatea ALFA are datorii faţã de un furnizor german în valoare de

10.000 de euro. Datoria este actualizatã la cursul de închidere de la 31.12. În luna

martie N+1, cursul euro/leu creşte semnificativ.Trebuie sã ajusteze ALFA datoria în

valutã?

102. O întreprindere vinde produse însoţite de un certificat de garanţie care dã dreptul

clienţilor la service gratuit pentru orice tip de defecte ce apar în primele patru luni de la

data cumpãrãrii. Dacã la toate produsele vândute se identificã defecte minore, se vor

înregistra costuri de reparaţie de 5 milioane. Dacã la toate produsele vândute se

identificã defecte majore, se vor înregistra costuri de reparaţie de 10 milioane.

Experienţa întreprinderii şi estimãrile indicã pentru anul care urmeazã cã, dintre

produsele vândute, 80% nu vor înregistra defecte, 15% vor înregistra defecte minore şi

5% defecte majore. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

a) la 31.12. întreprinderea nu constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor

deoarece nu existã o obligaţie actualã;

b) întreprinderea nu constituie un provizion pentru garanţii deoarece nu poate face o

estimare fiabilã a mãrimii acestuia;

c) întreprinderea constituie un provizion pentru garanţii în valoare de 500.000 lei;

d) întreprinderea constituie un provizion pentru garanţii în valoare de 1.250.000 lei;

e) întreprinderea constituie un provizion pentru garanţii în valoare de 750.000 lei.

103. Sunt incluse într-un provizion pentru restructurare urmãtoarele costuri:

a) costuri ocazionate de recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de

restructurare;

b) costuri de marketing;

c) investiţii în noi reţele de distribuţii;

d) pierderile din exploatare pânã la data restructurãrii care nu sunt ocazionate de un

contract oneros;

e) salarii compensatorii acordate salariaţilor disponibilizaţi ca urmare a restructurãrii.

104. Guvernul a introdus o gamã de modificãri a sistemului de impozitare a veniturilor.

Ca rezultat al acestor modificãri, o societate care activeazã în domeniul servicilor

financiare va trebui sã instruiasca o parte importantã a personalului sãu, în conformitate

cu noile reglementãri. La data bilanţului nu a avut loc nici o acţiune de instruire.

Costurile de instruire sunt estimate la 50.000.000 lei. Care din urmãtoarele afirmaţii este

adevãratã?

a) societatea nu recunoaşte un provizion deoarece nu existã o obligaţie la data

bilanţului;

b) societatea recunoaşte un provizion pentru valoarea costurilor estimate cu instruirea;

c) societatea nu recunoaşte un provizion deoarece nu poate face o estimare fiabilã a

ieşirilor de resurse;

d) societatea nu recunoaşte un provizion deoarece costurile cu instruirea sunt

determinate de o acţiune legalã şi nu sunt rezultatul unei decizii a managementului;

e) societatea recunoaşte un provizion deoarece a avut loc evenimentul care genereazã

obligaţia.

105. Societatea ALFA îşi desfãşoarã activitatea în domeniul transporturilor aeriene. Prin

lege este obligatã ca, la fiecare 4 ani, sã revizuiascã aparatele de zbor. Cheltuielile

estimate cu reparaţia sunt de 400.000.000 lei. Care dintre urmãtoarele afirmaţii este

adevãratã:

a) societatea nu are o obligaţie actualã deoarece prin modul sãu de acţiune poate evita

cheltuielile viitoare;

b) societatea constituie un provizion pentru litigii în valoare de 400.000.000 lei;

c) societatea constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 400.000.000

lei;

d) societatea constituie un provizion pentru dezafectarea activelor de 400.000.000 lei;

e) societatea nu poate constitui un provizion deoarece nu poate estima fiabil cheltuielile

cu reparaţiile.

106. Pe 4.04.N+1, Adunarea Generalã a Acţionarilor a societãţii BETA aprobã

dividende în valoare de 30.000.000 lei. Situaţiile financiare nu au fost încã autorizate

pentru depunere. Care din urmãtoarele afirmaţii nu este adevãratã, potrivit IAS 10?

a) societatea BETA efectueazã în exerciţiul N înregistrarea:

129 = 457 30.000.000

Repartizarea Dividende de plata

profitului

b) societatea BETA nu recunoaşte datoria pentru dividendele declarate în exerciţiul N;

c) societatea BETA recunoaşte datoria pentru dividende în exerciţiul N+1;

d) societatea BETA poate face o informare în notele explicative referitoare la declararea dividendelor;

e) societatea BETA poate prezenta valoarea dividendelor în capitalurile proprii din bilanţul exerciţiului N.

107. Care dintre urmãtoarele evenimente conduce la ajustarea situaţiilor financiare ale

societãţii ALFA, la 31.12.N?

a) scãderea, în luna februarie N+1, a cursului bursier al acţiunilor BETA, ca urmare a

unui scandal financiar;

b) emiterea de acţiuni ALFA în luna februarie N+1;

c) creşterea cursului de schimb, în exerciţiul N+1, al unei datorii în devize existente la

31.12.N;

d) reducerea cotei de impozit pe profit la 16% dupã data bilanţului, în condiţiile în care,

la 31.12.N, exista o datorie de impozit amânat calculatã cu cota de 25%;

e) lipsã la inventar constatatã în ianuarie N+1, ca urmare a unei erori de calcul produsã

în exerciţiul N.

108. Evenimentele ulterioare sunt definite de IAS 10 drept:

a) acele evenimente favorabile cât şi nefavorabile ce au loc dupã data la care situaţiile

financiare sunt autorizate pentru depunere;

b) acele evenimente favorabile cât şi nefavorabile ce au loc între data bilanţului şi data

publicãrii situaţiilor financiare;

c) acele evenimente favorabile cât şi nefavorabile ce au loc între data bilanţului şi data

la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru depunere;

d) acele evenimente favorabile cât şi nefavorabile ce au loc dupã data la care situaţiile

financiare sunt publicate;

e) acele evenimente favorabile cât şi nefavorabile ce au loc dupã data bilanţului.

109. Se cunosc urmãtoarele informaţii privind întreprinderea ALFA, la 31.12.N:

1. imobilizãri corporale care au o valoare contabilã de 100.000 mii lei şi o bazã fiscalã

de 80.000 mii lei;

2. plata unei chirii în avans în sumã de 50.000 mii lei, recunoscutã fiscal la momentul

plãţii;

3. rezerva legalã constituitã în sumã de 150.000 mii lei;

4. creanţe clienţi cu valoare brutã de 200.000 mii lei, pentru care s-a constituit un

provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal de 40.000 mii lei;

5. amenzi de plãtit în sumã de 20.000 mii lei (nedeductibile fiscal);

6. dobâzi de plãtit în sumã de 200.000 mii lei, recunoscute fiscal la momentul plãţii;

7. încasarea unei redevenţe în valoare de 60.000 mii lei aferentã exerciţiului urmãtor şi

care este recunoscutã fiscal la momentul imputãrii în contul de profit şi pierdere.

Valoarea diferenţelor impozabile (DI) şi a diferenţelor deductibile (DD) este de:

a) DD = 260.000; DI = 50.000;

b) DD = 240.000; DI = 70.000;

c) DD = 0; DI = 310.000;

d) DD = 310.000; DI = 0;

e) DD = 330.000; DI = 200.000.

110. Managementul societãţii ALFA îşi manifestã intenţia de a achiziţiona din lichiditãţile

obţinute în urma unei vânzãri recente o întreprindere care va genera profituri impozabile

substanţiale. Poate recunoaşte activul de impozit amânat în acest caz?

111. Timp de 6 ani, societatea BETA a obţinut pierderi, motiv pentru care nu a

recunoscut un activ de impozit amânat de 10.000.000 lei. În ultimii 2 ani, BETA a obţinut

profit iar în prima jumãtate a anului curent a urmat aceeaşi tendinţã. Managementul

societãţii BETA doreşte sã recunoascã un activ de impozit amânat de 2.000.000 lei

pentru anul curent şi considerã cã revizuirea rezultatelor viitoare trebuie sã se limiteze

la anul curent dincolo de care ar fi imprudent sã facã astfel de estimãri, datã fiind istoria

pierderilor. Este posibil acest lucru?

