Upload
others
View
14
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
3
COLECTIVUL DE ELABORARE
COLECTIVUL DE ELABORARE
PARTENERI SOCIALI
prof. CIOLPAN GABRIELA-LETIȚIA– Director
prof. ZAVACZKI OTILIA– Director adjunct
prof. OLAH MARIA-ELVIRA– Consilier educativ
prof. CREȚ MINETA -Responsabil CEAC
prof. ROȘCA LAURA - Responsabil arie curriculară tehnologii
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI MARAMUREȘ
CASA CORPULUI DIDACTIC MARAMUREȘ
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ȘI ASISTENŢĂ
EDUCAȚIONALĂ MARAMUREȘ
PRIMĂRIA ORAȘULUI VIȘEU DE SUS
CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI VIȘEU DE SUS
AGENȚI ECONOMICI VIȘEU DE SUS
CENTRUL CULTURAL ȘI SOCIAL VIȘEU DE SUS
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
4
PLANUL DE ACŢIUNE ŞCOLARĂ
PARTEA I CONTEXTUL
1.1. PREZENTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT
LICEUL TEHNOLOGIC VIȘEU DE SUS
Tipul şcolii: liceal
Felul unităţii: unitate cu personalitate juridică
Forme de învăţământ: zi
Formă de proprietate: publică, de interes naţional şi local
Formă de finanţare: bugetul statului
Tip de predare: normală
Limba de predare: limba română/limba germană
1.2. VIZIUNEA, MISIUNEA, ȚINTE ȘI OPȚIUNI STRATEGICE
VIZIUNEA
3R - RESPECT - RESPONSABILIZARE – REUȘITĂ
„Trebuie să învățăm cât timp trăim.” (Seneca)
Educaţia este cel mai puternic motor al schimbării sociale şi al dezvoltării, dar
pentru activarea acestui motor sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă
posibilă dezvoltarea unei societăţi echitabile bazată pe cunoaştere. Pornind de la
această idee Liceul Tehnologic Vișeu de Sus îşi propune să stimuleze
alternative educaţionale, experimente pedagogice în procesul de învăţământ în vederea
creșterii progresului școlar, a gradul de inserţie al absolvenţilor pe piața muncii, în
vederea introducerii în practică a sistemului de management al calităţii în învăţământ.
Dezvoltarea şi implementarea unui management educaţional de calitate atât la
nivelul şcolii cât şi la nivelul ariilor curriculare, care să aibă ca finalitate un
învăţământ viabil şi competitiv, astfel încât elevii liceului să atingă performanţele
cuprinse în standardele de evaluare având la baza următoarele obiective:
formarea unui corp profesoral de elită;
promovarea şi realizarea unui marketing educaţional de calitate, centrat pe elev;
realizarea unui management financiar eficient şi competitive;
crearea, menţinerea şi dezvoltarea în rândul elevilor a unei atmosfere propice
unui învăţământ de calitate;
formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe în învăţare, în scopul
unei orientări şcolare şi profesionale în concordanţă cu posibilităţile şi calităţile
educaţionale de care dispune elevul și raportate la piața muncii;
atragerea de parteneri educaţionali în procesul continuu ce vizează cerinţele
educaţionale ale societăţii, în contextul definirii idealului educaţional al şcolii
5
româneşti privind dezvoltarea liberă şi armonioasă a individualităţii umane în
formarea personalităţii autonome şi creative.
atragerea de fonduri suplimentare destinate dezvoltării bazei materiale, stimulării
şi motivării elevilor, prin activităţi extraşcolare, parteneriate, colaborări,
sponsorizări, programe specifice.
menţinerea de către echipa managerială a relaţiilor de colaborare permanente,
deschise, transparente cu întregul colectiv, cu reprezentanţii Primăriei, cu membrii
Consiliului Local, ai Consiliului Reprezentativ al Părinţilor, cu reprezentanţii
O.N.G.-urilor, cu Poliţia de Proximitate etc.
Până la sfârşitul anului 2020, Liceul Tehnologic va fi recunoscut pe plan naţional
pentru finalitatea pregătirii profesionale: absolventul ȘCOLII VIȘEU DE SUS,
profesionist şi cetăţean european, bun cunoscător al limbajului informatic, a unei
limbi de circulaţie internaţională.
MISIUNEA
Şcoala noastră promovează identificarea și dezvoltarea calităţilor și aptitudinilor
fiecărui elev pentru a fi capabil să-şi aleagă viitorul cel mai potrivit şi să se adapteze unei
societăţi democratice, prin dezvoltarea unui CDŞ/ CDL specific, prin crearea de
competenţe de comunicare socială, prin centrarea managementului resurselor umane pe
motivarea profesorilor pentru obţinerea de rezultate, prin asigurarea accesului tuturor
elevilor la tehnologia modernă şi nu în ultimul rând prin consolidarea unui curriculum
ascuns adecvat unei bune educaţii a elevilor prin directa implicare a părinţilor.
Direcţiile de acţiune ale ofertei noastre educaţionale sunt:
Promovarea principiilor învãţãmântului diferenţiat, în funcţie de posibilitãţile
individuale ale elevului
Eradicarea abandonului şcolar
Introducerea necesităţii schimbării, în plan pragmatic, a atitudinii şi mentalităţii
cadrelor didactice
Introducerea, în cadrul orelor de consiliere, a temelor de educaţie multiculturală
Valorile promovate de întregul colectiv educaţional sunt:
Calitate şi profesionalism
Comunicare
Spirit de echipă
Creativitate şi realism
Integritate
Responsabilitate
Implicare
Toleranţă
Spirit civic
Incluziune si integrare
MISIUNEA Liceului Tehnologic Vișeu de Sus este să ofere educaţie şi instruire
la un înalt standard de calitate în contextul naţional şi european, pentru dezvoltarea
intelectuală, socială şi profesională a elevilor, în vederea asigurării resurselor umane
în domeniul profilelor de pregătire, ca o premiză de îmbogăţire economică şi culturală
a zonei Vișeu.
6
ŢINTE STRATEGICE 1. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie
2. Formarea continuă a corpului profesoral
3. Dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a şcolii
4. Dezvoltarea unor parteneriate pe plan intern / extern şi a unor programe naţional-
europene
5. Asigurarea şi evaluarea calităţii serviciilor furnizate de instituţie
6. Activitatea ştiinţifică a profesorilor şi pregătirea elevilor în vedera obținerii
performanţei școlare
OPŢIUNI STRATEGICE
Dezvoltarea curriculară
Dezvoltarea resurselor umane
Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale
Dezvoltarea relaţiilor comunitare
Formarea şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale
Asigurarea şi evaluarea calităţii serviciilor furnizate de instituţie
Activitatea ştiinţifică a profesorilor şi pregătirea elevilor pentru obținerea
performanței
Programul activităţilor şcolare şi extraşcolare
1.3 PROFILUL ȘCOLII
SCURT ISTORIC
Liceul Tehnologic Vișeu de Sus se înscrie în tradiția învățământului românesc, al
pregătirii și formării tinerei generații pentru a contribui la dezvoltarea societății
românești. Are o vechime apreciabilă și a apărut în peisajul școlar maramureșean ca o
cerință a orașului nostru, a educării copiilor români și a celor de etnie germană sau
maghiară din zona.
Liceul Tehnologic este situat în centrul oraşului Vișeu de Sus lângă râului Vaser .
1886 - școală funcţionează cu 4 săli de clasă din lemn cu limba de predare română.
1896 - școală are 10 săli de clasă având limba de predare maghiră.
1919 - se înființează gimnaziul "Bogdan Vodă" cu limba de predare română.
1931 - din motive de economie bugetară se desfiinţează gimnaziul "Bogdan Vodă", iar
școală funcţionează numai cu clasele I - IV.
1945- se reînființează gimnaziul "Bogdan Vodă".
1948 în urma reformei învățământului gimnaziul se transformă în școală elementară cu
două cicluri.
1949 - se înființează secţia germană.
1952 - 1961 - în școală funcţionează clasele I -XI.
1961 - clasele IX - XI se muta în localul nou - actualul liceu.
1969 - localul se extinde cu 8 săli de clasa și un laborator.
1981 - școală funcţionează cu 1356 de elevi, 54 cadre didactice, 21 săli de clasă, 1 sală
gimnastică, 2 ateliere școală și 2 laboratoare.
1987-1991 - școală cu clasele I – X școală profesională cu profil mecanic și de industrie
uşoara, liceu - curs seral
7
1991- 2005 - școală cu clasele I - VIII și clase complementare de ucenici.
2005 - Școala de Arte și Meserii.
2007 – Grup Școlar
2012 – Liceul Tehnologic până în prezent
CONTEXT ADMINISTRATIV-GEOGRAFIC
Din anul 1956 Vișeu de Sus este declarat oraș. Astăzi Vișeu de Sus are 6 unităţi
şcolare: Liceul teoretic „Bogdan Vodă” cu structura Școala nr.2, Liceul tehnologic nr.4
cu structura Școala nr. 5, Liceul Tehnologic cu structură Grădinița cu program prelungit
nr. 2, Școala gimnazială nr. 7 cu structură Școala nr.3, Grădinița „Veronica”, Grădinița cu
program prelungit nr.1 cu structură Grădinița nr.8 unde învață elevi de șapte confesiuni.
Cei aproximativ 16.000 de locuitori trăiesc în 5.731 de locuinţe, iar după etnii populaţia
se prezintă astfel: români-13.064, germani-1.704, maghiari-707, ucrainieni-436,țigani-60.
Călătorul îndrăgostit de frumos va găsi la Vișeu de Sus: izvoare cu ape minerale,
trasee turistice sălbatice, poieni liniştite, ape repezi și curate, animale sălbatice pentru
vânat, păstrăvi și lostrite pentru pescuit, linie de cale ferată îngustă pe care circulă
Mocănița, arhitectura clădirilor unui oraș de influență germană, toate acestea constituie
un demers spre calea afirmării economiei de turism și un pas în deschiderea interesului
pentru descoperirea frumuseților zonei.
În condiţiile restructurării învățământului românesc școală noastră s-a orientat spre
domenii de formare profesională solicitate pe plan local și judeţean. Școală noastră a
asigurat pregătirea elevilor în domeniul industriei uşoare și mecanică în anul 1991, în
anul 2005, clasele de arte și meserii în domenile: industria textilă și pielărie și fabricarea
produselor din lemn. Din 2007 fucționează o clasa de liceu cu profil tehnic în domeniul
fabricării produselor din lemn, iar din 2009 o clasă de liceu cu profil servicii în domeniul
turism și alimentație.
Elevii noştri provin din oraşul Vișeu de Sus și localităţile Vișeu de Jos, Repedea,
Ruscova, Poinile de sub Munte. Cursurile se desfăşoară pe două schimburi, dimineaţa
învățământul preşcolar, primar (clasele I -IV), gimnazial și liceal, iar după masa clasele II
–III învățământul primar. Școala are personal didactic format din 57 persoane, 5 cadre
didactice auxiliare și 11 persoane personal nedidactic.
În anul școlar 2005-2006 s-a proiectat un plan de modernizare al școlii care
cuprinde introducerea centralei termice în școală, amenajarea cu grupuri sanitare
moderne, amenajarea unui atelier de tâmplărie și introducera unui sistem audio-video,
sistem care în prezent nu mai fucționează. În anul școlar 2006-2007 s-au efectuat lucrări
de înlocuire a sarpantei vechi (țigla) cu tabla Ruki, iar în anul școlar 2007-2008 s-au
înlocuit ușile și ferestrele cu termopan. Școala a utilizat pentru modernizare fonduri de la
Administraţia publică locală, de la MEN, de la Asociaţia Albert-Schweitzer-Kinderdorf
din Germania, sponsorizări din Austria și de la comitetul de părinţi din școală.
În anul școlar 2008-2009 s-a derulat parteneriatul româno-german printr-un nou
proiect ce a constat în contruirea unui spațiu de școlarizare destinat pregătirii elevilor în
domeniul alimentației și turismului.Cheltuielile de construcție au fost suportate de MECI,
iar utilarea de către partea germană. În anul școlar 2009-2010 s-a realizat o anexa
destinată activităților sportive din bugetul de investiții. În anul 2010-2011 s-a reparat o
sală de clasă, fiind schimbată pardoseaua, iar în present este destinată studiului sau unor
ședințe ale cadrelor didactice.
8
Noul Planul de acţiune al școlii pe baza unei analize obiective a situaţie actuale
propune obiective și ţinte noi, precum și acţiuni, care vor avea în vedere modernizarea
spațiilor existente, dotarea laboratorului de informatică cu calculatoare performante,
punerea în funcțiune a laboratorului AEL prin repararea sursei și reînoirea contractului cu
Siveco, dotarea altor laboratoare sau ateliere, utilarea birourilor cu laptopuri și
imprimante multifuncționale, reamenajarea spațiului din bibliotecă, modernizarea sălilor
de clasă, pavoazarea coridoarelor și a sălilor de clasă, realizarea unui site al școlii,
asfaltarea zonelor libere din curtea școlii, construirea unei magazii de lemne pentru
grădiniță, construirea unei porți necesare fluidizării ieșirii elevilor din ciclul primar,
amenajarea spațiului verde din fața școlii.
Liceul Tehnologic Vișeu de Sus respectă prevederile din Legea învățământului
1/2011, Legea 273/1994 și completată HG 940/2006, Legea 50/1991 cu completările și
modificările ulterioare, OUG 34/2006 şi este organizată pe principii nediscriminatorii,
fără deosebire de naţionalitate, sex, religie, fiind o școală incluzivă. Ea funcționează cu
program indice 2, între orele 8 -17.
Directorii, care au funcţionat în cadrul şcolii noastre și-au pus fiecare amprenta
deloc neglijabilă, asupra oamenilor şi lucrurilor, punând câte o cărămidă în înălţarea
acestui edificiu măreţ care este ŞCOALA.
PROFILUL ACTUAL AL ȘCOLII
Liceul Tehnologic Vișeu de Sus funcționează în mediu urban și a fost înfiinţat în
2012. Amplasamentul este situat pe malul râului Vaser.
a). Tipul şcolii : este Liceu Tehnologic cu următoarele niveluri de şcolarizare :
- Liceu tehnologic cu clasele IX – XII – învăţământ de zi
- Învățământ profesional
- Învățământ gimnazial, primar, preșcolar
b). Profile de studiu :
- Filieră tehnologică, profil tehnic cu specializările: DESIGNER
MOBILĂ ȘI AMENAJĂRI INTERIOARE
- Filieră tehnologică, profil servicii cu specializările : TEHNICIAN IN
TURISM
- Învățământ profesional cu profil prelucrarea lemnului cu specializarea:
TÂMPLAR UNIVERSAL
c). Liceul Tehnologic este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă, finanţat din
resurse publice, adoptând sistemul tradiţional de învăţământ la forma de învăţământ de zi.
d). Predarea este normală, în limba română și limba germană. e). Limbi străine studiate : engleza şi germană
1.3.1 SERVICII OFERITE
Liceul Tehnologic oferă următoarele servicii:
a). Pregătire în vederea calificarii tehnician in turism
b). Pregătire in vederea calificarii tehnician designer mobilă și amenajări interioare
c). Pregătire in vederea calificarii tâmplar universal
1.3.2 CONSTRUCŢIA ŞCOLII
Numărul total al clădirilor este 3 (1 școală+1 spațiu de școlarizare pentru instruire
practică + 1 grădiniță)
9
a). Liceul Tehnologic dispune de :
- 1 școală
- 1 grădiniță
- 1 spațiu destinat activităților sportive
- 1 spațiu școlar cu săli pentru instruire practică profil servicii;
- bibliotecă ( 10143 volume) cu sală de lectură;
- teren de sport în aer liber
b) Clădirile sunt în proprietate publică a Consiliului local Vișeu de Sus
1.3.3 UTILITĂŢI
a). Liceul Tehnologic dispune de toate utilităţile necesare: curent electric, apă din
reţeaua stradală, grupuri sanitare cu apă curentă, telefon, internet.
1.3.4 ELEMENTE DE DOTARE
a). Mobilierul şcolar este în cantitate suficientă, într-o stare medie
b). Biblioteca şcolară dispune de 10143 volume
c). Numărul calculatoarelor este 16 din care:
- 10 utilizate de elevi în cadrul cabinetului de informatică+ 1 PC profesor
- 1 calculator direcțiune
- 5 calculatoare utilizate de personalul nedidactic (secretariat, contabilitate,
bibliotecă)
d). este conectat la Internet prin cablu si wireless
e ) dispune de 3 copiatoare A3
1.3.5 INFORMAȚII DE TIP CALITATIV
a)Populaţia şcolară - în anul şcolar 2012- 2013
Total elevi : 735
Preşcolari
56
Învăţământ primar
270
Învăţământ gimnazial
258
Liceu profil tehnic
67
Liceu profil servicii
69
Învățământ profesional
15
10
b)Mediul de provenienţă al elevilor :
85% din numărul de elevi provin din mediul urban;
majoritatea provin din familii cu nivel de şcolarizare mediu 75%;
rata de promovabilitate – 75 % nivel liceal 89 % nivel profesional;
ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune (345 elevi)
frecvenţa abaterilor prin note scăzute la purtare ( 49elevi)
promovabilitatea la examenul de bacalaureat –5,7 %
promovabilitatea la examenul de certificare a competenţe lor profesionale -
100 %
rata abandonului şcolar – 1,17 %
c)Evaluarea elevilor :
EVALUARE NATIONALA 2012/2013 Nr.
crt.
Clasa Limba romana Matematica
1 VIII Inscrisi 62 62
Absenți 1 1
Promovati 61 61
BACALAUREAT 2013:
Numărul elevilor înscrişi : 40 Numărul elevilor promovaţi : 7 Procent promovabilitate : 5,7%
NIVEL
CLASE
(ANUL)
ÎNSCRIŞI LA
ÎNCEPUTUL ANULJUI
ŞCOLAR
ELEVI LA
SFÂRŞITUL
ANULU ŞCOLAR I
PROMOVAŢI ÎN SITUAŢIA DE
REPETENŢIE
ABANDON
0 23 22 22 p
rim
ar
I 58 56 56
II 57 55 53 2
III 65 66 64 2
IV 67 69 69
gim
na
zia
l V 69 69 64 5
VI 63 66 65 1
VII 65 65 62 3
VIII 61 62 62
lice
al
IX 25 24 17 7
X 21 23 20 3
XI 51 52 43 9
XII 39 39 37 2
XI P 15 13 12 1
11
EXAMENUL DE ABSOLVIRE LA LICEU 2012/2013 NIVEL III
Numărul elevilor înscrişi : 37/21 fete
Numărul elevilor promovaţi : 37/ 21 fete
d) Performanțe școlare :
Olimpiada scolara judeteana – Limba romana -premiul II – Danci Ștefania clasa a VIII –a B
-premiul II – Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D
- premiul II – Rad Andra Gabriela clasa a V –a D
-premiul III – Riskovics Karla Beatrice clasa a V –a D
-premiul III – Machedon Alexandrina clasa a V –a D
- mențuine – Cornea Cristina Elena clasa a VIII –a D
- mențuine – Ganea Alice Alexandra clasa a VI –a D
Olimpiada scolara judeteana – Limba germană
- premiul I Szedlak Jessica clasa a VIII –a D
- premiul II – Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D
Olimpiada scolara națională – Limba germană
Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D (8, 30)
Szedlak Jessica clasa a VIII –a D (7, 50)
Olimpiada scolara judeteana – Matematică
-premiul II – Danci Ștefania clasa a VIII –a B
- premiul II – Domboș Iulia clasa a VI –a D
-premiul II – Iusco Lorena clasa a VI –a A
-premiul II- Olah Paula clasa a IV –a D
-premiul III – Cosma Daria clasa a IV –a A
-premiul III – Mihalca Grigore clasa a IV –a A
-premiul III – Chira Alexandra clasa a IV –a A
- mențuine – Opriș Adonis clasa a IV –a A
Olimpiada scolara judeteana – Religie
-premiul III – Bercsuc Bogdan clasa a VI –a A
Olimpiada națională a sportului școlar-tenis de masă
- locul I Tomoiagă Tudor clasa a VIII –a B
- locul II Masniță Miruna clasa a IV –a D
Atletism tetratlon atletic școlar băieți etapa județeană locul I Baia-Mare
Echipa băieți: Andreica Alexandru, Rad Andrei, Roman Alexandru, Șimon Cosmin,
Tomoiagă Andrei
Atletism tetratlon atletic școlar băieți etapa de zonă locul IV Oradea
Echipa baieti: Andreica Alexandru, Rad Andrei, Roman Alexandru, Șimon Cosmin,
Tomoiagă Andrei
Atletism tetratlon atletic școlar fete etapa județeană locul II Baia-Mare
Echipa fete: Andreica Andreea, Barany Patricia, Giurgi Roxana, Fărâmă Roxana,
Melniciuc Daniela Concurs interjudețean de matematică „Tinere speranțe”
- mențiune Iusco Lorena Clasa a V-a A
12
Concurs județean de matematică „Micii matematicieni”
- premiul III – Mihalca Grigore clasa a IV –a A
Concurs Plus_Minus poezie
- mențuine – Urda Crina clasa a VI –a A
- mențuine – Iusco Lorena clasa a V –a A
Concurs internațional „ Cangurul matematic”
Proba baraj: Domboș David clasa a V –a D
Marincat Antonia clasa a V –a D
Varga Tudor clasa a VI-a D
Concurs internațional „ Cangurul lingvist”
-Locul I Urda Luca clasa a IV-a D
Concurs național „Smart”
Proba baraj: Toth Clara clasa a III-a B
Tomoiagă Alberto clasa a III-a B
Tomoiagă Laurențiu clasa a II-a B
Andreica Anamaria clasa a III-a A
Opriș Adonis clasa a III-a A
Urda Luca clasa a IV –a D
Concurs național de creație literară și artistico-plastică„Ferestre spre lumină”
- locul I Rus Damian, Pop Maria, Scopeț Daniela,Toth Clara clasa a III –a B
Concurs național de evaluare în educație „Constantin Năstăsescu”
-Locul I Iusco Lorena clasa a V-a A
-Locul I Dombos Iulia clasa a VI-a D
- Locul I Opriș Andreas clasa a VI-a A
- Locul I Urda Crina clasa a VI-a A
- Locul I Balea Denisa clasa a VII-a A
- Locul I Hortzos Călin clasa I D
- Locul I Opriș Andreas clasa a VI-a A
- Locul I Opriș Adonis clasa a IV-a A
- Locul I Chira Alexandra clasa a IV-a A
- Locul I Oncsa Maria clasa a IV-a A
- Locul I Olah Raluca clasa a IV-a D
- Locul I Burlacu Alexandra clasa a IV-a A
e) Integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii
Studiile
absolvite
Număr
absolvenţi 2013
Admişi în învăţământul
universitar/continuă studiile
Angajaţi în
producţie Someri
LICEU 37 1 3 33
13
f. Evaluarea personalului :
Personalul didactic :
Profesori : 46 foarte bine, 6 bine
Maiştri instructori : 4 bine
Personal auxiliar: 5 foarte bine
Personalul nedidactic : 10 foarte bine, 1 bine 1.3.6 CONTEXTUL LEGISLATIV a). Liceul Tehnologic este organizat pe principii nediscriminatorii.
b). Recrutarea şi admiterea elevilor se realizează în conformitate cu reglementările
legale elaborate de M.E.N.
c). Examenele de absolvire ale diferitelor forme de şcolarizare se organizează
conform reglementărilor elaborate de M.E.N.
d). Posturile didactice au fost ocupate în condiţiile prevăzute în statutul Personalului
Didactic şi ale reglementărilor M.E.N.
