Standardizarea ASRSROO 2015 web.pdf · Aceste subiecte au fost larg dezbătute, participanţii precizând că nu sunt de acord cu anumite aspecte din abordarea im- pusă de regulament

Noiembrie 2015 • www.asro.ro ASROASRO

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

Cosmetice – Limite microbiologice

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Laurentie Sofroni – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

EVENIMENT ............................................................................................................ 1Wokshop interactiv – Strategia în sectorul construcţiilor �� 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ .......................................................................... 2Cosmetice – Limite microbiologice �� 2

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE ...................................................................... 3Noutăţi legislative apărute în luna octombrie 2015 �� 3

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ .................................................................... 5Calitatea aerului de interior �� 5

RAPEX: Peste 2 500 de produse periculoase retrase

de pe piaţa Uniunii Europeane �� 7

„Economia de argint” �� 9

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ ........................................................12Microsoft inspiră încredere utilizatorilor de a se instala în Cloud ��12

Protecţia e-consumatorilor ��16

Înlăturarea discrepanţei dintre oraşe şi sate

în China, cu ajutorul standardelor ��20

Responsabilitatea socială în regiunea

Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord ��26

Sănătatea şi securitatea ocupaţională ��30

Lucrări de inginerie civilă ��31

Continuitatea serviciilor de furnizare a apei în caz de criză ��32

Cuprins

STANDARDIZAREA | noiembrie 2015 1

Evenimentul a avut loc pe 26 octombrie 2015, la Bruxelles, la sediul CEN-CENELEC, între orele 9,30 şi 17. La el au luat parte 83 de participanţi, reprezentanţi ai părţilor interesa-te la nivel european, precum şi experţi din domeniu, care au reprezentat organismele naţionale de standardizare.În deschiderea şedinţei, vicepreşedintele CEN, dna Gudrun Rognvaldardottir, a prezentat agenda evenimentului, menţio-nând că scopul workshopului interactiv a fost acela de identificare, în urma discuţiilor, a problemelor şi neclarităţilor rezul-tate din elaborarea şi utilizarea standardelor armonizate sub Regulamentul UE nr. 305/2011, Produse pentru Construcţii.

Au fost susţinute şapte prezentări de către dnul Goncalo Ascensao, dnul Alexandre Beltrao manageri de program CEN-CENELEC şi de către dnul Bardo Schettini Gherardini, Director Juridic CEN-CENELEC.

Temele dezbătute au fost:

Diferenţa dintre standardele armonizate pentru produse pentru construcţii sub Regulamentul 305/2011 şi standardele •armonizate care vin în sprijinul directivelor din Noul Cadru Legislativ (Noua Abordare – NA):

Directivă NA Regulamentul 305/2011

standardele armonizate se aplică produselor standardele armonizate se aplică lucrării rezultate

standardele armonizate sunt voluntare pentru producător

standardele armonizate sunt obligatorii pentru producător, pentru declararea performanţei

marcajul CE arată că produsul satisface cerinţele esenţiale

marcajul CE arată conformitatea cu performanţa declarată (nu cu cerinţele esenţiale)

prin standardele armonizate se evaluează conformitatea

prin standardele armonizate se evaluează şi se verifică constanţa performanţei (AVCP)

Prezentarea conceptului de utilizare a claselor şi a nivelurilor-prag de performanţă în standardele armonizate pentru •produse pentru construcţii.Prezentarea modelului pentru anexa ZA a standardelor armonizate sub incidenţa CPR.•Citarea standardelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.•Ce poate include un standard armonizat pentru produse pentru construcţii ?•Regulamentul 1025/2012 şi caracterul voluntar al standardelor.•

Aceste subiecte au fost larg dezbătute, participanţii precizând că nu sunt de acord cu anumite aspecte din abordarea im-pusă de regulament şi solicitând soluţii pentru rezolvarea acestora, prin modificarea chiar a Regulamentului 305/2011.

O altă temă intens discutată a fost eliminarea exemplificării marcajului CE şi a declaraţiei de performanţă şi includerea acestora într-un raport tehnic. Unii participanţi nu au fost de acord cu această propunere primită din partea Comisiei Europene, susţinând necesitatea menţinerii exemplelor în cadrul anexei ZA a standardelor armonizate pentru produse pentru construcţii.

Concluziile stabilite în urma workshopului vor fi prezentate Comisiei Europene, pentru soluţionarea acestor probleme provenite din rândul elaboratorilor şi utilizatorilor de standarde armonizate sub Regulamentul UE nr. 305/2011.

EVENIMENT

Wokshop interactiv Strategia în sectorul construcţiilorStandarde armonizate pentru produse pentru construcţii. Încotro?Cristina Chirea, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

2

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Fiecare producător de produse cosmetice are o responsabilitate faţă de siguranţa microbiologică şi de calitatea produselor sale pentru a se asigura că acestea au fost fabricate în condiţii de igienă. Un produs cosmetic poate fi contaminat de către microorganisme, dar nu trebuie să conţină cantităţi excesive de microorganisme sau microorganisme care pot afecta cali-tatea produsului sau siguranţa consumatorului.

În colaborare cu CEN, ISO oferă o soluţie prin publicarea unui standard internaţional care va ajuta părţile interesate în evaluarea calităţii microbiologice a produselor cosmetice.

În cadrul comitetului tehnic internaţional ISO/TC 217, Cosmetice, în colaborare cu comitetul tehnic european CEN/ TC 392, Cosmetice, a fost elaborat standardul EN ISO 17516:2014, Cosmetice. Microbiologie. Limite microbiologice, care a fost adoptat ca standard român, SR EN ISO 17516:2015, de către comitetul tehnic corespondent la nivel naţional, ASRO/CT 298, Agenţi activi de suprafaţă, produse cosmetice şi de igienizare, la data de 31 martie 2015, prin publicarea unei note de confirmare. Acest standard stabileşte limitele microbiologice pentru microorganismele mezofile aerobe totale (bacterii, drojdie şi mucegai), Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Staphyloccocus aureus şi Candida albicans.

Standardul SR EN ISO 17516:2015, poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-abonamente (vânză[email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 021 316 77 23, fax: 021 317 25 14; 021 312 94 88.

COSMETICE – Limite microbiologiceDaniela Isăcescu, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

Produsul cosmetic este o substanţă sau un preparat care vine în contact cu părţile externe ale corpului uman şi are ca scop principal îngrijirea acestora. Aceasta poate consta în curăţarea, parfumarea, corectarea mirosurilor, modificarea aspectului, prote-jarea sau menţinerea în bună stare a pielii, părului, ochilor, buzelor, organelor genitale, unghiilor, dinţilor sau mucoasei bucale.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative apărute în luna octombrie 2015Mihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Ofi-cial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna octombrie 2015. Noutăţile se referă numai la legislaţia care face referire la standarde.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-tate a standardului înlocuit:

1.1.1 Directiva (UE) 2015/1787 a Comisiei din 6 octombrie 2015, de modificare a anexelor II şi III la Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman, publicată în JOUE L 260/6 din 07.10.2015.

1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001, privind securitatea generală a produselor, publicată în JOUE C 335/1 din 09.10.2015.

1.1.3 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 94/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 martie 1994, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, publicată în JOUE C 335/10 din 09.10.2015.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul (UE) 2015/1861 al Consiliului din 18 octombrie 2015, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012, privind măsuri restrictive împotriva Iranului, publicat în JOUE L 274/1 din 18.10.2015.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1171/2015 din 21/09/2015, pentru aprobarea Ghidului metodologic de imple-mentare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 748 din 07/10/2015.

2.2 Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 131/2015 din 05/10/2015, pentru aprobarea Regulamentului de or-ganizare şi funcţionare a Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 753 din 08/10/2015.

4

2.3 Normă tehnică a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din 31/08/2015, privind acordarea statutului de operator economic autorizat din 31.08.2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 758 bis din 12/10/2015.

2.4 Hotărâre nr. 711/2015 din 26/08/2015, privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a mij-loacelor de măsurare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 765 din 14/10/2015.

2.5 Ordinul Ministerului Transportului nr. 1023/2015 din 15/09/2015, pentru publicarea acceptării rectificărilor aduse Rezoluţiei MSC.307(88) prin documentul MSC 88/26/Add.2/Corr.1 al Organizaţiei Maritime Internaţionale din 3 iulie 2015, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 774 din 16/10/2015.

2.6 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 816/2015 din 06/10/2015, pentru de-semnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii - Societatea Co-mercială RINA SIMTEX - ORGANISMUL DE CERTIFICARE - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană, pentru realizarea funcţiilor specifice de certificare a produselor pentru construcţii şi de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 776 din 19/10/2015.

2.7 Hotărâre nr. 824/2015 din 30/09/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a recipi-entelor simple sub presiune, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 784 din 21/10/2015.

2.8 Ordinul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice nr. 2000/2015 din 13/10/2015, privind modificarea Ordinului ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 886/2013, pentru aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la maşini, publicat în Mo-nitorul Oficial, Partea I nr. 786 din 22/10/2015.

2.9 Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 138/2015 din 23/10/2015, pentru aprobarea Normelor tehnice pri-vind utilizarea, verificarea, reîncărcarea, repararea şi scoaterea din uz a stingătoarelor de incendiu, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 803 din 29/10/2015.

2.10 Lege nr. 249/2015 din 28/10/2015, privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 809 din 30/10/2015.

Extras din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea naţională:

„Art. 8 (3) Oricine declară conformitatea cu un standard român, printr-o marcă, de-claraţie sau certificat, trebuie să facă dovada deţinerii în mod legal a standardului respectiv în condiţiile prezentei legi.”


