Strategia Comunei Cochirleanca

DECEMBRIEDECEMBRIE 20082008

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA, JUDEŢUL BUZĂU STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA, JUDEŢUL BUZĂU

Mulţumiri

Dorim să mulţumim tuturor celor care au participat, sub o formă sau alta, la unele etape ale procesului de elaborare a Strategiei de dezvoltare locală:

Domnului Primar Roşca Ion Domnului Viceprimar Nicolai Ion Liderilor de opinie din comuna Cochirleanca

Editat de S.C. „KRISTAL CONSTRUCT” S.R.L.-BUZĂUTelefon / Fax: 0238/__________; e-mail:

2


CUPRINS

I. INTRODUCERE

o Contextul elaborării Strategiei şi descrierea procesului

o Abordarea şi actorii implicaţi

o Principiile de abordare a dezvoltării locale

o Rezultatele procesului de planificare strategică participativă: Strategia de dezvoltare durabilă locală a comunei 2008-2013

II. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ LOCALĂ –CARTEA ALBĂ A COMUNEI COCHIRLEANCA

o Date generaleo Scurt istorico Comuna în sistemul local şi zonal de aşezărio Resurse umaneo Activităţi economiceo Administraţia publicăo Resurse naturaleo Resurse fizice şi de producţieo Resurse financiareo Mediul externo Concluziio Ancheta de opinie

III. ANALIZA SWOT PENTRU COMUNA COCHIRLEANCA

o Resurse umane şi sociale

o Resurse financiare

o Resurse construite şi de administrare

o Resurse naturale / economice

IV. VIZIUNEA ASUPRA DEZVOLTĂRII LOCALE A COMUNEI COCHIRLEANCA 2008- 2013

V. DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI COCHIRLEANCA 2008-2013

VI. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLTĂRII DURABILE A COMUNEI COCHIRLEANCA 2008-2013

o Obiectivele strategice pe domenii de dezvoltare

3


VII. PRIORITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE A COMUNEI COCHIRLEANCA 2008-2013

o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Infrastructură tehnico – edilitară şi socială

o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Activităţi economice locale

o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Mediu şi resurse naturale

o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Resurse socio - umane

VIII. SURSE DE FINANŢARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A COMUNEI COCHIRLEANCA 2008-2013

IX. STRUCTURA DE SPRIJIN PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI

X. PROGRAME ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI

COCHIRLEANCA 2008 - 2013

I. INTRODUCERE I. INTRODUCERE

Contextul elaborării Strategiei şi descrierea procesului Contextul elaborării Strategiei şi descrierea procesului

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România beneficiază de asistenţă financiară prin intermediul instrumentelor structurale (fonduri nerambursabile), în valoare de aproximativ 28 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.Aceste fonduri sunt acordate în virtutea criteriului de convergenţă, criteriu ce prevede eliminarea decalajelor existente între regiunile ţării, armonizarea cu standardele europene din punct de vedere economic şi social, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului.De la caz la caz, valoarea finanţării nerambursabile poate fi cuprinsă între 50-100% din valoarea investiţiei pentru activitatea respectivă, diferenţa fiind contribuţia beneficiarului.

Absorbţia acestor fonduri, la care se adaugă contribuţia Guvernului României, este în mare masură condiţionată de:

capacitatea viitorilor beneficiari de a prezenta programe de dezvoltare argumentate şi coerente, care răspund problemelor critice şi priorităţilor de dezvoltare de la nivel local,

capacitatea de realizare de parteneriate care să asigure corelarea iniţiativelor locale şi inscrierea în priorităţile de dezvoltare regională şi naţională,

capacitatea de pregătire a proiectelor şi capacitatea managerială pentru implementarea cu succes a acestora.

4


Strategia de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca a fost elaborată în vederea creşterii capacităţii de planificare şi parteneriat a membrilor comunităţii locale, întărind astfel capacitatea de absorbţie a fondurilor europene la nivel local, printr-o abordarea inovativă cu obţinerea următoarelor rezultate:

identificarea şi promovarea intereselor reale ale comunităţii locale,

promovarea dialogului social şi îmbunătăţirea comunicării între toţi actorii dezvoltării de la nivelul comunităţii locale,

implicarea activă a actorilor de la nivel local în procesul decizional legat de viitorul dezvoltării comunităţii şi în iniţierea de proiecte,

corelarea iniţiativelor şi strategiei locale cu cele de la nivel judeţean şi regional,

asumarea responsabilităţilor şi consolidarea relaţiilor de colaborare între actorii de la nivel local şi judeţean în vederea creşterii şanselor de accesare a fondurilor europene.

5


Abordarea şi actorii implicaţi Abordarea şi actorii implicaţi Metodologia de elaborare a Strategiei este prezentată schematic în tabelul următor:

Informarea Cetăţenilor Studiu diagnostic - Cartea Albă

Situaţia comunei Analiza SWOTPercepţia cetăţenilor – Identificarea Problemelor

Ancheta de opinie

Procesul Participării PubliceE1-Crearea unor instrumente instituţionale

Grupul şi Echipa de planificare strategică

Ancheta de opinie

E2 - Identificarea nevoilor, problemelor şi cauzelorDescrierea stării actuale a comunităţii – probleme, cauze, efecte, oportunităţi

Analiza SWOT

E3 – Elaborarea viziunii în perspectiva anului 2013 şi stabilirea direcţiilor strategice de dezvoltare

Viziune şi direcţii strategice

E4 – Formularea obiectivelor strategice Obiective strategice

E5 – Idei de programe şi proiecte prin care vor fi „atacate” ţintele, analiza compatibilităţii cu viziunea şi cu obiectivele strategice

Analiza Câmpului de Forţe

E6 – Concretizarea Strategiei şi a Planului de acţiune;

Dezbaterea şi adoptarea Strategiei şi a Planului de acţiune

Implementare Condiţii de implementareMonitorizare şi evaluare Indicatori de

evaluare

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare durabilă este rezultatul unui proces complex de analize, dezbateri şi lucru în plenul Grupului de planificare strategică participativă şi în cadrul Echipei de planificare strategică, facilitate de experţii firmei de consultanţă, care a avut următoarele etape:

6


I. Procesul de culegere de date şi informaţiiProcesul de culegere de date şi informaţii, în cadrul căruia au fost colectate:

A. Date cantitative privind profilul comunităţii (teritorial, demografic, ocupaţional, instituţional, servicii etc.) din diversele surse de la nivel local şi judeţean,

B. Date calitative privind percepţia populaţiei referitor la problemele cu care se confruntă comunitatea, prin realizarea unei Anchete de opinie.

Datele obţinute au fost procesate şi interpretate în cadrul unui document intitulat „Cartea Albă „Cartea Albă a comunei – Studiul diagnostic privind situaţia existentă şia comunei – Studiul diagnostic privind situaţia existentă şi potenţialul de dezvoltare durabilă locală”potenţialul de dezvoltare durabilă locală”.

În cadrul acestei etape a rezultat şi componenţa Grupului de planificare strategică participativă, precum şi a Echipei de planificare strategică, formate din liderii de opinie locali.

Procesul participativ de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă şi de luare aProcesul participativ de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă şi de luare a decizieideciziei privind viitorul comunei, prin care actorii locali – Grupul de planificare strategică şi Echipa de planificare, pe durata ape durata a 5 zile de lucru intens,5 zile de lucru intens, au parcurs logica unui proces de planificare strategică:

– S-a pornit de la stabilirea unei înţelegeri comune a situaţieisituaţiei existenteexistente, pe baza docu-mentului „Cartea Albă a comunei – StudiulStudiul diagnostic privind situaţiadiagnostic privind situaţia existentă şi potenţialul deexistentă şi potenţialul de dezvoltare durabilă localădezvoltare durabilă locală”. S-au identificat şi analizat problemele şi oportunităţile şi s-au definit, prin consens, problemele majore prioritare şi oportunităţile care pot fi fructificate pentru soluţionarea acestor probleme.

- S-a definit situaţia dorită în 2013 situaţia dorită în 2013 (viziunea de dezvoltare durabilă aviziunea de dezvoltare durabilă a comunei, aşa cum va arăta aceasta în anul 2013comunei, aşa cum va arăta aceasta în anul 2013), din care au rezultat 4 direcţii strategice de dezvoltare durabilă ale comunei (Infrastructură tehnico – edilitară şi socială, Activităţi economice locale, Mediu şi resurse naturale, Resurse socio – umane), aflate în concordanţă cu datele şi indicatorii definiţi prin Studiul diagnostic „Cartea Albă” şi cu percepţia populaţiei privind problemele majore.

– S-au identificat căile şi modalităţile care conduc la realizarea viitorului dorit pentru fiecare domeniu strategic, adică pachetele de programe şipachetele de programe şi proiecteproiecte care rezolvă problemele majore cu care se confruntă comuna .

– S-a creionat planul de implementare, definind responsabilii de iniţierea proiectelor, s-au identificat roluri şi capacităţi de implicare, şi s-a propus o

7


structură de sprijin pentru implementarea, monitorizarea şistructură de sprijin pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategieievaluarea Strategiei .

Procesul de consultare a comunităţii a demarat cu 2 săptămâni înainte de începerea activităţii Grupului de planificare strategică participativă pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare durabilă, prin desfăşurarea unei anchete de opinieanchete de opinie pe un eşantion reprezentativ de __ persoane din localităţile componente, datele obţinute fundamentându-le pe cele obţinute în cercetarea cantitativă.

Astfel, la întrebarea „Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme cuCare consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă cetăţenii din care se confruntă cetăţenii din comunacomuna dumneavoastră?”, dumneavoastră?”, aceştia au identificat patru probleme principale:

Drumuri neasfaltate/ nepietruite

Lipsa unui sistem de canalizare şi extindere sistem alimentare cu apă

Lipsa sistem de alimentare cu gaze

Lipsă locuri de muncă

Pe parcursul procesului de elaborare a Strategiei au fost implicaţi direct în Grupul de planificare strategică şi în dezbateri 30 30 actoriactori locali, factori de decizie din administraţia publică locală şi reprezentanţi ai sectorului neguvernamental şi privat, cu atribuţii în dezvoltarea teritoriului şi a infrastructurii, în activităţi economice, în problematica socială şi protecţia mediului, din următoarele instituţii şi organizaţii:Primăria comunei – primar, viceprimar, secretar şi personal din aparatul de specialitate al primarului

• Consiliul Local Cochirleanca – consilieri locali

• Alte instituţii locale – medici, profesori, poliţişti

• Cetăţeni

• Întreprinzători locali

8


Principii de abordare a dezvoltării durabile localePrincipii de abordare a dezvoltării durabile locale

1. 1. Înscrierea Strategiei în priorităţile naţionale şi regionaleÎnscrierea Strategiei în priorităţile naţionale şi regionale

Abordarea dezvoltării durabile locale a comunei a ţinut cont de priorităţile naţionale de dezvoltare, definite prin Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 (PND), Planului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 al României (PNDR), Orientările Strategice Comunitare (OSC) şi Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creştere Economică şi Locuri de Muncă:

Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene

Îmbunătăţirea pe termen lung a economiei româneşti

Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman

Construirea unei capacităţi administrative eficiente

Promovarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, prin crearea condiţiilor de dezvoltare a teritoriilor rămase în urmă

Modul de structurare a programelor şi a proiectelor a urmărit, de asemenea, înscrierea în Planul de Dezvoltare Regională 2007 – 2013 a Regiunii de Dezvoltare Sud-est.

2. 2. Promovarea unei dezvoltări integratePromovarea unei dezvoltări integrate

Abordarea dezvoltării locale a urmărit integrarea şi corelarea soluţiilor propuse pentru domeniile prioritare de dezvoltare ale comunei: domeniul activităţidomeniul activităţi

9


economice locale, domeniul infrastructură tehnico – edilitară şi socială, domeniuleconomice locale, domeniul infrastructură tehnico – edilitară şi socială, domeniul mediu şi resurse naturale şi domeniul resurse socio – umanemediu şi resurse naturale şi domeniul resurse socio – umane.

Acest lucru este reflectat în faptul că obiectivele strategice propuse pentru fiecare domeniu de dezvoltare sunt coerente şi corelate, şi mai mult, se sprijină reciproc şi contribuie la realizarea viziunii comune privind viitorul durabil al comunei: realizarea de schimbări pozitive, economice şi sociale, integrate înrealizarea de schimbări pozitive, economice şi sociale, integrate în efortul de protejare a mediului înconjurătorefortul de protejare a mediului înconjurător .

3.3. Punerea în valoare a resurselor localePunerea în valoare a resurselor locale

Dezvoltarea locală a fost abordată ca un proces prin care se urmăreşte identificarea, mobilizarea şi coordonarea folosirii resurselor locale, adesea subevaluate şi nefolosite la întregul lor potenţial.

Promovarea unicităţii şi a specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea capacităţii de inovare şi adaptare la contextul şi oportunităţile prezente, cu diversificarea ofertei de produse şi servicii, şi cu creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor produse local şi destinate consumatorilor din afara localităţii.

Valorificarea potenţialului local are în vedere administrarea eficientă, transparentă şi responsabilă a bunurilor publice: infrastructură şi echipamente, spaţii publice inclusiv patrimoniului natural şi cultural care trebuie pus în valoare, dar, în acelaşi timp protejat şi păstrat pentru generaţiile viitoare. Valorificarea resurselor înseamnă utilizarea acesora sub formă de capital pentru dezvoltarea economică şi socială.

4. Participare şi parteneriat în rezolvarea problemelorParticipare şi parteneriat în rezolvarea problemelor prioritare/realizarea obiectivelor comuneprioritare/realizarea obiectivelor comune

Ideea fundamentală care a stat în centrul procesului de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca a fost participarea şi parteneriatul actorilor locali în vederea stimulării şi dezvoltării de activităţi care să conducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor care trăiesc în comună, inclusiv a celor săraci şi marginalizaţi.

Această abordare se bazează pe ideea capitalului social, ca factor esenţial în dezvoltare, care explică succesul procesului de dezvoltare pe baza capacităţii actorilor locali de a se implica în proces şi de a influenţa formularea politicilor publice din diverse domenii.

În cadrul dezbaterilor din cadrul Grupului de planificare strategică participativă s-a acordat atenţie:

cantităţii şi calităţii interacţiunilor dintre participanţi, grupuri şi instituţii

creşterii nivelului de încredere şi toleranţăconstruirii spiritului de asociabilitate şi conştientizării nevoii de coeziune socială Pe parcursul procesului de elaborare a Strategiei s-a urmărit realizarea participării şirealizarea participării şi stimularea parteneriatelor stimularea parteneriatelor prin următoarele instrumente:Cooptarea tuturor

10


celor interesaţi să participe la evenimentele şi activităţile organizate în vederea elaborării Strategiei, prin acţiuni locale de informare;

Consultarea actorilor locali pentru identificarea problemelor majore cu care se confruntă comuna şi identificarea percepţiilor privind şansele de dezvoltare ale comunei;

Implicarea directă în procesul de luare a deciziilor a peste 30 de persoane.

Rezultatele procesului de planificare strategică participativă:Rezultatele procesului de planificare strategică participativă: STRATEGIASTRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEIDE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCACOCHIRLEANCA

Rezultatele procesului de planificare strategică participativă Rezultatele procesului de planificare strategică participativă sunt concretizate în prezentul document şi în anexele sale. În acest document sunt cuprinse: Analiza mediului intern şi extern al comunei

Analiza SWOT a comunei a fost dezbătută şi adoptată de către Grupul de planificare strategică participativă. S-au utilizat datele şi informaţiile conţinute în „Cartea Albă a comunei – Studiul diagnostic privind situaţia existentă şi potenţialul de dezvoltare locală” ce conţine şi Chestionarul privind percepţia locuitorilor din comună referitor la starea actuală a comunităţii, şi în plen s-a efectuat şi o prioritizare a problemelor de soluţionat şi a oportunităţilor de fructificat pentru dezvoltarea viitoare a comunei .

Viziunea de dezvoltare a comunei pentru perioada 2008 - 2013Întâlnirea de lucru dedicată elaborării viziunii de dezvoltare au schiţat viitorul dorit al comunei. În plen, cu sprijinul angajaţilor din cadrul firmei de consultanţă, rezultatele Grupului de planificare strategică participativă s-au analizat şi dezbătut şi, prin integrarea tuturor ideilor, s-a elaborat Viziunea de dezvoltare a comunei Cochirleanca pentru perioada 2008-2013, care a fost adoptată de către participanţi prin consens. În cadrul viziunii au fost identificate 4 direcţii strategice prioritare de dezvoltare ale comunei .