1.4. INDICATORI DE STARE
1.4.1. INFORMAŢII PRIVIND ANUL ŞCOLAR ( 2013-2014)
a). Informaţii privind clasele și efectivele de elevi :
Anul
școlar
Învățământ
preprimar
Învățământ
primar
Învățământ gimnazial
Învățământ liceal
Nr.
clase
Nr.elevi Nr. clase Nr.
elevi
Nr. clase Nr.elevi Nr.
clase
Nr.elevi
2010-
2011
3 76 14 294 12 267 6 181
2011-
2012
3 74 13 272 12 260 7 186
2012-
2013
3 57 13 270 12 258 7 136
14
b) Situaţia numerică a populaţiei şcolare, în anul şcolar 2013/2014
Total clase: 35
Elevi: 727
NIVEL CLASE
PREPRIMAR Grupa PPG Grupa PPR Grupa normală
Nr
grupe/Efective
de elevi 1/17
1/20 1/20
PRIMAR
Clasa
pregătioare A,
B+ D
Clasa I Clasa a II-a A,
B+ D
Clasa a III-a
A, B+ D
Clasa a IV-a
A, B+D
Nr
clase/Efective
de elevi
3/66
1/23 3/56
3/53
3/64
GIMNAZIAL
Clasa a V-a A, B+D Clasa a VI-a
A, B+D
Clasa a VII-a
A, B+D
Clasa a VIII-a
A, B+D
Nr
clase/Efective
de elevi
3/69 3/65
3/67
3/63
LICEAL
Clasa a IX-a A,
D
Clasa a X-a D Clasa a XI-a D
Clasa a XII-a A
Clasa a XII-a D
Nr
clase/Efective
de elevi
2/48
1/20 1/23
1/23
1/20
Învățământ
profesional
Clasa a IX-a A,
D
Nr
clase/Efective
de elevi
1/12
Structura etnică a elevilor : 727
Români : 87,5% 667
Ucrainieni : 11,50% 56
Rromi: 1,00% 4
15
Structura efectivelor de elevi din şcoală, în funcţie de domiciliul acestora
Ponderea elevilor din Vișeu de Sus 395 76 %
Ponderea elevilor din altă localitate 24 12 %
Ponderea elevilor care fac naveta zilnică 24 12 %
Ponderea elevilor care stau în gazdă 0 0 %
Numărul elevilor care beneficiază de ajutoare :
Bani de liceu: 31
rechizite şcolare : 56
c) Personalul didactic și nedidactic în anul şcolar 2013 – 2014 :
Personal didactic
5 educatoare: 4 titulare-1 suplinitor calificat
13 de învăţători: titulari – 12, detașați - 1
39 profesori, din care 22 titulari, 6 suplinitori calificaţi, 1 suplinitor calificat în
alt domeniu, 2 detașați
Personalul nedidactic este format din:
7 îngrijitori
2 paznici
2 muncitori de întreţinere.
Personalul didactic auxiliar este format din:
1 bibliotecară
2 secretare
1 administrator de patrimoniu
1 contabil
0,5 adminstrator de retea;
Gradul
didactic
Profesori Invăţători Educatoare Total
Gradul I 11 10 1 20
Gradul II 5 1 1 7
Definitiv 8 2 2 12
Debutanți 5 - 1 5
Necalificați 13 - - 13
16
1.4.2 INFORMAȚII DE TIP CANTITATIV RESURSE UMANE
Personal didactic 57 profesori din care: titulari 38 = 67,00% detașați 3 = 0,05% suplinitori calificați 7= 0,12% suplinitori cu studii superioare în alt domeniu 1=0,01% personal asociat 4=0,07% pensionari 2= 0,03% profesori calificați PCO 2=0,03%
Total calificaţi = 100 %
a)Informaţii privind personalul angajat: 48
Personalul didactic
titulari: 35
detașați: 4
suplinitori calificați: 8
suplinitori necalificați: 1
personal didactic asociat: 4
INDICATOR TOTAL
DIN CARE : OBS.
PRESCOLAR-5
PRIMAR-13
GIMNAZIAL-22,32
LICEU-12,54
ÎNV.PROF.-1,47
NUMĂR POSTURI/ NORME
DIDACTICE DIN CARE : 54,33 41,26
12,64
0,43
OCUPATE DE TITULARI 34,71 13,12+12+4=29,22 5,49 -
SUPLINITORI ŞI DETAŞAŢI
19,62 1+1+10,14=12,14
7,05
0,43
Personalul de conducere
Numărul directorilor : 2
Catedre rezervate:2 Specialitatea :
învățători 1,00 motivul director
limba germană maternă 1,00 motivul director adjunct
17
Informatii privind directorii:
Distribuţia pe grupe de vechime :
VECHIME DEBUTANT 2-6- ani 6-10 ani 10-14ani 14-18 ani 18-22 ani 22-25 ani
25-30 ani 30-35 ani
35-40ani
peste 40
ani
În
învăţământ 10 1 5 10 7 3 4 5 1 9 2
În unitate 10 1 5 10 7 3 4 5 1 9 2
Distribuţia pe grupe de vârstă şi sexe :
Sub 25
ani
25 – 29
ani
30-34
ani
35-39
ani
40-44
ani
45-49
ani
50-54
ani
55-59
ani 60 – 65 ani
Peste
65 ani
TOTA
L
M 1 2 1 1 1 1 2 1 4 2 16
F 4 4 6 7 9 6 - 4 - 1 41
T 5 6 7 8 10 7 2 5 4 3 57
Structura personalului didactic în funcţie de localitatea de domiciliu:
- Ponderea personalului didactic cu domiciliul în Vișeu de Sus 71%
- Ponderea personalului didactic cu domiciliul în altă localitate şi face naveta
zilnică 29%
Discipline neacoperite cu personalul didactic calificat : nu este cazul
FUNCŢIA SPECIALITATEA GRAD / VECHIME ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
DIRECTOR
Pedagogia
învățământului primar și
preșcolar
Gradul I / 29
DIRECTOR
ADJUNCT
Limba și literartura
germană
Gradul I / 24
18
Personalul didactic auxiliar
Total personal didactic auxiliar : 5,50
Gradul de acoperire a posturilor existente conform normativelor 90 %
Funcţia Număr
personal
Calificat Studii Obs.
Secretar 2 da S
Contabil 1 da S
Bibliotecar 1 da S
Administrator
patrimoniu 1 da S
Administrator de
retea 0,5 - -
Solicitat spre
deblocare
Personal nedidactic (administrativ)
Total personal didactic auxiliar : 11,50
Gradul de acoperire conform normativelor în vigoare : 90 %
FUNCŢIA NUMĂR
PERSONAL CALIFICARE STUDII
Îngrijitor 7 DA medii
Muncitor calificat 0,5 - -
Fochist/paznic 2 DA medii
Muncitor calificat 2 DA medii
19
1.4.3 RESURSE MATERIALE- SPAȚII ȘCOLARE
35 săli de clasă 3 ateliere 2 săli de sport şi 1 teren de sport
1 bibliotecă
1 cabinet psihopedagogic
1 sală profesorală
3 săli material didactic
1 arhivă
1 birou serviciu secretariat
1 birou serviciu contabilitate
1 birou administrator
1 birou director
1 birou director adjunct
Aspecte cantitative privind spaţiul de învăţământ :
- total săli de clase : 35- necesită modernizare
- laboratoare / cabinete : 2 necesită modernizare și dotare
- ateliere şcolare : 1 – necesită reparatii 20%
Procesul de învăţământ se desfăşoară în unitate cu excepţia instruirii practice care, parţial
se desfăşoară şi la agenţi economici.
Gradul de încărcare al şcolii :
- indice de ocupare : 1,55
- numărul de schimburi pe zi : 2 schimburi -
Gestionarea spaţiilor de învăţământ :
- laboratoarele şi cabinetele sunt utilizate conform destinaţiei lor;
- şcoala nu are cabinete sau laboratoare închiriate altor unităţi de învăţământ sau
alţi beneficiari;
- atelierul şcolar este utilizat în exclusivitate pentru procesul didactic din scoala.
Laboratoare de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor:
1 laborator AEL (10 +1 calculatoare ; )
1 laboratoare I/TIC/TAC ( în curs de utilare 10+1 calculatoare )
20
Dotările laboratoarelor/ atelierelor - starea lor fizică şi morală
Laborator AEL, stare în curs de amenajare
Laborator I/TIC/TAC stare acceptabilă, în curs de amenajare și utilare cu calculatoare noi
Atelier tâmplărie, stare foarte bună
Spațiu turism/servicii, stare foarte bună
Bucătărie, stare foarte bună
1.4.4 RESURSE FINANCIARE :
Bugetul pe anul calendaristic 2013: 2395 mii lei:
1. cheltuieli de personal 2089 mii lei
2. bunuri si servicii 287 mii lei
3. burse elevi 19 mii lei
4. naveta cadre 10 mii lei
Pana 30 septembrie s-au cheltuit:
cheltuieli de personal 1497 mii lei
bunuri si servicii 138 mii lei
naveta elevi 5 mii lei
burse elevi 11 mii lei
bani de liceu 43 mii lei
plata examene nationale -
mobilier clasa pregătitoare 5 mii lei
Financiar, şcoala este susţinută de Consiliul Local al orașului Vișeu de Sus, iar ca
surse extra-bugetare putem aminti: veniturile realizate prin închirierea unor săli de clasă,
precum și prin închirierea unei porţiuni din terenul din perimetrul scolii unui chioşc
alimentar ce deserveşte elevii. Şcoala colaborează cu comitetul de părinţi care se implică
prin muncă fizică şi financiar, după posibilităţi, la buna funcţionare a şcolii.
1.5. PRIORITĂȚI NAȚIONALE
Regiunea Nord-Vest [Transilvania de Nord] are o poziţie geografică strategică, fiind
poarta de intrare în România dinspre Uniunea Europeană şi Ucraina.
Maramureşul, ca poziţie geografică, reprezintă poarta de intrare în România dinspre
Uniunea Europeană şi Ucraina. Aceast avantaj îi oferă multe oportunităţi de dezvoltare
economică.
Pentru a valorifica oportunităţile de dezvoltare, judeţul trebuie să-şi dezvolte şi
modernizeze infrastructura rutieră, feroviară şi aeriană .
21
Economia judeţului Maramureş este caracterizată drept o economie industrial -
agrară, specializată în industria uşoară, industrie electronică, construcţii, industrie
alimentară şi producţie de mobilier.
Printre servicii, turismul este un vector important pentru dezvoltarea economiei
judeţului datorita potenţialului natural, de valoare ridicată. Deşi interesul şi numărul de
turişti este în creştere, se simte o lipsă de produse turistice şi lipsa suportului de creare de
branduri locale.
Analiza dinamicii PIB (produsul intern brut) regional şi local pe perioada 2000-
2006, scoate în evidenţă faptul că a avut loc o creştere în valoare absolută până în anul
2005 ca apoi să scadă în anul 2006.
În acelaşi timp, pentru perioada următoare, conform datelor Comisiei Naţionale
de Prognoză („Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL
TERITORIAL până în 2014”), valoarea produsului intern brut, pentru perioada 2007-
2014, în milioane lei, la preturi curente, este prognozată a fi în creştere.
Valoarea produsului intern brut
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Maramureş 7012,7 7998,5 7604,7 7908,7 8351,1 9175,8 10099,0 11068,5 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în
PROFIL TERITORIAL până în 2014
Valoarea adăugată brută (VAB) măsoară excedentul valorilor bunurilor şi
serviciilor produse peste valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru producţie,
reprezentând deci valoarea nou creată în procesul de producţie.
Valoarea adăugată brută (VAB) înregistrează o creştere până în anul 2006, în
miliarde lei, la preţurile curente.
miliarde lei (ROL)- preţuri curente
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Nord – Vest
total = 84362.5 122516.2 161897.9 215010.1 270093.1 305718
360067
MARAMUREŞ 12299.3 17544.0 23753.5 31360.5 40155.3 45028 52782
Sursa : Conturi Naţionale Regionale 2007 şi 2008
Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizării intensive a
potenţialului uman şi exprimă eficienţa cu care este utilizat personalul angajat de către
întreprindere, este o categorie economică complexă şi dinamică si reprezintă însuşirea
muncii de a crea o anumită cantitate de valori de întrebuinţare într-o unitate de timp,
reflectând în ultimă instanţă, eficienţa cu care este cheltuită o cantitate de muncă.
Creşterea gradului de ocupare şi diminuarea dezechilibrelor pieţei muncii sunt
legate în principal, de sporirea producţiei şi productivităţii pe ansamblul economiei, iar
politica naţională de ocupare va da rezultatele aşteptate numai în condiţiile conlucrării şi
cooperării dintre forţele economice şi politice responsabile.
În Planul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2013-2020 negociat cu Uniunea
Europeană în vederea finanţării, dezvoltarea resurselor umane reprezintă o prioritate
naţională majoră, alături de creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii
sociale. Prioritatea este stabilită în acord cu Agenda Lisabona şi cu prevederile Strategiei
Europene de Ocupare revizuite, cu Liniile Directoare pentru politicile de ocupare, care
22
trebuie să sprijine trei obiective strategice interdependente: ocuparea deplină, calitatea şi
productivitatea muncii şi coeziunea şi incluziunea socială.
Obiectivul UE de a deveni cea mai dinamică şi competitivă economie din lume,
solicită sistemelor educaţionale şi de formare din ţara noastră adaptarea la cerinţele
societăţii cunoaşterii şi la cerinţele crescânde ale pieţei muncii.
În judeţul Maramureş, procesul de planificare se raportează în mod constant la un
concept menit să călăuzească eforturile tuturor părţilor implicate, concept care reprezintă
de fapt: VIZIUNEA de dezvoltare a judeţului pe termen lung [2027].
Una dintre priorităţile Strategiei Europa 2020 se referă la creşterea favorabilă
incluziunii. Acţiunile din cadrul acestei priorităţi vizează modernizarea şi consolidarea
politicilor în materie de ocupare a forţei de muncă, de educaţie şi formare, precum şi a
sistemelor de protecţie socială. Ţinta asumată prin Strategia Europa 2020, în domeniul
ocupării forţei de muncă, este atingerea, până în anul 2020, a unui nivel de 75% pentru
rata de ocupare a forţei de muncă (grupa de vârstă 20-64 ani). Strategia Europa 2020 va
utiliza instrumentele prevăzute prin Strategia Europeană privind Ocuparea Forţei de
Muncă, inclusiv liniile directoare privind ocuparea forţei de muncă adoptate anual.
Obiective de guvernare in România
1. Echilibrarea pieţei muncii şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă.
2. Creşterea gradului de flexibilitate a pieţei muncii.
3. Întărirea dialogului social la toate nivelurile în scopul creşterii aportului acestuia la
dezvoltarea economică şi socială.
Direcţii de acţiune
Creşterea gradului de ocupare la minimum 65%, până în anul 2013.
Creşterea participării la formarea profesională la minimum 7% din populaţia în
vârstă de muncă între 25-64 de ani;
susţinerea înfiinţării şi funcţionării comitetelor sectoriale.
Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de
restructurare economică manifestate prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei
ocupate, menţinerea şomajulu ila la valori relative constante (cu excepţia perioadelor de
recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.
Piaţa muncii din regiunea Nord-Vest reflectă în mare tendinţele de la nivel
naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei româneşti, au
dat şi în judeţul Maramureş o noua dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la
cerinţele pieţei.
În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din
România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM
) şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele
două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi
metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate
oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România.
BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe.
AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi
compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).
Obiectivele politicii de dezvoltare naţională , cuprinse în Strategia de dezvoltare
a României pe termen mediu şi lung cer corelarea obiectivelor dezvoltării naţionale cu
fondul deja dobândit în Europa de Vest, în privinţa calităţii vieţii umane şi cu deosebită
23
atenţie faţă de generaţiile viitoare.
Obiectivele politicii de dezvoltare regională vin şi ele în întâmpinarea politicilor de
dezvoltare naţională.
Judeţul Maramureş are un potenţial turistic apreciabil: rezervaţii naturale, lacuri de
acumulare, staţiuni balneo-climaterice, condiţii favorabile practicării turismului montan,
de agrement şi odihnă. În Maramureş, există, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice
care au permis dezvoltarea agro-turismului.
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire turistică în anul
2010 a fost de 1394183 locuri-zile, mai mică cu 3,2% faţă de anul 2009.
În anul 2010 hotelurile au deţinut cea mai mare pondere (48,2%) în totalul
capacităţii de cazare turistică în funcţiune, fiind urmate de pensiuni agroturistice 17,2%,
pensiuni turistice 14,2%, tabere de elevi şi preşcolari 9,1%, hosteluri 3,9% şi celelalte
tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 7,4%.
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în anul 2010 a
fost de 14,1% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, iar pe tipuri de
structuri de primire turistică, indicii de utilizare au fost : tabere de elevi şi preşcolari
(28,5%), hoteluri (17,2%), hosteluri (14,0%), vile turistice (9,1%), pensiuni turistice
(8,5%) etc.
În anul 2010, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au
fost înregistrate 162967 înnoptări la turiştii români (83,0%) şi 33409 înnoptări la turiştii
străini (17,0%).
Comparativ cu anul 2009, numărul înnoptărilor a scăzut cu 3,4% pe total, cu 4,0%
la turiştii români şi cu 0,4% la turişti străini.
În acest sens, Liceul Tehnologic Vișeu de Sus are propriile sale obiective vizând
accesul egal şi sporit la educaţie, formarea profesională de calitate iniţiată în sprijinul
creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă prin specializările pe care le
promovează, încurajând astfel egalizarea şanselor pe piaţa muncii.
Există de asemenea un număr important de ramuri care-şi păstrează pe termen
mediu şi lung locul în economia regională: comerţul are o pondere mare la formarea
Cifrei de Afaceri a judeţului.
Piaţa muncii în Maramureş este într-o schimbare profundă, astfel:
a. Industria de exploatare a lemnului este foarte bine reprezentată şi considerăm
noi că se va menţine în următorii ani;
b. Industria de prelucrare a lemnului și finisarea produselor din lenm va cunoaşte
o mare dezvoltare, în special prelucrarea cu înaltă valoare adăugată;
c. Serviciile de toate tipurile vor cunoaşte o dezvoltare rapidă, urmând ca până în
anul 2020 ponderea populaţiei ocupate în acest domeniu să se dubleze la
nivelul judeţului nostru;
d. Serviciile din turism şi ocupațiile din agricultură vor cunoaşte o mare
dezvoltare atât ca număr, dar în mod special ca diversitate şi calitate a
ocupaţiilor;
e. Ocupaţiile legate de soft, de electronică, vor fi din ce în ce mai cerute, chiar
dacă ele vor favoriza ocuparea într-o altă meserie.
In condiţiile unei dependenţe a ratei şomajului de nivelul de calificare, este
preferabilă trecerea în sistemul IPT, de la calificări de nivel 1 spre calificări de nivel 2 şi
24
3, care oferă absolvenţilor noştri şanse mai mari de a se integra pe piaţa muncii.
În acest scop, Liceul Tehnologic Vișeu de Sus vizează îmbunătăţirea serviciilor de
consiliere şi orientare profesională pentru elevi, evaluarea nevoilor de formare a
consilierilor şi diriginţilor cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor precum
şi dezvoltarea competenţelor existente şi introducerea de noi competenţe pentru
specializarea funcţională astfel încât elevii să se poată adapta la dinamica pieţei muncii.
Pentru realizarea acestor obiective este necesară dezvoltarea şi sprijinirea programelor de
formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice.
1.6.PRIORITĂȚI, OBIECTIVE ȘI ȚINTE REGIONALA/LOCALE
Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice,
ale pieţei muncii şi economiei regionale [din perspectiva cererii actuale şi viitoare de
educaţie], precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic regional
[oferta de educaţie şi formare profesională].
Constatările - formulate din perspectiva implicaţiilor pentru dezvoltarea viitoare a
învăţământului profesional şi tehnic regional - sunt rezumate la sfârşitul fiecărui capitol
de analiză, sub forma unor concluzii şi recomandări în atenţia factorilor de răspundere la
diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională.
Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit
pentru grupele tinere de vârstă, însoţit de îmbătrânirea populaţiei. Se mai reţin din
analiza demografică, diversitatea etnică specifică regiunii, gradul ridicat de urbanizare al
regiunii dar şi ponderea semnificativă a populaţiei rurale din judeţul Maramureş. Bilanţul
demografic a fost influenţat decisiv de sporul natural negativ, dar şi de soldul negativ al
migraţiilor, care a avut ca direcţie principală Uniunea Europeană sau continentul nord-
american.
Scăderea demografică din ultimul deceniu a afectat cu preponderenţă aşezările
situate la mare distanţă de căile de comunicaţie şi de principalele centre polarizatoare,
precum şi cele a căror creştere demografică a fost influenţată şi de volumul şi calitatea
fluxurilor migraţionale.
Bilanţul demografic general negativ este o consecinţă directă a celui deficitar
migratoriu, rezultat al migraţiei orientate, în special, spre principalul centru polarizator al
judeţului, municipiul Baia Mare. Declinul speranţei de viaţă la naştere, cât şi migraţia
externă a accelerat procesul de îmbătrânire a populaţiei cu efecte majore asupra
sistemului educaţional viitor.
Având în vedere evoluţiile ultimului deceniu, se anticipează reducerea
contingentului populaţiei de vârstă şcolară, precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani,
concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste.
Acest lucru determină creşterea raportului de dependenţă demografică, precum şi
creşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare din PIB
pentru servicii medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia.
Eficientizarea reţelei şcolare va trebui să ia în considerare numărul de intrări care
vor fi ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţie îmbătrânită,
cât şi un fenomen mai recent, dar cu efecte foarte mari asupra populaţiei active din
regiune, anume cel al migraţiei externe. Previziunile privind numărul viitor de clase şi de
elevi din sistemul TVET vor ţine cont şi de aceste fenomene demografice.
25
Constatările demografice recomandă măsuri la nivelul reţelei şcolare pentru
raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială
[segmentarea ofertei prin diferenţierea/eliminarea paralelismelor între şcoli teritorial
apropiate], asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională, cu accent pe calitatea
serviciilor şi varietatea opţiunilor. De asemenea, şcolile vor colabora în reţea şi îşi vor
diversifice oferta de servicii [în special prin formarea adulţilor, pentru compensarea
pierderilor de populaţie şcolară].
Din analiza mediului economic regional se constată diversitatea activităţilor
economice, specificul industrial al regiunii, creşterea ponderii serviciilor în economia
regională [având cea mai mare contribuţie în formarea PIB regional], precum şi dinamica
construcţiilor. Se desprind concluziile cu privire la creşterea încurajatoare a investiţiilor
[industrie, transport, depozitare, comunicaţii, comerţ] şi a firmelor cu capital străin;
înfiinţarea unor parcuri industriale în toate judeţele regiunii [orientări strategice spre
ramuri cu valoare adăugată mare: materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea
de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi, etc.]. În
paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi
personalul din întreprinderile mici şi mijlocii [care în 2004 totalizau 64% din totalul
salariaţilor la nivel regional].
În condiţiile în care zona montană acoperă aproape jumătate din suprafaţa regiunii,
o secţiune distinctă este afectată analizării problematicii din zona montană, din
perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor, a mediului şi dezvoltării
durabile - conducând la nevoia unui program coerent de măsuri specifice în educaţie şi
formare profesională în toate judeţele regiunii. Economia locală indică un ritm constant
de creştere anual. Industria prelucrătoare concentrează aproximativ 25% din valoarea
adăugată brută pe anul 2001 în creştere relativă şi absolută faţă de anii anteriori. Şi
ponderea valorii adăugate brute din construcţii a crescut de la 3,6% în 1999 la 5% în
2001. La nivelul local, ca şi la nivelul regiunii, s-a înregistrat acelaşi trend care s-a
manifestat la nivel naţional generând scăderea ponderii agriculturii şi a sectorului
industrial şi creşterea ponderii sectorului de servicii.
Din analiza ANIMMC, precum şi din analiza indicatorilor studiaţi rezultă un indice
de specializare funcţională a Regiunii Nord-Vest în următoarele ramuri: IT&C,
Învăţământ superior şi cercetare, turism, agricultură, Industria alimentară şi a bunurilor de
consum [mobilă şi confecţii], Industria de maşini şi echipamente.
Coroborând specializarea funcţională a judeţului precum şi evoluţiile ramurilor din
PIB se va ţine seama, şi în prognoza sistemului educaţional, de trendurile şi prognoza
economică, astfel:
1 Evoluţia agriculturii este prognozată la o creştere cu 3,0% în perioada analizată
pe fondul noilor pieţe de desfacere şi a schimbărilor de structură.
2 Sectorul hotelurilor şi restaurantelor are prognozată o rată de creştere proiectată
de peste 5,8 % în intervalul analizat. Acest lucru va fi determinat de investiţiile în
infrastructura de turism cât şi în cea de afaceri având ca efect direct un impact
asupra forţei de muncă care va fi angrenată în domeniu.