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Cum să conştientizezi faptul că aerul de interior este po-luat? „Dificultatea constă în a face vizibil ceea ce este in-vizibil. Poluarea este un duşman viclean”, relevă Arnaud Paque, director general al Camfil France şi preşedinte al comitetului strategic pentru filtrarea şi purificarea aeru-lui, de la Uniclima. Poluarea poate îmbrăca mai multe forme: poluarea moleculară, cu formaldehidă (când mi-roase a nou), care este cancerigenă. Ea provoacă iritaţii ale nasului, ale ochilor şi ale gâtului, precum şi oboseală cronică. Benzenul conduce la anemie şi leucemie. Cam-paniile de măsurare a formaldehidei în grădiniţele din Franţa şi în locuinţele din Belgia au arătat că valoarea sa-nitară limită stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 10 µg/m3, era cu mult depăşită. Sau poluarea legată de particulele fine: „O mare parte a populaţiei tră-ieşte şi lucrează în zone în care coeficientul de particule depăşeşte valorile-ghid PM2,5 ale OMS”, aminteşte Ar-naud Paque. Acestea au mărimea unui micron sau sunt chiar mai mici, deci, sunt dificil de sesizat. Fixate de OMS la 10 µg/m3/pe an, ele sunt de aproximativ 16,5 µg/m3/pe an la Lyon, Lille, Strasbourg şi Paris, cu o valoare de vârf la Marseille, de 18,5. Ele provoacă alergii şi astm şi au conse-cinţe asupra productivităţii muncii. Soluţii tehnice există, afirmă profesioniştii, care regretă faptul că reglementarea în domeniu este destul de vagă. Diferite experienţe s-au dovedit elocvente: productivitate cu 10% mai mare la ope-ratoarele care lucrează la un call-center, unde beneficiază de aer curat; cu 35% mai puţine concedii medicale la un fabricant, de când noile instalaţii de filtrare-purificare îm-bunătăţesc calitatea aerului de interior al încăperilor. Pen-tru a îmbunătăţi calitatea acestuia, Uniclima îşi propune să doteze fiecare instalaţie cu un filtru din clasa 7, care opreşte 90% din particulele fine. Clasa este determinată în funcţie de standardul de referinţă din domeniu: stan-dardul NF EN 779. Se utilizează diferite tipuri de filtre: medii filtrante pentru particulele solide, cărbune activ pentru cele gazoase. Standardul NF EN 13779, Ventilarea clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuit. Cerinţe de performanţă pentru instalaţiile de ventilare şi de con-diţionare a aerului din încăperi, specifică performanţele de filtrare pe care le necesită un sistem pentru a furniza o bună calitate a aerului de interior în funcţie de aerul de exterior.

Standardele de filtrare a aerului

„Profesiunea furnizează sprijin tehnic standardizării”, de-clară Alain Ginestet, care se ocupă de studii la Centrul Tehnic pentru Aerodinamică şi Industrie Termică (CE-TIAT). Lucrările referitoare la filtrarea aerului sunt des-făşurate la nivel francez de Comisia 710 a Uniunii pentru Standardizare în Domeniul Mecanicii (UNM), la nivel eu-ropean la CEN/TC 195, Filtre de aer pentru întreţinerea aerului curat, iar la nivel internaţional, de ISO/TC 142, Separatoare pentru tratarea aerului. „CEN/TC 195 a ela-borat ediţii succesive ale standardului EN 779 – prima în 1993, cea de-a doua în 2002, cea mai recentă în 2012 – cu privire la filtrele de ventilare generală, cele cinci părţi ale standardului EN 1822 pentru filtrele de înaltă eficacitate, standardul EN ISO 10121, cu privire la filtrele moleculare, ultimul fiind elaborat sub auspiciile Acordului de la Viena. Un grup de lucru creat recent, WG 6, elaborează metode de încercare cu privire la filtrarea nanoparticulelor”, declară el. ISO/TC 142, WG 3 dezvoltă, tot sub auspiciile Acor-dului de la Viena, cele patru părţi ale viitorului standard EN ISO 16860, destinat a înlocui standardul EN 779, la

Calitatea aerului de interior Marie-Claire Barthet

Calitatea necorespunzătoare a aerului de interior constituie o sursă de probleme de sănătate şi de scădere a productivităţii muncii. Totuşi, soluţii tehnice există! Comitetul pentru filtrare şi purificare a aerului – Uniclima – sindicat al industriilor termice, frigo-rifice şi de tratare a aerului, atrage atenţia asupra acestor soluţii care au fost stabilite împreună cu experţii din standardizare.

Campaniile de măsurare a formaldehidei în grădi-niţe au arătat că valoarea sanitară-limită este de-păşită.

6

sfârşitul acestui an. „Avem nevoie de un standard inter-naţional. În principiu, metoda de încercare este aproape echivalentă, dar clasele de filtrare sunt diferite”, declară Alain Ginestet. Standardul ISO 29463, în cinci părţi, se referă la filtrele de înaltă eficacitate. De semnalat faptul că grupul de lucru (WG) elaborează un proiect de standard cu privire la încercările de filtrare in situ pentru aplicaţiile

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ORGANISMUL NAŢIONAL DE STANDARDIZARE – VĂ PUNE LA DISPOZIŢIE URMĂTOARELE STANDARDE DIN DOMENIUL CALITĂŢII AERULUI, LA CARE SE FACE REFERIRE ÎN PREZENTUL ARTICOL:

SR EN 1822-1:2010, Filtre de aer de înaltă eficienţă (EPA, HEPA şi ULPA). Partea 1: Clasificare, încercări de perfor-•manţă, marcare;SR EN 1822-2:2010, Filtre de aer de înaltă eficienţă (EPA, HEPA şi ULPA). Partea 2: Producere aerosol, echipament de •măsurare şi statistica numărării particulelor;SR EN 1822-3:2010, Filtre de aer de înaltă eficienţă (EPA, HEPA şi ULPA). Partea 3: Încercare medii filtrante plane;•SR EN 1822-4:2010, Filtre de aer de înaltă eficienţă (EPA, HEPA şi ULPA). Partea 4: Determinarea etanşeităţii elemen-•tului filtrant (metodă de explorare);SR EN 1822-5:2010, Filtre de aer de înaltă eficienţă (EPA, HEPA şi ULPA). Partea 5: Determinarea eficienţei elementu-•lui filtrant;SR EN 13779:2007, Ventilarea clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuit. Cerinţe de performanţă pentru instalaţi-•ile de ventilare şi de condiţionare a aerului din încăperi;SR EN 779:2012, Filtre de aer de particule pentru ventilaţie generală. Determinarea performanţelor de filtrare;•SR EN ISO 10121-1:2014, Metode de încercare pentru evaluarea performanţei mediilor şi a dispozitivelor de filtrare •moleculară pentru ventilaţie generală. Partea 1: Medii de filtrare moleculară (GPACM)SR EN ISO 10121-2:2013, Metode de încercare pentru evaluarea performanţei mediilor şi a dispozitivelor de filtrare •moleculară pentru ventilaţie generală. Partea 2: Dispozitive de filtrare moleculară (GPACD)

nucleare şi un altul referitor la standardele de încercare pentru instalaţiile autonome de purificare a aerului. CE-TIAT a coordonat grupul de lucru Instalaţii de purificare a aerului, care a elaborat standardul experimental XP B 44-200, ce se aplică tuturor instalaţiilor autonome de purificare a aerului din locuinţe şi clădiri cu altă destina-ţie decât cea de locuit, indiferent de tehnicile de filtrare (fotocataliză, cărbune activ) şi care furnizează metode de încercare pentru determinarea performanţelor lor intrinseci. În sfârşit, în ceea ce priveşte certificarea, Uni-clima şi CETIAT sunt membre ale grupului de lucru PG 4b Filtre Eurovent, sindicat european al fabricanţilor din domeniul filtrării şi condiţionării aerului de interior. „Din 2011, ghidul tehnic Eurovent 4/11 permite stabilirea cla-sificării energetice a filtrelor pentru aer”, precizează Alain Ginestet. Douăzeci de fabricanţi de filtre sunt titulari ai certificării. Un filtru F7 poate face parte din clasa A, B sau C: încercarea permite calculul pierderii de sarcină a filtru-lui. „Clasificarea energetică stabilită de Eurovent nu este obligatorie, dar este recunoscută în Uniunea Europeană”, adaugă Alain Ginestet.

Standardul NF EN 779

Standardul NF EN 779, Filtre de aer de particule pentru ventilaţie generală. Determinarea performanţelor de filtrare, tratează filtrele de aer utilizate pentru captarea particulelor prin ventilaţie generală. Documentul descrie metodele de încercare, precum şi standul de încercare care trebuie utilizat pentru a măsura randamentul filtre-lor şi a determina clasificarea lor. El se aplică filtrelor cu un randament iniţial mai mic de 98% pentru particule de 0,4 µm.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 358, octombrie 2015

Există diferite tipuri de filtre: medii filtrante pentru particule solide şi cărbune activ pentru particulele gazoase.


Potrivit Verei Jourova, comisar european pentru justiţie şi consumatori, „Produsele comercializate în Uniunea Europeană nu trebuie să constituie un pericol pentru concetăţenii noştri. Cele potenţial periculoase trebuie să fie retrase de pe piaţă în cel mai scurt timp. De-a lungul anilor, sistemul de alertă rapidă s-a dovedit a fi un dispo-zitiv foarte eficient pentru respectarea securităţii consu-matorilor europeni”. Datorită sistemului de alertă rapidă, informaţiile referitoare la produsele nealimentare pericu-loase care sunt retrase de pe piaţă şi/sau chemate de fabri-cant în Uniunea Europeană sunt transmise rapid statelor membre şi Comisiei. În acest mod, sunt luate măsuri pre-tutindeni în Uniune (interdicţie, încetarea comercializării, retragerea mărfii de pe piaţă, chemarea de către fabricant sau refuzul importului de către autorităţile vamale) şi consumatorii sunt informaţi cu privire la toate acestea. În 2014, 2 755 de măsuri de urmărire au fost înregistrate în sistemul de alertă rapidă. Site-ul acestui sistem a înre-gistrat 2 milioane de vizite. Noi instrumente de cercetare permit de acum înainte consumatorilor şi întreprinderilor să se informeze mai bine cu privire la detectarea produse-lor periculoase şi retragerea acestora. 31 de state (cei 28, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) participă la RAPEX.

Produse care prezintă riscuri, state şi cifre

Măsurile corective adoptate în 2014 au vizat – potrivit Comisiei – două categorii de produse: jucăriile (28%) şi îmbrăcămintea, textilele, accesoriile de modă (23%). Pen-tru aceste produse, notificările s-au referit cel mai adesea la riscurile chimice, dar şi la cele de rănire şi sufocare. Ris-curile chimice curente, notificate în 2014, au vizat pro-duse precum încălţămintea şi articolele din piele (care conţineau crom hexavalent, o substanţă care afectează pielea), jucăriile şi articolele de puericultură (ce conţin un plastifiant care poate provoca probleme de infertilitate) şi bijuteriile-fantezie (în care au fost detectate metale grele nocive). China rămâne principalul stat din care provin aceste produse: anul trecut, ca şi în 2013, 64% din pro-dusele periculoase au fost fabricate în acest stat. Comisia

Europeană colaborează cu autorităţile chineze prin inter-mediul aplicaţiei „sistem de alertă rapidă China”, pentru a aduce răspunsuri concrete la problemele referitoare la securitatea produselor. Au fost 2 435 de notificări în 2014: această cifră reprezintă o creştere cu 3% faţă de 2013, „deci consumatorii sunt mai bine protejaţi datorită depistării unui mare număr de pro-duse periculoase”, declară Comisia.Au fost 2 755 de măsuri de urmărire: când un stat de-tectează un produs care nu este sigur, el le informează pe celelalte, efectuând o notificare în sistemul de alertă

RAPEX: Peste 2 500 de produse periculoase retrase de pe piaţa Uniunii EuropeaneJean-Claude Tourneur

Comisia Europeană a publicat noi cifre care indică faptul că, în 2014, peste 2 500 de produse, mergând de la jucării la vehicule cu motor, au fost interceptate înainte de a intra pe piaţa Uniunii Europene sau au fost retrase de pe piaţă din cauza pericolului pe care îl prezentau pentru consumatori. Comisia şi statele membre lucrează împreună pentru ca bunurile de consum introduse pe piaţa europeană să fie sigure. Ei utilizează sistemul de alertă rapidă pentru produsele nealimentare periculoase (RAPEX).

