30
Ştiinţa şi societatea

Ştiinţa şi societatea

  • Upload
    karma

  • View
    64

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ştiinţa şi societatea. Revolu ţ ia industrial ă. A reprezentat un proces complex de trecere de la producţia manufacturieră la producţia de fabrică, de la o economie dominată de agricultură şi munca manuală la una dominată de industrie şi maşini. - PowerPoint PPT Presentation

Citation preview

Page 1: Ştiinţa şi societatea

Ştiinţa şi societatea

Page 2: Ştiinţa şi societatea

Revoluţia industrială• A reprezentat un proces complex de trecere de la

producţia manufacturieră la producţia de fabrică, de la o economie dominată de agricultură şi munca manuală la una dominată de industrie şi maşini.

• La baza acestui proces au stat o serie de descoperiri ştiinţifice, de invenţii şi inovaţii tehnice.

• S-a declanşat în sec. al. XVIII-lea în Anglia, de unde s-a răspândit apoi şi în alte ţări.

• Anglia dispunea de: rezerve mari de cărbune şi minereu de fier; forţă de muncă abundentă şi ieftină; capital (provenit din comerţ şi din colonii); piaţă d edesfacere.

Page 3: Ştiinţa şi societatea

Pompa cu abur a lui Newcomen, Maşina cu abur a lui J.Watt, J.Watt

Page 4: Ştiinţa şi societatea

Revoluţia agrară şi a transporturilor, dezvoltarea

industriei textile

Page 5: Ştiinţa şi societatea

Cărbune şi oţel• Cărbunele devenit “pâinea

industriei”, alături de oţel au favorizat dezvoltarea industriei în prima etapă a revoluţiei industriale.

• Foto: ciocanul pneumatic, Uzinele siderurgice Creusot(Franţa), cale ferată în Franţa

Page 6: Ştiinţa şi societatea

A doua etapă a revoluţiei industriale (sf. sec. al XIX-lea- prima jum. a sec. XX)

• Electricitatea şi utilizarea petrolului şi gazului natural au determinat trecerea la a doua etapă a revoluţiei industriale;

• În chimie, fizică, biologie au loc descoperiri şi invenţii revoluţionare

Page 7: Ştiinţa şi societatea

Uzinele Ford

• Sf. sec. XIX a determinat apariţia unor industrii noi: electrotehnica, aeronautica, automobilul

Automobilul Ford“Modelul T”

AEROPLAN WRIGHT

Page 8: Ştiinţa şi societatea

Telegraful şi telefonul

telegraful

A.Graham Bell

Page 9: Ştiinţa şi societatea

Guglielmo Marconi realizează prima transmisiune fără fir între Europa şi America ( Marconi este un

fizician şi inginer italian care a inventat telegrafia fără fir; laureat al Premiului Nobel

pentru Fizică în 1909 )Albert Einstein ( 1879 – 1955 ) a fost un fizician

german care în anul 1933 a emigrat în SUA. • Celebritatea sa se datorează în special formulării

teoriei relativităţii. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.

• Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantifică energia disponibilă a materiei.

• Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct aşa cum se crede) la realizarea bombei atomice şi la evoluţia studiului energiei nucleare.

• În cinstea sa, elementul cu numărul de ordine 99 în sistemul periodic al elementelor a fost numit Einsteiniu. Deasemenea, un crater lunar îi poartă numele. Einstein a fost considerat omul secolului XX, iar numele său este asociat, în cultura comună, cu ideea de geniu.

• La cererea sa, creierul său este donat în scopuri ştiinţifice, iar restul rămăşiţelor pământeşti sunt incinerate şi aruncate într-un râu.

Page 10: Ştiinţa şi societatea

Penicilina a fost descoperită în 1928, în Anglia, de Alexander Fleming ( 1881 – 1955 ). Fleming, care a participat la primul Război Mondial ca medic, cunoştea ravagiile septicimiei şi efectua cercetări pentru descoperirea unor agenţi antibacterieni.

Întâmplător, în 1928, Fleming, a constatat acţiunea bacteriostatică a ciupercii penicillium, din care biochimisul Howard Florey ( 1898 – 1968 ) a extras Penicilina sub formă pură, iniţiind astfel era antibioticelor.

Astăzi, medicina este de neconceput fără apelul la antibiotice.

Pentru descoperirea lor, care a salvat mii de vieţi omeneşti, Alexander Fleming, Howard Florey şi Ernst Chain, un alt biochimist implicat în cercetări, au primit Premiul Nobel în anul 1945.

Page 11: Ştiinţa şi societatea

A doua jumătate a sec. al XX-lea

O armă nucleară, numită şi bombă atomică, este o armă tehnicizată extrem de distrugătoare care se bazează pe energia eliberată prin următoarele procese fizice:

• la prima generaţie de bombe nucleare: prin fisiune nucleară ;

• la a doua generaţie (bomba cu hidrogen): prin fisiune, urmată de fuziune nucleară.

• Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de două ori, şi anume în jurul încheierii celui de-al doilea război mondial , când SUA au aruncat câte o singură bombă atomică cu fisiune asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki.