3 Un alt sector care va avea o creştere susţinută va fi cel al industriei prelucrătoare;
ramuri ca industria alimentară sau industria confecţiilor îşi continuă creşterea
chiar dacă mai lentă decât a economiei pe ansamblu; totuşi datorită eliminării
26
barierelor vamale sau a dislocării industriei ponderea pe care o ocupa acest sector
se poate diminua.
4 Activităţile legate de serviciile de învăţământ [în special superior] vor înregistra
creşteri importante de până la 3,6 %. .
5 Sectorul serviciilor în special cel de înaltă tehnologie are o valoare adăugată mare.
Cea mai mare pondere a şomerilor o deţine populaţia cu vârste între 15 şi 25 de
ani, urmată de cea cu vârsta de 25-34 de ani. Pentru prima grupă de vârstă, pe plan
educaţional se impune o completare a cunoştinţelor care se dovedesc a fi insuficiente
pentru cerinţele de pe piaţa muncii, coroborata cu fixarea cunoştinţelor din ultimii ani de
învăţământ pentru ca absolvenţii să stăpânească mult mai bine deprinderile practice care
fac să le crească şansele de ocupare a unui loc de muncă.
Cea de-a doua grupă de vârstă va avea de ales între specializarea sau
perfecţionarea pe o anumită meserie, sau reorientarea spre dobândirea competenţelor
specifice unei alte meserii cerute pe piaţa muncii. Acest lucru se poate realiza prin
cursurile de calificare şi recalificare oferite de centrele de formare profesională din
cadrul agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi de către agenţii
economici autorizaţi în acest sens, pe baza studiilor pieţei muncii prin raportul cerere -
ofertă de locuri de muncă la nivel local şi regional.
In acest sens, învăţământul pentru adulţi este o oportunitate care trebuie valorificată
maximal. Instituţiile care ar putea la fel de bine să satisfacă cerinţele de calificare pentru
adulţi, atât din punctul de vedere al personalului de predare cât şi din punct de vedere al
bazei materiale şi dotărilor, sunt instituţiile de învăţământ.
Proiecţiile arată că în anul 2013 cererea de forţă de muncă va fi orientată spre:
4 industria prelucrătoare
5 construcţii
6 comerţ
7 transport - depozitare - comunicaţii
8 hoteluri şi restaurante.
În ceea ce priveşte educaţia şi formarea profesională la nivelul Liceului
Tehnologic Vișeu de Sus este vizată analiza contextului european şi naţional, precum şi
principalii indicatori care definesc contextul educaţional, evoluţia populaţiei şcolare,
cheltuielile/elev, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic,
condiţiile de învăţare [baza materială], cheltuielile medii alocate/elev, numărul de elevi
ce revin unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării
partenerilor sociali, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile
elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele
de tranziţie pe niveluri educaţionale, etc.
Liceul Tehnologic Vișeu de Sus vizează punerea la dispoziţia elevilor specializări
de viitor pentru adaptarea la dezvoltarea economică a regiunii. Domeniile de excelenţă
ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ de ,,dezvoltare tehnologică’’ şi
poziţionare pe pieţele europene a produselor regionale sunt: industria alimentară/a
bunurilor de consum şi turismul.
Piaţa muncii se doreşte a fi una competitivă , într-o economie bazată pe cunoaştere. În
27
acest sens individul trebuie pregătit pe tot parcursul vieţii pentru a-i actualiza permanent
competenţele pentru a face faţă exigenţelor pieţei.
Priorităţi naţionale:
1. Asigurarea orientării profesionale şi consilierii pentru construirea carierei
2. Dezvoltarea parteneriatelor cu agenţii economici, instituţii şi ONG - uri
3. Dezvoltarea curriculelor, inclusiv ale celor în dezvoltare locală
4. Elaborarea şi dezvoltarea standardelor de formare profesională
5. Formarea continuă [metodica specifică]
6. Asigurarea calităţii în educaţie prin predare - învăţare şi chiar cercetare care să
contribuie la dezvoltarea personală şi profesională a elevilor.
7. Implementarea metodelor de învăţare centrată pe elev.
8. Utilizarea tehnicii de calcul [ITC] în predare.
9. Modernizarea bazei materiale a învăţământului profesional şi tehnic.
10. Asigurarea unui management educaţional de înaltă performanţă .
11. Oferirea de şanse egale în educaţie indiferent de naţionalitate, sex sau
minoritate.
12. Dezvoltarea unor auxiliare materiale didactice pentru formare diferenţiată
13. Asigurarea condiţiilor pentru integrare europeană
28
Strategia regională / judeţeană de dezvoltare a
Învăţământului Profesional şi Tehnic
2014-2020
Obiectivul general
Creşterea calităţii educaţiei şi formării continue prin TVET şi dezvoltarea produselor
educaţionale pentru adulţi
Priorităţile identificate la nivelul regiunii :
1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământ
2. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, prin
crearea de produse educaţionale noi in parteneriat
3. Dezvoltarea parteneriatului social [pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET]
4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi
adulţi
5. Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin dezvoltarea profesională a
resurselor umane
6. Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea
excluziunii sociale 1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământ
1.1. Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a Consorţiului
Regional TVET
Măsura
1.1.1
Revizuirea componentei Consorţiului TVET prin introducerea reprezentanţilor
Prefecturii, CRFPA, UIP POSDRU, OIPOSDRU
Măsura
1.1.2
Restructurarea componentei Consortului la doua niveluri: nivel decizional
[directori instituţii] şi nivel lucrativ [persoane nominalizate de instituţii pentru a
face parte din Grupul de lucru cu caracter permanent]
Măsura
1.1.3
Identificarea – prin fişele de post şi Curriculum Vitae – a competenţelor
întrunite de membrii Consorţiului care formează Grupul de lucru responsabil cu
planificarea şi monitorizarea implementării PRAI şi PLAI
Măsura
1.1.4
Susţinerea şi extinderea la nivel judeţean a procesului de planificare şi
monitorizare în învăţământ prin implicarea Grupului de lucru
Măsura
1.1.5
Elaborarea unor proceduri de lucru privind corelarea PRAI cu PLAI,
informarea periodică, colaborarea dintre instituţii şi managementul proceselor
de planificare, implementare şi monitorizare
Acţiuni Responsabili Termen
Crearea grupului de lucru restrâns
Realizarea a trei proceduri de lucru privind :
Informarea periodică şi colaborarea dintre instituţii
Managementul proceselor de planificare,
implementare şi monitorizare
Corelarea dintre PDR, PRAI, PRAO, PLAI
ADR NV
Grupul de lucru
restrâns
Octombrie 2013
Indicatori Procedurile de lucru realizate
1.2. Dezvoltarea capacităţii de management la nivelul unităţilor şcolare
Măsura
1.2.1
Restructurarea consiliilor de administraţie ale şcolilor prin includerea
reprezentanţilor asociaţiilor sectoriale patronale prioritare locale
Acţiuni Responsabili Termen
Restructurarea CA în judeţele pilot, conform legii
descentralizării: CJ si SM
ISJ Octombrie 2014
29
Restructurarea CA în judeţele: BH, BN, MM şi SJ ISJ Octombrie 2014
Indicator Consiliile de administraţie din cele 6 judeţe restructurate şi funcţionale, prin
includerea reprezentanţilor agenţilor economici
Măsura
1.2.2
Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării acesteia
Acţiuni Responsabili Termen
Propuneri de restructurare a reţelei şcolare în conformitate
cu domeniile prioritare din judeţ, anual, prin proiectul
planului de şcolarizare
ISJ/CLDPS anual
Indicator Reţeaua şcolara din cele 6 judeţe este adaptată la cerinţele pieţei muncii
Măsura
1.2.3
Instruirea managerială pentru personalul implicat în gestiunea şi managementul
şcolilor
Acţiuni Responsabili Termen
Organizarea de cursuri de formare pentru managerii şcolari ISJ/CCD anual
Indicator Număr de manageri care au urmat cursuri de formare managerială
2.Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, prin crearea de produse educaţionale
noi în parteneriat
Măsura
2.1
Creşterea nivelului de calificare în sectoarele prioritare ale regiunii
Acţiuni Responsabili Termen
Creşterea ponderii calificărilor în sectoarele prioritare,
astfel încât acestea să fie de cel puţin 50%
ISJ/CLDPS/
unităţi de
învăţământ
2020
Creşterea numărului de absolvenţi TVET cu nivelul de
calificare 3, astfel încât acestea să reprezinte 85% din totalul
absolvenţilor
ISJ/ unităţi de
învăţământ /
CJAPP
2020
Indicatori 1.Numărul de elevi pe niveluri de calificare în domeniile prioritare
2.Numărul de elevi care finalizează ciclul superior al liceului (ruta directa + ruta
SAM)
Măsura
2.2
Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulţi, cu scopul valorificării
potenţialului de dezvoltare economică al regiunii
Acţiuni Responsabili Termen
Dublarea numărului de calificări/specializări/ocupaţii
pentru adaptarea la dezvoltarea economică a regiunii
AJOFM/
Agenţi
economici/ISJ
2013
Indicator Număr de califiăari/specialiăari/ocupţtii noi introduse în regiune faţă de 2013
Măsura
2.3
Dezvoltarea competenţelor existente şi introducerea de noi competenţe, pentru
specializarea funcţională, încurajarea inovaţiei şi adaptarea la dinamica pieţei
muncii
Măsura
2.4
Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale
Acţiuni Responsabili Termen
Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin
introducerea în CDL , astfel încât ponderea acestora să fie
de 40%
ISJ/CLDPS/
unităţi de
învăţământ
2020
Indicator Structura şi conţinutul Curriculumului în Dezvoltare Locală (CDL) faţă de
structura actuală
Măsura Promovarea excelenţei şi performanţei în pregătirea profesională a elevilor şi
30
2.5 adulţilor
Acţiuni Responsabili Termen
2020
Indicatori 1.Număr de absolvenţi SAM/liceu tehnologic care urmează cursuri universitare,
din care în specialitatea proprie
2.Număr de adulţi care participă la cursuri de recalificare şi care urmează
cursuri univ./postuniversitare
3. Dezvoltarea parteneriatului social [pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET]
Măsura
3.1
Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei
educaţionale la specificul pieţei muncii
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea a 20 parteneriate funcţionale între univesităţile
din regiune, agenţi economici, unităţi de învăţământ şi alte
organizaţii parteneriale, pentru adaptarea ofertei
educaţionale la specificul pieţei muncii
Instituţiile din
Consorţiu
regional/ unităţi
de învăţământ
/agenţi
economici
2020
Indicator Număr de parteneriate realizate la nivel regional
Măsura
3.2
Stabilirea unui cadru pentru recunoaşterea calificărilor [credite transferabile]
care să faciliteze continuarea studiilor la nivel superior, atât pentru elevi, cât şi
pentru adulţi
[ se realizează la nivel naţional]
Măsura
3.3
Modernizarea infrastructurii şi dotarea corespunzătoare a unităţilor TVET
Acţiuni Responsabili Termen
Dotarea cu echipamente didactice şi modernizarea
infrastructurii la cel puţin 80% din unităţile de învăţământ
TVET
ISJ/
unităţi de
învăţământ
/OIPOSDRU
2020
Indicator Număr de şcoli dotate şi modernizate conform cerinţelor europene
Număr de şcoli implicate în proiecte pentru accesare de fonduri
europene
4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi
Măsura
4.1
Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor şi diriginţilor cu privire la
orientarea carierei profesionale a elevilor şi adulţilor
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea de sondaje în unităţile de învăţământ de către
CJAPP pentru identificarea nevoilor de formare
CJAPP/ISJ
Decembrie
2020
Indicator Număr de consilieri şi diriginţi la nivelul regiunii care au nevoie de formare
Măsura
4.2
Creşterea numărului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de
formare din fiecare judeţ
Acţiuni Responsabili Termen
Creşterea numărului de consilieri astfel încât 500 de elevi să
fie consiliaţi de 1 profesor consilier
CJAPP/ISJ
2020
Indicator Număr de consilieri de 1/500 (elevi) la nivelul regiunii
Măsura
4.3
Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare pentru asistenţa clienţilor
[elevi, diriginţi, părinţi]
Acţiuni Responsabili Termen
Activităţi de formare a consilierilor şcolari privind reţeaua CJAPP/CCD/C Decembrie
31
şcolară, PRAI, PLAI, domenii prioritare în regiune RFPA 2020
Indicator 100% profesori consilieri din regiune formaţi
Măsura
4.4
Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psiho-pedagogică (cu materiale
informative privind reţeaua şcolară, profile ocupaţionale, baterii de teste de
aptitudini etc.)
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri în
vederea dotării cabinetelor de asistenţă psihopedagogică
ISJ/ unităţi de
învăţământ
/OIPOSDRU
Decembrie
2020
Indicator Număr de cabinete dotate la nivelul standardelor
Măsura
4.5
Atragerea adulţilor în TVET prin servicii integrate de consiliere, orientare şi re-
orientare profesională
Acţiuni Responsabili Termen
Creşterea numărului de beneficiari de cursuri de
calificare/recalificare prin sistemul TVET cu 500%
CJAPP/CCD/C
RFPA
2020
Indicator 15.000 de adulţi participanţi la cursuri de calificare/recalificare prin sistemul
TVET
5. Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin dezvoltarea profesională a resurselor umane
Măsura
5.1
Dezvoltarea şi sprijinirea programelor de formare şi dezvoltare profesională
pentru cadrele didactice din sistemul de învăţământ TVET în sectoarele
economice aflate în dezvoltare
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea la nivelul inspectoratelor şcolare a strategiei de
dezvoltarea resurselor umane în concordanţă cu cerinţele
pieţei muncii
ISJ/
Universităţi
2020
Indicator Număr de cadre didactice participante la cursuri de recalificare pe domenii
prioritare
Măsura
5.2
Iniţierea şi sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET
pentru dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi
Acţiuni Responsabili Termen
Organizarea de cursuri de formare a formatorilor, la care să
participe cel puţin 50% din cadrele didactice din TVET
Restructurarea modului pedagogic pentru dobândirea de
competenţe necesare în educaţia adulţilor
CCD/
Universităţi
Universităţi
2018
2018
Indicator Număr de cadre didactice participante la cursurile de formare a formatorilor
pentru educaţia adulţilor
Măsura
5.3
Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice TVET în educaţia antreprenorială
Acţiuni Responsabili Termen
Organizarea de cursuri de educaţie antreprenorială la care
să participe cel puţin 80% din numărul total de cadre
didactice din TVET
CRFPA/alţi
furnizori
abilitaţi de
formare/
Universităţi
2020
Indicator Număr de cadre didactice participante la cursurile de formare în educaţie
antreprenorială
Măsura
5.4
Externalizarea serviciilor de evaluare a calităţii
[conform legii calităţii]
32
Măsura
5.5
Perfecţionarea cadrelor didactice din TVET în specialitatea proprie pentru
adaptarea la noile tehnologii
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea a cel puţin 90 de credite transferabile prin
participarea cadrelor didactice din TVET la perfecţionarea
periodică, masterat, doctorat.
Universităţi/ alţi
furnizori
abilitaţi de
formare
2020
Indicator Număr de cadre didactice participante la cursuri de perfecţionare
(odată la 5 ani) şi postuniversitare pentru perfecţionarea în predarea
tehnologiilor moderne
Măsura
5.6
Creşterea calităţii procesului educaţional prin utilizarea metodelor moderne de
predare-învăţare
Acţiuni Responsabili Termen
Activităţi de formare pentru predarea metodelor
participative de predare-învăţare
CCD/ISJ/
inspectorii de
specialitate
2020
Indicator Număr de profesori din sistemul TVET care utilizează metode moderne de
predare
6. Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea excluziunii sociale
Măsura
6.1
Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de
învăţământ formal normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională
speciale
Acţiuni Responsabili Termen
Realizarea de clase integrate în învăţământul de masă
Integrarea a 50% din elevii cu nevoi speciale în
învăţământul de masă
Centrul de
resurse şi
asistenţă
educaţională
2020
Indicator Număr de elevi din învăţămâtul special integraţi în învăţământul de masă
Măsura
6.2
Modernizarea infrastructurilor şi asigurarea de facilităţi şi materiale didactice
adecvate tipului de handicap
Acţiuni Responsabili Termen
100% din unităţile TVET vor asigura condiţii de învăţare
pentru persoanele cu handicap
Directorii unit.
de învăţământ
2020
Indicator Număr de unităţi de învăţământ din TVET care asigură condiţii pentru
persoane cu handicap
33
PARTEA a II-a ANALIZA DIAGNOSTICĂ
2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
A fost făcută pe baza PLAI din ultimii trei ani, cu date relevante pentru şcoala noastră.
Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă
a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi
financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu
niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. Cadrul
general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi
definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010. Printre tintele strategiei amintite se
numara: reducerea rata abandonului şcolar timpuriu la max 10% astfel incat cel
puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar, dezvoltarea
parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii şi asigurarea dobândirii şi
recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi prin formarea
adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru
angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii
În vederea realizarii acestor tinte care vizează sistemul educational se are in
vedere actionarea pe urmatoarele linii:
Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure
competenţe-cheie şi excelenţă
Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe
cunoaştere
Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii
profesionale pentru tineri
Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor
Sprijinirea tinerilor cu risc
Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente
Pe baza consultărilor sale, Comisia propune concentrarea eforturilor cooperării
europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale în anii care au rămas până în
2020 asupra unui număr de patru obiective strategice:
realizarea în practică a învăţării de-a lungul vieţii şi a mobilităţii cursanţilor;
îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei ofertei de educaţie şi formare profesională şi a
rezultatelor;
promovarea echităţii şi a cetăţeniei active;
stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate
nivelurile de educaţie şi de formare profesională.
Aceste provocări ar trebui abordate printr-o politică adresată tuturor sistemelor ca
un întreg (învăţământul şcolar, învăţământul superior, educaţia şi formarea profesională
(VET) şi educaţia adulţilor). Prin urmare, învăţarea de-a lungul vieţii reprezintă o
perspectivă fundamentală pentru toate obiectivele menţionate mai sus.
Contextul naţional
Pe plan naţional Programul Naţional de Reformă 2011-2013 întocmit în
coformitate cu ţintele Strategiei Europene, are la bază proiectarea unei traiectorii
descendente a ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional, previzionându-se o
34
scădere de la 16,3% căt este în 2010 la 11,3% în 2020. În acest sens se propun ca măsuri
cheie:
Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii,
Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile
dezavantajaterii,
Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi
diversificarea programelor în domeniu,
Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul
preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire
profesională,
Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-
liceale.
În perioada de referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordeze atât la
Politica de Coeziune a Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la
realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie. Este de menţionat că
propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada
de programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de
atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea
competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului.
Având în vedere rezultatele PISA pentru alfabetizarea la citire (pentru tinerii în
vârstă de 15 ani), România trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea
motivelor deteriorării performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor
planuri naţionale de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele
destinate adulţilor.
Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare măsuri privind reducerea
abandonului şcolar timpuriu, creştrerea numărului de absolvenţi ai învăţământului
secundar superior şi participarea adulţilor la formare pe parcursul întregii vieţi.
În conformitate cu anexa 2 a HG 39/2009 privind Programul de Guvernare 2009-
2012 se vor avea în vedere următoarele direcţii de acţiune:
realizarea unui sistem educaţional stabil, eficient şi relevant
transformarea educaţiei timpurii în bun public
descentralizarea învăţământului preuniversitar şi introducerea unui curriculum şcolar
bazat pe competenţe
asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privat
stimularea educaţiei permanente şi obţinerea unor calificări noi, a extinderii
specializării şi perfecţionării
generalizarea programului „Şcoala de după şcoală”
2.1.1Aspecte demografice
Judeţul Maramureş, situat la graniţa nordică a României cu Ucraina, cuprinde
vechile "pământuri" ale Maramureşului, Chioarului, Lăpuşului şi Depresiunii Baia Mare.
Acum populaţia este alcătuită din români [81%], maghiari [10,5 %], ucraineni [6,8 %],
rromi [1,3 %], germani [0,6 %] şi alte naţionalităţi.
35
Din suprafaţa de 6.215 kmp a judeţului, zona montană ocupă 43 %, cu Munţii
Rodnei şi Masivul Pietrosul [2.303 m]- cel mai înalt din Carpaţii Orientali - şi zona
vulcanică cu Munţii Gutâi şi Ţibleş [1.300-1.800 m]; 30 % din suprafaţă sunt dealuri şi
platouri, iar 27 % depresiuni, lunci şi terase. În mijlocul Maramureşului, a Munţilor
Rodnei, Gutâi şi Ţibleş se găseşte Depresiunea Maramureşului, cea mai mare din
România [75 km lungime şi 20 km lăţime].
Dinamica populaţiei la nivel judeţean
Judeţul Maramureş are în 2010 o populaţie de 511.093 locuitori din care 251.311
bărbaţi şi 25973.611 femei, iar evoluţia numărului de persoane a judeţului rezultată din
Analiza Comisiei Naţionale pentru Statistică - Oficiul de studii şi cercetări demografice
ne indică un spor natural negativ [ritmul mediu anual estimat până în anul 2020 fiind de -
0,54 la mia de locuitori; în anul 2004, sporul natural pentru judeţul Maramureş a fost de -
1,3 la mia de locuitori]. Sporul natural negativ are drept efect, pe de o parte, schimbarea
ponderilor între diferite contingente de vârstă şi pe de altă parte, un fenomen general de
îmbătrânire a populaţiei. Această scădere este rezultatul interacţiunii unui set de factori
de influenţă complecşi, o parte a acestora cu implicaţii directe asupra sistemului ÎPT:
„exodul de materie cenuşie” - numeroşi absolvenţi, tineri specialişti şi personal
înalt calificat pleacă pentru a se stabili în Europa, Statele Unite, Australia, Noua
Zeelandă sau Canada, în căutarea unor slujbe mai bine plătite şi cu perspective
mai mari. In regiunea N-V rata migraţiei atinge maximum la judeţul
Maramureş;
un alt fenomen care ia amploare este cel al plecării cu contracte de muncă în
străinătate, în unele zone, ponderea populaţiei masculine în total populaţie este
serios afectată ca urmare a acestui fenomen. Principalele destinaţii sunt Spania,
Italia şi Franţa, existând deja chiar o anumită „specializare” geografică a
muncitorilor, în funcţie de localitatea de provenienţă;
speranţa de viaţă în scădere, plasând regiunea pe ultimul loc la nivel naţional. Din
punctul de vedere al îmbătrânirii populaţiei, Maramureşul are indicele de
îmbătrânire situat în jurul a 0,5 [“judeţ tânăr”][v. Anexa 1, fig.1].
Populaţia din mediul urban este în 2005, în judeţul Maramureş, mai mare decât
cea din mediul rural (52,90%urban faţă de 47,1% rural).
Migraţia În ceea ce priveşte mobilitatea ocupaţională în perioada 1990-2003, judeţul
Maramureş se situează deasupra mediei naţionale, cu 43% emigranţi din totalul populaţiei
Români
Maghiari
Rromi
Germani
Ucrainieni
Turci
T?tari
Sârbi
Slovaci
Grafic privind structura populaţiei judeţului Maramureş pe etnii la 18 martie 2002
36
active a judeţului. [Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 2008-2009]. Deteriorarea
standardului de viaţă a lucrătorilor din industrie sau pensionări înainte de termen a împins
oamenii caute soluţii alternative, fie să se mute la ţară unde agricultura de subzistenţă a
devenit o sursă de trai, fie să se alăture celor care lucrează în străinătate.
Anul IMIGRANTI EMIGRANTI SOLDUL
MIGRATORIU
Natura
migratiei
TOTAL M F TOTAL M F TOTAL M F
2008 139 91 48 179 79 100 -40 12 -52
2009 121 70 51 273 116 157 -152 -46 -106 Migraţia internaţională a populaţiei judeţului Maramureş, după natura migraţiei,
pe sexe, 2008-2009
Concluzii: Eficientizarea reţelei şcolare va trebui sa ia în considerare numărul de intrări care
vor fi evaluate ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţie
îmbătrânită, populaţia viitoare preponderent feminină în anumite zone, de asemenea acel
fenomen de deşertificare rurală în anumite areale [Zona Codrului], cât şi un fenomen mai
recent, dar cu efecte foarte mari asupra populaţiei active din regiune, anume cel al
migraţiei externe. Numărul viitor de clase din sistemul TVET va ţine cont de toate aceste
fenomene.