Obiectivele strategice de dezvoltare locală Întâlnirile următoare de lucru ale echipei de planificare din cadrul Grupului de planificare strategică participativă s-au concentrat pe determinarea obiectivelor strategice de dezvoltare ale comunei, corespunzătoare fiecărei direcţii strategice. Rezultatele au fost dezbătute şi analizate în plenul şi, prin consens, au fost adoptate obiectivele finale.

Programe şi proiecte de dezvoltareUrmând aceeaşi metodologie de lucru, în următoarele întâlniri de lucru s-au identificat priorităţile de dezvoltare ale comunei, rezultând, în cadrul fiecărui obiectiv strategic, idei de programe şi proiecte importante, realiste, fezabile şi care implică angajamentul asumat al factorilor de decizie şi al membrilor comunităţii.

Structura de sprijin pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategieiÎn cadrul ultimei întâlniri de lucru, membrii Echipei de planificare, ca reprezentanţi ai autorităţilor locale, instituţiilor, sectorului privat sau ai grupurilor de cetăţeni, şi-au negociat roluri şi responsabilităţi, rezultând şi o

11


propunere de înfiinţare a unui Comitet local pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei de dezvoltare durabil de către firma de consultanţă, angajată în baza unui contract de prestări servi ă a comunei .

Documentul final a fost redactat şi completat cii, cu tipuri de indicatori de succes ai implementării Strategiei şi cu posibile surse de finanţare ale programelor şi proiectelor din cadrul Strategiei.

II. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ LOCALĂ - CARTEA ALBĂ A

COMUNEI COCHIRLEANCA

12


DATE GENERALE Comuna Cochirleanca este aşezată în partea de Est a judeţului Buzău, Teritoriul administrativ al comunei Cochirleanca are o suprafaţa totală de 7826 ha. şi cuprinde un număr de 5 localităţi: localitatea reşedinţă-satul şi un număr de 4 sate aparţinătoare: Boboc, Roşioru, Gara Boboc,Tîrlele . Satul resedinţă de comună este străbătut de DJ 220, care este şi principala arteră de circulaţie a comunei. Pe acelaşi drum sunt înşiruite satele Boboc şi Tîrlele.Drumurile săteşti de pe raza teritorială a comunei asigură legătura cu DJ 220, DC 14, DC 136 şi DC137. Satele sunt aşezate la altitudini cuprinse între 70 m şi 120 m. Cel mai jos este situat satul Cochirleanca. Altitudinea maximă se regăseşte în satul Gara Boboc.Coordonatele geografice ale localităţii sunt: 45 0 12’38’’latitudine nordică şi 27 0

02’11’’ longitudine estică.

Comuna Cochirleanca se învecinează cu:- comuna Ziduri şi Balaceanu cu o populaţie de 4730 locuitori, respectiv de

1806 în partea de nord; - judetul Brăila , cu o populaţie de _______ locuitori la est;- comunele Săgeata şi Vadu Paşii , cu o populaţie de 5203 locuitori, respectiv

de 9472 locuitori în partea de sud;- comuna Poşta Cîlnău , cu o populaţie de 5918 locuitori la vest.

Ocupaţiile principale ale locuitorilor sunt: creşterea animalelor, agricultura, în special cultivarea legumelor şi a cerealelor, dar şi a pomilor fructiferi.

Principalele activităţi economice: comerţul şi transportul de mărfuri şi persoane

Nr. crt.

Localitate (sat)Populaţie *

1992Populaţie *

2002Populaţie **

2007

1. Cochirleanca 2722 2830 2864

2. Boboc 1655 1800 1820

3. Rosioru 767 770 7814. Gara Boboc 233 322 3405. Tarlele 76 72 706.7.

* Date recensământ 1992, 2002 ** DJS Buzau, Primăria Cochirleanca, date la 01.01.2007

13


ReliefulSuprafaţa comunei se suprapune zonei de câmpie, cu înălţimi medii de peste 100 m.Comuna Cochirleanca este încadrată de Câmpia Râmnicului .Campia Rămnicului are o inclinare generala dinspre nord-vest spre sud-est pentru ca uscatul s-a format urmand directia de scurgere a Lacului Cuaternar.Aceasta campie a fost supusa proceselor de eroziune eoliana si fluviatila fragmentand teritoriul comunei de mai multe văi : spre sud-est , valea Costeiu şi spre nord-est , valea Cochirleanca si Socariciu.Aceste văi sunt scurte, de cele mai multe ori sunt ocupate de ape temporare.

Resursele subsolului şi solului

Ca importante resurse ale solului sunt de menţionat gazele de sonda ( Roşioru) şi apele freatice.

Vegetaţia

Vegetaţia este specifică zonei de campie in subdiviziunea silvostepei sudice care prezinta aici o extindere mai redusa ; predominante sunt : plantele de uscaciune ( paius, firuta ,pelin , pir gros ) ; in zona marginala a iazului Roşioru creste : stuful, rogozul, papura , cucuta, izma de balta.

Fauna

Fauna este reprezentată de animale ca: popandaul, harciogul, soarecele de camp,orbetele, vulpea.

Dintre pasari mentionam: ciocarlia de camp, prepelita,,graurul, prigoria , fasa de camp.

Reptilele sunt reprezentate de soparla de stepa,soparla de camp

Solurile dominante din această zonă sunt cernoziomurile.

Clima

Din punct de vedere climat comuna Cochirleanca se inscrie in climatul temperat continental caracterizat prin temperaturi medii anuale de 10,5 grade Celsius,evapotranspiratie ridicata ceea ce face ca in zona sa sa se remarce fenomene

14


de roua pe timp calduros si furtuni de grindina.Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt de circa 500 mm/an iar numarul de zile cu zapada sunt de aproximativ 50 pe an.

In zona comunei Cochirleanca vanturile au o directie predominanta pe directia nord ( 25 %) si nord-est ( 20%) datorita curburii arcului carpatic si reliefului deschis in aceste directii.

SCURT ISTORIC

Pe teritoriul satului Rosioru au fost descoperite urme materiale specifice culturii Santana de Mures ( sfarsitul sec.III – mijlocul sec.V), purtatorii acestei culturi amplasandu-si locuintele pe terase in apropierea cursurilor de apa.Prima atestare documentara se refera la un sat disparut numit in documente Tampeni, localizat pe teritoriul actualei comune Cochirleanca, dateaza de pe vremea domniei lui Mircea Ciobanul printr-un hrisov datat cu probabilitate 1548-1552.Pe la 1820, localitatea apare în înscrisurile vremii sub numele de Găgeanul şi apoi se mai aminteşte într-un document datat 1839. Pe fostul “Drum al fierului” şi “Drum al Bogdanului” identificăm astăzi satele componente: Cochirleanca, Boboc, Gara Boboc, Roşioru şi Târlele. Se spune despre satul Boboc că a luat naştere la 1848, când un mocan vrâncean, pe nume Radu Boboc, a coborât cu turmele de oi şi s-a stabilit pe actuala vatră a satului. Biserica din localitate, cu hramul “Sf.Împăraţi” a fost construită în anul 1856, prin grija boierului Creţulescu.Lăcaşul a fost renovat între 1911-1912. În 1932, la Cochirleanca este ridicată Biserica “Înălţarea Domnului”. Satul Roşioru s-a înfiinţat după reforma agrară din 1864, când ţăranii împroprietăriţi s-au stabilit şi au format o vatră de sat pe aceste locuri. Moşia Boboc, 8.000 de pogoane, a fost cumpărată în anul 1880 de Ion( Iancu) Marghiloman, tatăl renumitului politician Alexandru Marghiloman. De această comună sunt legate numele a două personalităţi buzoiene. Este vorba despre profesorul şi istoriograful Constantin Gh. Dumitrescu, născut în 1898. El este cel care, la 29 iulie 1934 a înfiinţat la Buzău, pe bulevardul Gării nr.34, în casele Sibiceanu, Muzeul etnografic regional. A fost preşedintele Societăţii de turism “Siriul” şi preşedinte al asociaţiei culturale Prietenii muzeului regional al Buzăului, înfiinţat în 1934. A întreprins cercetări de geografie şi istorie locală, ale căror rezultate au fost incluse în lucrările “Oraşul Buzău, studiu monografic” şi manuscrisul în 27 de volume “Material documentar privitor la istoria oraşului Buzău” – aflat în prezent la Direcţia arhivelor naţionale din Buzău. O altă personalitate dată naţiunii de comuna Cochirleanca este arhiepiscopul Teofil Ionescu, născut la 14 octombrie 1894 în localitatea Bobocu. Doctorand în teologie la Paris, el este întemeietorul Asociaţiei creştini-ortodoxe Patriarhul Miron, apoi arhimandrit şi superior al Bisericii ortodoxe române din Paris (1939-1945), preot la diferite parohii române din S.U.A. şi Canada şi episcop titular la Sevres. La 26 aprilie 1972 este primit ca membru al Sfântului Sinod, iar în 1974 este ridicat la treapta de arhiepiscop. Moare la Paris în 1975.

15


Gheorghe Gh. Dunka (1906-1974) – fiul senatorului şi deputatului Gheorghe I. Dunka. Absolvent al Facultăţii de Drept, a fost avocat pledant la Judecătoriile din Buzău şi Beceni. A construit un local de şcoală la Cochirleanca, în perioada în care se retrăsese la moşia părintească de la Bălăceanu. Medelnicerul Scarlat Hrisoscoleu-Mateescu (mai târziu şertar), întemeietorul ramurii buzoiene a familiei Hrisoscoleu, a deţinut moşii la Cochirleanca, pe la 1729-1752. Eliza - fosta soţie a lui Alexandru Marghiloman, recăsătorită cu Ion I.C. Brătianu - a primit moştenire moşia Ziliştea-Cochirleanca. Această moşie, împreună cu cea de la Zoiţa-Costieni, a fost expropriată în anul 1923.

COMUNA ÎN SISTEMUL LOCAL ŞI ZONAL DE AŞEZĂRI Rolul teritorial al comunei şi relaţii teritoriale Teritoriul comunei este străbătut pe o distanţă de ______ km de DJ 220 drum nemodernizat. Drumul comunal DC 14, accede dinspre comuna _______ şi drumul comunal DC____ (lungime aproximativ 1,9 km, nemodernizat) spre localitatea ____, sunt căile de legătură cu comunele din vecinătate. De asemenea, prin drumuri săteşti nemodernizateO distanţă de 8 km desparte comuna Cochirleanca de DE 85 Buzău – IAŞI, principala axă de legătură a judeţului cu centrul şi nordul ţării. Comuna Cochirleanca se află la o distanţă de 22 km de municipiul Buzău şi 25 km de municipiul Râmnicu Sărat, cele mai apropiate centre urbane.De asemenea, comuna _______ se află la o distanţă de cca. 23 km. de calea ferată Buzău – ____, cea mai apropiată staţie CFR fiind Bobocu.

16


RESURSE UMANE

Comuna Cochirleanca este una dintre cele 82 comune ale judeţului Buzău. Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV- a Reţeaua de localităţi, cu modificările ulterioare, comuna Cochirleanca cuprinde o localitate de rangul IV- satul Cochirleanca şi 4 sate de rangul V.Elementele şi nivelul de dotare ale localităţilor rurale de rang IV redate mai jos:Dotările minime obligatorii necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt: - sediu de primărie; - grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială; - dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; - poştă, servicii telefonice; - sediu de poliţie şi de jandarmerie; - cămin cultural cu bibliotecă; - magazin general, spaţii pentru servicii; - teren de sport amenajat; - parohie; - cimitir; - staţie/haltă C.F. sau staţie de transport auto; - dispensar veterinar; - sediu al serviciului de pompieri; - puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor; - alimentare cu apă prin cişmele stradale.

Structura pe vârste şi sexe a populaţiei în anul 2005Populaţia după sexe

Populaţie totală

Grupe de vârstă0-15 % 16-40 % 41-60 % Peste

60%

TOTAL5791 1156

19,96

122221,10

117320,26

224038,68

17


Sursa: INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002

Analizând structura pe sexe a populaţiei comunei Cochirleanca, se constată diferenţe faţă de nivelele înregistrate pe judeţ pentru populaţia rurală. Astfel, dacă pe total judeţ - mediul rural, la nivelul anului 2002, bărbaţii aveau o pondere de 49,15% din populaţie şi femeile 50,85%, la comuna Cochirleanca se înregistra 46,34% populaţie masculină şi 53,66% populaţie feminină; pe total comună, ţinând cont de numărul redus de locuitori, putem aprecia că diferenţa între populaţia feminină şi cea masculină indică un dezechilibru major.

Analizând situaţia pe grupe de vârstă, se constată următoarele:Grupele de vârstă 16-40 ani şi 41-60 ani, care pot fi asimilate în principiu populaţiei în vârstă de muncă, reprezintă 29,53% din populaţia comunei şi este mult sub media pe judeţ (59%), ponderea, adică 19,26%, regăsindu-se la grupa de vârstă 16-40 ani (pe judeţ 34%); la grupa de vârstă 16-40 ani, structura pe sexe este dezechilibrată, predominantă fiind populaţia masculină (57,33%), iar la grupa de vârstă 41 – 60 ani structura pe sexe este echilibrată.

Ponderea cea mai mică în total populaţie se regăseşte la grupa de vârstă 0-15 ani, respectiv 10,27% din total, aproape de media pe rural, 11,1% şi sub cea de pe total judeţ (19%).

Structura pe vârste a populatiei în anul 2005

5791

1156

1222

1173

2240

0 1000 2000 4000 6000

0-15

16-40

41-60

Peste60

Pop

ulat

ieto

tal

TOTAL

18


Grupa de vârstă de 60 de ani şi peste înregistrează o pondere net superioară mediei pe judeţ (45,70% faţă de 22%), tot aici constatându-se un dezechilibru major între populaţia masculină şi cea feminină (62,08% femei faţă de 37,92% bărbaţi), procentul ridicat al populaţiei feminine din această grupă de vârstă regăsindu-se atât în ponderile înregistrate pe total judeţ cât şi pe mediul rural, dar la valori superioare acestora.

În concluzie, putem spune că populaţia comunei Cochirleanca prezintă dezechilibre majore atât din punct de vedere al structurii pe sexe cât şi pe grupe de vârstă şi este lipsită de vitalitate, fapt demonstrat şi de sporul natural constant negativ înregistrat în perioada 1998 – 2007. Din punct de vedere etnic şi confesional populaţia comunei Cochirleanca este de etnie română şi de religie ortodoxă.

Populaţia activă la recensământul din 2002*

JudeţulBuzău

% dintotal activi

Mediul rural

% dintotal activi

Cochirleanca

% dintotal activi

Populaţie activă

2395

Populaţie ocupată

1192

Şomeri 92Populaţie salarială

1100

*Sursa de date DJS Buzău Principalele evenimente ale comunităţii precum şi periodicitatea desfăşurării acestora: Evenimentul Data şi periodicitateHramurile bisericilor:

„Sf. Parascheva”, sat Cochirleanca 14 octombrie, în fiecare an „Sf. Gheorghe”, sat Boboc 23 aprilie, în fiecare an „Sf. Treime”, sat Boboc Gară Sărbătoarea Rusaliilor, în fiecare

an „Sf. Vievozi”, Roşioru 26 octombrie, în fiecare an „Sf. Apostolo Petru şi Pavel”, sat Tîrlele 20 iunie în fiecare an

Sărbătoarea eroilor 9 mai, în fiecare an

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

19


Administraţia publică a comunei Cochirleanca este organizată în conformitate cu prevederile Legii 215 /2001 privind administraţia publică locală, cu modificările ulterioare. Conform art. 29, numărul corespunzător de consilieri locali este de 15. Potrivit prevederilor actului normativ mai sus menţionat, satele care nu sunt reprezentate de un consilier local, îşi desemnează un consilier sătesc. Acesta nu are drept de vot în consiliul local, dar este indemnizat, poate propune proiecte de hotărâri şi participă la activităţile desfăşurate de consiliul local. În prezent, la comuna Cochirleanca, două posturi de consilier local sunt vacante.

Potrivit art. 36, Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.

Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

În principal acestea se referă la:

- avizarea sau aprobarea, după caz, de studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii;

- administrarea domeniul public şi domeniul privat al comunei

- înfiinţarea de instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local;

- înfiinţarea şi reorganizarea regiilor autonome de interes local, protecţia şi refacerea mediului înconjurător, protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii;

- cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

- cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune;

20


- asigurarea libertăţii comerţului şi încurajarea liberei iniţiative, în condiţiile legii.

