Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdf · matice, cu efecte potenţial dezastruoase asupra omenirii. Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), îm-preună cu îmbunătăţirea

Martie 2016 • www.asro.ro ASROASRO

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

Standardele internaţionale şi clima

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

STANDARDIZAREA ROMÂNĂSurse regenerabile de energie de natură organică.

Aspecte de standardizare ................................................................................................... 1

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARENoutăţi legislative apărute în perioada februarie-martie 2016 ................... 4

STANDARDIZAREA EUROPEANĂStandardul ISO 14001:2015 ............................................................................................... 6

Standardele internaţionale şi clima .............................................................................. 8

Informatica în Cloud. Linii directoare europene şi standarde ISO ...........10

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂIBM se bazează pe ISO 14001 pentru dezvoltarea durabilă ........................12

Punctul de vedere argentinian .....................................................................................18

Soluri sănătoase pentru o viaţă sănătoasă ............................................................20

Lumea aşteaptă cu nerăbdare ISO 45001, cu privire la sănătatea şi

securitatea ocupaţională ..................................................................................................22

Controlul contaminării .......................................................................................................26

Standardizarea paielor de băut .....................................................................................27

Accelerarea controlului calităţii probioticelor şi al drojdiilor ......................28

ISO 45001 trece în faza de anchetă ............................................................................29

Cuprins

STANDARDIZAREA | martie 2016 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

1. Generalităţi privind sursele regenerabile de energie

Emisiile de gaze cu efect de seră reprezintă o ameninţare serioasă în ceea ce priveşte producerea schimbărilor cli-matice, cu efecte potenţial dezastruoase asupra omenirii. Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), îm-preună cu îmbunătăţirea eficienţei energetice (EE), pot contribui la reducerea consumului de energie, a emisiilor de gaze cu efect de seră şi, în consecinţă, la prevenirea schimbărilor climatice periculoase.Energia din surse regenerabile se referă la energia rezul-tată din surse regenerabile nefosile (eoliană; solară; ener-gia apei – energia hidraulică, energia mareelor, energia potenţială osmotică; geotermică şi energia din biomasă – bioenergie).Dintre avantajele pe care le comportă SRE, pot fi menţi-onate: protejarea mediului înconjurător prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea siguranţei în alimentarea cu energie deoarece contribuie la diversifica-rea ofertei de energie şi la reducerea dependenţei de pie-ţele lipsite de fiabilitate ale combustibililor fosili, în special de petrol şi gaze.

2. Biomasă

În conformitate cu definiţia dată de directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenera-bile, biomasa este „fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor de origine biologică din agricul-tură (inclusiv substanţe vegetale şi animale), silvicultură şi industriile conexe, inclusiv pescuitul şi acvacultura, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor indus-triale şi municipale”. Aceasta înseamnă că, în condiţiile unei procesări industriale adecvate, biomasa proaspăt re-coltată poate fi convertită în produse similare cu gazul na-tural sau cu combustibilii lichizi sau solizi. Prin aplicarea unor variate procese de transformare, cum ar fi arderea, fermentarea sau piroliza, biomasa poate fi transformată în „biocăldură”, „biocombustibili” pentru transport sau „bioelectricitate”. 3. Biogaz

Biogazul reprezintă o parte importantă a bioenergiei şi este rezultat din fermentarea anaerobă a biomasei. Fer-

mentarea anaerobă reprezintă un proces microbiologic de descompunere a materiei organice (resturi vegetale şi animale, gunoi menajer, noroi ecologic), în lipsa aerului. Temperatura optimă pentru realizarea acestui proces este cuprinsă între 20-45°C. În rezultatul fermentării anaerobe se obţine un produs gazos (format în principal din metan şi bioxid de carbon în proporţii variabile) şi o masă rezi-duală, ce nu mai poate fi supusă fermentării. Această masă este de obicei folosită ca fertilizator pentru sol. Biogazul poate fi utilizat pentru generarea de electricitate, căldură, biocombustibil, biofertilizant în agricultură şi biometan pentru furnizarea în reţeaua de gaz natural. Pentru pro-

Surse regenerabile de energie de natură organicăAspecte de standardizareDaniela Isăcescu, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

2

ducerea de biometan, biogazul este tratat într-o unitate de condiţionare, în care se elimină dioxidul de carbon până când concentraţia de CH4 atinge 96% sau mai mult.Biogazul se produce şi în mod natural, în zonele unde se acumulează reziduuri animale, vegetale şi deşeuri me-najere, adică în cadrul fermelor, gropilor de gunoi sau al mlaştinilor şi este deosebit de periculos dacă nu este co-lectat sau dispersat în aer, putând exploda în concentraţii de 5-15%. De asemenea, metanul din biogaz contribuie semnificativ la crearea efectului de seră (efectul metanu-lui este de aproximativ 20 de ori mai puternic decât cel al dioxidului de carbon). Aceste pericole pot fi transformate în beneficii dacă reziduurile şi deşeurile rezultate devin resurse pentru producţia de biogaz.Ca urmare a cererii tot mai mari de energie din surse re-generabile, au crescut considerabil producţia şi utilizarea biogazului - înlocuitor pentru purtătorii de energie fosili. Dintre ţările cu cel mai mare număr de instalaţii moderne de biogaz pot fi enumerate: Germania, Austria, Dane-marca, Suedia, Republica Cehă, Italia şi Olanda. La nivel naţional, există o staţie de biogaz la Filipeştii de Pădure, care produce biogaz din resturi organice şi din porumb. Energia termică obţinută la Filipeştii de Pădure este furni-zată sub formă de abur unei fabrici de mezeluri din apro-piere, la un preţ mai mic cu 25 % decât cel pentru energia termică produsă din gaz.

4. Biocombustibili

Din biomasă se pot obţine şi biocombustibili. În acest scop, biomasa proaspătă poate fi prelucrată în diverse moduri: prin presare sau peletizare se produce combus-tibil solid (brichete sau pelete) şi prin distilare se produce combustibil lichid (bioetanol şi biodiesel). Biodieselul este obţinut în urma unor reacţii chimice dintre lipide, de origine vegetală şi animală, cu un alcool, iar bioetanolul este obţinut prin fermentarea produşilor zaharaţi. Biodieselul este biocombustibilul cel mai cunos-cut şi utilizat, acesta ocupând 80 % din producţia de bi-ocombustibili din Uniunea Europeană. Biodieselul poate fi utilizat sub formă pură sau amestecat cu motorină, iar bioetanolul poate fi, de asemenea, utilizat sub formă de combustibil pur sau ca aditiv pentru benzină; bioetanolul creşte cifra octanică şi reduce emisiile.Carburanții biodiesel sunt o alternativă ecologică la mo-torină, fiind cu mult mai puțin poluanți, dar oferă și avan-tajul că pot fi produși din mai multe surse regenerabile, principala modalitate utilizată fiind uleiurile vegetale. Deoarece populaţia globului creşte vertiginos, suprafeţele agricole sunt limitate şi doar 29,2 % din suprafaţa Pămân-tului este reprezentată de uscat, cercetătorii s-au orientat în ultima perioadă spre găsirea unor metode de producere a biocombustibililor din alge. Avantajul biocombustibili-lor care au la bază culturi de alge asupra celor pe bază de culturi terestre este că nu utilizează terenuri agricole, deci nu induc o descreştere a suprafeţelor cultivate pentru hrană. Multe specii de alge pot creşte în apa murdară sau în apa de mare şi nu constituie un inconvenient pentru furnizarea de apă potabilă.O nouă sursă de biocombustibil o reprezintă boabele de cafea. De zeci de ani oamenii de ştiinţa au ştiut că boabele de cafea conţin ulei. Un studiu efectuat de o echipă de

cercetători americani a demonstrat că boabele utilizate conţin aproximativ 15 % ulei, în funcţie de tipul cafelei. Acestea nu sunt prea departe de proporţiile din soia, ra-piţă şi uleiurile de palmier. Uleiul din cafea este mult mai stabil decât alte surse din cauza antioxidantului mare pe care îl conţine. Resturile solide rămase în urma extragerii uleiului pot fi reutilizate pe post de îngrăşământ natural.Biodieselul are proprietăţi mai bune de lubrifiere şi o cifră cetanică mai mare decât carburanţii diesel de astăzi, care au un conţinut scăzut de sulf. Adăugarea biodieselului re-duce uzura sistemului de combustie şi, în cantităţi mici, creşte durata de viaţă a injectoarelor.

5. Aspecte de standardizare

Ca urmare a creşterii utilizării surselor regenerabile de energie de natură organică, a fost necesară elaborarea de standarde. Standardele elaborate, precum şi cele în curs de elaborare, pot asigura credibilitate tehnologiei, sigu-ranţa şi performanţa echipamentului şi pot monitoriza durabilitatea financiară a instalaţiilor.În momentul de faţă, la nivelul standardizării internaţi-onale (ISO), sunt elaborate standarde şi sunt în curs de aprobare proiecte de standarde noi doar pentru biocom-bustibilii solizi.La nivel european, există directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, prin care se urmăreşte limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi promovarea unui transport mai curat. De ase-menea, această problematică este atinsă şi de directiva 2009/30/CE privind calitatea carburanţilor. Aceste obiec-tive ale Uniunii Europene vor fi realizate până în 2020 prin generarea a 10 % din combustibilii utilizaţi în transport din surse regenerabile şi prin reducerea cu 6% a intensită-ţii emisiilor de gaze cu efect de seră a combustibililor. În acest context, Comisia Europeană a transmis organizaţiei europene de standardizare – CEN – solicitări de standar-dizare în acest domeniu. Comitetul tehnic CEN/TC 335, Biocombustibili solizi, a fost înfiinţat în urma mandatului M/298 privind stan-dardizarea în domeniul biocombustibililor solizi, primit de către CEN de la Comisia Europeană. Prin acesta s-a urmărit reglementarea pieţei de biocombustibili solizi, utilizarea optimă a diferitelor tipuri de biocombustibili în ceea ce priveşte protecţia mediului, precum şi creşterea eficienţei utilizării biomasei.Comitetul tehnic CEN/TC 411, Produse de origine bio-logică, a fost înfiinţat ca urmare a aprobării mandatului M/492 privind elaborarea de standarde pentru produsele de origine biologică, primit de către CEN de la Comisia Europeană.Prin mandatul M/400 privind standardizarea calităţii gaze-lor, s-au elaborat standarde pentru parametrii de calitate ai gazelor din grupa H, deoarece s-a dorit crearea unei pieţe europene unice şi competitive pentru gaze. Pentru acest mandat a fost înfiinţat WG 11,Calitatea gazelor, în cadrul comitetului tehnic CEN/TC 234, Infrastructura gazelor. Mandatul M/400 privind standardizarea calităţii gazelor a fost utilizat împreună cu mandatul M/475 privind folosirea biometanului în transport, precum şi injectarea acestuia în conductele de gaz natural, deoarece anumiţi parametri ai biometanului au fost definiţi în mandatul M/400.


