Strategia Busteni Final Aprilie 2011

Strategia de turism a orasului Busteni - propunere

Pagina | 1


LISTA ABREVIERIADI Asociaie de Dezvoltare Intercomunitar AJOFM Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc AP Axa prioritara APL Administraia Public Local APM Agenia pentru Protecia Mediului BNR Banca Naional a Romniei CE Complex Energetic CJ Consiliul Judeean CNI Compania Naional de Investiii CSR Corporate Social Responsibility DJ Drum Judeean DMI Domeniu Major de Intervenie DN Drum Naional FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural GNM - Garda Naional de Mediu HG Hotrrea de Guvern IMM ntreprinderi Mici i Mijlocii MAPM - Ministerul Apelor i Proteciei Mediului (denumire veche) MDRT Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului ONG Organizaie Nonguvernamental OSC - Orientrile Strategice Comunitare OUG Ordonana de Urgen a Guvernului PND Planul Naional de Dezvoltare PNDR Programul Naional de Dezvoltare Rural PO Primria Oraului PO DCA Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative POR Programul Operaional Regional POS DRU Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS Mediu Programul Operaional Sectorial Mediu PUG Planul Urbanistic General SWOT Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats UAT Unitate Administrativ Teritorial UE Uniunea European

Pagina | 2


CUPRINSINTRODUCERE.......................................................................................................................5Contextul general privind elaborarea strategiei oraului Buteni............................................5 Obiectivul strategiei de dezvoltare locala durabila.................................................................6

1. PREZENTARE GENERAL A COMUNITII BUSTENI..............................................71.1. Poziie geografic i limite...............................................................................................7 1.2. Atestare documentar, mrturii ale evoluei comunitii..................................................7 1.3. Repere istorice ale dezvoltrii comunitii, evenimente politice i culturale.....................8 1.4. Oameni de seam.........................................................................................................10 1.4. Relieful..........................................................................................................................11 Geologia .............................................................................................................................11

Date geotehnice................................................................................................................131.5. Hidrografia i hidrogeologia..........................................................................................13

Reeaua hidrografic........................................................................................................13 Consideraii hidrografice i hidrogeologice.....................................................................131.6. Clima.............................................................................................................................14

2. CALITATEA MEDIULUI INCONJURATOR SI GESTIUNEA SURSELOR DE POLUARE...............................................................................................................................162.1. Calitatea aerului ambiental............................................................................................16 2.2. Schimbri climatice.......................................................................................................16 2.3. Apa...............................................................................................................................17 2.4. Solul..............................................................................................................................20 2.5. Deeuri.........................................................................................................................21 2.6. Biodiversitatea..............................................................................................................22

3. DEZVOLTAREA ECONOMICA.......................................................................................243.1. Activitatea economic n zona oraului Busteni - scurt istoric.......................................24 3.2. Economia local .........................................................................................................24 3.3. Structura ocupaional..................................................................................................26

4. TURISM..............................................................................................................................28 5. INFRASTRUCTURA..........................................................................................................315.1. Circulaie.......................................................................................................................31

6. DEZVOLTARE URBANA.................................................................................................35 7. DEZVOLTAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE...........................................377.1. Structura i disponibilul de resurse...............................................................................37 7.2. Politicile publice privind dezvoltarea ............................................................................38

7.3. Alimentarea cu ap...................................................................................................39 7.4. Canalizarea i epurarea apelor uzate menajere.........................................................40 7.5. Alimentarea cu energie electric...............................................................................41 7.6. Alimentarea cu energie termic................................................................................42 7.7. Alimentarea cu gaze naturale....................................................................................43 7.8. Gospodrie comunal (Deseuri) ..............................................................................437.9. Prioriti.........................................................................................................................43 7.10. Disfuncionaliti la nivelul localitii............................................................................44 7.11. Necesiti i opiuni ale populaiei...............................................................................44 7.12. Msuri n continuare...................................................................................................44

8. CULTURA, TINERET, SOCIETATE CIVILA.................................................................478.1. Scurt istoric al vieii sociale, culturale i tiinifice.........................................................47 8.2. Potenial cultural, religie................................................................................................47 8.3. Societatea civil ...........................................................................................................48

9. DEMOGRAFIE...................................................................................................................49 10. SERVICII SOCIALE.........................................................................................................53 11. SANATATE......................................................................................................................54Pagina | 3

Strategia de turism a orasului Busteni - propunere 12. NVTMNT, ACTIVITI SPORTIVE....................................................................55 13. COOPERARE REGIONALA...........................................................................................58 14. ANALIZA SWOT.............................................................................................................5914.1. Analiza Intern............................................................................................................59

Puncte tari........................................................................................................................59 Puncte slabe.....................................................................................................................6014.2. Analiza extern...........................................................................................................62

Oportunitati......................................................................................................................62 Riscuri..............................................................................................................................6314.3.Sinteza analizei SWOT................................................................................................64

15. STRATEGIA DE DEZVOLTARE...................................................................................6515.1. Viziunea......................................................................................................................65 Detalierea obiectivelor pe domenii Directii si masuri de implementare..............................67

16. PLAN DE MANAGEMENT AL IMPLEMENTARII STRATEGIEI..............................7116.1. ntrirea capacitii instituionale.................................................................................71 16.2. Potentialul de finantare a planului strategic ................................................................72 16.3. Portofoliu de proiecte prioritare (2011-2015)...............................................................72 16.4 Implementare i monitorizare, impactul implementarii strategiei..................................94 16.5. Coerena cu politicile existente.................................................................................101

17. METODOLOGIA DE ELABORARE A STRATEGIEI.................................................104 18. ANEXE............................................................................................................................106Anexa 1 Portofoliul complet al proiectelor selectate in cadrul strategiei............................107 Anexa 2 Ealonarea proiectelor prioritare (2011-2015) .....................................................138 Anexa 3 List note de referin..........................................................................................139

Pagina | 4


INTRODUCEREContextul general privind elaborarea strategiei oraului ButeniOraul Buteni este beneficiar al unui contract de finanare pentru proiectul Planificarea strategic, prghie de dezvoltare durabil i coerent a staiunii Buteni, prin Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative, Axa Prioritar 1 mbuntiri de structur i proces ale managementului ciclului de politici publice, domeniul de intervenitie 1.1 mbuntirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, operaiunea Strategii de dezvoltare local. Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative (PO DCA) este finanat din Fondul Social European i vizeaz dezvoltarea capacitii administrative, precum i sprijinirea eforturilor de modernizare a administraiei publice romneti - cod SMIS 12735. Obiectivul general al proiectului il constituie cresterea capacitatii de planificare strategica la nivel local, orizont 2015. Proiectul va contribui la o imbunatatire durabila a capacitatii administratiei publice din Romania, prin realizarea unor imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice si la dezvoltarea capacitatii de formulare a politicilor publice de a realiza o mai buna reglementare si planificare strategica, precum si de a dezvolta parteneriate inter-institutionale. Obiectivele specifice ale proiectului: Stabilirea liniilor de dezvoltare strategic a localitii Busteni; Identificarea i distribuirea eficient a resurselor financiare pentru implementarea proiectelor prevzute n planul de aciuni elaborat; mbuntirea eficienei i performanei funcionrii autoritii publice locale; Iniierea unui dialog ce vizeaz crearea de parteneriate la nivel instituional cu instituii similare; Diseminarea rezultatelor i constientizare public cu privire la importana planificrii strategice; Strategia este un document complex, elaborat printr-un larg parteneriat, care are la baz documentele de programare local, regional, naional i internaional: Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei; Planul de Dezvoltare a Regiunii 3 Sud Muntenia pentru perioada 2007 - 2013; Agenda Local 21; Documentele Cadru de Implementare ale Programelor Operaionale; Politica de Coeziune a Uniunii Europene, Orientrile Strategice Comunitare i acquis-ului comunitar; Alte strategii i documente locale, regionale i naionale relevante. Dezvoltarea local durabil nu nseamn, strict, doar un mediu mai curat, ci i o economie local stabila, cladit pe principii sntoase. n acest fel, dezvoltarea comunitii poate fi asigurat prin modul de gestionare, actual i viitor, al resurselor naturale, materiale, umane i informaionale. Dezvoltarea economiei locale nseamn deopotriv, creterea afacerilor, dezvoltarea investiiilor i concurenei, precum i ocuparea forei de munc i dezvoltarea abilitilor ocupaionale. Procesul de elaborare a strategiei locale de dezvoltare local are o dimensiune participativ i respect principiile dialogului, comunicrii i consultrii. n acelasi timp, rolul politicilor publice transpuse n cadrul documentului strategic este de a diminua efectele crizei economice i financiare actuale asupra capacitii administrative la nivelul administraiilor locale. De asemenea, obiectivele pe termen scurt precum i planul de msuri aferent fac referire direct la soluiile de diminuare a efectelor acestei crize.Pagina | 5

Strategia de turism a orasului Busteni - propunere Obiectivul strategiei de dezvoltare locala durabilaPrin intermediul strategiei de dezvoltare local a oraului Busteni se va urmrii dezvoltarea comunitii ntr-un mod controlat, abordnd cele trei dimensiuni ale conceptului dezvoltrii durabile i anume dimensiunea ecologic, dimensiunea economic i cea social, orientat spre mbuntirea continu a calitii vieii oamenilor i a relaiilor dintre ei n armonie cu mediul natural, bazndu-se pe studii i cercetari, precum i pe documentare de natur demografic, economic, statistic i de protecia mediului. Asadar, pentru a se defini i nainta propuneri concrete de dezvoltare durabil, s-a realizat, n primul rand, un diagnostic asupra cadrului socio-economic i al activitilor desfurate n cadrul comunitii Busteni. Au fost investigate 5 domenii de aciune strategic, acestea fiind interconectate i se sprijin reciproc: dezvoltare urban, infrastructur, energie i protecia mediului; dezvoltare economic i competitivitatea mediului de afaceri; resurse umane, inclusiv dezvoltare i protecie social, cultur, tineret, societate civil; turism i protejarea patrimoniului specific i al mediului natural administraia public i serviciile publice. Analiza situaiei actuale trebuie s fie ct mai realist, motiv pentru care colectarea datelor din teritoriu a fost efectuat n colaborare cu autoritatea local, instituiile locale i membrii comunitii locale. Prin intermediul acestor seturi integrate de informaii s-a determinat baza economic a localitii, s-au identificat resursele, s-a evaluat structura i nevoile pieei forei de munc, s-a stabili un profil al populaiei pe baza tendinelor demografice din ultimii ani i s-a evaluat starea de poluare a localitii. Strategia va contribui n mod direct la capacitatea administratiei Busteni de a formula i aplica politici publice care sa sprijine dezvoltarea economica i sociala a Comunitaii. De altfel, prin intemediul strategiei, administratia publica locala va detine un instrument de lucru eficient prin care sa-si aplice n mod controlat i structurat politicile publice.

