ŞTIINŢA ŞI SOCIETATEA

OPREA ELENA ANDREEEA

Cum a influenţat şi influenţează ştiinţa evoluţia societăţii omeneşti?

- revolutia industriala;

- cauzele revolutiei;

- inventii. Care au fost principalele etape ale evoluţiei ştiinţei şi tehnologiei?

- realizări (sec. XVIII - prima jum. a sec. XIX si sf. sec. XIX - prima jum. a sec. XX);

- schimbări ce intervin în a doua jumătate a secolului al XX-lea; Ce impact au avut descoperirile ştiinţifice asupra comunicării între oameni, vieţii

cotidiene şi a timpului liber?- cum a fost influenţat statutul ocupaţional, viaţa cotidiană şi timpul liber de

progresul ştiinţific şi aplicarea lui; - consecinţa asupra vieţii de familie;

Care sunt consecinţele revoluţiei ştiinţifice şi tehnice asupra mediului înconjurător? Care sunt principalele domenii în care în care oamenii de ştiinţă români au fost

deschizători de drumuri?

Revoluţia industrială este procesul tehnic complex prin care munca manuală este înlocuită cu maşinismul. În acest proces muncitorului îi revenea rolul de supraveghere, reglare şi alimentare a maşinii. Apariţia revoluţiei industriale a avut ca efect creşterea producţiei, dezvoltarea oraşelor şi a ştiinţei.

La baza acestui proces au stat o serie de descoperiri ştiinţifice, de invenţii şi inovaţii tehnice.

Descoperirile din domeniul ştiinţific au impulsionat apariţia unor tehnici şi invenţii moderne:

motorul cu abur, inventat de către James Watt; maşina de ţesut şi de tors mecanic.

Cauzele specifice care au declansat revolutia industriala au fost:

conditiile politice din Anglia care erau favorabile dezvoltarii economiei, bogatiilor

naturale ale acestei tari, pozitiei geografiec, etc.

De asemenea, Anglia dispunea de rezerve mari de cărbune şi minereu de fier, forţă de muncă abundentă

şi ieftină, capital

(provenit din comerţ

şi din colonii), piaţă

de desfacere.

Primul stat în care a avut loc revoluţia industrială a fost Anglia, in sec al XVIII-lea. Ulterior, revolutia industriala s-a raspandit si in alte tari.

Realizările din sec. XVIII - prima jum. a sec. XIX si de la sf. sec. XIX - prima jum. a sec. XX

Revoluţia agrară şi a transporturilor, dezvoltarea industriei textile;

La sfarsitul sec XIX, inceputul sec. XX, a aparut electricitatea si petrolul si gazul natural incep sa se utilizeze din ce in ce mai mult.

De asemenea, au aparut industrii noi: electrotehnica, aeronautica, automobilul.

Apar descoperiri si inventii revolutionare in domenii precum chimie, fizica, biologie.

A doua jumătate a sec. al XX-lea

Secolul al XX-lea este unul al marilor descoperiri ştiinţifice, fie că vorbimde fizică, chimie sau ştiinţe medicale. Este epoca în care fizica atomică este fundamentată ca ştiinţă, apar idei revoluţionare asupra relativităţii, se descoperănoi galaxii şi noi medicamente, se construieşte microprocesorul, iar genetica ia amploare.

A doua jumătate a secolului al XX-lea este dedicată fizicii nucleare. Fisiunea nucleară este descoperită de O. Hahn (premiul Nobel pentru chimie, 1944) şi F. Strassmann în 1938, dar va lua amploareabia în cel de-al doilea război mondial, odată cu proiectul Manhattan (1945) şi exploziile nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki. După prima explozie nucleară, fizicienii au început să caute metode de domesticire a acestei surse de energie.

O alta descoperire a sec XX este infiintarea Companiei Microsoft

Microsoft, cea mai mare companie producatoare de software pentru calculatoarele personale si pentru mediul de afaceri a fost fondata in 1975 de catre Bill Gates si Paul Allen. Cea ce a facut ca proiectul a doi studenti sa se transforme intr-o companie multinationala gigantica, a fost previziunea acestora privind existenta in viitor a unui computer in fiecare casa, precum si preocuparea continua de a realiza programe software accesibile oricui, oricand si oriunde in lume.

Repere cronologice din istoria computerului:

1947 – tranzistorul; 1955 – hard disk-drive; 1971 – e-mailul sau poşta electronică; 1971 – monitorul cu cristal lichid; 1971 – microprocesorul; 1973 – PC-ul; 1980 – CD –ul; 1983 – Internetul; 1990 - World Wide Web;

Ingineria genetica

Ingineria genetica poate fi definita ca un ansamblu de metode si tehnici

care permit fie introducerea in patrimoniul genetic al unei celule a uneia sau maimultor gene noi, fie modificarea expresiei unei/unor gene prezente, deja, in

celula.Genele transferate sunt denumite transgene. Ingineria genetica mai este

numita,uneori, si modificare genetica, transformare genetica sau transgeneza, iarprodusele obtinute poarta numele de organisme modificate genetic (OMG) sauorganisme transgenice.

Prin tehnicile de inginerie genetica au fost obtinute:- plante rezistente la seceta si daunatori;- cereale cu un continut crescut de proteine;- cereale fara gluten;- orez cu un continut ridicat de vitamina A;- seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice;- plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena);- tomate cu coacere in timpul transportului;- vitamine si arome alimentare.

1978 – primul copil conceput în “eprubetă” 1996 – prima clonare reuşită a unui mamifer …alte clone Snuppy, un ogar afghan primul caine clonat de cercetatorii sud-coreeni

Cucerirea spatiului

1957, 4 octombrie. A fost lansat Sputnik 1, primul satelit artificial 1957, 3 noiembrie. A iesit in spatiu Sputnik 2, satelitul care o avea la bord pe

catelusa Laika, prima vietuitoare ajunsa pe orbita Pamantului. 1958, 31 ianuarie. A fost lansat primul satelit american, cunoscut ca Explorer 1. 1958, 18 decembrie. Lansarea primului satelit american de comunicatii, Project

SCORE. La cateva zile dupa eveniment, satelitul a transmis lumii un mesaj de Craciun din partea presedintelui american Dwight D. Eisenhower.

1959, 4 ianuarie. URSS a lansat sonda spatiala Luna 1, prima care a reusit sa ajunga in apropierea Lunii.

1959, 12 septembrie. O a doua sonda lansata de URSS, Luna 2, coboara, pentru prima data in istorie,  pe suprafata selenara.

1961 – URSS lansează pe orbită în jurul Pământului prima navă cosmică-satelit din lume, având un om la bord, pe IURI GAGARIN. Cu nava “Vostok”, Iuri Gagarin a înconjurat o singură dată planeta, în 108 minute.

1962 - primul zbor spaţial al unui astronaut american, anume John Glenn; 1963 – prima femeie în cosmos, Valentina Tereşkova.