Implicaţiile schimbărilor de la nivel demografic asupra planificării ÎPT din judeţ
si mai ales asupra planificării reţelei şcolare estimăm că vor fi următoarele:
Eficientizarea reţelei şcolare trebuie să ţină cont, pe termen scurt – următorii 3-4
ani - de schimbările în numărul de intrări ce vor rezulta ca urmare a modificării
sporului natural;
reduceri ale contingentului de vârstă şcolară se vor traduce prin reduceri ale
numărului de elevi în clase, mai ales pe fondul unei mobilităţi inter-judeţene
reduse a elevilor;
nu toţi absolvenţii din sistem vor fi absorbiţi pe piaţa regională, unii dintre ei
preferând să plece din ţară în căutarea unor oportunităţi de angajare mai atractive.
Ca atare, stabilirea calificărilor relevante şi mai ales dimensionarea numărului de
clase trebuie să ţină seama şi de asemenea pierderi de ieşiri din sistem. O
asemenea situaţie se manifestă mai pregnant în profilurile construcţii şi lucrări
publice, turism şi alimentaţie publică, mecanică, electromecanică sau
electrotehnică si automatizări.
Analiza populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară din regiune pune în evidenţă
existenţa în prezent a două categorii de judeţe:
judeţe cu o populaţie de vârstă şcolară redusă – Bistriţa-Năsăud, Satu-Mare şi
Sălaj;
judeţe cu o populaţie de vârstă şcolară ridicată – Bihor, Maramureş şi Cluj.
Tendinţa pe termen lung este de scădere a populaţiei şcolare pe intervalele 7-14 ani şi
14-24, cu 24,3%, respectiv cu 22,3%. Este încurajator faptul că populaţia din intervalul 3-
6 ani va creşte pe termen lung cu 59,5 %. [v. Anexa 5.1]
Pe niveluri de educaţie, dinamica populaţiei şcolare între anii 1990-2002, în
regiunea Nord-Vest, indică scăderi de efective, în învăţământul primar [cu 36,4 mii
persoane], gimnazial [cu 33,4 mii persoane] şi liceal [cu 32,9 mii persoane], în timp ce
efective mai mari se înregistrează numai în învăţământul superior [cu 59,1 mii persoane].
37
Putem pune în evidenţă anumite schimbări de structură:
reducerea marcantă şi constantă a numărului de elevi în ciclul primar şi gimnazial,
ceea ce confirmă previziunile demografice nefavorabile amintite mai sus;
creşterea semnificativă şi constantă a numărului de studenţi, ceea ce implică o
anumită reflecţie asupra influenţei asupra sistemului TVET.
Indicatori demografici privind sistemul TVET: Analizând graficul privind indicatorii demografici se constată următoarele:
În perioada 1990-2002, populaţia şcolară din învăţământul profesional şi de
ucenici din regiunea NV a scăzut cu 12,2 mii persoane;
Populaţia din învăţământul postliceal şi de maiştri a crescut cu 4,3 mii persoane,
pe un trend marcat de o creştere spectaculoasă în intervalul 1990-2000, şi o
scădere semnificativă, dar pe un interval mult mai scurt în perioada de după 2000.
Scăderea populaţiei şcolare în învăţământul profesional şi tehnic se datorează în
primul rând declinului demografic, deoarece raportul între numărul de elevi din
învăţământul liceal teoretic şi învăţământul profesional şi tehnic s-a menţinut aproximativ
constant.
2.1.2 Piaţa muncii
Forţa de muncă în regiune Populaţia activă din regiunea Nord-Vest număra, în 2003, 1228 mii persoane,
respectiv 13,1% din populaţia activă a ţării, iar în judeţul Maramureş populaţia activă era
în 2005 de 207.500, ceea ce reprezintă 40,7% din totalul populaţiei judeţului [având
26,3% pensionari şi 4,2% şomeri].
Menţinerea la nivel relativ ridicat a populaţiei active din regiune se datorează
faptului că nu a fost puternic afectată de dezechilibrul economic din acea perioadă. Mai
mult decât atât, resursele naturale ale regiunii au permis o continuare a activităţilor
existente, astfel încât populaţia a rămas în câmpul muncii, iar rata de activitate nu a fost
afectată.
Structura pe vârste a populaţiei active indică o distribuţie relativ echilibrată pe
cele două sexe. Populaţia activă din grupa 15-24 ani deţine un procent de 12,8% din total
populaţie, fiind mai numeroasă pentru sexul masculin faţă de sexul feminin [13,5% faţă
de 12,1%].
Distribuţia pe medii rezidenţiale a populaţiei active arată diferenţe însemnate pe cele
două medii rezidenţiale: o distribuţie relativ uniformă pentru mediul rural şi o una
concentrată în grupele 35-49 ani ]14,9% diferenţă] şi 25-34 ani [6,6% diferenţă] în
mediul urban. Pentru grupa 15-24 ani diferenţele sunt mai mici în ceea ce priveşte
populaţia activă [3,2 procente].
Rata de activitate Evoluţia ratei de activitate în regiunea Nord-Vest s-a plasat pe o tendinţă de scădere.
Scăderea ratei de activitate se datorează în mare măsură fenomenului şomajului,
accentuat în anii 2001 si 2002, care se constituie ca vechime în muncă, cu toate că
persoana beneficiară de şomaj nu este în fapt activă pe piaţa muncii. Dezechilibrul
provocat de alternanţa perioadelor de activitate şi cele de şomaj în viaţa unei persoane
active a dus la scăderea ratei de activitate, persoanele inactive pe perioade mai lungi [mai
mari de 6 luni], obţinând tot mai greu un nou loc de muncă.
38
POPULAŢIA OCUPATĂ A REGIUNII
195.6 197
217.1
200.1197.6 198.6 198
195.3
180
190
200
210
220
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
populatia ocupata in judetul Maramures in anul 2009
East
De-a lungul perioadei 1990-2002, populaţia ocupată din regiune a cunoscut o
evoluţie similară celei a populaţiei active, înscriindu-se pe un trend de scădere, de
asemenea cu ritmuri mai lente comparativ cu nivelul naţional.
Rata de ocupare Rata de ocupare, la nivelul regiunii Nord-Vest, a scăzut de la 66,1% în 1997 la
51,5% în 2002, adică o pierdere de 14,6 procente, trendul fiind puternic descrescător
începând cu anul 2000 [v.Fig. 6]. Pe sexe, reducerea a fost de 15,1% pentru sexul
masculin, faţă de 14,2% pentru sexul feminin şi de 17,8 % pentru mediul rural, faţă de
11,3% pentru mediul urban.
Femeile, care reprezintă un grup-ţintă în statisticile privind ocuparea forţei de
muncă, înregistrează o rată de ocupare mai mare decât a bărbaţilor. Acest lucru se
datorează declinului din sectoarele grele ale regiunii, în care marea majoritate a
salariaţilor erau din rândul bărbaţilor. Reducerile de personal, precum şi nivelul scăzut al
salariilor pe ramură au dus la diminuarea numărului locurilor de muncă şi implicit, la
creşterea numărului de şomeri bărbaţi. Pe de altă parte, dezvoltarea comerţului în regiune
a dus la crearea de locuri de munca în domeniul serviciilor, unde ponderea mare a
salariaţilor o deţin femeile.
Tendinţa de creştere a ratei de ocupare a femeilor se înscrie în tendinţa din
Uniunea Europeană, unde rata de ocupare este de 57%. Emanciparea femeii, egalitatea
şanselor, adaptarea în unele sectoare de activitate, în special în meseriile în care relaţiile
cu publicul, sunt determinante. În domeniul serviciilor, majoritatea locurilor de muncă
sunt ocupate de femei, spre deosebire de industria grea, unde numărul angajatelor este
mai scăzut. În mediul de afaceri, precum şi în profesiile liberale, femeile câştigă de
asemenea din ce în ce mai mult teren.
Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire În ceea ce priveşte nivelul de instruire a populaţiei ocupate, în Regiunea Nord-
Vest [v.Anexa nr. 3], cea mai mare pondere o deţine populaţia ocupată cu nivel de
instruire liceal [29,9% din total, în 2003], urmată de populaţia cu nivel de pregătire
gimnazial [26,4% în 2003] şi populaţia cu nivel de instruire profesional [23% din total, în
2003].
Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire pe cele două sexe indică
preponderenţa populaţiei de sex masculin cu instruire profesională [cu 14%] şi cu
instruire superioară [cu 0,1%] şi preponderenţa populaţiei de sex feminin pentru nivelul
39
de instruire primar, gimnazial, liceal şi postliceal [v.Anexa nr. 4]. Se poate remarca o
diferenţă netă între profilurile de pregătire: populaţia de sex feminin are un nivel de
pregătire de tip teoretic mai ridicat comparativ cu populaţia de sex masculin [diferenţă de
7,4 procente la populaţia ocupată cu nivel liceal, în favoarea femeilor]. De asemenea, se
remarcă două modele distincte pentru cele două medii rezidenţiale: unul bazat pe
dominanţa nivelului de instruire primar şi gimnazial în mediul rural [56% din totalul
populaţiei ocupate] şi unul bazat pe dominanţa nivelului de instruire liceal şi profesional
în mediul urban [67,4% din total populaţie ocupată].
Analiza pe grupe de vârstă relevă faptul că populaţia ocupată cu nivel de instruire
primar şi gimnazial se regăseşte predominant în grupele de vârstă de peste 50 ani, iar
populaţia cu nivel de instruire profesional şi liceal se încadrează în grupele 35-49 ani,
respectiv 25-34 ani.
Ocuparea pe sectoare economice şi grupe de vârstă Pe grupe de vârstă, pentru populaţia ocupată în agricultură repartiţia este relativ
echilibrată: 50-64 ani [29,9%], 35-49 ani [24,9%], 25-34 ani [17,9%], în timp ce pentru
industrie este dominantă grupa 35-49 ani ([46,3%], urmată de 25-34 ani [31,3%], la fel ca
şi pentru servicii unde grupa 35-49 ani deţine locul 1 [39,4%], iar grupa 25-34 ani locul 2
[cu 35,5%].[v. Anexa II]
Între cele două sexe nu există diferenţe prea mari în ceea ce priveşte repartiţia pe
sectoare economice, dar reţinem ponderea mare a populaţiei din grupa 15-24 ani ocupată
în agricultură [în special pentru sexul masculin].
Structura populaţiei ocupate după statutul profesional Cea mai mare pondere a populaţiei ocupate o reprezintă salariaţii [63,2% din
totalul populaţiei ocupate, 61,9% din populaţia ocupată masculină şi 64,6% din populaţia
ocupată feminină]. Pe medii rezidenţiale, ponderii cvasimajoritare a populaţiei salariate
din urban [91,3% din populaţia ocupată] i se opune ponderea mică a populaţiei salariate
[36,2%] din mediul rural. În aceasta din urmă, remarcăm ponderi ridicate ale populaţiei
cu statut de lucrător pe cont propriu [35% din populaţia ocupată] şi lucrător familial
neremunerat [28,9% din populaţia ocupată] din mediul rural.
O proiecţie în viitor a ocupării forţei de muncă până în anul 2013 [v.Anexa nr. 6]
sugerează o scădere a disponibilului de forţă de muncă din rândul populaţiei active, faţă
de cererea în creştere previzionată pentru aceeaşi perioadă.
Se remarcă tendinţa de creştere a cererii de forţă de muncă în industria
prelucrătoare, construcţii, comerţ, transport-depozitare-comunicaţii şi hoteluri şi
restaurante. Descreşterea cea mai pronunţată se previzionează în agricultură, concluzia
evidentă fiind de reorientare dinspre sectoarele deficitare înspre cele cu tendinţe de
dezvoltare.
Şomajul Populaţia şomeră din regiunea Nord-Vest, reprezentând 10,7% din populaţia
şomeră a României, număra 74 mii persoane în 2003. Din punct de vedere al evoluţiei, în
perioada 1997-2003, la nivelul regiunii NV, populaţia şomeră a crescut uşor, cu ritmuri
mai rapide decât cele la nivel naţional.
Populaţia şomeră din judeţul Maramureş [8.729 la 31.08.0226] reprezenta 10,0%
din populaţia şomeră a României care număra 446.484 persoane aflate în căutarea unui
loc de muncă la 31.08.2006]. Din punctul de vedere al evoluţiei, în perioada 1997-2006,
la nivelul judeţului Maramureş, populaţia şomeră a crescut datorită disponibilizărilor din
industria minieră, cu ritmuri mai rapide decât cele la nivel naţional, ajungând la un vârf
40
de 11,2 % înregistrat în luna aprilie 1999. Începând cu anul 2001 rata şomajului
înregistrează un trend descrescător, trend care se păstrează si la nivel naţional [v. tabelul].
Maramureş Şomerii înregistraţi la
AJOFM
(număr persoane)
din care:
femei
(număr
persoane)
Rata
şomajului
- total (%)
Rata
şomajului
- femei (%)
2000 21303 9794 9,2 8,5
2001 15731 6443 6,9 5,8
2002 13928 4806 6,5 4,7
2003 11213 4808 5,4 4,8
2004 9551 3858 4,6 3,8
2005 9449 4082 4,5 4,0
2006 8153 3144 4,0 3,2
2007 7068 2825 3,4 2,9
2008 7577 3435 3,7 3,5
2009 13282 2258 6,4 5,5
2010 12490 5487 5,99 5,36
Rata şomajului În anul 2001, numărul de şomeri în mediul urban a crescut cu 2,8% faţă de anul
2000, înregistrându-se în schimb o scădere a efectivelor în mediul rural. Declinul
economiei, care s-a simţit mai pregnant la oraşe, a determinat persoanele rămase fără
locuri de muncă să „migreze” înspre mediul rural, acolo unde pământul poate să asigure
în mai mare măsură roadele pentru traiul de zi cu zi al unei familii. În aceeaşi perioadă se
înregistrează şi o dezvoltare a sectorului tranzacţiilor imobiliare, din cauza părăsirii
locuinţelor de la oraş, în căutarea altora în mediul rural.
Tot în aceeaşi perioadă, se înregistrează o creştere a numărului de firme înfiinţate,
afacerile pe cont propriu fiind o oportunitate pentru multe persoane care au fost
disponibilizate şi au primit plăţi compensatorii.
Astfel se explică uşoara scădere pe care o înregistrează rata şomajului în anul
2001. Rata şomajului în rândul absolvenţilor de învăţământ [sub 25 de ani] a scăzut
începând cu anul 2002, când au început să fie aplicate măsurile active pentru combaterea
şomajului, care prevăd ca măsură activă distincta atât subvenţionarea locurilor de muncă
pentru absolvenţii de învăţământ, cât şi subvenţionarea locurilor de muncă pentru
persoanele în vârsta de peste 45 de ani şi unicii întreţinători de familie. Aceste măsuri, ca
şi celelalte aplicate prin Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă au ca efect reducerea ratei şomajului.
În anul 2005, 2006 şi 2007, numărul de şomeri în mediul urban a crescut faţă de
anul 2003, înregistrându-se în schimb o scădere a efectivelor în mediul rural.
41
Număul şomerilor (pe regiune şi judeţ) pe sexe
Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Regiunea
NV
64897 56603 46870 49632 66988 35901 40230 84109 72918
Femei 26280 24050 20767 22729 28663 15913 18824 36111 30965
Bărbaţi 38617 32553 26103 26903 38325 19988 21406 47998 41953
Judeţul
Maramureş
13928 11213 9551 9449 10069 7068 7577 13282 12490
Femei 4806 4808 3858 4082 3945 2825 3435 5661 5487
Bărbaţi 9122 6405 5693 5367 6124 4243 4142 7621 7003
Sursă: AJOFM
Şomajul pe grupe de vârstă Diferenţierea grupelor pe vârstă în orice analiză a şomajului este foarte
importantă. Persoanele neangajate cu vârste cuprinse între 50 şi 55 de ani vor întâmpina
dificultăţi majore în găsirea unui loc de muncă pentru că mulţi angajatori sunt reticenţi în
a le oferi un post. Soluţii creative se pot găsi atunci când se cooperează cu organizaţiile
partenerilor sociali şi cu instituţiile de formare. Uneori, cursurile de management pot
constitui o soluţie eficientă datorită experienţei acumulate de persoanele în vârstă.
Soluţionarea se adresează întreprinderilor în scopul realizării de pachete cu soluţii
combinate ce includ cursuri de formare, îndrumare şi consiliere şi locuri de muncă cu
normă parţială.
Cea mai importantă problemă [cel puţin după cum s-a observat în multe dintre
ţările din vestul Europei] este cea a şomajului în rândul tinerilor absolvenţi care trebuie să
acumuleze experienţă în muncă. Experienţa arată că e posibil ca tinerii care devin şomeri
pe termen lung să fie în pericol de a nu mai fi capabili să îşi găsească un loc de muncă
obişnuit pe piaţa muncii; îşi pierd încrederea în propriile forţe şi ajung uneori chiar să
aibă probleme serioase.
Tinerii absolvenţi care prezintă riscul de a deveni şomeri pe termen lung trebuie
analizaţi atent de către şcoală sau sistemul educaţional. În cazul în care există un tipar în
mentalitatea tinerilor [ca de ex. „educaţia este demodată”] trebuie să se ia măsuri. În
cazul în care tiparul apare numai în anumite şcoli, atunci acestea trebuie să ia măsurile
necesare pentru redresarea situaţiei.
Statisticile privind dezechilibrele de pe piaţa muncii servesc scopurilor unor
planificatori din învăţământ. În primul rând, toate instituţiile de formare contribuie la
găsirea unor soluţii pentru dezechilibrele de pe piaţa muncii, în sensul formării şi
dezvoltării de competenţe în rândul elevilor, apoi angajaţilor şi al şomerilor. Cu toate
acestea, statisticile şi tendinţele sunt indicatori ai nesatisfacerii actuale a cererii de către
oferta de pe piaţa de muncă .
Şomajul este cel mai important indicator al necesităţii modernizării sistemului
educaţional. Şomajul printre muncitorii calificaţi reprezintă un indicator important al
irosirii resurselor, de vreme ce instruirea sau formarea acestor muncitori pare a fi un eşec.
Eşecul se răsfrânge asupra şomerilor, însă sectorul de învăţământ este în parte responsabil
pentru lipsa anumitor competenţe individuale ale persoanelor fără un loc de muncă.
42
repartizarea someriolor pe grupe de varsta in jud
Maramures in 2010
0
1000
2000
3000
4000
sub 25 ani 25-39 30-39 40-49 50-55 peste 55
East
Servicii de calificare şi reconversie profesională oferite de A.J.O.F.M. Maramureş
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş organizează,
gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru şomeri. Persoanelor aflate în căutarea unui
loc de muncă li se oferă astfel posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice
specifice unei noi meserii care să mărească şansele ocupării unui loc de muncă. Structura
serviciilor de calificare/ recalificare porneşte de la cursuri de meserii, până la cursuri de
perfecţionare. De asemenea, sunt organizate şi cursuri de iniţiere în termenii de bază ai
economiei de piaţă sau cursuri de pregătire pentru crearea de întreprinderi mici.
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea
ocupării forţei de muncă prevede că serviciile de formare profesională se acordă, gratuit,
următoarelor categorii de persoane, astfel:
a. au devenit şomeri [indemnizaţi sau neindemnizaţi];
b. nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ
sau după satisfacerea stagiului militar;
c. au obţinut statutul de refugiat sau alta formă de protecţie internaţională,
conform legii;
d. nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din
detenţie.
Conform Legii nr. 107/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2004
a fost extinsă gama de beneficiari ai cursurilor gratuite de formare profesională, fiind
suportate cheltuielile şi pentru:
- persoanele încadrate în muncă, la revenirea din concediul pentru creşterea
copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului
cu handicap;
- persoanele care şi-au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;
- persoanele care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de
munca după pensionarea pentru invaliditate;
- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural şi nu realizează
venituri lunare sau realizează venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de
şomaj şi care sunt înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă;
- persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, în locuri de detenţie
anume destinate, şi care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de
executare a pedepsei.
Persoanele înscrise la cursurile gratuite de formare profesională au
următoarele drepturi:
- să beneficieze de pregătire teoretică şi practică pe toată durata cursului;
43
- să beneficieze de rechizite şi materiale de instruire şi să primească în folosinţă
manuale;
- să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecţie pe timpul instruirii
practice;
- să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de
abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun sau, după caz, de
decontarea cheltuielilor de transport, pentru cel mult 4 deplasări în cursul
unei luni, dacă nu se poate deplasa zilnic la unitatea de pregătire, în condiţiile
prevăzute de reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi
regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării şi deplasării în
altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interes de
serviciu;
- persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la
o distanţă mai mare de 50 km de aceasta, au dreptul, pe perioada cât
participă la pregătirea profesională, să beneficieze de cazare şi de o sumă
de bani pentru acoperirea mesei la nivelul prevăzut de reglementările în
vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific
deosebit, pe perioada delegării şi deplasării în altă localitate, precum şi în
cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interes de serviciu.
Cofinanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a programelor de
formare profesională organizate de către angajatori pentru salariaţii proprii. O altă măsură nouă, cuprinsă în Legea nr. 107/2004, este cofinanţarea din bugetul
asigurărilor pentru şomaj a programelor de formare profesională organizate de către
angajatori pentru salariaţii proprii. In scopul prevenirii şomajului şi consolidării locurilor
de muncă prin creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale ale persoanelor
încadrate în muncă, angajatorilor care organizează, în baza planului de formare
profesională, programe de formare profesională pentru propriii angajaţi, derulate de
furnizori de servicii de pregătire profesională, autorizaţi în condiţiile legii, se acordă, din
bugetul asigurărilor pentru şomaj, o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile
de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul
angajat. Angajatorii pot beneficia de cofinanţare pentru derularea unui singur program de
formare profesională în cursul unui an. Suma se acordă din bugetul asigurărilor pentru
şomaj. Angajatorii sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale
persoanelor participante la programul de formare profesională, pentru care s-a acordat
cofinanţarea, cel puţin 3 ani de la data acordării sumei.
Prin Legea nr. 107/2004 care a modificat şi completat Legea nr.76/2002, s-au
creat noi oportunităţi de orientare a activităţii de formare profesională către mediul rural
şi către anumite grupuri ţintă care până acum nu beneficiau de servicii de formare
profesională gratuite. Astfel, de servicii gratuite de formare profesională beneficiază şi
următoarele categorii:
- persoane care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri
lunare sau realizează venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de şomaj şi
care sunt înregistrate la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă;
- persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului
pentru creşterea copilului;
- persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii
de muncă după pensionarea pentru invaliditate;
44
- persoane angajate care au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;
- persoanele aflate în detenţie care mai au de executat cel mult 9 luni până la
ultima zi de executare a pedepsei;
În scopul prevenirii şomajului, angajatorii pot organiza programe de formare
profesionalã pentru proprii angajaţi, cheltuielile de formare fiind suportate din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în proporţie de 50% pentru un număr de cel mult 20% din
personalul angajat.
Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncã, care beneficiază de servicii
gratuite de formare profesionalã, au următoarele drepturi:
- sã beneficieze de pregătire teoreticã şi practicã pe durata cursului;
- sã beneficieze de rechizite, materiale de instruire şi manuale;
- sã beneficieze de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun
pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire;
- sã beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale;
- persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la
o distantã mai mare de 50 km de unitatea de pregătire, au dreptul sã
beneficieze de cazare si masã pe durata cât participã la pregătirea
profesionalã.
ALŢI INDICATORI DE PE PIAŢA MUNCII
Un studiu despre costurile muncii şi despre indicii de preţuri de consum indică
faptul că sunt necesare câteva schimbări în cadrul sistemului de producţie şi plată
(indicând că în viitorul apropriat câteva domenii de activitate se vor afla sub o presiune
puternică). Sectorul agricol şi cel al industriei de textile şi pielăriei vor suporta câteva
schimbări din cauza presiunii exercitate de către muncitori în contextul creşterii continue
a preţurilor. În ultimii doi ani, în România s-a constatat o creştere reală negativă a
salariilor, ceea ce pare a fi un aspect îngrijorător în comparaţie cu creşterile reale de
salariu înregistrate în alte ţări europene. În ultimii ani au apărut noi locuri de muncă ceea
ce a dus la apariţia în nomenclatoare a noi meserii cerute pe piaţa mereu în schimbare a
forţei de muncă.