Pagina | 6


1. PREZENTARE GENERAL A COMUNITII BUSTENICuvinte cheie: amplasare, origine i evoluie, repere n istorie, tradiii i cultur, relief, clim, sol i subsol, aer, ap, flor, faun, biodiversiate i arii protejate

1.1. Poziie geografic i limiteOrasul Busteni1 se afla in centrul tarii, in partea de Nord-Nord Vest a judetului Prahova si este format din orasul Busteni si localitatea apartinatoare Poiana Tapului. Este situat pe Valea Prahovei, avand o altitudine ce variaza intre un minim de 882 m si un maxim de 980 m fata de nivelul marii. Matematic, coordonatele geografice ale orasului sunt 45025 latitudine nordica si 25033 longitudine estica. Orasul face parte din Regiunea de Dezvoltare 3 Sud Muntenia si se afla la o distanta de 129 de km de Bucuresti, 75 km de Ploiesti, resedinta judetului Prahova si 37 km de Brasov. Vecinii sunt reprezentati de: La nord, orasele Rasnov si Predeal, din Judetul Brasov La est, Azuga si Valea Doftanei La vest, comuna Bran, din Judetul Brasov si comuna Moreni, din Judetul Dambovita La sud, orasul Sinaia. O trasatura caracteristica a orasului Busteni o constituie asezarea sa chiar la poalele Muntilor Bucegi principala atractie a statiunii pe cursul raului Prahova. Totodata, statiunea se afla pe drumul Europea E15(DN1), una dintre principalele rute de legatura intre Muntenia si Ardeal.

1.2. Atestare documentar, mrturii ale evoluei comunitiiPrimele asezari stabile in Busteni apar in Valea Cerbului, in jurul anului 1800, in poienile care ofereau spatiu mai larg2. Astfel, anul 1802, cand se presupune ca au aparut aceste prime asezari stabile, a coincis cu migratia unei parti a populatiei Bucurestiului urmare a situatiei politice nesigure. Inainte de anii 1800, tinutul cursului superior al raului Prahova era pustiu. Importanta zonei a crescut odata cu stabilirea cetatii de scaun de la Targoviste, la Bucuresti. Importanta drumurilor in lungul Vaii Prahovei s-a conturat, insa, inca din anii 1400, fiind cea mai importanta cale prin care marfurile din Brasov ajungeau in Tara Romaneasca. Astfel, in anul 1452, Vladislav Voievod scrie pargarilor din Brasov ca a hitarat ca drumul Prahovei sa fie slobod. La acealsi drum al Prahovei face referire si Vlad Tepes in 1476 cand transmite judelui si pargarilor din Brasova ca a slobozid drumurile si pe Rucar si pe Prahova si pe Teleajen si pe Buzau. In vremea respectiva, drumurile fiind inguste, marfurile erau transportate pe cai pana la Campina unde se incarcau in carute.

Pagina | 7

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereFaptul ca zona, desi folosita pentru transportul de marfuri, era lipsita de asezari, se mentioneaza si in actul de fundatie al Manastirii Sinaia din 15 octombrie 1695, care mentioneaza ca pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai inaintea zidirei acestia se afla sihastri, acolo in pustia aceasta. Astfel, in aceasta zona a cursului raului Prahova, nu au existat, pentru multa vreme, sate cu locuitori stabili. Abia in 1872 Mihai Sutu infiinteaza, cu 24 de familii de scutelnici ai Manastirii Sinaia, primul catun, numit Izvorul. De aici s-au extins celelalte asezari din zona Busteni, Poiana Tapului, Azuga si Predeal. Intr-o harta ruseasca din anul 1835, sunt trecute catunele Dragusesti si Trestia, care au dat nastere orasului Busteni, si Slonul de Piatra, din care s-a format cartierul Zamora. Dezvoltarea orasului, de la cateva familiila inceputul secolului 19, pana la localitatea de astazi, se datoreaza, printre altele, mijloacelor si necesitatilor de comunicatii pe valea Prahovei. Importanta drumurilor in lungul Vaii Prahovei si a drumurilor ce legau Brasovul de Bucuresti a crescut de la an la an. In 1846 Bibescu Voda decide construirea soselei Campina Predeal iar lucrarile caii ferate Ploiesti Predeal au inceput in 1876 si au fost finalizate in 1879. In anul 1864 satele Posada si Podul Neagul se alipesc de Comarnic, in timp ce celelalte localitati, printre care si Busteni-ul, au continuat sa fie parte a vechii comune Podul Neagului, pana in 1884. Abia la inceputul secolului 20 Busteni si Poiana Tapului formeaza comuna Busteni, care gazduieste si resedinta primariei, urmand ca in 1946 Poiana Tapului sa fie declarata statiune climaterica iar Busteniul sa fie declarat oras. La impartirea administrativ-teritoriala din decembrie 1950 Poiana Tapului este trecuta in componenta orasului Busteni, situatie care s-a mentinut pana in prezent.

1.3. Repere istorice ale dezvoltrii comunitii, evenimente politice i culturaleConstituirea si dezvoltarea orasului pe malul Prahovei, intr-un interval instoric atat de scurt, este legata de evolutia vietii economice in zona dar si de conditiile fizico geografice care au permis o dezvoltare rapida, in stransa legatura cu dezvoltarea cailor de comunicatie si a turismului. Dintre factorii care au contribuit la aparitia si dezvoltarea orasului amintim: Relieful deosebit de favorabil turismului de toate tipurile Caile de comunicatie dintre regiunea istorica Muntenia si regiunea istorica Ardeal si importanta drumurilor care leaga Brasovul de Bucuresti Dezvoltarea unor ramuri industriale specifice industria lemnului si industria hartiei Dezvoltarea posibilitatilor de gazduire care au adus, intotdeauna, un numar mare de turisti. Astfel, in 1882, pe fondul general al dezvoltarii economice a tari, determinat de obtinerea independentei de stat, se infiinteaza de catre Karl si Samuel Schiel, originari din Rasnov, Fabrica de Hartie din Busteni, care producea hartie si saci de hartie, cu un numar de 1143 de muncitori. In 1893 Fabrica deja dispunea de o moara de macinat lemnul, si o fabrica de cherestea si chibrituri la Susai. Dupa 1893 fabrica a fost marita si modernizata s-a infiintat o fabrica de cherestea la Azuga, iar moara de hartie a fost transformata in fabrica de celuloza. Tot in acea perioada, cu exceptia proprietarilor fabricii de hartiei, a administratiei Domeniilor Coroanei si a familiei Cantacuzino, mai existau si o serie de comercianti, negustori si carciumari care faceau profituri din comertul cu cei veniti in statiune ca si turisti si cu locuitorii. Intre cele doua razboaie mondiale miscarea culturala a fost foarte intensa in Busteni si s-a concentrat in jurul fabricii de hartie, dat fiind ca o mare parte din locuitori erau muncitori la aceasta intreprindere.

Pagina | 8

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereIn februarie 1899 a fost intemeiata, in Scoala din Busteni, Societatea culturala Gheorghe Lazar la initiativa lui A.M. Mihaelescu si a Dr. Constantin Popescu. Aceasta societatea culturala avea ca scop principal raspandirea si popularizarea cunostintelor practice in randul populatiei rurale. Se organizau conferinte publice, sezatori, cursuri pentru adulti, biblioteci populare, petreceri si excursii. A functionat pana in anul 1903 cand s-a constituit ca si Banca Populara, fara a-si pierde, totusi, caracterul cultural. Scopul societatii era fructificarea economiilor membrilor sai, inlesnind astfel creditele. In ceea ce priveste aspectul cultural, erau incurajate toate actiunile de profil din comuna: sezatori, conferinte, cursuri, lecturi, excursii etc. Un rol important in viata social economica a orasului l-a jucta Societatea cooperativa Sporul, care a luat fiinta in martie 1907, cu scopu de a infiinta o brutarie pentru nevoile populatiei din Busteni si satele vecine din comunele Predeal si Sinaia. Dupa finalizarea primului razboi mondial, miscarea culturala s-a accentuat, in centrul ei continuand sa ramana scoala. Odata cu infiintarea, in 1938, a caminului cultural, intreaga miscare culturala va fi polarizata in jurul acestei institutii. In timpul celui de-al doilea razboi modial viata statiunii nu a fost semnificativ afectata. Bombardamentele aliatilor au determinat multe familii sa se mute in Sinaia si Busteni. Acestia si-au deschis magazine aici inca din vara lui 1943. O alta componenta a vietii culturale a fost, inca de la inceputurile orasului, legata de turism si alpinism. Astfel, din secolul 18 dateaza primele marturii scrise despre cercetari in Bucegi realizate de geologi si botanisti austrieci Primele calatorii pur turistice au fost facute de sasi, incepand cu 1833, care urcau prin Bran-Strunga la Pestera si Omul. Prima relatare scrisa depre o ascensiune in Bucegi dateaza din 1839, turistii fiind bucuresteni iar calauzele din Comarnic. 3 Dupa constituirea, in 1857, a primului Club Alpin din lume, la Londra si in 1862 a primului club alpin european, la Viena, in 1873 se constituie Clubul Alpin Ardelean, la Brasov. In 1880 se constituie la Sibiu Societatea Carpatina Ardeleana, care ia locul clubului din Brasov. Tot in aceasta perioada, Ioan Turcu, nascut in zarnesti, scrie lucrarea turistica Escursiuni pe Muntii Tarei Barsei si ai Fagarasului, prima lucrare de acest gen, in care este descris si urcusul pe Varful Omu. Prima Cabana pe Varful Omu este inaugurata in 1888. Cativa ani mai tarziu, in 1895, este constituita Societatea Carpatina din Sinaia, de cater Arhimandritul Nifon, Take Ionescu, Fanny Seculici Bucura Dumbrava, urmata de Societatea Turistilor Romani. In 1920 se constituie Hanul Drumetilor, sub presedintia lui Mihai Haret, han care cativa ani mai tarziu isi schimba numele in Touring Clubul Romaniei. Acesta a constuit, in anul 1926, cabana de la Varful Omu, care mai functioneaza si in prezent, fiind cea mai inalta din tara 2505 m. Acestea au fost, practic, etape premergatoare ale alpinismului in Bucegi. In 1934 existau 5 cabane: Malaiesti, Bolboci, Pestera si Omul si cantonul Schiel, al fabricii de hartie. In plus, mai erau si cabamele particulare de la padina si de la colti si, bineinteles, exista posibilitatea de cazare la calugarii de la Pestera. Persoanele cele mai insemnate ale acestei perioade sunt Friedrich Deubel, Nicolae Bogdan, Nestor Urechia, care a scris mai multe carti despre Bucegi, Fanny Seculici (care , sub pseundonimul Bucura Dumbrava a scris Cartea muntilor), Rosetti Florescu, Emanoil Bucuta, Nicolae Gelepeanu si Nicolae Butmaloiu. Alpinismul tehnic, in sensul actual al acestui cuvand, a inceput in Muntii Bucegi in 1932, figura simbol a acestui inceput fiind Nicu Comanescu. Ulterior, in 1934 ia fiinta, la initiativa lui Nae Dimitriu, Clubul Alpin Roman. De numele acestui club sunt legate: Realizarea refugiului CostilaPagina | 9

Strategia de turism a orasului Busteni - propunere Realizarea Caminului Alpin din Busteni prima cabana moderna din Romania Editarea revistei Buletinul Alpin, primar revista de munte Marcarea accesului pe varful Picatura, vaile de abrupt ale Caraimanului, Costilei si Morarului.