112. Întreprinderea BETA are pierderi fiscale neutilizate de 10.000.000 lei. În timpul

exerciţiului N, managementul a achiziţionat filiala B, din tranzacţie rezultând un fond

comercial 12.000.000 lei. Fondul comercial nu este deductibil fiscal. BETA nu a

recunoscut impozit amânat pentru fondul comercial (ca urmare a excepţiei prevazute de

IAS 12). Anterior, managementul nu a recunoscut o creanţã de impozit amânat

deoarece nu era probabil cã vor exista profituri fiscale viitoare pentru a resorbi pierderile

fiscale. Poate managementul sã recunoascã creanţa de impozit amânat pe

considerentul cã existã diferenţe temporare impozabile, rezultate din fondul comercial,

nerecunoscute?

113. Întreprinderea achiziţioneazã un echipament tehnologic la începutul exerciţiului N,

la costul de 100.000 mii lei şi constituie un provizion pentru dezafectarea acestuia în

valoare de 20.000 mii lei. Potrivit IAS 16, valoarea provizionului va fi inclusã în costul

activului. Presupunem cã acest provision nu este deductibil fiscal. Care va fi

raţionamentul corect privind recunoaşterea diferenţelor temporare?

114. La 1.01.N, societatea ALFA achiziţioneazã un echipament al cãrui cost este de

100.000.000 lei pentru a-l utiliza de-a lungul duratei utile de viaţã de 5 ani şi apoi sã îl

cedeze cu o valoare rezidualã 0. Cota de impozitare este de 16%. Amortizarea activului

nu este deductibilã fiscal. La cedare, câştigul din cesiune nu este impozabil, pierderea

din cesiune nu este deductibilã. Ce datorii/creanţe de impozit amânat recunoaşte ALFA

în cei 5 ani de utilizare a activului?

115. Societatea ALFA deţine un utilaj achiziţionat, la 1.01.N, cu 200.000.000 lei. Utilajul

este amortizat din punct de vedere contabil în 10 ani şi fiscal în 5 ani. La 31.12.N,

societatea:

a) constatã o diferenţã temporarã deductibilã de 20.000.000 lei;

b) constatã o diferenţã temporarã impozabilã de 20.000.000 lei;

c) constatã o diferenţã temporarã deductibilã de 20.000.000 lei şi o diferenţã impozabilã

de 20.000.000 lei;

d) constatã o diferenţã permanentã de 20.000.000 lei;

e) nu existã diferenţã între contabilitate şi fiscalitate.

116. În cursul exerciţiului N, s-au plãtit cheltuieli cu chiriile de 30.000.000 lei în contul

exerciţiilor N+1, N+2, N+3. Presupunem cã, din punct de vedere fiscal, chiriile sunt

deduse în anul plãţii (N). Cota de impozit pe profit este de 16%. Conform normei IAS 12

„Impozitul asupra rezultatelor”, la 31.12.N:

a) diminuarea impozitului exigibil în anul N cu 4.800.000 lei este înregistratã în

contabilitate;

b) se recunoaşte un activ de impozit amânat de 4.800.000 lei;

c) se recunoaşte o datorie de impozit amânat de 4.800.000 lei;

d) se recunoaşte o majorare de impozit exigibil în anul N de 4.800.000 lei;

e) nu existã incidenţe pe linie de impozitare.

117. Constituirea unui provizion nedeductibil fiscal pentru creanţele clienţi are drept

consecinţã:

a) diminuarea bazei de impozitare faţã de valoarea contabilã;

b) apariţia unei datorii de impozit amânat;

c) nu este recunoscut nici un impozit amânat deoarece baza de impozitare şi valoarea

contabilã sunt egale;

d) apariţia unei diferenţe temporare deductibile;

e) contabilizarea unui impozit amânat pe seama unei cheltuieli.

118. La începutul exerciţiului N-1, societeatea ALFA contabilizeazã pe cheltuieli

costurile unui proiect de cercetare în sumã de 50.000.000 lei. Din punct de vedere

fiscal, acestea sunt amortizate în 5 ani. Cota de impozitare este de 16%. La 31.12.N,

societatea:

a) contabilizeazã un activ de impozit amânat de 8.000.000 lei;

b) contabilizeazã o datorie de impozit amânat de 8.000.000 lei;

c) recunoaşte o creanţã de impozit amânat de 4.800.000 lei;

d) recunoaşte o datorie cu impozitul exigibil de 4.800.000 lei;

e) nu obţine diferenţe temporare deoarece cheltuielile de cercetare nu apar în bilanţul

contabil.

119. La 31.12.N, un teren are o valoare contabilã de 100 u.m şi o bazã fiscalã de 40

u.m. Cota de impozitare este de 10% dacã terenul este vândut şi 16% în mod normal.

Întreprinderea recunoaşte:

a) o datorie de impozit amânat de 6 u.m;

b) un activ de impozit amânat de 8 u.m;

c) o datorie de impozit amânat de 9,6 u.m dacã terenul este utilizat şi o datorie de 8 u.m

dacã terenul este vândut;

d) un activ de impozit amânat de 9,6 dacã terenul este utilizat;

e) o datorie de impozit amânat de 60 u.m.

120. În urma unei grupãri de întreprinderi, la începutul exerciţiului N rezultã un fond

comercial de 40.000 u.m. În anul N, în urma testului de depreciere se înregistreazã o

pierdere din depreciere pentru fondul comercial de 9.000 u.m, deci fondul comercial are

o valoare contabilã de 31.000 u.m. Autoritatea fiscalã nu recunoaşte deprecierea

fondului comercial. Din punct de vedere fiscal, fondul comercial este amortizat în 20 de

ani. Cota de impozitare este de 16%. Impozitul amânat recunoscut la 31.12.N este:

a) activ de 1.120 u.m;

b) pasiv de 1.120.u.m;

c) activ de 7.000 u.m;

d) pasiv de 7.000 u.m;

e) 0 u.m.

121. La 1.01.N, societatea BETA primeşte o subvenţie pentru investiţii neimpozabilã de

50 mil. lei pentru achiziţia unui utilaj care are un cost de 100 mil. lei, amortizabil liniar în

5 ani, valoare rezidualã 0. Cota de impozitare este de 16%. Care sunt activele/ datoriile

de impozit amânat recunoscute la 31.12.N de cãtre BETA?

a) activ de 6,4 mil. lei, dacã se utilizeazã prima metodã de contabilizare a subvenţiei;

b) pasiv de 6,4 mil. lei, dacã se utilizeazã prima metodã de contabilizare a subvenţiei;

c) activ de 6,4 mil. lei, dacã se utilizeazã a doua metodã de contabilizare a subvenţiei;

d) pasiv de 6,4 mil. lei, dacã se utilizeazã a doua metodã de contabilizare a subvenţiei;

e) 0, indiferent de metoda utilizatã pentru contabilizarea subvenţiei.

122. Valoarea contabilã a unui activ de impozit amânat se poate schimba fãrã

modificarea valorii diferenţei temporare:

1. dacã se modificã cota de impozitare sau reglementãrile fiscale;

2. dacã se schimbã gradul de recuperare al unui activ de impozit amânat;

3. dacã se modificã maniera de recuperare a unui activ amortizabil dacã existã cote de

impozitare diferite pentru recuperarea prin cesiune şi utilizare;

4. la reevaluarea unui activ.

5. evaluarea unui activ la valoarea justã.

a) 1+2+3;

b) 1;

c) 1+2;

d) 1+2+3+4+5;

e) 1+3+5.

123. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societãţii F, la 1 ianuarie 2004. În 2003,

societatea F a realizat vânzãri pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de

garanţie. Deşi, potrivit IAS 37, societatea F ar fi trebuit sã recunoascã un provizion

pentru garanţii de 30.000.000 u.m., acesta nu a fost recunoscut. La 1 ianuarie 2005

(data trecerii la IFRS), suma necesarã pentru decontarea datoriei este estimatã la

26.000.000 u.m. Ce înregistrãri efectueazã M la data trecerii la IFRS, dacã se aplicã

excepţia facultativã? Dar dacã se aplicã prevederile IFRS 3 retrospectiv?