Prin mandatul M/475, CEN a fost invitat să elaboreze un set de specificaţii de calitate pentru biometanul utilizat ca şi carburant pentru autovehicule, precum şi pentru biometanul injectat în reţeaua (conductele) de gaz natu-ral. Pentru acest mandat, a fost înfiinţat comitetul tehnic CEN/PC 408, Biometanul utilizat în transport şi biome-tanul injectat în conductele de gaz natural.Comitetul tehnic CEN/TC 19, Combustibili gazoşi şi li-chizi, lubrifianţi şi produse derivate de origine petrolieră, sintetică şi biologică, a fost înfiinţat ca urmare a mandate-lor M/245, M/394, M/344 primite de către CEN de la Co-misia Europeană privind elaborarea de standarde pentru specificaţiile cu cerinţe minime care includ metode de în-cercare pentru EMAG utilizaţi pentru motoare diesel sau pentru încălzire, pentru revizuirea EN 590 (creşterea con-centraţiei de EMAG şi EEAG până la 10 % v/v) şi pentru etanolul utilizat ca şi component de amestec la benzină.Comitetele tehnice de standardizare, implicate la nivel na-ţional la elaborarea standardelor pentru biocombustibilii solizi, biogaz şi biocombustibilii lichizi sunt menţionate în Figura 1, împreună cu comitetele tehnice europene şi internaţionale corespondente.

6. Concluzii

Standardele susţin legislaţia, au un rol esenţial în atingerea obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene şi în promo-varea dezvoltării noilor tehnologii, stimulează utilizarea produselor şi contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii, prac-ticarea unei agriculturi fără factori nocivi, diversificarea culturilor agricole, valorificarea resurselor agricole locale, reducerea utilizării energiei fosile, scăderea dependenţei de producătorii de petrol mondial şi dezvoltarea unei eco-nomii a reciclării.

ASRO/CT 360, Caracterizarea deşeurilor şi a nămolurilor(ISO/TC 238; CEN/TC 335; CEN/TC 383; CEN/TC 411)

ASRO/CT 357, Gaze naturale şi analiza gazelor(ISO/TC 255; CEN/TC 234; CEN/PC 408)

ASRO/CT 320, Combustibili gazoşi şi lichizi, lubrifianţi şi produse derivate de origine petrolieră sintetică şi biologică

(CEN/TC 19)

Fig. 1 Comitete tehnice de standardizare naţionale şi cele tehnice europene şi internaţionale corespondente

BIBLIOGRAFIE

[1] Valentin, Arion, Bordeaianu, C., Boşcăneanu, A., Cap-celea, A. [et al.], „Biomasa şi utilizarea ei în scopuri ener-getice”, Ch.: „Garomond Studio” SRL, 2008.

[2] Riva, Giovanni, Carla de Carolis, Foppapedretti, Es-ter, Manual – „Surse regenerabile de energie”, Bucureşti, 2012.

[3] Sheehan, J, Dunahay, T, Banemann J and Roessler, P. „A look back at the U. S. Department of energy aquatic spe-cies program - Biodiesel production from algae”. NERL/TP-580-24190. National Renewable Energy Laboratory, Golden, CO, 80401, USA. July, 1998.

[4] Haag, AL., „Algae bloom again. Nature”, 447: 520-1, 2007.

[5] Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

[6] Directiva 2009/30/CE privind calitatea carburanţilor.

4

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Ofi-cial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde, din perioada 13 februarie – 18 martie 2016.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-tate a standardului înlocuit:

1.1.1 Rectificare la Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE (reformare), publicată în JOUE C 84/13 din 04.03.2016.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul nr. 13 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) – Ce-rinţe uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M, N şi O în ceea ce priveşte frânarea [2016/194], publicat în JOUE L 42/1 din 18.02.2016.

1.2.2 Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/265 a Comisiei din 25 februarie 2016 privind aprobarea motorului-ge-nerator MELCO ca tehnologie inovatoare pentru reducerea emisiilor de CO2 generate de autoturisme, în temeiul Regula-mentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (text cu relevanţă pentru SEE), publicată în JOUE L 50/30 din 26.02.2016.

1.2.3 Regulamentul (UE) 2016/266 al Comisiei din 7 decembrie 2015 de modificare, în scopul adaptării la progre-sele tehnice, a Regulamentului (CE) nr. 440/2008 de stabilire a metodelor de testare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), publicat în JOUE L 54/1 din 01.03.2016.

1.2.4 Rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2015/2420 al Comisiei din 12 octombrie 2015, de modificare a Regula-mentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere şi tranzitului de produse cu dublă utilizare, publicată în JOUE L 60/93 din 05.03.2016.

1.2.5 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/323 al Comisiei din 24 februarie 2016, de stabilire a unor norme detaliate referitoare la cooperarea şi schimbul de informaţii între statele membre în ceea ce priveşte mărfurile aflate în regim suspensiv de accize în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 389/2012 al Consiliului, publicat în JOUE L 66/1 din 11.03.2016.

Noutăţi legislative apărute în perioada februarie – martie 2016 Mihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO


1.2.6 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/378 al Comisiei din 11 martie 2016, de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare cu privire la momentul, formatul şi modelul pentru transmiterea notificărilor către autorită-ţile competente în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în JOUE L 72/1 din 17.03.2016.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Hotărârea nr. 111/2016 din 24/02/2016, pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Or-donanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Or-donanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 151 din 26/02/2016.

2.2 Norma Ministerului Sănătăţii din 10/03/2016, Normele de igienă pentru saloanele/centrele de bronzare din 10.03.2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 203 din 18/03/2016

CINE ESTE ORGANISMUL NAŢIONAL DE STANDARDIZARE - ASRO?

Organismul naţional de standardizare – ASRO – este o asociaţie, persoană juridică româna de drept privat, de interes public, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică, constituită în baza prevederilor Legii nr. 163/2015 privind standardizarea naţională şi a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Principalele atribuţii:

Stabileşte principiile şi metodologia standardizării naţionale;•

Elaborează şi aprobă standardele naţionale şi participă la activitatea de standardizare europeană şi •internaţională;

Gestionează fondul documentar de standarde şi publicaţii din domeniul standardizării naţionale şi •internaţionale;

Asigură informarea publică în domeniul standardizării naţionale;•

Editează, publică şi difuzează standardele şi publicaţiile standardizării;•

Reprezintă ISO şi IEC în România şi apără drepturile de autor asupra standardelor internaţionale adoptate;•

Oferă produse şi servicii utilizatorilor de standarde în scopul satisfacerii necesităţilor acestora;•

Promovează şi respectă copyright-ul asupra standardelor europene adoptate;•

Acordă, la cerere, mărcile naţionale de conformitate SR (conformitatea cu standardele române de produs) şi •SR-S (conformitatea cu standardele române de securitate).

La nivel european, activitatea de standardizare este reglementată de Regulamentul 1025/2012.

6

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

„Standardele ISO sunt apreciate de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) întrucât au rolul de a înlătura barie-rele tehnice din calea comerţului”, a amintit Olivier Peyrat, director general al AFNOR, cu ocazia manifestării organi-zate la Paris, la sfârşitul lui septembrie, pentru a sărbători apariţia ultimelor ediţii ale standardelor ISO 9001 şi ISO 14001. „În vederea Conferinţei COP 21 cu privire la climă, China nutreşte intenţii de reducere considerabilă a emisi-ilor sale. ISO 14001 face parte din instrumentele care vor fi foarte utilizate”. Deşi sunt folosite local, standardele ISO îşi păstrează caracterul internaţional. „Ele permit organi-zaţiei să fie auditată după reguli internaţionale”, a adăugat Olivier Peyrat. „Practicile sunt cele care fac standardul, nu invers”, a constatat Marc Bazinet, şef al delegaţiei franceze la ISO/TC 176, Managementul calităţii şi asigurarea calităţii, afirmaţie care se aplică pentru ISO 9001, cât şi pentru ISO 14001. „Revizuirea periodică a standardelor este înscrisă în Directivele ISO”, explică Erwan Chagnot, expert care lucrează la Direcţia Certificare a AFNOR şi care a fost mandatat de comisia franceză să urmărească revizuirea ISO 14001 la ISO/TC 207, Managementul de mediu. „A fost lansată o anchetă internaţională. Ea a evi-denţiat necesitatea de a îmbunătăţi coerenţa între referen-ţiale, de a ţine seama de provocările responsabilităţii soci-ale odată cu apariţia, între timp, a standardului ISO 26000 şi de a implica sistemul în ansamblul lanţului valoric, atât în amonte, cât şi în aval”.

Evoluţiile majore

Prima evoluţie majoră o reprezintă structura HLS, care constituie o bază comună pentru toate standardele pen-tru sisteme de management. Această structură comună, denumită de nivel înalt sau universală, se constituie în jurul a zece capitole. După clasicele „Domeniu de apli-care”, „Referinţe normative”, „Termeni şi definiţii”, capito-lul 4 este consacrat „Contextului organizaţiei”, capitolul 5, „Leadership-ului”, capitolul 6, „Planificării”, capitolul 7, „Suportului”, capitolul 8, „Operării”, capitolul 9, „Evaluării performanţei” şi capitolul 10, „Îmbunătăţirii”, într-o abor-dare de tip ciclul lui Deming (plan-do-check-act). Toate standardele pentru sisteme de management respectă de acum înainte această structură – catalogul ISO urmând să se îmbogăţească în 2017 cu standardul ISO 45001, Sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale şi cu versiunea revizuită a standardului ISO 22000, Sis-tem de management al siguranţiei alimentelor. Alt aspect important îl constituie legarea strategiei organizaţiei de demersul de mediu, de „alinierea sistemului de manage-ment cu strategia”, declară Erwan Chagnot. Consolidarea leadership-ului, întărirea abordării bazate pe proces, ma-nagementul cunoştinţelor organizaţionale şi al schimbării sunt legate de strategie. „Standardul evidenţiază impor-tanţa înţelegerii provocărilor şi a necesităţilor părţilor in-teresate”, adaugă Erwan Chagnot. O organizaţie evoluează într-un ecosistem viu. I se cere să adopte o orientare pro-activă. Pentru a crea un sistem de management adaptat, trebuie cunoscut contextul organizaţiei, trebuie ascultate şi înţelese părţile interesate şi trebuie definit un domeniu de aplicare relevant. Adoptarea unei abordări pe bază de riscuri şi oportunităţi reprezintă, de asemenea, o noutate a standardului: este o evoluţie majoră pentru a anticipa şi a preveni. „Identificarea riscurilor şi a oportunităţilor se înscrie într-o viziune pe termen mediu şi lung şi vizează continuitatea activităţii”, afirmă Erwan Chagnot. Fără managementul riscului, inclusiv al riscurilor de mediu (inundaţii), organizaţia nu poate obţine rezultatele scon-tate. Controlul activităţilor pe ansamblul lanţului valoric constituie o evoluţie majoră a noului ISO 14001. Organi-zaţia trebuie să-şi controleze activităţile din perspectiva ciclului de viaţă, pe un domeniu extins. Este vorba de „a se preocupa de aspectele şi impacturile semnificative asu-pra mediului, din amonte şi din aval, când acest lucru este posibil”, cu alte cuvinte, de a gândi ciclul de viaţă din faza de analiză a mediului şi a controla şi influenţa aspectele

Standardul ISO 14001:2015Marie-Claire Barthet

Publicat pe 15 septembrie 2015, noul standard ISO 14001, Sistem de management de mediu, reprezintă încununarea a trei ani de lucrări. Această dată marchează începutul celor trei ani de tranziţie, care vor permite organizaţiilor să realizeze conformitatea cu cerinţele sale.