In cadrul Clubului Alpin Roman au activat si alte nume de referinta pentru domeniul alpinismului: Realizarea primului traseu de perete din Bucegi, de catre Nicolae Baticu Organizarea unei scoli de alpinism, in cadrul careia acelasi Nicolae Baticu isi expunea tehnica moderna de catarare si mijloacele tehnice obtinute in cadrul a doua scoli de alpinism urmate (la Dolomiti si la Wilder Kaiser). Emilian Cristea figura de frunte a alpinismului romanesc, pana la disparitia sa in 1982 Profesorul Alexandru Beldie, un expert absolut in materie de botanica. A scris lucrarea Flora si vegetatia muntilor Bucegi completata de carticica Flori din muntii nostri. Inginerul Radu Titeica, autoril hartii turistice Bucegi Garbova. Un fapt remarcabil este acela ca, de la disparitia Buletinului Clubului Alpin Roman, in 1948, si pana astazi, nu a mai existat nici o publicatie de alpinism care sa realizeze o cronica alpina temeinica si sistematica, sa consemneze escaladele noi sau performantele deosebite.

1.4. Oameni de seamUna dintre cele mai proeminente figuri istorice locale este Spatarul Mihai Cantacuzino, intemeietorul, in anul 1695, al Manastirii Sinaia. Dealtfel, importanta acesei personalitati pentru istoria orasului este ilustrata si de motto-ul ce se poate regasi pe site-ul primariei : Pe urmele Spatarului Mihai Cantacuzino . O alta importanta figura locala a fost Ion Kalinderu, doctor in drept la Facultatea din Paris, membru al Academiei Romane si membru al Societatii geografice romane. A fost un om de o eruditie deosebita, pasionat, printre altele, de geografie si calatorii. In prezent, Liceul din Busteni ii poarta numele, precum si unul dintre cele mai improtante obiective turistice locale, Partia Kalinderu. Un atasament deosebit pentru zona Busteniului l-a dovedit cunoscutul inginer de drumuri si pduri Nestor Urechia, in cadrul lucrarilor sale cu caracter stiintific si literar. In semn de recunostinta, o strada din Busteni ii poarta numele si exista, inca, vechea casa in care a locuit. Intre anii 1937 ssi 1962 in Busteni a locuit scriitorul Cezar Petrescu, autor al romanelor Intunecare, Calea Victoriei, Fram Ursul Polar, Balet Mecanic, Oras Patriarhal etc. Casa in care a locuit se mai pastreaza si astazi, in ea functionand muzeul dedicat scriitorului. De-a lungul anilor, Primaria orasului si-a aratat pretuirea pentru personalitati importante ale vremii, incluzandu-i in galeria cetatenilor de onoare. Printre cei mai importanti amintim: Corneliu Coposu, politician, rezident politic in perioada comunista Jean Jaque Fournier, primar al orasului Moissy-Cramayel Francois Precigout, viceprimar al orasului Moissy-Cramayel Ida si Ion Enache, una dintre cele mai vechi familii din orasul Busteni Aurora Gruescu, prima femeie inginer silvic din lume si prima romanca intrata in Guiness Book Constantin Petcu, intemeietorul sectiei de schi fond si schi alpin la Busteni, in 1946 Dorin Leonard Doroftei, campion mondial la box Lucian Bute, campion mondial la box.Pagina | 10

Strategia de turism a orasului Busteni - propunere 1.4. ReliefulLocalitatea Buteni este situat n nordul judeului Prahova, la poalele munilor Bucegi, pe cursul superior al rului Prahova. Se ntinde pe circa 7 km de-a lungul vii Prahovei, ntre "Vadul Cerbului" i tunelul spat n pintenul muntelui "Muchia Lung". Afluenii rului prahova, Valea Cerbului, Valea Alba i Valea Jepilor, situai pe partea dreapt, au oferit posibilitatea de extindere a localitii Buteni de-a lungul acestor vi, pn sub abruptul Bucegilor. n partea de sud, pe dreapta Prahovei, oraul se extinde cu cartierul Poiana apului, iar pe stnga vii, pe platoul Zamora, cu cartierul avnd acelai nume.

Oraul Buteni

Harta judeului Prahova4 Matematic, localitatea este situat n emisfera nordic, cu urmtoarele coordonate: 2533 longitudine estic i 4525 latitudine nordic. Altitudinea minim a acestei zone este de 882m (la staia CFR), iar cea maxim de 980m (la ultima cas de pe strada Matei Basarab). Oraul Buteni se afl la o distan, pe osea, de aprox. 71 km de Municipiul Ploieti, resedina de jude, la 136 km de Bucureti, 35 de km de Braov, iar legatura ntre aceste localitii este fcut prin DN1 (E15), drum ce traverseaz oraul Buteni. De asemenea, dispune de o statie CFR unde opresc majoritatea trenurilor de cltori de pe ruta :Bucureti Braov - Cluj - Oradea - Budapesta - Viena - Paris sau Berlin. Distana pe calea ferat pn la Bucureti este de 129 km, iar pn la Braov de 36 km. Datorit aezrii geografice i cadrului natural, oraul Buteni s-a dezvoltat de-a lungul timpului ca staiune turistic i pentru odihn, alturi de alte localiti de pe valea Prahovei: Sinaia, Azuga, Predeal. Din punct de vedere turistic, este una din cele mai populare staiuni montane, oferind un cadru pitoresc, o mulime de oportuniti i activiti de vacan, de la schi la excursii montane. Datorit aezrii la poalele muntilor Bucegi, oraul Buteni este punctul de plecare n majoritatea traseelor montane din zon: Vrful Omu, Caraiman, Cotila, Jepii Mari i Jepii Mici etc. Pe lng culmile Bucegilor, Platoul Zamora, Platoul Golf, Valea Cerbului, drumul spre cascada Urltoarea, Poiana apului, reprezint , de asemenea, puncte de atracie turistic deosebite.

GeologiaOraul Buteni face parte din unitatea geomorfologic Masivul Bucegi, alctuit predominant din gresii i conglomerate i parial din calcare.

Pagina | 11

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereBaza masivului Bucegi o constituie isturile cristaline, i anume cristalinul de Leaota care se regsete n sud-vest (munii Luccil, Deleanu, Ttarul), dar i n abruptul vestic de la Strunga pn la Ciubotea: n Cheile Ttarului, Plaiul Mircii, Cheile Znoagei, Scropoasa, Valea Horoabei. Munii Bucegi5 Cristalinul este acoperit n cea mai mare parte de roci sedimentare din perioadele jurasic i cretacic. Astfel, calcare jurasice ntlnim pe culmea Strunga i Valea Ialomiei i mai puin n versantul prahovean. Caracteristic cretacicul sunt, n special, conglomeratele i gresiile. Astfel, Abruptul Prahovean, cu marii perei ai Cotilei, Caraimanului i Jepilor Mici, este format din conglomerate cu intercalaii de gresie, acestea avnd o rezisten la eroziune mai slab dect conglomeratele. De aceea, pe Platoul Bucegilor, datorit eroziunii diferit a gresiilor i de cea a conglomeratelor, au aprut formele interesante ale Babelor i Sfinxului. Gresiile micacee fac parte, de asemenea, din cretacic i se regsesc n partea centralsudic a Platoului, n straturi subiri, ntre conglomerate. De asemenea, ntlnim i fliul de pe versantul prahovean, reprezentat de stratele de Sinaia i de complexul de gresii i marne asociate cu recife de calcar. Stratele de Sinaia cuprind trei succesiuni litostratigrafice: Stratele de Sinaia inferioare, reprezentate de isturi argilo-mrnoase, grezocalcaroase i calcare mrnoase, cu intercalaii nisipoase; Stratele de Sinaia medii, cuprind gresii calcaroase i isturi argiloase roii i verzi (stratele de Azuga); Stratele de Sinaia superioare sunt formate din isturi argilo-mrnoase, brecii i conglomerate, cu blocuri mari de isturi cristaline i calcare (Tithonic superior). n cuaternar Munii Bucegi au fost acoperii de gheari. Dup topirea acestora au rmas cldrile i vile glaciare, cu profil longitudinal n trepte succesive i profil transversal n form de U. n partea inferioar, vile se ngusteaz i trec de la profilul n form de U la profil n form de V. Prezena acestor roci cu rezisten diferit la eroziune a dus la crearea reliefului actual, reprezentat prin vi, spate n rocile cele mai puin rezistente, i creste, formate din rocile dure. De asemenea, procesele de eroziune, transport i acumulare, procese care se manifest puternic n zon, au dus la separarea unor suprafee terasate, cu mai multe trepte secundare, formate prin eroziune i acumulare de material derocat din amonte. Rocile au fost puternic tectonizate, iar nclinarea stratelor, n general, este ctre vest. Pe teritoriul oraului Buteni pot fi separate urmtoarele uniti morfologice: esul aluvial este reprezentat de lunca rului Prahova i se dezvolt n general de o parte i de alta a vii, cu limi de maxim 350 m. Ctre nord lunca se ngusteaza treptat. Dintre celelalte vi, doar prul Valea Cerbului prezint local zone de lunc. esul este expus local inundaiilor la viituri (la debite extraordinare pe valea rului Prahova), nsa n mare parte (mai cu seama n zona industrial) au fost executate lucrri de regularizare, care au redus foarte mult riscul. Zonele de teras reprezint mai multe niveluri cu altitudini cuprinse ntre 5 60 m, n lungul rului Prahova, discontinue pe partea dreapt i continue (cu precdere terasa inferioar) pe partea stnga. Trecerea de la un nivel la altul de teras se face prin taluzuri abrupte, n general stabile (fruni de teras). Zonele de versant - sunt n general mpdurite i au altitudini de peste 900 m. Pantele sunt medii i agresive, fragmentate de vi cu caracter torenial. Versanii se dezvolt deasupra zonelor de teras (n continuarea acestora), ncepnd cu pante line i medii i continund cu pante agresive (peste 1000 m altitudine). Fenomenele de eroziune joacPagina | 12

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereun rol important n modelarea reliefului, prin sparea unor vi adnci i extinderea altora pe laterale, provocnd ns alunecri de teren locale.

Date geotehnice6Datele geotehnice reprezint totalitatea informaiilor obinute prin observaii directe asupra terenului (deschideri naturale) i a studiilor geotehnice n zon, din cercetrile anterioare (foraje geotehnice). Pe baza acestor foraje s-au difereniate dou tipuri majore de teren de fundare: 1. Formaiuni aluvionare - alctuite din pietriuri, bolovniuri, cu nisip i liant argilosprfos. Aceste formaiuni fie apar direct sub solul vegetal pe zonele de lunc i terase, fie sunt acoperite (la baza pantelor) de depozite deluviale de panta (argile, argile prfoase i nisipoase, cu grosimi reduse). Aceste depozite ajung pn la 3,00 4,00 m adncime, fiind depuse pe roc de baza (strate de Sinaia i conglomerate de Bucegi). Aceste tipuri de pmnt caracterizeaz din punct de vedere morfologic zonele de es aluvionar i zonele de teras. 2. Depozite deluviale - formate din pmnturi fine, argiloase-prfoase, deseori cu fragmente de roc (grohoti gresii, marnocalcare etc.). Aceste pmnturi se ntlnesc n diferite stri de consisten (n general plastic consistente i plastic vrtoase) i au caracteristici fizico-mecanice slabe n general (din cauza vrstei recente au un grad redus de consolidare). Aceste depozite acoper zonele de versant i zonele de racord ntre terase i versani, fiind depuse predominant direct pe stratele de Sinaia i mai puin pe depozitele aluvionare.