124. Societatea M achiziţioneazã 100% întreprinderea F, la 1 ianuarie 2002. Societatea

mamã M va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie

2006, cu data tranziţiei la 1 ianuarie 2005. La 1 ianuarie 2000, F a achiziţionat un

program informatic la un cost de 300.000.000 u.m., pe care îl amortizeazã în 3 ani.

Durata de viaţã utilã estimatã, potrivit IAS 38, este de 6 ani. La 31 decembrie 2002,

activul este complet amortizat. Valoarea contabilã la data grupãrii (100.000.000 u.m.)

este costul prezumat care stã la baza determinãrii amortizãrii ulterioare, potrivit

IAS 38. Durata de viaţã utilã la data grupãrii este de 4 ani. Amortizarea pânã la data

trecerii la IFRS este de 75.000.000 u.m. Societatea mamã M alege sã aplice excepţia

facultativã referitoare la grupãrile de întreprinderi. Ce înregistreazã societatea mamã la

1 ianuarie 2005?

125. ALFA întocmeşte primele situaţii financiare, potrivit IFRS, la 31 decembrie 2006,

cu un an de sume comparative. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

a) 31 decembrie 2006 este data trecerii la IFRS;

b) 1 ianuarie 2006 este data trecerii la IFRS;

c) 1 ianuarie 2005 este data trecerii la IFRS;

d) 31 decembrie 2005 este data raportãrii potrivit IFRS;

e) nici una din afirmaţiile de mai sus.

126. Nu este excepţie de la aplicarea retrospectivã:

a) recunoaşterea activelor şi datoriilor financiare derecunoscute înainte de data trecerii

la IFRS;

b) desemnarea relaţiilor de acoperie;

c) corecţia estimãrilor efectuate potrivit IFRS în funcţie de evoluţia ulterioarã a

evenimentelor;

d) aplicarea retrospectivã a prevederilor IAS 17;

e) aplicarea retrospectivã a prevererilor IFRS 5.

127. Despre întreprinderea ALFA se cunosc urmãtoarele informaţii:

– creanţe-clienţi la începutul anului 100.000 u.m. (valoare netã);

– cifrã de afaceri 500.000 u.m.;

– creanţe-clienţi la sfârşitul anului 270.000 u.m. (valoare netã);

– deprecierea creanţelor la începutul anului a fost de 20.000 u.m., iar la sfârşitul anului,

de 30.000 u.m.

Încasãrile de la clienţi sunt de:

(a) 425.000 u.m.;

(b) 415.000 u.m.;

(c) 775.000 u.m.;

(d) 765.000 u.m.;

(e) 500.000 u.m.

128. Se cunosc urmãtoarele informaţii:

– Sold iniţial421 = 500 u.m.;

– Sold final421 = 600 u.m.;

– Rulaj debitor641 = 700 u.m.

Sã se determine fluxul de trezorerie privind plãţile de salarii.

129. Se cunosc urmãtoarele informaţii:

– datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 200 u.m.;

– datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului 500 u.m.;

– cheltuiala cu impozitul pe profit 400 u.m.

Sã se reconstituie fluxul de trezorerie privind impozitul pe profit plãtit.

130. Ridicarea de numerar de la bancã şi depunerea acestuia în casieria întreprinderii

afecteazã:

(a) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „+”;

(b) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „–”;

(c) lichiditãţile şi echivalentele de lichiditãţi de la începutul perioadei;

(d) lichiditãţile şi echivalentele de lichiditãţi de la sfârşitul perioadei;

(e) nu afecteazã variaţia trezoreriei.

131. Se cunosc urmãtoarele informaţii aferente exerciţiului N:

Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.;

Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.;

Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.;

Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.;

Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%.

TVA datoratã a fost integral plãtitã. Sã se determine fluxul net de trezorerie din

exploatare.

132. În cursul exerciţiului N, întreprinderea „X” încaseazã dividende în valoare de 100

milioane lei. Cum influenţeazã aceastã operaţie tabloul fluxurilor de trezorerie, ştiind cã

dividendele primite nu aparţin activitãţii de exploatare, iar fluxurile de trezorerie din

exploatare se calculeazã prin metoda indirectã?

(a) nu influenţeazã fluxurile de trezorerie;

(b) fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii, cu semnul „+”;

(c) fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „–”;

(d) fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii, cu semnul „+”, şi fluxurile de

trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „–”;

(e) fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii, cu semnul „–”, şi fluxurile de

trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „+”.

133. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor

32.000; stocuri la 01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din

subvenţii pentru investiţii 6.000; cheltuieli cu dobânzile 12.000; rezultat înainte de

impozitare 170.000; venituri în avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt

subvenţiile pentru investiţii); venituri din provizioane pentru deprecierea activelor

circulante 7.500; clienţi la 01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale

(încasate) 2.000; venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt

17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri în

avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subvenţiile pentru investiţii); cheltuieli din

cedarea imobilizãrilor corporale 10.000; clienţi la 31.12.N 60.000; impozit pe profit plãtit

70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; rambursãri de credite primite de la

bãnci 30.000; încasãri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 40.000; plãţi

cãtre furnizorii de imobilizãri 15.000; aporturi de capital în naturã 50.000.

Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de

trezorerie”, ştiind cã se utilizeazã metoda indirectã?

(a) 87.000 lei;

(b) 152.000 lei;

(c) 122.000 lei;

(d) 102.000 lei;

(e) 95.000 lei.

134. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): furnizori de imobilizãri la 31.12.N

100.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor (încasate) 170.000; imobilizãri la 01.01.N

(evaluate la cost) 50.000; furnizori de imobilizãri la 01.01.N 300.000; imobilizãri la

31.12.N (evaluate la cost) 120.000; costul imobilizãrilor cedate în cursul exerciţiului N

80.000; încasãri din cesiunea de investiţii financiare pe termen scurt 30.000; cheltuieli

cu amortizarea imobilizãrilor 40.000. Care este valoarea fluxului net din investiţii

conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” (se va neglija incidenţa TVA)?

(a) -190.000 lei;

(b) 150.000 lei;

(c) -150.000 lei;

(d) -180.000 lei;

(e) -350.000 lei.

135. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): clienţi la 01.01.N 100.000; clienţi la

31.12.N 50.000; furnizori de mãrfuri la 01.01.N 70.000; furnizori de mãrfuri la 31.12.N

60.000; mãrfuri la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000; mãrfuri la 31.12.N (evaluate la

cost) 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale utilizate în ciclul de

exploatare 200.000 (încasate); venituri din vânzarea mãrfurilor 200.000; cheltuieli cu

mãrfurile vândute 50.000; impozit pe profit plãtit 10.000; cheltuieli cu impozitul pe profit

30.000, cheltuieli din cesiunea imobilizãrilor corporale utilizate în ciclul de exploatare

50.000. Care este valoarea fluxului net de trezorerie din exploatare ştiind cã se

utilizeazã metoda directã prevãzutã de norma IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” (se

va neglija incidenţa TVA)?

(a) 200.000 lei;

(b) 180.000 lei;

(c) 400.000 lei;

(d) 350.000 lei;

(e) 150.000 lei.

136. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): cheltuieli cu personalul 200.000; plãţi

cãtre salariaţi şi în contul acestora 120.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 300.000

(încasate); cheltuieli cu mãrfurile vândute 270.000; plãţi cãtre furnizorii de stocuri

40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit plãtit 60.000; venituri

din cesiunea de imobilizãri 270.000 (încasate); plãţi cãtre furnizorii de imobilizãri

40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizãri 300.000; încasãri din emisiunea de

obligaţiuni 70.000; plãţi din rambursãri de credite primite pe termen lung 20.000;

încasãri din noi emisiuni de acţiuni 130.000; primirea în leasing financiar a unui mijloc

de transport a cãrui valoare justã este de 50.000; lichiditãţi şi echivalente de lichiditãţi la

începutul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeazã

metoda directã) şi respectiv a lichiditãţilor şi echivalentelor de lichiditãţi la sfârşitul

anului?

(a) 80.000 lei şi respectiv 500.000 lei;

(b) -20.000 lei şi respectiv 400.000 lei;

(c) 80.000 lei şi respectiv 550.000 lei;

(d) -390.000 lei şi respectiv 30.000 lei;

(e) 490.000 lei şi respectiv 500.000 lei.

137. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): impozit pe profit plãtit 1.200; cheltuieli cu

amortizarea şi provizioanele 2.000; creşterea stocurilor 4.000; câştigul din cesiunea

imobilizãrilor 3.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 5.000; diminuarea datoriilor din

exploatare 100; venituri din provizioane 500; cifra de afaceri 200.000; creşterea

veniturilor în avans din exploatare 500; pierderea din cedarea investiţiilor financiare 600;

rezultat înainte de impozit 10.000; diminuarea creanţelor din exploatare 700; creşterea

cheltuielilor în avans din exploatare 220. Fluxul net de trezorerie din exploatare

determinat prin metoda indirectã este de:

(a) 16.420 lei;

(b) 12.620 lei;

(c) 6.380 lei;

(d) 13.300 lei;

(e) 10.180 lei.

138. Se cunosc urmãtoarele informaţii la 31.12.N (în lei): sold final 161 1.200; sold iniţial

1012 100; sold final 1012 500; sold final 169 450; sold iniţial 161 800; rulaj debitor 1041

100; rulaj debitor 161 100; sold iniţial 169 300; rulaj debitor 6868 50; sold iniţial 162

5.000; rezultatul exerciţiului N-1 10.000; sold final 162 6.000; rulaj creditor 162 2.000;

rezerve la 31.12.N-1 4.000; rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1

7.500; rezultat reportat la 31.12.N-2 4.500; rezultatul exerciţiului N-1 a fost distribuit la

rezerve, a fost reportat, iar diferenţa s-a plãtit ca dividende. Fluxul net de trezorerie din

activitatea de finanţare este de:

(a) -3.900 lei;

(b) -3.700 lei;

(c) -3.800 lei;

(d) +3.700 lei;

(e) +3.800 lei.

139. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): preţul de achiziţie al investiţiilor financiare

pe termen scurt vândute 1.000 (încasarea a avut loc la momentul vânzãrii); câştiguri din

cesiunea de investiţii financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea investiţiilor

financiare pe termen lung 5.000 (încasarea a avut loc la momentul vânzãrii); preţul de

achiziţie al investiţiilor financiare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobânzi

(încasate) 700; venituri din cedarea imobilizãrilor corporale 2.000 (încasarea a avut loc

la data vânzãrii); sold iniţial datorii faţã de furnizorii de imobilizãri 3.000; sold final datorii

faţã de furnizorii de imobilizãri 4.000; sold iniţial imobilizãri corporale 6.000; sold final

imobilizãri corporale 4.000; costul imobilizãrilor corporale vândute 4.000. Fluxul net de

trezorerie din activitatea de investiţii este de (se neglijeazã incidenţa TVA):

(a) +4.400 lei;

(b) +14.200 lei;

(c) +7.900 lei;

(d) -7.900 lei;

(e) 0 lei.

140. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mãrfuri:

(a) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;

(b) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;

(c) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din finanţare cu semnul plus;

(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din investiţii cu semnul minus;

(e) nu afecteazã fluxul de trezorerie.

141. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de cãtre locatar:

(a) afecteazã fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus;

(b) nu afecteazã fluxul de trezorerie al locatarului;

(c) afecteazã fluxul de trezorerie din investiţii cu semnul plus;

(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;

(e) se evidenţiazã distinct la sfârşitul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaţia

este aferentã gestiunii trezoreriei.

142. Care dintre urmãtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare,

conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste”:

(a) creanţele-clienţi;

(b) titlurile de plasament evaluate la valoarea justã;

(c) veniturile în avans sub formã de subvenţii pentru investiţii;

(d) efectele de primit;

(e) datoriile financiare.

143. În viziunea Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare

elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu:

(a) capitalul social al întreprinderii;

(b) capitalurile proprii ale întreprinderii;

(c) capacitatea de producţie a întreprinderii;

(d) capacitatea de platã a întreprinderii;

(e) activele imobilizate ale întreprinderii.

144. Conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste”

poziţia monetarã se calculeazã astfel:

(a) Active monetare – Datorii monetare;

(b) Active nemonetare – Datorii nemonetare + Capitaluri proprii;

(c) Datorii nemonetare + Active nemonetare;

(d) Active monetare + Active nemonetare – Capitaluri proprii;

(e) Active monetare + Datorii monetare.

145. La 1.01.N societatea Alfa acordã în leasing societãţii Beta un mijloc de transport în

urmãtoarele condiţii:

– valoarea justã a mijlocului de transport este de 172.500 u.m. (costul suportat de Alfa

pentru a-l achiziţiona);

– durata contractului este de 7 ani;

– contractul presupune un avans de 70.000 u.m.;

– valoarea rezidualã este estimatã la 10.000 u.m.;

– chiriile anuale sunt de 10.000 u.m. şi se plãtesc la sfârşitul anului;

– rata implicitã a dobânzii este de 9%.

Alfa efectueazã cheltuieli în numele contractului de 3.629 u.m. Determinaţi investiţia

netã a locatorului pe durata contractului conform IAS 17. La sfârşitul exerciţiului N+2

valoarea rezidualã este reestimatã la 8.000 u.m. Reestimaţi investiţia netã în aceste

condiţii pe durata rãmasã.

146. Societatea Alfa achiziţioneazã la 1.01.N un echipament la preţul de 10.000 u.m.

Managerii estimeazã o duratã de viaţã utilã de 8 ani şi o valoare rezidualã de 1.000

u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda degresivã (coeficientul de degresie

este 2). La sfârşitul exerciţiului N+2, deoarece existã indicii de depreciere se

procedeazã la testul de depreciere. Valoarea recuperabilã este de 4.500 u.m. La

sfârşitul exerciţiului N+3, durata de viaţã utilã rãmasã este reestimatã la 9 ani, valoarea

rezidualã este reestimatã la 900 u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda

liniarã. La 31.12.N+4 existã indicii cã deprecierea s-a diminuat şi în urma testului se

determinã o valoare recuperabilã de 5.800 u.m. Alfa utilizeazã tratamentul de bazã din

IAS 16 pentru evaluarea echipamentelor. Determinaţi valoarea la care este evaluat în

bilanţ echipamentul la sfârşitul exerciţiilor N, N+1, N+2, N+3 şi N+4.

147. Societatea Alfa achiziţioneazã la 1.01.N un echipament la preţul de 10.000 u.m.

Managerii estimeazã o duratã de viaţã utilã de 8 ani şi o valoare rezidualã de 1.000

u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda degresivã (coeficientul de degresie

este 2). La sfârşitul exerciţiului N, Alfa reevalueazã echipamentul la valoarea justã de

9.000 u.m. La sfârşitul exerciţiului N+1 managementul reestimeazã durata de viaţã utilã

la 10 ani şi valoarea rezidualã la 500 u.m. şi trece la metoda liniarã de amortizare. La

sfârşitul exerciţiului N+2 Alfa procedeazã la un test de depreciere în urma cãruia se

determinã o valoare recuperabilã de 3.000 u.m. Alfa utilizeazã tratamentul alternativ din

IAS 16 pentru evaluarea echipamentelor. Determinaţi valoarea la care este evaluat în

bilanţ echipamentul la sfârşitul exerciţiilor N, N+1 şi N+2.

148. Ce opţiuni trebuie sã aibã în vedere managementul în selectarea unei politici

contabile?

(a) dacã politica este rezonabilã în termenii descrişi de cadrul de reglementare;

(b) dacã existã un standard, o interpretare, o anexã sau un ghid care prescrie

tratamentul elementului pentru care trebuie selectatã politica atunci acesta trebuie

aplicat;

(c) dacã nu existã un standard sau o interpretare, managementul va selecta metoda

care conduce la informaţie relevantã şi fiabilã;

(d) dacã nu existã un standard sau o interpretare, managementul va trebui sã consulte

IASB pentru a selecta o politicã;

(e) niciuna din afirmaţiile de mai sus.

149. Care din urmãtoarele sunt schimbãri de politici contabile şi care sunt schimbãri de

estimãri?

(a) schimbarea gradului de recuperare al creanţelor;

(b) schimbarea metodei de amortizare;

(c) schimbarea metodei de evaluare la ieşire a stocurilor de la CMP la FIFO;

(d) reevaluarea imobilizãrilor corporale evaluate la cost;

(e) schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile.

