Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
R O M Â N I A J U D E Ț U L A L B A
CONSILIUL JUDEȚEAN
Municipiul Alba Iulia, Piața Ion I.C. Brătianu, nr. 1. cod 510118
Cod de înregistrare fiscală 4562583
Tel: 0258-813380; 813382; fax: 0258-813325;
e-mail: [email protected] web: www.cjalba.ro
Strategia de conservare
și protecție a naturii
privind ariile protejate
din județul Alba
2018-2023
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
2 | P a g e
Cuprins
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba............................................ 1
2018-2023 ............................................................................................................................................................... 1
I. INTRODUCERE ............................................................................................................................................ 6
II. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI ALBA........................................................................... 8
III. CADRUL LEGISLATIV ŞI INSTITUŢIONAL ..................................................................................... 10
1.1 Cadrul legislativ general ...................................................................................................................... 10
1.2 Cadrul instituțional .............................................................................................................................. 20
1.3 Consiliul județean și atribuțiile legale în domeniu .............................................................................. 21
IV. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ............................................................................................. 23
1. Factorul de mediu aer ............................................................................................................................... 23
1.1 Calitatea aerului............................................................................................................................... 23
1.2 Monitorizarea calității aerului ......................................................................................................... 23
1.3 Presiuni care afectează starea de calitate a factorului de mediu aer ................................................ 27
1.4 Efectele poluării aerului înconjurător .............................................................................................. 29
1.5 Zgomotul ......................................................................................................................................... 30
2. Factorul de mediu apă .............................................................................................................................. 33
2.1 Sursele de apă din județul Alba ........................................................................................................... 33
2.1.1 Corpuri de apă curgătoare ........................................................................................................... 33
2.1.2 Lacurile naturale si de acumulare ............................................................................................... 33
2.1.3 Corpuri de apă subterană ............................................................................................................ 35
2.2 Monitorizarea resurselor și a calității apelor ........................................................................................ 36
2.2.1 Calitatea corpurilor de apă curgătoare ........................................................................................ 37
2.2.2 Calitatea apelor de suprafață – lacuri .......................................................................................... 38
2.2.3 Calitatea corpurilor de apă subterană .......................................................................................... 39
2.3 Apele uzate. Rețelele de canalizare și epurarea apelor uzate ............................................................... 40
2.4 Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din județ ................................................................... 41
2.5 Efectele poluării resurselor de apă ....................................................................................................... 42
3. Factorul de mediu sol ............................................................................................................................... 43
3.1 Calitatea factorului de mediu sol ......................................................................................................... 43
3.2 Repartiția terenurilor pe categorii de acoperire /utilizare .................................................................... 44
3.3 Tendințe privind schimbarea destinației utilizării terenurilor .............................................................. 45
3.4 Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor .................................................................................... 46
3.5 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor ......................................................................................... 46
3.6 Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra habitatelor ................................................................ 48
V. ARII NATURALE PROTEJATE ............................................................................................................ 49
1.1 Situația zonelor protejate din județul Alba .......................................................................................... 49
1.2 Categorii de arii naturale protejate aflate la nivelul județului Alba ........................................................... 49
Arii protejate de interes comunitar - Siturile Natura 2000 ........................................................................... 52
1.3 Administratori sau custozi ai ariilor naturale protejate .............................................................................. 55
1.4 Planuri de management .............................................................................................................................. 55
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
3 | P a g e
1.5 Flora și fauna județului Alba ............................................................................................................... 56
1.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii .................................................................................... 57
VI. DEȘEURILE ................................................................................................................................................... 59
1.1. Categorii de deșeuri generate și modul de gestionare ................................................................................ 59
1.1.1 Deșeuri municipale și modul de gestionare ......................................................................................... 59
1.1.2 Deșeuri industriale si modul de gestionare ................................................................................. 67
1.1.3 Fluxuri speciale de deșeuri ................................................................................................................. 69
1.2. Stații de transfer si depozitul de deșeuri conform ...................................................................................... 69
1.3. Impacturi și presiuni privind deșeurile ...................................................................................................... 71
1.4. Tendințe şi prognoze privind generarea deșeurilor .................................................................................... 72
VII. ALȚI FACTORI DE MEDIU CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI NATURAL .................................. 73
1.1 Fondul forestier: stare şi consecinţe ............................................................................................................ 73
1.1.1. Evoluţia suprafeţei fondului forestier ................................................................................................. 74
1.1.2. Suprafeţe de păduri regenerate ........................................................................................................... 75
1.1.3. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire ............................................. 76
1.1.4. Suprafeţe de pădure parcurse cu tăieri ................................................................................................ 77
1.2 Riscuri naturale și antropice ...................................................................................................................... 78
1.2.1 Riscurile naturale ................................................................................................................................. 78
1.2.2 Riscurile antropice ............................................................................................................................... 81
VIII. ANALIZA SWOT ............................................................................................................................... 84
IX. VIZIUNE,OBIECTIVE STATEGICE ȘI PLANUL DE ACȚIUNE .............................................................. 87
1.1 Viziunea de dezvoltare ............................................................................................................................. 87
1.2 Obiective strategice .................................................................................................................................. 87
1.3 Plan de acțiune ......................................................................................................................................... 88
Anexa nr. 1. A Lista principalelor instalații IPPC de la nivelul județului Alba .................................................... 97
Anexa nr. 1. B Lista principalelor instalații COV de la nivelul județului Alba.................................................... 98
Anexa nr. 2. A Lista ariilor naturale protejate de interes național ...................................................................... 100