1.5. Hidrografia i hidrogeologia Reeaua hidrograficApele de suprafa sunt reprezentate de bazin hidrografic al rului Prahova, ce strbate teritoriul oraului de la nord la sud i la care se adaug aflueni de dreapta i de stnga. Debitele de ap ale aflueniilor acestor vi principale sunt variabile, dar n general sunt seci, debitul ocazional de ap provenind din topirea zpezilor i ploile toreniale de var.7 Bazin hidrografic al rului Prahova se care se caracterizeaz printr-o albie relativ ngust, dezvoltat cnd pe o parte cnd pe cealalt a rului. Vile afluente sunt n general adnci, nguste, cu pante mari n lungul lor i au tendin de eroziune n cursul superior i tendine de eroziune i de acumulare n apropierea confluenei cu Prahova. n cea mai mare parte, versanii acestor vi sunt mpdurii, iar pantele, cuprinse ntre 30 - 60, asigur scurgerea normal a apelor, cu excepia perioadelor de viituri puternice. Aceste vi au caracter torenial, deoarece transport debite solide importante, ce formeaz conuri de dejecie de diferite mrimi, n special la unii aflueni de dreapta ai Prahovei. Cel mai important este cel format de Valea Jepilor, apoi cele de la gura vii Babei, Urltoarea, Valea Alb i Valea Cerbului. Stratul de ap subteran se gsete la o adncime cuprins ntre 1 - 1,5 m, n esul aluvial, i 5 -10 m, n zona de teras, iar n zona de versant apare sub forma de infiltraii la diferite cote. Pnza freatic se caracterizeaz prin variaii mari de nivel i debit n funcie de precipitaii.

Consideraii hidrografice i hidrogeologice8Valea Rului Prahova are aspectul unei depresiuni morfologice, cu flancurile asimetrice: malul drept ngust i abrupt, malul stng mai larg i cu pante mai line.

Pagina | 13

Strategia de turism a orasului Busteni - propuneren lungul albiei se difereniaz zona de lunc (albia major) relativ ngust, cu dezvoltare discontinu, cnd pe o parte, cnd pe alta, n funcie de meandrele rului. Sunt puine zonele cu risc de inundabilitate i numai la debite extraordinare. n general aceste zone au fost reduse prin lucrrile de regularizare deja executate (n mare parte n zona industrial i zonele adiacente cii ferate). Rul are debit permanent, ns acesta variaz foarte mult n funcie de precipitaii. Principalii aflueni sunt Valea Urltoarea, Valea Jepilor, Valea Cerbului, Valea Alb, Valea Blea - aflueni dreapta i Valea Mturarului, Valea Tufa, Valea ipa, Valea Zamora, Valea Fetei aflueni stnga. Cercetarile efectuate n timp au evideniat prezena unui acvifer freatic i a unui complex acvifer de adncime n subteranul zonei. Stratul acvifer freatic este localizat n orizonturile de pietriuri ale diferitelor terase i poate fi ntlnit discontinuu, la adncime mai mica esul aluvial, sau mai mare n zona de teras. Cel din pietriurile terasei este parial mineralizat, caracteristic evident n multe dintre izvoarele naturale prezente n zona de nord a teritoriului. Complexul acvifer de adncime este se gseste n sistemul de fracturi transversale, fisuri i diaclaze n stratele de Sinaia. n general, direcia de curgere a curentului acvifer este oblic pe sensul de curgere al rului Prahova, iar alimentarea acestuia se face, de asemenea, din precipitaiile care se infiltreaz prin sistemul de fracturi, fisuri i diaclaze. Acviferul este ntlnit sub forma unor izvoare: - cu ape dulci - n deluviile depuse pe roca de baz, au debite mici, influenate direct de precipitaii. Debite mai consistente izvorsc pe valea Zamora 8,00 9,00 l/sec i Valea ipa 6,00 7,00 l/sec. - cu ape minerale - reduse ca importan, ce au n compoziie hidrogen sulfurat, brom i sodiu. Izvorul Fetei apare n malul drept al vii Fetei, la nivelul albiei minore i este captat rudimentar (0,01 0,02 l/sec.). Apa are o mineralizaie de 365 500 mg/l i caracter sulfuros-bicarbonatic-sodic-calcic. Mai exist i o alt zon, cea cu ape srate, n partea de nord a oraului. Aceste ape au fost captate n trecut, apoi au fost reamenajate 3 puuri (dintr-o serie de alte puuri, care s-au dovedit a capta, n mare parte ape dulci, numai 6 dintre ele ap srat). ns debitele extrase sunt mici (340 800 l / 24 ore). Aceste ape sunt clorosodice i au mineralizaie cuprins ntre 3 25 mg/l. Apele minerale din cuprinsul oraului Buteni au indicaii terapeutice.

1.6. Clima9Oraul Buteni se ncadreaz ntr-o zon cu climat de montan, caracterizat prin veri rcoroase, dar i ierni friguroase. Conform lucrrii Monografia Geografic a Romniei zona Sinaia, n oraul Buteni, temperaturile au urmtoarele valori: temperatura medie anual: +6,10C temperaturile medii multianuale n luna ianuarie: -3,00C temperaturile medii multianuale n luna iulie: +14,00C temperatura maxim absolut: +32,50C temperatura minim absolut: -27,00C.Pagina | 14

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereCeaa este prezent 23 zile pe an la Busteni. Precipitaiile medii multianuale se situeaz ntre 808 mm/mp la Busteni, luna cea mai bogat n precipitaii fiind iunie, cea mai srac octombrie, i sunt repartizate astfel: iarna: 14,5% primavara: 25 % vara: 39,1% toamna: 21,4%. Cantitatea maxim a precipitaiilor czute n 24 h: 115,8 mm. Zpada acoper solul timp de 78 zile pe an la Busteni, iar prima zpad de schi poate s se aeze n octombrie la Partia Kalinderu. ncrcarea din zpad pe sol, pentru o perioad de revenire IMR = 50 ani: 2 kN/mp. Adncimea maxim de nghe: numrul mediu al zilelor fr nghe: numrul mediu al zilelor cu nghe ( C): 00 0,90 - 1,00 m 148 zile/an 155,8 zile/an.

Vnturile ce bat n statiunea Buteni sunt: Nord, Nord-Est, Sud, Sud-Est (vntul care este i aductor de precipitaii). Munii protectori i marile pduri n mijlocul crora se gsete localitatea Buteni, opresc cea mai mare parte din curenii de aer, cu toate c vin din direcii diferite, avnd nu rol protector. De cele mai multe ori nu se simte dect o briza care traverseaz valea de la Nord-Est la Sud-Est. Iarna calmul atmosferic este aproape total. n general vnturile bat din direcia N (35,5%) sau se canalizeaz pe direcia vilor. Presiunea de referin a vntului, mediat pe 10 min. la 10 m i 50 ani interval mediu de recuren: 0,7 kPa.

Pagina | 15


2. CALITATEA MEDIULUI INCONJURATOR SI GESTIUNEA SURSELOR DE POLUARE2.1. Calitatea aerului ambiental10Sursele de poluare ale mediului ambiant se mpart n dou mari categorii: cu particule solide; cu gaze i vapori. Acestea pot fi surse naturale sau surse artificiale: ntreprinderile industriale, centralele termoelectrice i termice, mijloacele de transport, instalaiile de nclzit pentru locuine etc. n conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor i Proteciei Mediului nr. 592/200, care transpune cerinele prevzute de reglementrile europene, poluanii SO 2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi n suspensie, plumb i ozon sunt monitorizai i evaluai. Cadmiul se raporteaz la cerinele Ordinului Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 448/2007, iar amoniacul, formaldehida, hidrogen sulfurat la cele ale STAS-ului nr. 12574/87 - Aer din zonele protejate. n anii 2008 i 2009 nu au fost fcute raportri legate de calitatea aerului n oraul Buteni, deoarece aceasta nu a fost monitorizat prin msurtori (orare sau zilnice), prin intermediul staiilor automate sau manuale.

2.2. Schimbri climaticeCadru general Romnia a semnat n 1992, la Summitul de la Rio, Convenia cadru a Naiunilor Unite asupra Schimbrilor Climatice (UNFCCC), ratificat prin Legea nr. 24/1994. Obiectivul principal al acestei convenii este de a stabiliza concentraiile gazelor cu efect de ser n atmosfer la un nivel care s mpiedice perturbarea antropic periculoas a sistemului climatic. n 1997, la Kyoto, la cea de-a treia Conferi a Prilor la Convenia Cadru, a fost semnat un protocol la UNFCCC, Protocolul de la Kyoto, n vederea stabilirii unor msuri, inte i periode clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser, Romnia obligndu-se la o reducere de 8% n perioada 2008-2012, fa de anul de baz (1989), n vederea armonizrii cu msurile Uniunii Europene, de reducere cu acelai procent. n prezent, pe baza celor dou documente internaionale (UNFCCC i Protocolul de la Kyoto) Romnia dezvolt proiecte de tip ,,Implementare n comun. Romnia acord o prioritate deosebit atingerii intelor Protocolului de la Kyoto, iar cea mai mare parte a proiectelor aflate n curs de realizare prin mecanismul de Joint Implementation se axeaza pe maximizarea eficienei energetice i totodat pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, avnd n acelai timp i un important impact social. Hotrrea de Guvern 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser transpune i implementeaz Directiva 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercilizare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser, parte a Strategiei Naionale privind Schimbrile Climatice va permite agenilor economici din sectoarele ce intr sub incidena Directivei s participe la bursa de comercializare a emisiilor de GES. Un alt avantaj al Directivei 2003/87/CE este acela c, pentru prima dat, muli ageniPagina | 16

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereeconomici din Romnia vor privi aspectele legate de schimbrile climatice din perspectiva economic, i vor trebui s se adapteze cerinelor din acest domeniu. n vederea mbuntirii i extinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser a fost aprobat Directiva 2009/29/CE care modific Directiva 2003/87/CE. Aceasta Directiv este transpus i implementat prin Hotararea de Guvern Nr. 133/2010 pentru modificarea i completarea Hotrrii de Guvern Nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera pentru perioada post 2013. Emisii anuale totale de gaze cu efect de ser Cantitile de noxe cu efect de ser emise au fost evaluate la nivelul judeului Prahova, pe baza metodologiei EEA/EMEP/CORINAIR, cu ajutorul aplicaiei Corinvent i a datelor primare furnizate de ctre agenii economici i instituiile chestionate, n conformitate cu Ordinul MAPM nr. 524 / 2000. Nu exist raportri ale cantitilor emise de gaze de ser nregistrate la nivelul oraului Buteni. Activitile antropice cu ponderea cea mai important n generarea gazelor cu efect de ser sunt procesele de combustie din industriile de transformare si energie. Directiva 2003/87/EC, privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES a fost transpus n legislaia noastr prin H.G. nr.780/2006 modificata prin H.G. 133-2010. Implementarea acestei scheme de comercializare, ofer agenilor economici din sectorul energiei i industriei posibilitatea s participe la comercializarea certificatelor de emisii de GES i n cazul realizrii reducerii de emisii, compania poate realiza venituri suplimentare prin vnzarea pe pia a surplusului de certificate.

