Steluta Oncica

1

GUVERNUL ROMANIEIOFICIUL NA ŢIONAL DE PREVENIRE ŞI

COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR

POLITICI ANTIFRAUD ĂÎN INDUSTRIA FINANCIAR Ă

NEBANCAR Ă

STELUTA CLAUDIA ONCICA

3

Principalele trăsături ale activităţii FIU ROMANIA

• Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor are atribuţii specifice pe linia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism

• Unitatea de Informaţii Financiare a României de tip administrativ - centrul naţional pentru primirea, analizarea şi solicitarea informaţiilor referitoare la posibile tranzacţii suspecte de spălarea banilor sau de finanţare a terorismului ==> FIU-ul actor neutru, tehnic şi specializat în analize financiare, apropiat de entităţile raportoare – principala sursă de informaţii.

• Alte atribuţii ale Oficiului: supravegherea on-site şi off-site, supravegherea în domeniul implementării sancţiunilor internaţionale (prin aprobarea OUG nr.202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale) şi prevenirea proliferării nucleare (prin aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.128/2010) – cea mai recentă atribuţie conform căreia Oficiul a dobândit rolul de autoritate competentă de a primi notificări şi de a soluţiona cereri de autorizare realizându-se astfel reglementarea modului de aplicare a restricţiilor privind anumite transferuri de fonduri şi servicii financiare înspre şi dinspre Iran.

SISTEMUL ROMANESC DE CSB/CFTSISTEMUL ROMANESC DE CSB/CFT

PREZENTARE GENERALAPREZENTARE GENERALA

O.N.P.C.S.BENTITATI RAPORTOARE

ANALIZA

FINANCIARAPRIMIRE SESIZARE

ALTE ORGANE

COMPETENTE

PARCHETUL DE PE LANGA

INALTA CURTE DE

CASATIE SI JUSTITIE

SERVICIUL ROMAN DE

INFORMATII

AUTORIATTILE DE APLICARE A LEGII,

SUPRAVEGHERE SI CONTROL FINANCIAR

ALTE FIU-URI

SUPRAVEGHERE ON-SITE

SI OFF-SITE

STRATEGIA NATIONALA DE CSB STRATEGIA NATIONALA DE CSB –– CFTCFT

Strategia Nationala pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si Finantarii Terorismului / adoptata de Romania in anul 2010, este un document de

pozitie care asigura o abordare coerenta la nivel national, in acest domeniu, implicand

toti actorii cu competente relevante la nivel national. Elaborarea si implementarea

acestei strategii este un pas important in optimizarea reactiilor la nivel national fata de aceste forme de activitate infractionala. Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului, mecanism de coordonare

a politicilor în materie, a fost aprobată în baza Hotărârii C.S.A.T nr. 72 din data de 28

iunie 2010 (obiectiv în cadrul Proiectului de Tiwnning „Combaterea spălării banilor si

finanţării terorismului”, implementat de Oficiu împreună cu Unitatea de Informaţii Financiare a Poloniei)

11

Obligaţiile entităţilor raportoare• Obliga ţia de a desemna o persoan ă cu responsabilit ăţi în aplicarea legii, de a întocmi norme interne de prevenire a sp ălării banilor şi finan ţării actelor de terorism , precum şi de a asigura instruirea corespunz ătoare a angaja ţilor• Obliga ţiile de raportare � Raportul de tranzacţii suspecte� Raportul privind operaţiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro;

� Raportul privind transferurile externe în şi din conturi pentru sume a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro.

Modalitatea de raportare: electronică sau pe hârtie.

• Suspendarea tranzac ţiilor suspecte de sp ălare a banilor sau de finan ţare a actelor de terorism • Obliga ţia de identificare a clien ţilor • Păstrarea copiilor de pe documente• Solicitările de informaţii transmise de Oficiu entit ăţilor raportoare• Obliga ţia de a p ăstra confiden ţialitatea informa ţiilor

Procedurile interne pentru aplicarea legislaţiei în materia prevenirii spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, vor cuprinde, cel puţin:

• Cap. I - Dispoziţii generale (definiţii si noţiuni prevăzute de actele normative pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului),

• Cap. II - Politica de acceptare a clienţilor (definirea clientului, categoriile de clienţi şi riscurile asociate, proceduri graduale de acceptare),