Anexa nr. 2. B Lista ariilor naturale protejate de interes comunitar din judeţul Alba la sfârșitul anului 2016 ... 101
Anexa nr. 2.C Datele de contact a administartorului/cutodelui .......................................................................... 102
Anexa 3. Lista punctelor de colectare a Deșeurilor de echipamente electrice și electronice .............................. 107
Glosar termeni: .................................................................................................................................................... 109
Bibliografie ......................................................................................................................................................... 111
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
4 | P a g e
Index tabel
Tabel 1: Stații de monitorizare a factorului de mediu aer situate în județul Alba ................................................. 25 Tabel 2: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Alba Iulia .................. 25 Tabel 3: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Sebeș ......................... 26 Tabel 4: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Zlatna ........................ 26 Tabel 5: Valorile medii înregistrate pentru indicatorul nivel de zgomot – perioada 2013-2016 ........................... 31 Tabel 6: Principalele corpuri de apă din județul Alba ........................................................................................... 33 Tabel 7 Lacurile naturale de pe raza județului Alba.............................................................................................. 34 Tabel 8: Alte acumulări de apă existente pe raza județului Alba .......................................................................... 34 Tabel 9: Lacurile de acumulare de pe raza județului Alba .................................................................................... 35 Tabel 10: Corpuri de apă subterane ....................................................................................................................... 35 Tabel 11: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale in perioada 2014-2016 ................................................... 37 Tabel 12: Evolutia potențialului ecologic a corpurilor de apă de suprafață puternic modificate- 2014-2016 ....... 38 Tabel 13: Calitatea factorilor de apă de suprafața lacuri de acumulare ................................................................. 38 Tabel 14: Starea calitativă a corpurilor de apa subterană in perioada 2014-2016 ................................................. 39 Tabel 15: Clase de calitate .................................................................................................................................... 44 Tabel 16: Clase de calitate a terenurilor ................................................................................................................ 44 Tabel 17: Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în perioada 2014 – 2016 ..................................... 45 Tabel 18: Factori de degradare din județul Alba ................................................................................................... 46 Tabel 19: Ariile naturale protejate de interes național din județul Alba – scop de management .......................... 50 Tabel 20: Evoluţia cantităţilor de deșeuri municipale generate în perioada 2012 – 2015, în judeţul Alba ........... 60 Tabel 21: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate în județul Alba .............................................................. 62 Tabel 22: Proiecția cantităților de deșeuri municipale și asimilabile sintetizată din județul Alba ....................... 62 Tabel 23: Situația deseurilor din construcții și demolări ....................................................................................... 63 Tabel 24: Lista operatorilor de salubritate și UAT-urile deservite ........................................................................ 64 Tabel 25: Evoluția cantităților de deșeuri industriale in perioada 2012-2015 ....................................................... 67 Tabel 26: Sinteza cantităților de DEEE - uri generate în perioada 2017-2021 – județul Alba .............................. 69 Tabel 27: Suprafeţele administrate de ocoalele silvice de pe teritoriul judeţului Alba ......................................... 73 Tabel 28. Suprafaţa fondului forestier, din judeţul Alba, pe categorii de terenuri şi tipuri de păduri ................... 75 Tabel 29: Suprafețe de păduri regenerate în perioada 2013-2015 ......................................................................... 76 Tabel 30: Categorii de regenerări artificiale in perioada 2013-2015 ..................................................................... 76 Tabel 31: Volumul de lemn recoltat pe specii, în perioada 2013-2016 ................................................................. 77
Index figuri
Figură 1: Localizarea județului Alba ....................................................................................................................... 8 Figură 2: Indici de calitate ai factorului de mediu aer (http://www.calitateaer.ro/). ............................................ 23 Figură 3: Amplasarea staţiilor de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Alba............................................... 24 Figură 4: Consumul de energie termică din județul Alba - perioada 2014-2016 ................................................. 28 Figură 5: Ponderea industrială în anul 2016 – județul Alba ................................................................................. 29 Figură 6: Lungime rețea de canalizare in perioada 2014-2016 ............................................................................. 40 Figură 7: Clase de calitate a factorului de mediu sol............................................................................................. 44 Figură 8: Tendinta suprafeţelor scoase din circuitul agricol, în perioda 2012-2016 ............................................ 45 Figură 9: Cantitatea de îngrășăminte folosite în agricultură în județul Alba, in perioada 2014-2016 ................... 47 Figură 10: Cantitatea de produse de protecția plantelor folosite în agricultură în județul Alba, în perioada 2014-
2016 ...................................................................................................................................................................... 47 Figură 11: Evoluția ariilor naturale protejate ........................................................................................................ 49 Figură 12: Harta distribuției Ariilor Naturale Protejate la nivelul județului Alba ................................................. 51 Figură 13: Suprafața ocupată de ariile de interes comunitar, în jud. Alba în anul 2016........................................ 53 Figură 14: Pondere SCI și SPA ............................................................................................................................. 53 Figură 15: Harta distribuției Rețelei Natura 2000 la nivelul Județului Alba ......................................................... 54 Figură 16: Restricţii de utilizare a resurselor naturale - „suprapunerea” siturilor Natura 2000 cu diferite categorii
de arii naturale protejate ........................................................................................................................................ 55 Figură 17: Ponderea pe tipuri de deșeuri municipale colectate in anul 2015, în județul Alba .............................. 60 Figură 18: : Evoluţia cantităţilor de deșeuri municipale generate în perioada 2012 – 2015, în judeţul Alba ........ 61 Figură 19: Indicele de generare a deșeurilor municipale ...................................................................................... 62 Figură 20: Ponderea cantitativă a deșeurilor industriale valorificate/eliminate .................................................... 68
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
5 | P a g e
Figură 21: Zone de colectare din județul Alba ...................................................................................................... 71 Figură 22: Suprafața fondul forestier naţional, administrat de Direcţia Silvică Alba, în perioada 2013-2015 ..... 74 Figură 23: Volumul de lemn recoltat in perioada 2013-2016 .............................................................................. 78
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
6 | P a g e
I. INTRODUCERE
“Dacă Omul reuşeşte să elimine Eul,
va fi capabil să asculte bătaia
inimii naturii şi şoaptele ei”
- Constantin Brâncuşi
Mediul reprezintă, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.195/2005 privind
protecția mediului, ansamblul condițiilor și elementelor naturale ale Terrei: apa, aerul, solul
şi subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile
organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacțiune cuprinzând
elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieții şi
condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.
Din definiţia de mai sus rezultă că noţiunea cuprinde atât mediul natural – natura în
forma sa originară, cu părţile ei vizibile şi invizibile, reprezentând condiţia existenţei tuturor
vieţuitoarelor (terenurile de orice fel, subsolul oricăror terenuri, apele subterane şi de
suprafaţă, pădurile, aerul, flora şi fauna terestră şi acvatică etc.), cât şi mediul artificial, cel
creat de oameni, adică bunurile care există datorită activităţii umane şi care reprezintă
condiţiile materiale ale vieţii.
Problematica “mediului înconjurător” nu este nouă, ea stând în atenţia mai mult sau mai
puţin conştientă a omului, respectiv a societății încă de la începutul industrializării (prima
jumătate a secolului al XIX-lea), devenind o problemă acută încă din a doua jumătate a
secolului XX, fapt ce a determinat o serie de organisme naţionale şi internaţionale să se
sesizeze de consecinţele acesteia nu numai asupra sănătăţii societăţii, cât şi asupra
productivităţii economice, atât pe termen scurt şi mediu, cât pe termen lung.