2.3. Apa11Modernizarea i dezvoltarea Sistemului Naional de Monitoring Integrat al Apelor pn la sfritul anului 2006 a reprezentat o etap important n realizarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic, prin ndeplinirea obligaiilor n acest domeniu, ce revin rii noastre ca stat membru al Uniunii Europeane, precum i celor care decurg din conveniile internaionale la care aceasta este parte. Monitorizarea calitii apelor reprezint activitatea de observaii i msurtori standardizate i continue pe termen lung pentru cunoaterea i evaluarea parametrilor caracteristici ai apei n vederea gospodririi acesteia i pentru a preconiza evoluia acesteia. Prin activitatea de monitoring a calitii resurselor de ap se poate cunoate permanent starea resurselor de ap, informaii ce au o importan deosebit. Planul de Management al Bazniului Hidrografic este principalul instrument de implementare a Directivei Cadru 2000/60/EC, obiectivele sale fiind atingerea strii bune a apelor pn n anul 2015, protecia uniform a apelor de la izvor la vrsare, asigurarea unor condiii de via egale pentru toi cetenii Europei din punct de vedere al apelor. Apele de suprafa Reeaua de monitorizare pentru subsistemul ruri este structurat astfel nct s ofere informaii concrete i complete cu privire la situaia ecologic i chimic a tronsonului de bazin hidrografic de pe raza de competen. Acest lucru permite clasificarea maselor de ap n cinci clase de calitate, conform Ordinului ministrului mediului i gospodririi apelor

Pagina | 17

Strategia de turism a orasului Busteni - propunerenr.161/2006 pentru apobarea Normativului privind clasificarea calitii apelor de suprafa n vederea stabilirii strii ecologice a corpurilor de ap. Calitatea apelor Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea strii globale a apelor din cadrul fiecrui bazin sau sub-bazin hidrografic, furniznd informaii pentru validarea procedurii de evaluare a tendinei de variaie pe termen lung a strii de calitate a resurselor de ap. Programul de monitoring operaional (O) - s-a realizat numai pentru acele corpuri de ap care, pe baza presiunilor, a evalurii impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avnd riscul s nu ndeplineasc obiectivele de mediu. Programul de seciuni de referin (R) - acest tip de monitoring s-a stabilit pentru acele seciuni fr impact antropic sau cu impact antropic mai mic de 10 % fa de condiiile naturale, care au ca scop stabilirea condiiilor de referin. Acest tip de monitoring n subbazinul hidrografic Prahova s-a instituit la nivelul seciunii Provia - amonte Adunai. Programul de potabilizare (P) - se refer la seciunile de captare ap de suprafa destinat potabilizrii, unde s-au monitorizat elementele de calitate conform H.G. 100/2002 cu modificrile i completrile ulterioare, pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc apele de suprafa utilizate pentru consum uman. In cadrul acestui program, la nivelul subbazinului hidrografic Prahova, s-au monitorizat 18 prize de ap de suprafa. Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) - se refer la zonele salmonicole i ciprinicole identificate, iar elementele de calitate monitorizate s-au ncadrat n obiectivele de calitate prevzute n H.G. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafa care necesit protecie i ameliorare n scopul susinerii vieii piscicole. Programul de monitorizare n zonele vulnerabile (ZV) - s-a aplicat seciunilor pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrai, n conformitate cu prevederile H.G. 964/2000 cu modificrile i completrile ulterioare, privind apobarea Planului de aciune pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai. Programul de cunoatere a alterrilor presiunilor morfologice (CAMP) are ca scop cunoaterea impactului alterrilor hidromorfologice asupra apelor. Programul de intercalibrare pentru starea ecologic (IC) - se refer la seciunile care particip la exerciiul european de intercalibrare, al crui scop este definirea claselor strii ecologice n conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996 cu modificrile i completrile ulterioare. Acesta s-a aplicat numai n seciunea Nedelea de pe cursul rului Prahova. Rul Prahova se ncadreaz n clasa a II-a de calitate, pe poriunea curpins de la izvoare pn n zona de confluen cu rul Doftana, zon n care ajunge la clasa a III-a de calitate, pn la vrsare. Pe tronsonul Predeal - zona de confluen cu rul Doftana, clasa de calitate a II-a este dat de grupa nutrienilor pn la Sinaia i de regimului oxigenului aval de Sinaia, ca urmare impactul negativ asupra calitii rului produs de aportul de ape uzate neepurate evacuate direct sau indirect n emisar de la localittile fr staii de epurare i de ape uzate epurate insuficient de la staiile de epurare oreneti. Clasa de calitate a III-a, n aval de confluena cu Doftana pn la vrsare, este data de salinitate, posibil i ca urmare a extragerilor de agregate minerale din albia rului. Dup confluena cu rul Teleajen se schimb i regimul de oxigen i nutrienii n clasa a III-a de calitate, din cazua aportului mare de poluani adus de acesta.

Pagina | 18

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereAstfel, din toat lungimea rului Prahova doar 30% se ncadreaz n limitele corespunztoare unei strii ecologice bune, iar starea chimic este necorespunztoare pentru toat lungimea rului. APM Prahova monitorizeaz semestrial calitatea apelor de suprafa, din punct de vedere al impactului agenilor economici i al colectivitilor umane, cu ajutorul celor 6 puncte de monitorizare: aval Azuga, aval Buteni, aval Sinaia, aval Comarnic, aval Cmpina, Tinosu). n umra acestor monitorizri se determin proprietile organoleptice: miros, aspect, culoare i a celor din punct de vedere fizic si fizico-chimic: Regimul termic si de acidifiere - temperatura, pH; Regimul de oxigen oxigenul dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5; Nutrieni - azot amoniacal, azotii, azotai, fosfai; Salinitate - conductivitate, reziduu fix, cloruri, sulfai, duritate total, calciu, magneziu; Poluani toxici specifici de origine natural - zinc, cadmiu, fier, crom; Indicatori chimici relevani - detergeni, fenoli; Substane periculoase relevante i prioritare / prioritare periculoase - pesticide organo clorurate, substane extractibile. n anul 2009, valorile medii msurate pentru indicatorii din grupele regimul de oxigen, nutrieni, salinitate i poluani toxici specifici de origine natural se ncadreau astfel: - n punctele de monitorizare aval Azuga i aval Buteni n clasa I-a i a II-a de calitate, conform Ordin MMGA 161/2006 privind clasificarea calitii apelor de suprafa. - n punctele de monitorizare aval Sinaia, aval Comarnic i aval Campina n clasa a II-a i a III-a de calitate. Ape subterane Surse de ap potabil pentru oraul Buteni: Localitatea Buteni Tip surs Profunzime Surse Profunzime: drenuri si izvoare captate: Gura Diham, Denes Caraiman, M.I. Cantacuzino, Valea Babei 1 si 2, Piatra Arsa

Apa potabil Alimentarea cu ap a oraului Buteni se realizeaz din cele 10 surse de ape subterane i una de suprafa, prin intermediul Companiei Naionale Apele Romne S.G.A. Prahova i S.C. Hidro Prahova SA. Acetia asigur alimentarea cu ap a oraului n proporie de 90%, cu un volum anual de 1752000 mc/an. De aceea este ncheiat i un contract de furnizare a apei cu operatorul din localitatea Azuga, pentru asigurarea diferenei de 10%. n zona Buteni, apele se ncadreaz n Categoria I de calitate i grupeaz att apele care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu ap a centrelor populate, ct i cele care pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice i la pstrvrii. Poluarea nu se resimte asupra apei potabile, neexistand concentraii peste limita din STAS 1342/91. Reeaua de distribuie a apei potabile, ce asigur distribuia n ntrg oraul are o lungimea de 74,5 km i 21 km aduciune. Staiile de ap Buteni au o capacitate de 1644 mii m3/an. Operatorul care se ocupa de distribuia i intreinerea retelei de ap i canlizare este S.C. HidroPrahova. S.A avnd un numr total de abonai de 4595. Apele uzate

Pagina | 19

Strategia de turism a orasului Busteni - propuneren prezent, n oraul Buteni apele uzate sunt colectate printr-o reea de canalizare existent i sunt descrcate fr a fi epurate n vile afluente rului Prahova sau direct n Valea Prahovei, acest lucru contribuind la poluarea acestora i dnd un aspect insalubru oraului Buteni. Pentru rezolvarea problemei epurrii apelor uzate rezultate, pe lng dezvoltarea surselor noi de ap i optimizarea reelelor, s-a ntocmit i aprobat S.F. Canal colector i staie de epurare Buteni. Reele de canalizare Oraul staiune Buteni este canalizat n sistem colector menajer - pluvial cumulate. Reelele de canalizare menajer i pluvial acoper circa 80 % din suprafaa oraului. Lungimea reelelor de canalizare menajer i meteoric acopera 57,2 % din totalul gospodriilor i unitilor economice, iar 42,8 % din totalul gospodriilor sunt deservite de fose septice. Obiective i msuri privind aspectul polurii apei S.C. HidroPrahova. S.A i-a propus urmtoarele obiective i msuri: Limitarea supraexploatrii surselor de ap potabil prin eliminarea pierderilor de ap i echilibrarea sistemului de alimentare cu ap. mbuntirea calitii resurselor de ap de suprafa i subterane prin extinderea reelelor de canalizare din Buteni conform Planului de Investiii Prioritare pentru realizarea prevederilor POS Mediu Axa Prioritar I n jud. Prahova.