Noua ediţie a ISO 14001 îşi propune controlul acti-vităţilor pe întregul lanţ valoric


de mediu de-a lungul lanţului valoric al produsului sau al serviciului. În sfârşit, evaluarea şi îmbunătăţirea perfor-manţelor trec prin definirea criteriilor de măsurare şi co-municare a performanţelor în rândul părţilor interesate. „Noţiunea de performanţă era deja prezentă în vechea versiune a standardului ISO 14001”, relevă Erwan Ch-agnot. „Dar cerinţele sunt acum mai precise, mai stimula-toare, cu definirea indicatorilor, a listelor de verificare”, în scopul îmbunătăţirii continue care nu exclude îmbunătă-ţirea prin segmentare sau inovare. Rezultate: un sistem de management mai deschis, mai flexibil şi mai uşor de in-tegrat. „Funcţia calitate-mediu se lărgeşte în mod semni-ficativ”, subliniază Marc Bazinet. Noul standard permite, de asemenea, o mai bună poziţionare pe calea excelenţei şi a dezvoltării durabile: „Se poate afirma că ISO 14001 reprezintă unul din pilonii dezvoltării durabile”, declară Erwan Chagnot.

Mărturii

„Saint-Gobain a implementat de multă vreme ISO 14001”, declară Cristèle Wojewodka, responsabil în domeniul dezvoltării durabile la Saint-Gobain Isover&Placo. „Am selectat locaţiile pentru care certificarea ISO 14001 era indispensabilă pe baza consumului lor de apă, energie şi a producerii de deşeuri”. Între cererile marilor clienţi şi do-cumentele interne care sprijină certificarea uzinelor, gru-pul dispune de acum înainte de o experienţă considerabilă faţă de acest standard: „ISO 14001 este aplicat în 528 de locaţii mari şi mici”. „Am militat pentru luarea în calcul în standard a ciclului de viaţă a produsului, care pentru noi este indispensabil”, precizează Cristèle Wojewodka, care se bucură de întărirea legăturii dintre ecoproiectare şi ISO 14001. „Produsele noastre sunt certificate: suntem deci frecvent auditaţi”, declară Stéphane Fraysse, director general al FARE, fabricant de echipament pentru comba-terea incendiilor, certificat în conformitate cu ISO 14001, dar şi cu ISO 9001 şi ISO 50001. „Utilizăm standardele pentru a ne structura demersul”. Revizuirea a permis „să le redescoperim”. Obiectivul este de acum înainte „însuşi-rea lor de către toate departamentele organizaţiei”. „Sin-dicatul pentru ape şi canalizare (SDEA) Alsace-Moselle s-a angajat într-un demers al calităţii, apoi al securităţii mediului, apoi al dezvoltării durabile, cu instrumente considerate mai potrivite sectorului privat”, declară Jo-seph Hermal, directorul său general. Care sunt astăzi im-plicaţiile? „Desfăşurăm o activitate corelată cu părţile in-teresate, lucrăm la excelenţa operaţională, luăm în calcul evoluţia provocărilor”. „Actuala ediţie permite să se ţină seama de bunele practici ale organizaţiilor şi este adaptată realităţii din teren”, consideră Jean-Luc Lubawy, expert în domeniul mediului la EDF a cărui prim certificat de conformitate cu ISO 14001 datează din 2002. Sistemul de management implementat „a acoperit întregul grup, cer-tificat în proporţie de 95%”. Proiectul Cap 2030, care pune accentul pe responsabilitatea privind reducerea emisiilor de carbon de către producătorii şi utilizatorii de energie electrică, va conduce la revizuirea obiectivelor dezvoltă-rii durabile. „Controlul riscurilor de mediu înseamnă să fi dinamic. Orientarea către părţile interesate permite liniş-tirea clienţilor noştri, a ONG-urilor, a agenţiilor de rating extrafinanciar”, adaugă Jean-Luc Lubawy. „Mediul repre-

zintă o valoare comună a organizaţiei noastre”. „Suntem certificaţi în conformitate cu ISO 9001 de 15 ani şi suntem angajaţi într-un demers pentru ISO 14001 de 10 ani”, de-clară Emanuel Mony, preşedinte al Tarvel şi al Uniunii na-ţionale a întreprinderilor din peisagistică (UNEP). „Acest demers ne-a ajutat să ne îmbunătăţim performanţele. În plus, suntem evaluaţi AFAQ 26000, la nivel de excelenţă”. Integrarea părţilor interesate a ridicat mari semne de în-trebare, dar pare benefică până la urmă. „Auditurile ne ajută să progresăm”.

Obiectivele sistemului de management de mediu

Scopul standardului ISO 14001 este „să furnizeze un ca-dru organizaţiilor pentru a proteja mediul şi a răspunde modificărilor condiţiilor de mediu, în echilibru cu nevoile socio-economice”. El specifică cerinţe care permit unei organizaţii să obţină rezultatele pe care şi le-a stabilit pen-tru sistemul său de management de mediu. O abordare sistematică a managementului de mediu poate furniza managementului de la cel mai înalt nivel informaţii care permit reuşita pe termen lung şi crearea de opţiuni pentru a contribui la dezvoltarea durabilă prin:

Protejarea mediului prin prevenirea sau minimizarea •impacturilor dăunătoare asupra mediului;Minimizarea potenţialelor efecte dăunătoare ale condi-•ţiilor de mediu asupra organizaţiei;Sprijinirea organizaţiei în îndeplinirea obligaţiilor de •conformare;Îmbunătăţirea performanţei de mediu;•Controlarea sau influenţarea modului în care produsele •şi serviciile organizaţiei sunt proiectate, realizate, distri-buite, consumate şi eliminate prin utilizarea perspecti-vei ciclului de viaţă care poate preveni ca impacturile asupra mediului să fie transferate neintenţionat în altă parte în cadrul ciclului de viaţă;Obţinerea de beneficii financiare şi operaţionale care •pot rezulta din implementarea alternativelor bazate pe mediu care întăresc poziţia pe piaţă a organizaţiei;Comunicarea informaţiilor despre mediu părţilor inte-•resate relevante.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 360, decembrie 2015-ianuarie 2016

Standardul leagă strategia organizaţiei de demersul de mediu

8

Lupta contra schimbărilor climatice presupune şi exis-tenţa unei activităţi de standardizare. Pentru a limita creş-terea temperaturii medii la suprafaţa globului cu cel mult 20C până la sfârşitul secolului, toată lumea ar trebui să-şi reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră. Trebuie în primul rând să definim aceste gaze şi să cădem de acord asupra modului de a le cuantifica, pentru a ne asigura că o tonă de carbon înseamnă acelaşi lucru pretutindeni în lume şi pentru toată lumea. Această definiţie este cu atât mai importantă cu cât aceste emisii fac obiectul unor re-glementări internaţionale sau naţionale şi pot conduce la schimburi pe piaţa cotelor. De asemenea, întreprinderile pot să-şi calculeze „amprenta de carbon”. „Toate naţiunile vor trebui să se doteze cu infrastructuri cu slabă amprentă de carbon, în măsură să garanteze sănătatea economiilor, stabilitatea autorităţilor publice şi protecţia climei”, esti-mează cabinetul de consultanţă McKinsey. „Standardele GES vor juca un rol vital în această tranziţie”. Standardele referitoare la gazele cu efect de seră servesc astfel guver-nelor pentru evaluarea, măsurarea şi declararea emisiilor de GES. Ele reprezintă un instrument indispensabil când există o piaţă regională referitoare la schimbul de drepturi de emitere de GES – precum piaţa de cote europene. În-

treprinderile au nevoie de aceste standarde pentru a pune la punct o etichetare în carbon a produselor lor. În sfârşit, sectorul finanţelor poate stabili valoarea monetară a emi-siilor de GES, a portofoliilor de active, a tehnologiilor, a produselor şi a riscurilor.

Coerenţă şi credibilitate

Standardele elaborate de ISO în domeniu, începând din 2006, s-au impus ca referenţiale mondiale, luate în calcul de către organizaţiile internaţionale specializate în schim-bările climatice, precum Asociaţia internaţională pentru schimbul de drepturi de emitere şi Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite cu privire la schimbările climatice (CC-NUCC). Standardul ISO 14064, care este alcătuit din trei părţi, stabileşte astfel specificaţiile pentru cuantificarea, supravegherea şi declararea emisiilor de GES şi a redu-cerilor acestora. El facilitează coerenţa, transparenţa şi credibilitatea acestor operaţii. Acest text este în curs de revizuire, în cadrul comitetului tehnic ISO/TC 207, Ma-nagement de mediu, SC 7, Managementul gazelor cu efect de seră şi activităţi conexe, al cărui secretariat este asi-gurat de Canada şi China. Obiectivul acestei revizuiri: o mai bună cuantificare a emisiilor de gaze cu efect de seră indirecte şi îmbunătăţirea îmbinării cu sectorul energiilor regenerabile. Standardele ISO 14065 şi ISO 14066 privesc organismele care asigură validarea şi verificarea declara-ţiilor de GES. ISO 14067, în curs de elaborare, va trata amprenta de carbon a produselor şi comunicarea, inclusiv etichetarea. Pentru moment, este vorba despre o speci-ficaţie tehnică, dar se are în vedere transformarea ei în standard ISO. Aceste standarde internaţionale – mai ales cele din seria ISO 14064, compatibile cu protocoale şi alte procese normative existente – sunt tot mai larg adoptate. Astfel, Climate Registry – un program de raportare inter-naţională din Statele Unite – se bazează pe standardele ISO 14064-1 şi ISO 14064-3. Standardul voluntar cu pri-vire la carbon şi climate action reserve – două programe voluntare de compensare a carbonului – sunt compatibile cu standardele din seria la care fac referire. De asemenea, mai multe organisme de formare se bazează pe standar-dele GES ale ISO pentru programele lor de formare şi stu-diile lor de cazuri practice.

Standardele internaţionale şi climaEmanuelle Vignes

Standardele internaţionale pentru cuantificarea gazelor cu efect de seră (GES) s-au aflat în centrul atenţiei la COP 21, conferinţa Naţiunilor Unite cu privire la climă, care a avut loc la Paris, în luna decembrie 2015. Evaluarea, măsurarea, declararea emisiilor de GES, schimbul unor cantităţi importante de carbon participă la încheierea de acorduri şi sunt instrumente pe care le au la dispoziţie guvernele şi întreprinderile în acest scop.


Informare geografică şi geomatică

Cuantificarea GES nu este singurul domeniu de inter-venţie al standardizării internaţionale. ISO a elaborat, de asemenea, standarde cu privire la informarea geografică şi geomatică, care permit măsurarea amplorii schimbă-rilor climatice. ISO colaborează cu Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi cu Organizaţia Me-teorologică Mondială (OMM) în cadrul unui parteneriat care-şi propune să stabilească noi standarde pentru mă-surarea variabilelor climatice esenţiale pentru sistemul mondial de observare terestră al ONU. Domeniul lup-tei contra schimbărilor climatice – globalizat – nu face obiectul unor standarde franceze sau europene specifice. „Experţii noştri francezi sunt implicaţi la nivel internaţi-onal”, precizează Corinne del Cerro, expert în domeniu la AFNOR. Majoritatea standardelor ISO sunt adoptate în Uniunea Europeană şi în Franţa. O activitate este în curs de desfăşurare la nivel european cu privire la adaptarea la efectele schimbărilor climatice. „S-a realizat o situaţie a standardelor existente, pentru a identifica necesităţile de revizuire sau de elaborare de noi standarde, în mod deosebit în infrastructurile de transport, energetice şi în construcţii”, declară Corinne del Cerro. Scopul? Îmbună-tăţirea rezistenţei la diferite evenimente extreme precum inundaţiile şi căldurile puternice, care se vor înmulţi.