Prin activitatea sa economică, omul pătrunde în procesele complexe din ecosisteme
preluând o parte din această materie organică pentru interesele sale şi ale societăţii. El va
folosi numeroase plante şi animale, de aceea în activitatea sa economică va trebui să ştie ce se
petrece în lumea plantelor şi a animalelor, ce factori contribuie la amplificarea biocenozei.
În perioada contemporană, problemele de mediu sunt legate de creşterea demografică,
urbanizare, nivelul şi structura producţiei şi a consumului, evoluţia tehnică. Aspectele cele
mai grave s-au evidențiat în ultimele decenii, ele rezidând, în mare parte, din necesitatea
evacuării deşeurilor provenite dintr-o producţie şi un consum în continuă şi accelerată
creştere.
Pe măsură ce omul a înțeles că este parte din mediu și că resursele sunt limitate, dar
mai ales că totul funcționează ca un sistem și că dereglările produse într-un compartiment
se transmit în întreg sistemul, a crescut interesul și preocuparea pentru mediu, în special
pentru protecția acestuia.
Astfel ca răspuns la apariția problemelor de mediu a luat naștere conceptul de dezvoltare
durabilă, care reprezintă "o nouă cale de dezvoltare care să susţină progresul uman pentru
întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat" (Conferința de la Rio 1992).
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
7 | P a g e
Conceptul de dezvoltarea durabilă a fost gândit ca o soluţie la criza ecologică determinată
de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi caută în
primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător.
În vederea unei abordări teritoriale a domeniului, Consiliul Județean Alba ca autoritate
publică locală cu atribuții de coordonare a autorităților publice locale și de asigurare a
protecției mediului, conform legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale și în
concordanță cu Strategia de dezvoltare a Județului Alba, pe perioada 2018-2023 a inițiat
elaborarea unui set de strategii sectoriale, printre care și Strategia județeană de conservare și
protecție a naturii privind ariile protejate.
Scopul acestui demers este acela de a asigura coerența planurilor de dezvoltare sectoriale
la nivel de județ astfel încât să se realizeze o dezvoltare echilibrată și durabilă a tuturor
domeniilor de activitate în care administrațiile publice locale au atribuții și responsabilități
pentru a asigura cetățenilor un nivel de trai cât mai ridicat și comunități cât mai prospere.
Strategia județului Alba de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate decurge
din nevoia obiectivă de îmbunătățire a calității factorilor de mediu, față de care Consiliul
Județean Alba are atribuții prevăzute prin lege.
Strategia își propune un "inventar lărgit" - Analiza doagnostic - al domeniului, urmat de o
analiza SWOT corelată îndeaproape conținutului etapei de Analiza-diagnostic, iar ca și
concluzii ale demersului, se va realiza partea de proiectare a modalității de protecție a
mediului la nivel județean pentru perioada 2018-2023.
Ca orice demers de planificare strategică, documentul ce va fi realizat în parteneriat cu
toate categoriile de reprezentanți ai domeniului instituții, autorități publice locale - va urmări
clarificarea contextului actual, cu aspecte pozitive și negative, în vederea îmbunătățirii
situației existente. Intenția este aceea a deschiderii unui proces de evaluare strategică pe
termen mediu și lung care să devină o platformă comună de lucru pentru toti actorii din
domeniu, sub coordonarea Consiliului Județean Alba în calitate de administrație locală la
nivel județean, coordonatoare de politici publice locale.
Documentul ce va fi elaborat sub coordonarea Consiliului Județean Alba va urmări să
cuprindă punctele de vedere, opiniile, perspectivele tuturor celor care au legatură directă sau
indirectă cu domeniul.
Rolul asumat de Consiliul Județean Alba în elaborarea și implementarea acestei Strategii
este de a reuni, unifica și corela perspectivele tuturor actorilor importanți la nivel județean și
de a structura o planificare realistă și asumată a intervențiilor ce vor avea loc în perioada
urmatoare la nivel județean în domeniul protecției mediului.
Scopul Strategiei de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate 2018-2023
urmărește stabilirea unor măsuri corelate de protecție, conservare și utilizare durabilă a
patrimoniului natural cât și valorificarea potențialului acestui patrimoniu în contextul
globalizării.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
8 | P a g e
II. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI ALBA
Figură 1: Localizarea județului Alba
Așezare: Judeţul Alba este situat în partea central – vestică a ţării, traversat de la nord la
sud de cursul mijlociu al râului Mureş, în zona de întretăiere şi contact a
podişului Transilvaniei cu Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali.
Suprafața: 6249 km2, reprezintă 2,6% din suprafaţa totală a României.
Vecinătăți: - nord și nord-est se învecinează cu judeţele Cluj și Mureş;
- est cu județul Sibiu;
- sub cu județul Vâlcea;
- vest cu judeţele Hunedoara, Arad şi Bihor la vest.
Punctul nordic extrem al judeţului (comuna Arieşeni) se află situat la
46035’14” - latitudine nordică, punctul sudic (comuna Şugag) este situat la
45024’09” latitudine nordică, punctul cel mai de vest se află situat la
20040’00” longitudine estică (comuna Arieşeni), iar punctul cel mai de est la
24015’05” longitudine estică (comuna Cetatea de Baltă).
Refieful: Relieful judeţului este predominant montan, munţii ocupând 52% din
suprafaţă, zonele de dealuri şi podiş 26%, iar zonele de câmpie inclusiv luncile
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
9 | P a g e
râurilor 22%.
Unitatea montană cuprinde sectoare neuniforme din orogenul Munţilor
Apuseni partea sudică, estică şi în măsură mai restrânsă terminaţiile nordice
ale Munţilor Cindrel şi Sebeşului.
Unitatea dealurilor şi podişurilor este alcătuită din dealurile piemontane ale
Sebeşului, cele ale Trăscăului şi Podişul Transilvaniei.
Unitatea depresiunilor este alcătuită din depresiuni situate pe văile: Abrud,
Cîmpeni, Lupşa, Mogoş, Ponor, Sălciua, Trăscău, Almaşului, Zlatna, Ampoi –
Ampoiţa, iar unitatea culoarelor este alcătuită din culoarul Mureșului care
desparte Munții Apuseni de Podişul Transilvaniei și culoarul Orăștie ce se
întinde între Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali.
Peșterile aflate pe teritoriul județului Alba sunt Complexul carstic Scărişoara
din Munţii Bihorului, Huda lui Papară din Munții Apuseni, Peştera-Aven
Gheţarul de la Zgurăşti din Munții Bihorului, Peştera Gheţarul de la Vârtop din
Munții Bihorului.