• Cap. III – Identificarea şi monitorizarea permanentă a clienţilor (m ăsurile standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei, măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei),

• Cap. IV – Monitorizarea permanentă a operaţiunilor derulate de clienţii şi raportarea acestora către Oficiu (identificarea şi raportarea tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a actelor de terorism, raportarea transferurilor externe şi a operaţiunilor cu numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a valorii de 15. 000 euro)

• Cap. V – Modalităţi de întocmire şi păstrarea evidenţelor secundare sau operative a tuturor documentelor (modul de păstrare a documentelor după încheierea relaţiei cu clienţii, accesul personalului la aceste documente, întocmirea şi transmiterea răspunsurilor către autorit ăţile competente ca urmare a cererilor de informaţii),

• Cap. VI – Măsuri de verificare a modului de implementare a procedurilor interne şi de evaluare a eficienţei acesteia (modul de exercitare a controlului intern, standardele de pregătire a personalului în domeniul cunoaşterii clientelei şi a legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism).

8

9

TIPURI DE RAPOARTE

• Rapoarte de tranzac ţii suspecte (RTS)In anul 2011 – 10 RTS de la IFN-uri

• Rapoarte privind opera ţiunile cu sume în numerar , în lei sau în valut ă, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro (RTN)

In anul 2011 – 178 RTN-uri de la IFN-uri (leasing fi nanciar, activ multiple de creditare, case de ajutor reciproc, cas e de amanet, organizatie cooperatista de credit)

• Rapoarte pentru transferurile externe în şi din conturi, pentru sume a căror limită minimă este echivalentul în lei a 15.000 euro (RTE)

RAPORTARE ON-LINE

Solutia de raportare on-line permite raportarea electronica a celor trei categorii de rapoarte pe care entitatile raportoare sunt obligate sa le transmita conform legii 656/2002.

Softul de RAPORTARE ON-LINE colectează informaţii de la entitatile raportoare şi le transformă în date de intrare pentru bazele de date folosite in cadrul O.N.P.C.S.B. Formularele datelor de intrare permit primirea informaţiilor despre entităţi. Acestea permit colectarea datelor într-un mod mult mai simplu pentru utilizatori, respectand specificul de activitate al fiecarei categorii de entitati raportoare.

RAPORTARE ON-LINE

11

RAPORTARE ON-LINE

12

14

Evoluţia fenomenului SB prin prisma informaţiilor primite şi prelucrate de Oficiu

Rapoarte de TranzacRapoarte de Tranzacţţii Suspecte primite de Oficiu ii Suspecte primite de Oficiu îîn perioada 1999n perioada 1999--20102010

15

Evoluţia fenomenului SB prin prisma informaţiilor primite şi prelucrate de Oficiu Situaţia procentuală a rapoartelor de tranzacţii suspecte

primite de Oficiu în anul 2010

16

Concluzii privind principalele fenomene constatate de Oficiu din analiza financiară efectuată în anul 2010

DOMENII PREDILECTE 2011 - I

1. COMERTUL CU PRODUSE PERISABILE

� Infracţiunea premisă – evaziunea fiscală la achiziţii intracomunitare (fraudarea TVA)

� Tehnici de spălare a veniturilor ilicite

� Transferul extern prin sistemul bancar, folosindu-se justificări nereale de tipul “plată avans marfă”

� Retrageri semnificative de numerar (greu de urmărit)

2. DECAPITALIZAREA CONTROLATA A UNOR COMPANII PRIN FOLOSIREA FIRMELOR FANTOMA

� Infracţiunea premisă – evaziunea fiscală


� Stratificare complexă prin transferuri repetate intre mai multe societăţi

� Retrageri masive de numerar pe bază de documente justificative falsificate (borderouri de achiziţie)

17

DOMENII PREDILECTE 2011 - II

3. FOLOSIREA SISTEMELOR ALTERNATIVE DE TRANSFER RAPID DE BANI� Infracţiunea premisă – infracţiuni săvârşite in străinătate


� Acumularea in România a fondurilor ilicite

� Folosirea României ca jurisdicţie tampon

4. INFRACŢIONALITATEA INFORMATICĂ� Infracţiunea premisă – înşelăciunea


� Transferuri succesive cu justificări nereale în contul unor persoane tinere fărăistoric financiar,