150. Înainte de ianuarie 2005, societatea ALFA evalua stocurile de mãrfuri cu ajutorul

metodei costului mediu ponderat. Începând cu aceastã datã, dupã o analizã mai atentã

managementul considerã cã FIFO ar fi mai potrivitã pentru evaluarea mãrfurilor aflate în

stoc, deoarece ALFA comercializeazã computere care sunt afectate de progresul

tehnic. Potrivit metodei FIFO mãrfurile aflate în stoc la sfârşitul perioadei sunt ultimele

achiziţionate. Este permisã aceastã schimbare potrivit IAS 8?

(a) da, IAS 8 permite o schimbare a politicii contabile, dacã este impusã de un standard

sau conduce la o reprezentare mai fiabilã şi relevantã a tranzacţiilor sau evenimentelor

unei întreprinderi;

(b) în cazul de faţã IAS 8 interzice acest lucru;

(c) da, în acest caz schimbarea este permisã deoarece este rezonabilã şi nu va afecta

forma juridicã a tranzacţiilor financiare prezentate;

(d) da, deoarece nu depãşeşte pragul de semnificaţie;

(e) nu, metoda de evaluare a stocurilor nu trebuie schimbatã niciodatã.

151. Situaţiile comparative nu pot fi retratate, deoarece efortul pentru a colecta

informaţia necesarã este foarte mare. Ce trebuie sã facã o societate aflatã în aceastã

situaţie?

(a) schimbarea trebuie efectuatã în conformitate cu prevederile tranzitorii ale IAS 2;

(b) schimbarea trebuie aplicatã prospectiv, adicã orice schimbare va afecta perioadele

viitoare;

(c) soldul iniţial al rezultatului reportat pentru cea mai recentã perioadã prezentatã

trebuie ajustat ca şi cum noua politicã ar fi fost aplicatã. Informaţiile comparative nu

trebuie retratate în acest caz;

(d) soldul iniţial al rezultatului reportat pentru cea mai recentã perioadã prezentatã, ca şi

sumele comparative pentru fiecare perioadã anterioarã trebuie ajustate ca şi cum noua

politicã ar fi fost aplicatã;

(e) societatea trebuie sã renunţe la schimbarea de politicã.

152. Se fac estimãri contabile pentru:

(i) provizionul pentru deprecierea clienţilor;

(ii) provizionul pentru deprecierea stocurilor;

(iii) determinarea valorii juste a activelor şi datoriilor;

(iv) durata de viaţã utilã a activelor amortizabile;

(v) provizioanele pentru garanţii;

(vi) schimbarea politicilor contabile.

(a) i + ii;

(b) i + ii + iii;

(c) i + ii + iii + iv;

(d) i + ii + iii + iv + v;

(e) i + ii + iii + iv + v + vi.

153. În absenţa unui standard sau a unei interpretãri aplicabil(e), managementul trebuie

sã utilizeze raţionamentul professional în alegerea unei politici contabile care sã

conducã la informaţii relevate pentru utilizatori şi fiabile astfel încât situaţiile financiare:

(i) sã reprezinte poziţia financiarã, performanţa şi fluxurile de trezorerie;

(ii) sã reflecte substanţa economicã a tranzacţiilor sau evenimentelor şi nu doar forma

lor juridicã;

(iii) sã fie nepãrtinitoare;

(iv) sã fie prudente;

(v) sã fie complete în toate aspectele semnificative;

(vi) sã se conformeze reglementãrilor fiscale.

(a) i + ii;

(b) i + ii + iii;

(c) i + ii + iii + iv;

(d) i + ii + iii + iv + v;

(e) i + ii + iii + iv + v + vi.

154. La 1.01.N întreprinderea achiziţioneazã un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii

estimeazã o duratã de utilitate de 5 ani şi o valoare rezidualã de 2.000 lei. Metoda de

amortizare este cea liniarã. La sfârşitul exerciţiului N+2 managerii estimeazã cã durata

de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiţii de exploatare ale activului este

de 7 ani. În acelaşi timp, valoarea rezidualã este reestimatã la 3.000 lei. Se decide

trecerea la metoda degresivã, iar coeficientul de degresie este 1,5. În urma schimbãrilor

de estimare, amortizarea exerciţiului N+2 este:

(a) 2.040 lei;

(b) 1.600 lei;

(c) 760 lei;

(d) 1.140 lei;

(e) 665 lei.

155. În cursul exerciţiului N, societatea-mamã M vinde un stoc de marfã filialei sale F la

preţul de 900.000 u.m. Costul de achiziţie al mãrfurilor vândute a fost de 500.000 u.m.

Mãrfurile sunt vândute de cãtre societatea F unui client din exteriorul grupului la preţul

de vânzare de 1.200.000 u.m. La 31.12.N în bilanţul lui F existã o datorie neplãtitã cãtre

F de 400.000 u.m.  Ce înregistrãri sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor

financiare consolidate ştiind cã se utilizeazã metoda pe fluxuri? Justificaţi necesitatea

acestora.

156. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii F 70% din acţiunile sale la

costul de 700.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii F dupã eliminarea

operaţiilor reciproce se prezintã astfel:

Capital social 1.000.000

Pierdere reportatã (300.000)

Pierderea exerciţiului (100.000)

Total capitaluri proprii 600.000.

Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societãţii F la 31.12.N.

157. La 31.12.N, societatea M achiziţioneazã 25% din acţiunile societãţii A la costul de

70.000 u.m. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societãţii F aveau o valoare de

120.000 u.m. Cu ocazia achiziţiei nu se identificã diferenţe de valoare. Fondul comercial

rezultat în urma achiziţiei este de:

(a) 50.000 u.m.;

(b) 70.000 u.m.;

(c) 120.000 u.m.;

(d) 30.000 u.m.;

(e) 40.000 u.m.

158. Societatea M deţine 40% din acţiunile societãţii SA care au fost achiziţionate în

momentul constituirii societãţii la costul de 400.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii

ale societãţii SA se prezintã astfel:

Elemente Valori

Capital social 1.000.000

Rezerve 200.000

Rezultat 100.000

Titlurile sunt evaluate în bilanţul consolidat la:

(a) 520.000 u.m.;

(b) 400.000 u.m.;

(c) 480.000 u.m.;

(d) 200.000 u.m.;

(e) 100.000 u.m.

159. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii SA 45% din acţiunile sale la

costul de 45.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA dupã eliminarea

operaţiilor reciproce se prezintã astfel:

Capital social 100.000

Pierdere (155.000)

Total capitaluri proprii (55.000)

Societatea M nu are obligaţia sau intenţia de a se angaja financiar pentru partea

negativã a capitalurilor proprii. Prin punerea în echivalenţã a titlurilor SA rezultatul

consolidate este:

(a) diminuat cu 69.750 u.m.;

(b) diminuat cu 45.000 u.m.;

(c) majorat cu 69.750 u.m.;

(d) majorat cu 45.000 u.m.;

(e) diminuat cu 55.000 u.m.

160. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii SA 25% din acţiunile sale la

costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA dupã eliminarea

operaţiilor reciproce se prezintã astfel:

Capital social 100.000

Pierdere (130.000)

Total capitaluri proprii (30.000)

Societatea M nu are obligaţia sau intenţia de a se angaja financiar pentru partea

negativã a capitalurilor proprii. În exerciţiul N+1, societatea SA a obţinut un profit de

200.000 u.m. Rezultatul consolidat al anului N+1:

(a) creşte cu 42.500 u.m.;

(b) creşte cu 49.000 u.m.;

(c) creşte cu 50.000 u.m.;

(d) creşte cu 32.500 u.m.;

(e) scade cu 25.000 u.m.

161. La 31.12.N, societatea M achiziţioneazã 25% din acţiunile societãţii A la costul de

50.000 u.m. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societãţii F au o valoare de 120.000

u.m. Cu ocazia achiziţiei se identificã un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m.

Plusul de valoare identificat genereazã diferenţe temporare impozabile (deoarece

valoarea contabilã a terenului este cu 10.000 u.m. mai mare decât baza sa fiscalã) şi

implicit o datorie de impozit amânat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m.

Fondul comercial rezultat în urma achiziţiei este de:

(a) 17.900 u.m.;

(b) 18.000 u.m.;

(c) 20.000 u.m.;

(d) 30.000 u.m.;

(e) 2.100 u.m.

162. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii SA 25% din acţiunile sale la

costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA dupã eliminarea

operaţiilor reciproce se prezintã astfel:

Capital social 100.000

Pierdere (160.000)

Total capitaluri proprii (60.000)

Societatea M nu are intenţia de a se dezangaja financiar pentru partea negativã a

capitalurilor proprii. Provizionul pentru riscuri şi cheltuieli recunoscut de investitor este

de:

(a) 21.000 u.m.;

(b) 15.000 u.m.;

(c) 40.000 u.m.;

(d) 25.000 u.m.;

(e) 160.000 u.m.

163. În exerciţiul N, societatea SA vinde societãţii-mamã mãrfuri la preţul de 80.000

u.m., costul de achiziţie al mãrfurilor vândute fiind de 60.000 u.m. La sfârşitul exerciţiului

N, mãrfurile se aflã în stoc. Societatea-mamã deţine 30% din capitalul societãţii SA.

Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) se eliminã un profit intern aferent mãrfurilor de 24.000 u.m. prin afectarea mãrfurilor

şi a venitului înregistrat în avans;

(b) se eliminã un profit intern aferent mãrfurilor de 8.000 u.m. prin afectarea mãrfurilor şi

a venitului înregistrat în avans;

(c) profitul intern nu se eliminã;

(d) se eliminã un profit intern de 6.000 u.m. prin afectarea rezultatului şi a titlurilor puse

în echivalenţã;

(e) se eliminã un profit intern de 6.000 u.m. prin afectarea rezultatului şi a mãrfurilor.

164. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii 25% din acţiunile SA la

costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA dupã eliminarea

operaţiilor reciproce se prezintã astfel:

Capital social 100.000

Pierdere (160.000)

Total capitaluri proprii (60.000)

Societatea M nu are obligaţia sau intenţia de a se angaja financiar pentru partea

negativã a capitalurilor proprii. Care este pierderea suportatã de societatea M?

(a) 40.000 u.m.;

(b) 160.000 u.m.;

(c) 25.000 u.m.;

(d) 60.000 u.m.;

(e) 15.000 u.m.

165. În exerciţiul N, M a vândut societãţii P (asociere în participaţie în care deţine un

interes de 40%) mãrfuri la preţul de 150.000 u.m. Mãrfurile au fost achiziţionate de la o

societate din exteriorul grupului la costul de 120.000 u.m. P a vândut unei societãţi din

afara grupului 50% din mãrfurile cumpãrate de la M la preţul de 90.000 u.m. La 31.12.N,

în bilanţul societãţii M existã o creanţã faţã de societatea F neîncasatã în sumã de

120.000 u.m. Ce înregistrãri sunt necesare la nivel consolidat pentru eliminarea

efectelor acestei tranzacţii?

166. Societatea D a vândut societãţii M la 30 iunie N un utilaj la preţul de vânzare de

100.000 u.m. Creanţa faţã de societatea M a fost încasatã. Costul utilajului este de

200.000 u.m., iar amortizarea cumulatã de 150.000 u.m. Durata de viaţã utilã rãmasã

este de 10 ani. Societatea M deţine un interes de 40% în asocierea în participaţie D. Ce

înregistrãri sunt necesare la nivel consolidat pentru eliminarea efectelor acestei

tranzacţii?

167. Care dintre urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) în cazul integrãrii proporţionale, activele şi datoriile asocierii în participaţie sunt

preluate integral;

(b) în cazul punerii în echivalenţã, activele şi datoriile asocierii în participaţie sunt

preluate integral;

(c) aplicarea integrãrii proporţionale nu va conduce la recunoaşterea unui interes

minoritar;

(d) în cazul integrãrii proporţionale, veniturile şi cheltuielile asocierii în participaţie sunt

preluate integral;

(e) în cazul punerii în echivalenţã, veniturile şi cheltuielile asocierii în participaţie sunt

preluate integral.

168. La 1 noiembrie N, societatea-mamã M din România acordã un împrumut de

3.300.000 lei filialei sale din Franţa (care are ca monedã funcţionalã euro). Acest

împrumut are caracterul unei finanţãri permanente. Cursul euro a evoluat astfel:

– 1 noiembrie N: 3,3 lei/euro;

– 31 decembrie N: 3,4 lei/euro.

Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea din România şi de filiala din Franţa?

Care este efectul acestui împrumut asupra situaţiilor financiare consolidate?

169. Societatea Alfa deţine 500 acţiuni Beta clasificate ca disponibile pentru vânzare.

Acţiunile au fost achiziţionate la începutul anului la preţul de 12 euro/acţiune. La 31

decembrie acţiunile sunt cotate la 23 euro/acţiune. Cursul de schimb a evoluat astfel:

3,1 lei/euro la data achiziţiei acţiunilor, 3,09 lei/euro la sfârşitul anului. Care din

urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) la sfârşitul anului, Alfa înregistreazã o pierdere din diferenţe de curs valutar în contul

de profit şi pierdere în sumã de 60 lei;

(b) la sfârşitul anului, Alfa înregistreazã o pierdere din diferenţe de curs valutar în contul

de profit şi pierdere în sumã de 115 lei;

(c) la sfârşitul anului, Alfa înregistreazã un câştig din diferenţe de curs valutar în contul

de profit şi pierdere în sumã de 115 lei;

(d) la sfârşitul anului, Alfa înregistreazã un câştig din diferenţe de curs valutar în contul

de profit şi pierdere în sumã de 60 lei;

(e) la sfârşitul anului, Alfa înregistreazã creşterea rezervei de valoare justã pentru

16.935 lei.

170. În exerciţiul N, societatea Beta, a cãrei monedã funcţionalã este leul, realizeazã

urmãtoarele tranzacţii:

– cumpãrã mãrfuri de la un furnizor german la costul de 1.000 euro (cursul de schimb

2,9 lei/euro);

– vinde produse finite unui client american la preţul de 20.000 $ (cursul de schimb 2,5

lei/$);

– acordã un împrumut de 10.000 euro unei societãţi franceze (cursul de schimb 3,25

lei/euro).

La 31.12.N, cursul euro este de 3 lei/euro, iar cursul dolarului este de 2,4 lei/$. La

sfârşitul anului, creanţele şi datoriile în valutã nu au fost decontate. În contul de profit şi

pierdere întocmit pentru exerciţiul N societatea Beta prezintã:

(a) o pierdere din diferenţe de curs valutar de 4.600 lei;

(b) un câştig din diferenţe de curs valutar de 4.600 lei;

(c) o pierdere din diferenţe de curs valutar de 2.500 lei şi un câştig din diferenţe de curs

valutar de 2.200 lei;

(d) o pierdere din diferenţe de curs valutar de 2.000 lei şi un câştig din diferenţe de curs

valutar de 2.200 lei;

(e) o pierdere din diferenţe de curs valutar de 2.000 lei şi un câştig din diferenţe de curs

valutar de 2.700 lei.

171. La 1 ianuarie N, societatea Alfa achiziţioneazã obligaţiuni cu scadenţa pe 31

decembrie N+4 cu o valoare nominalã de 1.000 euro, cu cupon de 5% şi dobândã fixã

anualã. Obligaţiunile au fost achiziţionate la costul de 1.000 euro. Dobânda se

încaseazã anual la 31 decembrie. Cursul de schimb a evoluat astfel:

Data Curs de schimb (lei/euro)

1 ianuarie N 3,1

31 ianuarie N 3,2

Cursul de schimb mediu al exerciţiului N = 3,15 lei/euro. Obligaţiunile sunt clasificate ca

disponibile pentru vânzare. Valoarea justã a obligaţiunilor la 31.12.N este de 1.020

euro. În contul de profit şi pierdere întocmit pentru exerciţiul N societatea Alfa prezintã:

(a) o pierdere din diferenţe de curs valutar de 102,5 lei;

(b) un câştig din diferenţe de curs valutar de 102,5 lei;

(c) o pierdere din diferenţe de curs valutar de 166,5 lei;

(d) un câştig din diferenţe de curs valutar de 166,5 lei;

(e) nu este afectat contul de profit şi pierdere.

172. Care din urmãtoarele elemente este monetar?

(a) un utilaj;

(b) un produs finit;

(c) o cheltuialã înregistratã în avans;

(d) venitul înregistrat în avans;

(e) o creanţã-clienţi.