Chei și defilee: cheile din bazinul Văii Râmeţului, defileul Arieşului, cheile
din bazinul Văii Galdei și cheile Ampoiţei.
Resurse de
apă:
Resursele de apă a judeţului Alba sunt formate din: apele de suprafaţă (râuri,
lacuri artificiale, naturale, de acumulare), ape subterane și bălţi.
Clima: Clima judeţului Alba este temperat – continentală cu uşoare nuanţe de
excesivitate în zonele mai joase dar moderată şi mai umedă în zona montană.
Prin poziţia sa, judeţul Alba se află într-o zonă unde se simte influenţa
circulaţiei vestice peste care se suprapun şi influenţe ale circulaţiei sud –
vestice şi nord – nord – estice.
Flora și
fauna
Judeţul Alba, datorită diversităţii formelor de relief, este printre puţinele din
ţară care prezintă o mare diversitate faunistică şi floristică. Dintre speciile de
floră întâlnite enumerăm molidul, bradul, fagul, scorușul de munte,
mesteacănul, salcâmul, afinul, ienuparul, zmeurul, măceșul, etc., iar dintre
speciile de faună întâlnite, enumerăm: lupul, vidra, ursul, râsul, broasca râioasă
brună, buhaiul de baltă cu burta galbenă, triton, sopârlita, gușterul, năpârca,
vipera, ciocanitori, ierunca, cucul, cocoșul de munte, corbul, huhurezul mare,
ciuvică, etc.
UAT- uri 11 orașe și municipii, 67 comune și 656 sate.
Populație În anul 2017, populația după domiciliu a județului Alba, în mediu urban și
rural, era de 22201702 persoane.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
10 | P a g e
III. CADRUL LEGISLATIV ŞI INSTITUŢIONAL
Activitatea de protecție a mediului în România are o istorie relativ îndelungată,
dezvoltându-se în concordanță cu preocupările specifice populațiilor locale. Începând cu
secolul XIV, în dreptul vechi românesc sunt cuprinse o serie de reguli și instituții privind
ocrotirea unor componente ale mediului, în special pentru protejarea vânatului și a altor
resurse forestiere.
Preocupările vizând direct ocrotirea naturii se manifestă în special începând cu secolul
XX, în 1930 fiind adoptată prima Lege pentru protecția monumentelor naturii. Având la
bază acest act normativ s-a înființat prima Comisiune pentru ocrotirea monumentelor naturii,
aflată pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor, iar apoi alte instituții regionale de acest
gen. Activitatea acestor structuri a avut, prin excelență, un caracter de cercetare științifică
materializată prin publicarea a numeroase studii, note sau lucrări ce au stat la baza ocrotirii,
prin lege, a valoroase obiective ca monumente ale naturii (36 de rezervații ale naturii cu o
suprafață de aproximativ 15.000 ha.- printre care și Parcul National Retezat înființat în 1935,
15 specii de plante și 16 specii de animale). Tot în acest context au fost elaborate normele
tehnice și de aplicare a legii, cele privind marcajul traseelor turistice, respectarea toponimiilor
autohtone, normele vizând ocrotirea păsărilor migratoare etc.
1.1 Cadrul legislativ general
Legislaţia României are ca bază Constituţia, care este legea fundamentală, cu forţa
juridică cea mai mare, constituind un izvor şi pentru dreptul mediului. Ca obligaţii corelative
a drepturilor legate de protecţia mediului, Constituţia prevede obligaţia statului de a asigura
exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, refacerea şi conservarea
mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic.
Principalele acte juridice ce reglementează diverse aspecte privind protecţia naturii sunt:
a) în domeniul factorului de mediu apă:
Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996, cu modificările si completări ulterioare;
Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 107 din 5 septembrie 2002 privind înfiinţarea
Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu modificările si completările ulterioare;
Lege nr. 404 din 7 octombrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002
privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române, cu modificările si completările ulterioare;
Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 73 din 29 iunie 2005 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele
Române", cu modificările si completările ulterioare;
Lege nr. 400 din 27 decembrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
73/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind
înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române";
Hotărâre nr. 1176 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a
Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu modificările si completări ulterioare;
Ordin nr. 1012 din 19 octombrie 2005 pentru aprobarea Procedurii privind mecanismul de acces la
informaţiile de interes public privind gospodărirea apelor, cu modificările si completările ulterioare;
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
11 | P a g e
Ordin nr. 15 din 11 ianuarie 2006 pentru aprobarea Procedurii de suspendare temporară a autorizaţiei
de gospodărire a apelor şi a Procedurii de modificare sau de retragere a avizelor şi autorizaţiilor de
gospodărire a apelor, cu modificările si completări;
Ordin nr. 799 din 6 februarie 2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor
tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de
gospodărire a apelor;
Ordin nr. 662 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor
şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor, cu modificările si completări ulterioare;
Ordin nr. 980 din 28 februarie 2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind reglementarea
modului de constituire şi executare a garanţiei financiare pentru blocarea amplasamentului de către
viitoarele investiţii de tip microhidrocentrale, cu modificările si completări ulterioare;
Hotărâre nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi
mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, cu modificările si completări ulterioare;
Hotărâre nr. 632 din 20 iunie 2007 privind aprobarea închirierii unor bunuri, proprietate publică a
statului, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu modificările şi
completările ulterioare;
Ordin nr. 1222 din 8 octombrie 2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru organizarea şi
desfăşurarea licitaţiilor publice pentru atribuirea contractelor de închiriere a unor bunuri imobile,
proprietate publică a statului, aflate în administrare...