� Retragerile semnificative de numerar, in special de la ATM-uri

5. FOLOSIREA PARADISURILOR FISCALE� Infracţiunea premisă – evaziunea fiscală� Tehnici de spălare a veniturilor ilicite

� Interpunerea in circuitele financiare a unor transferuri între doua conturi deschise in paradisuri fiscale dar controlate din România

COOPERAREA INTERNATIONALACOOPERAREA INTERNATIONALA

18

� In conformitate cu prevederile art. 5 alin. 4 din Legea nr. 656/2002, ONPCSB poate face schimb de informatii, pe baza de reciprocitate sau spontan, cu institutii straine cu competente similare si in aceleasi conditii cu privire la pastrarea confidentialitatii. ONPCSB a intensificat si imbunatatit schimbul de informatii cu alte FIU-uri prin crearea unei unitati care analizeaza cu prioritate cererile de la alte FIU-uri.

� ONPCSB este membru al Grupului Egmont din mai 2000 si este conectat la reteaua securizata Egmont. Atunci cand face schimb de informatii cu partenerii straini (FIU-uri straine), ONPCSB respecta principiile Egmont privind schimbul de informatii intre Unitatile de Informatii Financiare, pentru cazurile de spalare a banilor.

� ONPCSB este membru al FIU.NET si are conexiune on-line petru schimbul de informatii prin intermediul acestei retele.

�� FIU Romania a incheiat 49 MemorandmumFIU Romania a incheiat 49 Memorandmum--uri de Intelegere cu FIUuri de Intelegere cu FIU--uri straineuri straine

49 concluded 49 concluded MOUMOU

Organisme internaţionale care stabilesc, evaluează şi/sau acordă asistenţă tehnică pentru implementarea standardelor internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului:

� Uniunea Europeană � Consiliul Europei – Comitetul Moneyval

� Grupul de Acţiune Financiară Internaţională

� Organizaţia Naţiunilor Unite � Grupul Egmont

� Platforma FIU.Net

� Fondul Monetar Internaţional� Comitetul de Supraveghere de la Basel

� Grupul Wolfsberg

COOPERAREA INTERNATIONALACOOPERAREA INTERNATIONALA

Acquis-ul comunitar în domeniu:1. Directiva 2005/60/CE din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării actelor de terorism (Directiva a-III-a);2. Directiva 2006/70/CE de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE în ceea ce priveşte definiţia „persoanelor expuse politic” şi criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precauţie privind clientela, precum şi de exonerare pe motivul unei activităţi financiare desfăşurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată;

3. Directiva 2007/64/CE privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne;4.Directiva 2009/110/CE privind accesul la activitate, desfăşurarea şi supravegherea prudenţială a activităţii instituţiilor emitente de monedă electronică

5. Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 cu privire la informaţiile privind plătitorul care însoţesc transferurile de fonduri.

6. Regulamentul (CE) nr. 1889/2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieşirea din Comunitate.

Standarde interna ţionale

Recomand ările Grupului de Ac ţiune Financiar ă Interna ţional ă (FATF):• Cele 40 de Recomand ări FATF recomandă luarea următoarelor măsuri de către şi cu privire la instituţiile financiare şi de profesiunile nefinanciare:• identificarea clienţilor şi păstrarea înregistrărilor;• raportarea tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor;• aplicarea unor sancţiuni eficiente, proporţionale şi descurajante, fie ele penale, civile sau administrative, persoanelor fizice sau juridice care nu se conformează cerinţelor privind spălarea banilor;• interzicerea iniţierii sau acceptării continuării unei relaţii de afaceri cu bănci fantomă;• implementarea unor măsuri aplicabile pentru detectarea sau monitorizarea transporturilor fizice de bani peste graniţă şi a instrumentelor negociabile de plată la purtător;• raportarea tuturor tranzacţiilor interne şi externe mai mari de un plafon fix;• acordarea unei atenţii deosebite relaţiilor de afaceri şi tranzacţiilor cu persoane, inclusiv societăţi comerciale şi instituţii financiare din ţările care nu aplică sau aplică insuficient Recomandările FATF;• asigurarea că instituţiile financiare sunt subiect al reglementărilor adecvate şi al supravegherii şi implementează efectiv Recomandările FATF.