8

rapidă. Toate statele caută atunci produsul respectiv pe pieţele lor şi cele care îl găsesc indică în sistem măsura de urmărire pe care au luat-o (interdicţie/încetare a comer-cializării, retragerea de pe piaţă, chemarea produsului de către fabricant sau refuzul de import declarat de autorită-ţile vamale).

Tot mai multe bunuri de consum sunt retrase de la comercializare în Uniunea Europeană

La rezultatele RAPEX, Biroul European al Uniunii Consu-matorilor (BEUC) aminteşte că se adaugă impasul în care se găsesc guvernele europene: ele nu au adoptat încă pa-chetul Securitatea produselor şi supravegherea pieţei, din februarie 2013, care îşi propune să întărească cooperarea europeană în domeniu. Potrivit lui Monique Goyens, di-rector general al BEUC, „în fiecare an, aceste rezultate ne amintesc că securitatea produselor nu poate şi nici nu tre-buie considerată ca fiind ceva dobândit pentru totdeauna. A investi într-un sistem eficace de supraveghere a pieţei este o necesitate. Pieţele de consum sunt tot mai mon-dializate şi evoluează rapid online. Guvernele europene nu ne-au făcut un serviciu blocând revizuirea legilor cu privire la securitatea produselor, aşteptată de mult timp. Această actualizare este importantă pentru a ajuta res-ponsabilii în domeniul supravegherii să îşi desfăşoare ac-tivitatea, aceea de a împiedica produsele defectuoase să se regăsească pe rafturile magazinelor. După ce am solicitat mult timp un sistem de cercetare care să fie simplificat pentru întreprinderi şi consumatori – RAPEX – suntem mulţumiţi că acest sistem este mai uşor de utilizat. Aces-tea fiind spuse, nu consumatorii sunt cei care ar trebui să consulte o bază de date înainte de a-şi face cumpărăturile. Ei ar trebui să poată fi siguri că produsele pe care le găsesc pe piaţă, în Uniunea Europeană, nu prezintă nici un peri-col”, adaugă ea.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 357, septembrie 2015

CATEGORII DE PRODUSE CARE AU FĂCUT OBIECTUL CELUI MAI MARE NUMĂR DE NOTIFICĂRI ÎN 2014

Jucării 28%

Îmbrăcăminte, textile şi accesorii de modă 23%

Aparate şi echipamente electrice 9%

Automobile 8%

Articole de puericultură şi echipamente pentru copii 3%

Iluminat 3%

NOTIFICĂRI ÎN FUNCŢIE ŢARA DE ORIGINE A PRODUSELOR, SEMNALATE ÎN 2014

China, inclusiv Hong Kong 64%Uniunea Europeană a celor 28 şi statele din Spaţiul Economic European 14%Necunoscută 7%

Alta 12%

Turcia 3%


„Economia de argint” este economia pusă în slujba per-soanelor în vârstă. În Franţa, numărul celor care au de-păşit vârsta de 60 de ani se ridică la 15 milioane. În 2030, această cifră va fi de 20 de milioane. Aceşti consumatori reprezintă o nouă oportunitate pentru întreprinderi. Trebuie să organizăm domeniul de standardizare pentru a proteja persoanele în vârstă în cadrul ofertei de pro-duse şi servicii propuse de întreprinderi şi să le ghidăm pe acestea din urmă pentru a răspunde mai bine necesi-tăţilor persoanelor în vârstă, rămânând, în acelaşi timp, competitive. Această tranziţie demografică a determinat guvernul francez să elaboreze un plan de acţiune, lansat în septembrie 2014, pentru a crea un domeniu dedicat „eco-nomiei de argint”. El îşi propune prevenirea accidentelor, asistenţa şi supravegherea persoanelor în vârstă la domi-ciliu. La rândul său, AFNOR a înfiinţat un nou grup de lu-

cru, „Economia de argint”, care a prezentat concluziile sale la sfârşitul lunii august 2015. „Am pregătit recomandări pentru a răspunde următoarelor obiective: identificarea provocărilor şi a necesităţilor proprii domeniului „eco-nomiei de argint”, a factorilor implicaţi în stabilirea unui plan al lucrărilor de standardizare care cuprinde standar-dele existente şi pe cele în curs de elaborare în acest do-meniu”, declară Valérie Bernat, responsabil în domeniul sănătăţii şi acţiunii sociale la AFNOR.

Să furnizăm întreprinderilor condiţii propice şi şanse de reuşită!

„Obiectivul acestor lucrări este de a permite un dialog în-tre factorii din întreprinderi, asociaţii şi servicii publice legate de activităţile dedicate persoanelor în vârstă, dia-

„Economia de argint”Amandine Ibled

Creşterea numărului persoanelor în vârstă generează cereri specifice mari pentru anii următori. Autorităţile publice trebuie să creeze o structură industrială şi servicii dedica-te. „Economia de argint” necesită astăzi o consolidare şi o armonizare care să răspundă mai bine necesităţilor şi aşteptărilor persoanelor în vârstă şi nu numai acestora.

Un cămin de bătrâni certificat în conformitate cu marca NF Servicii – aici căminul „Rozmarinul” (Hérault) – pune accentul pe calitatea serviciilor pe care le oferă

10

log care să conducă la elaborarea de standarde”, afirmă Gérard-François Dumont, preşedinte al grupului de lucru referitor la „economia de argint”. Odată ce referenţialele vor putea fi aplicate, Franţa va dobândi o poziţie frun-taşă pe piaţa internaţională şi se va distinge prin calitatea acestor standarde. „Ideea este să convingem alte state să adopte standardele pe care le-am elaborat noi”, adaugă el. Franţa şi China au semnat deja un acord în acest sens. Iată un prim pas promiţător pentru exportul cunoştinţelor franceze întrucât China se va confrunta în anii următori cu un număr foarte mare de persoane în vârstă.

Identificarea necesităţilor consumatorilor

Grupul de lucru referitor la necesităţile consumatorilor a supus atenţiei acestora din urmă un chestionar în care să îşi exprime nevoile în ceea ce priveşte produsele şi servi-ciile utile vieţii lor de zi cu zi. Rezultatele acestei anchete naţionale, care au fost publicate în luna aprilie, trebuie să permită identificarea necesităţilor de standarde, pentru a dezvolta pieţele „economiei de argint” şi a furniza încre-dere consumatorilor. „Astăzi, unele întreprinderi pretind că propun produse destinate persoanelor în vârstă, dar aceste produse nu sunt fiabile. Consumatorii necesită mai multe informaţii, în mod deosebit în ceea ce priveşte noile tehnologii”, subliniază Marie-Cécile Jacquot, coordonator al grupului de lucru privind necesităţile consumatorilor.

Cealaltă misiune a grupului de lucru constă în a trece în revistă documentele existente. El a întocmit o situaţie a acestora în funcţie de sectorul de activitate şi de tipul de standard (servicii, produse sau sisteme). „Există puţine standarde consacrate persoanelor în vârstă. Standardiza-rea există doar pe pieţele specifice, cum ar fi asistenţa la distanţă sau căminele de bătrâni”, constată Giovani Un-garo, coordonator al grupului de lucru privind situaţia re-ferenţialelor existente în domeniul „economiei de argint”. Majoritatea standardelor existente sunt obligatorii şi se referă la accesibilitatea persoanelor în vârstă. Fie că este vorba despre alimentaţie, construcţii (adaptarea locuin-ţelor), servicii furnizate la domiciliu, economia digitală, economia de argint vizează toate sectoarele de activitate. Ideea este să se structureze acest domeniu pentru a iden-tifica adaptări în fiecare sector.

Căminul de bătrâni: ultima soluţie

„Economia de argint” ţine şi de o activitate educativă. „Prima persoană care trebuie convinsă că trebuie să se adapteze la procesul de îmbătrânire este însăşi persoana în vârstă”, declară Gérard-François Dumont. În afară de serviciile destinate persoanelor în vârstă, de amenajarea locuinţelor, de adaptarea transporturilor, nu se pune pro-blema unei griji speciale acordate persoanelor în vârstă, de tipul internării lor în cămine de bătrâni. Dimpotrivă,

Asistenţa la distanţă a făcut obiectul unor lucrări de standardizare


trebuie ca ele să înţeleagă că posedă capacitatea de a se adapta la procesul de îmbătrânire, astfel încât să evite in-trarea într-un cămin de bătrâni sau să apeleze la această soluţie cât mai târziu posibil. Totuşi, în situaţie de incapa-citate, căminul de bătrâni poate constitui soluţia. Aceste aşezăminte sunt supravegheate îndeaproape în urma pu-blicării unei anchete de către Direcţia Generală a Con-curenţei, Consumului şi Suprimării Fraudei (DGCCRF) cu privire la protecţia economică a rezidenţilor în cămi-nele de bătrâni. Rezultate: 48 dintre acestea nu respectă reglementările. Chiar dacă DGCCRF constată o îmbună-tăţire a practicilor în acest sector şi scăderea numărului de nereguli, numărul acestora rămâne, totuşi, ridicat.Ast-fel, 60% dintre ele se referă la faptul că nu sunt precizate preţurile, iar 40% privesc practicile abuzive: erori de preţ, înşelătorii în ceea ce priveşte serviciile propuse, politici tarifare opace, faptul că nu se acordă un livret de membru al căminului, publicitate care laudă serviciile furnizate de un cămin de trei stele, în condiţiile în care o astfel de cla-sificare nu există pentru aceste aşezăminte de îngrijire a persoanelor în vârstă.