Ordin nr. 798 din 31 august 2005 privind aprobarea abonamentului-cadru de utilizare/exploatare, cu
modificările si completările ulterioare;
Hotărâre nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare
în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările si completările ulterioare;
Ordin nr. 9 din 6 ianuarie 2006 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de
restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare, cu modificările si completările ulterioare;
Ordin nr. 76/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi competenţele de avizare şi aprobare
a regulamentelor de exploatare şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumularea Normelor
metodologice pentru elaborarea regulamentelor;
Hotărâre nr. 546 din 21 mai 2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere, cu modificările si
completările ulterioare;
Ordin nr. 689 din 5 iulie 2006 pentru aprobarea formularului-tip al Procesului-verbal de constatare şi
sancţionare a contravenţiilor în domeniul gospodăririi apelor, cu modificările si completările ulterioare;
Ordin nr. 1276 din 14 decembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare, păstrare şi
gestionare a Cadastrului apelor din România, cu modificările si completările ulterioare;
Hotărâre nr. 1038 din 13 octombrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată de evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de
substanţe prioritar periculoase;
Ordin nr. 479 din 16 mai 2006 pentru aprobarea metodologiei şi chestionarelor de raportare a datelor
din domeniul apelor, cu modificările si completările ulterioare;
Hotărâre nr. 100 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le
îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare, cu modificările si completările ulterioare;
Hotărâre nr. 241 din 16 februarie 2006 privind aprobarea închirierii plajei Mării Negre, proprietate
publică a statului, aflată în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu modificările si
completările ulterioare;
Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 202 din 18 decembrie 2002 privind gospodărirea integrată a
zonei costiere, cu modificările si completările ulterioare;
Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 19 din 22 februarie 2006 privind utilizarea plajei Mării
Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă, cu modificările si completările ulterioare;
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
12 | P a g e
Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 35 din 14 aprilie 2010 pentru modificarea si completarea art.
2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Marii Negre si controlul
activităților desfășurate pe plaja, cu modificările si completări;
Ordin nr. 192 din 2 august 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de
urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice
şi poluări accidentale;
Hotărâre nr. 898 din 10 iunie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind exploatarea apelor
subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate, cu modificările si completările
ulterioare;
Hotărâre nr. 472 din 9 iunie 2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă, cu
modificările si completările ulterioare;
Lege nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor
normative, cu modificările si completări ulterioare;
Lege nr. 233 din 23 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind
reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările si completări ulterioare;
Hotărâre nr. 846 din 11 august 2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului
la inundaţii pe termen mediu şi lung;
Ordin nr. 1044 din anul 2005 din 27/10/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea
utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului la luarea deciziilor in domeniul gospodăririi apelor;
Hotărârea nr. 270 din 3 aprilie 2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
comitetelor de bazin;
Legea nr. 112 din 4 mai 2006 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996;
Legea nr. 146 din 12 iulie 2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2010
pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996;
Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996
Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 3 din 5 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea
Legii apelor nr. 107/1996;
Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 71 din 31 august 2011 pentru modificarea unor acte
normative în vederea eliminării prevederilor referitoare la acordarea de stimulente pentru personalul din
sectorul bugetar;
Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 130 din 12 noiembrie 2007 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale,
al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României;
Ordin nr. 3404 din 10 septembrie 2012 pentru aprobarea procedurii de emitere a permisului de
traversare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi a îndrumarului
tehnic pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor;
Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;
Hotărâre nr. 846/11 august 2010 Strategia privind managementul riscului la inundații;
Ordin nr. 873 din 21 februarie 2012 pentru aprobarea Procedurii de notificare din punctul de vedere al
gospodăririi apelor;
Hotărâre nr. 328 din 31 Martie 2010 privind actualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de
gospodărire a resurselor de apa, a tarifelor si a penalităților cu indicele de inflație;
Hotărâre nr. 80 din 26 ianuarie 2011 pentru aprobarea Planului național de management aferent
porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsa in teritoriul
României;
Lege nr. 241 din 22 iunie 2006 serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, cu modificările si
completări ulterioare;
Ordinul nr. 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România;
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
13 | P a g e
b) în domeniul factorului de mediu aer:
Legea nr. 8/25.01.1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe
distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 (publicată în Monitorul Oficial nr.
18/26.01.1991);
Legea nr. 652/07.12.2002 pentru aderarea României la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării
atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de
cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în
Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984;
Legea nr. 271/23.06.2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice
transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24
iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 92/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale
accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992 (publicată în Monitorul Oficial
nr.220/02.04.2003);
Legea nr. 261/16.06.2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi,
adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 (publicată în Monitorul Oficial nr. 638/15.07.2004);
Legea nr. 112/2009 pentru ratificarea Protocolului privind Registrul poluanţilor emişi şi transferaţi,
adoptat la Kiev la 21 mai 2003 şi semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Convenţia privind
accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de
mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;
Legea nr. 227/25.11.2010 pentru ratificarea amendamentelor la anexele A, B şi C la Convenţia privind
poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, adoptate prin deciziile SC-4/10,
SC-4/11, SC-4/12, SC-4/13, SC-4/14, SC-4/15, SC-4/16, SC-4/17 şi SC-4/18 cu ocazia celei de-a patra
reuniuni a Conferinţei părţilor, care a avut loc la Geneva, 4 – 8 mai 2009 (publicată în Monitorul Oficial
nr. 845/16.12.2010);
Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările şi completările
ulterioare - are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor
destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru
calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;
Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale (publicată în Monitorul Oficial nr. 671/01.11.2013)
Procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu;
Hotărârea Guvernului nr. 1902/04.11.2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului
nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili
datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;
Hotărârea Guvernului nr. 1856/22.12.2005 privind plafoanele naţionale pentru anumiţi poluanţi
atmosferici, cu modificări şi completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 735/07.06.2006 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili
datorate utilizării solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a
suprafeţelor vehiculelor, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 1339/27.09.2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului
nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili
datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;
Hotărârea Guvernului nr. 1879/21.12.2006 pentru aprobarea Programului naţional de reducere
progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac;
Hotărârea Guvernului nr. 561/28.05.2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii organici
persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE (publicată în Monitorul Oficial nr.