Recomand ările Grupului de Ac ţiune Financiar ă Interna ţional ă (FATF):• Cele 9 Recomand ări Speciale FATF privesc combaterea finanţării terorismului. Acestea se referă la:SR I: Luarea imediată de măsuri pentru ratificarea şi implementarea instrumentelor O.N.U.SR II: Incriminarea finanţării terorismului, a actelor şi organizaţiilor teroristeSR III: Blocarea şi confiscarea activelor teroristeSR IV: Raportarea tranzacţiilor suspecte având legătura cu terorismulSR V: Furnizarea de asistenţă extinsă posibilă autorităţilor de aplicare a legii şi de reglementare din alte ţări pentru investigarea finanţării terorismuluiSR VI: Impunerea cerinţelor de combatere a spălării banilor către sistemele de transmitere rapidă a banilorSR VII: Întărirea măsurilor de identificare a clientului la transferurile prin swift interne şi internaţionaleSR VIII: Asigurarea că entităţile, în special, organizaţiile non-profit, nu pot fi utilizate în scopul finanţării terorismuluiSR IX: Monitorizarea transportului de numerar prin curieri


ProiectulProiectul RO/2007 RO/2007 –– IB/JH/05 IB/JH/05

„„Combaterea spalarii banilor si finantarii terorismuluiCombaterea spalarii banilor si finantarii terorismului”” --Facilitatea de TranzitieFacilitatea de Tranzitie

24

Obiective:

� Elaborarea unei strategii nationale de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului, ca instrument pentru coordonarea politicilor tuturor autoritatilor implicate;

� Cresterea capacitatii Oficiului pentru analizarea informatiilor si supravegherea entitatilor raportoare;

� Intarirea capacitatii de investigare / cercetare penala a autoritatilor de aplicare a legii;

� Ghid privind abordarea pe baza de risc si instruire pentru personalul entitatilor raportoare supravegheate de Oficiu (Elaborarea Manualului privind abordarea pe baza de risc si indicatori de tranzactii suspecte pentru entitatile raportoare)

Structura Manualului

PARTEA I - NOŢIUNI INTRODUCTIVE

PARTEA a-II-a - OBLIGA ŢIILE ŞI DREPTURILE ENTITĂŢILOR RAPORTOARE CONFORM REGLEMENTĂRILOR ÎN VIGOARE

PARTEA a-III-a - ASPECTE LEGATE DE ANALIZA TRANZAC ŢIILOR SUSPECTE

PARTEA a-IV-a - FUNCŢIONAREA MECANISMELOR DE COORDONARE LA NIVEL NA ŢIONAL

PARTEA a-V-a - ASPECTE INTERNA ŢIONALE ALE COMBATERII SP ĂLĂRII BANILOR ŞI FINANŢĂRII ACTELOR DE TERORISM

Conceptul de spălare a banilor

• Un proces complex format din trei etape:1. Plasarea - este procesul prin intermediul căruia o persoană plasează banii

obţinuţi din surse criminale în sistemul financiar bancar, în scopul îndepărtării masei băneşti de sursa ilicită.

2. Stratificarea – este procesul prin intermediul căruia o persoană sau mai multe persoane efectuează o serie de tranzacţii financiar-bancare, utilizând banii ce provin din surse ilicite (fără justificare economică) pentru a face imposibilă stabilirea unei legături a banilor cu provenienţa ilicită. Această etapă are loc în momentul în care bunurile ilegale intră în sistemul financiar, punct de la care activele sunt convertite în alte instrumente de plată şi sunt transferate către alte instituţii/jurisdicţii.

3. Integrarea - reprezintă momentul în care banii spălaţi sunt introduşi în economia reală, legală, cu un scop economic determinat. Această etapă implică reintroducerea fondurilor obţinute ilegal în economia legală, prin investirea acestora în active, cum ar fi bunuri imobile, valori mobiliare, bunuri de lux, etc. Fondurile par a fi curate şi pot fi supuse impozitării. Infractorul poate dispune de aceste fonduri fără a fi suspectat de spălare de bani.