Conform art. 66 din acelaşi act normativ, primarul este "şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează". Atribuţiile acestuia sunt stabilite la art. 68 şi sunt în număr de 26. Atribuţiile Primarului se referă în general la probleme de administrare curentă şi control. O serie de atribuţii pot fi delegate viceprimarului (art. 70).

Aparatul propriu al Consiliului Local al Comunei Stîlpu, cuprinde în prezent un număr de 11 de posturi, din care, la data de 01.03.2008 un post era vacant, în următoarea structură:

- 2 funcţii de demnitate publică- 4 funcţii publice, din care o funcţie publică de conducere 1

vacant- 5 funcţii pe contract de muncă.

Acestora, în cadrul statului de funcţii, li se mai adaugă 2 asistenţi personali ai persoanelor cu handicap sever

Aparatul de specialitate al primarului comunei Cochirleanca este organizat pe _ compartimente funcţionale, în raport de activităţile specifice desfăşurate conform atribuţiilor stabilite prin actele normative din domeniu.

În anexa 1 este prezentată organigrama aparatului de specialitate al primarului comunei Cochirleanca.Principalele probleme sunt legate de funcţionalitatea relaţiilor dintre compartimente, de lipsa unor compartimente cu rol de pregătire a unor documente strategice, prognoze, întreţinerea unei bănci de date locale, dialog cu agenţii economici şi de promovare locală. Resurse naturale

Resurse de mediu Avînd un relief de tranziţie între deal şi munte, teritoriul comunei Cochirleanca favorizează plantaţiile de pomi fructiferi, în special prun, măr şi păr. Într-o mică măsură, zona este favorabilă culturii legumelor şi a cerealelor.

Păşunile naturale şi fâneţele ocupă o suprafaţă de_____ha.

Fondul cinegetic este relativ variat şi cuprinde: lupi, porci mistreţi, căprioare, urşi bruni, iepuri, vulpi, veveriţe .

Resurse de teren Comuna Cochirleanca administrează în prezent un teritoriu de 7826 ha, reprezentând aproximativ 0,58% din suprafaţa judeţului Buzău 1 .

1 Judeţul Buzău are o suprafaţă de 610255 ha şi cuprinde un număr de 5 centre urbane si 82 de comune.21


Structura terenului dupa modul de folosinţă precum şi evoluţia structurii terenului agricol în intervalul 1990 – 2006, sunt prezentate în tabelele de mai jos

Structura terenului după modul de folosinţă UM –ha-

Folosinţa terenului 1990 2000 2006

1. Arabil 66346634 66346634 6634

2. Păşuni naturale şi fâneţe 100 185 185

3. Livezi si vii 56 106 106

4. Pădure

5. Curţi şi clădiri 436 436 436

6. Alte terenuri 600 465 465

Total 7826 7826 7826

Evoluţia structurii terenului agricol în perioada 1990-2006 UM –ha-

Folosinţa terenului 1990 2000 2006

AGRICOL, din care:

1. Arabil 6634

3. Păşuni 185

4. Fâneţe

5. Vii si pepiniere viticole

106

6. Livezi si pepiniere pomicole

Se constată că cea mai mare parte a teritoriului este acoperită cu păşuni naturale şi fâneţe, 47,81%, adică 1705 ha., după care urmeză zona împădurită cu 40,89%, adică 1458 ha.

22


Putem aprecia că fondul funciar nu a suferit modificări majore în ultimii ani, remarcându-se doar scăderea suprafeţelor de teren arabil (de la 123 ha. în anul 1990 la 57 ha. în anul 2006), ceea ce a determinat şi involuţia suprafeţelor de teren agricol ale comunei. De asemenea, este demnă de luat în considerare creşterea înregistrată la suprafeţele de pădure, de la 1297 ha. În anul 1990, la 1458 ha în anul 2006Restul categoriilor de teren nu au suferit modificări semnificative în sensul creşterii sau descreşterii suprafeţelor.

Reţeaua de drumuri

Căile de comunicaţie nu satisfac în prezent necesităţile comunităţii locale. Starea acestora este necorespunzătoare, cei 47,6 km.de drumuri de pe teritoriul comunei Stîlpu fiind în totalitate nemodernizaţi Marea majoritate a drumurilor, a podurilor şi podeţelor au capacitate gabaritică redusă, lipsesc trotuarele şi marcajele, nu sunt întreţinute corespunzător sau lipsesc indicatoarele rutiere, şanţurile şi rigolele pentru scurgerea apelor pluviale.Trebuie menţionat starea reţelei de drumuri de pe raza comunei Stîlpu a fost determinată de aşezarea acesteia într-o zona expusă riscului la alunecări de teren precum şi de lipsa unor investiţii durabile în infrastructură.

Repartizarea pe sate componente a reţelei de drumuri a comunei Cochirleanca

LocalitateaDrumuri judeţen

e

Drumuri comunal

e

Drumuri

sătesti Cochirleanc

a

Infrastructură socialăEducaţia

În comuna Stîlpu există unităţi de învăţământ preşcolar, şcolar primar şi şcolar gimnazial.

În prezent, procesul de învăţământ se desfăşoară într-o singură unitate şcolară cu personalitate juridică, căreia îi este afiliată o grădiniţă cu program normal. Activitatea se desfăşoară în condiţii de simultan.

23


Unitatea de învăţământ din comuna Stîlpu estedeservită de 6 cadre didactice, din care, 1 în învăţământul preşcolar şi 5 în învăţământul primar şi gimnazial. Activitatea şcolară se desfăşoară în 6 săli de clasă şi cabinete şcolare.Facem precizarea că pe teritoriul administrativ al comunei mai sunt 4 localuri de şcoală care în prezent nu funcţionează, motivat de numărul foarte redus al populaţiei de vârstă şcolarăDe asemenea mai trebuie menţionat faptul că atât şcoala cât şi grădiniţa nu sunt autorizate sanitar, fiind în curs de reabilitare în momentul de faţă.

Sănătatea

Referitor la infrastructura din domeniul sănătăţii, în prezent în comuna Stîlpu funcţionează un singur cabinet medical de familie. Nu există medic în comună, serviciile medicale fiind asigurate de medicul care deserveşte şi comuna Căneşti.Permanenţa medicală la nivelul comunei este asigurată de un cadru mediu sanitar. Un alt impediment major în asigurarea serviciilor de sănătate îl constituie lipsa unei farmacii sau a unui punct farmaceutic la nivelul comunei Stîlpu.Putem concluziona că sistemul medical al comunei este subdimensionat şi nu corespunde necesităţilor actuale, mai ales având în vedere fenomenul de îmbătrânire generalizată a populaţiei.

CulturaÎn comună funcţionează în prezent 2 biblioteci, din care una şcolară şi una publică. Biblioteca publică a comunei Cochirleanca dispune de ____ unităţi de bibliotecă şi are ____ utilizatori activi. Oferă publicului cititor servicii de împrumut la domiciliu.Comuna _____ are 1 cămin cultural în satul ______ are/nu are dotări corespunzătoare.

Localitatea Bovine Ovine şiCaprine

Porcine Păsări Cabaline Măgari şi catâri

Cochirleanca 570 2584 1998 17130 330 8

Boboc 380 2050 610 13002 186 6

Rosioru 280 480 430 8100 100 2

Gara Boboc 210 250 180 560 30 0

Tarlele 120 50 98 210 10 0

Total comună

Faţă de datele înregistrate la ultimul recensământ agricol, la sfârşitul anului 2007, se constată o creştere a efectivului de bovine (570 faţă de 500) şi a celui de ovine şi

24


caprine (2584 faţă de 2025). La celelalte categorii de animale, efectivele la sfârşitul anului 2007 se situau sub cele de la ultimul recensământ agricol

Populaţia afectată de sărăcieLa nivelul Comunei Stîlpu, la data de 01.01.2008, beneficiau de prevederile legii venitului minim garantat un număr de 49 persoane şi nu se înregistrau cereri de locuinţe sociale.

În conformitate cu harta sărăciei – Programul Naţional de Dezvolatre Rurală/ Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală, indicii de sărăcie (date 2003) la nivelul comunităţii rurale Stîlpu sunt:

rata sărăciei 55,5% profunzimea sărăciei 16,4%, severitatea sărăciei 7,3% număr de săraci 432

Rata sărăciei la nivelul comunităţii Stîlpu depăşeşte atât media pe judeţ (35,2%), precum şi rata medie a sărăciei aferente spaţiului rural din judeţul Buzău (43,7%).

Satecomponente

Populaţie 2007

Populaţie

rromi-rudari

Număr persoane

cu handicap

Număr familii care beneficiază

de ajutor social

Număr însoţitori

pentru persoane cu

handicap

Număr cereri pentru

locuinţe sociale

Cochirleanca 2823 4 12 32 8

Boboc 1804 6 8 16 6

Rosioru 770 2 5 9 2

Gara Boboc 322 0 2 4 0

Tarlele 72 0 1 1 0

Total

Analiza bugetului de venituri şi cheltuieli pune în evidenţă dependenţa semnificativă de sumele primite de la bugetul de stat şi care reprezintă peste 90,72% din totalul veniturilor. Pe de altă parte, aceste sume sunt cu destinaţie precizată şi nu pot fi cheltuite pe programe şi proiecte de dezvoltare locală.

25


Colectarea veniturilor locale se realizează în proporţie de 92%.

MEDIUL EXTERN

Conjunctura macro-economică, caracterizată printr-un amplu proces de restructurare, la toate nivelurile, nu reprezintă un mediu favorabil unui proces de dezvoltare locală, decât în condiţiile în care ar exista o strategie specifică, menită să ajute administraţia locală să facă faţă provocărilor acestei perioade.

Principalele caracteristici sunt: privatizarea întreprinderilor de stat, modificarea pieţelor locale şi regionale, înăsprirea şi schimbările rapide ale mediului concurenţial, slaba dezvoltare a capacităţilor antreprenoriale la nivel local, mediul inflaţionist, decapitalizarea întreprinderilor şi accesul dificil la credite bancare. Acestora li se adaugă un context legislativ şi instituţional în continuă transformare, cu modificări frecvente şi în general perturbatoare şi care sporesc birocraţia internă a organizaţiilor publice şi private.

Principalele relaţii instituţionale ale administraţiei locale se stabilesc cu Consiliul Judeţean Buzău şi Prefectura Judeţului, cu structurile deconcentrate ale Guvernului la nivel local, precum şi cu companii naţionale sau judeţene care asigură anumite servicii de administrare şi distribuţie a unor resurse (energie electrică, gaze naturale, supravegherea resurselor de apă şi a mediului, a pădurilor, întreţinerea drumurilor naţionale şi judeţene etc.).

Procesul de aderare la Uniunea Europeană, pe lângă dificilele şi costisitoarele adaptări ale cadrului normativ şi legislativ, a adus şi beneficiile directe ale politicii de dezvoltare regională şi ale instrumentelor structurale aferente. Oportunitatea oferită de instrumentele structurale aferente perioadei 2007-2013, vine în sprijinul rezolvării problemelor cu care se confruntă comunităţile rurale, cum este şi cazul comunei Stîlpu.

CONCLUZII După cum o demonstrează datele statistice, dar şi opinia locuitorilor, comuna Stîlpu traversează o perioadă de transformări socio-economice caracteristice pentru:

- forţa de muncă ; populaţie în descreştere, spor natural negativ, rata şomajului crescută în raport cu media pe judeţ, locuri de muncă insuficiente, lipsa furnizorilor locali de formare profesională, paleta de meserii existentă necorelată cu calificările cerute de agenţii economici, migraţia forţei de muncă active către mediul urban şi spaţiul comunitar;

26


- sectorul economic a cunoscut din 1990 un declin continuu, favorizat de prăbuşirea sectorului de stat cu o serie de activităţi economice de tradiţie. Deşi în ultimul timp în mediul economic şi-au făcut simţită prezenţa agenţii economici privaţi, totuşi, sectorul economic este insuficient dezvoltat, creşterea acestuia fiind strict legată de realizarea investiţiilor publice, în special a celor de infrastructură. Totodată, resursele locale nu sunt valorificate suficient, potenţialul endogen al comunei fiind reprezentat de sectorul agricol şi pomi fructiferi. În mod similar, comuna Stîlpu beneficiază de potenţial turistic, în prezent neexploatat;

- investiţii publice: au fost realizate câteva obiective: reţea de alimentare cu apă, reabilitarea drumurilor comunale şi săteşti, reabilitarea infrastructurii şcolare; proiectul care priveşte managementul integrat al deşeurilor, finanţat prin Programul PHARE 2004, este în curs de implementare

Totuşi, investiţiile publice realizate nu acoperă necesităţile comunităţii, fiind necesare cu prioritate realizarea următoarelor obiective:

Extinderea sistemului de alimentare cu apă în toate satele comunei;

Realizarea sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate şi pluviale.

Reabilitarea infrastructurii rutiere;

Oportunităţi: comuna Cochirleanca este eligibilă pentru accesarea finanţărilor disponibile în cadrul PNDR, respectiv, măsurile:

111 „ Formarea profesională, informare şi difuzarea de cunoştinţe”

143 „ Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori”

114 “ Utilizarea serviciilor de consiliere”

112 “ Instalarea tinerilor fermieri”

141 “ Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”

121 “ Modernizarea exploataţiilor agricole”

125 “ Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”

123 “ Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”

142 “Înfiinţarea grupurilor de producători”

122 “Îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor”

27


123 “ Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”

312 “ Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”

313 “ Încurajarea activităţilor turistice”

214 “ Plăţi de agro-mediu”

322 “ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare o moştenirii rurale”

313 “ Încurajarea activităţilor turistice”

421 “ Implementarea proiectelor de cooperare”

431-1 “ Construcţie parteneriate public private”

431-2 “ Funcţionarea Grupurilor de Acţiune, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului”

ANCHETA DE OPINIE

- AXATĂ PE PROBLEMELE DIN COMUNA COCHIRLEANCA, JUDEŢUL

BUZĂU -

În luna decembrie 2008 a fost realizată o anchetă de opinie pe un eşantion

reprezentativ de 30 persoane din comuna Cochirleanca. S-a încercat surprinderea

percepţiei locuitorilor din comună cu privire la starea actuală a comunităţii.

Tematica abordată în ancheta de opinie realizată prin intermediul unui chestionar

completat de către persoanele din eşantion a vizat urmatoarele aspecte:

Raportarea cetăţenilor la principalele evenimente din comună

o laice

o religioase

conservarea sau pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor din sate si comună28


care ar fi problemele cele mai importante cu care se confruntă cetăţenii la

nivel de sat şi de comună

ce probleme îi preocupă personal

dacă doresc sa fie consultaţi de decidenţii politici şi administrativi cu privire

la problemele comunităţii

raportarea factorilor locali de decizie la problemele cetatenilor

o dacă organizează reuniuni de consultare a acestora

o în ce masură cunosc problemele comunităţilor satelor componente

o în ce măsură se implică în rezolvarea acestora

identificarea liderilor de opinie din fiecare sat şi la nivel de comună

Astfel, în cercetarea de faţă, ne propunem o armonizare între individ si autorităţile

publice locale, cu privire la elaborarea în comun a unei Strategii de dezvoltare

durabilă pe perioada 2008 – 2013.

ANCHETĂ DE OPINIE

SOCIETATEA CIVILĂ - EVALUAREA NEVOILOR ŞI ASPIRAŢIILOR

Pentru ca Strategia de Dezvoltare Durabilă 2008-2013 a Comunei să înglobeze viziunea asupra viitorului şi aspiraţiile tuturor categoriilor de locuitori, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a răspunde acestui chestionar, prin completarea spaţiilor libere.

În cazul în care doriţi să transmiteţi mai multe informaţii, comentarii sau opinii Echipei de planificare ce participă la elaborarea Strategiei, puteţi adăuga pagini.

Câmpul de informaţii personale este opţional. Chestionarele completate pot fi depuse la sediul Primăriei sau

membrilor Echipei de planificare.

APRECIERI GENERALE

GeneralCare consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntăCare consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă cetăţenii din cetăţenii din comunacomuna dumneavoastră? dumneavoastră?

29


...........................................................................................................................

.....................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

....................................................................................................

Luând în considerare toate aspectele vieţii în comunitate, cât de mulţumit(ă) sunteţi de viaţa pe care o duceţi ?Foarte mulţumit(ă) Mulţumit(ă) Nemulţumit(ă) Total nemulţumit(ă) Nu ştiu

Identitatea ComuneiCe consideraţi că este reprezentativ, ca element natural (relief, apa, etc.)? Există vreo zonă frumoasă (apă, de uscat, etc.) cu care se identifică Comuna ?.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Există situri istorice, arheologice, sau culturale care ar trebui păstrate– protejate şi celebrate în acţiuni anuale cu care să se identifice comuna? (în comună sau în împrejurimi)................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Ce aţi dori să se păstreze (protejeze) aşa cum este acum şi ce aţi dori să se dezvolte ca atracţie turistică? Dar să se exploateze economic ?...............................................................................................................................................................................................................................................................................................