Alegerea corectă a unui cămin de bătrâni

Plecând de la aceste constatări, guvernul desfăşoară ac-ţiuni pentru a proteja din punct de vedere economic persoanele în vârstă şi pe cele dependente şi familiile lor. Aceste acţiuni sunt cuprinse în legea referitoare la con-

China, care se va confrunta cu un număr foarte mare de persoane în vârstă, a semnat un acord cu Franţa în domeniul „economiei de argint”

sum promulgată pe 18 martie şi în proiectul de lege pri-vind adaptarea societăţii la procesul de îmbătrânire. De exemplu, legea privind consumul interzice facturarea ser-viciilor de locuire în cămin, care au fost furnizate după eliberarea camerei, precum şi plata unor cheltuieli de re-novare a acesteia, dacă nu se întocmeşte un act privind starea camerei, la sosirea rezidentului. Marca NF „Servicii furnizate în căminele de bătrâni” oferă o garanţie supli-mentară. Ea respectă legislaţia (legea din 2 ianuarie 2002), care vizează îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate rezidenţilor. Este un instrument care pune în valoare cali-tatea serviciilor faţă de rezident, familiile lor, finanţatori şi autorităţile publice. Ea constituie o garanţie de încredere pentru rezidenţi şi permite profesioniştilor să îmbunătă-ţească permanent calitatea serviciilor pe care le prestează. Marca NF practică o etică exigentă faţă de persoanele pri-mite, le propune o îngrijire individualizată, acordată de profesionişti. „La ora actuală, avem 24 de clienţi, care re-prezintă 180 de obiective certificate, dar şi 4 cereri noi din partea unor organizaţii care sunt în curs de certificare”, declară Christelle Badet, care se ocupă de marca NF Ser-vicii furnizate în căminele de bătrâni, la Direcţia de Cer-tificare a AFNOR.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 358, octombrie 2015

12

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Microsoft inspiră utilizatorilor încrederea de a se instala în CloudLa începutul anului, Microsoft a anunţat decizia sa de a se certifica în conformitate cu standardul ISO/IEC 27018, refe-ritor la protecţia datelor personale în Cloud. Erick Stephens, director în domeniul tehnologiilor pentru sectorul public în regiunea Asia-Pacific, ne explică de ce organizaţia a făcut această opţiune şi modul în care standardul permite stocarea datelor în deplină securitate, dar şi protecţia confidenţialităţii informaţiilor aparţinând întreprinderilor şi consumatorilor.


Acest an marchează o etapă importantă întrucât Mi-crosoft devine primul furnizor de servicii de Cloud care implementează un standard referitor la protecţia datelor personale în Cloud. Este vorba despre standardul ISO/IEC 27018, care a fost elaborat pentru a stabili o abordare in-ternaţională uniformă privind protecţia confidenţialităţii informaţiilor cu caracter personal găzduite în Cloud. De fapt, respectarea confidenţialităţii în Cloud nu se rezumă la aspecte legate de tehnologie şi inginerie. Securitatea informaţiilor şi protecţia datelor pot fi asigurate cu aju-torul unor instrumente şi procese, dar confidenţialitatea este o provocare socială ale cărei consecinţe se situează dincolo de problemele de stocare şi de management al datelor asigurate de serviciile de Cloud. Ea obligă auto-rităţile publice, întreprinderile, învăţământul superior şi consumatorii să ia în considerare aspecte vaste precum pericolele şi riscurile şi, în mod deosebit, consecinţele deciziilor luate în utilizarea serviciilor de Cloud. ISO/ IEC 27018 permite clarificarea tuturor proceselor pentru toţi factorii interesaţi.

O referinţă mondială pentru serviciile de Cloud

Înainte de ISO/IEC 27018, nu exista un referenţial fiabil, recunoscut la nivel internaţional, pentru protecţia infor-maţiilor personale identificabile (PII) stocate în Cloud. Exista totuşi ISO/IEC 27001:2013, un standard bine im-plantat, care prevedea un sistem flexibil ce permitea iden-tificarea riscurilor de securitate a informaţiei şi alegerea mijloacelor de a le trata. Sprijinindu-se pe această bază,

ISO/IEC 27018 va servi drept model autorităţilor

de reglementare şi întreprinderilor

14

ISO/IEC 27018 propune astăzi linii directoare specifice pentru a ajuta prestatorii de servicii de Cloud (PSC) să aprecieze riscurile şi să aplice mă-suri de avangardă pentru protecţia PII stocate în Cloud. Conformitatea cu ISO/IEC 27018 garan-tează adoptarea unui demers sistematic în dome-niul protecţiei datelor şi permite unui PSC să-şi demonstreze „simţul civic” în cadrul ecosistemului Cloudului. Într-un mediu în care coexistă nume-roase şi diverse cerinţe naţionale în domeniul con-fidenţialităţii şi al securităţii, certificarea conformi-tăţii cu acest standard poate fi considerată o cerinţă de bază pentru serviciile de Cloud. Microsoft şi celelalte PSC trebuie să se conformeze celor şase principii esenţiale enunţate în ISO/ IEC 27018:

Consimţământ:1. PSC nu permit utilizarea în scopuri de publicitate şi de marketing a infor-maţiilor personale pe care le primesc decât dacă există un consimţământ expres al clien-tului. În plus, acesta din urmă trebuie să poată utiliza serviciul fără a fi obligat să accepte ca informaţiile sale să fie astfel folosite;Control2. – Clienţii deţin un control explicit asupra utilizării informaţiilor lor personale;Transparenţă3. – PSC trebuie să-şi informeze clienţii cu privire la locul de stocare a datelor lor personale şi să-şi ia angajamente clare cu privire la modul în care acestea sunt tratate;Responsabilitate4. – ISO/IEC 27018 stabileşte că orice deficienţă de securitate a informaţiei ar trebui să conducă prestatorii de servicii la efectuarea revizuirii pentru a se asigura că nu a existat o pierdere, divulgare sau alterare eventuală a informaţiilor personale;Comunicare5. – PSC trebuie să notifice orice de-ficienţă clienţilor lor şi să documenteze clar inci-dentul şi măsurile luate pentru remedierea lui;Audit anual efectuat de către o terţă parte in-6. dependentă – Conformitatea PSC cu standar-dul este stabilită cu ajutorul unui audit de terţă parte, care va putea apoi să servească clientului drept element de referinţă în sprijinul propriilor sale obligaţii de reglementare. Pentru a rămâne în conformitate, PSC trebuie să se supună în fiecare an unei examinări de terţă parte.

Aceste angajamente sunt cu atât mai importante în contextul juridic actual, cu cât întreprinderile sunt supuse unui număr tot mai mare de obligaţii spe-cifice în domeniul respectării vieţii private. Sperăm că ISO/IEC 27018 va servi drept model autorităţi-lor de reglementare şi întreprinderilor preocupate să garanteze fiabilitatea protecţiei datelor cu carac-ter personal în toate statele şi sectoarele industriei.

Protecţia confidenţialităţii

Adoptarea ISO/IEC 27018 se înscrie într-un an-gajament mai larg al Microsoft care îşi propune să ofere servicii de Cloud în care organizaţiile pot

Conformitatea cu ISO/IEC 27018

constituie o garanţie a fiabilităţii noastre


avea deplină încredere. De ce este important? Din mai multe mo-tive: conformitatea cu ISO/IEC 27018 garantează organizaţiilor că informaţiile lor cu caracter personal vor fi protejate în diferite moduri.

Ele vor şti întotdeauna unde vor fi stocate informaţiile lor şi •cine le va trata;Vor avea certitudinea că informaţiile lor nu vor fi utilizate în •scopuri publicitare şi de marketing fără consimţământul lor expres. Alegerea le va aparţine întotdeauna;Ele vor fi asigurate că vom fi transparenţi în ceea ce priveşte •capacitatea noastră de a restitui, transfera sau elimina în de-plină securitate orice informaţie personală, la cererea lor;Vor putea conta pe noi în ceea ce priveşte gestionarea cere-•rilor de acces, de corectare sau de suprimare. Unele regle-mentări referitoare la protecţia datelor cu caracter personal (de exemplu, în Uniunea Europeană) impun cerinţe specifice PSC, cum ar fi autorizarea oricărei persoane particulare de a avea acces la datele care o interesează, a le rectifica sau a le suprima. Ajutăm clienţii să-şi respecte aceste obligaţii;Vor putea conta pe capacitatea noastră de a le notifica orice •incident de securitate care implică divulgarea neautorizată de informaţii personale pentru ca ele să fie în măsură să se conformeze propriilor lor obligaţii în domeniul notificării;Vor avea asigurarea că ne vom supune cerinţelor legale obli-•gatorii în domeniul divulgării informaţiilor personale ale cli-enţilor;Ele vor putea să se prevaleze de verificarea de către o terţă •parte independentă a respectării principiilor menţionate mai sus. Pentru a putea să revendice conformitatea cu ISO 27018, trebuie să ne supunem unui proces de certificare riguros în conformitate cu ISO/IEC 27001, realizat de un or-ganism de certificare independent acreditat.

Acestea sunt multiplele motive pentru care organizaţiile pot mi-gra cu deplină încredere către Microsoft Cloud.

Să răspundem cerinţelor clienţilor!

Încrederea capătă o importanţă tot mai mare pentru clienţii care doresc să profite de posibilităţile Cloudului, mai ales atunci când vor să lase unei terţe părţi grija de a trata şi gestiona informaţiile lor cele mai sensibile. Într-o asemenea situaţie, un angajament contractual nu poate garanta singur această încredere. Clienţii cer tot mai mult să verifice că practicile anunţate sunt cu ade-vărat implementate. Microsoft este conştient de aceste preocu-pări şi de interesul de a da dovadă de transparenţă şi acesta este motivul pentru care am fost primul mare PSC care a adoptat principiile de confidenţialitate riguroase stabilite în standardul ISO/IEC 27018 şi care ne-am supus serviciile noastre de Cloud unui audit independent al acestor măsuri. Conformitatea cu ISO/IEC 27018 reprezintă o garanţie a fiabilităţii noastre şi arată clar că Microsoft va trata informaţiile personale în condiţii de securitate deplină şi nu le va utiliza decât în scopuri aprobate în mod expres de către proprietar. Ne-am luat angajamentul de a proteja confidenţialitatea informaţiilor clienţilor noştri online. Cu Microsoft Cloud, totul este sub control!

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 111, iulie-august 2015, revista Organizaţiei Internaţionale de Stan-dardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Utilizarea ISO/IEC 27018 întăreşte conducerea generală a securităţii informaţiei unei organizaţii

Măsuri esenţiale

Domenii de conformitate

Măsuri de protecţie a informaţiilor personale în Cloud

Măsuri de protecţie a vieţii private, incluse în ISO 27001

Conformitate

16

Protecţia e-consumatorilorÎn societatea noastră ultraconectată, nenumărate fluxuri de date circulă între dispozitivele conectate, Internet şi cloud. Cum consumatorii se îndreaptă tot mai mult spre platforme online pentru rezolvarea problemelor lor de zi cu zi, ei sunt îngrijoraţi în legătură cu modul în care întreprinderile le uti-lizează datele personale.