Integrarea•instituţii de credit•instituţii financiare•instituţii non-financiare

Stratificare•instituţii de credit•instituţii financiare•instituţii non-financiare

Surse de

bani murdari

Plasare •instituţii de credit•instituţii financiare•instituţii non-financiare

opera ţiuni cu numerar

numerar cecuri, instrumente financiare, m ărfuri

cecuri, credite, bunuri mobile, imobile

METODE DE SPĂLARE A BANILOR ŞI DE FINANŢARE A TERORISMULUI

• Scopul urmărit de infractori prin folosirea metodelor si tehnicilor de spălare a banilor este acela de a reuşi formarea unor fluxuri şi circuite cât mai complexe, pentru a îndepărta fondurile de sursa lor ilicită, astfel încât, în final, să revină la dispoziţia infractorilor ca „bani albi”, părând a avea o provenienţă legală, ce poate fi demonstrată în cadrul unor eventuale investigaţii efectuate de organele de aplicare a legii.

• numerarul provenit din infracţiuni poate fi folosit şi pentru efectuarea de plăţi în cadrul unui contract de leasing, prin această modalitate infractorii putând folosi anumite bunuri fără a risca, în cazul în care activităţile lor ilicite ar fi demascate, ca bunurile respective (aflate pe perioada derulării contractului în proprietatea companiei de leasing) să fie confiscate sau sechestrate de autorităţile competente.

29

METODE DE SPĂLARE A BANILOR ŞI DE FINANŢARE A TERORISMULUI

• O ţintă folosită de spălătorii de bani este sectorul institu ţiilor financiare nebancare (IFN-uri) . De exemplu, în pia ţa de leasing se produc fraude care uneori au ca urmare şi operaţiuni de spălare de bani. Mecanismul producerii fraudei constă în achiziţionarea de către un grup de infractori a unor societăţi comerciale dezvoltate, identificarea de către furnizorul de bunuri a unui IFN căruia urmează a-i fi recomandate societăţile menţionate anterior, ca posibili utilizatori, după care se încheie simultan contracte de leasing, pentru acelaşi obiect, cu mai multe societăţi comerciale. În acest sens este util a se analiza în amănunt tranzacţia, la nivelul IFN-ului, atât din punct de vedere al furnizorului, cât şi din cel al bunului şi al modului de dobândire al acestuia.

• Banii murdari pot fi folosiţi de infractori şi pentru efectuarea de plăţi aferente unor credite contractate cu diverse instituţii financiare (în nume propriu sau folosind alte persoane fizice sau juridice) sau pentru constituirea unor garanţii necesare obţinerii creditelor respective. De asemenea, există posibilitatea ca respectivele credite să constituie doar un paravan care să mascheze originea ilicită a unor resurse aflate la dispoziţia infractorului (se creează aparenţa obţinerii unor bunuri/servicii sau efectuării unor investiţii cu bani obţinuţi din împrumuturi).

30

Exemple de comportamente suspecte

• Un client (persoana fizica) care isi dovedeste identitatea cu dificultate si care este refractar in furnizarea detaliilor privind informatiile care ii sunt solicitate la incheierea contractului;

• Un client (persoana juridica) in cazul caruia exista dificultati si întârzieri in obţinerea documentelor relevante privind identitatea societatii, conturile bancare, structuraactionariatului, etc;

• Clientii care evita contactul direct cu angajatii entitatii, prin emiterea frecventa de mandate sau imputerniciri, intr-o maniera care pare a fi nejustificata;

Exemple de comportamente suspecte -continuare

• Incheierea de contracte care implica plata unor rate mari si care par a fi in neconcordanta cu profilul economic al clientului sau cu capacitatea sa de a obtine venituri;

• Incheierea de contracte de leasing pentru bunuri care nu par a avea legatura cu obiectul de activitate desfasurat de client;

• Transferul unui contract de leasing, care implica sume mari, catre un alt Utilizator despre care se cunoaste ca are posibilitati reduse de a obtine venituri;

33

VA MULTUMESC!

STELUTA CLAUDIA ONCICA

Oficiul NaOficiul Naţţional de Prevenire ional de Prevenire şşi i

Combatere a SpCombatere a Spăăllăării Banilorrii Banilor

Contact:

1 Ion Florescu Street, Sector 3, Bucharest, RomaniaPhone: +40 21 315 52 07; Fax: +40 21 315 52 27

Email: [email protected]@onpcsb.ro

Site: www.onpcsb.ro

Documents

Steluta Oncica