Destinaţia terenurilorSunteţi mulţumit(ă) de modul în care sunt alocate terenurile pentru diferite destinaţii (locuinţe, comercial, industrial)? De ce ?.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

30


...........................................................................................................................

...............................................................Participarea civicăCredeţi că cetăţenii din comună ar fi bine să fie consultaţi de către autorităţile locale cu privire la problemele satului şi comunei ?Da; Nu; ...........................................................................................................................................................................................................................................................................................Consideraţi că există grupuri dezavantajate în Comună? Dacă “da”, care sunt acestea?Da; Nu; ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................Care consideraţi că sunt, în opinia dumneavoastră, liderii de opinie din comunitatea dumneavoastră?…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................................................................................

SERVICIILE ŞI FACILITĂŢILE COMUNITARE

Cât de mulţumit(a) sunteţi de starea serviciilor publice comunitare ?Serviciile de sănătate Foarte multumit(a) Multumit(a) Nemultumit(a) Nu ştiu

Străzi şi trotuare Foarte mulţumit(a) Mulţumit(a) Nemulţumit(a) Nu ştiu

Alimentare cu apă potabilă Foarte mulţumit(a) Mulţumit(a) Nemulţumit(a) Nu ştiu

Ridicarea gunoiului Foarte mulţumit(a) Mulţumit(a) Nemulţumit(a) Nu ştiu

Siguranţa pe stradă Foarte multumit(a) Mulţumit(a) Nemulţumit(a) Nu ştiu

Furnizorii de Internet

31


Foarte mulţumit(a) Mulţumit(a) Nemulţumit(a) Nu ştiu

Iluminat public Foarte mulţumit(a) Mulţumit(a) Nemulţumit(a) Nu ştiu

Sunteţi mulţumit(ă) de nivelul învăţământului în comună ? De ce?Da; Nu;...........................................................................................................................................................................................................................................................................................Tinerii care părăsesc comuna pentru alte forme de învăţământ decât cele disponibile local se întorc? Dacă impresia dumneavoastră este că nu se întorc, de ce nu se întorc?Da; Nu; ......................................................................................................................................................................................................................................................................................Aţi fost solicitat(a) să răspundeţi la vreun chestionar privind calitatea acestor servicii până în prezent? Pentru ce servicii?Da; Nu; ...............................................................................................................................................................................................................................................................................................Sunteti mulţumit(ă) de modul în care răspund serviciile de urgenţă ? (poliţie, pompieri şi ambulanţă). În cazul în care răspunsul este «nu» - vă rugăm să motivaţi: timp lung de răspuns, acţiuni superficiale, personal insuficient, etc.Da; Nu; ........................................................................................................................................................................................................................................................................................Cultură şi recreereSunteţi mulţumit(ă) cu modul în care vă puteţi petrece timpul liber? (acţiuni şi facilităţi de cultură, centre de recreere, parcuri, spaţii de joacă, etc.)?Acţiune: DA NU1. Evenimente culturale, concerte ….( )2. Expoziţii artistice ……… ( )3. Centre de recreere …….. ( )4. Parcuri …….. ( ) 5. Spaţii de joacă pentru copii …….. ( )6. Cinematografe …….. ( )

32


7. Plimbare in împrejurimi atrăgătoare …….. ( )8. Altele :

………………………………………………………………………………………………….

Ce noi acţiuni sau facilităţi de cultură, centre de recreere v-aţi dori să se petreacă / să se construiască în Comună? În ce zone ?...........................................................................................................................................................................................................................................................................................Proiecte prioritareVă rugăm să numiţi trei idei de proiecte destinate dezvoltării serviciilor publice comunitare, în ordinea priorităţii lor:1. ........................................................................................................................................2. ........................................................................................................................................3. ............................................................................................................................................

ECONOMIC ŞI MEDIU DE AFACERI - EVALUAREA NEVOILOR ŞI ASPIRAŢIILOR

Percepţii generale asupra stării economice Vă rugăm să transmiteţi primele impresii care vă apar în minte la citirea întrebării.Dupa părerea dumneavoastră, Comuna este în : ... Creştere economică Stagnare economică Descreştere economicăCare este caracteristica predominantă pentru Comună, din punct de vedere economic?Ce sector predomină ?................................................................................................................................................................................................................................................................................................Vi se pare mediul de afaceri preocupat de diversificarea economică locală ?Da Nu…………………………………………………………………………………………………………................................................................................................................................Răspunde mediul de afaceri local oportunităţilor de piaţă locale şi regionale ? (Ex. parteneriate cu alte firme locale / regionale, subcontractări, vânzare-cumpărare pe plan local şi regional)Da Nu

33


...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

.......................................Ce elemente vi se par importante în apariţia şi dezvoltarea unei afaceri în Comună?Infrastructura existentă :- telecomunicaţii................................................................................................................................................- transportul in comun (pentru angajaţi)................................................................................................................................................- drumuri, poduri, căi ferate..............................................................................................................................................- accesul la sistemele de energie electrică, energie termică................................................................................................................................................- sistemele de alimentare cu apă potabilă, canalizarea, sistemul de evacuare a apelor pluviale...............................................................................................................................................Altele:................................................................................................................................................................................................................................................................................................Corelarea Mediu de afaceri local – ComunitateCe terenuri consideraţi că ar fi potrivite pentru a fi dezvoltate din punct de vedere economic ? (unde sunt ele localizate).............................................................................................................................................................................................................................................................................................În ce proporţie foloseşte economia locală resurse locale naturale? (Ex. piatra de construcţii, produse agricole pentru prelucrare, produse agricole pentru restaurante, etc.)................................................................................................................................................................................................................................................................................................Care este părerea Dvs. despre forţa de muncă locală? Este forţa de muncă locală un avantaj pentru dezvoltarea economică sau o piedică ? De ce ?..............................................................................................................................................................................................................................................................................................

34


Se implică mediul de afaceri in problemele comunităţii ? (Ex. prin iniţiative legate de amenajare a unei zone, de pregătire a resurselor umane intr-un anumit domeniu, prin acţiuni de caritate, etc.)Da Nu ........................................................................................................................................................................................................................................................................................Este transportul în comun o problemă?..........................................................................................................................................................................................................................................................................................Facilităţi locale disponibile Există suficiente spaţii de birouri / producţie ? Dacă nu, cum s-ar putea rezolva această problemă ?Da; Nu;.........................................................................................................................................................................................................................................................................................Cum rezolvă firmele găsirea spaţiilor de producţie ? Apelează la Primărie sau pe cont propriu ?............................................................................................................................................................................................................................................................................................ObstacoleCe obstacole aţi întâmpina în dezvoltarea unei firme ?- lipsa spaţiilor comerciale/de producţie- facilităţi fiscale locale- acces slab la finanţare- lipsa unei pieţe stabile- piaţă cu putere de cumpărare limitată- forţa de muncă slab pregătită- lipsa forţei de muncă locală- lipsa locuinţelor.………………………………………………………………………Proiecte prioritareVă rugăm să numiţi trei idei de proiecte destinate dezvoltării economice locale, în ordinea priorităţii lor:1. ............................................................................................................................................2. ............................................................................................................................................

35


3. ............................................................................................................................................

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR CaracterizareConsideraţi că există un factor dominant de poluare a mediului înconjurător ? Care?…………............................................................................................................

.................... ......……………......................................................................................................................

......…………............................................................................................................

..............Reciclarea deşeurilorReciclaţi vreun material / produs din proprie iniţiativă? (Hârtie, Sticlă; Metal, PET, Altele) ................................................................................................................................................……………………………………………………………………Dacă aveţi timp liber, ce preferaţi să faceţi?Ieşiţi la plimbare, Mergeţi la bar/restaurant/club/discotecă, Plecaţi din localitate……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..Cum consideraţi calitatea spaţiilor verzi, a spaţiilor dechise?Foarte bună Bună Medie Scăzută Foarte scăzută Nu ştiu………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………Consideraţi că există suficiente parcuri, zone verzi/deschise în care să vă petreceţi timpul liber, să vă plimbaţi, să iesiţi la un «grătar»? Unde aţi dori să se mai aranjeze astfel de zone şi de ce?Da; Nu; ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................Apreciaţi importanţa următoarelor aspecte pentru dumneavoastră: Aspect: DA NU Calitatea aerului Calitatea apei potabile Nivelul zgomotului

Poluarea aerului Poluarea solului Reciclarea deşeurilor

36


Nivelul traficului Aspectul centrului Poluarea apelor

Protejarea naturii Protejarea resurselor locale Participarea în iniţiative de

protejare a mediului

Informaţii personale (opţional):Aceste informaţii vor fi utilizate exclusiv în scop statistic în procesul de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei, nu vor fi transmise altor instituţii sau organizaţii şi nici folosite în scop comercial.

Numele dumneavoastră _________________________________________Telefon, e-mail: ________________________________________

INTERPRETAREA REZULTATELOR ANCHETEI DE OPINIE

Pentru ca Strategia de Dezvoltare Locală să inglobeze viziunea asupra viitorului si aspiratiile tuturor categoriilor de locuitori, s-a distribuit unui număr de 30 persoane reprezentative pentru comunitate, în vederea completării, un chestionar ce cuprinde întrebări din principalele domenii de activitate.

La întrebarea „Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care seLa întrebarea „Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă cetăţenii din confruntă cetăţenii din comunacomuna dumneavoastră?”, în urma analizei cantitative şi dumneavoastră?”, în urma analizei cantitative şi calitative a răspunsurilor calitative a răspunsurilor s-a constatat că principalele probleme cu care se confruntă cetăţenii comunei sunt:

Drumuri neasfaltate/ nepietruite

Lipsa unui sistem de canalizare şi extindere sistem alimentare cu apă

Lipsa sistem de alimentare cu gaze

Lipsă locuri de muncă

La întrebarea „Ce consideraţi că este reprezentativ, ca element natural (relief, apa, etc.)? Există vreo zonă frumoasă (apă, de uscat, etc.) cu care se identifică Comuna ?” cetăţenii au raspuns: Balta Roşioru.

La întrebarea „Există situri istorice, arheologice, sau culturale care ar trebui păstrate– protejate şi celebrate în acţiuni anuale cu care să se identifice comuna?” cetăţenii chestionaţi au răspuns: Biserica Roşioru.

37


La întrebarea “Credeţi că cetăţenii din comună ar fi bine să fie consultaţi de către autorităţile locale cu privire la problemele satului şi comunei ?” toţi cetăţenii au răspuns “DA”.

La întrebarea „Care consideraţi că sunt, în opinia dumneavoastră, liderii de opinie din comunitatea dumneavoastră?” cetăţenii au indicat o listă de persoane care au fost invitaţi la şedinţa Forumului local pentru desemnarea Grupului de planificare strategică.

La întrebarea „Cât de mulţumit(a) sunteţi de starea serviciilor publice comunitare?” cetăţenii au răspuns:Serviciile de sănătate Multumit(a) Străzi şi trotuare Nemulţumit(a) Alimentare cu apă potabilă Mulţumit(a)Ridicarea gunoiului Nemulţumit(a)Siguranţa pe stradă Mulţumit(a) Furnizorii de Internet Mulţumit(a)Iluminat public Mulţumit(a)

La întrebarea „Sunteţi mulţumit(ă) de nivelul învăţământului în comună ?” cetăţenii au răspuns Da;

La întrebarea „Tinerii care părăsesc comuna pentru alte forme de învăţământ decât cele disponibile local se întorc? Dacă impresia dumneavoastră este că nu se întorc, de ce nu se întorc?” cetăţenii au răspuns că cei care părăsesc comuna pentru a studia în alte localităţi nu se mai întorc pentru că în comună nu pot profesa în meseriile pentru care se pregătesc.

La întrebarea „Sunteti mulţumit(ă) de modul în care răspund serviciile de urgenţă?” cetăţenii au răspuns „Da”;

La întrebarea „Sunteţi mulţumit(ă) cu modul în care vă puteţi petrece timpul liber? (acţiuni şi facilităţi de cultură, centre de recreere, parcuri, spaţii de joacă, etc.)?” cetăţenii au răspuns:9. Evenimente culturale, concerte ( Da )10. Expoziţii artistice ……… ( Nu )11. Centre de recreere ( Nu )12. Parcuri ( Da ) 13. Spaţii de joacă pentru copii ( Nu )14. Cinematografe ( Nu )15. Plimbare in împrejurimi atrăgătoare ( Da )

La afirmaţia „Vă rugăm să numiţi trei idei de proiecte destinate dezvoltării serviciilor publice comunitare, în ordinea priorităţii lor:” cetăţenii au identificat:1. Extindere alimentare cu apă

38


2. Concesionare serviciu salubrizare3. Înfiinţare alimentare cu gaze

La întrebarea „Dupa părerea dumneavoastră, Comuna este în : Creştere economică Stagnare economică Descreştere economică” cetăţenii au răspuns: Creştere economică.

La întrebarea „Care este caracteristica predominantă pentru Comună, din punct de vedere economic?Ce sector predomină ?” cetăţenii au răspuns: Sectorul agricol

La întrebarea „Ce elemente vi se par importante în apariţia şi dezvoltarea unei afaceri în Comună?” cetăţenii au răspuns: Infrastructura existentă :- telecomunicaţii- transportul in comun (pentru angajaţi)- drumuri, poduri, căi ferate- accesul la sistemele de energie electrică, energie termică- sistemele de alimentare cu apă potabilă, canalizarea, sistemul de evacuare a apelor pluviale

La întrebarea „În ce proporţie foloseşte economia locală resurse locale naturale?” cetăţenii au răspuns ca sectorul agricol predominant se bazează pe calitatea terenurilor şi pe utilajele achiziţionate prin credite de către proprietarii acestor exploataţii agricole.

La întrebarea „Care este părerea Dvs. despre forţa de muncă locală? Este forţa de muncă locală un avantaj pentru dezvoltarea economică sau o piedică ? De ce ? „ cei chestionaţi au răspuns că forţa de muncă locală este un avantaj pentru economia locală pentru că ea cunoaşte specificul local.

La întrebarea „Ce obstacole aţi întâmpina în dezvoltarea unei firme?” cetăţenii au răspuns:- facilităţi fiscale locale- acces slab la finanţare- lipsa unei pieţe stabile- piaţă cu putere de cumpărare limitată- forţa de muncă slab pregătită- lipsa forţei de muncă locală

La întrebarea „Vă rugăm să numiţi trei idei de proiecte destinate dezvoltării economice locale, în ordinea priorităţii lor” cetăţenii au identificat următoarele proiecte:1. Infiinţarea de exploataţii agricole mari2. Înfiinţarea de societăţi de procesare a produselor agricole şi animaliere3. Dezvoltarea sectorului zootehnic

39


La întrebarea “Consideraţi că există un factor dominant de poluare a mediului înconjurător ? Care?” cetăţenii au răspuns: gunoiul menajer

La întrebarea “Cum consideraţi calitatea spaţiilor verzi, a spaţiilor dechise?” cetăţenii chestionaţi au răspuns în majoritate: Bună

La întrebarea „Consideraţi că există suficiente parcuri, zone verzi/deschise în care să vă petreceţi timpul liber, să vă plimbaţi, să iesiţi la un «grătar»? Unde aţi dori să se mai aranjeze astfel de zone şi de ce?” Nu;

La afirmaţia “Apreciaţi importanţa următoarelor aspecte pentru dumneavoastră: cetăţenii au răspuns: Calitatea aerului Calitatea apei potabile Nivelul zgomotului Nivelul traficului Aspectul centrului Poluarea apelor Poluarea aerului Poluarea solului Reciclarea deşeurilor Protejarea naturii Protejarea resurselor locale Participarea în iniţiative de protejare a mediului

În urma analizei cantitative şi calitative a răspunsurilorÎn urma analizei cantitative şi calitative a răspunsurilor date de cetăţenii chestionaţi au fost stabilite/proiectate direcţiile strategice de dezvoltare durabilă, obiectivele strategice, precum şi proiectele şi programele prioritare pentru atingerea obiectivelor.

40


III. ANALIZA SWOT A COMUNEI COCHIRLEANCA

Resurse umane şi sociale

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Forţă de muncă accesibilă la costuri reduse

Populaţie îmbătrânită, spor natural negativ.