2.4. Solul12Intravilanul existent al oraului Buteni. Zone funcionale. Bilan teritorial Solul este definit ca fiind stratul de la suprafa al scoarei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, ap, aer i organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care ndeplinete multe funcii i este vital pentru activitile umane i pentru supravieuirea ecosistemelor. Principalele procese de degradare a solului sunt: eroziunea; degradarea materiei organice; contaminarea; salinizarea; compactizarea; pierderea biodiversitii solului; scoaterea din circuitul agricol (temporar sau definitiv); alunecrile de teren i inundaiile. n localitatea Buteni, suprafaa total a intravilanului existent (curi-construcii) este de 625.76 ha. Aceast suprafa cuprinde, pe lng localitatea de baz, i trupurile de intravilan dispersate n cadrul teritoriului administrativ. Pe zone funcionale, bilanul teritorial al suprafeelor cuprinse n oraul Buteni se prezint astfel: Existent intravilan Zone funcionale Locuinte i functiuni complementare Unitati industriale i depozite Suprafaa ( ha ) 321.28 37.34 Procent % din total U.A.T. 4.27% 0,50%Pagina | 20

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereInstitutii i servicii de interes public Cai de comunicatie si transport Spatii verzi, sport, agrement, protectie Gospodarie comunala, cimitire Destinatie speciala Terenuri libere Ape Paduri Terenuri neproductive Total intravilan Total extravilan Total U.A.T. 23.83 28.37 10.61 11.77 147.20 26.47 18.89 625,81 6904,71 7530,52 0.32% 0,38% 0.14% 0.16% 1.95% 0,35% 0.25% 8,31% 91,69% 100%

Suprafaa majoritar a intravilanului oraului Buteni este ocupat de zona de locuine i anexe, reprezentnd un procent de 50,10% din total intravilan. Nu s-au nregistrat depiri ale pragurilor de intervenie pentru folosine sensibile (valori medii). HG nr. 1408/23 noiembrie 2007 reglementeaz modalitile de investigare i evaluare a polurii solului i subsolului, n scopul notificrii prejudiciilor aduse acestora i stabilirii modalitilor pentru refacere a mediului geologic. Investigarea i evaluarea polurii solului i subsolului reprezint obligaia i responsabilitatea operatorului economic sau deintorului de teren care a desfurat ori desfoar activiti poluatoare sau potenial poluatoare pentru mediul geologic. Investigarea i evaluarea polurii solului i subsolului se realizeaz n urmtoarele cazuri: La constatarea unei poluri potenial periculoas pentru sntatea oamenilor i pentru mediu; La elaborarea bilanului de mediu; La stabilirea obligaiilor de mediu, n cazul schimbrii statutului juridic al terenurilor pe care s-a desfurat o activitate cu impact asupra mediului; La identificarea unei surse potenial poluatoare a solului i subsolului; Periodic, pentru urmrirea evoluiei n timp a siturilor contaminate a cror remediere se realizeaz prin atenuare natural, bioremediere sau metode de remediere de lung durat; La monitorizarea siturilor dup ncheierea programelor sau proiectelor de curire, remediere sau reconstrucie ecologic; La producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului dup ndeprtarea sursei i poluanilor deversai n mediu geologic.

2.5. Deeuri13Date generale n prezent, din cauza creterii cantitii i diversitii deeurilor, precum i a impactului lor negativ, tot mai pronunat, asupra mediului nconjurtor, gestionarea deeurilor a devenit o problem din ce n ce mai acut, ce atrag o serie de riscuri majore att pentru mediul ambiant ct i pentru sntatea populaiei. Sursele importante de generare a deeurilor sunt: agricultura, industria, activiti socialeconomice. Deeurile generate de activitile acestor agenilor economici sunt:Pagina | 21

Strategia de turism a orasului Busteni - propunere depozitarea deeurilor pe sol fr respectarea unor cerine minime evacuarea n cursurile de ap arderea necontrolat a acestora

Deeuri municipale n privinta deeurilor menajere, pn la sfritul anului 2000, acestea erau depozitate la groapa de gunoi existent n sud-estul oraului, n zona Zamora, amplasament lipsit de dotare tehnic sau edilitar. Din aceste motive, autoritile locale prahovene, pe baza unui parteneriat, au construit rampa ecologic de deeuri menajere i deeuri asimilate acestora, amplasat n zona Boldeti Scieni, vechea groapa de gunoi rmnnd nchis. De asemenea, a fost realizata o staie de sortare, preluare i transfer al deeurilor, administrat de Serviciul de Salubrizare Buteni. Capacitatea total de depozitare a rampei de transfer este de 25 tone/zi respectiv 55 mc, suprafaa depozitului fiind de 600 m2, iar suprafaa total cu activiti conexe de 2000 m2. ncepnd cu 01.01.2007 Primria oraului Buteni a implementat sistemul de colectare selectiv a deeurilor n containere speciale, conform normelor europene n vigoare.

2.6. Biodiversitatea14La nivelul oraului Buteni exist pduri dese de fagi, arini, salcii, mesteceni, paltini i ulmi. Pe msur ce altitudinea crete (peste 1200 m), locul foioaselor este luat de conifere: pini, brazi, molizi i larice. Vegetaia alpin i subalpin (1600-2000) cuprinde tufriuri, arbuti, asociaii de pajiti i numeroase specii de flori de munte. Suprafeele ocupate de jneapn sunt n regim de ocrotire i li se adaug tufriuri de afin i zmeur. Pdurile de conifere (1200-1600) mbrac versanii munilor i ptrund pe firul vilor sub form de lobi. Aceste pduri de brad, molid, larice, au un rol deosebit n procesul de purificare a aerului, cu rol deosebit de benefic asupra organismului. Pdurile de amestec (800-1200) dein suprafee ntinse i includ specii de fag, stejar, brad i altele. Ele asigur ozonificarea aerului din straturile situate pe toat Valea Prahovei. n padurile de fagi exist specii de plante ierbacee: Ciuboica Cucului, brndua, feriga, fragii, ghiocei, leurda, murele, afinele, izma, Coada Calului, pipirigul, robuzul, Iarba Ciutei, macrisul, trifoiul. Exist i specii de plante aflate n regim de ocrotire: Bradul Alb, Tisa, Zimbrul, Papucul Doamnei, Iedera Alb, Stnjenelul Dacic, Ghintura Galben, Garofia, Floarea de Col. i datorit acestor zonelor de pdure sunt asigurate activitile turistice, de odihn, recreere, drumeie. n ceea ce privete fauna, n zona Valea Cerbului se gsesc mai multe specii cu valoare cinegetic. n pdurile din preajma oraului se pot fi ntlnii uri, lupi, cerbi, caprioare, mistrei, vulpi, ri i capre negre. Mai exist iepuri i veverie, dar n numr redus. n schimb exist multe psri: piigoi, cocoi de munte, pupeze, cuci. Solul umbros al pdurilor de aici favorizeaz existena unor reptile ca: vipera comun, salamandra, oprla de munte. Se mai ntlnesc, de asemenea, broasca bruna i multe specii de melci.

Pagina | 22

Strategia de turism a orasului Busteni - propunerePentru oraul Buteni, suprafaa de spaiu verde public amenajat pe locuitor este de 5,28m2, fa de standardul de 16m2, dar zona montan, care constituie patrimoniul natural, depete mult necesarul de recreere. Spaiu verde public este alctuit din: Parcuri 37.872 m2 Spaii verzi de aliniament 16.800 m2 Monumente ale naturii Rezervaiile naturale din munii Bucegi rezervaia principal (400 ha) constituie o fie continu de-a lungul versanilor exteriori ai masivului, de la Sinaia pn n aua Strunga. Rezervaia cuprinde i o zon tiinific de protecie absolut n Jepii Mici i Caraiman, incluznd Valea Jepilor. rezervaia Petera Ialomiei cuprinznd Muntele Cocora, Petera Ialomiei i Valea Horoabei, Muntele Btrna. rezervaia Znoaga cuprinde muntele i cheile cu acelai nume. rezervaia botanic Vrful Omu (2505 m) cuprinde grupri vegetale caracteristice tundrei alpine. rezervaia botanic Babele (2200 m). rezervaia botanic Poiana Crucii (1590 m). rezervaia turbria Lptici (1470 m) cuprinde cea mai interesant mlatin oligotrof din Bucegi. Portia Caraimanului15 n conformitate cu avizul nr. 488/18.05.1998 elaborat de Muzeul Judeean de stiinele naturii Prahova pe teritoriul oraului se gsesc urmtoarele obiective cu regim de protecie strict. Denumire monument aflat n Altitudine Importan inventarul parcului Natural Bugegi (m) Claia Mare (Abruptul Prahovean) Geomorfologica 1775 Peretele Vaii Albe Geomorfologica 2150 Portita Caraimanului Geomorfologica 1900 Ogasul Spumos Geologica / Geomorfologica 1275 Valea Tapului Geologica 1500 Cascada Urlatoarea Morfohidrologica / Zoologica 1125 Petrele de la Omu Geomorfologica 2504 Coltii Morarului Geomorfologica 2250 Cerdacul din Valea Cerbului Geologica / Geomorfologica 2350 Sfinxul Geomorfologica 2225 Babele Geomorfologica 2200

Pagina | 23


3. DEZVOLTAREA ECONOMICACuvinte cheie: Industrie, agricultur, construcii, servicii, comer

3.1. Activitatea economic n zona oraului Busteni - scurt istoricInca din primele decenii ale existentei orasului, activitatea locuitorilor a fost accentuat marcata de specificul reliefului: zona de munte cu arii extinse de paduri si pasuni. Astfel, una dintre primele unitati economice moderne a fost Fabrica de Hartie, intemeiata in 1882 de Karl si Samuel Schiel, originari din Rasnov. Ulterior, aceasta a cunoscut o accentuata dezvoltare constituind chiar, intre cele doua razboaie mondiale, centrul miscarii social culturale. Incadrat in acelasi specific local, turismul a constituit o activitate preponderenta, generatoare de venituri. Astfel, cu exceptia intreprinderii de hartie, a administratiei Domeniilor Coroanei, si a familiei Cantacuzino, existau, in perioada interbelica, o serie de comercianti, negustri si carciumari a caror principala sursa de profit o constituia comertul cu cei veniti in statiune dar si cu locuitorii permanenti. Intr-un borderou din 1926 a Comitetului Scolar, sunt inregistrat un numar total de 53 de comercianti si negustor. O alta entitate ce a jucat un rol important in viata economica a orasului a fost societatea Cooperativa Sporul, ce a luat fiinta in anul 1907, cu scopul infiintarii unei brutarii care sa faca painea necesara consumatiei locuitorilor din oras si din zonele invecinate. Sectorul serviciilor a fost, si el, reprezentat inca de la inceputurile activitatii economice in zona, prin transformarea, in anul 1903, a Societatii culturale Gheorghe Lazar, in Banca Populara. Fara a-si pierde caracterul cultural, scopul bancii era in primul rand sa inlesneasca, pentru membrii sai, creditul si fructificarea economiilor.

3.2. Economia localDupa transformrile din anii `90, urmare a unui nivel redus al eficienei muncii i a managementului defectuos, a intervenit o reducere a activitaii industriale, chiar i n acele ramuri considerate caracteristice i tradiionale pentru Bustebi. Ca in multe orase din tara, multe dintre companiile existente dinainte de 1989 functioneaza, astazi, mult sub nivelul capacitatilor. Pana in 1989 orasul a reprezentat un centru industrial de referinta in exploatarea si prelucrarea lemnului, cu 2 unitati economice mari: Hartia SA Busteni si Sectia de industrializare a lemnului Piatra Arsa Busteni. De la jumatatea anilor 90 si pana in prezent s-a inregistrat un declin al acestor unitati industriale, ceea ce a influentat numarul de someri. In prezent, in conformitate cu noul Plan Urbanistic General, aflat in curs de realizare de care SC Altrix Com SRL, repartitia unitatilor ecnomice in cadrul teritoriului orasului este urmatoarea: Zona industriala Piatra Arsa (aproximativ 22 ha) este ocupata de unitati de productie, transporturi, baze de aprovizionare, depozite. Zona industriala ocupata de Omnimpex-Hartia SA, compusa din 2 incinte in Busteni si Poiana Tapului, cu o suprafata de aproximativ 22 ha Unitati economice dispersate in teritoriul administrativ, mai ales in cadrul zonei de locuinte si functiuni complementare, cu o suprafata de aproximativ 2 ha. Din analiza datelor obtinute de la Administratia Finantelor Publice din Busteni, a rezultat ca structura mediului de afaceri din oras este urmatoarea:Pagina | 24


526 de firme sunt inregistrate ca avand sediul in Busteni Dintre acestea, un numar de 264 de firme sunt intr-o forma sau alta de suspendare/ dizolvare sau nu au depus nici un bilant in 2009 Un numar de 262 de firme au depus bilant ce apare in inregistrarile Ministerului Finantelor Publice.