INFORMAŢII PARŢIALE
Calificarea de nivel înalt Studiile realizate pe piaţa muncii reflectă fluctuaţia mare de personal în
întreprinderile care necesită forţă de muncă bine pregătită şi specializată şi ne oferă
indicii în ceea ce priveşte nivelul scăzut de specializare în domeniile respective. Aceste
informaţii sunt importante pentru planificarea şcolară.
Cursurile de calificare oferite de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de
muncă vin în sprijinul tinerilor absolvenţi, în sensul că dacă aceştia nu se încadrează în
muncă după absolvire, pot să se înscrie în evidenţele agenţiilor si pot urma cursuri
gratuite suportate din fondul bugetului pentru asigurările de şomaj. De asemenea, dacă se
încadrează în muncă imediat după absolvire şi doresc să urmeze cursuri de calificare sau
recalificare, din acelaşi fond se acoperă parte din cheltuielile de şcolarizare necesare
pentru urmarea cursurilor organizate de către agenţii, cealaltă parte fiind suportată de
către agentul economic angajator.
Un studiu asupra situaţiei economice şi sociale din Uniunea Europeană a
identificat unele caracteristici ale deficitului de ocupare a forţei de muncă. Acestea sunt:
45
capcana serviciilor – U.E. are un nivel mult mai scăzut al angajării în sectorul
serviciilor;
capcana generată de gen – numai jumătate din femeile din UE sunt angajate, faţă
de două treimi din SUA;
capcana vârstei – rata angajării în grupa de vârstă 55-65 de ani este scăzută;
şomajul structural pe termen lung – aproape jumătate din cei aflaţi în afara pieţei
muncii sunt în şomaj de mai mult de un an;
dezechilibrul pieţelor regionale – şomajul este cel mai ridicat în regiuni specific
mai puţin dezvoltate, regiuni periferice de declin industrial.
2.1.3 Activitatea economică
Dinamica economică în România şi la nivelul Regiunii Nord-Vest
După cum arată şi raportul lui W. Koke, obiectivul central stabilit la Lisabona în
anul 2000 este acela de a transforma Uniunea Europeană în cea mai competitivă
economie bazată pe cunoaştere în decurs de zece ani. România ca ţară care a semnat
tratatul de aderare la Uniune şi care se ghidează după principiile şi normele comune în
uniune inclusiv de dezvoltare economică de investiţii în cercetare şi în resursele umane.
Pe parcursul ultimilor ani România a trecut prin caruselul recesiunilor economice
[1990-1992, 1997-1999] şi creşterii susţinute [2000-2004]. Reducerea inflaţiei a cunoscut
de asemenea un ritm simţitor mai ales în ultimii 5 ani când s-a transformat dintr-o inflaţie
mare [40-50% pe an] într-o inflaţie sub 10% totuşi peste media EU şi chiar a celor 10 ţări
proaspăt admise. Dinamica preţurilor de consum a fost influenţată în principal de
majorări de preţuri şi tarife aplicate la servicii, scumpirea unora din materiile prime,
deprecieri ale cursului valutar.
Produsul Intern Brut al Regiunii Nord Vest în anul 2001 totaliza 136.673,0
miliarde lei, reprezentând 11,7% din PIB al României.
Indicii de disparitate ai PIB/ locuitor la nivelul anului 2001 arată că este în
scădere faţă de anii 1998-2000. Cel mai mic indice de disparitate din regiunea N-V se
înregistrează în Maramureş, fiind de doar 68,9% faţă de media naţională de 100% ;
această valoare se află într-o scădere importantă faţă de perioada anterioară 1998-2000
aflându-se în apropierea pragurilor atinse în judeţele sărace ale ţării.
La formarea valorii adăugate brute pe ramuri de activitate pentru anul 2001 din
total preţuri curente industria prelucrătoare are cea mai mare valoare dintre toate ramurile
economiei regionale. Industria prelucrătoare concentrează aproximativ 25% din valoarea
adăugată brută pe anul 2001, în creştere relativă şi absolută faţă de anii anteriori.
Deşi turismul aduce doar o contribuţie relativ modestă totuţi este într-o creştere ca
pondere între ramurile de activitate regionale – locul 9 în anul 2001 faţă de locul 11 în
anul 2000.
In plan teritorial pentru anul 2001 pentru ramura de activitate agricultură, jud.
Bihor este pe primul loc la formarea VAB, urmat de Cluj şi Maramureş. Nu acelaşi lucru
se întâmplă pentru industria prelucrătoare unde poziţiile sunt inversate [ jud. Cluj , Bihor,
Satu-Mare].
46
Numărul firmelor din regiune şi judeţ Numărul firmelor înregistrate din industrie, comerţ şi servicii din regiunea Nord-
Vest era de 7077 la finele anului 2001. Dinamica acestora se plasează pe o tendinţă
puternic descrescătoare [numărul de firme s-a redus cu 4,7 mii].
Din datele prezentate sintetic mai sus, reiese o creştere spectaculoasă a numărului
de Societăţi cu Răspundere Limitată înregistrate în anul 2003 în judeţul nostru, ceea ce
indică o relansare economică certă care va avea implicaţii asupra gradului de ocupare a
forţei de muncă.
La nivelul regiunii, judeţul Maramureş înregistrează un număr de firme active
important; judeţele de la coada clasamentului care concentrează cea mai mică capacitate
antreprenorială fiind judeţele Bistriţa-Năsăud şi Sălaj.
Structura firmelor după tipuri de activitate Dintre firmele active în 2002, în ceea ce priveşte tipul activităţii CAEN [v. Anexa
nr. 2], la nivelul regiunii NV, majoritatea îşi desfăşurau activitatea în comerţ [51,3], pe
locul doi plasându-se, la distanţă mare, industria prelucrătoare [18,2%], urmată de
activităţile de tranzacţii imobiliare [9,3%].
Pe judeţe, cea mai mare pondere a firmelor active în comerţ se înregistrează în
Bihor [59,8%, cu 8,5 puncte procentuale peste medie], iar cea mai mică în Bistriţa-
Năsăud (48,7%, cu 2,6 puncte procentuale sub medie). În industria prelucrătoare cea mai
mare pondere a firmelor active o găsim în Maramureş [24%, cu 5,8 puncte procentuale
peste medie], iar cea mai mică în Bihor [13,9%, cu 4,3 puncte procentuale sub medie].
Activitatea de tranzacţii imobiliare este mai bine reprezentată în Cluj [13,4%, cu 4,1
puncte procentuale peste medie], iar activitatea de transport, depozitare şi comunicaţii
este cel mai bine reprezentată în Sălaj [9,9% din numărul de firme, cu 2,3 puncte
procentuale peste medie].
Dinamica firmelor cu capital străin În ceea ce priveşte dinamica firmelor cu capital străin la nivelul regiunii Nord-
Vest, se poate spune că aceasta a fost fluctuantă, înregistrând un minim în perioada 1995-
1996, după care numărul lor reîncepe să crească, tendinţa general fiind de uşoară creştere
[Sursa: INS, Statistica teritorială, 2005].
Structura economică sectorială Cifra de afaceri regională a fost de 2658998 mld. lei în anul 2002. Ramurile
economice care au cea mai mare pondere la formarea cifrei de afaceri în regiune la
nivelul anului 2002 sunt în ordine: Comerţul cu ridicata - 40,7% contribuie la formarea
CA cu 2,36% peste media naţională; Industria prelucrătoare-35,4% a doua ramură ca
importanţă la nivel regional Transport, depozitare şi comunicaţii - 7,36%, Construcţii -
5,55 % la formarea cifrei de afaceri regionale. Cifra de afaceri în industria extractivă
relevă faptul că aceasta a deţinut 2,3% din cea totală. Pe ansamblu industria prelucrătoare
a înregistrat creşteri ajungând în anul 2002 să ocupe o pondere importantă în industria
regională cu o pondere de 35,4%. Principalele activităţi din industria prelucrătoare au
fost: industria alimentară şi de băuturi, maşini şi echipamente, produse textile, prelucrarea
lemnului, celuloza, hârtie şi produse din hârtie, pielărie şi încălţăminte.[v. Anexa III
figura 1].
Industria prelucrătoare concentrează cea mai mare parte a bunurilor supuse
exportului – ind. confecţiilor, ind. de mobilă. Această industrie poate fi considerată ca o
47
industrie de specializare a regiunii având o pondere de peste 1/3 din cifra de afaceri
regională şi peste media naţională de 31,9%. Tot în anul 2003, ponderea activităţii
sectorului energie electrică şi termică, gaze şi apă a fost de 4,9% menţinându-se
procentual sub valoarea de la nivel naţional de 8,2% - aici înregistrându-se cea mai mare
diferenţă de -3,24% la formarea CA.
O pondere la fel de importantă o are sectorul comerţului care generează 40% din
cifra de afaceri regională. Surprinde aportul redus pe care îl are turismul la formarea CA -
1% fiind considerat un procent nesatisfăcător şi mult prea puţin faţă de ceea ce aduce
turismul în economia ţărilor din vecinătate.
Investiţiile străine
Dinamica investiţiilor străine se plasează pe un trend crescător, în perioada 1998-
2001, după care are loc o reducere semnificativă între 2002 şi 2003.
Pe judeţe, numărul de firme cu capital străin au crescut în toate judeţele. În ceea
ce priveşte volumul capitalului străin subscris, acesta a crescut semnificativ în Cluj
[355.6 mld. lei] şi aproape nesemnificativ în Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu-Mare şi
Sălaj şi se reduce semnificativ în Bihor [cu 107 mld. Lei].
Exporturile
Conform datelor oferite de INS, analiza a exporturilor Regiunii Nord-Vest pune în
evidenta o specializare în domeniul următoarelor produse:
- bunuri de consum: mobilier;
- maşini şi echipamente;
- bunuri ale industriei uşoare: tricotaje, încălţăminte. [v. Anexa III Figura 2].
Cele mai importante produse de export sunt cele de încălţăminte, articole de
îmbrăcăminte [industria textilă] şi tricotaje, articolele de mobilier, maşini, aparate şi
articole de lemn. Deşi importantă ca ramură economică, industria produce puţin către
export, dar totuşi volumul este în creştere în anul 2003 comparativ cu anii anteriori. Este
semnificativ faptul că ramurile economice care furnizează marea parte a produselor
pentru export şi care oferă o specializare funcţională a regiunii - industria uşoara
[încălţăminte, îmbrăcăminte, textile], industria bunurilor de consum [mobilier],
industria de maşini şi echipamente, înregistrează creşteri importante în perioada
2001-2003, ocupând mare parte din volumul total al exportului regional. In perioada 2001-2003 se constată că anumite sectoare au avut creşteri
spectaculoase în privinţa volumului exporturilor. Astfel, ramuri ca agricultura, industria
materialelor plastice sau industria producătoare de maşini au cunoscut creşteri de peste 10
ori fiind de aşteptat ca acest trend să se continue în perioadele următoare. Motorul
exporturilor în Regiunea Nord-Vest îl reprezintă judeţul Bihor, în vreme ce judeţul
Bistriţa-Năsăud, predominant rural, participă foarte puţin la ansamblul exporturilor
Regiunii. Alături de Bihor o pondere importantă o au judeţele Cluj şi Satu-Mare.
Specializarea regională In România nu se constată încă o specializare foarte puternică la nivel de sectoare
economice. Conform analizei indicelui de specializare funcţională regiunea nord-vest este
subspecializată în sectorul serviciilor- având un indice de 95 comparativ cu regiunile
Bucureşti-Ilfov [107] şi sud-est [103].
48
Dimpotrivă, pe sectorul serviciilor, Nord - Vestul, Centrul şi Vestul deţin o serie
de întreprinderi industriale aflate peste media naţională, cu indici economici locali de 130
în Centru, 125 în Nord-vest, 120 în Vest. Regiunile Bucureşti sunt specializate în
construcţii, în timp ce regiunea sud are un indice mai mare pe agricol, regiunea nord-
vest având un indice mai slab.
Astfel pe baza indicelui de specializare, Regiunea Nord-Vest are avantaje
comparative pe anumite sectoare ale economiei[v. Anexa IV]
Evoluţii economice viitoare
Previziunile de creştere economică la nivel de Regiune Nord-Vest sunt optimiste
pentru următorii ani. Astfel, conform scenariului elaborat de Institutul Naţional de
Cercetare Ştiinţifică, ratele medii proiectate de creştere economică sunt pozitive pe toate
activităţile economice, atât pentru sectorul terţiar care înregistrează rate mai mari –în
activităţi cum ar fi hoteluri şi restaurante, transporturi, comerţ cât şi în industrie. Aflate
pe un trend ascendent ramuri ca agricultura sau industria vor creşte ca urmare a sporului
de productivitate. Cel mai probabil scenariu de evoluţie a sectoarelor economice pentru
Regiunea Nord-Vest în perioada 2007-2013 arată rate medii anuale proiectate mari de
creştere a PIB pentru agricultură, hoteluri şi restaurante, industrie prelucrătoare, transport
şi comunicaţii care este dublată de o creştere a ratei medii a productivităţii muncii.
De remarcat ca sectorul hotelurilor şi restaurantelor are prognozată o rată de
creştere proiectată de peste medie de 5,8 % în intervalul analizat; acest lucru va fi
determinat de investiţiile în infrastructura de turism, cât şi în cea de afaceri având ca
efect direct un impact asupra forţei de muncă, ce va fi angrenată în domeniu. In sfera
serviciilor şi activităţile legate de serviciile de învăţământ [în special superior] vor
înregistra creşteri importante de până la 3,6%.
Aşa cum se observa din tabelul din Anexa evoluţii importante vor avea loc şi în
sectoarele primar şi secundar. Astfel, sectorul agricol va creşte cu 3,0% în perioada
analizată pe fondul noilor pieţe de desfacere şi a schimbărilor de structură [determinate
de o creştere a productivităţii muncii importantă]; totuşi, acest sector va înregistra scăderi
ale forţei de muncă de aproximativ -1,5 % anual. Un alt sector care va avea o creştere
susţinută va fi cel al industriei prelucrătoare; ramuri ca industria alimentară sau industria
confecţiilor îşi continuă creşterea chiar dacă mai lentă decât a economiei pe ansamblu;
totuşi, datorită eliminării barierelor vamale sau a dislocării industriei lohn ponderea pe
care o ocupa acest sector se poate diminua.
Pe baza datelor economice prezentate precum şi a strategiei de dezvoltare
regionale au fost identificate ca având un potenţial de creştere important şi avantaje
competitive la nivel regional următoarele:
Sectoare de susţinere - în dezvoltarea cărora sunt interesate mai multe judeţe ale
Regiunii, existând condiţii favorabile pentru a construi competenţe specifice ale Regiunii
Nord-Vest şi pentru a asigura avantaje competitive în competiţia pe plan naţional şi
global:
1. IT&C,
2. Învăţământ superior şi cercetare,
3. Turism,
4. Agricultura,
5. Industria alimentara si a bunurilor de consum [mobilă şi confecţii],
6. Industria de maşini şi echipamente.
49
Sectoare de menţinere -aceste sectoare au o pondere ridicată a ocupării,
asigurând suportul economic pentru zone importante: Industria metalurgică, Industria
cauciucului. Există de asemenea un număr important de ramuri care-şi păstrează pe
termen mediu şi lung locul în economia regionala: comerţul are o pondere mare la
formarea Cifrei de Afaceri Regională, având aproape 50% din totalul CA Regiunii Nord-
Vest.
2.1.4 Concluzii generale reliefate din analizele incluse în PRAI şi PLAI
Indicatori demografici privind educaţia Dimensionarea reţelei şcolare va trebui să ţină seama de previziunile pe termen
mediu şi lung ale evoluţiei populaţiei de vârstă şcolară în diferitele judeţe ale regiunii.
Este necesară susţinerea în continuare a învăţământului la toate nivelurile în limba
maternă.
Atenţie deosebită se va da creşterii accesului la educaţie a elevilor de etnie rromă
şi a creşterii şanselor acestora de integrare pe piaţa muncii. De asemenea este necesară
implicarea unor mediatori comunitari pentru a conştientiza populaţia rromani de
necesitatea de a-şi şcolariza copiii, asigurarea manualelor şi a cadrelor didactice
specializate. Sunt necesare investiţii în infrastructura clădirilor, o majoritate covârşitoare
nu dispun de amenajări speciale pentru accesul persoanelor cu deficienţe.
Indicatori demografici privind sistemul TVET Trecerea la finanţarea per capita, prin descentralizarea financiară şi a deciziei de
personal, va avea consecinţe negative asupra bugetului alocat unităţilor de învăţământ cu
clase cu număr mic de elevi.
In învăţământul TVET un număr mai mare de elevi pe cadru didactic, va permite
efectuarea orelor de laborator şi instruire practică pe grupe, având ca efect creşterea
calităţii procesului educaţional, participarea profesorilor ingineri şi a maiştrilor la cursuri
postuniversitare, respectiv şcoli postliceale, în specializări deficitare, o mai bună
colaborare cu universităţile pentru o mai bună corelare a specializărilor cu cererea de pe
piaţa muncii.
Procesul educaţional Creşterea capacităţii de orientare şi consiliere a elevilor rămâne o prioritate la
nivelul regiunii. Nu este suficientă creşterea numărului de profesori consilieri, ci acţiunile
realizate de către aceştia trebuie să determine modificări în comportamentul elevilor,
privind opţiunea pentru carieră.
Rezultatele acestei situaţii se regăsesc atât în amonte de sistemul TVET - într-o
optare relativ redusă pentru şcolile de arte şi meserii în rândul elevilor claselor a VIII-a,
cât şi în aval – nu toţi absolvenţii îşi găsesc locuri de muncă potrivite specializarii lor
[acesta e cazul mai ales al persoanelor cu nevoi speciale, care, în lipsa unei consilieri
adecvate, nu îşi valorifică potenţialul pe piaţa forţei de muncă].
Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, în particular în
TVET sunt mici. Implicarea agenţilor economici [sursa ISJ-urile din judeţe] nu se face
resimţită suficient la elaborarea CDL, a planurilor de şcolarizare, la dotarea cu resurse
materiale a unităţilor de învăţământ, în general la susţinerea unităţilor de învăţământ prin
parteneriate reale, eficiente.
50
Menţinerea deciziei de angajare a personalului didactic la nivel supracentralizat
[repartizare computerizată] afectează de asemenea procesul educaţional în general,
unităţii de învăţământ nu îi revine nici un rol în acest proces. Generalizarea experienţei
din judeţele pilot, va diminua în viitori ani acest neajuns.
Oferta TVET trebuie să fie prezentată elevilor din perspectiva ieşirilor din
sistem [orice elev care doreşte să studieze poate finaliza cursurile liceale prin cele două
rute de profesionalizare] şi nu a intrărilor [liceu şi învățământ profesional] ceea ce
contribuie la scăderea atractivităţii rutei de profesionalizare progresivă, în condiţiile în
care proiecţiile privind profilul dezirabil al resurselor umane în perspectiva anului
2020 este corelat cu un nivel educaţional ridicat [ISCED 3].
Infrastructura educaţională Cu excepţia unităţilor de învăţământ care au fost cuprinse în programul Phare-
VET 9405 şi unităţile de învăţământ care sunt cuprinse în programele Phare multianuale,
unităţile şcolare din regiune nu au realizat dotări semnificative în ultimii ani în atelierele
şcoală şi în cabinetele de specialitatesau cu sprijinul agenţilor economici locali.
Este necesară implicarea comunităţii locale, a agenţilor economici, participare în
proiecte, pentru realizarea unei baze materiale corespunzătoare în unităţile de învăţământ
TVET. Deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară
creşterea numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea
accesului elevilor şi cadrelor didactice la internet şi utilizarea calculatorului în procesul
educaţional.
EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI
Au fost analizate priorităţile şi obiectivele, acţiunile şi indicatorii specifici şi a
fost făcută aprecierea progresului în baza datelor înregistrate în situaţia la finalizarea
PLAI 2007-2013, până la semestrul I din anul şcolar 2008-2009. Privind în ansamblu
progresul înregistrat în implementarea PLAI se poate observa un progres bun, au fost
înregistrate diferenţe în sens pozitiv pentru majoritatea Obiectivelor din cadrul
Priorităţilor la data de februarie 2009 când a fost realizată monitorizarea faţă de situaţia la
finalizarea PLAI 2008.
PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacitatii de management in învăţământul
profesional si tehnic
Obiectivul: Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a CLDPS
Concluzii: In anuil scolar 2010-2011 membri ai CLDPS au realizat actiuni de consiliere a
unitatilor IPT din judet in vederea intocmirii si monitorizarii PAS
Obiectivul: Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării acesteia
Concluzii: S-a restructurat reţeaua şcolară prin reducerea numărului de şcoli de arte şi
meserii sau a numărului de clase acolo unde există elevi puţini sau nu au agenţi
aconomici
Obiectivul: Formarea în domeniul managerial a directorilor unitatilor de învăţământ din
judeţ
Concluzii: Cursurile de formare manageriale urmate de managerii din judeţ sunt cursuri
de Master de Management educaţional organizate de Universitatea „Vasile Goldiş”
PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea
calităţii în TVET)
Obiectivul: Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai buna adaptare a ofertei
educaţionale la specificul pieţei muncii
51
Concluzii: Nu s-au realizat proiecte pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul
pieţei muncii, dar s-au realizat multe parteneriate.
PRIORITATEA 4: Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională
pentru elevi şi adulţi
Obiectivul: Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor si diriginţilor cu privire la
orientarea carierei profesionale a elevilor
Concluzii: Toţi consilierii şi diriginţii din judeţ au fost formaţi
Obiectivul: Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare pentru asistenţa
clienţilor (elevi, diriginţi, părinţi)
Concluzii: Toţi profesorii consilieri au fost formaţi
Obiectivul: Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psiho-pedagogică (cu materiale
informative privind reţeaua şcolara, profile ocupaţionale, baterii de teste de aptitudini
etc.)
Concluzii: Peste 30% din numărul total de şcoli au fost dotate cu cabinete psiho-
pedagogice la nivelul standardelor
PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin
realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane (si prin
accesarea FSE)
Obiectivul: Iniţierea şi sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET
pentru dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi
Concluzii: Profesorii de specialitate din şcolile TVET din m s-au format toţi pentru
educaţia adulţilor
Recomandările sunt date pentru fiecare obiectiv în parte şi se regăsesc în fişa de
monitorizare la nivel de prioritate şi obiectiv. În principal ele se referă la:
Continuarea procesului de restructurare a reţelei şcolare în conformitate cu cerinţele
pieţei muncii şi crearea în mediul rural de centre care să şcolarizeze elevii din
bazinele învecinate;
Creşterea nivelului profesional al managerilor prin perfecţionarea lor continuă;
Activităţi de consiliere a elevilor în vederea promovării nivelelor ridicate de calificare,
funcţie de particularităţile locale şi zonale
Autorizarea tuturor unităţilor de învăţământ TVET, ca furnizoare de formare pentru
educaţia adulţilor şi depunerea de proiecte finanţate din FSE ( Axa 2 DM 2.3)
Depunerea, de către ISJ la următorul apel, de proiecte pe AXA 2, DM 2.1 pentru
elaborarea CDL şi formarea CLDPS pentru avizare;
Realizarea de proiecte privind inserţia absolvenţilor de către CJRAE la nivelul
judeţului;
Atragerea de noi parteneri sociali şi adaptarea ofertei educaţionale;
Continuarea procesului de accesare de fonduri structurale care să permită dotarea şi
modernizarea şcolilor conform cerinţelor UE
Monitorizarea impactului formării în activitatea cadrelor didactice la nivelul
conducerilor de şcoli;
Participarea profesorilor consilieri la cursuri privind orientarea şcolară şi profesională
în raport cu tendinţele pieţei muncii
Realizarea de proiecte din FSE pentru dotarea cabinetelor de asistenţă
psihopedagogică.