Ospitalitate, tradiţii locale şi obiceiuri păstrate.

Nivel educaţional şi de calificare, scăzute

Sistem medical subdimensionat faţă de nevoile populaţiei din comunitate, lipsa permanenţei medicale, a serviciilor stomatologice, a unei farmacii sau punct farmaceutic

Lipsa locurilor de muncă

Lipsa personalului calificat pentru servicii utilitare

Lipsă cabinet şi punct farmaceutic veterinar

Spaţiu impropriu pentru desfăşurarea activităţii dispensarului medical uman

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Programe de formare profesională, calificare/recalificare derulate prin direcţiile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (M.M.F.E.S.), organizate la nivel de judeţ

Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale

Posibilitatea calificării forţei de muncă prin şcoli de arte şi meserii

Migraţia forţei de muncă spre mediul urban şi către spaţiul comunitar

Spaţii disponibile pentru destinaţii economice şi sociale

Resurse financiare


41


Posibilităţi reduse de cofinanţare a proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile.

Resurse financiare locale insuficiente pentru sprijinirea şi promovarea unor investiţii.


Programe guvernamentale pentru agricultură, mediu, sănătate, turism, învăţământ etc.

Competiţia altor comune, oraşe, asociaţii intercomunitare pentru obţinerea de fonduri europene

Lansarea Programelor Operaţionale Sectoriale (P.O.S.) care oferă posibilitatea accesării de finanţări nerambursabile

Competiţia altor localităţi pentru obţinerea de resurse din redistribuţia bugetară

Posibilitatea obţinerii de venituri proprii de către autoritatea publică locală prin valorificarea diverselor resurse locale neexploatate

Riscul de a nu primi finanţări din fonduri nerambursabile, din cauza numărului redus de beneficiari ai proiectelor

*) Este marcat cu text îngroşat rezultatul procesului de prioritizare efectuat de către membrii echipei de planificare referitor la problemele de soluţionat şi oportunităţile de fructificat pentru dezvoltarea locală a comunei Cochirleanca.

Resurse construite şi de administrare


Administraţia publică locală receptivă şi deschisă

Infrastructură rutieră nemodernizată, aflată intr- o starea tehnică necorespunzătoare şi improprie, capacitate gabaritică redusă a drumurilor, a unor poduri şi podeţe, lipsa trotuarelor, lipsa şi întreţinerea necorespunzătoare a indicatoarelor rutiere.

Nivel redus de dezvoltare a reţelei de alimentare cu apă

Existenţa capacităţii instituţionale de management şi implementare de proiecte cu finanţare nerambursabilă (ex : proiecte de infrastructură de gestionare a deşeurilor)

Lipsa reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare şi tratare a apelor uzate.

Echipare slabă cu utilităţi a gospodăriilor

42


populaţiei

Acces uşor la calea feratăLipsa unor oportunităţi pentru petrecerea timpului liber pentru copii şi adulţi

Reţea de iluminat public insuficient dezvoltată

Lipsa unei strategii de dezvoltare locală


Înfiinţarea GAL (Grup de Acţiune Locala) care va contribui la atragerea de finanţări şi dezvoltarea de parteneriate pentru implementarea unor proiecte în comun.

Schimbări frecvente şi contradictorii ale cadrului legislativ

Apartenenţa la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ______________ constituită în scopul derulării în comun a unor proiecte de dezvoltare comunitară din zonă

Lipsa unei monitorizări continue a oportunităţilor de finanţare a programelor de infrastructură

Existenta programelor de finanţare care vizează dezvoltarea infrastructurii (alimentare cu apă, canalizare, staţie de epurare ape, drumuri comunale).

Uzura şi degradarea contunuă a drumurilor în absenţa investiţiilor pentru modernizare

Existenţa Strategiei Judeţene de Dezvoltare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice

Zonă expusă riscului la inundaţii

Experienţa parteneriatelor autorităţii locale din comună cu alte comune în derularea de proiecte comunitare

Depopularea satelor componente ale comunei


Resurse naturale / economice


Mediu natural nepoluat şi atractiv, Exploataţii agricole mici, fărâmiţate, lipsa

43


climă blândă asocierii micilor fermieri

Veniturile scăzute ale populaţiei şi implicit putere de cumpărare scăzută.

Existenta unei nucleu economic, reprezentat de agenţii economici cu activitate in zonă.

Lipsa infrastructurii turistice, a traseelor turistice marcate

Activităţi economice foarte puţin diversificate şi lipsa celor cu valoare adăugată mare

Existenţa a _____ ha teren agricolLipsa unităţilor de procesare a produselor primare din zonă

Lipsa acţiunilor de promovare activă a imaginii şi numelui comunei

Existenţa zăcămintelor de petrol

Potenţial de valorificare a ciupercilor, a legumelor şi a plantelor medicinale


Programe de finanţare ale Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale

Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comună

Disponibilitatea băncilor de a acorda credite pentru dezvoltare atât gospodăriilor cât şi firmelor

Exploatarea neraţională şi terenurilor agricole

Interes turistic în creştere pentru turismul ecologic, turismul rural, agroturism etc.

Zonă supusă riscului la inundaţii

Posibilitatea accesării de fonduri europene nerambursabile de către întreprinzătorii care activează în mediul rural (PNDR)

Riscul de invazie a dăunătorilor agricoli, pomicoli şi a animalelor sălbatice


44


IV. VIZIUNEA ASUPRA DEZVOLTĂRII DURABILE 2008 – 2013 AIV. VIZIUNEA ASUPRA DEZVOLTĂRII DURABILE 2008 – 2013 A COMUNEI COCHIRLEANCACOMUNEI COCHIRLEANCA

“NE-A AJUNS VIITORUL DIN URMĂ”

Aşezare pitorească şi captivantă, situată la ____________________, este o localitate în plin progres economic prin activităţile din sectorul agro-zootehnic şi al micilor unităţi productive ce valorifică durabil resursele locale materiale şi umane.

Serviciile publice, infrastructura şi dotările socio-edilitare sunt la standarde europene, asigurând locuitorilor comunei un trai confortabil şi liniştit, un mediu prielnic formării, muncii şi petrecerii timpului liber, precum şi accesul la servicii sociale eficiente.

45


V. DIRECŢIILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA

1. INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ1. INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ

2.2. ACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALEACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALE

3.3. RESURSE SOCIO – UMANERESURSE SOCIO – UMANE

4.4. MEDIU ŞI RESURSE NATURALEMEDIU ŞI RESURSE NATURALE

46


VI. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLTĂRII DURABILE 2008-2013VI. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLTĂRII DURABILE 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCAA COMUNEI COCHIRLEANCA

1. INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ1. INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ

OBIECTIVE STRATEGICEOBIECTIVE STRATEGICE

Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea /extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnico – edilitare şi a reţelelor de utilităţi publice la nivelul întregii comune conform standardelor europene

Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii socio – sanitare la nivelul întregii comune conform standardelor europene

Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii cultural – educative la nivelul întregii comune conform standardelor europene

Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii sportive şi de agrement conform standardelor europene

Dezvoltarea activităţilor/serviciilor aferente activităţilor tehnico-edilitare şi sociale la nivelul întregii comune conform standardelor europene

Informarea şi publicitatea pentru promovarea oportunităţilor zonei

Crearea unei infrastructuri integrate pentru situaţii de urgenţă

2. 2. ACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALEACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALE


Înfiinţarea de ferme şi exploataţii agricole în vederea aplicării unor tehnologii performante care să conducă la realizarea de produse şi culturi specifice zonei, capabile să reziste concurenţei pe piaţa europeană.

Sprijinirea creării de IMM-uri şi dezvoltarea de mici unităţi economice nepoluante, diversificarea activităţilor de colectare, prelucrare, producţie şi desfacere a materiilor prime şi a produselor locale

Revigorarea unor activităţi economice şi meşteşugăreşti în cadrul unor unităţi de prelucrare şi producţie nepoluante

Înfiinţarea şi dezvoltarea de unităţi şi complexe comerciale şi de prestări servicii

Dezvoltarea de pensiuni agroturistice acreditate, care să ofere turiştilor programe specifice şi pachete de servicii adecvate

47


3. RESURSE SOCIO – UMANE3. RESURSE SOCIO – UMANE


Menţinerea şi integrarea tinerilor în viaţa social-economică a comunei prin crearea de programe de calificare/recalificare care să conducă la o absorbţie a tinerilor pe piaţa muncii şi să răspundă oportunităţilor de dezvoltare locală

Dezvoltarea de activităţi formative (educaţionale, culturale, sanitare, sociale) pentru asigurarea implementării Strategiei de dezvoltare locală

Creşterea gradului de implicare a tinerilor în viaţa comunităţii prin dezvoltarea de parteneriate şi schimburi de experienţă cu ONG-uri de tineret din ţară şi din străinătate, active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecţia mediului, educaţie civică, turism etc.

Servicii sociale pentru grupurile ţintă bazate pe analizarea şi identificarea corectă a nevoilor specifice (persoane vârstnice, familii tinere, copii aflaţi in dificultate, femei victime ale violenţei domestice)

Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale (permanentizarea unor sărbători şi evenimente din cadrul comunităţii şi transmiterea valorilor locale)

4. MEDIU ŞI RESURSE NATURALE4. MEDIU ŞI RESURSE NATURALE


Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului (combaterea eroziunii solului, împădurirea terenurilor degradabile etc.)

Gestionarea durabilă a resurselor naturale (regularizarea pâraielor, precum şi a torenţilor pentru protecţie, canale de irigaţie, etc.)

Valorificarea resurselor locale (deşeuri, raze solare, vânt etc.) pentru producerea de energie alternativă (biogaz, energie solară, energie eoliană etc.)

Managementul integrat al deşeurilor (sistem de colectare, sortare şi depozitare selectivă şi ecologică a deşeurilor etc.)

Campanii de informare şi educare a cetăţenilor în vederea depozitării deşeurilor menajere şi protecţiei mediului

48


VII. PRIORITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE 2008-2013 A COMUNEIVII. PRIORITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCACOCHIRLEANCA

1. 1. INFRASTRUCTURA TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂINFRASTRUCTURA TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ

Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA / REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO – EDILITARE ŞI A REŢELELOR DE UTILITĂŢI PUBLICE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE

Extinderea reţelei de alimentare cu apă în toată comuna

Înfiinţarea reţelei de canalizare pentru toată comuna

Realizare staţie de epurare şi tratarea apelor uzate

Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti:- DC 14 ( Boboc - Tîrlele),- DC 136 ( Boboc gară – Boboc IAS),- DC 137 ( Boboc – Tîrlele), - Reabilitare drumuri săteşti principale: DS 1- DS 55 sat

Cochirleanca, DS 1- DS 43 sat Boboc, DS 1 – DS 15 sat Roşioru, DS 1 DS 9 sat Gara Boboc, DS 1 – DS 7 sat Tîrlele,

Înfiinţare reţea alimentare cu gaze în toate satele comunei

Marcaje şi indicatoare rutiere corespunzătoare

Amenajarea de parcări auto şi de trotuare în centrul civic al comunei

Reabilitarea reţelei de joasă tensiune şi a iluminatului public stradal

Amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor menajere şi dotarea acestora cu conteinere/tomberoane ecologice

Crearea de locuri de joacă pentru copii

Dotare şi amenajare spaţii publice

Amenajare şi dotare corespunzătoare a unui spaţiu pentru piaţă/târg în satul Boboc

Punerea la dispoziţie de teren pentru amplasare de relee de telefonie mobilă

49


Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA/REABILITAREA,DEZVOLTAREA/ EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SOCIO – SANITARE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Construcţia/modernizarea dispensarului uman în satul de reşedinţă al comunei

Înfiinţare cabinet stomatologic Înfiinţarea unui centru de zi la nivel de comună pentru copii care provin din

familii cu posibilităţi materiale reduse Înfiinţare farmacie umană/punct farmaceutic/farmacie mobilă în satul de

reşedinţă Înfiinţare Centru de zi în satul Cochirleanca Înfiinţare Azil de bătrâni în satul Boboc Înfiinţare farmacie veterinară/punct farmaceutic în satul de reşedinţă Extindere şi amenajare cimitir sătesc

Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA / REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII CULTURAL – EDUCATIVE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a clădirilor şcolilor şi

grădiniţelor

Reabilitarea căminelor culturale, dotarea corespunzătoare pentru desfăşurarea diverselor evenimente ale comunităţii

Înfiinţarea „Clubului tineretului” Înfiinţarea „Clubului pensionarilor” Reabilitarea bisericilor (izolaţie termică, instalaţie de încălzire, instalaţie de

sonorizare) din satul/satele ____ Reabilitarea monumentelor istorice şi de arhitectură locale (Biserica sat

Roşioru).

50


Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA / REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SPORTIVE ŞI DE AGREMENT LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Amenajarea/construirea unei Baze sportive/Sală de sport în satul

Cochirleanca Înfiinţare locuri de joacă pentru copii Amenajarea/reabilitarea terenurilor de sport existente în comună

Obiectivul strategic: DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR/SERVICIILOR AFERENTE INFRASTRUCTURII TEHNICO – EDILITARE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Înfiinţarea/concesionarea serviciilor comunitare de utilităţi publice: apă-canal,

salubrizare, iluminat public

Înfiinţarea serviciului public de asistenţă socială Înfiinţarea/concesionarea serviciului public de ecarisaj

Obiectivul strategic: INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA PENTRU PROMOVAREA OPORTUNITĂŢILOR ZONEI

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Centru de informare/consultanţă pentru oportunităţile oferite de zonă

Centru de acces la serviciul Internet pentru locuitorii comunei Actualizarea şi întreţinerea permanentă a paginei web a primăriei Promovarea potenţialului comunei cu prilejul diverselor manifestări

organizate la nivel judeţean şi naţional

Obiectivul strategic: CREAREA UNEI INFRASTRUCTURI INTEGRATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Asocierea cu comunele învecinate pentru realizarea unui sistem integrat

pentru situaţii de urgenţă

Procurare autospecială pentru stingerea incendiilor Punct de prim-ajutor dotat cu autosanitară

51


2. 2. ACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALEACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALE

Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA DE FERME ŞI EXPLOATAŢII AGRICOLE ÎN VEDEREA APLICĂRII UNOR TEHNOLOGII PERFORMANTE CARE SĂ CONDUCĂ LA REALIZAREA DE PRODUSE ŞI CULTURI SPECIFICE ZONEI, CAPABILE SĂ REZISTE CONCURENŢEI PE PIAŢA EUROPEANĂ.

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Înfiinţarea de pepiniere pentru cultura pomilor fructiferi şi a răchitei, Înfiinţarea de ferme şi exploataţii agrozootehnice şi pomicole Organizarea fermierilor, producătorilor agricoli şi a crescătorilor de animale

în asociaţii care să permită un management mai bun al activităţilor desfăşurate Constituirea de asociaţii de proprietari de terenuri care să poată achiziţiona şi

utiliza maşini şi utilaje agricole pentru propriile exploataţii agricole Înfiinţarea unui centru de instruire, informare, consultanţă, schimburi de

experinţă pentru fermieri şi pentru specialişti din domeniul agricol, în vederea accesării programelor de finanţare (fonduri europene şi / sau guvernamentale etc.) şi a facilităţilor disponibile (subvenţii ,etc.)

Înfiinţarea unui centru pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor

Obiectivul strategic: SPRIJINIREA CREĂRII DE IMM-URI ŞI DEZVOLTAREA DE MICI UNITĂŢI ECONOMICE NEPOLUANTE, DIVERSIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COLECTARE, PRELUCRARE, PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE A MATERIILOR PRIME ŞI A PRODUSELOR LOCALE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Înfiinţarea unui Centru de colectare a laptelui Înfiinţarea unui Centru de colectare şi valorificare a mierii de albine,

fructelor, ciupercilor, plantelor medicinale, etc. Construire procesor de fructe pentru obţinerea alcoolului Înfiinţarea a cel puţin 2 puncte de sacrificare a animalelor, dotate conform

standardelor europene Stimularea înfiinţării de IMM-uri cu specific local: procesare produse

agroalimentare

52


Obiectivul strategic: REVIGORAREA UNOR ACTIVITĂŢI ECONOMICE ŞI MEŞTEŞUGĂREŞTI TRADIŢIONALE ÎN CADRUL UNOR UNITĂŢI DE PRELUCRARE ŞI PRODUCŢIE NEPOLUANTE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Înfiinţare Centre meşteşugăreşti pentru activităţi artizanale (lemn, răchită,) Stimulare înfiinţare IMM-uri de prelucrare şi producţie (sortare, ambalare,

conservare şi refrigerare legume şi fructe) nepoluante

Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA ŞI DEZVOLTAREA DE UNITĂŢI ŞI COMPLEXE COMERCIALE ŞI DE PRESTĂRI SERVICII

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Înfiinţare Complex de servicii şi mică industrie (reparaţii obiecte de uz casnic,

frizerie, coafură, cismărie, croitorie, tricotaje, confecţionare unelte de uz gospodăresc, fierărie, tâmplărie, etc.)