CERTIFICAREA ÎN CONFORMITATE CU ISO 20121

Potrivit secretariatului general al COP 21, este prima dată când o conferinţă a ONU cu privire la climă a fost certificată în conformitate cu ISO 20121. Acest standard îşi propune să ajute organizatorii de evenimente să desfăşoare o ma-nifestare respectând cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: de mediu, socială şi economică. De exemplu, întreprinderile care au asigurat gustările servite participanţilor au semnat un document pentru o alimentaţie respon-sabilă. Au fost servite produse de sezon provenite din comerţul echitabil. Apa – propusă gratuit participanţilor la COP 21 – a fost pusă la dispoziţia participan-ţilor în recipiente precum sticle şi căni ecologice, care au permis economisirea a 2 milioane de pahare din material plastic. Cantitatea de emisii produse pe lo-caţia COP 21 a fost evaluată la 21 000 de tone de echivalent CO2, redusă la ma-ximum. Pentru a compensa emisiile care nu pot fi reduse la sursă şi a face din COP 21 o manifestare neutră în carbon, guvernul francez a decis să finanţeze unul sau mai multe proiecte care vor reduce în altă parte emisiile de gaze cu efect de seră, într-o cantitate echivalentă. Printr-un sistem de triere simplu şi pedagogic, organizatorii au respectat un angajament de 0% risipă şi 100% valorificare a GES.

10

Obiectivul propus de Comisia Europeană este clar şi am-biţios: „Aceste linii directoare îşi propun să ajute utiliza-torii profesionişti să facă economii, beneficiind de servi-ciile de informatică în Cloud. Aceasta din urmă permite persoanelor fizice, întreprinderilor şi sectorului public să utilizeze servere situate la mare distanţă pentru stocarea şi utilizarea datelor lor şi să realizeze astfel o economie de 10-20%”. Aceste documente au fost elaborate de un grup sectorial de părţi interesate (Cloud Select Industry Group) în cadrul Strategiei Comisiei Europene „pentru a spori încrederea în aceste servicii”. Dintre cei care şi-au adus contribuţia la aceste lucrări menţionăm: Arthur’s Le-gal, Atos, Cloud Security Alliance, Enisa, IBM, Microsoft, SAP şi Telecom Italia. Este vorba despre prima etapă către standardizarea terminologiei şi a parametrilor acordurilor de nivel de serviciu (Service Level Agreements – SLA). Într-un contract de serviciu, acordul de nivel de serviciu

corespunde părţii care stabileşte aspectele tehnice şi juri-dice ale serviciului propus. Potrivit anchetei Trusted Cloud Europe, numeroşi sunt utilizatorii Cloud-ului care solicită standarde în domeniul SLA. Aceste documente ajută uti-lizatorii profesionişti în informatica în Cloud să verifice dacă unele elemente esenţiale figurează în termeni clari în contractele pe care le încheie cu furnizorii de servicii de informatică în Cloud. Aceste elemente esenţiale cuprind disponibilitatea şi fiabilitatea serviciului, calitatea servici-ilor de asistenţă, nivelurile de securitate, mijloacele de a gestiona mai bine datele stocate cu ajutorul informaticii în Cloud. Potrivit Comisiei, „este prima dată când furnizorii de informatică în Cloud cad de acord asupra unor linii directoare comune privind acordurile de nivel de serviciu. Ele vor ajuta în mod deosebit întreprinderile mici când acestea vor căuta servicii de informatică în Cloud”. „Cine spune încredere mai mare spune dezvoltarea beneficiilor

Informatica în Cloud. Linii directoare europene şi standarde ISOJean-Claude Tourneur

În 2015, au apărut linii directoare destinate a ajuta întreprinderile Uniunii Europene să utilizeze informatica în Cloud. Este vorba despre un prim pas spre standarde europene. Ele ţin seamă de lucrările iniţiate la ISO.

Informatica în Cloud permite persoanelor fizice, întreprinderilor şi sectorului public să utilizeze serverele situ-ate la distanţă pentru stocarea datelor lor


întreprinderilor pe o piaţă digitală unică în Uniunea Eu-ropeană”, spune Comisia. „Este aceeaşi idee ca şi pentru reforma protecţiei datelor în Uniune, care îşi propune să stimuleze încrederea. Pentru o piaţă digitală unică con-curenţială, este nevoie de cerinţe ridicate în domeniul protecţiei datelor. Consumatorii şi întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) din Uniunea Europeană au nevoie de clauze contractuale sigure şi echitabile. Liniile directoare reprezintă un pas înainte”.

Reprezentarea Uniunii Europene la ISO/CEI

Comisia Europeană încearcă acum aceste linii directoare în rândul utilizatorilor, în mod deosebit al IMM-urilor. Ele trebuiau să facă obiectul unei examinări de către grupul de experţi în domeniul contractelor de informatică în Cloud. Discuţiile se referă şi la alte activităţi ale Cloud Select In-dustry Groups, cum ar fi codul de conduită a furnizorilor de informatică în Cloud în domeniul protecţiei datelor. Un proiect de cod de conduită a fost prezentat grupului de lucru pentru „articolul 29”, cu privire la protecţia da-telor. Această iniţiativă va avea o consecinţă importantă dacă standardizarea SLA intervine la nivel internaţional, prin intermediul standardelor precum ISO/IEC 19086. Pentru aceasta, Cloud Select Industry Group cu privire la SLA colaborează cu grupul de lucru al ISO referitor la in-formatica în Cloud pentru a prezenta o poziţie europeană

Liniile directoare europene trebuie să fie în conformitate cu lucrările internaţionale cu privire la acordurile de nivel de serviciu

legată de problema standardizării SLA. Liniile directoare cu privire la SLA trebuie astfel să contribuie la lucrările internaţionale. Un grup de lucru al ISO/IEC/JTC 1/SC 38, Tehnologia informaţiei. Platforme şi servicii de aplicaţii distribuite, elaborează un standard în mai multe părţi, re-feritor la acordul de nivel de serviciu: vedere de ansamblu şi concepte, măsuri şi cerinţe de bază. El se sprijină mai ales pe două standarde cu privire la informatica în Cloud, publicate de curând: ISO/IEC 17788, Vedere de ansamblu şi vocabular şi ISO/IEC 17789, Arhitectură de referinţă.

Un context mai amplu

Furnizorii de servicii de Internet includ, în general, SLA în contractele propuse clienţilor lor, pentru a stabili ni-velul de servicii comercializate. SLA sunt un element important al relaţiei contractuale client-furnizor de ser-vicii de Cloud. Ţinând seama de dimensiunea mondială a Cloud-ului, contractele din acest domeniu acoperă adesea mai multe state, cu obligaţii juridice variabile, în mod deo-sebit faţă de protecţia datelor cu caracter personal, stocate în Cloud. Serviciile de informatică în Cloud şi diferitele modele de utilizare necesită, de asemenea, abordări dife-rite în domeniul SLA, fapt care sporeşte complexitatea.


12

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ


Cu cei peste 380 000 de angajaţi şi clienţi ai săi în peste 175 de state, IBM este primul furnizor de servicii tehno-logice din lume. Potrivit studiului realizat în acest an de Computer Busisness Review, aceasta este una dintre în-treprinderile cele mai ecologice din domeniul tehnologii-lor în Statele Unite.

Ea joacă de mult timp un rol de precursor în domeniul mediului. În 1971, an în care şi-a publicat politica în do-meniul mediului, întreprinderea apăra deja cu ardoare responsabilitatea întreprinderii în domeniu şi angajamen-

tul său nu a dat semne că ar fi slăbit de atunci. În 2014, 43 de centre de date IBM din 19 state ale Uniunii Europene (UE) au obţinut statutul de „participanţi” la politica de eficienţă energetică, în cadrul Codului european de con-duită pentru eficienţa energetică a centrelor de date – o onoare pentru IBM întrucât ea este singura care a obţi-nut această distincţie pentru un număr atât de mare de centre de date. În cursul ultimilor cinci ani, IBM a chel-tuit peste 80 de milioane de dolari americani cheltuieli de investiţii şi peste 463,6 milioane de dolari americani pe exploatare, pentru gestionarea programelor sale de

IBM se bazează pe ISO 14001 pentru dezvoltarea durabilă

Angajamentul său puternic şi sistematic în favoarea mana-gementului de mediu a făcut din IBM una dintre întreprin-derile cele mai preocupate de protecţia mediului din lume. Această companie cu expertiză la nivel mondial în domeniul sistemelor informaţionale integrate a utilizat ISO 14001 pen-tru a aplica o politică globală în domeniul mediului. Wayne Balta, vicepreşedinte pe probleme de mediu şi securitate a produselor la IBM, ne spune mai multe despre firma sa în in-terviul care urmează.

14

mediu în lumea întreagă. Aceasta a utilizat ISO 14001 pentru schimbul de bune practici şi de soluţii, pentru îm-bunătăţirea continuă şi coerenţa la nivel mondial. Astfel, sistemul său de management de mediu (SMM) este mai eficace şi mai eficient pretutindeni unde întreprinderea îşi exercită activităţile. Wayne Balta, vicepreşedinte pe probleme de mediu şi de securitate a produselor la IBM, ne vorbeşte despre SMM-ul firmei sale şi despre impor-tanţa pe care o prezintă ISO 14001 pentru întreprindere. El afirmă că eforturile depuse de aceasta nu sunt străine de reuşita sa.

ISO Focus: Presa menţionează adesea IBM pentru importanţa pe care o acordă sistemelor de manage-ment de mediu. Ce rol joacă ISO 14001 în strategia IBM?

Wayne Balta: Politica de protecţie a mediului aplicată de IBM obligă întreprinderea să adopte o atitudine respon-sabilă în toate activităţile sale. SMM-ul nostru furnizează cadrul pentru onorarea acestei responsabilităţi şi pentru realizarea sistematică şi uniformă a obiectivelor noas-tre de protecţie a mediului, oriunde ne-am afla în lume. Această abordare metodică a problemelor de mediu per-mite IBM să se concentreze proactiv pe controlul aspec-telor de mediu al activităţilor sale şi să-şi îmbunătăţească permanent performanţa.

În 1981, întreprinderea a conferit un cadru oficial pro-gramelor sale de mediu şi angajamentului său în favoarea unei responsabilităţi de mediu a întreprinderii, făcându-şi publică politica cu privire la această problemă în docu-mentul „Politica IBM cu privire la responsabilităţile sale de mediu”. Aplicarea la nivel internaţional a ISO 14001 şi garantarea unei adeziuni uniforme ne-au oferit oportu-nitatea de a examina în profunzime sistemul de manage-ment pe care-l posedam şi de a-l îmbunătăţi.