417/3.06.2008);
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
14 | P a g e
Hotărârea Guvernului nr. 1497/19.11.2008 privind aprobarea Planului naţional de implementare a
prevederilor Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001,
aferent perioadei 2008 – 2029, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor
Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea
Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului
91/689/CEE şi 96/61/CE;
Hotărârea Guvernului nr. 371/14.04.2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate
utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;
Hotărâre nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de
calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului;
Ordinul MMGA, al MEC şi al MAI nr. 833/ 545/ 859/2005 pentru aprobarea Programului naţional de
reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;
Ordinul MMP nr. 1179/05.08.2010 pentru aprobarea Ghidului privind gestionarea ecologică raţională
a bifenililor policloruraţi;
Directiva 2002/49/EC a Parlamentului european si a Consiliului din 25 iunie 2002 referitoare la
evaluarea si managementul zgomotului ambiental;
Ordin nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor
strategice de zgomot;
Ordin nr. 720/2007 privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului nr. 1.258/2005 pentru stabilirea unităţilor responsabile cu elaborarea hărţilor de zgomot
pentru căile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate în administrarea lor, a hărţilor strategice de zgomot
şi a planurilor de acţiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum şi limitele de
competenţă ale acestora;
Ordin nr. 678/1344/915/1397 din 2006, pentru aprobarea ghidului privind metodele interimare de
calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de
traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;
Ordin nr. 152/558/1119/532 din 13 februarie 2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea
valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru
indicatorii L_zsn şi L_noapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în
aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile
mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi
industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006;
Hotărâre nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, cu
completările și modificările ulterioare;
Ordin nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind
mediul de viaţă al populaţiei;
c) în domeniul factorului de mediu sol:
Strategia Naţională şi Planului Naţional de Acţiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din
România aprobată prin Hotărârea nr. 683/19.06.2015 privind aprobarea Strategiei Naţionale şi a
Planului Naţional pentru gestionarea siturilor contaminate din România;
Hotărâre nr. 1.408 din 19 noiembrie 2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării
solului şi subsolului;
Hotărâre nr. 1.403 din 19 noiembrie 2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi
ecosistemele terestre au fost afectate;
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
15 | P a g e
Ordin nr. 184 din 21 septembrie 1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de
mediu, cu completările și modificările ulterioare;
Ordin nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării
mediului, cu completările și modificările ulterioare;
d) în domeniul gestionării deșeurilor:
Directiva 2008/98/EC privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive;
Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006
privind transferurile de deşeuri;
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare;
Directiva Consiliului nr. 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se
utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;
Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind
vehiculele scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare
Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, cu modificările şi completările
ulterioare;
Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind
bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE, cu
modificările şi completările ulterioare;
Directiva 2002/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind limitarea utilizării
anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, cu modificările şi completările
ulterioare;
Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind
deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare;
Lege nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările
ulterioare;
Hotărâre nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a
deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărâre nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordin nr. 1364/1499 din 14 decembrie 2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a
deşeurilor;
Ordin nr. 1385 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la
elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate la
nivel naţional, regional şi judeţean;
Ordin nr. 951 din 6 iunie 2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi
judeţene de gestionare a deşeurilor;
Hotărâre nr. 788 din 17 iulie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului
Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri, cu
modificările şi completările ulterioare;
Hotărâre nr. 1453 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al
Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri;
Hotărâre nr. 1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase
pe teritoriul României;
Ordin nr. 1119 din 8 noiembrie 2005 privind delegarea către Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului a atribuţiilor ce revin Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor în domeniul exportului
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
16 | P a g e
deşeurilor periculoase şi al transportului deşeurilor nepericuloase în vederea importului, perfecţionării
active şi a tranzitului;
Hotărâre nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările
ulterioare;
Hotărâre nr. 210 din 28 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care
transpun aquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;
Hotărâre nr. 1292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
349/2005 privind depozitarea deşeurilor;
Ordin nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea
deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi
gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;
Ordin nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor
preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă
de depozit de deşeuri, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordin nr. 775 din 28 iulie 2006 pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile
municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotărârii
Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;
Lege nr. 278 din 24 octombrie 2013 privind emisiile industriale;
Hotărâre nr. 268 din 31 martie 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
128/2002 privind incinerarea deşeurilor;
Hotărâre nr. 427 din 28 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
128/2002 privind incinerarea deşeurilor;
Ordin nr. 756 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea
deşeurilor;
Ordin nr. 1274 din 14 decembrie 2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de
eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare;
Ordin nr. 636 din 28 mai 2008 pentru completarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi
apelor nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a
deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare;
Ordin nr. 344/708 din 16 august 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi
în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură;
Ordin nr. 27 din 10 ianuarie 2007 pentru modificarea şi completarea unor ordine care transpun
acquis-ul comunitar de mediu;
Legea nr. 212 din 21 iulie 2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase
din uz, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărâre nr. 1313 din 20 septembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului
nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;
Hotărâre nr. 1633 din 29 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;
Hotărâre nr. 907 din 25 august 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz;
Ordin nr. 985/1726 din 12 iunie 2007 privind modificarea Ordinului ministrului mediului şi
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 1.224/722/2005 pentru aprobarea
Procedurii şi condiţiilor de autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilităţii privind
realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din
uz;
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
17 | P a g e
Ordin nr. 816 din 15 august 2006 pentru constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a persoanelor
juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare,
reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz;
Ordin nr. 979 din 18 septembrie 2006 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi
gospodăririi apelor nr. 816/2006 pentru constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a persoanelor
juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare,
reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz;
Lege nr. 249 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje;
Hotărâre nr. 1872 din 21 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
Hotărâre nr. 247 din 17 martie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
Ordin nr. 794 din 6 februarie 2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi
deşeuri de ambalaje;
Ordin nr. 1281/1121 din 16 decembrie 2005 privind stabilirea modalităţilor de identificare a
containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective;
Ordin nr. 493 din 17 mai 2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a operatorilor
economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi
reciclare a deşeurilor de ambalaje;
Ordin nr. 2406 din 4 octombrie 2011 pentru modificarea art. 2 din Ordinul ministrului mediului şi
gospodăririi apelor nr. 493/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a operatorilor
economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi
reciclare a deşeurilor de ambalaje;
Hotărâre nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 5 din 2 aprilie 2015 privind deşeurile de echipamente
electrice şi electronice;
Ordin nr. 1441 din 23 mai 2011 privind stabilirea metodologiei de constituire şi gestionare a garanţiei
financiare pentru producătorii de echipamente electrice şi electronice;
Ordin nr. 1.494 din 20 iulie 2016pentru aprobarea procedurii şi criteriilor de acordare a licenţei de
operare, revizuire, vizare anuală şi anulare a licenţei de operare a organizaţiilor colective şi de aprobare
a planului de operare pentru producătorii care îşi îndeplinesc în mod individual obligaţiile, acordarea
licenţei reprezentanţilor autorizaţi, precum şi componenţa şi atribuţiile comisiei de autorizare, pentru
gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;
Ordin nr. 1269/820 din 21 noiembrie 2006 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 1.225/721/2005 privind aprobarea
Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării
responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice
Ordin nr. 910/1704 din 31 mai 2007 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi
apelor şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 1.225/721/2005 privind aprobarea Procedurii şi
criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind
realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de
echipamente electrice şi electronice;
Ordin nr. 1223/715 din 29 noiembrie 2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul
de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de
echipamente electrice şi electronice
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
18 | P a g e
Ordin nr. 66/20 ianuarie 2006 privind Privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a
organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de
colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;
Ordin nr. 556/435/191 din 5 iunie 2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice şi
electronice introduse pe piaţă după data de 31 decembrie 2006;
Hotărâre nr. 322 din 29 mai 2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în
echipamentele electrice şi electronice;
Hotărâre nr. 816 din 21 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi
electronice;
Ordin nr. 1226/1771 din 30 iulie 2007 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr.