Înfiinţarea unui magazin de tip „Economat”

Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA ŞI DEZVOLTAREA DE PENSIUNI AGROTURISTICE ACREDITATE, CARE SĂ OFERE TURIŞTILOR PROGRAME SPECIFICE ŞI PACHETE DE SERVICII ADECVATE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Înfiinţarea de pensiuni agroturistice Organizarea proprietarilor de pensiuni în asociaţii care să permită oferirea de

programe specifice şi pachete de servicii integrate (trasee turistice, drumeţii, ateliere meşteşugăreşti specifice, meniuri bazate pe produse naturale şi tradiţionale etc.)

Înfiinţarea şi dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea unei zone turistice

Elaborarea şi implementarea unor programe de marketing pentru zona turistică

Concesionarea de către autoritatea locală a fondului de vânătoare administrat de Direcţia Silvică, în scopul valorificării vânatului

53


3. 3. RESURSE SOCIO – UMANERESURSE SOCIO – UMANE

Obiectivul strategic: MENŢINEREA ŞI INTEGRAREA TINERILOR ÎN VIAŢA SOCIAL-ECONOMICĂ A COMUNEI PRIN CREAREA DE ŞCOLI PROFESIONALE (DE ARTE ŞI MESERII), CARE SĂ DISPUNĂ DE ATELIERE ŞI DE PERSONAL CALIFICAT ADECVAT, CARE SĂ CONDUCĂ LA O ABSORBŢIE A TINERILOR PE PIAŢA MUNCII ŞI SĂ RĂSPUNDĂ OPORTUNITĂŢILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Oferirea de programe de calificare în meseriile solicitate pe piaţa muncii

locale (meşteşuguri, agroturism, pomicultură, viticultură, apicultură, creşterea animalelor, etc.)

Organizarea de activităţi de consiliere profesională şi de plasare a forţei de muncă

Organizarea de cursuri de recalificare/reconversie profesională Acordarea de terenuri pentru construcţia de locuinţe tinerilor care doresc să se

stabilească în comună de către autoritatea publică locală Organizarea de campanii, dezbateri în instituţii de învăţământ şi instituţii

publice, schimburi de experienţă, vizite şi întâlniri de lucru

Obiectivul strategic: DEZVOLTAREA DE ACTIVITĂŢI FORMATIVE PENTRU ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Organizarea de cursuri de formare continuă în domeniile educaţional, cultural,

social, economic Organizarea de traininguri (instruiri, seminarii, ateliere de lucru) în domeniul

managementului de proiecte (iniţiere, scriere, implementare, monitorizare şi evaluare) şi dezvoltării locale

54


Obiectivul strategic: CREŞTEREA GRADULUI DE IMPLICARE A TINERILOR ÎN VIAŢA COMUNITĂŢII PRIN DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE ŞI SCHIMBURI DE EXPERIENŢĂ CU ONG-URI DE TINERET DIN ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE, ACTIVE ÎN DOMENII CA: SOCIAL, CULTURAL, SPORTIVE, PROTECŢIA MEDIULUI, EDUCAŢIE CIVICĂ, TURISM ETC.

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Înfiinţarea unui ONG pentru tineret şi afilierea acestuia la reţele naţionale şi

internaţionale active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecţia mediului, educaţie civică, turism, dezvoltare comunitară

Obiectivul strategic: SERVICII SOCIALE PENTRU GRUPURILE ŢINTĂ BAZATE PE ANALIZAREA ŞI IDENTIFICAREA CORECTĂ A NEVOILOR SPECIFICE (PERSOANE VÂRSTNICE, COPII AFLAŢI IN DIFICULTATE, FEMEI VICTIME ALE VIOLENTEI DOMESTICE, COMUNITATEA ROMĂ)

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Înfiinţare Servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, formarea

de personal Constituirea unei Fundaţii umanitare pentru ocrotirea persoanelor aflate în

dificultate Programe de educaţie sanitară pe grupuri ţintă Formare de asistenţi maternali

Obiectivul strategic: VALORIFICAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR LOCALE, PERMANENTIZAREA UNOR SĂRBĂTORI ŞI EVENIMENTE DIN CADRUL COMUNITĂŢII ŞI TRANSMITEREA VALORILOR LOCALE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE

Stabilirea unui calendar al evenimentelor tradiţionale locale şi popularizarea acestuia

Permanentizarea unor evenimente şi sărbători ale comunităţii (Întâlnirea anuală a fiilor satului, Sărbătoare în sat _________, hramurile bisericilor şi altele)

55


4. 4. MEDIU ŞI RESURSE NATURALEMEDIU ŞI RESURSE NATURALE

Obiectivul strategic: PROTEJAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII MEDIULUI

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Lucrări de amenajare şi combatere a eroziunii solului în zonele cu teren

decopertat Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor

de terenuri Înfiinţarea unor spaţii special amenajate pentru hrănirea animalelor şi

păsărilor sălbatice Programe de exploatare raţională a terenurilor şi pajiştilor

Obiectivul strategic: GESTIONAREA DURABILĂ A RESURSELOR NATURALE

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Regularizarea albiilor pâraielor prin construirea de gabioane, amenajare de

diguri şi protecţii de maluri Amenajare torenţi şi ameliorare terenuri degradate

Obiectivul strategic: VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE PENTRU PRODUCEREA DE ENERGIE ALTERNATIVĂ

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Utilizarea deşeurilor combustibile (lemn, cauciuc, PET, carton) în producerea

de energie alternativă Înfiinţarea unei staţii de biogaz Captarea energiei solare şi eoliene

Obiectivul strategic: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEŞEURILOR (SISTEM DE COLECTARE, SORTARE ŞI DEPOZITARE SELECTIVĂ SI ECOLOGICA A DEŞEURILOR ETC.)

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Creearea de unităţi de colectare, sortare şi depozitare selectivă a deşeurilor în

fiecare sat

Obiectivul strategic: EDUCAREA CETĂŢENILOR ÎN VEDEREA DEPOZITĂRII DEŞEURILOR MENAJERE ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI

56


PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITAREPROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE Programe de informare, conştientizare, mediatizare şi educaţie ecologică Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor de

terenuri agricole

VIII. SURSE DE FINANŢARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DEVIII. SURSE DE FINANŢARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCADEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA

Sursele majore de finanţare pentru implementarea Strategiei sunt constituite în principal din:

Fonduri asigurate de la bugetul local şi judeţean Fonduri de la bugetul de stat Instrumente structurale ale Uniunii Europene care se accesează prin

P lanul Naţional de Dezvoltare rurală (PNDR) , Programul Operaţional Regional (POR) şi Programe Operaţionale Sectoriale (POS).

În continuare, se face o scurtă prezentare a Programelor prin care se pot finanţa programele şi proiectele prioritare din STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA .

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

AXEAXE PRIORITAREPRIORITARE MĂSURIMĂSURI

I. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forstier

1.1 Măsuri menite să îmbunătăţească cunoştinţele şi să consolideze potenţialul uman1.1.1 Formare profesională (training), informare şi

difuzare de cunoştinţe1.1.2 Instalarea tinerilor fermieri

1.2 Măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic şi să promoveze inovaţia1.2.1 Modernizarea exploataţiilor agricole1.2.2 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii1.2.3 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi

forestiere1.2.4 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de

dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii1.3 Măsuri de tranziţie pentru România

1.3.1 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă1.3.2 Înfiinţarea grupurilor de producători1.3.3 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă

pentru agricultoriII. Îmbunătăţirea

mediului şi a spaţiului rural

2.1 Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole2.1.1 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată2.1.2 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona

57


montană2.1.4 Plăţi de Agro-mediu

2.2 Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere2.2.1 Prima împădurire a terenurilor agricole

III. Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

3.1 Măsuri privind diversificarea economiei rurale3.1.2 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-

întreprinderi3.1.3 Încurajarea activităţilor turistice

3.2 Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale

3.2.2 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

IV. Implementarea Axei LEADER

4.1 Strategiile de dezvoltare locală4.1.1 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi

forestier4.1.2 Îmbunătăţirea mediului şi spaţiului rural4.1.3 Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale4.2.1 Implementarea proiectelor de cooperare

4.3.1 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului4.3.1.1 Construcţie parteneriate public-private4.3.1.2 Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală,

dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului

Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale www.madr.ro

58

http://www.madr.ro/


Programul Operaţional REGIONAL

AXE PRIORITAREAXE PRIORITARE DOMENII MAJORE DE INTERVENŢIEDOMENII MAJORE DE INTERVENŢIE

1. Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana;1.2 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban;1.3 Dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil;1.4 Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale;

2. Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport

2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura.

3. Imbunatatirea infrastructurii sociale

3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate;3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale;3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale de interventie in situatii de urgenta;3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua;

4. Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local

4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor;4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati;4.3 Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor.

5. Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural; crearea si modernizarea infrastructurilor conexe;5.2 Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic;5.3 Valorificarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii regiunilor Romaniei ca destinatii turistice.

6. Asistenta tehnica 6.1 Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational Regional;6.2 Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind Programul Operational

59


Regional;

Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publicei şi Locuintelor www.mie.ro

Programul Operaţional Sectorial de Mediu

AXE PRIORITAREAXE PRIORITARE DOMENII MAJORE DE INTERVENŢIEDOMENII MAJORE DE INTERVENŢIE7. Extinderea şi modernizarea

sistemelor de apă1.1 Extinderea / modernizarea sistemelor de apă / apă uzată

8. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate

2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor2.2 Reabilitarea zonelor poluate istoric

9. Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate

3.1 Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinţi (hot-spot)

10.Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii

4.1 Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura 2000

11.Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc

5.1 Protecţia împotriva inundaţiilor5.2 Reducerea eroziunii costiere

Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile www.mmediu.ro

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL Dezvoltarea Resurselor Umane

AXE PRIORITAREAXE PRIORITARE DOMENII MAJORE DE INTERVENŢIEDOMENII MAJORE DE INTERVENŢIE1. Educaţia şi formarea

profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

1.1 Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaţie

şi formare profesională

2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

2.1 Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;2.2 Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii 2.3 Acces şi participare la formarea profesională continuă

3. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor

3.1 Promovarea culturii antreprenoriale3.2 Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi

angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii3.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea

iniţiativelor pentru parteneri sociali şi societatea civilă

60

http://www.mmediu.ro/

http://www.mie.ro/


5. Promovarea măsurilor active de ocupare

5.1 Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare5.2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung

a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă

6. Promovarea incluziunii sociale

6.1 Dezvoltarea economiei sociale6.2 Îmbunătăţirea accesului şi participării

grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii

Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse www.mmssf.ro

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE


4. Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie

1,1 Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri;1.2. Accesul IMM-urilor la finanţare;1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.

5. Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate

2.1 CD în parteneriat între universităţi/ institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi, în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie ;2.2 Investiţii pentru infrastructura de CDI2.3 Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI (în special IMM-urile).

6. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public

3.1.Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei 3.2.Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor

publice electronice 3.3. Dezvoltarea e-economiei

4. Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice

4.1 Energie eficienta şi durabila (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a sustenabilităţii sistemului energetic);

4.2.Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde”

4.3.Diversificarea reţelelor de interconectare în scopul creşterii siguranţei în aprovizionarea cu energie.

5. Asistenţă Tehnică

5.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul POS CCE;

5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI.

61

http://www.mmssf.ro/


Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului pentru Întreprideri Mici şi Mijlocii, Comerţ Turism şi Profesii Liberale www.mimmc.ro

Programul Operaţional SECTORIAL Dezvoltarea Capacităţii Administrative


1. Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice

1.1 Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ1.2 Creşterea responsabilizării administraţiei publice1.3 Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale

2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare

2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor2.2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor

Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative www.mira.gov.ro

62

http://www.mira.gov.ro/

http://www.mimmc.ro/


IX. STRUCTURA DE SPRIJIN PENTRU IMPLEMENTAREA,STRUCTURA DE SPRIJIN PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEIMONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI

În cadrul uneia dintre întâlnirile Grupului de planificare strategică participativă s-a propus înfiinţarea unei structuri de managementunei structuri de management - „ „CENTRUL LOCALCENTRUL LOCAL PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREAPENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 ASTRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCACOMUNEI COCHIRLEANCA”, în cadrul căreia implementarea Strategiei va fi asigurată pe mai multe paliere:

CComitetul de omitetul de CCoordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluareaoordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea SStrategieitrategiei, în principal, va monitoriza eficacitatea şi calitatea implementării Strategiei de dezvoltare locală, reprezentând un forum pentru legăturile cu partenerii sociali şi cu secretarul Centrului localsecretarul Centrului local. Astfel, printre rolurile pe care poate să le aibă se pot menţiona: Dezvoltă şi promovează parteneriatele, inclusiv a parteneriatelor publice-

private, intercomunale şi intersectoriale Asigură legăturile cu structurile din comună, din judeţ şi din regiunea de

dezvoltare, în principal cu agenţii economici, cu organizaţiile neguvernamentale etc., dar şi cu primăriile din zonă

Analizează şi propune modificări la planul de implementare a Strategiei de dezvoltare locală, în funcţie de necesităţile şi oprtunităţile apărute la nivelul comunei

Asigură funcţionarea eficientă a grupurilor de lucru pe cele 4 domenii prioritare de dezvoltare

Stabilieşte proceduri de lucru în cadrul grupurilor de lucru (componenţă, modalităţi de lucru, periodicitatea întâlnirilor, documentele informaţionale elaborate etc.)

Asiguraă comunicarea şi relaţionarea internă, la nivelul grupurilor de lucru, cât şi externă, cu Agenţia de dezvoltare regională – Buzău, cu Direcţia de dezvoltare regională din cadrul Consiliului judeţean Buzău, cu Direcţia de dezvoltare rurală din cadrul direcţiei generale agricole Buzău, cu beneficiarii din comună etc.

Secretariatul Secretariatul CCentrului local pentru implementarea, monitorizarea şi evaluareaentrului local pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea SStrategieitrategiei este indicat a fi agentul de dezvoltare localăagentul de dezvoltare locală/secretarul comunei din cadrul Primăriei . Secretarul Centrului local are rolul de a colecta date şi informaţii, de a le organiza în diverse baze de date şi de a pune la dispoziţie informaţiile necesare acelora care intenţionează să iniţieze şi să implementeze proiecte privind realizarea Strategiei. Totodată, are rolul de a facilita procesul de funcţionare a Comitetului de Coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei.

63


Grupurile de lucruGrupurile de lucru se organizează pe cele 4 domenii prioritare de dezvoltare a comunei Cochirleanca, conform Strategiei de dezvoltare locală:

- GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ

- GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL ACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALE

- GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL MEDIU ŞI RESURSE NATURALE

- GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL RESURSE SOCIO – UMANE Se recomandă ca în componenţa grupurilor de lucrugrupurilor de lucru să intre liderii de opinie şi actorii locali cheie din administraţia publică locală, din instituţiile publice, din structurile asociative locale, din societăţile comerciale etc., cu rol activ în elaborarea şi în implementarea Strategiei şi care pot pune la dispoziţie date şi informaţii relevante pentru iniţierea şi implementarea de proiecte pe domeniile respective. Grupurile de lucru vor interacţiona prin secretarul Centrului localsecretarul Centrului local, dar şi direct, cu iniţiatorii / beneficiarii programelor şi proiectelor de dezvoltare economică şi socială a judeţului.Procesul de monitorizare şi evaluare va fi realizat la nivelul Primăriei de către Comitetul de Coordonare, care este responsabil pentru implementarea, monitorizarea şi revizuirea implementării Strategiei de Dezvoltare Durabilă 2008-2013, dar şi de conceperea proiectelor pentru realizarea obiectivelor.Procesul de evaluare include o perspectivă complexă, conform următoarelor criterii şi etape:

Evaluarea continuă (auto-evaluarea) pentru identificarea la timp a posibilelor riscuri

Evaluarea intermediară – la interval de şase luni, pentru a introduce schimbările necesare si acţiuni corective atunci când este necesar

Evaluarea finală – cu participarea tuturor factorilor interesaţi în împlementarea Strategiei, pentru a urmări măsura în care au fost realizate obiectivele

Evaluarea ex-post – o activitate menită să identifice efectele pe termen lung şi sustenabilitatea efectelor pozitive

Transparenţa fluxurilor de informaţii Transparenţa este un principiu esenţial al funcţionării Comitetul de Coordonare. În acest sens, este indicat ca să se transmită informaţiile necesare în legătură cu activitatea sa, cu diversele evenimente, către mass media şi către factorii interesaţi din comuna din domeniul în care se face informarea în legătură cu progresul realizat de Strategie; procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului de Coordonare ar trebui postate pe internet, pe site-ul primăriei, sau pe un site propriu, dacă se hotărăşte lansarea unui portal destinat special Strategiei. Asigurarea transparenţei activităţii Comitetului de Comitetului de CCoordonareoordonare este o componentă importantă a activităţii secretarului Centruluisecretarului Centrului.