Page 12: Ştiinţa şi societatea

De la primul calculator(1946) la înfiinţarea , în 1975, a Companiei Microsoft

• 1946 – ENIAC ( Electronic Numerical Integrator and Calculator ), primul calculator electronic, este pus în funcţiune în SUA

• Microsoft Corp. este o companie americană cea mai mare producătoare de software din lume, cu peste 50.000 de angajaţi în mai multe ţări.

• Deseori numele firmei se prescurtează "MS". Are sediul în Redmond, Washington, SUA.

• Compania a fost fondată în 1975 de către Bill Gates şi Paul Allen, după ce, cu 3 ani în urmă, aceiaşi înfiinţaseră compania Traf-O-Data, cu care însă nu au avut succesul scontat.

Page 13: Ştiinţa şi societatea

Repere cronologice din istoria computerului

• 1947 – tranzistorul; Tranzistorul a fost inventat la Bell Telephone Laboratories din New Jersey în decembrie 1947 de John Bardeen, Walter Houser Brattain, şi William Bradfor Shockley . Descoperirea tranzistorului a determinat dezvoltarea electronicii fiind considerat una din cele mai mari descoperiri ale erei moderne.

• 1955 – Hard disk-drive ( HDD )• 1963 – mouse; Mausul a fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford

Research Institute în anul 1963 după un vast test de utilizabilitate. Dispozitivul a fost denumit şi bug (în engleză, ceea ce înseamnă gândac), dar denumirea a dispărut în favoarea celei de maus (mouse).

• 1971 – e-mailul sau poşta electronică; 1971 –monitorul cu cristal lichid ( LCD );• 1971 – microprocesorul;

• 1973 – PC-ul;

• 1980 – CD –ul;

• 1983 – Internetul; Cuvântul "Internet" provine din împreunarea artificială şi parţială a două cuvinte englezeşti: interconnected = interconectat şi network = reţea.

• 1990 - World Wide Web

Page 14: Ştiinţa şi societatea

Dela descoperirea structurii ADN la ingineria genetică

• Grupul de majuscule ADN este binecunoscutul acronim pentru acidul dezoxiribonucleic.

• În 1944, cercetătorii americani demonstrează că materialul genetic al fiinţelor vii este conţinut de acidul dezoxiribonucleic ( ADN ).

• Americanul James D. Watsonşi britanicul Francis Crick , sunt cotaţi ca fiind cei care au descrifrat primii structura de dublă spirală a ADN-ului (DNA, deoxyribonucleic acid, în limba engleză).

• Conform propriilor afirmaţii, saltul calitativ al descrifrării "secretului vieţii," s-ar fi produs în ziua de 23 februarie 1953.

Page 15: Ştiinţa şi societatea

Dela descoperirea structurii ADN la ingineria genetică

• Prin inginerie genetica se intelege ansamblul de tehnici prin care omul intervine asupra codului genetic. Efectele tehnologiei ADN-ului recombinat sunt mult mai mari decat in cazul fertilizarii artificiale. Eventuale schimbari ale codului genetic, care trebuie inteles ca un patrimoniu al intregii omeniri, presupun schimbari care ar putea afecta, in timp, generatii intregi. In foarte multe cazuri de experimente si clonari, nu se poate face o distinctie intre ingineria genetica si manipularea genetica, mai ales cand nu se urmareste in mod evident procreatia.

Page 16: Ştiinţa şi societatea

Ingineria genetica• 1978 – primul copil

conceput în “eprubet㔕 1996 – prima clonare

reuşită a unui mamifer• …alte clone• Snuppy, un ogar afghan

primul caine clonat de cercetatorii sud-coreeni

Organele interne ale porcilor ar putea fi folosite in transplanturile umane,fiind compatibile genetic.

Page 17: Ştiinţa şi societatea

Cucerirea spaţiului• 12 aprilie 1961 – URSS lansează pe orbită

în jurul Pământului prima navă cosmică-satelit din lume, având un om la bord, pe IURI GAGARIN. Cu nava “Vostok”, Iuri Gagarin a înconjurat o singură dată planeta, în 108 minute

• 1961 – primul zbor în cosmos cu o durată mai mare de o zi; ( Gherman Titov, cu

nava “Vostok 2”;

• 1962 - primul zbor spaţial al unui astronaut american, anume John Glenn;

• 1962 - primul zbor în grup a două nave sovietice ( Vostok 3 si Vostok 4 )

• 1963 – prima femeie în cosmos, Valentina Tereşkova, cu nava “Vostok 6”; Tereşkova,

care avea la acea vreme 26 de ani, a înconjurat de 48 de ori planeta într-o navă spaţială incomodă, în care abia se putea mişca. S-a întors pe pământ după 71 de

ore.

Page 18: Ştiinţa şi societatea

Aselenizarea• 1968 – primul zbor pe orbită

în jurul Lunii a fost realizat de americanii Frank Borman,

james Lowell şi William Anders; au fost efectuate 10 revoluţii în jurul satelitului natural al Pământului şi au

fost transmise imagini televizate ale suprafeţei

terestre;

• 20 iulie 1969 – americanul Louis Neil Armstrong devine primul om care pune piciorul

pe Lună; acesta a fost punctul terminus al ambiţiosului

program american Apollo.