Creşterea numărului de participanţi la stagii de formare cu agenţi economici şi
reconversie profesională
Participarea profesorilor la cursuri de formare ca formatori şi corelarea ofertelor
52
universitare la posibilităţile financiare ale cadrelor didactice;
Implicarea financiară a CCD-urilor în procesul de perfecţionare a cadrelor didactice
privind si educaţia antreprenorială, pentru sprijin financiar
Creşterea şi diversificarea ofertei universităţilor prin program autorizat privind
prefecţionarea la 5 ani, modulul de specialitate pentru profesori ingineri şi maiştri
instructori
Continuarea consilierii elevilor cu CES şi a părinţilor privind integrarea in
învăţământul de masă;
Atragerea agenţilor economici în procesul de modernizare/adaptare a condiţiilor
(cabinete, grupuri sanitare, etc) din şcoli, pentru persoanele cu handicap
PRIORITATEA 7: Monitorizarea insertiei absolventilor IPT pe piata muncii
Obiectivul: Cresterea numarului de absolventi care se angajeaza
Concluzii: Membrii CLDPS care s-u intalnit cuagenti economici care au contracte de
parteneriat scoli IPT au sugerat acostora oportunitatea angajarii absolventilor care au
desfasurat practica in cadrul acestor societati comerciale
REFERITOR LA ORAȘUL VIȘEU DE SUS:
1.DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC SI DEMOGRAFIC
a). Mediul economic nu este prea generos prin numărul mic şi structura agenţilor
economici cu capital privat :
Totalul agenţilor economici :20 din care :
- 80%în domeniul servicii
- 20/% in constructii
b). Populaţia orașul Vișeu de Sus este de 1610 locuitori (51,4 % femei, 48,6 % bărbaţi).
Judeţul Maramureş are o populaţie de 511.093locuitori.
c). Sporul natural al populaţiei în general este pozitiv ceea ce permite prognozarea
creşterii tineretului şcolar, chiar dacă într-un ritm foarte lent. La nivelul judeţului se
înregistrează un spor uşor negativ.
d). Rata de natalitate a scăzut începând cu anul 1990.
e). Rata de mortalitate infantilă se situează la nivele medii
f). Efectele celor mai sus se vor resimţi în schimbarea ponderilor între diferite
contingente de vârstă. Apare fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.
g). Distribuţia populaţiei active pe ramuri este :
- în agricultura 85,8 %
- în comerţ : 3,1 %
- în construcţii : 6,7 %
- în învăţământ : 5,1 %
53
- alte 1 ,3%
h). Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul de toate gradele este de peste 500
Personalul didactic angrenat în activitatea de învăţământ este de peste 40.
i). Judeţul Maramureş şi orașul Vișeu de Sus se confruntă şi cu fenomenul (ce ia
amploare) de plecare cu contracte de muncă în străinătate. În comuna acest fenomen este
pregnant în special în rândurile populaţiei masculine. Această situaţie se manifestă
deosebit de pregnant în profilul construcţii şi lucrări publice, dar şi în altele.
j). Judeţul Maramureş si se caracterizează prin faptul că populaţia de vârstă şcolară
(inclusiv peste 15 ani) este ridicată chiar dacă în general (la nivelul Regiunii Nord Vest)
este în scădere.
La nivelul judeţului Maramureş analiza populaţiei de vârstă preşcolara si şcolară scoate în evidenţă următoarele aspecte :
în intervalul 2001- 2011 populaţia şcolară a judeţului a scăzut cu aproximativ 20%
populaţia şcolară în mediul urban depăşeşte cu mult cea din mediul rural (în 2010,
populatia şcolară din mediul urban era dublă faţă de cea din mediul ruralra în
mediul urban)
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0
2000/2001 2002/2003 2004/2005 2006/2007 2008/2009 2010/2011
Evolutia populatiei scolare in procente in judetul Maramures
total populaţie şcolară
M
F
urban*
rural*
2. DIN PUNCT DE VEDERE AL EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII
a). Baza materială a învăţământului din Vișeu de Sus este formată din:
- 35 săli de clasă
- 2 laboratoare
- 2 atelier şcolar
54
b). Întrucât se prognozează creşterea semnificativă în mai multe domenii de activitate
(prelucrarea lemnului, alimentație publică și turism, etc.) este de presupus creşterea
semnificativă a nevoilor şi în domeniul lucrărilor publice – construcţii. În domeniul
construcţiilor – nevoile şi competenţele previzionate sunte legate în special de
reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor existente pentru a
corespunde nevoilor şi standardelor de calitate (tehnologii noi pentru structuri de
rezizenţă, finisaje moderne, tâmplărie PVC şi aluminiu etc.).
c). Factorii interesaţi în formarea profesională sunt agenţii economici din domeniul
serviciilor, iar aşteptările lor se îndreaptă, în special, spre nivelul 2 şi 3 de pregătire, fără
să necesite cheltuieli suplimentare pentru recalificări sau perfecţionări în vederea
dobândirii de noi competenţe (după angajare).
d). La nivelul Judeţului Maramureş în domeniul lucrărilor publice nu mai sunt alţi
furnizori de formare profesională (iniţiali sau continuă).
e). Şcoala are în prezent ca parteneri 3 agenţi economici care sunt colaboratori în
atingerea obiectivelor (ţintelor) stabilite.
Prognozăm creşterea numărului partenerilor în special agenţi economici, datorită cererii
tot mai mari de forţă de muncă calificată în domeniul serviciilor..
3.DIN PUNCT DE VEDERE A FINANŢĂRII
a). Atitudine pozitivă din partea Consiliului local şi al Primăriei faţă de nevoile şcolii, ce
s-a manifestat prin asigurarea la nivelul solicitărilor, a resurselor financiare.
b).Asigurarea unor resurse financiare atrase în baza unor parteneriate cu părinţii (donaţii),
cu agenţi economici, etc.
c). Atragerea de resurse financiare pentru dezvoltare din surse externe pe baze de proiecte
(programe).
55
2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN
2.2.1 Predare- învăţare
Situaţia la învăţătură la sfârşitul anului şcolar 2012-2013 se prezintă
astfel:
Nivel de
învăţământ
Cu situaţia
neîncheiată
Corigenţi % promovabilitate
La un
obiect
La două obiecte La trei sau mai
multe obiecte
Învăţământ
primar
- - - Inscriși268 /264 /repetenți 4
98,50%
Învăţământ
gimnazial
- - 3 262/ 253/repetenți 9
96,56%
Liceu zi tehnic
- - - 67/60/ repetenți 7
89,55%
Liceu zi servicii
71/57/repetenți 14
80,28%
Invățământ
prof
15/1/13/ abandon 1
86,66%
Numărul mediilor generale peste 7 se prezintă astfel:
Nivel de învăţământ Medii generale între :
7 – 7,99 8 – 8,99 9 – 10
Gimnaziu 29 29 32
Liceu zi 35 34 6
Total 79 74 38
Participare la educaţie [facilităţi acordate elevilor]
În România, dreptul la educaţie pentru toţi copiii şi tinerii, indiferent de origine
socială sau etnică, de sex sau apartenenţă religioasă, precum şi gratuitatea învăţământului
de stat sunt garantate prin Constituţie.
Burse elevi: pe motiv de boală 10, pe bază de venit pe membru de familie 10.
Programul „Euro 200”:
Programul a fost lansat de Guvernul României pentru acordarea unui ajutor financiar
în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare:
Anul Număr cereri
depuse
Număr cereri
avizate favorabil
Număr bonuri
valorificate
Număr bonuri
nevalorificate
2012– 2013 1
1 1 -
56
Programul „Bani de liceu”:
Anul Număr dosare
depuse
Număr dosare
avizate favorabil
Număr contestaţii Număr contestaţii
avizate favorabil
2012– 2013 56
56 - -
Fenomenul abandonului şcolar [considerăm aici elevii retraşi] la nivelul şcolii
noastre este permanent monitorizat şi se încearcă reducerea lui substanţială, chiar dacă nu
putem elimina direct cauzele abandonului şcolar.
O oglindă a abandonului şcolar înregistrat în anul şcolar precedent este redată în
continuare:
An şcolar 2012- 2013
Treapta / nivelul de
învăţământ
Număr de elevi
înscrişi
Abandon şcolar /
retraşi
Cauze
Liceal
IX-XII
138 -
Invățămînt prof 15 1
TOTAL 138 -
2.2.2. Resurse şi materiale de învăţare
S-au facut demersurile necesare pentru autorizaţia sanitară
Amenajarea şi dotarea cu mobilier a unui cabinet de informatică
Începerea amenajării unei salide studiu/sedinte
S-au reamenajat directiunea, secretariatul şi contabilitatea şcolii
S-au executat lucrări de igienizare si modernizare la Liceul Tehnologic
S-au efectuat lucrări de reamenajare la grupurile sociale pentru elevi din toate
locaţiile amintite mai sus
S-au înlocuit uşile , geamurile, instalatia electrica din clădirea şcolii generale,
îmbunătăţindu-se astfel confortul elevilor
S-au executat lucrări de zugrăvire în majoritatea claselor din toate locatiile Liceului
Tehnologic
2.2.3 Succesele elevilor
Olimpiada scolara judeteana – Limba romana -premiul II – Danci Ștefania clasa a VIII –a B
-premiul II – Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D
- premiul II – Rad Andra Gabriela clasa a V –a D
-premiul III – Riskovics Karla Beatrice clasa a V –a D
-premiul III – Machedon Alexandrina clasa a V –a D
57
- mențuine – Cornea Cristina Elena clasa a VIII –a D
- mențuine – Ganea Alice Alexandra clasa a VI –a D
Olimpiada scolara judeteana – Limba germană
- premiul I Szedlak Jessica clasa a VIII –a D
- premiul II – Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D
Olimpiada scolara națională – Limba germană
Olah Paula Denisa clasa a VIII –a D (8, 30)
Szedlak Jessica clasa a VIII –a D (7, 50)
Olimpiada scolara judeteana – Matematică
-premiul II – Danci Ștefania clasa a VIII –a B
- premiul II – Domboș Iulia clasa a VI –a D
-premiul II – Iusco Lorena clasa a VI –a A
-premiul II- Olah Paula clasa a IV –a D
-premiul III – Cosma Daria clasa a IV –a A
-premiul III – Mihalca Grigore clasa a IV –a A
-premiul III – Chira Alexandra clasa a IV –a A
- mențuine – Opriș Adonis clasa a IV –a A
Olimpiada scolara judeteana – Religie
-premiul III – Bercsuc Bogdan clasa a VI –a A
Olimpiada națională a sportului școlar-tenis de masă
- locul I Tomoiagă Tudor clasa a VIII –a B
- locul II Masniță Miruna clasa a IV –a D
Atletism tetratlon atletic școlar băieți etapa județeană locul I Baia-Mare
Echipa băieți: Andreica Alexandru, Rad Andrei, Roman Alexandru, Șimon Cosmin,
Tomoiagă Andrei
Atletism tetratlon atletic școlar băieți etapa de zonă locul IV Oradea
Echipa baieti: Andreica Alexandru, Rad Andrei, Roman Alexandru, Șimon Cosmin,
Tomoiagă Andrei
Atletism tetratlon atletic școlar fete etapa județeană locul II Baia-Mare
Echipa fete: Andreica Andreea, Barany Patricia, Giurgi Roxana, Fărâmă Roxana,
Melniciuc Daniela Concurs interjudețean de matematică „Tinere speranțe”
- mențiune Iusco Lorena Clasa a V-a A
Concurs județean de matematică „Micii matematicieni”
- premiul III – Mihalca Grigore clasa a IV –a A
Concurs Plus_Minus poezie
- mențuine – Urda Crina clasa a VI –a A
- mențuine – Iusco Lorena clasa a V –a A
Concurs internațional „ Cangurul matematic”
Proba baraj: Domboș David clasa a V –a D
Marincat Antonia clasa a V –a D
Varga Tudor clasa a VI-a D
Concurs internațional „ Cangurul lingvist”
-Locul I Urda Luca clasa a IV-a D
Concurs național „Smart”
Proba baraj: Toth Clara clasa a III-a B
Tomoiagă Alberto clasa a III-a B
Tomoiagă Laurențiu clasa a II-a B
58
Andreica Anamaria clasa a III-a A
Opriș Adonis clasa a III-a A
Urda Luca clasa a IV –a D
Concurs național de creație literară și artistico-plastică„Ferestre spre lumină”
- locul I Rus Damian, Pop Maria, Scopeț Daniela,Toth Clara clasa a III –a B
Concurs național de evaluare în educație „Constantin Năstăsescu”
-Locul I Iusco Lorena clasa a V-a A
-Locul I Dombos Iulia clasa a VI-a D
- Locul I Opriș Andreas clasa a VI-a A
- Locul I Urda Crina clasa a VI-a A
- Locul I Balea Denisa clasa a VII-a A
- Locul I Hortzos Călin clasa I D
- Locul I Opriș Andreas clasa a VI-a A
- Locul I Opriș Adonis clasa a IV-a A
- Locul I Chira Alexandra clasa a IV-a A
- Locul I Oncsa Maria clasa a IV-a A
- Locul I Olah Raluca clasa a IV-a D
- Locul I Burlacu Alexandra clasa a IV-a A
59
Resurse
Umane
Elevi Părinţi
Profesori
PPrriioorriittăăţţii aallee
ppoolliittiicciiii
eedduuccaaţţiioonnaallee
pprriivviinndd
aaccttiivviittăăţţiillee
eexxttrraaşşccoollaarree
şşii
eexxttrraaccuurrrriiccuullaarree
Calitate, implicare activă
Colaborare
ISJMM, ONG-
uri, Primăria
Vișeu de Sus
Diversitatea componentelor
educative
Tinereţea
Unitatea
Rădăcinile
Iniţiativa
Speranţa
Munca
IMPLICARE, RESPONSABILIZARE, CREATIVITATE
SUCCES
60
2.3.4 ACTIVITATI EXTRASCOLARE SI EXTRACURRICULARE
PLANUL MANAGERIAL privind activităţile cu caracter extraşcolar şi
extracurricular pentru anul şcolar 2013 - 2014 este fundamentat pe:
Obiectivele strategice ale MEN pentru perioada 2014-2020;
Alinierea la Strategia managerială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş
pentru perioada 2013-2014 şi are în vedere următoarele priorităţi ale politicii
educaţionale a MEN:
Obiectivele generale
Reconsiderarea rolului, prestigiului şi statutului cadrului didactic;
Respectarea hotărârilor judecătoreşti privind drepturile salariale ale
profesorilor;
Creşterea performanţei şcolare;
Asigurarea siguranţei în şcoli;
Asigurarea unui management al unităţilor de învăţământ şi al clasei în scopul
realizării unui climat educaţional normal;
Asigurarea de şanse egale în vederea accesului tututor copiilor la educaţie;
Asigurarea calificării tinerilor la finalizarea fiecărei forme de învăţământ
astfel încât aceştia să poată fi preluaţi de piaţa muncii;
Corelarea sistemului de învăţământ cu piaţa muncii;
Alocarea resurselor financiare, materiale şi umane necesare;
Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educaţional şi mediul
economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene;
Dezvoltarea unei relaţii de parteneriat cu piaţa muncii;
Definirea portofoliului educaţional drept criteriu fundamental de promovare în
carieră;
Stimularea initiaţivelor societăţii civile pentru promovarea voluntariatului.
Argument
Aceste activităţi au drept scop realizarea unui demers educativ aplicabil noilor
cerinţe ale reformei, demersurile educaţionale vizând dezvoltarea personalităţii
elevilor, impunându-se participarea activă, conştientă şi responsabilă a acestora în
propria formare.
Complexitatea finalităţilor educaţionale presupune îmbinarea orelor de dirigenţie
cu activităţile educative extraşcolare, depăşind cadrul limitat la educaţia teoretică şi
tehnologică.
Accentul se pune pe implicarea activă a elevilor în programe cu caracter educativ,
cultural şi de divertisment, având în vedere faptul că perspectivele şi şansele de
progres şi emancipare ale unei naţiuni depind, într-o foarte mare măsură, de
configuraţia, pregătirea, calitatea şi randamentul factorului motor esenţial în dinamica
socioculturală şi economică: resursa umană.
Protecţia României în viitor prin prisma tendinţelor de evoluţie manifestate în
61
plan global şi regional, precum şi prin anticiparea şi pregătirea etapelor de dezvoltare
necesare integrării ţării noastre în structurile politice, economice şi strategice la nivel
european şi euro-atlantic, trebuie construită pornind de la capacitatea resursei umane
de a realiza toate aceste premise, la modul concret, rolul predominant revenind
educaţiei complexe primite în şcoală.
Idealul educaţional Idealul educaţional al acestor activităţi se aliniază celui propus de MEN, vizând
dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea
personalităţii autonome şi creative.
Activităţile educative extracurriculare vin ca o completare a educaţiei formale din
trunchiul comun, sprijinind inserarea facilă şi flexibilă a fiecărui individ în
comunitate.
Activităţile cu caracter extraşcolar si extracurricular şi relaţii sistemice
comunitare
Implicarea membrilor comunităţii în viaţa şcolară se poate dovedi benefică pentru
viitorii absolvenţi ai anumitor trepte de şcolarizare. Contactul nemijlocit al elevilor cu
angajatori, manageri ai unităţilor şcolare de toate tipurile [economice, culturale, de
servicii, etc.], cu angajaţi reprezentativi pentru anumite domenii profesionale se dovedesc
experienţe de comunicare interpersonală utile pentru toţi “actorii” de pe piaţa muncii:
angajatori şi viitori solicitanţi de locuri de muncă.
Elevul este prins într-o reţea de tipul parteneriatului social, în cadrul căreia cele
mai semnificative legături le are cu comunitatea locală [familie, şcoală, primărie, poliţie],
prin reprezentanţii săi. Atâta vreme cât aceştia îl vor considera o persoană imatură,
intervenţiile lor vor fi la nivel superficial. Reala apreciere a adolescentului ar însemna
conceperea unor proiecte de colaborare autentică, de exploatare a disponibilităţilor
multiple ale generaţiei tinere, în vederea armonizării discursului democratic al adulţilor
învestiţi cu autoritate.
Implicarea elevilor de la diferite niveluri şi forme de şcolarizare în elaborarea şi
derularea planurilor comunitare ar aduce la acelaşi numitor comun cererea şi oferta de
studiu, de petrecere a timpului liber, de pregătire pentru viaţa profesională, de învăţare
socială.
Mijloacele de informare în masă, purtătoare ale informaţiei între factorii interesaţi
de educarea tinerei generaţii, sunt responsabile de calitatea şi relevanţa mesajelor
transmise spre uzul public. Odată conectate la circuitul informaţiei, toate instituţiile
interesate au obligaţia de a contribui la îmbogăţirea spectrului de cunoaştere a realităţii si
dinamicii educaţionale şi ocupaţionale.
Instituţia noastră şcolară îşi propune prin acţiunile sale cu caracter extraşcolar şi
extracurricular să reorganizeze şi să intensifice flexibilitatea abordării componentei
educative şi responsabilizarea elevilor în propria formare prin dezvoltarea activităţilor de
relaţionare socială şi formarea conduitei participative la viaţa socială. În acest sens, s-au
întreprins o serie de activităţi şi acţiuni în parteneriat cu comunitatea locală, încercându-
se aplicarea unei paradigme moderne în procesul educativ care să promoveze valorile
reale din rândul elevilor şi să încurajeze contribuţia specifică a acestora astfel încât să
focalizeze atenţia societăţii civile. Se impune astfel diversificarea actului educaţional
bazat, în general, pe monopolul instituţional al scolii şi facilitarea contactului viitorilor
adulţi cu alte medii sociale, pentru îndepărtarea angoasei de necunoscutul vietii.
62
Reorganizarea şi creşterea flexibilităţii abordării componentei educative şi responsabilizarea
elevilor în propria formare
Obiective specifice:
1 Dezvoltarea activităţilor de relaţionare socială şi formarea conduitei participative la viaţa
socială
2 Adaptabilitatea, flexibilitatea, maleabilitatea - trăsături importante ale tânărului mileniului 3
3 Dezvoltarea capacităţilor de valorizare maximă a potenţialului propriu şi dezvoltarea
capacităţii decizionale
4 Cunoaşterea şi respectarea valorilor fundamentale ale societăţii democratice
5 Dezvoltarea deprinderilor de management al timpului şi folosirea eficientă a timpului liber
Programul activităţilor şcolare şi extraşcolare anul școlar 2013-2014
coordonator programe si proiecte educative, prof. Olah Elvira
OBIECTIVE ACTIVITĂŢI EDUCATIVE DATA
RESURSE UMANE
ŞI
INSTITUŢIONALE
Prof. şi diriginţii îşi
propun:
- să cunoască obiectivele
urmărite pe parcursul
anului şcolar
1. Studiul programului managerial
anual
2. Proiectarea planului de activităţi
educative anual, semestrial
Sept-oct
2013
Diriginţii
Consilier educativ
- să cunoască grupul de
elevi cu care lucrează, să
formeze şi să dezvolte
capacităţile de
identificare şi
soluţionare a nevoilor de
grup, să formeze
atitudinea responsabilă
şi iniţiativa elevilor
3. Observarea situaţiei la învăţătură
a elevilor
4. Contactul permanent cu elevii şi
problemele acestora
5. Colaborarea cu colectivul de
profesori ai clasei şi cu familia
Oct 2013
Permanent
Periodic
Diriginţii
Consilier educativ
- să se implice în
activităţi de educaţie
alternativă, să formeze
şi să dezvolte
creativitatea elevilor şi
spiritul de obsevaţie
asupra realităţilor
exterioare şi interioare
6. Demararea unor proiecte şi
parteneriate şi continuarea celor
începute în anii precedenţi
Sept.
2013-
iunie 2014
Consilier educativ
Echipele de proiect
- să dezvolte capacităţi
de autocunoaştere,
competiţie, cooperare,
solidaritate
7. Organizarea şi desfăşurarea unor
activităţi referitoare la
componentele educaţionale
Permanent
Conform
planificări
lor
Diriginţii
Consilier educativ
- să dezvolte la elevi 8. Desfăşurarea activităţilor Conform Diriginţii
63
interesul pentru starea
de sănătate personală şi
colectivă, a igienei
clasei, locuinţei, etc
educative cu tematica adecvată planificări
lor
- să formeze criteriile,
metodele şi tehnicile de
planificare a vieţii
personale şi a timpului
liber
9. Ziua Porţilor Deschise
10. Organizare şi participare la
festivaluri, simpozioane, sesiuni de
referate şi comunicări
11. Serbări şcolare
12. Participare la activitati
educative inscrise in Calendarul de
activitati al MECT si ISJMM
Periodic
Diriginţii
Profesorii
Consilier educativ
- să conştientizeze elevii
asupra câtorva
modalităţi de organizare
a timpului liber
13. Clubul de lectură
14. Realizarea revistei ,,Porţi spre
cunoaştere’’
Periodic
Iunie 2013
Profesorii
organizatori
Consilier educativ
- să implice elevii în
activităţi de educaţie
alternativă
15. Realizarea si intretinerea site-
ului liceului 2013-2014 Echipa desemnata
- să implice elevii în
activităţi de educaţie
alternativă
16. Organizarea activităţilor în
săptămâna ,,Şcoala altfel’’
Aprilie
2013
Profesorii
Diriginţii
- să implice elevii în
activităţi de educaţie
alternativă
17. Încheierea unor parteneriate
educative şi stabilirea
responsabilităţilor în cadrul
echipelor de proiect
Periodic
Consilier educativ
Diriginţii
Directorii
-să implice elevii în
activităţi de educaţie
alternativă
18. Organizarea de proiecte
educative şcolare şi extraşcolare în
parteneriat cu Consiliul elevilor,
Comitetele de părinţi, reprezentanţi
ai comunităţii locale
Periodic
Consilier educativ
Diriginţii
- să conştientizeze elevii
asupra câtorva
modalităţi de organizare
a timpului liber
19. Excursii, vizite, spectacole de
teatru, prezentări de carte
Conform
planificări
lor
Diriginţii
- să stimuleze elevii
pentru afirmarea şi
valorizarea personală în
vederea
autoperfecţionării
continue
20. Olimpiade şi concursuri şcolare Periodic Profesorii
organizatori
-să sprijine elevii în
activităţile lor de
instruire
21. Analiza situaţiei la învăţătură
22. Colaborarea permanentă cu
profesorii şi diriginţii
23. Colaborarea cu părinţii
Permanent Diriginţii
Consilier educativ
- să analizeze periodic
frecvenţa şi disciplina
elevilor
24. Informarea permanentă asupra
frecvenţei
25. Informarea părinţilor asupra
Periodic
Diriginţii
Consilier educativ
64
situaţiei şcolare
- să organizeze şedinţe
cu părinţii, cu comitetele
de părinţi pe clase
26. Colaborarea cu părinţii pt
problemele gospodăreşti ale clasei
şi şcolii
Periodic Diriginţii
- să îndrume elevii spre
acţiunile de consiliere
individuală şi de grup
organizată la cabinetul
de consiliere
psihopedagogică al
şcolii
- să colaboreze cu
coordonatorul de
programe şi proiecte
27. Colaborarea prof. diriginţi cu
Comisia de disciplină, consilierul
educativ, discutarea cazurilor
problemă în consiliul profesoral
28. Completarea şi menţinerea la zi
a dosarelor de dirigenţie
Permanent
Diriginţii
Consilier educativ
Comisia de disciplină
Alte programe locale, naţionale şi internaţionale în care se implică şcoala :Junior Achievement, Competiţii sportive
[prin Direcţia Judeţeană de Sport], Alege Viaţa! [campanie antidrog], olimpiade şi concursuri şcolare
2.2.5 ANALIZA SWOT
65
PUNCTE TARI
Resurse materiale şi umane - Realizarea în procent de 100% a planului de şcolarizare
- Încadrarea în proportie de 90/%cu personal didactic
calificat
- Dispunem de 16 săli de clasă, laboratoare şi cabinete
- Toate lucrările de reparaţii şi întreţinere s-au efectuat cu
ajutorul personalului de intretinere si a parintilor
- Dotarea unui cabinet de informatică cu echipament I.T.
prin programul S.E.I.