Procesul menţionat în ISO 14001 a ajutat IBM să rămână la înălţimea responsabilităţilor sale de mediu în momen-tul în care activităţile sale se transformau, făcând din ea nu doar un simplu producător de sisteme cu integrare verticală, ci şi un furnizor de inovaţii şi de servicii de înaltă valoare cu priorităţi strategice precum informatica în Cloud, aspectul analitic, dar şi tehnologiile mobile, so-ciale şi de securitate. De-a lungul anilor, activităţile IBM s-au schimbat, ca şi SMM-ul nostru internaţional, care identifică şi controlează permanent aspectele de mediu care implică pentru noi oportunităţi de afaceri.

IBM este prima întreprindere al cărei SMM a făcut obiectul unei certificări internaţionale pentru im-plementarea ISO 14001, atât pentru producţie, cât şi pentru dezvoltarea produselor sale. Ce evoluţii aţi înregistrat de atunci până acum?

IBM era prima corporaţie de anvergură mondială care obţinea certificarea în conformitate cu ISO 14001 pentru un singur SMM în lumea întreagă la mai puţin de un an

Foto

: IBM

Res

earc

h –

Zuric

h

În cursul ultimilor cinci ani, IBM

a cheltuit 463,6 milioane de

dolari americani pentru

managementul programelor de

mediu

Wayne Balta, vicepreşedinte pe probleme de mediu şi securitate a produselor la IBM


de la publicarea standardului. Implementarea acestuia a fost poate mai puţin dificilă pentru noi decât pentru alte întreprinderi întrucât noi posedam deja un SMM solid şi centralizat care îşi dovedise eficacitatea de mai bine de 25 de ani şi prezenta majoritatea caracteristicilor enunţate în standard. Prima noas-tră certificare internaţională acoperea dezvoltarea produselor şi activităţilor noastre de producţie.

Din 1997, SMM-ul nostru nu a încetat să evolueze şi rămâne conform cu acti-vităţile noastre care se schimbă neîncetat, răspunzând în acelaşi timp necesită-ţilor clienţilor noştri. Astăzi, certificarea noastră internaţională în conformitate cu ISO 14001 acoperă nu numai dezvoltarea şi realizarea produselor noastre, ci şi locaţiile de cercetare unde utilizăm produse chimice, organizaţii prezente în mai multe state şi locaţiile lor care nu au obiective de producţie şi diferite ope-raţii, mai ales cele referitoare la lanţul logistic şi la recuperarea activelor. Ne-am actualizat SMM-ul pentru a profita de oportunităţi şi a înfrunta provocările de mediu legate de serviciile noastre de întreprindere.

Foto

: IBM

Res

earc

h –

Zuric

h (u

naut

horiz

ed u

se n

ot p

erm

itted

)

Oamenii de ştiinţă de la IBM Research Zürich (Elveţia) colaborează cu parteneri externi la un proiect care va putea permite răcirea centrelor de date în Cloud ale viitorului recuperând deşeuri termice. Un schim-bător termic cu adsorbţie va converti căldura în aer rece cu ajutorul aburilor, apei şi a silicagelului

Procesul menţionat în ISO 14001 a ajutat IBM să se achite cu brio de atribuţiile sale de mediu

16

Cum a ajutat ISO 14001 firma IBM pentru a identi-fica şi a reduce sistematic impactul activităţilor sale asupra mediului? Aveţi la îndemână cifre sau fapte pentru cititorii noştri?

Angajamentul şi realizările IBM în favoarea mediului da-tează dinainte de implementarea ISO 14001. Deci ar fi fals să afirmăm că performanţa şi rezultatele întreprin-derii pe planul mediului se datorează doar standardului ISO 14001. Totuşi, rigoarea şi disciplina de care a trebuit să dăm dovadă pentru păstrarea certificării internaţionale în conformitate cu ISO 14001 au contribuit la reuşitele şi realizările noastre.

În timpul celor 18 ani care au trecut de la prima noastră certificare, activităţile IBM au evoluat în acelaşi ritm sus-ţinut ca şi tehnologiile. Dar angajamentul nostru în favoa-rea responsabilităţii de mediu şi a producerii de rezultate concrete a rămas aceeaşi. Fără SMM-ul nostru internaţi-onal şi a ISO 14001 care se află la baza lui, nu am fi reuşit această performanţă strălucită şi aceste rezultate din care prezentăm în continuarea câteva exemple:

Transparenţă: • În 2015, IBM a publicat pentru al 25-lea an consecutiv raportul său anual cu privire la mediu. În 1990, adică în urmă cu 25 de ani, ea figura printre primele întreprinderi care publicau un raport cu privire la programele sale şi la performanţa sa de mediu – un exerciţiu pe care îl efectuăm an de an fără întrerupere.

Energie şi climă: • Între 1990 şi 2014, eforturile noas-tre în domeniul protecţiei mediului ne-au permis reali-zarea a 6,8 milioane de MWh de economii de energie, evitând astfel eliberarea a 4,2 milioane de tone de emisii de CO2 în atmosferă. În 2014, IBM a realizat economii de energie de 6,7% din uzul său energetic total. Propor-ţia de energii regenerabile din aprovizionarea (în afara mixului energetic standard) reprezenta 14,2% din con-sumul nostru global.

Managementul produselor: • între 1995 şi 2014, IBM a colectat şi a tratat în lume peste 945 000 de tone de material informatic aflat la sfârşitul ciclului de viaţă. Aproape 97% din materialul tratat în 2014 a fost reutili-zat, revândut sau reciclat.

Lanţ logistic: • În cursul anului 2010, IBM a cerut tu-turor furnizorilor săi din lumea întreagă să implemen-teze un sistem de management care să prevadă tratarea aspectelor de mediu ale activităţilor lor, stabilirea de obiective şi comunicarea rezultatelor. Le-am cerut, de asemenea, să solicite acelaşi lucru furnizorilor lor.

Experienţa şi rezultatele noastre se reflectă şi în dezvolta-rea de soluţii şi servicii pentru clienţii noştri. Problemele cu care ei se confruntă nu ţin strict de mediu, dar înfrun-tându-le, am îmbunătăţit adesea eficacitatea şi bilanţul de mediu al activităţilor lor. Această constatare a încurajat IBM să adopte o abordare integrată pentru a elabora solu-ţii adaptate necesităţilor clienţilor săi, avansând în acelaşi timp pe terenul dezvoltării durabile.

Foto

: IBM

Res

earc

h –

Zuric

h

Cu ajutorul tehnologiei de măsurare şi management al mediului a IBM (MMT), acest robot autopropulsat realizează o hartă termică. Aceasta permite reperarea, diagnosticarea şi rezolvarea punctelor nevralgice care se află la origine ineficacităţii energetice


Cum aţi descrie experienţa IBM de implementare şi de utilizare a ISO 14001? (dificultăţi, sfaturi, instru-mente, rezultate concrete, cifre etc)?

Am valorificat ISO 14001 acolo unde era posibil să îm-bunătăţim eficacitatea sistemului nostru şi să integrăm obiectivele de mediu în întregul proces. Implementarea standardului ne-a permis să includem procedurile şi pro-cesele existente ale IBM într-un cadru comun pentru în-treaga firmă, îmbunătăţind astfel eficienţa şi eficacitatea programelor noastre de mediu.

Obţinerea primei noastre certificări internaţionale la mai puţin de un an de la publicarea standardului ne-a permis să arătăm angajamentul întreprinderea în domeniul res-ponsabilităţii de mediu şi al îmbunătăţirii continue. Din acest punct de vedere, experienţa noastră s-a dovedit po-zitivă. Nu ne culcăm, totuşi, pe lauri. Vrem permanent să ştim dacă sistemul nostru de management corespunde, dacă este aliniat la necesităţile noastre şi dacă oferă rezul-tatele scontate.

Foto

: IBM

Res

earc

h –

Zuric

h

Un profil termic al unui centru de date, creat cu ajutorul robotului MMT, permite identificarea posibilităţilor de îmbunătăţire a eficacităţii răcirii şi a utilizării energiei

Care sunt speranţele şi aspiraţiile pe care le nutriţi faţă de noul ISO 14001:2015? Aveţi pronosticuri cu privire la primirea şi utilizarea sa de către clienţii IBM?

IBM a luat parte la procesul de revizuire a ISO 14001. Doream să contribuim cu expertiza noastră în domeniul SMM şi consideram că puteam ajuta ca standardul să ră-mână practic, eficace şi aplicabil.

La ora actuală, efectuăm o analiză a lacunelor pentru a identifica diferenţele care ar putea exista între sistemul nostru de management actual şi cel al ISO 14001:2015. În acest stadiu, nu credem că avem de făcut schimbări im-portante SMM-ului nostru actual pentru a ne conforma cerinţelor noului standard. Un lucru este însă sigur: chiar dacă este prea devreme pentru a ne pronunţa cu privire la importanţa pe care o va avea această nouă ediţie, suntem hotărâţi să ne păstrăm certificarea internaţională.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 113 noiembrie-decembrie 2015, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

18

Ca pentru orice standard ISO, părţile interesate au avut posibilitatea de a-şi aduce contribuţia la revizuirea ISO 9001 şi la aceea a ISO 14001. Dialogul cu părţile in-teresate reprezintă piatra unghiulară a abordării ISO în domeniul elaborării standardelor internaţionale bazate pe un dublu nivel de consens: între părţile interesate şi între state. Procesul de actualizare şi de revizuire a aces-tor două standarde esenţiale, recunoscute la nivel mon-dial, referitoare la sistemul de management al calităţii şi la sistemul de management de mediu, nu a făcut excepţie. La IRAM, organismul naţional de standardizare membru al ISO pentru Argentina, revizuirea ISO 9001 şi a ISO 14001 a făcut obiectul a numeroase dezbateri între părţile inte-resate naţionale înainte de a ajunge la nivelul comitetelor-oglindă naţionale. Osvaldo D. Petroni, director în domeniul standardizării la IRAM, ne explică desfăşurarea procesului, precum şi impactul său până la ora actuală.

ISO Focus: Întrucât actualizările şi revizuirile ISO 9001 şi ISO 14001 sunt acum încheiate, cum apreciaţi participarea IRAM la acest proces?

Osvaldo D. Petroni: În vederea asigurării succesului acestor revizuiri, contribuţia părţilor interesate a fost esenţială. Ţinând seama de numărul părţilor interesate

pe care doream să le consultăm, sarcina era departe de a fi simplă. Totuşi, noi aveam ca obiectiv să dăm fiecăruia posibilitatea să examineze şi să formuleze observaţii cu privire la proiectele de standarde în timpul elaborării lor. Ca toate statele membre ISO, ne-am angajat în acest pro-ces multipartit şi am pus accentul pe contribuţia părţilor interesate. Am purtat un dialog cu acestea – fie ele din sectorul public sau din cel privat – mai ales cu clienţii, industria şi membrii societăţii civile, precum şi cu exper-ţii noştri – pentru a ne evalua necesităţile. Rezultatele acestor discuţii s-au concretizat în lucrările comitetelor noastre oglindă, care au formulat observaţii cu privire la proiectele de standarde în curs de elaborare.

Cum a gestionat IRAM eforturile de difuzare de-a lungul diferitelor stadii ale acestor revizuiri?