Page 19: Ştiinţa şi societatea

Tehnologia şi viaţa cotidiană, comunicarea,

timpul liber, viaţa de familieAplicaţii electronice:

• e-learning;• e-working;• e-commerce;• e-banking;• e-health;

Page 20: Ştiinţa şi societatea

Petrecerea timpului liber- cel mai mare vas de croazieră- Fredoom of the Seas

Page 21: Ştiinţa şi societatea

ConsecinţeDegradarea mediului înconjurătorFenomene meteorologice extremeÎncălzirea globalăCreşterea cazurilor de depresie pe fondul însingurării omului modernNecesitatea bioeticii

Page 22: Ştiinţa şi societatea

BIOETICA• In 1993, sub egida UNESCO, a

luat fiinta Comitetul International de Bioetica, ce a elaborat o declaratie pentru protectia genomului uman. Acest text, luat ca referinta de comunitatea oamenilor de stiinta, subliniaza ideea ca genomul uman constituie un patrimoniu comun al speciei umane, care "trebuie protejat pentru a salva integritatea speciei umane."

Page 23: Ştiinţa şi societatea

Evoluţie sau involuţie ?

Page 24: Ştiinţa şi societatea

Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi

tehniciiMatematică: - Gheorghe Ţiţeica; - Traian Lalescu; - Dimitrie Pompeiu;

Gheorghe Ţiţeica ( 1873 – 1939 )• matematician şi pedagog român;

• profesor la Universitatea din Bucureşti şi la Şcoala Politehnică din Bucureşti;

• membru al Academiei Române şi al mai multor academii straine, doctor honoris

causa al Universităţii din Varşovia; • a creat unele capitole din geometria

diferenţială proiectivă şi afină, unde a introdus noi clase de suprafeţe, curbe şi

reţele care îi poartă numele; • împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu şi

V. Cristescu, a înfiinţat revista „Gazeta matematică”;

Page 25: Ştiinţa şi societatea

CHIMIE

• COSTIN D. NENIŢESCU• GHEORGHE SPACU• ALEXANDRU T. BALABAN

• COSTIN D. NENIŢESCU ( 1902 – 1970 )• este ales ca membru al Academiei Române şi al

altor academii din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia). Primeşte numeroase premii, dintre care medalia “A.W.von Hofmann“, una dintre cele mai prestigioase medalii ştiinţifice.

• rezultatele muncii lui Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete.

• în onoarea sa, Facultatea de Chimie Industrială organizează în fiecare an Concursul Naţional de Chimie "C.D. Nenitescu"

Page 26: Ştiinţa şi societatea

MEDICINĂ• VICTOR BABEŞ – microbiologie;• ION CANTACUZINO –

imunologie;• GHEORGHE MARINESCU –

neurologie;• CONSTANTIN I. PARHON –

endocrinologie;• NICOLAE PAULESCU – fiziologie; • ŞTEFAN ODOBLEJA – psihologie; • ANA ASLAN – gerontologie; • GEORGE EMIL PALADE –

biologie;

• foto: Victor Babeş, Ghe. Marinescu, C.I.Parhon, N. Paulescu, G.E.Palade, Şt.Odoblejea, Ana Aaslan

Page 27: Ştiinţa şi societatea

ŞTIINŢELE TEHNICE• TRAIAN VUIA• HENRI COANDĂ• HERMANN OBERTH• AUREL VLAICU• GOGU

CONSTANTINESCU• Foto: Traian Vuia, Henri

Coandă, Gogu Constantinescu, Hermann Oberth

Page 28: Ştiinţa şi societatea

FIZICĂ• ŞTEFAN PROCOPIU• HORIA HULUBEI• DRAGOMIR

HURMUZESCU• Foto: Ştefan

Procopiu, Horia Hulubei

Page 29: Ştiinţa şi societatea

BIOLOGIE• EMIL RACOVIŢĂ –

biospeologie ( ştiinţa care studiază vieţuitoarele din peşteri);

• ION BORCEA – hidrobiologie • (ramură a biologiei care studiază

viaţa animală şi vegetală din mediul acvatic, precum şi toate procesele care au loc în apă )

• DIMITRIE VOINOV – citologie

• ( disciplina care studiază structura, dezvoltarea şi funcţiile celulelor );

• GRIGORE ANTIPA – biologie

Emil Racoviţă

Griogore Antipa

Page 30: Ştiinţa şi societatea

Învenţii româneşti în domeniul ştiinţei şi

tehnicii• descoperirea sonicităţii ( Gogu Constantinescu );• descoperirea magnetonului ( Ştefan Procopiu ); • descoperirea insulinei ( Nicolae Păulescu ); • întemeierea biospeologiei ( Emil Racoviţă ); • întemeierea endocrinologiei moderne

( Constantin I. Parhon );• întemeierea psihociberneticii ( Ştefan Odobleja ); • inventarea motorului cu reacţie ( Henri Coandă ); • primul zbor mecanic ( Traian Vuia );