- Atragerea de venituri extrabugetare prin sponsorizari
- Introducerea accesului la Internet la nivelui fiecărei
catedre
Calitatea procesului de predare – învăţare
- Responsabilitate şi competenţă din partea
personalului didactic pentru însuşirea şi aplicarea
corectă a planului cadru şi a curriculelor
- Alegerea atentă şi competentă a manualelor şcolare
- Proiectarea activităţilor de predare – învăţare în condiţii
foarte bune la majoritatea catedrelor
- Elaborarea curriculum-ului la D.Ş. şi C.D.L.
- Folosirea metodelor activ – participative
- Organizarea unor activităţi de pregătire suplimentară
pentru pregătirea Testelor Nationale
- Rezultate foarte bune la olimpiade şi concursuri pe
meserii la faza naţională
Management
- Utilizarea rapoartelor de analiză şi autoevaluare
- Gestionarea corespunzătoare a conflictelor din cadrul
şcolii: elev-elev; elev-profesor; profesor-părinte
- Strategie adecvată pentru dezvoltarea şcolii
- Monitorizarea rezultatelor şi evaluării sunt folosite la
întocmirea planurilor de acţiune pe termen lung şi scurt
şi a planului de dezvoltare al şcolii
- Încheierea de parteneriate cu agenţi economici, Camera
de Comerţ şi Industrie, Primărie, Cluburi Sportive
-
- Acţiuni de popularizare a şcolii (pliante, întâlniri cu
elevii, profesorii din şcolile generale)
PUNCTE SLABE
Resurse materiale şi umane
- Dotarea insuficientă cu mobilier
- Lipsa unui atelier de instruire pentru servicii
Fond de carte insuficient
- Slaba dotare a atelierelor cu S.D.V-uri
- Procentaj relativ mare de elevi ce manifestă dezinteres faţă de
şcoală
Calitatea procesului de predare – învăţare
- Unii elevi nu ating standardele de performanţă
- Aplicarea încă în mică măsură a învăţării centrate pe elev
- Diversificare insuficientă a metodelor de evaluare
- Dezvoltarea sistemului de evidenţă a progresului elevului pe
perioada şcolarizării
- Elaborarea instrumentelor de evaluare complexe şi
diversificate
Management
- Abordarea comună în evaluare
- Nerealizări în ceea ce priveşte participarea la programe de
finanţare (Comenius, Leonardo da Vinci, Socrates)
- Dezvoltarea insuficientă a mijloacelor de comunicare cu
părinţii
OPORTUNITĂŢI - Valorificarea valenţelor parneteriatelor cu diferiţi agenţi
economici
- Stabilirea regulamentului de utilizare a noului laborator
de informatică
- Conştientizarea cadrelor didactice în legătură cu
indicatorii de bună practică în raport cu instrumentele
de evaluare şi proiectul de dezvoltare al şcolii
- Analiza strategiilor de ameliorare a comportamentului
în clasă şi în afara clasei
- Revizuirea regulamentului şcolar de ordine interioară
- Implementarea unui “program de sprijin în învăţare”
- Eficientizarea comitetului de părinţi prin implicarea
unui număr mare de părinţi în activităţile
extracurriculare
- Publicitatea şi popularizarea rezultatelor individuale
foarte bune ale elevilor şi ale şcolii în oferta
educaţională
PERICOLE
- Tendinţele unor elevi spre distrugere
- Continuarea subfinanţării învăţământului
- Abandonul şcolar datorită înrăutăţirii condiţiilor materiale ale
populaţiei şcolare
- Lipsa motivaţiei pentru continuarea studiilor.
- Salarizare non stimulatoare pentru personalul din învăţământ
66
2.2.6.Aspecte ale procesului de dezvoltare
Una dintre cele mai importante ţinte urmărite de ţara noastră de la integrarea ei în Uniunea
Europeană este trecerea de la o economie centralizată la o economie de piaţă.
Din acest punct de vedere este important ca şcoala să-şi analizeze cu atenţie rolul şi poziţia
strategică urmărind aspecte precum:
1 corelarea ofertă - nevoi de formare
2 orientarea şi informarea în carieră
3 reabilitarea infrastructurii
4 competenţele profesionale şi resursele umane
5 parteneriatele
6 şansele egale pentru tineri.
Autoevaluarea activităţii şcolii a relevat faptul că priorităţile în dezvoltarea învăţământului
profesional şi tehnic, identificate la nivel regional şi local, au constituit ţinte strategice pentru şcoala
noastră, necesitând dezvoltarea în continuare, dar a scos în evidenţă şi unele probleme:
1 starea infrastructurii spaţiilor şcolare – inadaptarea acestora la cerinţele derulării procesului
instructiv -educativ în sistemul TVET;
2 dotarea laboratoarelor - cabinetelor nu este adaptată în totalitate noilor cerinţe;
3 necesitatea îmbunătăţirii aspectului punctelor de informare din şcoală
4 în vederea îmbunătăţirii procesului instructiv-educativ este necesară participarea unui număr cât
mai mare de cadre didactice la acţiuni de formare;
5 îmbunătăţirea performanţei şcolare
Au fost identificate priorităţi noi ale şcolii pentru perioada următoare, care necesită stabilirea de
obiective şi acţiuni prin Planul de Acţiune al Şcolii.
Principalele aspecte care necesită dezvoltare în perioada următoare, în şcoala noastră, pot fi grupate
astfel:
1. Priorităţi regionale şi locale stabilite prin ţintele strategice, atinse prin planurile operaţionale din
perioada 2014-2020 care necesită dezvoltare în continuare până în 2025;
Dezvoltarea bazei didactico-materiale şi atragerea de resurse financiare;
Dezvoltarea parteneriatelor existente şi identificarea de noi parteneriate;
Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii prin asigurarea accesului la formarea continuă a
personalului didactic şi nedidactic, în funcţie de nevoile identificate;
2. Priorităţi identificate pentru intervalul 2014-2020:
Dezvoltarea profesională a resurselor umane
Dezvoltarea capacităţii de orientare şcolară şi profesională
Promovarea şcolii către orizonturile europene
Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii
Dezvoltarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente specifice pregătirii în TVET în concordanţă cu
standardele europene
67
2.2.7 Direcțiile prioritare ale Liceului Tehnologic Vișeu de Sus
PRIORTATEA 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE ORIENTARE
ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 1
Dezvoltarea competenţelor profesorilor consilieri (diriginţi) în utilizarea unor instrumente specifice,
cunoaşterea şi vehicularea informaţiilor certe despre lumea ocupaţiilor şi valorificarea fiecărei
discipline şcolare în această direcţie.
REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE) :
1. Pregătirea prin cursuri de formare a1 unui profesor consilier ca formator pentru diriginţii din
şcoală;
Orizont de timp : 2020
2. Îmbunătăţirea abilităţilor de consiliere şi orientare a diriginţilor prin forme de pregătire
diverse.
Orizont de timp : 2020
3. Elaborarea unor suporturi informaţionale necesare diriginţilor în activitatea de consiliere şi
orientare (5 materiale auxiliare pentru activitatea diriginţilor) .
Orizont de timp : 2020
4. Înbunătăţirea abilităţilor profesorilor de a valorifica mai eficient valenţele fiecărei discipline
în consilierea privind cariera (formarea competenţelor generale ). Cel puţin un suport
informaţional la nivelul fiecărei catedre.
Orizont de timp : 2020
5. Pregătirea a cel puţin 3 profesori ca formatori (consilieri) pentru educaţia (instruirea) adulţilor.
Orizont de timp:2020
6. Autorizarea școlii ca furnizor de pregătire profesională continuă pentru 2 calificări
profesionale
Orizont de timp : 2020
7. Program de promovare pentru dobândirea de competenţe şi abilităţi în 2 domenii.
Orizont de timp : 2020
PRIORITATEA NR. 2. DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI
ŞCOALĂ – COMUNITATE LOCALĂ
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 2
Formarea abilităţilor necesare pentru creşterea eficienţei lucrului în parteneraiat cu comunitatea
locală în vederea sprijinirii învăţământului profesional şi tehnic. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat la
nivel naţional şi internaţional.
REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE) :
1. Întărirea importanţei Liceului Tehnologic Vișeu de Sus
68
2. În perspectiva dezvoltării economice şi socio – culturale a orașului Vișeu de Sus şi a zonei se
va urmări ca filierele, profilurile, specializările (oferta curriculară - de şcolarizare) să
concorde cu nevoile locale de formare profesională, cel puţin la nivelul de 90 %;
Orizont de timp : 2020
3. Realizarea unor relaţii de parteneriat durabile (în baza unor acte juridice) cu următoarele
instituţii :
- AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ
MARAMUREŞ
- CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE MARAMUREŞ
- OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI
- DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ MARAMUREŞ
- DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL
CULTURAL NAŢIONAL
- DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE TINERET ŞI SPORT
- CONSORŢIILE REGIONALE
- COMITETUL LOCAL DE DEZVOLTARE A PARTENERIATULUI SOCIAL DE
FORMARE PROFESIONALĂ
- PRIMĂRIE
- SECȚIA DE POLIȚIE
- BISERICA
- AGENȚI ECONOMICI
Orizont de timp : 2020
4. Stabilirea a cel puţin 10 contracte (protocoale, parteneriate) durabile cu agenţi economici
reprezentativi pentru domeniul nostru de activitate din zonă pentru asigurarea condiţiilor de
desfăşurare a instruirii practice a elevilor şi angajarea absolvenţilor la finalizarea studiilor (în
proporţie de 90 %). Atragerea unor surse de la agenţi economici interesaţi pentru acordarea de
burse de studiu.
Orizont de timp : 2020
5. Atragerea unor agenţi economici în relaţii de parteneriat pentru sponsorizare cu materie primă
a atelierelor şcolare, pentru sponsorizare cu alimente a bucătăriei
Orizont de timp : 2020
6. Asigurarea desfăşurării activităţii de pregătire de specialitate (prin laborator tehnologic şi
instruire practică) prin baze proprii de instruire şi / sau prin relaţii de parteneriat astfel ca, cel
puţin 90 % din exigenţele curriculelor şi normativelor în vigoare să fie realizate.
Orizont de timp : 2020
7. Realizarea a cel puţin unei relaţii de parteneriat pe termen lung cu o unitate şcolară similară
din Germania sau Austria și a 4 relaţii de parteneriat cu şcoli similare din ţară .
Orizont de timp : 2020
69
PRIORITATEA NR. 3. CREŞTEREA ABILITĂŢILOR GENERALE ŞI
SPECIFICE . CREŞTEREA EFICIENŢEI ACTIVITĂŢII
DE PREDARE – ÎNVĂŢARE
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 3
Dezvoltarea competenţelor specifice, de comunicare (inclusiv într-o limbă străină), dezvoltarea
gândirii critice (creatoare), abilităţi antreprenoriale şi manageriale, dezvoltarea spiritului de echipă, a
abilităţilor manageriale a timpului şi de management de proiect, conduită civică.
REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)
1. Cel puţin 90 % dintre absolvenţii şcolii vor obţine un loc de muncă în primul an de absolvire
şi le vor putea menţine minimum un an de la angajare sau se vor integra într-o treaptă
superioară de şcolarizare.
Orizont de timp : 2020
2. Rata de promovabilitate pe an şcolar va fi în creştere de la an la an şi va fi cel puţin egală cu
rata medie de promovabilitate la nivel judeţean.
3. Rata medie de repetenţie se va reduce de la an la an şi va fi sub rata medie pe judeţ.
4. Ponderea elevilor participanţi la examenele de finalizare ale cursurilor (bacalaureat, atestat şi
examen de absolvire) va fi de cel puţin de 85 % în fiecare an şcolar.
5. Ponderea elevilor prezenți care au promovat examenele de finalizare a cursurilor (examen de
bacalaureat, atestat, examen de absolvire şcoală profesională etc.) va fi de cel puţin de 80 %.
6. Se vor organiza fazele locale pentru toate concursurile şcolare pe discipline şi meserii.
Performanţele propuse vor fi :
- clasarea anuală a cel puţin unui elev între primii 20 din judeţ la toate disciplinele din ariile
curriculare limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţele naturii, om şi societate
- clasarea în primii 10 pe judeţ la cel puţin 2 meserii în fiecare an şcolar în cadrul concursurilor
pe meserii
- echipele de jocuri sportive vor obține cel puţin un titlu județean cu echipe ale altor școli din
județ
7. Se va monitoriza, în proporţie de cel puţin 90 % situaţia elevilor după absolvirea diferitelor
forme de învăţământ din cadrul şcolii
8. Frecvenţa medie pe şcoală se va cifra la 97 – 98 %
9. Ponderea elevilor cu note scăzute la purtare se va reduce de la an la an şi nu va fi mai mare de
4 – 5 %, iar a celor exmatriculaţi de 1 %
70
PRIORITATEA NR. 4. TRANSFER DE BUNE PRACTICI
ÎNBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ACTULUI DE
PREDARE – ÎNVĂŢARE
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 4
Înţelegerea temeinică a conceptului de învăţare centrată pe elev şi de a elabora strategii de
implementare a acestui concept. Cunoaşterea planurilor cadru de învăţământ, a standardelor de
pregătire, a curriculelor .
REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)
1. Identificarea unei game de cel puţin 5 strategii de predare la nivelul catedrelor
Orizont de timp : 2020
2. Identificarea stilurilor de învăţare la cel puţin 60 – 70 % dintre elevii unei clase
Orizont de timp : 2020
2. Elaborarea la nivelul fiecărei catedre a planurilor de lecţii şi a materialelor de studiu în funcţie de
stilurile de învăţare ale elevilor
Orizont de timp : 2020
3. Parcurgerea cursurilor de formare (grade didactice, cursuri de perfecţionare, dezvoltare de noi
competenţe etc.) de către cel puţin 70 % dintre profesori şi maiştri instructori.
Orizont de timp : 2020
4. Personalul didactic va dobândi în proporţie de 100 % abilităţi de utilizare a calculatorului în
activitatea de predare – învăţare.
Orizont de timp : 2020
5. Participarea profesorilor în proporţie de 100 % la toate întâlnirile metodice pe specialitate
Orizont de timp : 2020
6. Responsabilul comisiei metodice va efectua cel puţin o asistenţă / semestru la colegii de aceeaşi
specialitate sau altă specialitate.
Orizont de timp : 2020
7. Normele didactice vor fi acoperite cu personal didactic calificat în proporţie de 100 % .
Orizont de timp : 2020
8. Raportul elevi / cadru didactic va fi anual, în medie 12,5 – 14, în jurul mediei pe judeţ ( + / - 2 )
Orizont de timp : 2020
9. Toţi profesorii şi maiştri instructori se vor înscrie la examenele de obţinere a gradelor didactice în
cadrul termenelor prevăzute în metodologia în vigoare.
Orizont de timp : 2020
71
10. Personal didactic va participa la toate stagiile de perfecţionare didactică şi ştiinţifică prevăzute de
actele normative în vigoare.
Orizont de timp : 2020
11. Personal didactic cu performanţe în activitatea didactică şi ştiinţifică (masterat, doctorat, activităţi
susţinute în cadrul catedrelor de specialitate, publicaţii, elaborare de manuale, mijloace didactice
auxiliare, participări la sesiuni ştiinţifice etc.) va fi cel puţin 50 % din totalul personalului
Orizont de timp : 2020
12. Personalul didactic care îşi va continua activitatea în cadrul şcolii de la un an şcolar la altul va fi de
cel puţin 90 % din total (personal didactic titular şi cu normă de bază).
Orizont de timp : 2020
13. Personalul didactic auxiliar va fi calificat şi angajat conform legii în proporţie de 100 % acoperind
normativele în vigoare.
Orizont de timp : 2020
14. Personalul didactic va realiza planificările anuale şi semestriale conform reglementărilor în vigoare ,
în proporţie de 100 % va concepe şi va aplica un sistem coerent de evaluare, adoptând metode
alternative raportat la obiectivele generale şi specifice în conformitate cu standardele prevăzute în
curriculele naţionale.
Orizont de timp : 2020
15. Școala va proiecta şi va realiza programe coerente de activitate extraşcolară şi de interes comunitar în
toate domeniile de interes (educaţie sanitară, rutieră, pentru pace, democraţie, ecologică, cultural
artistică etc).
Orizont de timp : 2020
16. La evaluarea anuală personalul didactic va obţine o proporţie de cel puţin 80 % calificative “bine” şi
“foarte bine”.
Orizont de timp : 2020
17. Personalul didactic va elabora curricule pentru discipline opţionale care vor fi aprobate de
Inspectoratul Şcolar al Județului Maramureș în proporţie de 100 %.
Orizont de timp : 2020
18. Se va asigura în permanenţă existenţa planurilor de învăţământ, programelor şcolare, în proporţie de
100 % , iar a auxiliarelor curriculare în proporţie de cel puţin 90 % (manuale, caiete de lucru,
ghiduri, culegeri de probleme).
Orizont de timp : 2020
PRIORITATEA NR. 5. DEZVOLTAREA RESURSELOR
MATERIALE ALE SCOLII
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 5
Îmbunătăţirea condiţiilor oferite pentru desfăşurarea tuturor activităţilor din cadrul procesului
de învăţare – predare.
REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)
72
1. Organizarea de cabinete şi laboratoare de specialitate . La sfârşitul perioadei vor funcţiona 5
cabinete şi laboratoare de specialitate. Acoperire 100 %
Orizont de timp : 2020
2. Dotarea în proporţie de cel puţin 80 % cu mijloace de învăţământ prevăzute de normativele de
dotare minimală în vigoare pentru fiecare disciplină sau arie curriculară din planul de
învăţământ.
Orizont de timp : 2020
3. Asigurarea pentru cadrele didactice din școală a unui calculator performant şi a unei
imprimante.
Orizont de timp : 2020
4. Completarea laboratorului de informatică cu încă 10 calculatoare
Orizont de timp : 2020
5. Numărul elevilor / calculator va fi : 1 în cadrul orelor la gimnaziu/ liceu – curs zi
6. Numărul de schimburi în care va funcţiona şcoala pentru forma liceu – gimnaziu a fi 100 %
într-un schimb.
Orizont de timp : 2020
7. Școala va avea toate autorizațiile normative în vigoare în proporţie de 100 %.
Orizont de timp : 2020
8. Baza materială va avea asigurate toate condiţiile igienico – sanitare şi de protecţia muncii,
conform actelor normative în vigoare.
Orizont de timp : 2020
9. Mobilierul şcolar va fi înlocuit în proporţie de 80 % (în cabinete şi laboratoare) cu mobilier
care să respecte condiţiile ergonomice, astfel ca la sfârşitul perioadei în proporţie de 100 %
mobilierul din dotare să respecte aceste condiţii.
Orizont de timp : 2020
10. Biblioteca şcolară va fi dotată cu cel puţin 1500 titluri noi de carte, adecvate nivelului nostru
de învăţământ şi cu soft educaţional, conform normativelor în vigoare pentru evidenţa fluxului
de elevi. Biblioteca va fi dotată cu mobilier adecvat.
Orizont de timp : 2020
11. Se va asigura confortul termic corespunzător în toate clădirile şcolii (inclusiv sală de sport,
ateliere etc.) prin finalizarea lucrărilor propuse.
Orizont de timp : 2020
PRIORITATEA NR. 6. PREVENIREA ŞI REDUCEREA
ABANDONULUI ŞCOLAR
73
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 6
Reducerea numărului de elevi care nu obţin cel puţin nivelul 1 de calificare.
REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)
1. Elaborarea unor studii privind grupele de risc din punct de vedere al abandonului şcolar.
Orizont de timp : 2020
2. Elaborarea unor strategii de acţiune pe termen scurt şi mediu cu menirea de a asigura
tuturor celor care intră în şcoală o calificare la nivelul 1 cel puţin.
Orizont de timp : 2020
PRIORITATEA NR. 7. PROGNOZE SECTORIALE
PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 7
Cunoaşterea temeinică a pieţei muncii din zonă, a aşteptărilor agenţilor economici privind
competenţele absolvenţilor din sistemul învăţământului profesional şi tehnic, precum şi a aspiraţiilor
elevilor din învăţământul gimnazial. Cunoaşterea nevoilor comunităţii privind competenţe şi abilităţi noi
:
REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)
1. Bază de date cu prognoze sectoriale privind piaţa muncii din zonă şi la nivel naţional.
Orizont de timp : 2020
2. Bază de date privind evoluţia populaţiei şcolare, grupa de vârstă 15 – 19 ani.
Orizont de timp : 2020
3. Bază de date privind imaginea Liceului în comunitate
Orizont de timp : 2020
PRIORITATEA NR. 8. EFICIENTIZAREA REŢELEI ŞCOLARE
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 8
Realizarea planului de şcolarizare la nivelul aprobat şi în concordanţă cu tendinţele de dezvoltare
economico – socială a zonei
REZULTATE AŞTEPTATE (ŢINTE)
1. Nivelul optim de acoperire a tuturor claselor conform legislaţiei în vigoare.
Orizont de timp : 2020
2. Grad de absorbţie a absolvenţilor minim 90 % pe piaţa muncii şi în învăţământul superior.
Orizont de timp : 2020
74
PARTEA a III- a 3. PLANURILE OPERAŢIONALE
3.1 Priorităţile şcolii
3.2 Planul operaţional 1
PRIORITATEA : DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A RESURSELOR UMANE
Obiectiv: Creşterea calităţii procesului educaţional Ţinta-rezultate măsurabile pentru acest obiectiv:
- Număr de cadre didactice care au participat la cursuri de formare şi perfecţionare;
- Număr de cadre didactice care au promovat examenele pentru obţinerea gradelor didactice;
- Număr de cadre didactice care aplică în activitatea la clasă metodele de învăţare centrate pe elev;
- Număr de cadre didactice care au participat la activităţi metodico – ştiinţifice şi psihopedagogice;
- Număr de cadre didactice care au participat la sesiuni de comunicări, simpozioane şi schimburi de experienţă.
Context:
Sistemul de învăţământ este la ora actuală în continuă schimbare, cadrele didactice trebuie să se adapteze permanent, să contribuie la elaborarea
curriculum-ului, să găsească soluţii pentru schimbarea mentalităţii părinţilor, elevilor şi chiar a lor, să fie deschise la nou.
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului:
[Ce anume trebuie să
se întâmple?]