SecretariatulSecretariatul Centrului local Centrului local poate solicita membrilor grupurilor de lucru să prezinte informaţii scrise cu privire la procedurile stabilite pentru a informa pe toţi

64


cei interesaţi cu privire la activitatea continuă a Comitetului de Comitetului de CCoordonareoordonare, precum şi rapoarte de urmărire cu privire la implementarea acestor proceduri.Reguli de procedurăDeciziile Comitetului de CoordonareComitetului de Coordonare sunt luate prin consens, iar conducerea stabilită a Comitetului ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se ajunge la consens. Se poate folosi un sistem de vot, însă acesta poate fi mai puţin eficient în a asigura luarea de decizii nefalsificate în parteneriat. Regulile de procedură ale Comitetului de CoordonareComitetului de Coordonare trebuie să asigure că se vor lua deciziile necesare pentru implementarea Strategiei, inclusiv deciziile cu privire la alocarea fondurilor, stabilirea priorităţilor, după cum este necesar.Operaţionalizarea structurii pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca.Se propune Consiliului Local al Comunei Cochirleanca, următoarea componenţă pentru structura Centrului de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca:Secretariatul Centrului local pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei

__________________________, secretarul comunei Cochirleanca Mitrea Marcel, inspector Primăria comunei Cochirleanca

Grupurile de lucru pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei:Infrastructură tehnico-edilitară şi socială

_____________ _____________ ______________

Activităţi economice locale _____________ _____________ ______________

Mediu şi resurse naturale _____________ _____________ ______________

Resurse socio-umane _____________ _____________ ______________

Comitetul de coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei:

Preşedinte: Primarul comunei Cochirleanca

65


Vicepreşedinte: Viceprimarul comunei Cochirleanca Membru: ________________ consilier local/ director şcoală de coordonare

Componenţa nominală a structurii de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca a fost stabilită şi adoptată prin consens de către participanţii la şedinţa Grupului de planificare strategică participativă din data de ___________________ 2008.

Realizarea Planului de Acţiune

În baza Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei, unde au fost definite problemele şi au fost specificate obiectivele pe termen scurt, mediu sau lung, grupul comunitar va elabora planul de acţiune. Planul de acţiune reprezintă o sumă de fişe de proiect.Acesta trebuie să fie realist, realizabil şi, mai ales, asumat de cineva (o persoană sau un grup) din comunitate. Fiecare plan de acţiune trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:1. scopul şi obiectivele proiectului2. definirea, descrierea acţiunilor3. grupul ţintă şi beneficiarii4. resursele interne şi externe, necesare şi existente5. stadiul aprobărilor, avizelor, studiilor necesare, acolo unde este cazul6. încadrarea în timp7. bugetul sintetic (schiţă)8. responsabilităţi9. criterii de evaluare a succesului10. beneficiile proiectului

1. Scopul şi obiectivele proiectului Scopul, suficient de general, poate fi chiar cel specificat în Strategie, la definirea problemei sau a obiectivelor generale pe termen scurt sau mediu. Scopul proiectului reprezintă, în fapt, rezolvarea problemei. Enunţul scopului trebuie sã fie scurt şi concis.Obiectivele proiectului reprezintă paşii, etapele ce trebuie făcute pentru a atinge scopul şi a rezolva problema.Se poate chiar spune cã obiectivele reprezintă puntea peste prăpastia dintre situaţia actuală (problema) şi situaţia doritã (scopul).2. Descrierea acţiunilorÎn fişele de proiect, acţiunile care vor fi realizate pentru atingerea obiectivelor propuse, vor fi definite şi descrise cât mai clar. De exemplu: amenajarea trotuarului pe strada X, curăţirea fântânilor din satul Y, achiziţionarea unui calculator pentru primărie, organizarea unui curs de instruire privind educaţia continuã la adulţi destinat cadrelor didactice, formarea de animatori comunitari pentru fiecare sat al comunei etc. Acţiunile vor fi grupate pe obiective, în ordine logică (nu obligatoriu şi cronologicã). Activităţile planificate trebuie să fie în strânsã legăturã cu obiectivele, grupul ţintă şi beneficiarii.

66


3. Grupul ţintă şi beneficiariiGrupul ţintă este definit de persoanele interesate, grupurile de interes cărora nu le este indiferent dacă problema se va rezolva, când şi în ce mod. Nu întotdeauna însă grupul ţintă este acelaşi cu beneficiarii. Grupul ţintă este în general activ implicat în activităţile proiectului.4. Resurse interne şi externe, necesare şi existente Se menţionează toate resursele disponibile pentru realizarea activităţilor: voluntari, resurse materiale, financiare etc. De asemenea,se specifică toate resursele externe disponibile. Separat, sev trec acele resurse de care nu sunt disponibile, dar care sunt necesare pentru realizarea activităţilor propuse.5. Stadiul aprobărilor, avizelor, studiilor etc. necesareAcolo unde este cazul, se specifică dacă este nevoie de aprobări, avize, autorizaţii, studii etc. precum şi, dacă acestea există, în ce stadiu sunt.6. Încadrarea în timpSe menţionează dacă activităţile preconizate sunt:

punctuale, periodice, permanente, legate de evenimente, durata etc.

7. Bugetul sintetic (schiţã)Se specifică, pe categorii, principalele cheltuieli preconizate (necesare pentru derularea activităţilor etc).Principalele categorii de cheltuieli pot fi:- cheltuieli generale: personal, costuri administrative (ex. chirie, telefon/fax, întreţinere),- cheltuieli specifice: echipament şi materiale, transport, instruire, servicii etc.- cheltuieli indirecte (ex. comisioane bancare, asigurări, procesare date, căutare informaţii, abonament publicaţii şi Internet, întruniri, elaborare de propuneri de finanţare, publicaţii-promovare, reclamă, diferite taxe etc.)8. ResponsabilităţiEste foarte util ca în fişele de proiect să se menţioneze cine sunt responsabilii pentru conceperea, implementarea şi monitorizarea proiectului (persoane sau grupuri).9. Criterii de evaluare a succesuluiSe definesc criterii şi indicatori calitativi şi cantitativi de evaluare a succesului proiectului. Aceştia se vor referi, la fişa de proiect, nu doar la stadiul final al proiectului, ci şi la etapele-cheie ale acestuia.

10. Beneficiile proiectului

67


Definirea rezultatelor după încheierea proiectului (materiale informative, investiţii, structuri formale etc.)După ce au fost realizate, planurile de acţiune pot fi grupate în categorii, pe termene de realizare:- perioadă scurtă (1-2 ani) – proiectele cele mai urgente sau cele mai uşor de realizat (cu “note” de evaluare” foarte bune)- perioadă medie (2-5 ani) – proiecte urgente, dar mai dificil de realizat (cu costuri mari, care nu au o sursă de finanţare predictibilă)- perioadă lungă (peste 6 ani) – proiecte care nu au o urgenţă foarte mare sau a căror realizare depinde de foarte mulţi factori (au o “notă” de evaluare slabă)Este evident că este mai bine ca grupul comunitar să abordeze proiectele cele mai urgente, mai ieftine şi mai uşor de realizat.

68


Grupul de lucru pe domeniulACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALE

Grupul de lucru pe domeniulINFRASTRUCTURĂ TEHNICO-EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ

Comitetul deComitetul de Coordonare Coordonare pentru

Implementarea, Monitorizarea şi

Evaluarea Strategiei de

Dezvoltare Locală

SECRETARUL SECRETARUL CENTRULUI LOCALCENTRULUI LOCAL pentru Implementarea, Monitorizarea şi Evaluarea Strategiei de Dezvoltare

Locală a Comunei Stîlpu

SECRETARUL SECRETARUL CENTRULUI LOCALCENTRULUI LOCAL pentru Implementarea, Monitorizarea şi Evaluarea Strategiei de Dezvoltare

Locală a Comunei Stîlpu

Grupul de lucru pe domeniul

RESURSE SOCIO - UMANE

Grupul de lucru pe domeniul

MEDIU ŞI RESURSE NATURALE

BAZA DE

DATE

STRUCTURA CENTRULUI LOCAL PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI DESTRUCTURA CENTRULUI LOCAL PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI STÎLPU DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI STÎLPU

INIŢIATIVE /INIŢIATIVE / PROPUNERI DEPROPUNERI DE

PROIECTE PENTRUPROIECTE PENTRU DEZVOLTAREADEZVOLTAREA

LOCALĂ A COMUNEILOCALĂ A COMUNEI STÎLPUSTÎLPU

PRIMARUL COMUNEI STÎLPUPRIMARUL COMUNEI STÎLPUPRIMARUL COMUNEI STÎLPUPRIMARUL COMUNEI STÎLPU

69


X. PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA

Legendă surse de finanţare: BS – Bugetul de Stat, BCL – Bugtul Local, BCJ – Bugetul Consiliului Judeţean, FP – Finanţare Privată, FUE –

Finanţare Uniunea Europeană

DIRECTIA

STRATEGICA

OBIECTIV STRATEGICPROGRAME SI

PROIECTE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

POSIBILE SURSEDE FINANŢARE

BS

BCL

BCJ

F UE

FP

INFR

AST

RU

CT

UR

Ă T

EH

NIC

O

– E

DIL

ITA

RĂ

ŞI

SOC

IAL

Ă

ÎNFIINŢAREA / REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO – EDILITARE ŞI A REŢELELOR DE UTILITĂŢI PUBLICE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

Extinderea reţelei de alimentare cu apă în toate satele comunei:

Km de reţea înfiinţată/reabilitată Număr de gospodării deservite Număr de consumatori conectaţi

Realizarea indicatoarelor şi a marcajelor corespunzătoare

Număr de indicatoare realizate

Amenajarea de parcări auto şi de trotuare în centrul civic al comunei şi în zonele turistice

Număr de locuri de parcare amenajate

Km de trotuare realizate

Reactualizarea Planului de Urbanism General

P.U.G. reactualizat

Realizarea evidenţei cadastrale

Evidenţă cadastrală realizată

70

APRILIE 2008APRILIE 2008


DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

71


INFR

AST

RU

CT

UR

Ă T

EH

NIC

O –

ED

ILIT

AR

Ă Ş

I SO

CIA

LĂ


Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti:- DC 14: DJ 220 (Boboc)-Tîrlele- DC 136: Boboc Gară- IAS Boboc- DC 137: Boboc-Tîrlele- Drumuri săteşti reabilitate/ modernizate

Km de drum reabilitat/modernizat

Timp redus de transport pentru persoane şi mărfuri

Accesibilitate crescută

72


DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

INFR

AST

RU

CT

UR

Ă T

EH

NIC

O –

ED

ILIT

AR

Ă Ş

I SO

CIA

LĂ


Reabilitarea reţelei de joasă tensiune şi a iluminatului public

Număr drumuri publice iluminate

Realizare staţie de epurare şi de tratare a apelor uzate

Cantitate de apă epurată Cantitate de apă uzată tratată

Înfiinţarea reţelei de canalizare pentru toate satele comunei

Km de reţea de canalizare realizaţi

Număr de gospodării deservite

Amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor menajere şi dotarea acestora cu conteinere/tomberoane ecologice

Număr tomberoane/conteinere Suprafeţe de teren amenajate

pentru depozitarea deşeurilor

Înfiinţare alimentare cu gaze în toate satele comunei

Km de reţea realizaţi Număr de gospodării deservite

Crearea de locuri de joacă pentru copii

Număr de locuri de joacă realizate

73


Dotare şi amenajare spaţii publice

Număr spaţii publice amenajate Valoarea investiţiilor realizate

DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

INFR

AST

RU

CT

UR

Ă T

EH

NIC

O –

E

DIL

ITA

RĂ

ŞI

SOC

IAL

Ă

Amenajarea şi dotarea corespunzătoare a unui spaţiu pentru piaţă/târg în satul Boboc

Spaţiu amenajat Valoare dotări Număr beneficiari

Punere la dispoziţie teren pentru amplasare relee telefonie mobilă

Număr relee amplasate

ÎNFIINŢAREA / REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SOCIO – SANITARE LA NIVELUL ÎNTREGII

Construcţia/modernizarea dispensarului uman din satul de reşedinţă al comunei şi realizarea de puncte sanitare/de prim ajutor în toate satele comunei

Număr cabinete medicale înfiinţate/reabilitate

Număr de beneficiari ai sericiilor medicale oferite

74


COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

Înfiinţare cabinet stomatologic

Cabinet înfiinţat Număr de beneficiari ai

serviciilor medicale oferite

Înfiinţarea unui centru de zi la nivel de comună pentru copiii care provin din familii cu posibilităţi materiale reduse

Centru de zi înfiinţat Număr de beneficiari ai

serviciilor oferite

Farmacie umană în satul de reşedinţă; punct farmaceutic sau farmacii mobile pentru satele componente

Farmacie înfiinţată Nr. puncte

farmaceutice/farmacii mobile înfiinţate

75


DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

INFR

AST

RU

CT

UR

Ă T

EH

NIC

O –

ED

ILIT

AR

Ă Ş

I SO

CIA

LĂ

Farmacie veterinară/ punct farmaceutic în satul de reşedinţă

Farmacie/ punct farmaceutic înfiinţate

Număr beneficiari

Azil de bătrâni în satul Boboc

Azil de bătrâni înfiinţat Număr de beneficiari

Centru de zi în satul Cochirleanca

Centru de zi înfiinţat Număr de beneficiari

Extindere şi amenajare cimitire

Număr cimitire extinse şi amenajate

ÎNFIINŢAREA / REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII CULTURAL – EDUCATIVE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a localurilor şcolilor şi a grădiniţelor

Număr de unităţti de învăţământ reabilitate/dotate

Reabilitare căminelor culturale, dotarea corespunzătoare pentru desfăşurarea diverselor evenimente ale comunităţii

Număr cămine culturale reabilitate/dotate

Înfiinţare „Clubul tineretului”

Club înfiinţat Număr beneficiari

76


Înfiinţare „Clubul pensionarilor”

Club înfiinţat Număr beneficiari

Reabilitarea bisericilor (izolaţie termică, instalaţie de încălzire, instalaţie de sonorizare) din satele __________________

Număr biserici reabilitate

DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

Reabilitarea monumentelor istorice şi de arhitectură locale (sculpturi în piatră şi Biserica ________)

Număr monumente reabilitate Număr crescut de vizitatori

Amenajarea unei baze sportive în satul Cochirleanca

Bază sportivă realizată Număr de utilizatori

77


INFR

AST

RU

CT

UR

Ă T

EH

NIC

O –

E

DIL

ITA

RĂ

ŞI

SOC

IAL

Ă DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR / SERVICIILOR AFERENTE INFRASTRUCTURII TEHNICO – EDILITARE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

Înfiinţarea/concesionarea serviciilor comunitare de utilitati publice:

apa-canal salubrizare iluminat

public alimentare cu

gaze

Servicii comunitare de utilităţi publice înfiinţate/concesionate

Înfiinţarea serviciului public de asistenţă socială

Serviciu înfiinţat Număr beneficiari

Înfiinţarea serviciului public de transport şcolar

Serviciu înfiinţat Număr beneficiari

78


DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

INFR

AST

RU

CT

UR

Ă T

EH

NIC

O –

ED

ILIT

AR

Ă Ş

I SO

CIA

LĂ

INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA PENTRU PROMOVAREA OPORTUNITĂŢILOR ZONEI

Centru de informare/ consultanţă pentru oportunităţile oferite de zonă

Centru de informare înfiinţat Număr de beneficiari

Centre de acces internet în toate satele comunei

Număr de centre înfiinţate Număr de utilizatori

Actualizarea şi întreţinerea permanentă a paginei web a primăriei

Pagină web realizată Număr accesri

Publicaţie locală cu apariţie lunară

Publicaţie realizată Număr cititori

Promovarea potenţialului comunei cu prilejul diverselor manifestări organizate la nivel judeţean şi naţional