992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi
electronice;
Ordin nr. 344/732 din 31 martie 2009 privind completarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi
dezvoltării durabile şi al ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.226/1.771/2007 pentru
modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe
periculoase în echipamentele electrice şi electronice;
Hotărâre nr. 1518 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi a Hotărârii Guvernului nr.
992/2005privind limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice şi
electronice;
Hotărâre nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor
de baterii şi acumulatori, cu completările și modificările ulterioare;
Hotărâre nr. 1079 din 26 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori;
Ordin nr. 669/1304 din 28 mai 2009 privind aprobarea Procedurii de înregistrare a producătorilor de
baterii şi acumulatori, cu completările și modificările ulterioare;
Ordin nr. 1399/2032 din 26 octombrie 2009 pentru aprobarea Procedurii privind modul de evidenţă şi
raportare a datelor referitoare la baterii şi acumulatori şi la deşeurile de baterii şi acumulatori;
Ordin nr. 2743/3189 din 21 noiembrie 2011 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi
autorizare a organizaţiilor colective şi de evaluare şi aprobare a planului de operare pentru producătorii
care îşi îndeplinesc în mod individual obligaţiile privind gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori,
precum şi componenţa şi atribuţiile comisiei de evaluare şi autorizare, cu completările și modificările
ulterioare;
Hotărâre nr. 856 din 13 august 2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive;
Ordin nr. 2042/2934/180 din 22 noiembrie 2010privind aprobarea Procedurii pentru aprobarea
planului de gestionare a deşeurilor din industriile extractive şi a normativului de conţinut al acestuia;
Hotărâre nr. 124 din 30 ianuarie 2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu
azbest;
Hotărâre nr. 734 din 7 iunie 2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 124/2003privind
prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest;
Hotărâre nr. 210 din 28 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care
transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;
e) în domeniul conservării naturii:
Tratatul privind Antarctica (Washington 1959), ratificat în 1971, constituie un instrument
programatic care stabileşte mijloacele prin care părţile contractante pot acţiona împreună pentru
folosirea Antarcticii exclusiv în scopuri paşnice, incluzând şi măsurile de protecţie a florei şi faunei. Un
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
19 | P a g e
principiu al tratatului îl constituie asigurarea libertăţii cercetării ştiinţifice în cadrul unei cooperări
internaţionale, la care în afara părţilor pot lua parte şi organizaţii internaţionale.
Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa
generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 Noiembrie
1972, acceptată prin Decretul 187/1990, respectând suveranitatea statului pe teritoriul căruia se află
patrimoniul natural şi/sau cultural, precum şi drepturile prevăzute în legislaţia naţională, statele părţi
recunosc caracterul de universalitate al patrimoniului, pentru a cărui conservare trebuie să coopereze
întreaga comunitate internaţională. Pe lista patrimoniului mondial, România este înscrisă cu
aproximativ 75% din Delta Dunării (360 000 ha).
Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor
acvatice, încheiată la Ramsar, la 2 februarie 1971, ratificată prin Legea nr. 5/1991, are ca scop
desemnarea de către părţile contractante a acestor zone de importanţă internaţională din punct de vedere
ecologic, botanic, zoologic, limnologic sau hidrologic şi asigurarea unei stări de conservare
corespunzătoare. Delta Dunării este declarată sit Ramsar.
Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la
Berna la 19 septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 13/1993 are ca scop asigurarea
conservării speciilor de floră şi faună sălbatice, precum şi a habitatelor lor naturale, ce necesită în acest
sens cooperarea mai multor state.
Convenţia privind diversitatea biologică adoptată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1994, ratificată prin
Legea nr. 58/1994. Obiectivele definitorii ale convenţiei sunt conservarea diversităţii biologice şi
utilizarea durabilă a componentelor sale, împărţirea justă şi echitabilă a avantajelor ce decurg din
exploatarea resurselor genetice, în special prin accesul la acestea şi transferul de tehnologie.
Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariție,
adoptată la Washington la 3 martie 1973, la care România a aderat prin Legea 69/1994 asigură
protecţia speciilor periclitate prin reglementarea comerţului cu acestea.
Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23
iunie 1979, ratificată prin Legea 13/1998 este un instrument cu vocaţie universală, dezvoltat ca urmare
a Recomandării 32 din Planul de acţiune elaborat de Conferinţa de la Stockholm şi constituie
recunoaşterea faptului că managementul necesar conservării eficace a speciilor migratoare necesită atât
cooperarea între state, cât şi acţiuni comune în interiorul limitelor de jurisdicţie naţională, unde aceste
specii trăiesc în anumite perioade ale anului.
Convenţia privind combaterea deşertificării, adoptată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1994, ratificată
prin Legea 111/1998.
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind
conservarea păsărilor sălbatice;
Directiva 92/43 CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a
speciilor de floră și faună sălbatice,
Legile de ratificare sau aderare la convenţiile prezentate mai sus;
Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secțiunea a III-a,
zone protejate;
Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului,
republicată;
Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările şi
completările ulterioare;
Legea 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr.1284/200 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura2000 în România, cu modificările şi completările
ulterioare;
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
20 | P a g e
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
europene Natura2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;
Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și
desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările şi
completările ulterioare;
Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenului din
fond forestier, cu modificările și completările ulterioare;
Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic
privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale
protejate de interes comunitar;
Ordinul ministrului mediului nr. 1447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în
administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe, cu modificările și completările ulterioare;
Hotărârea nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea
vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor
fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru
prevenirea pagubelor;
Hotărârea 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
1.2 Cadrul instituțional
Organele de specialitate care au competențe în domeniile mediu, gospodărirea apelor şi
managementul silvic, cu personalitate juridică, aflate în subordinea Guvernului sunt
Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor.