Numeroşi factori, reprezentând diferite părţi interesate, cu puncte de vedere divergente, au fost implicaţi în pro-cesul de elaborare. A trebuit să depăşim unele obstacole şi să îmbinăm puncte de vedere contradictorii în ceea ce priveşte calea de urmat. Iată de ce ne-am bazat pe un pro-ces de producţie deschis, documentat şi iterativ. În toate interacţiunile noastre cu părţile interesate – provenite din sectorul public sau privat, din domeniul universitar sau

Punctul de vedere argentinianCu ISO 9001:2015 şi ISO 14001:2015, membrii ISO şi-au ţinut angajamentul pe care şi l-au asumat, şi anume de a efectua revizuirea periodică a standardelor în ceea ce priveşte adec-varea, relevanţa şi actualitatea lor. Membrul ISO pentru Ar-gentina ne împărtăşeşte aici experienţa sa cu privire la revi-zuirea acestor două standarde esenţiale.

Argentina (IRAM)

MEMBRU DE EXCELENŢĂ


din societatea civilă – am elaborat o platformă comună pentru a înţelege mai bine provocările. Am organizat di-ferite activităţi de diseminare, inclusiv prin intermediul site-ului Internet al IRAM, pentru a aprofunda angaja-mentul nostru în faţa principalelor părţi interesate şi a ne asigura că vom răspunde aşteptărilor esenţiale, în di-feritele stadii de elaborare. Rezultatele demersului nostru sunt în totalitate transparente, bazate pe un dialog deschis şi acţiuni concrete.

Care a fost rolul grupului de studiu pentru traducerea în spaniolă, la care IRAM a participat?

Ţările de limbă spaniolă aşteptau cu nerăbdare publica-rea simultană a noilor ediţii în limba spaniolă. Pentru ca aceste standarde să suscite un interes real, era esenţial ca ele să fie disponibile în spaniolă nu numai în Argentina, ci şi în restul de 20 de state hispanice din lume. Grupul de studiu pentru traducerea în spaniolă (SSTF) a finali-zat deci traducerea în această limbă a proiectelor finale de standarde internaţionale în luna iulie. Cu participarea a 11 state, printre care şi Argentina, la reuniunile organizate de SSTF, nu a fost simplu să se ajungă la un consens cu pri-vire la aceste traduceri. Rezultatul final este însă pozitiv.

Ce propune IRAM în ceea ce priveşte consultanţa şi spri-jinul pentru facilitarea tranziţiei la aceste noi ediţii?

Clienţii noştri trebuie să fie informaţi în legătură cu ul-timele realizări. Ţinem foarte mult la acest lucru. Iată de ce organizăm seminarii în toată ţara pentru a ajuta părţile interesate naţionale să înţeleagă noile cerinţe ale ISO 9001:2015, precum şi ale ISO 14001:2015 şi a se conforma lor. IRAM organizează, de asemenea, cursuri de instruire - 64 de cursuri consacrate managementului calităţii şi 49 de cursuri consacrate managementului de mediu şi actualizăm conţinutul acestora pentru a asigura o tranziţie lentă a ediţiilor precedente ale ISO 9001 şi ISO 14001 la cele noi. Pentru aceste instruiri, angajăm for-matori înalt calificaţi şi deosebit de competenţi şi reacţiile au fost până în prezent pozitive.

Care sunt aşteptările dumneavoastră în ceea ce pri-veşte adoptarea acestei noi ediţii?

Milioane de organizaţii din lumea întreagă au ştiut să be-neficieze de ISO 9001 şi de ISO 14001. În Argentina, ca şi în restul lumii, acestea sunt cele mai apreciate standarde. Mii de organizaţii le-au implementat şi şi-au certificat SMC-ul şi SMM-ul în Argentina. Un lucru este sigur: aceste noi ediţii se vor bucura de un mare succes pentru un motiv simplu: ele îşi propun să furnizeze un răspuns la problemele fundamentale cu care se vor confrunta între-prinderile în cursul următorului deceniu şi mai departe.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 113 noiembrie-decembrie 2015, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abo-namente: [email protected]

Demersul nostru de angajare

a fost în totalitate transparent

Osvaldo D. Petroni de la IRAM (Argentina).

20

Soluri sănătoase

Solurile sănătoase sunt baza unei producţii alimentare sănătoase

, Produse alimentare

pentru o viaţă sănătoasă

Peste

, Calitatea solurilor, Tractoare şi maşini agricole

%

Din suprafaţa totală de terenuri cultivate, estimată la 1,4 bilioane de hectare la nivel mondial,

≈ %sunt udate de ploaie şi asigură 60% din producţia agricolă mondială.

ISO/TC 147, Calitatea apeiISO/TC 282, Reciclarea apeiISO/TC 275, Valori�carea, reciclarea, tratarea şi eliminarea nămolurilor

+.

Solurile noastre sunt în pericol din cauza urbanizării crescânde, a despăduririi, a exploatării excesive, a poluării, a păşunatului intens şi a schimbării climatice. Aceşti factori compromit durabilitatea agriculturii, siguranţa alimentelor şi furnizarea de servicii ecosistemice. Pentru a atrage atenţia asupra acestor probleme cruciale, anul 2015 a fost declarat Anul internaţional al solurilor de către Naţiunile Unite, iar Ziua mondială a solurilor* a fost sărbătorită pe 5 decembrie. Descoperiţi lucrările comitetelor tehnice ale ISO consacrate îmbunătăţirii calităţii solurilor!

dintre alimentele noastre sunt produse direct sau indirect de soluri

824 de standarde publicate

În soluri se a�ă o pătrime din biodiversitatea planetei

de specii de nevertebratepoate găzdui 1 m2 de sol forestier

şi forestiere515 standarde publicate

Solurile depozitează şi �ltrează apa, îmbunătăţind astfel rezilienţa la inundaţii şi la secetă

293 de standarde publicate sau în curs de elaborare


Solurile ajută la combaterea schimbărilor climatice şi la adaptarea la aceasta, jucând un rol esenţial în ciclul carbonului

în cursul ultimilor 50 de ani

Emisiile mondiale care provin din agricultură (cultura plantelor şi creşterea animalelor) sunt în creştere constantă.

ISO/TC 147, Calitatea apei

Solurile sunt fundamentale pentru vegetaţia care se cultivă sau se gestionează pentru a produce alimente, �bre, combustibili şi produse medicinale

Mili

arde

de

tone

ech

ival

ent C

O2

din suprafaţa planeteieste reprezentatăde păşuni

ISO/TC 134, Îngrăşăminte şi fertilizanţiISO/TC 238, Biocombustibili soliziISO/TC 255, Biogaz


Solurile sunt o resursă neregenerabilă. Protecţia lor este esenţială pentru siguranţaalimentelor şi pentru un viitor durabil

Managementul durabil al solurilor poate produce cu până la

mai multă hrană


ISO/TC 207, Management de mediuISO/TC 81, Denumiri comune pentru produsele �tosanitare şi similare


Soluri sănătoase

Solurile sănătoase sunt baza unei producţii alimentare sănătoase

, Produse alimentare

pentru o viaţă sănătoasă

Peste

, Calitatea solurilor, Tractoare şi maşini agricole

%

Din suprafaţa totală de terenuri cultivate, estimată la 1,4 bilioane de hectare la nivel mondial,

≈ %sunt udate de ploaie şi asigură 60% din producţia agricolă mondială.

ISO/TC 147, Calitatea apeiISO/TC 282, Reciclarea apeiISO/TC 275, Valori�carea, reciclarea, tratarea şi eliminarea nămolurilor

+.

Solurile noastre sunt în pericol din cauza urbanizării crescânde, a despăduririi, a exploatării excesive, a poluării, a păşunatului intens şi a schimbării climatice. Aceşti factori compromit durabilitatea agriculturii, siguranţa alimentelor şi furnizarea de servicii ecosistemice. Pentru a atrage atenţia asupra acestor probleme cruciale, anul 2015 a fost declarat Anul internaţional al solurilor de către Naţiunile Unite, iar Ziua mondială a solurilor* a fost sărbătorită pe 5 decembrie. Descoperiţi lucrările comitetelor tehnice ale ISO consacrate îmbunătăţirii calităţii solurilor!

dintre alimentele noastre sunt produse direct sau indirect de soluri


În soluri se a�ă o pătrime din biodiversitatea planetei

de specii de nevertebratepoate găzdui 1 m2 de sol forestier

şi forestiere515 standarde publicate

Solurile depozitează şi �ltrează apa, îmbunătăţind astfel rezilienţa la inundaţii şi la secetă



Solurile ajută la combaterea schimbărilor climatice şi la adaptarea la aceasta, jucând un rol esenţial în ciclul carbonului

în cursul ultimilor 50 de ani

Emisiile mondiale care provin din agricultură (cultura plantelor şi creşterea animalelor) sunt în creştere constantă.

ISO/TC 147, Calitatea apei

Solurile sunt fundamentale pentru vegetaţia care se cultivă sau se gestionează pentru a produce alimente, �bre, combustibili şi produse medicinale

Mili

arde

de

tone

ech

ival

ent C

O2

din suprafaţa planeteieste reprezentatăde păşuni

ISO/TC 134, Îngrăşăminte şi fertilizanţiISO/TC 238, Biocombustibili soliziISO/TC 255, Biogaz


Solurile sunt o resursă neregenerabilă. Protecţia lor este esenţială pentru siguranţaalimentelor şi pentru un viitor durabil

Managementul durabil al solurilor poate produce cu până la

mai multă hrană


ISO/TC 207, Management de mediuISO/TC 81, Denumiri comune pentru produsele �tosanitare şi similare

22

Lumea aşteaptă cu nerăbdare

ISO 45001, cu privire la sănătatea şi securitatea ocupaţională

Fie că sunteţi salariat, membru al managementului sau posesorul unei afaceri, aveţi cu toţii acelaşi obiectiv: nimeni să nu se acciden-teze la locul de muncă. David Smith, preşedinte al comitetului care are sarcina de a elabora ISO 45001, cu privire la sănătatea şi secu-ritatea ocupaţională (SSO) ne explică modul în care standardul va permite reducerea riscurilor şi crearea de condiţii de lucru mai bune în lumea întreagă.


La fiecare 15 secunde, la nivel mondial, un lucrător îşi pierde viaţa în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesio-nale şi 153 de persoane se rănesc. Bolile şi accidentele de muncă sunt o povară enormă pentru organizaţii şi pentru societate în ansamblu; în fiecare an, îşi pierd viaţa 2,3 milioane de persoane, la care se adaugă 300 milioane de răniţi. Creând mecanisme ro-buste şi eficace pentru protecţia la locul de muncă, este posibil să se evite numeroase incidente. Aici va intra în joc viitorul stan-dard ISO 45001, cu privire la sistemele de management al sănă-tăţii şi securităţii ocupaţionale. Acest document, proiectat pen-tru a ajuta organizaţiile de toate dimensiunile şi întreprinderile industriale să creeze un cadru de lucru mai bun pentru angajaţii lor, va contribui la reducerea accidentelor la locul de muncă şi a bolilor profesionale în lume. Întrucât acest nou standard pentru sisteme de management este destinat a se impune ca o cerinţă în adevăratul sens al cuvântului în întreprinderi, este important ca ele să-i cunoască ultimele evoluţii pentru a opta sau nu pentru adoptarea sa. David Smith, preşedinte al comitetului de proiect al ISO, însărcinat cu elaborarea ISO 45001 (ISO/PC 283), ne ex-plică din ce puncte de vedere standardul va pune securitatea pe primul plan.