Structura companiilor n funcie de cifra de afaceri declarat la decembrie 2009, potrivit datelor existente pe site-ul Ministerului finantelor Publice, este prezentat n graficul de mai jos:

Dupa cum se poate observa, ponderea cea mai mare o detin companiile cu o cifra de afaceri sub 100.000 Ron, urmate de cele cu cifra de afaceri intre 100.000 si 500.000 Ron. O pondere semnificativa (5,73%) o detin companiile care, desi sunt in activitate, au depus la decembrie 2009 un bilant cu cifra de afaceri zero, ceea ce semnifica un declin al activitatii economice. Ca si tablou general, insa, distributia companiilor in functie de cifra de afaceri este una echilibrata. In ceea ce priveste domeniul de activitate, ponderea cea mai ridicata o detin companiile cu activitate in domeniul comertului:

Astfel, se poate observa ca ponderea cea mai mare o detin companiile cu activitate in domeniul comertului (36,64%), urmate de cele cu activitate in domeniul turismului (14,89%). In afara acestei concentrari, se poate observa o repartizare destul de dispersata pe ramuri economice, existand un numar foarte mic de companii pe unele domenii de activitate.Pagina | 25

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereIn ceea ce priveste sectorul serviciilor, pe raza orasului exista un oficiu postal, precum si cateva unitati bancare (filiale, sucursale sau agentii) ale CEC Bank, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank.

3.3. Structura ocupaionalPotrivit datelor communicate de AJOFM Prahova, in prezent, ponderea somajului la nivelul orasului Busteni, calculata ca raport intre nr de someri si populatia stabila in varsta de munca este de 4,2 %. In dinamica, evolutia acestui indicator este prezentata in tabelul si graficul urmator:

Anul 2006 2007 2008 2009 2010

Ponderea somajului (%) 1,00% 0,50% 0,80% 3,30% 4,20%

Se constata ca, dupa o scadere semnificativa in anul 2007, tendinta a fost de crestere constanta pana in 2010, ajungandu-se la un maxim de 4,2 % in acest an. In ceea ce priveste structura somerilor pe sexe, situatia in dinamica este prezentata in graficul de mai jos:

Se poate observa ca, daca in perioada 2006-2008, preponderent era somajul in randul femeilor, in anii urmatori proportia s-a schimbat, ponderea cea mai mare in randul somerilor detinand-o barbatii, fapt ce poate fi pus pe seama evolutiei economice a orasului (sub impactul crizei au avut loc concedieri care au afectat in mai mare masura barbatii).

Pagina | 26

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereIn privinta structurii somerilor in functie de ultima scoala absolvita, se poate observa ca in perioada prezentata (2006-2010) cele mai mari oscilatii au fost inregistrate in ponderea absolventilor cu studii superioare. De la 7,7% in 2006 a scazut la 1,9% in 2007 pentru ca in 2008, odata cu aparitia primelor efecte ale crizei economice, sa creasca semnificativ pana la 14,0%, in anul urmator sa se injumatateasca iar in 2010 sa ajunga la 12,3 %. Ponderea cea mai scazuta in totalul somerilor o au absolventii de invatamant postliceal, fapt ce poate fi pus pe seama specializarii practice a acestora. O pondere constant ridicata in totalul somerilor o detin absolventii de invatamant gimnazial si cei de invatamant profesional/arte si meserii.

In conformitate cu datele existente la nivelul anului 2010, in Busteni erau inregistrati un numar total de 285 de someri, din care 24 primeau indemnizatie de 50%, 169 primeau indemnizatie 75% iar un numar de 92 persoane nu primeau nici un fel de indemnizatie.

Pagina | 27


4. TURISMTurismul constituie, fara indoiala, principala activitate economica la nivelul orasului. In favoarea acestei activitati actioneaza o serie de resurse natural relieful montan, conditiile climaterice, vegetatia si fauna. Astfel, la nivelul Statiunii Turistice Busteni pot fi practicate sau exista premisele pentru a fi practicate mai multe forme de turism: 1. Turism montan a. De odihna b. Pentru sporturi de iarna. Cel mai practicat sport si care atrage, fara nici o indoiala, cel mai mare numar de turisti fiind, dealtfel, si emblem statiunii, este ski-ul alpin sau de fond. Alte sporturi specifice care pot fi practicate sunt: snowboard-ul, skiboard-ul, patina, sanius, escalada artificial pe gheata. c. Drumetiile d. Alpinismul e. Turism montan de cunoastere si stiintific 2. Turismul sportiv si de agreement 3. Turismul cultural si ecumenic 4. Tuismul de afaceri 5. Turismul balnear Un atu important pe care il detine Statiunea Busteni este situarea sa la poalele Muntilor Bucegi, cei mai vizitati munti din tara, fiind cautati de toate categoriile de persoane pasionate de zona montana turisti, alpinisti, sportive sau simpli calatori. Astfel, sunt trasate un numar de 212 trasee alpine de diferite grade de dificultate ce ofera posibilitatea practicarii acestui gen de turism tuturor categoriilor de turisti. Turismul montan si cel sportiv si de agreement este practicat in special pe Domeniul Schiabil Kalinderu, partie ce are o altitudine de plecare 1000 m si de sosire de 1300 m, cu lungime de 1500 m si o inclinare medie de 37 %, inclinarea maxima fiind de 49 %. Partia are 2 sosiri, una pentru avansati si una pentru incepatori. Ca si dotari specifice, amintim: Instalatia de transport pe cablu cu o viteza de transport de 5 m/s, 37 de vehicule in dotare, cu o durata a traseului de cca 3,5 min si o capacitate toala de 1200 persoane pe ora, ce functioneaza in regim permanent. Instalatia de produs zapada cu conducta de-a lungul intregii partii, 21 de hidranti, 4 tunuri automate de produs zapada, apa captata din Valea Alba si bazin de apa de 5.000 mc. La o temperature de 4 grade Celsius, se asigura acoperirea partiei cu un strat de zapada de 20 de cm in 120 de ore. Masini de batatorit zapada. La inceputul anului 2011 a fost inaugurat cel mai mare Fun Park din tara, obiectiv ce face parte din lista investitiilor in Domeniul Schiabil Kalinderu alaturi de partia de schi, telegondola si Estacada de cataract pe gheata si a fost realizat dupa modelul parcului din celebra statiune austriaca Innsbruck. 16 Cu o suprafata totala de 15.000 m patrati, parcul reprezinta o alternative de agreement atat pentru iarna cat si pentru vara si creste considerabil atractivitatea statiunii. Este dotat cu partie de schi pentru incepatori deservita de baby lift, ski carusel, instalatie pentru pista sanie/tobogan, instalatie tubing de vara si intalatie de nocturna, iar accesul in zona de distractie se face cu cartela magnetica. In plus, pentru turismul sportiv si de agrement sunt marcate trasee de mountain bike. Parcul Natural Muntii Bucegi constituie un reper deosebit de important in practicarea turismului stiintific si de agreement. Astfel, acesta cuprinde:Pagina | 28

Strategia de turism a orasului Busteni - propunere Rezervatia principala de aprox 400 ha o fasie continua de-a lungul versantilor exterior ai masivului, de la Sinaia pana in Saua Strunga Rezervatia Pestera Ialomitei Muntele Cocora, Pestera Ialomitei, Valea Horoabei, Muntele Batrana Rezervatia Zanoaga ce cuprinde muntele si cheile cu acelasi nume Rezervatia botanica Varful Omu, cu grupari vegetale caracteristice tundrei alpine Rezervatia Botanica Babele Rezervatia botanica Poiana Crucii Rezevatia Turbaria Laptici, care cuprinde cea mai interesanta mlastina oligotrofa din Bucegi.

De asemenea, pe teritoriul orasului se gasescm in inventarul Parcului Natural Bucegi, o serie de monumente cu regim de protective stricta, cele mai importante fiind Cascada Urlatoarea, Portit Caraimanului, Pietrele de la Omu, Babele si Sfinxul. Turismul cultural si ecumenic este justificat de existenta, pe raza orasului, a o serie de monumente cultural istorice ce vor fi detaliate mai pe larg in capitolul 5 al prezentei lucrari, monumente ce constituie un real potential de dezvoltare a acestui gen de turism. Turismul de afaceri constituie o permanenta in Valea Prahovei si Statiunea Busteni poate excela in acest domeniu, dat fiind ca detine structurile de cazare necesare, dar si spatiile pentru organizarea de evenimente specifice. Astfel, la nivelul orasului, exista 2 sali de conferinta de mare capacitate una in cadrul Centrului de Pregatire Profesionala si una in cadrul Centrului Cultural Aurel Stroe si 28 de sali de conferinta de capacitate medie, cu toate dotarile specifice, in incinta hotelurilor si pensiunilor din zona. In prezent, la nivelul Orasului Busteni, exista un numar total de 161 de structuri de primire turistica, ce insumeaza un total de 1149 de camere, respectiv 2426 de locuri de cazare. Din totalul structurilor de primire turistica, ponderea cea mai mare o detin pensiunile, atat ca numar de unitati cat si ca numar de camere si de locuri, dupa cum se poate observa in graficul de mai jos:

Practic, aproape jumatate din structurile de cazare existente sunt reprezentate de pensiuni ce detin, de asemenea, aproape jumatate din numarul de camere si numarul de locuri de cazare. In ceea ce priveste categoria de clasificare (numarul de stele) situatia se prezinta in felul urmator:

Pagina | 29


Dupa cum se poate observa, practic jumatate din unitatile de cazare din orasul Busteni sunt clasificate la 2 stele. Cele de 3 stele si cele de 1 stea detin ponderi aproximativ egale, in timp ce unitatile de cazare de 4 stele sunt destul de slab reprezentate doar 3,11 % din total. Astfel, se constata ca, la nivelul orasului Busteni exista atat conditiile practicarii tuturor tipurilor de turism, cat si structurile de primire turistica necesara. Aspectele mai putin favorabile dezvoltarii acestei activitati economice sunt legate de lipsa infrastructurii de drumuri, a unei imagini unitare a localitatii (fara diferente majore de aspect si curatenie intre centru si periferie), precum si a altor conditii strict necesare practicarii unui turism modern (asistenta medicala de urgenta, farmacii non stop etc). La data prezentului raport au fost identificate i analizate proiectele mature angajate de ctre Primaria oraului Busteni, fie n pregatire, fie n ateptarea rspunsului de la finanator, fie n derulare, dup cum urmeaz: 1. Modernizarea infrastructurii si cresterea calitatii serviciilor turistice in statiunea Busteni Nr : SM / 15 / 5 / 5.2 / 104 / 19.12.2008 SMIS 3457, P.O.R. Axa 5 DMI 5.2 Obiective : 1.1. Amfiteatrul n aer liber 1.2. Expoziie permanent a Rezervaiei naturale Parcul Natural Bucegi i mini Grdina Botanic 1.3. Centru sportiv multifuncional 1.4. Loc de joac pentru copii 1.5. Pavilion muzical i aranjarea peisagistic 1.6. Parcul contemplativ 1.7. Parc n pdurea de pini 1.8. Parcul central Buteni 1.9. Centru polivalent pentru evenimente cultural sportive 1.10. Reabilitarea Str Alpinitilor 1.11. Instalaia de iluminat pentru prtia Kalinderu

Pagina | 30


5. INFRASTRUCTURA 5.1. Circulaie17Oraul Buteni este situat n centru rii, n partea nordic a judeului Prahova, la poalele munilor Bucegi, fiind strabtut de de rul Prahova, i beneficiaz din plin de avantajul poziional, n primul rnd datorit faptului c asigur legtura ntre partea central i sudic a rii, la care se adaug extraordinarul potenial turistic a acestei zone care atrage un nsemnat flux turistic. Aa cum am precizat i n capitolele precedente, localitatea Buteni se afl la o distan de aprox. 71 km de Municipiul Ploieti, resedina de jude, la 136 km de Bucureti, 35 de km de Braov. Teritoriul administrativ al orasului se nvecineaz cu: Rnov i Predeal, judeul Braov, la Nord; Azuga i Valea Doftanei, judeul Prahova, la Est; Bran, judeul Braov i Moreni, judeul Dmbovia, la Vest; Sinaia, judeul Prahova, la Sud. Perimetrul administrativ al localitii are ca principale componente urbanistice: Buteni i Poiana apului. Pe lng acestea, mai conine alte 69 zone de intravilan, conform PUG anterior aprobat, suprafaa total de intravilan ajungnd la 706 ha. Oraul Buteni este uor accesibil prin DN1 (E60) sau prin calea ferata ce face legtura pe ruta Bucureti - Braov - Cluj - Oradea - Budapesta - Viena - Paris sau Berlin. Situaie existent Circulaia rutier Organizarea reelei stradale a oraului Buteni este tipic localitilor de munte de pe Valea Prahovei, a cror tram major este de timp tentacular i care se pot ncadra n categoria tehnic a III-a i a IV-a, nsemnnd capacitate mic de circulaie i trafic redus. Strzile de categoria a III-a, de pe versantul estic i respectiv vestic, debueaz n DN1(E60), principala arter a oraului Buteni. DN1(E60) traverseaz localitatea de la S-N, aceasta prelund traficul de tranzit, transportul n comun i traficul turistic de agremen. Reeaua de ci de comunucaii i transport prezint urmtoarele particulariti i aspecte critice: configuraia geometric i structura tramei stadale este determinat de relieful muntos i cursurile de ap din zon; legturile rutiere ale oraului cu localitile nvecinate sunt realizate n prezent exclusivitate prin DN1, cu posibilitate redus de lrgire a profilului transversal; capacitatea portant a drumului naional este depasit cu pn la 40% n unele perioade ale anului; reeaua stradal major (exceptnd DN1) ct i cea secundar prezint profile transversale subdimensionate; ea nu are o mbrcminte corespunztoare: din cele 178 de strzi inventariate doar 15 aveau mbrcaminte asfaltic sau din beton, restul fiind pietruite sau din pmnt; cartierele Piatra Ars, Poiana apului i Zamora sunt situate la est de rul Prahova i de linia C.F.R.; fiecare din aceste cartieriere sunt deservite de una, maxim dou legturi cuPagina | 31

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereDN1 prin poduri peste Prahova i treceri la nivel cu linia C.F.R.; acestea sunt insuficiente ca numr i gabarit pentru a deservi cartierele cu cea mai mare suprafa i cu rezerve mari de teren pentru dezvoltare esutului urban; interseciile dintre trama major i DN1 nu sunt amenajate corespunztor; starea de vizibilitate a strzilor din trama major este necorespunzatoare; deoarece capacitatea de circulatie pe DN1 este depit n unele perioade ale anului, viteza de deplasare este sczut, producndu-se ambuteiaje.

Circulaia pietonal Pe majoritatea strzilor din oraul Buteni, din cauza lipsei trotuarelor, circulaia pietonal se face pe carosabil. Strzile cu trotuare amenajate sunt B-dul Libertii, B-dul Independeei i Str. Telecabinei, unde circulaia pietonal se desfoar n condiii normale. n ceea ce privete circulaia biciclitilor, n localitate nu exist nicio pist amenajat pentru utilizarea bicicletelor ca mijloc de transport local n condiii de siguran, nefiind ndeplinite niciun fel de condiii pentru ncurajarea acestui tip de transport. Circulaia auto Principalele strzi din localitate, pe care se desfoar circulaia auto sunt: Str. Saelor, Splaiul Zamorei, Str. Panduri, Str. Telecabinei, Str. Valea Alb, Str. N. Ureche, Str. Griviei, Str. Cezar Petrescu, cu legtur la axa major de relaii n teritoriu traseul DN1(E60), cunoscut sub denumirea de B-dul Libertii i B-dul Independenei. Aceste strzi sunt intens solicitate n special n momentele de vrf ale afluenei turistice, n perioada vacanelor colare, a srbtorilor de iarna i weekend-uri. Circulaia feroviar Accesul n Buteni se poate realiza i prin intermediul cii ferate, prin magistrala feroviar 300 unde opresc majoritatea trenurilor de cltori de pe ruta: Bucureti - Braov - Cluj -Oradea. Distana pe calea ferat pn la Bucureti este de 129 km, iar pn la Braov de 36 km. Oraul Buteni este deservit de cele dou gri: Poiana apului i Buteni. Pe traseul liniei CFR Bucureti-Braov care traverseaz oraul de la sud la nord, se gsesc cinci pasaje de trecere cu calea ferat. Analizndu-le dinspre Bucureti spre Braov acestea au urmtoarele caracteristici: n zona cartierului Piatra Ars se situeaz primul pasaj peste linia CFR. Acesta este singurul pasaj ce face legtura cartierului Piatra Ars cu DN1 i este folosit att de circulatia auto ct i de cea pietonal; trecere la nivel cu calea ferat n cartierul Zamora, zona Poiana apului pe Str. Splaiul Zamorei; Str. Pescriei - subtraversare linie CFR legtur ntre DN1 i cartierul Zamora; Str. Grii trecere la nivel cu calea ferat; Pasarela pietonal - face legatura dintre DN1 i strada M.Eminescu. Transportul n comun O problem important a oraului Buteni este cea a transportului n urban. Acesta lipsete cu desvrire, fiind preluat pe sectorul Buteni-Poiana apului de transportul interurban dintre Azuga i Sinaia. Nu exist transport local care s lege cartierele oraului Buteni, n principal din cauza tramei majore nemodernizate, reliefului muntos i rului Prahova care mparte localitatea nPagina | 32

Strategia de turism a orasului Busteni - propuneredou. n aceste condiii, locuitorii oraului sunt nevoii s apeleze la mijloace proprii de transport, fie la taxi-uri. Transportul pe cablu Transportul pe cablu este reprezentat de linia de telecabin Buteni - Babele A fost dat n folosin n anul 1942, traseul parcurs are o lungime de 4350 m, iar diferen de nivel este de 1237 m.18 Din cazua instalaiilor foarte vechi, transportul cu telecabina Buteni - Babele este depit att la nivelul performanelor (100 pers./or), cr i la cel al siguranei turitilor. De la cabana Babele se face legtura cu linia de telecabin ctre cabana Petera, aflat pe teritoriul judeului Dmbovia, i cu linia de telescaun a prtiei Kalinderu. Linia de telescaun a prtiei Kalinderu are o lungime de 1000 m, cu o diferen de nivel de 300m i o capacitate 1200 persoane/or.19 Disfuncii Ca disfuncionaliti majore i implicit msuri care trebuie s stea n atenia autoritilor locale se amintesc: reea major de ci rutiere neadaptat la cerinele traficului judeean i naional; strzi cu profiluri nguste fr spaii laterale pentru lrgiri, exceptnd DN1; n mare parte reeaua stradal prezint profile subdimensionate ca i gabarit. Ampriza tramei variaz de la 5 m la 6 m pentru strzile din categoria a IIIa, iar cele de categoria a-IVa au lime de 3.5- 4 m; lipsa spaiilor necesare pentru circulaia pietonilor i biciclitilor, cca. 90% din strzi neavnd amenajate trotuare (exceptnd DN1). Din acest motiv circulaia pietonal i cea a biciclitilor se desfoar pe carosabil, situaie care mpreun cu vizibilitatea redus, pe unele poriuni din trama stradal, crete riscul produceri de accidente n care sunt implicai pietoni; lipsa legturilor directe interzonale i a traseelor ocolitoare pentru traficul greu care afecteaz n prezent toate localitile ce compun oraul; lipsa parcajelor amenajate, n special n zona central i n vecintatea instituiilor publice; toate cele cinci pasaje cu calea ferat sunt ntr-o stare avansat de degradare. n prezent se lucreaz la realizarea liniei CFR de vitez, astfel pasajele urmeaz a fi modernizate. infrastructura feroviar se situeaz sub standardele UE, are o vechimea apreciabil, cu prezena a unor sectoare de linie depite ca i termen de exploatare. preurile foarte ridicate n raport cu calitatea i cantitatea serviciilor de transport cltori CFR, lipsa de informare, de fluiditate a informaiilor ntre prestator i publicul cltor, dar i randamentul redus, calificarea nesatisfctoare al personalului. Organizarea circulaiei Din msurtorile efectuate n cadrul studiului pe drumul naional, reiese necesitatea lrgirii acestuia la 4 benzi (2 benzi pe sens). Dar, din cauza aliniamentului, n multe zone acest lucru nu se poate realiza. n viitorul apropiat, datorit construirii autostrzii Bucureti-Braov, traficul de tranzit de pe DN1 (E60) ar putea fi eliminat pe sectorul Valea Prahovei, ducnd astfel la fluidizarea circulaiei i rednd aceast arter rutier naional traficului zonal n scopuri turistice. Pe de alt parte, n perioada construcia autostrzii, traficul greu va crete semnificativ, trafic ce nu va putea fi suportat sub nici o form de actuala tram stradal.

Pagina | 33

Strategia de turism a orasului Busteni - propunereDin aceste motive, imposibilitatea lrgirii DN1 i traficul greu ce va fi generat de construcia viitoarei autostrzi, ar trebui gsit o modalitate de ocolire a centrului oraului But

Documents

Strategia Busteni Final Aprilie 2011