Rezultate aşteptate
[măsurabile]
Data
până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost Sursa de
finanţare
Participarea
profesorilor
la examenele pentru
acordarea gradelor
didactice
Număr de cadre didactice
care au participat la
examenele pentru
acordarea gradelor
didactice
Anual
Responsabilul cu
perfecţionarea
cadrelor didactice,
Secretarul unităţii
de învăţământ
ISJMM
Universităţi
Profesorii
interesaţi
Resurse de timp
Resurse financiare
Resurse materiale
Fonduri ale
MEN
Autofinanţare
Participarea cadrelor Nr. cadre didactice, care Periodic Director ISJMM Resurse de timp Fonduri
75
didactice la activităţi
metodico – ştiinţifice şi
psihopedagogice, la
nivelul şcolii sau pe
grupe de şcoli [comisii
metodice, arii
curriculare, consilii
profesorale cu temă,
consfătuiri ale
cadrelor didactice], în
scopul informării
cadrelor didactice cu
privire la noutăţile
curriculare, metodice,
de specialitate
şi legislative
au participat la activităţi
metodico – ştiinţifice şi
psihopedagogice
Director adjunct
Responsabili
comisii
Responsabili arii
curriculare
Responsabilul cu
perfecţionarea
cadrelor didactice
Unităţi de
învăţământ
Profesorii
interesaţi
Resurse materiale
bugetare
Participarea cadrelor
didactice la sesiuni
metodico – ştiinţifice
de comunicări,
simpozioane şi
schimburi de
experienţă, pe
probleme de
specialitate şi în
domeniul ştiinţelor
educaţiei
Nr. cadre didactice, care
au participat la sesiuni de
comunicări, simpozioane
şi schimburi de experienţă
Permanent Director
Responsabili arii
curriculare
Responsabilul cu
perfecţionarea
cadrelor didactice
ISJMM
Universităţi
CCD
Unităţi de
învăţământ
Profesorii
interesaţi
Resurse de timp
Resurse financiare
Resurse materiale
Fonduri ale
MEN
Autofinanţare
76
Planul operaţional 2
PRIORITATEA : DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ
Obiectiv: Dezvoltarea competenţelor profesorilor-consilieri în utilizarea unor instrumente specifice, vehicularea informaţiilor certe despre lumea
ocupaţiilor şi asigurarea echităţii sociale prin democratizarea permanentă a accesului la educaţie şi formare profesională, cât şi prin ameliorarea continuă
a utilizării resurselor umane de care dispune instituţia noastră şcolară
Ţinta:
Funcţionarea optimă a reţelei de orientare şi consiliere profesională organizată de şcoală;
Abilităţi îmbunătăţite şi suport informaţional mai relevant pentru profesorul consilier şi diriginţi în acordarea de consultanţă şi asistenţă pentru
orientare;
Informare şi documentare personală a profesorilor consilieri prin consultarea de profiluri ocupaţionale, lucrări de specialitate, firme de
orientare şcolară şi profesională, etc.
Informare şi educaţia pentru carieră desfăşurate sistematic în şcoală sau în cadrul orelor de activităţi extraşcolare;
Exersarea, în cadrul orelor de consiliere, a diferitelor rute de formare profesională iniţială sau simularea situaţiilor favorabile bunei integrări
profesionale.
Context:
Procesul de consiliere este asigurat respectând următorul traseu: profesori consilieri → diriginţi → elevi.
Pe acest traseu apar probleme în ambele puncte de transfer - atât profesorii consilieri, cât şi diriginţii nu dispun de suficiente informaţii / materiale despre
situaţia actuală a pieţei forţei de muncă / prognoze ale acesteia pe termen scurt, mediu şi lung şi abilităţi relevante pentru a asigura o formare
corespunzătoare nivelului imediat următor
Mijloacele utilizate până de curând în şcoală nu sunt perimate, ci trebuie supuse unui proces de adaptare, de adecvare la realitate, actualizate şi integrate
noilor conţinuturi ale învăţământului prevăzute de curriculum-ul naţional
Primele elemente de orientare şcolară şi profesională vor fi informaţii şi cunoştinţe simple, din mediul cunoscut elevului, constând şi în informarea
detaliată despre rutele şcolare posibile, niveluri de învăţământ, posibilităţi de continuare a pregătirii profesionale într-un ciclu superior. Acest tip de
punere în relaţie a obiectelor şcolare cu ulterioarele dezvoltării profesionale ale acestor domenii se pliază pe profilul şcolii noastre, educaţia pentru cariera
putând fi efectuată şi în cadrul orelor de consiliere şi în cele incluse în curriculum-ul şcolii, la aria curriculară Tehnologii, care pregăteşte specialişti în
domenii cerute de piaţa muncii. În acest caz, performanţele şcolare în anumite direcţii duc, cu o probabilitate mai mare, către anumite profesii şi
facilitează realizarea în carieră.
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului:
[Ce anume trebuie să se
întâmple?]
Rezultate aşteptate
[măsurabile]
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost Sursa
de
finanţa
re
Participare la cursuri de formare
a profesorilor consilieri privind
diriginţii beneficiari ai
cursului de formare
noiembrie
Consilier educativ
Olah Elvira
Casa Corpului Didactic
ISJ MM
Resurse
materiale
Autofin
anţare
77
orientarea carierei şi
implementarea noului
curriculum
[vor fi antrenati în
aceasta activitate toţi
diriginţii din cadrul
scolii
2020
-chestionare
-fişe de
autoevaluare
Resurse de
timp
Aplicarea competenţelor
dobândite în cadrul orelor de
consiliere
Elevi mai bine
informaţi în domeniul
orientării şcolare şi
profesionale
Iunie
2020
Prof. Olah Elvira
Toţi profesorii
consilieri
CCD, AJOFM Resurse
materiale
Autofin
anţare
profeso
ri
consilie
ri
Evaluarea gradului de dobândire
a competenţelor profesorilor
consilieri si a elevilor
Evaluarea
participanţilor la
cursurile de formare
vizând însuşirea
abilităţilor predate şi
evaluarea elevilor prin
teste de impact
Iunie
2020
Director
Responsabil CEAC
Consilier educativ
Profesori consilieri
Conslier scolar
Urda Monica
Resurse
materiale
-chestionare
Resurse de
timp
Autofin
anţare
78
Planul operaţional 3
PRIORITATEA : PROMOVAREA ŞCOLII CĂTRE ORIZONTURI ROMANESTI
Obiectiv: Creşterea eficienţei lucrului în parteneriat pentru sprijinirea învăţământului profesional şi orientarea dinamicã a întregului proces instructiv-
educaţional spre formarea unor absolvenţi de valoare, a căror pregătire să răspundă exigenţelor de pe piaţa muncii în U.E.
Ţinta: Stabilirea unei strategii în realizarea unui număr mai mare de parteneriate din Romania
Context:
- insuficienta susţinere a procesului de învăţământ prin intervenţiile partenerilor;
- implicarea personalului didactic în realizarea unor parteneriate locale sau regionale
- părinţii elevilor nu conştientizează rolul care le revine în asigurarea unui proces educaţional şcolar corespunzător
Acţiuni pentru
atingerea
obiectivului:
[Ce anume trebuie
să se întâmple?]
Rezultate aşteptate [măsurabile] Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana
/persoanele
responsabile
Parteneri Cost Sursa de
finanţare
Formarea echipelor
manageriale ale
proiectelor în curs şi
demararea înfiinţării
grupelor de elevi
participanţi
Număr de parteneriate funcţionale
la nivelul şcolii
Noiembrie
2020
Managerii
Prof. Ciolpan
Gabriela
Prof. ZavaczkiOtilia
Prof. Roșca Laura
Prof. Olah Elvira
Şcolile partenere
din Romania
(Sibiu, Suceava,
Cluj, Alba Iulia,
Bihor)
Resurse materiale
- rechizite
- calculatoare cu
acces la internet
Resurse de timp
Resurse umane:
profesori
coordonatori şi
elevi
Fonduri
proprii
Organizarea unor
schimburi de
Număr de contacte între elevii
implicaţi în proiect
Ianuarie 2020
Echipa managerială
a proiectelor
Scoli partenere Resurse materiale
- calculatoare
Sponsoriz
79
informaţii între elevii
implicaţi în proiect,
vizându-se elaborarea
unei agende de lucru
cu acces la
internet
Resurse de timp
Resurse umane:
profesori
coordonatori si
elevi
ari
Organizarea şi
derularea primei
întâlniri de lucru
[proiect şcolar
,,Tineri pentru tineri!)
Schimb de informaţii privind
domeniul de activitate al
proiectului, obstacolele
întâmpinate şi elaborarea unui
chestionar vizând potenţialele
dificultăţi
Martie 2014 Echipa managerială
a proiectului
Liceul Tehnologic
Vișeu de Sus
Resurse materiale
- calculatoare
cu acces la
internet
Resurse de timp
Resurse umane:
profesori
coordonatori si
elevi
Fonduri
proprii
80
Planul operaţional 4
PRIORITATEA: CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII OFERTEI EDUCAŢIONALE LA CERINŢELE PIEŢEI MUNCII
Obiectiv: Formarea continuă prin TVET şi dezvoltarea produselor educaţionale în parteneriat
Ţinta: Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulţi în concordanţă cu sectoarele economice prioritare judeţului Maramureş
Adaptarea serviciului educaţional din şcoală nevoilor economice şi sociale
Îmbunătăţirea ofertei de formare a competenţelor de înaltă calitate
Context:
Sistemul de învăţământ este în prezent în decalaj cu potenţialul de dezvoltare economică a regiunii.
Strategia educaţională nu este adaptată în suficientă măsură la dinamica pieţei.
Educaţia antreprenorială nu este încă percepută de către elevi, profesori şi părinţi ca o prioritate europeană.
Insuficienta susţinere a procesului de învăţământ prin intervenţiile partenerilor;
Implicarea personalului didactic in realizarea unor parteneriate locale sau internaţionale este redusă.
Acţiuni pentru
atingerea
obiectivului:
[Ce anume trebuie
să se întâmple?]
Rezultate aşteptate
[măsurabile]
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana
/persoanele
responsabile
Parteneri Cost Sursa de
finanţare
Un program de
practică a elevilor
extinsă la reţeaua de
turism judeţean
Număr de elevi pe nivel de studiu
cuprinşi în program.
Noiembrie
2020
Managerii
Maiştrii
Diriginţii
Agenţii economici
parteneri
Resurse de timp
Resurse umane:
profesori
coordonatori şi
elevi
Fonduri
proprii
Conceperea unei
Pagini WEB care
actualizează locurile,
calificările şi
cursurile oferite ca
servicii judeţului
Număr de cursuri de specialitate
martie 2020 Catedra de
informatică
ISJ Maramures
AJOFM
Prof. informatica
Resurse
materiale:
calculatoare cu
acces la internet
Fonduri
proprii
81
Planul operaţional 5
PRIORITATEA : Dezvoltarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente specifice pregătirii în VET în concordanţă cu standardele europene
Obiectiv: Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şcolii corespunzătoare cu echipamentele specifice profilului şcolii conform standardelor Uniunii
Europene
Ţinta: Amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de învăţământ
Context: Şcoala dispune de 2 corpuri de clădire; corpul A necesită reabilitare in continuare, iar corpul B este funcțional
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
Rezultate aşteptate
[măsurabile]
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana
/persoanele
responsabile
Parteneri Cost Sursa de
finanţare
Demararea unui proiect
de finanţare în vederea
realizării fațadei școlii
obiectiv de patrimoniu
Pregătirea documentaţiei necesare
solicitării finanţării
Decembrie
2020
Director
Responsabil
CEAC
MEN
ISJMM
Primăria Vișeu de
Sus
Uniunea
Europeană
Primăria Vișeu
de Sus
Realizarea unei anexe și
bucătării Structura GPP
nr. 2
Mapa cu documente necesare
demarării lucrărilor
Februarie
2020
Director
Director adjunct
Contabil şef
Administrator
patrimoniu
ISJ MM
Consiliul local
Fundația
Humanitäre
Unterstützung
Landkreis Cham
Germania
ISJ MM
Consiliul local
MEN
Constituirea unui grup
de lucru pentru
dezvoltarea bazei
didactico-materiale şi
atragerea de resurse
Din grupul de lucru face parte cel
puţin 1 reprezentant al fiecărei arii
curriculare
Decembrie
2020
Echipa
managerială
ISJMM
MEN
82
financiare
Identificarea
necesarului de
echipamente didactice
pentru fiecare nivel de
calificare
Lista de echipamente performante
pentru fiecare cabinet şi laborator
Decembrie
2020 Grupul de lucru
- -
Elaborarea proiectului
de dotare didactico-
materială a şcolii.
Identificarea surselor de procurare a
echipamentelor didactice
Ianuarie 2020 Grupul de lucru
Agenţi economici
ISJMM - -
83
3.2 Planul de şcolarizare pentru 2013-2014
NUMĂR DE CLASE PE SPECIALIZARI ŞI ANI DE STUDIU LICEU/
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL
NR.
DE
CLAS
E
AN DE STUDIU PROFIL/ SPECIALIZARE
1 IX A Tehnic/Produse fabricate din lemn
1 IX D Servicii/Tehnician în turism
1 X D Servicii/Tehnician în turism
1 X I A Tehnic/Produse fabricate din lemn –înv. profesional
1 XI D Servicii/Tehnician în turism
1 XII A Tehnic/Produse fabricate din lemn
1 XII D Servicii/Tehnician în turism
84
3.3 Planul de parteneriat
COMISIA DE PARTENERIATE
GRAFICUL ACŢIUNILOR DIN CADRUL
COMISIEI DE
PARTENERIATE
în anul şcolar 2013-2014
Obiective operaţionale:
- Consolidarea prestigiului Liceului Tehnologic Vișeu de Sus prin preocuparea constantã
ca instituţia să fie cunoscuta pe plan judetean si national .
- Orientarea dinamică a întregului proces instructiv-educaţional spre formarea unor
absolvenţi de valoare, a căror pregătire să răspundă exigenţelor actuale,
- Asigurarea în interiorul colegiului a unei atmosfere de muncã, seriozitate şi
responsabilitate faţă de misiunea de formare profesională şi educare a tinerilor, cărora să
le inducã şi motiveze aspiraţia spre performanţă profesională.
Obiective specifice:
- Pregătirea elevilor pentru piaţa muncii atât la nivel teoretic performant, cât şi la nivel
practic, prin depăşirea cadrului virtual şi simulativ al economiei de piaţă cu ajutorul unui
proiect ce vizează înfiinţarea unui laborator de Alimentaţie publică
-Asigurarea deschiderii absolvenţilor faţă de piaţa muncii din statele Uniunii Europene
prin trezirea conştiinţei de cetăţean european, prin încurajarea dezvoltării personale şi
profesionale la cel mai înalt nivel
Nr.
crt.
Acţiune Responsabil Termen
1. Alcătuirea echipelor manageriale ale
proiectelor propuse
Întocmirea deciziilor de numire a
echipelor
Director Ciolpan
Gabriela
Dir. adj. Zavaczki
Otilia
15 noiembrie, 2013
3 Organizarea unor schimburi de informaţii
între elevii implicaţi in proiecte, vizându-
se elaborarea unei agende de lucru
Echipa managerială a
proiectului
Ianuarie, 2014
4 Organizarea şi derularea întâlnirii de lucru Director
Echipa managerială a
Ianuarie, 2014
85
proiectului
6 Mobilitate de elevi în vederea schimbului
de experienţă cu școlile partenere
Director
Echipa managerială a
proiectului
Noiembrie, 2013
3.4 Planul de dezvoltare profesională a personalului
Formarea continuă a cadrelor didactice şi finanţarea acesteia se axează pe două
componente:
Formarea continuă prin grade didactice
Analiza în ceea ce priveşte formarea continuă prin grade didactice arată preocuparea
cadrelor didactice pentru obţinerea gradelor didactice.
Participarea cadrelor didactice la perfecţionarea periodică [o dată la 5 ani]
Se realizează în conformitate cu O.M.Ed.C. nr. 4796/2001 – privind organizarea şi
funcţionarea sistemului de perfecţionare periodică a personalului didactic, O.M.Ed.C. nr.
3553/2002, O.M.Ed.C. nr. 5398/2005 şi O.M.Ed.C. nr. 5655/2005, prin participarea la
diverse programe de perfecţionare acreditate, formare directori, precum şi alte modalităţi
de formare.
Sumele alocate formării continue se alocă prin bugetul fiecărui an şi ele diferă
de la un judeţ la altul. Ele constituie capitol bugetar separat şi este necesar ca
acestea să fie cunoscute, de către inspectorii cu dezvoltarea profesională pentru a
fi utilizate în scopul formării.
1. Formarea continuă:
Cadrele didactice şi -au demonstrat interesul în acest domeniu, participând la
diverse cursuri de formare.
În acest sens, se pot menţiona :
cursuri de formare organizate de ISJ şi CCD MM, cum ar fi:
Iniţiere utilizare calculator;
Utilizare AEL;
Consiliere şi orientare în carieră;
Managementul conflictului la nivelul clasei de elevi, etc.;
cursuri de formare pentru evaluatori de manuale;
cursuri de formare formatori pentru educaţia adulţilor ;
diverse cursuri postuniversitare de specializare, urmate de cadre didactice ale
unitatii, pentru dobândirea unei specializări suplimentare: spre exemplu: cursurile
de “AEL“, „Doctorat”, “Masterat“ din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare,
Babes Bolyai Cluj Napoca, Universitatea Oradea
86
2. Activitatea de perfecţionare
În cadrul scolii s-au desfăşurat următoarele tipuri de activităţi de perfecţionare:
activităţi la nivel de arii curriculare, Consfătuiri ale cadrelor didactice,
care au ca scop informarea cadrelor didactice cu privire la noutăţile
curriculare, metodice, de specialitate şi legislative;
consilii profesorale cu temă, dintre care amintim:
Asigurarea calităţii în educaţie şi constituirea Comisiei de
evaluare;
Elaborarea şi utilizarea materialelor de învăţare;
Elaborarea portofoliului profesorilor diriginţi;
De asemenea, în scopul perfecţionării, cadrele didactice ale scolii au fost şi sunt
implicate în :
activităţi de diseminare a seminariilor organizate prin Phare si CCD
Maramures
diverse cursuri master de perfecţionare, organizate de instituţii de
învăţământ superior :
cursurile “Management educaţional“-
colaborare in publicarea unor carti de specialitate:
învățători și profesori
Participarea la sesiuni de comunicări şi referate ştiinţifice:
învățători și profesori
87
PARTEA a IV- a
Consultare, monitorizare şi evaluare
4.1 Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS
În vederea elaborării PAS, au fost consultaţi următorii parteneri ai Liceul Tehnologic
Vișeu de Sus
- PRAI
- ISJ Maramureş
- PLAI
- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă
- reprezentanţi ai comunităţilor locale
Pentru mediul extern –martie-august 2013 - întâlniri şi discuţii: elevi, părinţi,
AJOFM, CJAPP, parteneri economici, parteneri sociali şi educaţionali, cadre didactice
ale şcolii, directori de şcoli generale.
Pentru mediul intern – aprilie-septembrie 2013
Statistici anuale ale şcolii, statistici examen bacalaureat, fişe de evaluare, teste de
evaluare iniţială, portofoliile profesorilor şi ale elevilor, rapoarte ale responsabililor
comisiilor metodice, fişe de asistenţe ale directorilor şi responsabililor comisiilor
metodice, programul Consiliului de Administraţie şi al directorilor de monitorizare a
activităţii din şcoală, sondaje părinţi-elevi, programul de formare continuă şi dezvoltare
profesională a personalului şcolii, rezultate la olimpiade şi concursuri şcolare, execuţia
bugetară 2013.
4.2 Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a PAS
Ţinând seama de faptul că instituţia responsabilă de elaborarea şi aplicarea PLAI
este ISJ Maramureş şi că PAS este derivat din PLAI, considerăm că monitorizarea şi
evaluarea PAS va fi de competenţa ISJ Maramureş şi se va realiza semestrial în baza fişei
de evaluare. O primă evaluare a PAS va fi realizată de către Consiliul de Administraţie al
Liceului Tehnologic, după care va fi supus aprobării Consiliului profesoral, Comisiei de
Asigurare a Calităţii, iar după ce vor fi făcute eventualele corecţii, va fi transmis ISJ
Maramureş.
Documentul va fi considerat adoptat şi va fi utilizat în şcoală.În principiu,
procesul de revizuire a PAS se va face anual şi presupune completarea descrierii
mediului economic şi educaţional cu date statistice noi şi ajustarea
previziunilor/prognozelor, precum şi regândirea ofertei curriculare în concordanţă cu
noile condiţii.
Monitorizarea PAS se va face de către Consiliul de Administraţie al Grupului
Şcolar Industrial Cavnic, iar evaluarea anuală se va realiza de către Inspectoratul Şcolar
al Judeţului Maramureş, prin inspectorul de specialitate - discipline tehnice.
În cadrul Liceului Tehnologic Vișeu de Sus, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea
PAS va fi coordonată de către directorul, prof. Ciolpan Gabriela- Letiția, conform
programului activităţii de monitorizare şi evaluare.
88
Programul activităţii de monitorizare şi evaluare
Acţiuni
monitorizate
Persoane responsabile Persoane implicate Frecvenţa
monitorizării şi
datele de analiză
Înregistrarea rezultatelor
Acţiunile pentru
Prioritatea 1
Director
Director adjunct
Responsabilul cu perfecţionarea
cadrelor didactice
Contabilul şef
Comisia de Asigurare a
Calităţii
Şefii de catedre
Trimestrial
Septembrie
Decembrie
Martie
Iulie
Procese verbale ale
întâlnirilor,
Raport de autoevaluare
Acţiunile pentru
Prioritatea 2
Director
Director adjunct
Coordonatorii PPE
Inspector Amelia Bănică
Şefii de catedre
Diriginţii
Preşedintele comitetului de
părinţi pe şcoală
Comisia de Asigurare a
Calităţii
Semestrial
Decembrie
Iunie
Procese verbale ale şedinţelor
de catedră
Dosarele coordonatorilor PPE
Acţiunile pentru
Prioritatea 3
Director
Director adjunct
Responsabilul Comisia Parteneriate
Comisia de Asigurare a
Calităţii
Şefii de catedre
Diriginţii
Anual
Convenţii pentru efectuarea
practicii
Acorduri de colaborare
Acorduri de parteneriat
Procese verbale ale întâlnirilor
Acţiunile pentru
Prioritatea 4
Director
Director adjunct
Responsabilul Comisia Curriculum
Comisia de Asigurare a
Calităţii
Şefii de catedre
Diriginţii
Anual
Procese verbale ale întâlnirilor
Înregistrări ale aprecierilor
primite
Acţiunile pentru
Prioritatea 5
Director
Director adjunct
Contabil şef
Administrator Patrimoniu
Comisia de Asigurare a
calităţii
Şefii de catedre
Diriginţii
Trimestrial
Octombrie
Decembrie
Martie
Iunie
Procese verbale ale întâlnirilor
Raport de autoevaluare,
Înregistrări privind necesarul
lucrărilor de reparaţii
Listele de echipamente
necesare
Vișeu de Sus octombrie 2013 Director, prof. Ciolpan Gabriela
90
CUPRINS
Partea 1 Contextul .........................................................................…………………………………….. pag. 4
1.1 Prezentarea unității de învățământ ..................……....……………………………………….. pag. 4
1.2 Viziune, Misiune, Ţinte şi Opţiuni strategice ………………………………………………… pag. 6
1.3 Indicatori de stare..........................................…………………………………………………… pag. 6
1.4 Priorităţi naţionale……………………………………………………………………………… pag. 20
1.5 Priorităţi, obiective şi ţinte regionale şi locale………………………………………………..... pag. 24
Partea a 2-a Analiza nevoilor
2.1.Analiza mediului extern
2.1.1. Aspecte demografice…………………………………………………………………………. pag. 34
2.1.2 Piaţa muncii…………………………………………………………………………………... pag. 37
2.1.3 Activitatea economică………………………………………………………………………... pag. 45
2.1.4 Concluzii generale reliefate din analizele incluse în PRAI şi PAS pag. 49
2.2. Analiza mediului intern
2.2.1. Predare-învăţare……………………………………………………………………………... pag. 55
2.2.2. Resurse şi materiale de învăţare…………………………………………………………… pag. 56
2.2.3Succesele elevilor……………………………………………………………………………….. pag. 56
2.2.4 Activitati extrascolare si extracurriculare....……………………………………………….. pag. 60
2.2.5 Analiza SWOT………………………………………………………………………............... pag. 64
2.2.6 Aspecte ale procesului de dezvoltare..……………..........................................……………..... pag. 66
2.2.7 Directiile prioritare ................................................................................................. ....................... pag.67
Partea a 3-a Planurile operaţionale 6.1 Acţiuni pentru şcoală:
3. 1. Priorităţile şcolii…………………………………………………………..………………….... pag. 74
3.2 Planul de şcolarizare 2013– 2014……………………………………………………………... pag. 83
3.3 Planul de parteneriat……………………………………………………………………………. pag. 84
3.4 Planul de dezvoltare profesională a personalului..................................................................... pag.85
Partea a 4-a Consultare, monitorizare şi revizuire.................................................................................. pag. 87
4.1 Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS................................................ pag. 87
4.2 Organizarea activităţilor de monitorizar, evaluare şi revizuire a PAS................................ pag. 88