Număr acţiuni de promovare realizate

79


CREAREA UNEI INFRASTRUCTURI INTEGRATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Asocierea cu comunele învecinate pentru realizarea unui sistem integrat pentru situaţii de urgenţă- Procurare autospecială pentru stingerea incendiilor- Punct de prim-ajutor dotat cu autosanitară- Platforma de aterizare pentru elicopter în caz de urgenţe majore

Asociaţie intercomunitară înfiinţată

Timp de răspuns redus la solicitări de intervenţii

Număr de posibili beneficiari ai sistemului integrat

DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

ÎNFIINŢAREA DE FERME ŞI EXPLOATAŢII AGRICOLE ÎN VEDEREA

Înfiinţarea de ferme şi exploataţii agrozootehnice

Număr ferme agricole şi exploataţii înfiinţate / modernizate

Valoarea investiţiilor

80


AC

TIV

ITA

TI

EC

ON

OM

ICE

LO

CA

LE

APLICĂRII UNOR TEHNOLOGII PERFORMANTE CARE SĂ CONDUCĂ LA REALIZAREA DE PRODUSE ŞI CULTURI SPECIFICE ZONEI, CAPABILE SĂ REZISTE CONCURENŢEI PE PIAŢA EUROPEANĂ

Organizarea fermierilor, producătorilor agricoli şi a crescătorilor de animale în asociaţii care să permită un management mai bun al activităţilor desfăşurate

Număr asociaţii producători înfiinţate

Constituirea de asociaţii de proprietari de terenuri care să poată achiziţiona şi utiliza maşini şi utilaje agricole pentru propriile exploataţii agricole

Număr asociaţii de proprietari înfiinţate

Număr de parteneriate stabilite

Înfiinţarea de plantaţii pomicole

Număr plantaţii înfiinţate

Suprafaţă cultivată

Înfiinţarea de pepiniere pentru cultura pomilor fructiferi şi a răchitei

Număr pepiniere înfiinţate

81


DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

AC

TIV

ITA

TI

EC

ON

OM

ICE

LO

CA

LE

Înfiinţarea unui centru de instruire, informare, consultanţă, schimburi de experinţă pentru fermieri şi pentru specialişti din domeniul agricol, în vederea accesării oportunităţilor de finanţare (fonduri europene şi / sau guvernamentale etc.) şi a facilităţilor disponibile (subvenţii etc.)

Număr persoane care solicită consultanţă, instruire

Număr cursuri de instruire organizate

Număr fermieri care beneficiază de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor

Înfiinţarea unui centru pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor

Centru înfiinţat

SPRIJINIREA CREĂRII DE IMM-URI ŞI

Centru de colectare a laptelui

Centru înfiinţat Cantitate de lapte colectată

82


DEZVOLTAREA DE MICI UNITĂŢI ECONOMICE NEPOLUANTE, DIVERSIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COLECTARE, PRELUCRARE, PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE A MATERIILOR PRIME ŞI A PRODUSELOR LOCALE

Centru de colectare şi valorificare a mierii de albine, fructelor, fructelor de pădure, ciupercilor, plante medicinale.

Centru înfiinţat Cantităţi colectate/valorificate

Uscător de fructe; procesare fructe pentru obţinerea alcoolului

Cantitate de fructe prelucrate Număr beneficiari

IMM-uri cu specific local,

Număr IMM-uri infiintate

Număr de unităţi de producţie care atrag investiţii în vederea dezvoltării producţiei

DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

AC

TIV

ITA

TI

EC

ON

OM

ICE

L

OC

AL

E

Amenenajarea a 2 puncte de sacrificare a animalelor si prelucrare primara (transare carne, ambalare), conform standardelor europene

2 puncte de sacrificare şi prelucrare primară înfiinţate

Număr animale sacrificate

83


REVIGORAREA UNOR ACTIVITĂŢI ECONOMICE ŞI MEŞTEŞUGĂREŞTI TRADIŢIONALE ÎN CADRUL UNOR UNITĂŢI DE PRELUCRARE ŞI PRODUCŢIE NEPOLUANTE

Centre meşteşugăreşti, activităţi artizanale (lemn, răchită, piatră)

Număr centre înfiinţate Număr meşteşuguri tradiţionale

revitalizate

Crearea de unităţi economice de prelucrare şi producţie (sortare, ambalare, conservare şi refrigerare legume şi fructe) nepoluante

Număr unităţi înfiinţate Calitatea îmbunătăţită a

produselor Valoarea investitţilor

ÎNFIINŢAREA ŞI DEZVOLTAREA DEUNITĂŢI ŞI COMPLEXE COMERCIALE ŞI DE PRESTĂRI SERVICII

Complex de servicii şi mică industrie:

reparaţii obiecte de uz casnic

frizerie, coafură cismărie croitorie tricotaje Cconfecţionare

unelte de uz gospodăresc

fierărie tâmplărie

Complex înfiintat Număr activităţi Număr persoane angajate Număr beneficiari ai seviciilor

oferite Valoarea investiţiilor realizate

DIRECTIA

OBIECTIV STRATEGIC PROGRAME SI PROIECTE

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ POSIBILE SURSEDE FINANŢARE

84


STRATEGICA

BS

BCL

BCJ

F UE

FP

AC

TIV

ITA

TI

EC

ON

OM

ICE

LO

CA

LE

Infiintarea unui magazin de tip “Economat”

Magazin înfiinţat Număr cumpărători

Înfiinţarea de mici magazine (puncte comerciale) pentru desfacerea produselor de strictă necesitate, în toate satele comunei

Număr magazine (puncte comerciale) înfiinţate

Număr cumpărători

ÎNFIINŢAREA ŞI DEZVOLTAREA DE PENSIUNI AGROTURISTICE

Înfiinţarea de pensiuni agroturistice

Număr pensiuni înfiinţate Număr locuri cazare Număr turişti Valoarea investiţiilor realizate

85


ACREDITATE, CARE SĂ OFERE TURIŞTILOR PROGRAME SPECIFICE ŞI PACHETE DE SERVICII ADECVATE

Organizarea proprietarilor de pensiuni şi de cabane în asociaţii care să permită o ofertă de programe specifice şi pachete de servicii integrate (trasee turistice, drumeţii, ateliere meşteşugăreşti specifice, meniuri bazate pe produse naturale şi tradiţionale etc.)

Număr asociaţii înfiinţate Număr pachete turistice Număr turişti Număr parteneriate

Înfiinţarea şi dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea unei zone turistice

Număr parteneriate realizate

DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

86


AC

TIV

ITA

TI

EC

ON

OM

ICE

LO

CA

LE

ÎNFIINŢAREA ŞI DEZVOLTAREA DE PENSIUNI AGROTURISTICE ACREDITATE, CARE SĂ OFERE TURIŞTILOR PROGRAME SPECIFICE ŞI PACHETE DE SERVICII ADECVATE

Elaborarea şi implementarea unor programe de marketing pentru zona turistică de pescuit sportiv – Balta Roşioru

Număr programe elaborate

Concesionarea de către autoritatea locală a fondului de vânătoare administrat de Direcţia Silvică în scopul valorificării vânatului

Fonduri încasate

87


DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

RE

SUR

SE S

OC

IO -

UM

AN

E

MENŢINEREA ŞI INTEGRAREA TINERILOR ÎN VIAŢA SOCIAL-ECONOMICĂ A COMUNEI PRIN CREAREA DE ŞCOLI PROFESIONALE (DE ARTE ŞI MESERII), CARE SĂ DISPUNĂ DE ATELIERE ŞI DE PERSONAL CALIFICAT ADECVAT, SĂ CONDUCĂ LA O ABSORBŢIE A TINERILOR PE PIAŢA MUNCII ŞI SĂ

Ofertă de programe de calificare în meseriile solicitate pe piaţa muncii locale (meşteşuguri, agroturism, pomicultură, viticultură, apicultură, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, etc.)

Număr programe iniţiate şi derulate

Număr persoane calificate Număr de absolvenţi care îşi

găsesc un loc de muncă corespunzător pregătirii

Acordare terenuri pentru locuinţe şi gospodării de către autoritatea publică locală

Număr locuri casă acordate Număr gospodării nou înfiinţate

88


RĂSPUNDĂ OPORTUNITĂŢILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Organizarea de campanii, dezbateri în instituţii de învăţământ şi instituţii publice, schimburi de experienţă, vizite şi întâlniri de lucru

Număr campanii de promovare iniţiate

Număr întâlniri de lucru Număr schimburi de experienţă

Organizarea de activităţi de consiliere profesională şi plasare a forţei de muncă

Număr de persoane consiliate Număr de persoane plasate

Organizarea de cursuri de recalificare/reconversie profesională

Număr de cursuri organizate Număr de persoane recalificate

Înfiinţarea unui centru comunitar de resurse Număr de beneficiari

DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

89


RE

SUR

SE S

OC

IO –

UM

AN

E

DEZVOLTAREA DE ACTIVITĂŢI FORMATIVE PENTRU ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

Organizarea de cursuri de formare continuă în domeniile educaţional, cultural, sanitar, social

Număr de programe de pregătire pe tematici pentru atragerea de fonduri in comunităţi

Număr de specialişti pe domenii care beneficiază de perfecţionare profesională

Organizarea de traininguri (instruiri, seminarii, ateliere de lucru) în domeniul managementului de proiecte (iniţiere, scriere, implementare, monitorizare şi evaluare)

Număr cursuri iniţiate şi derulate

Număr cursanţi Număr proiecte depuse

CREŞTEREA GRADULUI DE IMPLICARE A TINERILOR ÎN VIAŢA COMUNITĂŢII PRIN DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE ŞI SCHIMBURI DE EXPERIENŢĂ CU ONG-URI DE TINERET DIN ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE

Înfiinţarea unui ONG pentru tineret şi afilierea acestuia la reţele naţionale şi internaţionale active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecţia mediului, educaţie civică, turism, dezvoltare comunitară

ONG înfiinţat Număr de tineri antrenaţi în

acţiuni de voluntariat Număr parteneriate încheiate

90


DIRECTIASTRATEG

ICAOBIECTIV STRATEGIC

PROGRAME SI PROIECTE

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ


BS

BCL

BCJ

F UE

FP

RE

SUR

SE S

OC

IO –

UM

AN

E

SERVICII SOCIALE PENTRU GRUPURILE ŢINTĂ BAZATE PE ANALIZAREA ŞI IDENTIFICAREA CORECTĂ A NEVOILOR SPECIFICE (PERSOANE VARSTNICE, COPII AFLATI IN DIFICULTATE, FEMEI VICTIME ALE VIOLENTEI DOMESTICE)

Servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, formarea de personal

Număr persoane care beneficiază de servicii de consiliere şi sprijin adaptate propriilor nevoi

Număr persoane care beneficiază de servicii sociale de tip integrat şi dezinstituţionalizat

Fundaţie umanitară pentru ocrotirea persoanelor aflate în dificultate

Fundaţie înfiinţată Număr beneficiari

Programe de educaţie sanitară pe grupuri ţintă

Număr programe derulate Număr participanţi/program

Formare asistenţi maternali

Număr persoane formate Număr copii asistaţi

91


VALORIFICAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR LOCALE (PERMANENTIZAREA UNOR SĂRBĂTORI ŞI EVENIMENTE DIN CADRUL COMUNITĂŢII ŞI TRANSMITEREA VALORILOR LOCALE

Stabilirea unui calendar al evenimentelor tradiţionale locale şi popularizarea acestuia

Calendar întocmit Număr evenimente

Permanentizarea unor evenimente şi sărbători ale comunităţii (Întâlnirea anuală a fiilor satului Sărbătoare în sat ______, hramurile bisericilor şi altele)

Număr participanţi/eveniment

DIRECTIA

STRATEGICA

OBIECTIV STRATEGIC PROGRAME SI PROIECTE

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ POSIBILE SURSEDE FINANŢARE

BS

BCL

BCJ

F UE

FP

GESTIONAREA DURABILĂ A RESURSELOR NATURALE

Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor de terenuri

Număr de programe de informare

Număr de persoane informate Număr de acţiuni de

conştientizare mediatizate şi educaţie ecologică

92


ME

DIU

ŞI

RE

SUR

SE

NA

TU

RA

LE

Înfiinţarea de spaţii special amenajate pentru hrănirea păsărilor sălbatice

Număr spaţii/puncte hrănire păsări înfiinţate

Amenajare torenţi şi ameliorare terenuri degradate

Număr amenajări realizate

DIRECTIA

STRATEGICA




BS

BCL

BCJ

F UE

FP

ME

DIU

ŞI

RE

SUR

SE N

AT

UR

AL

E

VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE PENTRU PRODUCEREA DE ENERGIE ALTERNATIVĂ

Utilizarea deşeurilor combustibile (lemn, cauciuc, PET, carton) în producerea de energie alternativă

Cantitatea de deşeuri reciclate şi utilizate pentru producerea de energie alternativă

Înfiinţarea unei staţii de biogaz

Staţie înfiinţată Număr de utilizatori

Captarea energiei solare şi eoliene şi transportul acesteia

Număr de instalaţii eoliene realizate

Număr de instalaţii solare realizate

Număr beneficiari

93


MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEŞEURILOR

Creearea de unităţi de colectare, sortare şi depozitare selectivă a deşeurilor în fiecare sat

Număr unităţi create Cantitate deşeuri sortate Număr de unităţi (gospodării,

instituţii) care depozitează deşeuri în mod selectiv

EDUCAREA CETĂŢENILOR ÎN VEDEREA DEPOZITĂRII DEŞEURILOR MENAJERE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de informare, conştientizare, mediatizare şi educaţie ecologică


Număr de persoane informate Număr de acţiuni de

conştientizare mediatizate si educaţie ecologică

Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor de păduri şi terenuri agricole


Număr de proprietari informaţi Număr de acţiuni de

conştientizare, mediatizate si educaţie ecologică

94


ANEXA nr.1

95


PRIMAR CONSILIUL LOCAL

VICEPRIMAR SECRETAR

COMPARTIMENTCULTURA

COMPARTIMENT AUTORITATE TUTELARA SI

ASISTENTA SOCIALA

COMPARTIMENT ADMINISTRATIV

COMPARTIMENT FOND FUNCIAR SI

REGISTRUL AGRICOL

COMPARTIMENT CONTABILITATE

96


ANEXA nr.2 BILANŢ TERITORIAL

97


TABEL NOMINAL CU PARTICIPANŢII LA PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARETABEL NOMINAL CU PARTICIPANŢII LA PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ DURABILĂ

2008 – 2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA2008 – 2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA

Nr, crt.

Nume si PrenumeInstituţia/Firma/

Organizaţia AdresaFuncţia Telefon/Fax

1. ROSCA ION COCHIRLEANCA PRIMAR2. MITREA MARCEL COCHIRLEANCA FUNCTIONAR

3. HORJAN VIORICA COCHIRLEANCA PROFESOR

4. CALCAN IVAN COCHIRLEANCA PROFESOR

5. GRIGORE ZAMBILA COCHIRLEANCA FUNCTIONAR

6. ISPAS GHEORGHE COCHIRLEANCA PREOT

7. ENE CORINA COCHIRLEANCA PROFESOR

8. IRIMIA NICOLAE COCHIRLEANCA PROFESOR

9. IORDACHE NICOLETA COCHIRLEANCA FUNCTIONAR

10. DINU NEGOITA COCHIRLEANCA MANAGER

11. GUZU ION COCHIRLEANCA MANAGER

12. CRACIUN DUMITRU COCHIRLEANCA MANAGER

13. CHIRUTA ALEXANDRU COCHIRLEANCA MEDIC

14. NICOLAI ION COCHIRLEANCA VICEPRIMAR

15. PUTINICA CONSTANTIN COCHIRLEANCA CONSILIER LOCAL

16. MITREA LUCIAN COCHIRLEANCA CONSILIER LOCAL

98


Nr, crt.

Nume si PrenumeInstituţia/Firma/

Organizaţia AdresaFuncţia Telefon/Fax

17. LUPU GABRIEL COCHIRLEANCA SEFR POST POLITIE

18. STAN GEORGETA COCHIRLEANCA FUNCTIONAR

19. ROSCA RODICA COCHIRLEANCA FUNCTIONAR

20. LUNGU RODICA COCHIRLEANCA FUNCTIONAR

21.22.23.24.

25.26.27.28.

29.30.

99

Documents

Strategia Comunei Cochirleanca