În 2012, aplicaţia Girls around me a figurat pe prima pagină a ziarelor când s-a dovedit că profilurile personale ale utilizatoarelor sale – înscrise pe această reţea de socializare pentru a rămâne în contact cu prietenele – pu-

teau fi consultate de persoane necunoscute pe o aplicaţie a smartphone-ului lor. Astfel de incidente creează panică în rândul internauţilor, care se transformă în paranoia după ce li s-a violat viaţa privată. În centrul problemei: „surpriza” consumatorilor când aceştia constată că informaţiile lor personale, pe care le-au transmis într-un anumit context, apar pe neaşteptate în altul. Persoanele particulare utilizează tot mai mult Internetul pentru a lucra şi a se distra, dar şi pentru a efectua cumpărături şi a întreţine contacte pe reţelele de socializare. Este un gest curent să faci o comandă pe un site de comerţ electronic sau să rezervi un taxi cu ajutorul unui smartphone pe o platformă comună. Moneti-zarea datelor personale a determinat însă unii operatori să le colecteze masiv. De fiecare dată când navigăm pe Internet, lăsăm urme care nu sunt altceva decât informaţiile noastre private. Aceste date sunt culese, segmentate, vân-dute şi utilizate sub pretextul îmbunătăţirii calităţii vieţii noastre şi furnizării de servicii mai bune, dar este evident că motivaţiile principale ale operatorilor sunt de ordin material şi că nu avem nici un control asupra utilizării acestora. Încrederea online înregistrează niveluri foarte scăzute: 89% dintre internauţii din Marea Britanie şi chiar 92% dintre cei din Statele Unite se îngrijorează în legătură cu viaţa lor privată pe Internet, potrivit unui studiu din 2014, desfă-şurat de societatea internaţională TRUSTe, specializată în probleme de confi-denţialitate.

Obligaţia de divulgare

Adesea, consumatorii nu se îngrijorează în ceea ce priveşte informaţiile re-cuperate referitoare la ei şi utilizarea acestora. „Furnizarea datelor personale reprezintă un rău necesar pentru că altfel nu am putea avea acces la bunuri şi servicii online”, declară Norma McCormick, fost preşedinte al Comitetului pentru apărarea intereselor consumatorilor şi ale publicului (CICP) la Consi-liul Canadian de Standardizare (CCN), membru al ISO pentru Canada. Dar consumatorii sunt obligaţi să respecte cererile de informaţii şi rar pot alege ce informaţii acceptă să divulge sau nu. „Odată ce a furnizat informaţiile sale, consumatorul are un control limitat asupra utilizării lor, când nu are mâinile şi picioarele legate”. Este totuşi posibil să se reducă riscul de utilizare abuzivă a datelor personale cu ajutorul unor sisteme de verificare care sporesc încrederea consumatorilor în site-ul pe care rămân informaţiile lor. Când au de-a face cu societăţi online, utilizatorii respectă politica de confidenţialitate a organizaţiei căreia îi încredinţează datele lor şi condiţiile de utilizare stabilite de companie. „Nu este deloc surprinzător că timpul petrecut de utilizatori în faţa acordurilor de licenţă nu depăşeşte şase secunde, în medie, cu atât mai mult cu cât doar 8% dintre internauţi citesc acordurile integral”, constată Richard Bates, director în domeniul iniţiativelor digitale la Consumers International, o federaţie de asoci-aţii de apărare a intereselor consumatorilor.

Big Data aduce câştiguri mari

Potrivit Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU), numărul internau-ţilor la nivel mondial va atinge curând cifra de 3 miliarde, adică 42% din popu-laţia lumii. Cantităţile de date stocate astfel pe Web sunt enorme, iar 90% dintre ele au fost colectate în cursul ultimilor doi ani. În faţa amplorii acestui fenomen, organismele de reglementare trebuie să ia măsuri, să creeze cadre care să per-mită obţinerea unui beneficiu social din această mulţime de date, calmând în acelaşi timp îngrijorarea legitimă a consumatorilor. Orice dată difuzată pe Web este, prin definiţie, foarte vulnerabilă”. Odată recoltate, informaţiile sunt arhi-vate, analizate, tratate şi uneori transmise unor baze de date terţe. Adesea, ele sunt stocate în centre de date în regiuni în care clima este mai rece din motive de economie de energie. În plus, o dată poate trece prin mai multe reţele înainte de a ajunge la destinaţie. Întrucât datele personale valorează mult, acestea sunt supuse unor presiuni ale pieţei şi sunt expuse la comportamente necinstite şi la infracţiuni. Este de mirare, dar, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi

18

Dezvoltare (OCDE), o dată de naştere poate valora doi dolari americani, ceea ce înseamnă că datele de naştere ale persoanelor au o valoare potenţială de 6 miliarde de dolari americani – o situaţie care creează probleme în do-meniul securităţii datelor.

Legile teritoriale

Afacerile de furt de date online s-au înmulţit de-a lungul anilor. Numeroase informaţii confidenţiale pot fi captu-rate şi înregistrate de un site Internet, dar şi de o gamă largă de dispozitive conectate intruzive. În unele state, elementele de confidenţialitate înregistrate sunt clasificate în categoria datelor personale sau a informaţiilor care per-mit identificarea unei persoane (PII)”, declară Kernaghan Webb, profesor asociat la Departamentul Drept şi între-prinderi, la Universitatea Ryerson, Toronto (Canada). După cum relevă domnul Webb, „nu există întotdeauna o definiţie internaţională unificată a conceptului de „ele-mente confidenţiale înregistrate”. AIRbnb, Uber şi Face-book constituie exemple de platforme „lacome de date” şi care implică „mecanisme de interacţiune între numeroşi factori ai pieţei online”. Atunci se pun probleme impor-tante ale responsabilităţii consumatorilor, întreprinderilor şi guvernelor pe piaţa digitală cu privire la activitatea fie-căruia. „A înţelege particularităţile acestor mecanisme de interacţiune constituie o etapă importantă în determina-rea rolurilor şi abordărilor care corespund fiecărei părţi, pentru a proteja interesele consumatorilor, încurajând crearea de produse şi servicii inovatoare”, explică Webb. În locul regulamentelor restrictive şi normative impuse de guverne, autoreglementarea se poate dovedi o strate-gie eficace pentru a proteja viaţa privată a consumatorilor. Este deja cazul întrucât majoritatea întreprinderilor dis-

pun în prezent de politici şi de proceduri interne de con-fidenţialitate care reglementează colectarea de date, utili-zarea acestora şi preferinţele consumatorilor în domeniu. Aceştia din urmă ştiu, astfel, ce date personale sunt culese şi cum sunt ele utilizate, fapt care le dă posibilitatea să pă-răsească procesul de marketing. Este un lucru de bun simţ întrucât majoritatea întreprinderilor doresc să-şi păstreze clienţii şi să-şi protejeze marca.

Responsabilitatea consumatorilor

Chiar dacă factorii industriali trebuie să-şi dovedească bunăvoinţa faţă de consumatori, veghind la protecţia drepturilor lor şi luptând contra publicităţii mincinoase, consumatorii conectaţi au şi ei un rol de jucat, cu respon-sabilităţi specifice. Organismele de reglementare trebuie să aibă în vedere noi soluţii pentru a le oferi o marjă de manevră mai mare şi a-i proteja. Pentru a putea să-şi asume pe deplin responsabilităţile, aceştia trebuie să aibă acces la informaţii valabile, exhaustive şi documentate care să le permită să-şi facă o idee cu privire la avantajele şi inconvenientele produselor şi serviciilor online. „Cre-area de mecanisme care permit consumatorilor să pună propriile lor condiţii şi să se abată de la modelul de acord unic aplicat tuturor ar fi o soluţie judicioasă”, continuă Bates. Atunci, ce instrumente şi servicii ar putea permite consumatorilor să-şi gestioneze mai bine datele? O nouă piaţă pentru serviciile de management al datelor apare în-cet-încet, care va putea ajuta persoanele particulare să-şi controleze mai bine modul în care sunt recuperate datele lor. Aceste servicii se pot prezenta sub diferite forme: poate fi vorba de module de extensie (plug-in) integrate în navigator, care blochează aplicaţiile intruzive sau de iniţiative guvernamentale care obligă întreprinderile să


restituie celor interesaţi informaţiile pe care le deţin cu privire la ei.

Confidenţialitate planificată

Fiecare stat a luat măsuri în ceea ce priveşte datele per-sonale şi această fragmentare apasă asupra organizaţiilor şi nu oferă nici o protecţie consumatorilor. Importante presiuni au fost exercitate în unele ţări pentru a ridica re-stricţiile referitoare la tratarea datelor personale, dar fără standarde larg recunoscute şi acreditate, este problema-tic să te bazezi doar pe programe de autoreglementare şi pe judecata clienţilor. Standardizarea pare a fi soluţia cea bună pentru identificarea unui echilibru corect între con-ducere, organizaţii şi consumatori. „După părerea mea, standardele internaţionale pot să sprijine interoperabi-litatea între diferitele instrumente şi sisteme pe care se bazează acest ecosistem al serviciilor, care va permite un control asupra datelor. Ele au un rol de jucat în definirea şi în promovarea a ceea ce ar trebui să fie o abordare care lasă consumatorilor mai multă libertate în ceea ce priveşte stabilirea condiţiilor”, declară Bates. Standardele interna-ţionale care se referă la transparenţă şi la protecţia datelor, precum şi la mecanismele de rezolvare a conflictelor, pot oferi un cadru de ansamblu care facilitează schimburile de date între state şi respectarea obligaţiilor care însoţesc un asemenea transfer. Aplicarea standardelor este volun-tară. Ele nu înlocuiesc reglementările tradiţionale, ci le completează pentru a ajuta autorităţile de reglementare să ofere un răspuns coerent dincolo de frontiere, care să mobilizeze capacităţile de autoreglementare a platforme-lor sectorului privat şi responsabilitatea comună a cum-părătorilor şi a vânzătorilor. Este un proces solid care ar trebui să contribuie la rezolvarea problemelor ce decurg din diversele legislaţii în vigoare într-un stat sau altul cu privire la protecţia datelor.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 111, iulie-august 2015, revista Organizaţiei Interna-ţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

42%din populaţia

lumii utilizează

Internetul

89% dintre

internauţii din Marea Britanie

şi 92% din cei din

Statele Unite sunt îngrijoraţi

în legătură cu viaţa lor privată pe

Internet

Sursa: International Telecommunication Union (ITU)

Sursa: TRUSTe study

20

Înlăturarea discrepanţei dintre oraşele şi satele din China, cu ajutorul standardelor


Cu succesiunea sa de coline pe care creşte cea-iul, precum şi cu zonele sale umede, unde se cul-tivă orezul, China este o ţară frumoasă. Totuşi, în ciuda a două decenii de dezvoltare economică bruscă – PIB-ul său a atins în 2014, potrivit es-timărilor, cifra de 10 355,35 miliarde de dolari americani – diferenţa marcantă dintre bogaţi şi săraci este însoţită de o discrepanţă între oraşe şi sate. Deşi oraşele se modernizează, locuitorii zonelor rurale nu se bucură de avantajele pros-perităţii economice chinezeşti şi rămân privaţi de echipamente şi de servicii sociale de bază. Pentru a reduce acest dezechilibru, în 2012, con-ducătorii chinezi au anunţat un nou program pentru construirea unei „Chine frumoase” mar-când prin aceasta o schimbare profundă între ve-chea concepţie a dezvoltării axate pe industrializare şi pe export şi o nouă strategie orientată spre calitatea vieţii. Pentru ca acest vis să devină realitate, decalajul dintre zonele urbane şi cele rurale trebuie eliminat. Standardele sunt consi-derate un element determinant pentru a reme-dia acest aspect întrucât ele înlătură decalajul dintre oraşe şi sate, întăresc cerinţele în favoarea unei calităţi mai bune a vieţii şi nivelează „tere-

nul de joc” pe plan economic, social şi ecologic. Regiunea Anji din provincia Zhejiang, din estul Chinei, şi-a elaborat propriul său program de dezvoltare rurală, cu scopul de a înfrumuseţa satele şi de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale agricultorilor. Pariul a fost câştigat întrucât regiunea a fost înscrisă în Tabloul de Onoare al ONU-Habitat pentru eforturile sale destinate a face din Anji un cadru de viaţă mai atractiv pentru populaţie.