ISO Focus: Cum va permite ISO 45001 organizaţiilor să creeze un SSO?

David Smith: Din 2,3 milioane de decese înregistrate în fiecare an la locul de muncă, majoritatea (2 milioane) se datorează unei sănătăţi precare sau unei boli. Persoanele respective suferă ade-sea de patologii cronice legate de o expunere prelungită la riscuri. Aceste cazuri nu trebuie ignorate, chiar dacă se pune accentul pe accidente care sunt mai vizibile şi necesită, în general, mă-suri imediate. Potrivit Congresului mondial pentru sănătatea şi securitatea la locul de muncă, „în fiecare zi se produc 860 000 de accidente de muncă, cu consecinţe în ceea ce priveşte rănile. Costurile directe şi indirecte ale accidentelor de muncă, precum şi ale bolilor profesionale la nivel mondial sunt evaluate la 2 800 de miliarde de dolari americani”. Întreprinderile trebuie să-şi ges-tioneze toate riscurile pentru a asigura continuitatea şi prospe-ritatea activităţilor lor. Sănătatea şi securitatea ocupaţională re-prezintă deci un aspect esenţial pe care fiecare întreprindere tre-buie să ştie să-l anticipeze. Un management defectuos poate să aibă consecinţe grave pentru lucrători, dar şi pentru angajatori, care se confruntă cu tot felul de dificultăţi: pierderea lucrătorilor calificaţi, întreruperea activităţilor, reclamaţii, acţiuni intentate în justiţie, afectarea reputaţiei, atitudine rezervată din partea in-vestitorilor şi pierderea unor importante sume de bani/scăderea cifrei de afaceri.

Cum se va îmbina ISO 45001 cu alte standarde ale ISO? Ce impact va avea documentul asupra utilizatorilor finali?

Elaborarea noului standard referitor la SSO vine la momen-tul oportun întrucât ea coincide cu publicarea ultimei ediţii ,revizuite a standardelor ISO 9001 (managementul calităţii) şi ISO 14001 (management de mediu), care aplică un cadru comun bazat pe riscuri. Ţinând seama de punctele lor comune, aceste standarde vor fi mai uşor de integrat în cadrul proceselor de ma-nagement ale întreprinderilor – aceasta este una dintre cerinţele esenţiale ale acestor trei standarde. Documentul se bazează pe modelul PDCA (Planifică-Execută-Verifică-Acţionează), care oferă un cadru simplu ce permite organizaţiilor să planifice mă-surile care trebuie aplicate pentru reducerea la minimum a riscu-

24

rilor de accidente. Măsurile de prevenire trebuie să abor-deze situaţiile care pot conduce la probleme de sănătate de lungă durată şi la absenţă îndelungată a lucrătorilor, precum şi cele care pot provoca accidente. De exemplu, riscurile psiho-sociale (precum stresul), la care sunt ex-puşi tot mai mulţi lucrători – un subiect de preocupare major al epocii noastre moderne, fără a pune la socoteală suferinţele lucrătorilor şi ale familiilor lor – reprezintă un cost enorm pentru societate. Standardul cere ca manage-mentul organizaţiei să se responsabilizeze şi să-şi demon-streze angajamentul, prin luarea de iniţiative destinate a se asigura că personalul posedă competenţele cerute şi că sunt aplicate controale eficace în faza de „Execuţie”. El re-cunoaşte valoarea implicării şi a consultării personalului pentru elaborarea şi implementarea de bune practici în domeniul sănătăţii şi al securităţii ocupaţionale. Faza „Ve-rificare” permite identificarea tuturor elementelor-cheie luate în calcul pentru a se asigura că sistemul funcţio-nează şi a determina posibilităţile de îmbunătăţire în faza de „Acţiune”.

Care este particularitatea ISO 45001 în raport cu alte standarde în domeniul SSO? Cum va influenţa adop-tarea sa întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri)?

Abordarea bazată pe riscurile în domeniul managemen-tului sănătăţii şi securităţii ocupaţionale a standardului

ISO 45001 nu este nici nouă, nici contradictorie cu abor-darea tradiţională axată pe conformitate. Ea preconizează adoptarea unei atitudini preventive în domeniul SSO pen-tru a identifica activităţile şi procesele organizaţiei care pot expune la un pericol angajaţii sau persoane terţe (de exemplu, vizitatorii, marele public etc) şi de a se conforma tuturor cerinţelor legale aplicabile. Standardul nu se referă nici la produse, nici la condiţiile lor de utilizare sau de întreţinere. Obiectivul lui este locul de muncă, unde este necesar să se identifice pericolele pentru a le elimina sau a le limita la minimum pe cele care prezintă un risc semni-ficativ. Într-o lume în schimbare rapidă, este mai bine să fi proactiv şi să anticipezi măsurile care trebuie luate decât să aştepţi reglementări şi coduri de practici care riscă să apară doar când vor fi deja numeroase victime. Organiza-ţiile sunt în majoritate întreprinderi mici şi mijlocii. Stan-dardele trebuie să le poată fi aplicabile în aceeaşi măsură ca şi întreprinderilor mari şi complexe, un factor pe care nu l-au eludat cei o sută de experţi care au sarcina de a elabora ISO 45001. Abordarea simplă, bazată pe riscuri, a ISO 45001, trebuie să fie implementată uşor de IMM-uri, rămânând coerentă cu cea selectată în standardul OHSAS 18001.

Aţi colaborat strâns cu alte organizaţii pentru ela-borarea ISO 45001. Care a fost valoarea adăugată a acestor colaborări şi cum vor profita de ele utilizato-rii standardului din lumea întreagă?

Sistemele de management al sănătăţii şi securităţii ocu-paţionale nu datează de ieri şi unele state precum Statele Unite sau Australia posedă deja propriile lor standarde; singurele instrumente internaţionale adevărate în dome-niu sunt Principiile directoare privind sistemele de mana-gement al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (ILO-OSH 2001) şi standardul OHSAS 18001, cu privire la cerinţele referitoare la sistemele de management al sănătăţii şi se-curităţii ocupaţionale (al British Standards Institution). Elaborarea ISO 45001 beneficiază de aportul tuturor acestor grupuri implicate în standardizare din lumea în-treagă şi de cel al organismelor de prevenire în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale precum IOSH (Insti-tution of Occupational Health and Safety), ASSE (Ame-rican Society of Safety Engineers) şi AIHA (American Industrial Hygiene Association). Organizaţia Mondială a Muncii (OMM), care posedă o vastă experienţă în acest domeniu, şi-a adus contribuţia cu privire la aspecte ale standardelor sale care sunt relevante şi esenţiale pentru un management eficace al sănătăţii şi securităţii ocupa-ţionale: importanţa implicării managementului şi rolul crucial al personalului în participarea la elaborarea şi la funcţionarea sistemului de management al sănătăţii şi al securităţii ocupaţionale. În măsura posibilităţilor, au fost găsite compromisuri pentru a evita orice conflict de inte-rese cu standardele existente deja.

Ce va implica noul ISO 45001 pentru utilizatorii OH-SAS 18001?

Sperăm că utilizatorii unor standarde precum OHSAS 18001 şi Principiile directoare ILO-OSH vor adopta ISO 45001 întrucât el nu intră în conflict cu aceste documente

David Smith, preşedinte al comitetului de proiect ISO/PC 283, care are sarcina elaborării ISO 45001, cu privire la sănătatea şi securitatea ocupaţională


şi sporeşte oportunitatea de a integra managementul să-nătăţii şi securităţii ocupaţionale în procesele de manage-ment ale întreprinderii. ISO 45001 prezintă avantajul de a fi un nou standard bazat pe consens care va putea să se ali-nieze în mod firesc la abordările de management oficiale adoptate pentru alte riscuri ale întreprinderii în seria de standarde pentru sisteme de management ale ISO. Acest aspect ar trebui să reprezinte un interes pentru IMM-uri, care se străduiesc să gestioneze în acelaşi timp cerinţele mai multor standarde. Spre deosebire de ISO 9001 şi ISO 14001, nu există procese de tranziţie de la vechea versiune ISO la cea nouă, dar sunt luate iniţiative pentru a ajuta organizaţiile să tracă de la OHSAS 18001 la ISO 45001.

Ce speranţe şi ce aspiraţii nutriţi în ceea ce priveşte ISO 45001? În opinia dumneavoastră, ce părere va rezerva comunitatea internaţională acestui standard, odată publicat?

Publicarea ISO 45001 va suscita un interes sporit pentru managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Spe-răm că el se va bucura de acelaşi sprijin din partea co-munităţii economice ca şi ISO 9001 şi ISO 14001. Ma-rile întreprinderi vor dori să se asigure că furnizorii care depind de ele au creat sisteme de management temeinice în domeniul SSO – în acelaşi mod în care ele caută să se

asigure de calitate în lumea actuală. Dacă acest pronostic se confirmă, standardul va depăşi rapid cifra de 100 000 de utilizatori la trei ani de la publicarea sa. Succesul ela-borării acestui document constă în activitatea susţinută a membrilor comitetelor de proiect ISO/PC 283 şi a gru-pului său dedicat, de peste o sută de experţi din lumea în-treagă. Aceste lucrări sunt coordonate de Kristian Glaesel din Danemarca şi de responsabilii grupului său de studiu, care beneficiază de excelentul sprijin administrativ al lui Charles Corrie (Marea Britanie), Ludvig Hubendick (Sue-dia) şi Peace Ababo (Ruanda). Se estimează că standardul va fi finalizat în acest an, dacă textul – proiect de standard internaţional (DIS) – este aprobat la publicarea sa, în ia-nuarie-februarie 2016. Adoptarea generalizată a acestui document va contribui la reducerea numărului tragedii-lor relatate în mass-media, referitoare la managementul defectuos al SSO, care se soldează adesea cu pierderi de vieţi, accidente şi catastrofe de mare amploare precum recenta prăbuşire a unei uzine de produse textile în Ban-gladesh sau explozia unei uzine chimice, în China. Aceste drame subliniază necesitatea luării în consideraţie a lucră-torilor, care pot fi afectaţi de activităţile organizaţiei.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 113 noiembrie-decembrie 2015, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abo-namente: [email protected]

Este mai bine să fii proactiv şi să ştii să anticipezi

26

Controlul contaminării este indispensabil în numeroase activităţi de producţie şi de cercetare. Acest lucru este posibil datorită utilizării camerelor curate şi respectării unor procese riguroase. Standardele ISO, revizuite recent, referitoare la camerele curate, pot juca un rol în acest domeniu.Industria agroalimentară, producţia farmaceutică şi construcţia autovehiculelor sunt câteva dintre numeroasele domenii în care se utilizează camerele curate, a căror concentraţie de particule în aer – controlată şi clasificată – se dovedeşte esenţială. Camerele curate sunt spaţii în care particulele în suspensie în aer sunt temeinic controlate. Dacă nu se practică un control eficace, produsele şi procesele pot fi compromise.