173. Care din urmãtoarele elemente este nemonetar?

(a) o creanţã de impozit amânat;

(b) un provizion pentru riscuri şi cheltuieli ce va fi decontat prin diminuarea de lichiditãţi;

(c) datoria privind dividendele;

(d) împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni;

(e) avansurile acordate furnizorilor de stocuri.

174. La închiderea exerciţiului N, activele societãţii ALFA cuprind:

– un utilaj a cãrui valoare netã contabilã este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziţionat

la 1.04.N-2, atunci când un dolar valora 2,8 lei;

– un teren achiziţionat la un cost de 10.000 $, în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei

fiind de 2,5 lei), şi reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, datã la care

dolarul valora 3 lei;

– un stoc de mãrfuri cumpãrat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) şi

depreciat pentru 10% din valoare, la închiderea exerciţiului N;

– o creanţã de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strãin, corespunzãtoare unei

vânzãri efectuate la 1.11.N, atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei;

– suma de 1.000 $, în casierie.

Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei.

Care din urmãtoarele afirmaţii nu este corectã:

(a) valoarea utilajului în bilanţul exerciţiului N este de 84.000 lei;

(b) valoarea terenului în bilanţul exerciţiului N este de 60.000 lei;

(c) valoarea stocului în bilanţul exerciţiului N este de 11.520 lei;

(d) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.600 lei;

(e) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.440 lei.

175. La 31.12.N societatea M, care deţine 8.000 acţiuni F (80% din acţiunile F), vinde

5.000 acţiuni la preţul de 60.000 u.m. Societatea M reţine un interes de 30% în

societatea F asupra cãreia exercitã o influenţã semnificativã. În urma consolidãrii filialei

F înaintea cesiunii, în bilanţul consolidat era reflectat un fond comercial de 15.000 u.m.,

iar interesele minoritare aveau o valoare de 14.000 u.m. Activele societãţii F preluate în

bilanţul consolidate erau de 100.000 u.m., iar datoriile de 30.000 u.m.

1. Calculaţi valoarea contabilã a titlurilor societãţii F puse în echivalenţã în urma

cesiunii.

2. Calculaţi câştigul din cesiune.

3. Ce înregistrare se efectueazã cu ocazia cesiunii în conturile consolidate?

176. Pe 25 iunie N, societatea M achiziţioneazã societatea F. Tranzacţia este

remuneratã prin emisiunea a 4.000 de acţiuni M (preţul unei acţiuni M este de 15 u.m.)

şi plata a 10.000 u.m. acţionarilor societãţii F. Pentru realizarea acestei achiziţii s-au

angajat cheltuieli cu onorariile consilierilor juridici şi evaluatorilor în valoare de 1.000

u.m. Societatea M are un department de achiziţii care a generat costuri de 7.000 u.m. în

luna în care a avut loc achiziţia societãţii F. Personalul departamentului estimeazã cã a

utilizat 20% din timp pentru achiziţia societãţii F. Costul de achiziţie al societãţii F

conform IFRS 3 este:

(a) 71.000 u.m.;

(b) 10.000 u.m.;

(c) 11.000 u.m.;

(d) 15.000 u.m.;

(e) 61.000 u.m.

177. Societatea M achiziţioneazã 90% din acţiunile P la costul de 120.000 u.m. La data

achiziţiei capitalurile proprii P (în valori contabile) erau de 110.000 u.m. Cu ocazia

achiziţiei se identificã un plus de valoare la un teren de 10.000 u.m. care genereazã o

datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Fondul comercial rezultat în urma achiziţiei

este de:

(a) 0 u.m.;

(b) 13.440 u.m.;

(c) 1.600 u.m.;

(d) 10.000 u.m.;

(e) 21.000 u.m.

178. Societatea M a achiziţionat la 30 iunie N 25% din acţiunile societãţii SA la un cost

de 60.000 u.m. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societãţii SA se prezintã astfel:

Elemente Valori

Capital social 100.000

Rezerve din reevaluare 10.000

Rezultat 10.000

Total capitaluri proprii 120.000

Cu ocazia achiziţiei se identificã un plus de valoare aferente terenurilor de 5.000 u.m. şi

construcţiilor de 10.000 u.m. Cota de impozitare este de 16%.

Fondul comercial rezultat în urma achiziţiei este de:

(a) 20.000 u.m.;

(b) 60.000 u.m.;

(c) 10.000 u.m.;

(d) 33.150 u.m.;

(e) 26.850 u.m.

179. Pe 30 mai N societatea M achiziţioneazã 70% din acţiunile societãţii F. Cu ocazia

achiziţiei s-a identificat un plus de valoare la un teren de 10.000 u.m. care a generat o

datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Dupã data achiziţiei societatea F a obţinut un

rezultat de 30.000 u.m. În anul N, societatea M a obţinut un rezultat de 50.000 u.m.

Rezultatul consolidat al grupului format din societãţile M şi F este de:

(a) 80.000 u.m.;

(b) 31.832 u.m.;

(c) 71.000 u.m.;

(d) 100.000 u.m.;

(e) 110.000 u.m.

180. Societatea M achiziţioneazã 80% din acţiunile B la costul de 100.000 u.m. La data

achiziţiei capitalurile proprii B (în valori contabile) erau de 100.000 u.m. Cu ocazia

achiziţiei se identificã un plus de valoare la un teren de 10.000 u.m. care genereazã o

datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Valoarea intereselor minoritare în momentul

achiziţiei este de:

(a) 0 u.m.;

(b) 21.680 u.m.;

(c) 1.600 u.m.;

(d) 10.000 u.m.;

(e) 21.000 u.m.

181. Pentru a achiziţiona societatea B, societatea A emite 100.000 de acţiuni cu o

valoare nominalã de 1.000 u.m./acţiune. La data grupãrii cursul acţiunilor A este de 900

u.m./acţiune. Potrivit contractului, dacã dupã doi ani cursul acţiunilor A scade sub 900

u.m./acţiune, cumpãrãtorul va trebui sã achite diferenţa. Dupã doi ani cursul acţiunii A

este de 600 u.m./acţiune.

Cât este plata suplimentarã şi care este tratamentul acesteia?

(a) plata suplimentarã de 30.000.000 u.m. diminueazã prima de emisiune;

(b) plata suplimentarã de 90.000.000 u.m. majoreazã fondul comercial;

(c) plata suplimentarã de 30.000.000 diminueazã fondul comercial;

(d) plata suplimentarã nu se înregistreazã;

(e) nu existã o platã suplimentarã.

182. Societatea A deţine 60% din capitalul societãţii B pe care o controleazã exclusiv.

La rândul sãu societatea B deţine urmãtoarele investiţii:

– 70% din capitalul social al filialei C, 50% din acţiunile societãţii D pe care o

controleazã în comun cu un alt acţionar,

– 30% din acţiunile societãţii E asupra cãreia exercitã o influenţã semnificativã.

Identificaţi pãrţile legate ale societãţii A.

183. Societatea X deţine 100% acţiunile societãţii S, 48,2% din acţiunile societãţii B şi

dreptul de a numi preşedintele consiliului de administraţie, 5% din acţiunile societãţii M

şi 50% din acţiunile societãţii T (care este controlatã în comun cu statul francez).

Doamna Popescu Elena este managerul societãţii X şi fiica fondatorului. Domnul

Ionescu Ion (fiul vitreg al doamnei Popescu) deţine 51,8% din acţiunile societãţii B, care

îi conferã dreptul sã numeascã trei din cei cinci membrii în consiliul de administraţie.

Identificaţi pãrţile legate pentru societatea X.

184. Societatea A şi societatea B deţin control comun asupra societãţii C. Societatea A

vinde mãrfuri societãţii B în valoare de 4 mil. lei şi societãţii C în valoare de 5 mil. lei. La

sfârşitul exerciţiului societatea A are o creanţã faţã de societatea B în valoare de 1 mil.

lei şi faţã de societatea C în valoare de 2 mil. lei. Ce informaţii ar trebui sã publice

societatea A în situaţiile financiare?