Frumuseţea … ecologiei

De ce avem nevoie de „sate frumoase”? Pentru că este mai plăcut să trăieşti în ele, dar şi pentru protejarea planetei noastre şi a locuitorilor săi şi pentru asigurarea unui vii-tor durabil. În cursul anilor 1980, pentru a eradica rapid sărăcia, în regiunea Anji s-au construit numeroase uzine puternic poluante şi consumatoare de resurse. Pe termen scurt, economia locală a cunoscut un avânt real. Când ajungi însă „uzina lumii” trebuie să plăteşti un preţ: o po-luare periculoasă a mediului şi o lipsă acută de resurse. Cum este adesea cazul, acest aspect negativ are şi un re-vers pozitiv. Această experienţă dureroasă a constrâns au-torităţile din regiunea Anji să reacţioneze şi să examineze îndeaproape defectele vechiului model de dezvoltare care consta în a trata poluarea ulterior, cu scopul de a explora

Dezvoltarea economică rapidă a Chinei nu a ajuns încă până în zonele rurale ale ţării, consecinţa fiind o repartiţie inegală a bogăţiei şi o diferenţă frapantă între oraşe şi sate. Astăzi, noua „foaie de parcurs” a acestui stat în domeniul urbanizării pune accentul pe ecologie.

22

noi căi care să conducă la o economie mai durabilă. Noul model de dezvoltare se bazează astăzi pe atuuri proprii regiunii, care cuprind patru industrii (prelucrarea bam-busului, fabricarea de fotolii pivotante, energia electrică, pictura şi caligrafia) şi patru produse specifice (bambusul, ceaiul, frunzele de dud şi tutunul). Şi aşa s-a născut eco-nomia ecologică.

Perspectivele programului

Într-o societate bazată pe agricultură precum cea a Chi-nei, satele sunt locuite de fermieri. De-a lungul timpului, din cauza strategiei de industrializare a statului, aceste zone au rămas în urmă în ceea ce priveşte asigurarea ser-viciilor sociale şi publice, lăsând agricultorii să trăiască în condiţii precare. Pentru ca satele să asigure un trai civi-lizat şi demn trebuiau îmbunătăţite producţia şi condi-ţiile ecologice, precum şi viaţa agricultorilor din zonele rurale, punând accentul pe infrastructuri şi echipamente de bază, mai ales în ceea ce priveşte aspectele referitoare la igienă, colectarea şi selectarea deşeurilor, securitatea apei potabile şi reciclarea îngrăşămintelor de origine ani-mală. O altă cerinţă la fel de importantă o constituia fap-tul că îmbunătăţirile aduse satelor trebuiau să fie efectuate păstrându-se patrimoniul arhitectural, istoric şi cultural, menţinându-se structurile reţelei sociale, precum şi con-figuraţia spaţială existentă. Toate aceste aspecte erau de-terminante pentru modernizarea şi dezvoltarea Chinei la nivel mondial.

Standarde pentru dezvoltarea rurală

Mai rămânea de rezolvat o problemă. O astfel de reformă nu fusese realizată niciodată în China. Regiunea Anji a trebuit să se achite de această sarcină fără a avea la în-demână un exemplu pe care să se bazeze. Inspirându-se din practici similare implementate în economiile dezvol-tate, regiunea a căutat să creeze un cadru propice „unui mediu curat, dinamismului economic, armoniei societăţii şi fericirii populaţiei”. Este mai uşor de spus decât de fă-cut. Sistemul existent cuprindea 280 de legi, reglementări şi standarde pentru infrastructura rurală, protecţia me-diului, cea socială, managementul industrial şi serviciile publice. Aceste „resurse” diverse au servit drept principii directoare pentru elaborarea de standarde implementate în cadrul programului. Rezultatul? Peste 20 de standarde locale au fost elaborate în 2012, mai ales în domeniul con-strucţiilor, al întreţinerii echipamentelor pentru servicii publice şi în numeroase alte sectoare. Pentru a garanta caracterul exhaustiv şi pertinent al acestor referenţiale, autorităţile locale au desfăşurat un studiu social în cadrul provinciei, care a permis determinarea a 36 de indicatori specifici pentru realizarea de „sate frumoase” pe baza că-rora au fost elaborate standardele menţionate mai sus. De exemplu, standardul referitor la „construcţia de sate fru-moase” a implicat numeroase vizite de teren, sondaje de opinie şi expertiză pentru a defini ce anume se înţelege prin „sate frumoase”, şi anume, „locuri în care se trăieşte

Fabrică locală de coşuri de bambus pentru gătirea alimentelor


civilizat şi demn, axate pe economia durabilă, unde se ţine seama de cerinţele referitoare la amenajarea teritoriului, de protecţia mediului, care asigură prosperitatea şi ferici-rea populaţiei rurale şi unde ecologia, economia, cultura şi conducerea societăţii sunt armonios coordonate”.

Viaţa este frumoasă

Transformarea este radicală. Programul de îmbunătăţire a vieţii la sate a stimulat considerabil infrastructurile regio-nale în zonele rurale, cu realizarea unui sistem integrat de distribuţie a apei, eliminare a deşeurilor şi tratare a apelor uzate la nivel rural şi urban, precum şi extinderea reţelei de autobuze şi servicii urbane la sate. Programul a permis realizarea de adevărate minuni în ceea ce priveşte amena-jarea teritoriului. A fost păstrat cadrul de viaţă tradiţional, cu străzile sale pitoreşti, cu podeţele care traversează cur-

Decalajul care-i desparte pe bogaţi de săraci se

adânceşte când comparăm oraşele cu satele

Fotografie aeriană a unui spaţiu public destinat petrecerii timpului liber în satul Yucun din regiunea Anji

24

Reforma rurală a marcat o cotitură în istoria regiunii Anji, aducând transformări radicale în toate aspectele vieţii de zi cu zi: prosperitate, igienă, confort şi fericire. Cum a procedat regiunea pentru a duce la bun sfârşit această reformă? Iată aspectele principale ale revoluţiei rurale care a fost desfăşurată:

Menţinerea curăţeniei – Tratarea deşeurilor menajere constituie o problemă importantă în zonele rurale, ţi-nând cont de insuficienţa infrastructurii de transport. Bazându-se pe un standard local referitor la reciclarea deşeurilor, locuitorii satelor au învăţat să separe deşeu-rile menajere în deşeuri reciclabile, nereciclabile şi com-postabile. În 2013, toate deşeurile menajere din această provincie erau colectate şi tratate.

Tratarea apelor uzate – Regiunea Anji este situată în-tre coline şi nu există nicio parcelă de teren suficient de mare pentru a implanta instalaţii de canalizare. Autorită-ţile locale au dat dovadă de pragmatism experimentând tehnologii inovatoare provenite din Statele Unite pentru tratarea apelor uzate casnice rurale, care au implicat uti-lizarea de reţele de canalizare între locuinţele apropiate pentru a centraliza şi a evacua deşeurile. Standardul lo-cal, Specificaţie tehnică pentru tratarea apelor uzate casnice rurale, a permis să se garanteze o compatibilitate a cali-tăţii efluenţilor pentru irigarea fermelor sau deversarea în apele naturale. Opt ani mai târziu, toate apele uzate casnice sunt tratate.

Un nivel de viaţă decent – În regiunea Anji, au fost ela-borate o specificaţie referitoare la protecţia profesională şi socială şi standarde cu privire la serviciile publice în mediul rural pentru a garanta prestarea de servicii publice de bază care să fie echivalente cu cele din mediul urban. De asemenea, a fost construit un dispensar. Implemen-

tarea standardelor referitoare la infrastructuri publice în cadrul colectivităţilor rurale a permis ca 90% dintre sa-tele din regiune să se doteze cu echipamente noi pentru petrecerea timpului liber, cu săli pentru organizarea de evenimente, cu terenuri de baschet şi de antrenament sportiv.

Amenajarea peisajului – Bazându-se pe standardul local Cerinţe generale referitoare la mediu şi la sănătatea publică în sate şi comunităţi, terenurile virane au fost curăţate şi transformate în spaţii verzi, imobilele mai vechi au fost renovate şi a fost instalat iluminatul, respectându-se ca-racterul arhitectural local, pentru ca aşezarea să-şi păs-treze farmecul.

Cultură pentru toţi – Pe baza Specificaţiei referitoare la construcţia de săli de expoziţii rurale, suprafaţa primului muzeu ecologic din provincia Zhejiang a fost mărită şi s-au construit două pavilioane suplimentare, facilitându-se astfel o renaştere culturală în cadrul comunităţii locale. Această iniţiativă permite promovarea valorilor culturale unice ale provinciei prin expunerea de lucrări de pictură şi de caligrafie sau de obiecte rezultate din prelucrarea bambusului sau practicarea artei ceaiului alb.

Promovarea turismului – Au fost realizaţi indicatori spe-cifici pentru a furniza industriei turistice rurale standar-dele pe care ea le aştepta de multă vreme în domeniul calităţii infrastructurilor şi a serviciilor, cu scopul de a da un impuls turismului local. Determinată să facă din pro-gramul său o reuşită, China a publicat recent primul său standard naţional referitor la criterii estetice pentru con-strucţii rurale: GB/T 32000:2015, Ghid pentru construcţia de „sate frumoase”. Acest referenţial marchează o etapă importantă pentru ţară şi reflectă atenţia crescândă pe care guvernul o acordă mediului rural şi locuitorilor săi.

O conferinţă de presă pentru lansa-rea standardului chinez cu privire la construcţia de „sate frumoase” a avut loc la SAC – membru al ISO pentru China – în mai 2015

Aplicarea standardelor


surile de apă, cu căsuţele şi câmpurile, cu liniştea speci-fică satelor, îmbunătăţindu-se calitatea vieţii. Amenajarea teritoriului nu aduce avantaje economice imediate, dar face satele mai atractive ca locuri de locuit sau ca desti-naţii turistice şi de petrecere a timpului liber, creând un sentiment de apartenenţă şi de ataşament la comunitate. Scopul este ca un număr tot mai mare de persoane să se stabilească la ţară.