ISO a publicat un standard format din mai multe părţi, care descrie practicile şi procedurile cerute pentru a gestiona riscul de contaminare. Primele două părţi ale acestui standard au fost actualizate pentru a ţine seama de cele mai recente progrese tehnologice şi de cerinţele pieţei.

ISO 14644-1:2015, Camere curate şi medii controlate asociate. Partea 1: Clasificarea curăţeniei particulelor din aer şi ISO 14644-2:2015, Camere curate şi medii controlate asociate. Partea 2: Supravegherea menţinerii performanţelor ca-merei curate pentru curăţenia particulelor din aer, furnizează cadrul referitor la clasificarea şi supravegherea curăţeniei aerului din camerele curate.

David Ensor, preşedinte al ISO/TC 209, comitetul tehnic care a avut sarcina elaborării acestui standard, al cărui secretariat este asigurat de ANSI – membru al ISO pentru Statele Unite – şi administrat de Institutul pentru Ştiinţele şi Tehnologia Mediului, constată:

„Datorită camerelor curate, se pot dezvolta numeroase industrii moderne de înaltă tehnologie. În consecinţă, lucrările comitetului tehnic vor avea influenţă la scară mare. În lumea întreagă, cele două standarde revizuite vor îmbunătăţi capa-citatea de a cuantifica şi de a controla concentraţia particulelor aflate în suspensie în aer.

Standardul ISO 14644:2015 poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abona-mente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 021. 316 77 25, fax: 021. 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO 2016

Controlul contaminării


Ele sunt colorate, practice, ludice, apreciate de copii, precum şi de adulţi. Miliarde de paie de băut sunt produse în fiecare an şi, deşi sunt utilizate în întreaga lume, paiele din material plastic (polipropilenă) nu făcuseră până acum obiectul standardelor şi al specificaţiilor. Un standard internaţional recent publicat, ISO 18188:2016, Specificaţii pentru paiele de băut din polipropilenă, defineşte cerinţe generale pentru dimensiunile şi proprietăţile de performanţă ale paielor din material plastic. Acest standard va ajuta producătorii să fabrice produse armonizate şi de calitate.

Primele urme ale utilizării paielor de băut datează de la sumerieni, din mileniul al IV-lea înainte de Hristos, probabil pen-tru consumul berii. Unele paie din aur erau încrustate cu lapislazuli, altele erau confecţionate din hârtie sau din tulpini de plante. În zilele noastre, paiele de băut sunt din material plastic şi permit consumul tuturor tipurilor de băuturi.

Pentru fiecare băutură, există un tip de pai, fie că este vorba despre suc de fructe la cutie, un coctail servit într-un pahar sau un milk-shake într-un pahar de plastic. ISO 18188 ţine cont de această varietate: drepte, articulate, extensibile, dotate cu o extremitate ascuţită pentru recipientele sigilate cu o peliculă sau în formă de linguriţă pentru băuturi onctuoase, au fost definite specificaţii pentru fiecare din aceste forme.

Acest standard specifică faptul că materialele plastice utilizate trebuie să fie conforme cu cerinţele pieţei în ceea ce priveşte contactul cu alimentele. Paiele din material plastic trebuie să reziste la căldură, frig şi îndoire, fără a se rupe.

ISO 18188 a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 61, Materiale plastice, subcomitetul SC 11, Produse, al cărui secre-tariat este asigurat de JISC, membru al ISO pentru Japonia.

ISO 18188 poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 021. 316 77 25, fax: 021. 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO 2016

Standardizarea paielor de băut

28

Accelerarea controlului calităţii probioticelor şi al drojdiilorLactobacillus şi bifidobacterium, pe care le găsim în iaurturi şi alte produse lactate, sunt bacterii lactice şi probiotice „prietene” bine cunoscute pentru binefacerile lor asu-pra echilibrului florei intestinale. Citometria în flux, o metodă care serveşte la cuanti-ficarea celulelor pentru evaluarea calităţii culturilor prin determinarea proporţiei de celule active, fusese primită cu un oarecare scepticism. În prezent, un nou standard ISO vine să valideze această metodă, permiţând mai ales accelerarea controlului calităţii şi facilitarea schimburilor.

Un standard internaţional publicat recent, ISO 19344 (IDF 232) stabileşte o metodă pentru cuantificarea bacteriilor lactice acidifiante cu ajutorul citometriei în flux în produsele lactate fermentate, drojdii şi probiotice utilizate în produsele lactate. Această publicaţie este rodul colaborării dintre ISO şi Federaţia internaţională a laptelui (FIL).

Cuantificarea bacteriilor lactice acidifiante este un factor important în evaluarea calităţii drojdiilor, al probioticelor şi al produselor lactate fermentate. Bacteriile lactice acidifiante conţinute în aceste produse pot fi examinate cu ajutorul unor metode diferite, tehnicile de numărare pe placă fiind tradiţionale şi folosite curent. Tehnicile cele mai recente cuprind cito-metria în flux, care permite determinarea proporţiei de celule active şi/sau totale.

Sandra Casani, şef de proiect la ISO/FIL, declară: „Avantajele utilizării citometriei în flux cuprind o variaţie slabă, o redu-cere a timpilor de încercare, o diferenţiere a celulelor active de cele totale şi posibilitatea unei viteze ridicate de analiză. În plus, cuantificarea fracţiei de celule active prin celule totale este o caracteristică esenţială a citometriei în flux. Acest lucru este deosebit de interesant pentru unele aplicaţii precum optimizarea procedeelor de producţie şi evaluarea stabilităţii în timpul duratei de păstrare”.

Acest proiect desfăşurat împreună de ISO şi de FIL face apel la participarea producătorilor şi utilizatorilor de bacterii lac-tice acidifiante, precum şi la experţi şi utilizatori ai citometriei în flux, din industrie şi din mediul universitar. Acest demers constituie o mărturie a nevoii şi interesului pentru acest standard, elemente esenţiale pentru a garanta acceptarea generală a sectorului şi recunoaşterea acestei metodologii de către organismele de reglementare.

Harrie van den Bijgaart, preşedinte al ISO/TC 34/SC 5 cu privire la lapte şi produse lactate şi preşedinte al grupului de coordonare a standardelor de metode ale FIL, consideră că „standardele comune precum acesta sunt importante pentru a evita paralelismul lucrărilor şi a garanta proceduri optime şi armonizate în analiza şi prelevarea de probe din lapte şi produse lactate în lume. Ele furnizează astfel garanţii cu privire la echivalenţa rezultatelor încercării. Aceste standarde co-mune foarte respectate limitează, de asemenea, necesitatea de validări interne din partea persoanelor care utilizează aceste instrumente. Colaborarea dintre FIL şi ISO este esenţială pentru a ajunge la un asemenea rezultat”.

A fost realizat un studiu internaţional cu privire la ISO 19344 (IDF 232) pentru a obţine date precise, permiţând astfel validarea utilităţii metodei.

Standardul poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 021. 316 77 25, fax: 021. 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO/2016


ISO 45001 trece în faza de anchetăISO 45001, unul din standardele aşteptate la nivel internaţional în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (SSO), a trecut în stadiul de proiect de standard internaţional.

La fiecare 15 secunde, un lucrător îşi pierde viaţa în urma unui accident de muncă sau al unei boli profesionale şi 153 de persoane se rănesc. Bolile şi accidentele de muncă constituie o povară enormă pentru organizaţii şi pentru societate, în fiecare an înregistrându-se 2,3 milioane de victime, la care se adaugă peste 300 de milioane de răniţi.

Odată cu trecerea lui ISO 45001 în stadiul de proiect de standard internaţional (DIS), lumea se îndreaptă către un set de procese solide şi eficace pentru a îmbunătăţi securitatea la locul de muncă în lanţurile de aprovizionare mondiale. Proiec-tat pentru a ajuta organizaţiile de toate dimensiunile şi din toate sectoarele de activitate, viitorul standard va contribui la reducerea numărului de accidente la locul de muncă şi al bolilor profesionale în lumea întreagă.

30

Peste 70 de state sunt direct implicate în elaborarea acestui document important. Lucrările sunt desfăşurate de comitetul de proiect ISO/PC 283, Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, al cărui secretariat este asigurat de Institutul Britanic de Standardizare.

Implementarea unui sistem eficient de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale ajută organizaţiile să reducă riscurile de accidente şi de boli, să evite intentarea de acţiuni costisitoare în justiţie şi costul asigurărilor şi să creeze o ambianţă pozitivă când lucrătorii văd că se ţine seama de necesităţile lor”, declară David Smith, preşedinte al comitetului. „Adoptarea generalizată a ISO 45001 va contribui la reducerea numărului de tragedii relatate de mass-media, legate de un management defectuos al SSO, care se soldează adesea cu pierderi de vieţi, cu leziuni sau catastrofe de mare amploare, aşa cum am putut observa la unele fabrici, la nivel internaţional”.

ISO 45001 reia elementele comune tuturor standardelor pentru sisteme de management ale ISO, fapt care permite garan-tarea unui nivel optim de compatibilitate cu noile versiuni ale ISO 9001, Sisteme de management al calităţii şi ISO 14001, Sisteme de management de mediu. El se bazează pe modelul PDCA (Planifică-Execută-Verifică-Acţionează), care oferă un cadru ce permite organizaţiilor să planifice măsurile care trebuie aplicate pentru reducerea riscurilor de pagube. Măsurile de prevenire trebuie să abordeze situaţiile care pot conduce la probleme de sănătate de lungă durată şi la absenţa prelungită a lucrătorilor, precum şi cele care se pot solda cu accidente.

Acum, când ISO 45001 a atins stadiul de DIS, organismele naţionale membre ale ISO au fost invitate să voteze şi să for-muleze observaţii cu privire la textul documentului, în cadrul unui scrutin care va dura trei luni. Dacă rezultatul votului cu privire la DIS este pozitiv, documentul modificat, pentru a ţine seama de eventualele observaţii, va putea fi distribuit membrilor ISO în calitate de proiect final de standard internaţional (FDIS). Dacă votul cu privire la FDIS este şi el pozitiv, publicarea ISO 45001 ca standard internaţional va avea loc la sfârşitul lui 2016-începutul lui 2017.

Pentru informaţii suplimentare cu privire la stadiul proiectului de standard internaţional (DIS) şi modalităţile de partici-pare la lucrări, contactaţi ASRO – organismul naţional de standardizare.

Traducere: Maria Bratu/Comunicat de presă ISO 2016

25% din preţul �abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

30% din preţul aplicaţiei � la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

10 % din valoarea tarifului �pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

25 % din tariful perceput �la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

În limita sumei de � 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, o dată pe an, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

50 lei+TVA � (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

200 lei+TVA � (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Pentru membrii persoane juridice cu scop patri- �monial, cât si pentru membrii Colegiului E (a că-ror cotizaţie este de 2000 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a următoare-lor publicaţii:

Revista Standardizarea – format electronic;•Buletinul Standardizării – format electronic;•InfoStandard – monopost fără actualizare;•

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” �(în limita a şase pagini de revistă/număr)

Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio- �nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFEREDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 165 membriNumăr de comitete tehnice: 238Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 20 493

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 313Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 615

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 68Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 800 din 64 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 99 74Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2016Editura Standardizarea 2016

Documents

Standardizarea ASRSROO 2016 web.pdf · matice, cu efecte potenţial dezastruoase asupra omenirii. Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), îm-preună cu îmbunătăţirea