185. La 31.12.N societatea M deţine 80% din acţiunile B, 60% din acţiunile D şi 30% din

acţiunile societãţii E (asupra cãreia exercitã o influenţã semnificativã). La 1 noiembrie N

societatea M a vândut participaţia în societatea G ce reprezintã 75% din capitalul

acesteia. Managerii societãţii M sunt în consiliul de administraţie al societãţii B şi D.

Consiliul de administraţie al societãţii E are cinci membrii, din care unul provine de la

societatea M. S deţine 40% din capitalul societãţii D. În cursul exerciţiului curent

societatea D a vândut imobilizãri corporale societãţii S la preţul pieţei. Un director al

societãţii B deţine majoritatea acţiunilor societãţii X. Societatea X vinde mãrfuri la preţul

pieţei societãţii B. Directorul este responsabil pentru producţie la societatea B şi este

consultantul consiliului de administraţie al grupului. Identificaţi relaţiile cu pãrţile legate

şi obligaţiile de informare conform IAS 24.

186. Domnul Radu Ion este managerul societãţii X. În cursul exerciţiului N, societatea X

a importat materiale de construcţii de la societatea T&T cu sediul în Franţa al cãrei

patron este fiul domnului Radu Ion. Care din urmãtoarele din afirmaţiile de mai jos este

adevãratã:

(a) deoarece sediul societãţii T&T nu se aflã în România tranzacţia nu trebuie publicatã;

(b) tranzacţia ar fi divulgatã dacã fiul domnului Radu ar locui în România;

(c) fiul domnului Radu este o parte legatã, iar tranzacţia cu societatea deţinutã de el trebuie publicatã;

(d) fiul domnului Radu nu este acţionar al societãţii X, deci tranzacţia nu trebuie publicatã;

(e) societatea T&T este furnizorul principal al societãţii X, iar tranzacţiile cu aceasta trebuie publicate.

187. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

Sunt pãrţi legate ale unei entitãţi:

(1) o societate asociatã a acesteia;

(2) un individ care face parte din managementul-cheie al societãţii;

(3) membrii apropiaţi ai familiei oricãrei pãrţi legate;

(4) un creditor comercial al entitãţii;

(5) salariaţii entitãţii;

(6) clienţii entitãţii.

(a) 1 + 2 + 3;

(b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6;

(c) 1 + 3 + 5 + 6;

(d) 5 + 6;

(e) 4 + 5.

188. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) o societate care deţine acţiuni într-o entitate este parte legatã a acesteia;

(b) tranzacţiile cu pãrţile legate fac obiectul publicãrii conform IAS 24 doar dacã sunt

oneroase;

(c) compensaţiile acordate salariaţilor care fac obiectul publicãrii conform IAS 24 exclud

plãţile pe bazã de acţiuni;

(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare şi operaţionale pentru a

obţine beneficii din activitãţile acesteia;

(e) o societate exercitã controlul exclusiv asupra alteia dacã deţine peste 20% din

drepturile de vot.

189. Societatea Alfa plãteşte unei societãţi deţinute de unul din directori

un comision pentru servicii de consultanţã.

Care este varianta corectã conform IAS 24?

(a) aceastã informaţie poate fi ignoratã;

(b) informaţia ar trebui publicatã în note doar dacã nu s-a realizat în condiţii de piaţã normale;

(c) informaţia trebuie publicatã în note oferind detalii referitoare la societate şi la tranzacţie;

(d) societatea directorului nu este parte legatã;

(e) chiar dacã firma directorului este parte legatã prestarea de servicii nu face obiectul publicãrii.

190. Societatea Alfa achiziţioneazã utilaje de la societatea Beta. Societãţile nu fac parte

din acelaşi grup, dar societãţile lor mama au acelaşi acţionar majoritar.

Care este varianta corectã conform IAS 24?

(a) cele douã societãţi nu sunt pãrţi legate pentru cã nu au aceeaşi societate-mamã;

(b) cele douã societãţi sunt pãrţi legate pentru cã se aflã sub controlul comun al

acţionarului majoritar;

(c) tranzacţia face obiectul publicãrii doar dacã nu s-a realizat în condiţii normale;

(d) achiziţiile de utilaje de la o parte legatã nu fac obiectul publicãrii conform IAS 24;

(e) achiziţiile de utilaje de la o parte legatã fac obiectul publicãrii doar dacã nu au fost

decontate dupã 3 ani.

191. Managerul societãţii M este acţionarul majoritar al societãţii T, client important pentru M.

Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) tranzacţiile cu clientul T nu fac obiectul publicãrii;

(b) tranzacţiile cu T sunt publicate doar dacã nu se desfãşoarã în condiţii normale;

(c) clientul T nu este o parte legatã pentru societatea M;

(d) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este un client important;

(e) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este controlatã de un manager-cheie al acesteia.

192. Societatea A şi societatea B exercitã un control comun asupra societãţii C

(societatea C este entitate de tip joint venture). Societatea A vinde mãrfuri societãţii B în

valoare de 7 mil. lei şi societãţii C în valoare de 6 mil. lei. La sfârşitul exerciţiului

societatea A are o creanţã faţã de societatea B în valoare de 6 mil. lei şi faţã de

societatea C în valoare de 2 mil. lei.

Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) societatea B este parte legatã a societãţii A;

(b) societatea A este obligatã sã publice în situaţiile sale financiare detaliile tranzacţiilor

cu societatea B;

(c) societatea A este obligatã sã publice în situaţiile sale financiare detaliile tranzacţiilor

cu societãţile B şi C;

(d) societatea C este o parte legatã a societãţii A. Prin urmare, societatea A trebuie sã

publice în situaţiile sale financiare cel puţin suma tranzacţiei (de 6 mld. lei), termenii în

care aceasta a avut loc şi soldul creanţei faţã de C (de 2 mld. lei);

(e) societãţile B şi C sunt pãrţi legate ale societãţii A.

193. Domnul Z deţine 70% din acţiunile societãţii Alfa, restul de 30% fiind deţinute de un

acţionar minoritar. Alfa deţine 65% din capitalul societãţii Beta. Care din urmãtoarele

afirmaţii este adevãratã?

(a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa;

(b) domnul Z nu este parte legatã a societãţii Alfa;

(c) doar domnul Z este parte legatã a societãţii Alfa;

(d) Alfa nu este parte legatã a societãţii Beta;

(e) Beta nu este parte legatã a societãţii Alfa.

194. Societatea A deţine 70% din capitalul societãţii B pe care o controleazã exclusiv.

La rândul sãu societatea B deţine urmãtoarele investiţii:

– 60% din capitalul social al filialei C,

– 50% din acţiunile societãţii D pe care o controleazã în comun cu un alt acţionar,

– 35% din acţiunile societãţii E asupra cãreia exercitã o influenţã semnificativã.

Sunt pãrţi legate ale societãţii A:

(a) societatea B;

(b) societãţile B şi C;

(c) societãţile B, C şi D;

(d) societãţile B, C, D şi E;

(e) societãţile D şi E.

195. Societatea A deţine 100% acţiunile societãţii B, 40% din acţiunile societãţii C, 7%

din acţiunile societãţii D şi 50% din acţiunile societãţii E (care este controlatã în comun

cu statul român). Doamna Z (soţia managerului societãţii A) deţine 60% din acţiunile

societãţii C. Identificaţi pãrţile legate pentru societatea X.

Sunt pãrţi legate ale societãţii A:

(a) societãţile B, C şi E, doamna Z şi managerul societãţii A;

(b) societãţile B, C, D şi E, doamna Z şi managerul societãţii A;

(c) societãţile B şi D;

(d) societãţile B, C, D şi E;

(e) doar societatea B şi managerul societãţii A.

196. Pe 30 iunie N, societatea M achiziţioneazã 80% din acţiunile societãţii F. Cu ocazia

achiziţiei s-a identificat un plus de valoare la o clãdire de 10.000 u.m. care a generat o

datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Dupã data achiziţiei societatea F a obţinut un

rezultat de 40.000 u.m. În anul N, societatea M a obţinut un rezultat de 70.000 u.m.

Durata de viaţã utilã rãmasã a clãdirii este de 20 de ani (metoda liniarã de amortizare).

Rezultatul consolidat al grupului format din societãţile M şi F este de:

(a) 32.000 u.m.;

(b) 31.832 u.m.;

(c) 101.832 u.m.;

(d) 100.000 u.m.;

(e) 110.000 u.m.