Concluzie

Apreciate altădată doar pentru mâna de lucru şi terenu-rile ieftine pentru strategia de industrializare a statului şi producţia destinată exportului, zonele rurale din China au fost mult timp neglijate. Modernizarea acestor comunităţi prezenta deci multiple dificultăţi. Standardele au facilitat acest proces, traducând politicile de dezvoltare rurală a statului în măsuri concrete şi operaţionale care să elimine diferenţele dintre oraşe şi sate. Programul guvernului chi-nez a permis revitalizarea societăţii rurale. Punând ac-centul pe protecţia mediului, pe îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în mediul rural şi pe amenajarea teritorială, el a contribuit la crearea unui cadru de viaţă superior pentru agricultorii chinezi, care reflectă perfect avântul econo-mic al Chinei.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 111, iulie-august 2015, revista Organizaţiei Interna-ţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Coborâre pe râu cu barca pneumatică, satul Yucun (regiunea Anji)

Programul de modernizare a satelor din regiunea Anji este

o experienţă care a permis revitalizarea societăţii rurale

26

Într-o lume globalizată, aflată în transformare constantă, responsabilitatea socială nu este numai un atu pentru în-treprinderi, ci o necesitate strategică. Ea este o cerinţă de lucru esenţială pentru firme întrucât acestea sunt con- ştiente că, pentru a se menţine pe piaţă, trebuie să gă-sească un echilibru corect între impactul pe care îl au asu-pra societăţii şi rodul activităţilor lor. Societatea este cea care imprimă această direcţie întrucât acest criteriu are o influenţă semnificativă asupra reputaţiei şi competiti-vităţii întreprinderilor şi el intră în joc la nivelul relaţiilor pe care acestea le întreţin cu părţile interesate, mai ales cu furnizorii, cu autorităţile publice şi cu comunităţile în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea. Standardul ISO 26000, Responsabilitatea socială, este un instrument re-cunoscut la nivel internaţional, care furnizează întreprin-derilor şi organizaţiilor linii directoare pentru a-şi exer-cita activităţile în mod responsabil din punct de vedere social. Standardul a fost promovat pe un site consacrat responsabilităţii sociale în marile corporaţii de nivel mon-dial, Corporate Reporting Landscape Map, care este un instrument online, unde sunt menţionate iniţiativele de prim plan în domeniul raportării efectuate de acestea.

Un angajament pentru întărirea capacităţilor

Cu Planul de acţiune al ISO pentru statele în curs de dezvoltare, Organizaţia Internaţională de Standardizare

Responsabilitatea socială în regiunea

Un proiect care îşi propune să faciliteze utilizarea

standardului cu privire la responsabilitatea socială

oferă ţărilor în curs de dezvoltare instrumentele şi

competenţa de a produce un impact durabil

Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord


face de multă vreme eforturi pentru a întări capacităţile de standardizare în statele în curs de dezvoltare. Multe dintre aceste ţări se situează în regiunea Orientul Mijlo-ciu-Africa de Nord (MENA), unde organizaţiile au mult de câştigat în ceea ce priveşte oportunitatea şi imaginea pe piaţă din iniţiative de responsabilitate socială (RS). Po-trivit Băncii Mondiale, lungile perioade de conflicte şi de instabilitate politică pe care unele state din regiune le-au traversat au avut repercusiuni în ţările vecine, în ceea ce priveşte creşterea şomajului şi a sărăciei. În cursul ulti-melor decenii, statele din regiunea MENA au realizat progrese în domeniul dezvoltării sociale, dar provocări precum includerea grupurilor minoritare şi responsabi-litatea autorităţilor publice rămân încă de rezolvat. Recu-noscând această stare de fapt şi oportunităţile oferite de ISO 26000, cu sprijinul Agenţiei Suedeze de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare (SIDA), ISO a realizat pentru prima dată un proiect în acest sens. Desfăşurat pe o perioadă de patru ani, 2011-2014, în rândul membrilor ISO din regiunea MENA, acesta şi-a propus să sprijine implementarea standardului şi să contribuie la dezvolta-rea durabilă a regiunii, asigurând în acelaşi timp întărirea capacităţilor naţionale în domeniul standardizării. Obiec-tivul iniţial era să se înfiinţeze un grup de experţi naţionali care puteau susţine organizaţiile în aplicarea principiilor responsabilităţii sociale în conformitate cu ISO 26000, membrul ISO (organismul naţional de standardizare)

jucând un rol esenţial în acest demers. Proiectul privea şapte state: Algeria, Egipt, Irak, Iordania, Liban, Maroc, Tunisia – şi 109 experţi au fost formaţi în conformitate cu ISO 26000. În total, 91 de organizaţii din numeroase sec-toare, inclusiv ONG-uri, spitale, ministere, întreprinderi, bănci şi hoteluri au fost consiliate de experţi naţionali în aplicarea standardului. Experţii astfel formaţi au benefi-ciat de sfaturi asigurate constant de formatori externi şi de specialişti prin intermediul vizitelor în ţară, seminariilor, feedback-urilor sau îndrumărilor asigurate telefonic sau prin curier electronic. Pentru a îmbunătăţi conştientiza-rea responsabilităţii sociale în statele vizate de proiect, au fost organizate peste 50 de seminarii naţionale de către membrii ISO şi de experţii naţionali în toată regiunea. În total, acestea au vizat 4 304 persoane din diverse grupuri de părţi interesate, inclusiv grupuri specifice cum ar fi asociaţiile de femei şi femeile directori de întreprinderi.

Avantajele pentru membri

Experienţa dobândită şi învăţămintele trase din proiect au fost transmise cu ocazia a două seminarii regionale orga-nizate în Maroc pentru experţii naţionali. A fost creată o platformă Web pentru schimburile de informaţii. Proiec-tul a avut un impact considerabil şi toate statele intere-sate au înregistrat rezultate pozitive. Cu 17 organizaţii sub conducerea sa, IANOR, membru al ISO pentru Algeria, a

Un grup de femei şi de fete tinere se întorc acasă, după ce s-au aprovizionat cu apă de la un bazin de apă plu-vială din zona Gayo, Etiopia. Pastile de purificare a apei vor fi utilizate apoi pentru a o face potabilă

28

notat că acesta a avut avantaje importante pentru state, sporind conştientizarea provocării pe care o reprezintă responsabilitatea socială şi angajamentul pe care aceasta îl implică. Organizaţia Egipteană de Standardizare şi de Control al Calităţii (EOS), mem-bru al ISO pentru Egipt, a considerat proiectul ex-trem de util. După cum a declarat directorul general al EOS, Hassan Abdel-Magied, „proiectul RS MENA cu privire la ISO 26000 a fost foarte eficace pentru Egipt. Ne-am atins cu toţii obiectivele şi chiar le-am depăşit, reuşind să diversificăm activităţile RS la nivel geografic şi sectorial. Obiectivul nostru gene-ral este să integrăm domeniile de acţiune şi principiile RS în strategia naţională de dezvoltare durabilă, contribuind la procesul de redactare şi de revizuire a politicilor şi a legilor pertinente”. În Tunisia, dato-rită proiectului, ISO 26000 este pe cale de a fi citat ca referinţă în noua constituţie a ţării şi un acord în domeniul responsabilităţii sociale a fost semnat între INNORPI, membru al ISO pentru Tunisia, şi numeroase părţi interesate, cum ar fi organiza- ţiile din domeniul muncii şi al drepturilor omului. Prin intermediul proiectului, INNORPI a putut să promoveze standardul în rândul a numeroase orga-nizaţii, să stabilească relaţii eficace cu experţi şi cu industria şi să aibă alte planuri în curs de desfăşurare pentru a continua această colaborare. Domnul Hay-dar Al Zaben, director general al JSMO, membru al ISO pentru Iordania, a declarat că acesta a adus im-portante îmbunătăţiri în comportarea organizaţiilor faţă de societate şi mediu. „Proiectul RS MENA a permis Iordaniei să dobândească o competenţă temeinică cu privire la ISO 26000 şi să îmbunătă-ţească relaţiile cu organizaţiile şi părţile lor intere-sate şi cu societatea, în ansamblu. În plus, JSMO a profitat de reuniunile Comitetului de conducere, de vizitele în organizaţii şi de sesiunile de instruire şi de sensibilizare pentru a disemina cunoştinţe şi experienţă, a rezolva problemele şi a asigura supra-vegherea proiectului. Colaborarea va continua prin intermediul lucrărilor comitetelor tehnice implicate în probleme de durabilitate”. Domnul Abderrahim Taibi, director al IMANOR, membru al ISO pentru Maroc, a declarat că acesta a permis promovarea mai largă a principiilor responsabilităţii sociale şi a importanţei unei abordări standardizate în arena politică şi economică. „Datorită încrederii care s-a stabilit între părţile participante, colaborarea cu ex-perţii naţionali şi cu organizaţiile care au luat parte la el s-a întărit, ca şi transparenţa şi înţelegerea efor-turilor necesare implementării standardului.

Continuarea eforturilor

Proiectul ajunge acum la final, fiecare ţară a stabilit un plan de continuare pentru a profita de oportuni-tăţile care se prezintă şi a valorifica conştientizarea

Colaborarea va continua prin intermediul lucrărilor

comitetelor tehnice implicate în problemele

de durabilitate


pe care a declanşat-o. El a fost facilitat de Biroul de management de proiect pentru întărirea capacităţii ISO Academy în cadrul Planului de acţiune al ISO pentru ţările în curs de dezvoltare 2011-2015. Ismail Albaidhani, director al ISO Academy şi secretar al Comitetului ISO pentru Problemele Statelor în Curs de Dezvoltare (DEVCO), subliniază că, „pentru a continua activitatea excelentă care a fost realizată în cadrul acestui proiect, SIDA a acceptat să lanseze unul nou împreună cu ISO, în regiune, intitulat „MENA STAR”, care îşi propune să îmbunătăţească infrastructura calităţii comerţului şi dezvoltarea durabilă în aceste regiuni, concentrând-se pe domenii precum energia, protecţia mediului şi apa. El adaugă: „DEVCO este pe cale de a elabora viitorul Plan de acţiune pentru ţările în curs de dezvoltare 2016-2020, punând accentul pe crearea unui impact durabil pentru membrii din ţările emergente. Dezvoltarea durabilă, inclusiv importantele competenţe şi calificări do-bândite în cadrul proiectului MENA cu privire la responsabilitatea socială, este integrată în această activitate strategică pentru membrii din lumea întreagă.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 111, iulie-august 2015, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Participanţi reuniţi la lucrările de închidere a proiectului MENA, cu privire la responsabilitatea socială, care a durat trei ani

30

Sănătatea şi securitatea ocupaţionalăISO 45001 – primul standard ISO cu privire la sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocu-paţionale – a parcurs o nouă etapă, în vederea publicării sale, după o importantă reuniune a comite-tului, care a avut loc în această săptămână.

În fiecare an, 2,3 milioane de persoane îşi pierd viaţa ca urmare a accidentelor şi bolilor înregistrate la locul de muncă, cifră care se adaugă la cea a răniţilor, care se ridică la peste 300 de milioane. ISO 45001, care enunţă cerinţele ce se aplică sistemelor de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, se inspiră din standardul OHSAS 18001. El este destinat să ajute întreprinderile şi organizaţiile din lumea întreagă să protejeze sănătatea şi să asigure securitatea angajaţilor.

În această săptămână, reprezentanţi ai comitetului tehnic care elaborează acest document, cuprinzând experţi şi personali-tăţi majore ale ISO şi ale Organizaţiei Mondiale a Muncii (OIM), s-au reunit la Geneva pentru a trece în revistă observaţiile şi problemele ridicate cu ocazia consultării intervenite în stadiul de proiect de comitet (CD) al procesului de elaborare.

Acum, că acestea au fost rezolvate şi că textul a fost îmbunătăţit, documentul poate trece în stadiul de proiect de standard internaţional (DIS), stadiul de anchetă care precede publicarea sa.

Kevin McKinley, secretar general interimar al ISO, consideră că acesta este un progres întrucât documentul va constitui un instrument foarte util, care va ajuta organizaţiile să protejeze viaţa şi sănătatea angajaţilor şi să asigure securitatea aces-tora.

„Sănătatea şi securitatea lucrătorilor constituie o problemă fundamentală pentru toate organizaţiile. Lucrările ISO în acest domeniu reprezintă un instrument suplimentar la documentele cu care lucrează OIM.

Bazându-se pe mecanismele OIM şi pe cele naţionale existente în vederea îmbunătăţirii protecţiei lucrătorilor, elaborarea ISO 45001 a suscitat un interes deosebit. Ne bucurăm că la sfârşitul acestei reuniuni am făcut un pas înainte spre publicarea sa”, concluzionează Kevin McKinley.

Sandra Polaski, director adjunct pentru politicile OIM, a subliniat că „era esenţial ca acest standard, care se referă la un subiect atât de important, să susţină politicile publice recunoscute la nivel mondial, care furnizează deja principii direc-toare la nivel naţional şi la locul de muncă. Numeroase state au ratificat şi au acceptat principiile sănătăţii şi securităţii ocupaţionale admise pe plan internaţional care sunt înscrise în standardele internaţionale din domeniul muncii ale OIM şi în principiile directoare privind sistemele de management al securităţii şi sănătăţii ocupaţionale adoptate de cele 185 de state membre ale OIM reprezentate de guvernele şi organizaţiile de angajatori şi angajaţi.”

Prezenţa OIM la reuniune a avut ca obiectiv principal să furnizeze sprijinul său la elaborarea acestui standard pentru a ajunge la un rezultat care să fie coerent cu documentele internaţionale şi cu principiile directoare din domeniul muncii.

Se estimează că ISO 45001 va fi publicat în octombrie 2016. Pentru informaţii suplimentare cu privire la acest document, sunteţi rugaţi să accesaţi pagina consacrată ISO 45001.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO 2015


Lucrări de inginerie civilă

Şantierele de construcţie a lucrărilor de inginerie civilă precum drumurile, podurile, canalele şi bara-jele sunt elemente ale peisajului nostru care odată terminate lasă urme serioase. Sectorul construcţi-ilor produce numeroase deşeuri şi o poluare considerabilă, dar el furnizează şi cele mai multe locuri de muncă. Iată de ce, în calitate de „motor” esenţial al dezvoltării economice a statelor, acest sector are capacitatea de a propune soluţii care pot contribui la dezvoltarea durabilă.

Lucrările de construcţie a marilor infrastructuri – clădiri, instalaţii industriale – au un impact considerabil asupra celor trei piloni ai dezvoltării durabile: mediul, economia şi societatea. Factorii sectorului trebuie deci să dezvolte strategii capabile să răspundă provocărilor dezvoltării durabile.

Acest lucru a fost realizat cu ajutorul specificaţiei tehnice ISO/TS 21929-2, Dezvoltarea durabilă în construcţii. Indicatori ai dezvoltării durabile. Partea 2: Cadru pentru dezvoltarea indicatorilor de inginerie civilă, care stabileşte o listă a aspec-telor şi a impacturilor de care trebuie să se ţină seama pentru evaluarea performanţelor în domeniul durabilităţii lucrărilor de inginerie civilă. Această nouă specificaţie tehnică:

Adaptează principiile generale de dezvoltare la lucrările de inginerie civilă;•Furnizează un cadru pentru stabilirea indicatorilor dezvoltării durabile care servesc la evaluarea acestor impacturi •economice, de mediu şi sociale ale lucrărilor de inginerie civilă;Stabileşte un ansamblu de aspecte şi de impacturi esenţiale care trebuie luate în considerare pentru dezvoltarea siste-•melor de indicatori pentru lucrările de inginerie civilă.

Aceste criterii servesc ca bază pentru dezvoltarea indicatorilor pentru evaluarea performanţei din punct de vedere al dez-voltării durabile a lucrărilor noi sau vechi, ţinând seama de proiectarea, construcţia, exploatarea, întreţinerea, renovarea şi sfârşitul vieţii lor.

Preocupările în domeniul dezvoltării durabile sunt multiple: utilizarea resurselor energetice, crearea de locuri de muncă şi protecţia patrimoniului cultural. Alegerea indicatorilor pertinenţi va depinde deci de necesităţile părţilor interesate, de autorităţile de luare a deciziei, de lucrările propriu-zise şi de cadrul în care ele se înscriu, precum şi de informaţiile dispo-nibile.

ISO/TS 21929-2 descrie modul de utilizare a indicatorilor dezvoltării durabile pentru lucrările de inginerie civilă şi stabileşte reguli pentru dezvoltarea unui sistem de indicatori. Specificaţia tehnică explică, de asemenea, modul în care se îmbină cu alte standarde precum seria ISO 14000, cu privire la managementul mediului, ISO 26000, referitor la responsabilitatea socială, şi ISO 15392, pentru dezvoltarea durabilă în construcţii.

Traducere: Maria Bratu/Comunicat de presă ISO 2015

32

Continuitatea serviciilor de furnizare a apei în caz de crizăProducerea unei catastrofe poate compromite aprovizionarea cu apă, element esenţial pentru viaţă. Pentru a ajuta serviciile publice de furnizare a apei să se pregătească şi să asigure continuitatea activităţilor lor în toate împrejurările, ISO a publicat de curând ISO 24518. Acest nou standard menţionează măsurile care trebuie luate de către întreprinderile de furnizare a apei pentru a contracara orice situaţie de criză. Documentul este destinat să fie utilizat în caz de urgenţă, să restabilească funcţionarea serviciilor, permiţând să se tragă învăţăminte dintr-o asemenea situaţie.

Lipsa apei potabile poate crea o problemă capitală în situaţiile de urgenţă. Trebuie să putem asigura evacuarea şi elimina-rea fără pericol a apelor uzate sanitare şi scurgerea apelor pluviale pentru a evita producerea epidemiilor, contaminarea populaţiei şi a mediului şi inundarea zonelor locuite. Standardul ISO 24518 va ajuta serviciile publice de furnizare a apei să garanteze o aprovizionare corespunzătoare cu apă (din punct de vedere cantitativ şi calitativ), funcţionarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi să reacţioneze în caz de urgenţă şi de necesitate a restabilirii serviciilor.

Documentul menţine elementele fundamentale ale unui sistem de management al crizei care se bazează pe abordarea Pla-nifică-Execută-Verifică-Acţionează pentru a pregăti serviciile publice de apă:

să facă faţă situaţiilor de criză pentru a putea asigura continuitatea serviciilor publice de alimentare cu apă şi evacuarea •şi tratarea apelor uzate;să coopereze cu toate autorităţile vizate;•să ţină seama de impactul asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei;•să comunice eficient cu publicul pentru a atenua sau a reduce orice reacţie de panică. •

Jacobo Sack, coordonator al grupului de lucru care a elaborat standardul, explică motivele care pot determina serviciile publice de apă să adopte documentul: „Instalaţiile serviciilor de alimentare cu apă dotate corespunzător dispun în general de cele mai multe dintre echipamentele şi dispozitivele necesare. S-au stabilit procese de urgenţă pentru situaţiile de criză în activităţile de zi cu zi (de exemplu, reparaţii în caz de rupere a canalizării). Dacă este cazul, organizaţiile vor trebui să înfiinţeze o celulă de management al crizei. Dacă instalaţiile sunt defectuos echipate, organizaţiile vor trebui să investească în acest sens 10 până la 20% din bugetul lor”. Standardul ISO 24518 este destinat autorităţilor, întreprinderilor care furnizează apa, precum şi organizaţiilor care o dis-tribuie, a celor de management al crizei şi inginerilor şi consultanţilor din domeniul hidraulic. El cuprinde recomandări pentru serviciile publice de aprovizionare cu apă şi exemple concrete de experienţă în domeniul managementului crizei, făcute de autorităţi naţionale competente.„Autorităţile de reglementare se pot baza pe acest standard când elaborează şi adoptă o politică naţională care îşi propune să reducă riscurile şi să sporească rezilienţa în domeniul apei. ISO 24518 contribuie la implementarea eficientă a instru-mentelor de management al situaţiilor de urgenţă”, declară domnul Sack.

ISO 24518 este primul standard care tratează acest subiect. Securitatea sanitară a apei a mai făcut obiectul unor publicaţii, dar nici un document nu a abordat până acum problema managementului crizei în serviciile publice de aprovizionare cu apă.Standardul a fost elaborat de comitetul ISO/TC 224 cu privire la sistemele de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Se-cretariatul comitetului este deţinut de AFNOR, membru al ISO pentru Franţa.

Documentul poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 021. 316 77 25, fax: 021. 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu/Comunicat ISO 2015

25% din preţul �abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

30% din preţul aplicaţiei � la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

10 % din valoarea tarifului �pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

25 % din tariful perceput �la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

În limita sumei de � 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

50 lei+TVA � (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

200 lei+TVA � (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Pentru membrii persoane juridice cu scop patri- �monial, cât si pentru membrii Colegiului E (a că-ror cotizaţie este de 1700 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a următoare-lor publicaţii:

Revista Standardizarea• – format electronic;Buletinul Standardizării• – format electronic;InfoStandard• – monopost fără actualizare;

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” �(în limita a şase pagini de revistă/număr)

Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio- �nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFEREDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 165 membriNumăr de comitete tehnice: 238Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 20 493

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 313Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 615

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 68Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 800 din 64 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 99 74Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismul de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2015Editura Standardizarea 2015

Documents

Standardizarea ASRSROO 2015 web.pdf · Aceste subiecte au fost larg dezbătute, participanţii precizând că nu sunt de acord cu anumite aspecte din abordarea im- pusă de regulament