Ministerul Mediului îşi desfăşoară activitatea în domeniile: planificare strategică,
dezvoltare durabilă, economie verde, infrastructura de mediu, rezilienţă ecologică,
meteorologie, schimbări climatice, protejarea, conservarea şi ameliorarea capitalului natural,
arii naturale protejate, biodiversitate, biosecuritate, protejarea cetăţenilor la riscurile de mediu,
evaluarea şi gestionarea deşeurilor, gestionarea substanţelor şi preparatelor periculoase,
gestionarea calităţii aerului şi zgomotului ambiant, controlul poluării industriale şi
managementul riscului, protecţia atmosferei, sistemul de management de mediu şi audit -
EMAS, eticheta UE ecologică şi infrastructura naţională pentru informaţii spaţiale din
domeniul de competenţă.
În subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Mediului se află următoarele
unități:
A. Unităţi aflate în subordinea Ministerului Mediului:
1. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat:
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
21 | P a g e
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
Garda Naţională de Mediu;
Administraţia Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” – Tulcea;
2. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate din venituri proprii şi subvenţii de
la bugetul de stat:
Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;
3. Instituţii publice cu personalitate juridică
Unităţi de management al proiectului (UMP);
Unităţi de implementare a proiectului (UIP);
B. Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului
Administraţia Naţională de Meteorologie;
C. Unităţi care funcţionează în coordonarea Ministerului Mediului
1. Unităţi finanţate din venituri proprii:
Administraţia Fondului pentru Mediu.
Ministerul Apelor şi Pădurilor îşi desfăşoară activitatea în domeniile: planificare
strategică, managementul fondului forestier şi cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie,
hidrogeologie, protecţia, conservarea şi refacerea capitalului natural din domeniul apelor şi
pădurilor.
A. Unităţi care funcţionează în subordinea Ministerului Apelor şi Pădurilor sunt:
1. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat
Gărzi forestiere;
2. Unităţi cu finanţare externă şi de la bugetul de stat
Unităţi de management al proiectului (UMP);
Unităţi de implementare a proiectului (UIP);
B. Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Apelor şi Pădurilor
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva;
C. Unităţi care funcţionează în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor
1) Unităţi finanţate din venituri proprii
Administraţia Naţională "Apele Române".
1.3 Consiliul județean și atribuțiile legale în domeniu
Consiliul județean ca autoritate a administrației publice locale, constituită la nivel
județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești şi municipale, în
vederea realizării serviciilor publice de interes județean, are nevoie de un instrument de lucru
pentru asigurarea cadrului necesar în vederea:
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
22 | P a g e
furnizării serviciilor publice de interes județean privind protecția şi refacerea
mediului, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi
de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervațiilor naturale;
organizarea, prioritizarea investițiilor şi gestionarea eficientă a resurselor necesare
pentru implementarea unor proiecte ce vor contribui la progresul general al
județului.
Totodată, Consiliul Județean Alba a încheiat cu Ministerul Mediului și Pădurilor
contractul de administrare nr. 04 din data de 01.03.2010 în vederea administrării sitului de
importanță comunitară ROSCI0085 Frumoasa, pe o perioada de 10 ani.
Situl Natura2000 Frumoasa cu dublu statut, sit de importanță comunitară ROSCI0085
Frumoasa şi arie de protecție specială avifaunistică ROSPA0043 Frumoasa, este situat pe raza
a patru judeţe (Alba 19%, Sibiu 60%, Vâlcea 19% și Hunedoara 2%) şi are o suprafaţă de
137.256 ha, respectiv 130.890 ha.
Prin preluarea în administrare a ariei naturale protejate „Frumoasa”, Consiliului
Județean Alba îi revine responsabilitatea de a asigura menținerea pe termen lung a stării
favorabile de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar, în colaborare cu
instituțiile cu atribuții în domeniu (Agențiile Competente pentru Protecția Mediului, Garda
Forestieră și Garda de Mediu de pe raza județelor Alba, Sibiu, Vâlcea și Hunedoara).
Administrarea sitului de către Consiliul Judeţean Alba este asigurată prin Direcția Amenajarea
Teritoriului și Urbanism, Compartiment Arii protejate.
Având în vedere competențele conform Legii administrației publice locale nr.
215/2001 și legislației de mediu, precum și obligațiile asumate în urma încheierii contractului
de administrare nr. 04 din data de 01.03.2010, Consiliului Județean Alba are misiunea de a
adopta strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu ale
județului și de a urmări, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale interesate,
măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.
Strategia de conservare şi protecție a naturii privind ariile protejate a județului Alba va
fi un instrument care să fundamenteze dezvoltarea socio-economică pe principiile dezvoltării
durabile.
"Dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale
fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor
nevoi. [.....] Pentru ca dezideratul dezvoltării durabile sa poată fi atins, protecția mediului
va constitui parte integrata a procesului de dezvoltare si nu poate fi abordata independent
de acesta." - Declarația asupra Mediului si Dezvoltării, Rio de Janeiro, 1992.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
23 | P a g e
IV. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
1. Factorul de mediu aer
1.1 Calitatea aerului
În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.104/15.06.2011
privind calitatea aerului înconjurător, cu completările și modificările ulterioare. Prin această
lege au fost transpuse în legislația națională prevederile Directivei 2008/50/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător
şi un aer mai curat pentru Europa publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE)
nr. L 152 din 11 iunie 2008 şi ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul,
hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 23 din 25 ianuarie 2005.
Legea calității aerului are ca scop protejarea sănătății umane şi a mediului ca întreg prin
reglementarea măsurilor destinate menținerii calității aerului înconjurător acolo unde aceasta
corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege şi
îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri.
1.2 Monitorizarea calității aerului
Evaluarea calității aerului înconjurător în România s-a realizat permanent prin intermediul
a 142 stații automate care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calităţii Aerului
(R.N.M.C.A.).
Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), obiectiv de interes
public național, aflată în administrarea Ministerului Mediului, a fost proiectată treptat
începând încă din anul 2004 în scopul asigurării monitorizării calității aerului înconjurător, în
mod unitar, pe întreg teritoriul țării.
În prezent Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) efectuează
măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO),
ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb).
Calitatea aerului din fiecare staţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi,
stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsurați.
Figură 2: Indici de calitate ai factorului de mediu aer (http://www.calitateaer.ro/).
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
24 | P a g e
Poluarea aerului în județul Alba reprezintă efectul emisiilor de poluanți rezultați din
sursele industriale, agricultură și traficul rutier. Aceasta se evidențiază în special în centrele
urbane și în zonele industriale din județ: Alba Iulia, Zlatna, Ocna Mureș, Sebeș, Blaj, Aiud,
Câmpeni, Abrud, Baia de Arieș, Teiuș, Cugir.
Supravegherea calității aerului în județul Alba se realizează cu ajutorul a trei stații de
monitorizare (figura de mai jos).
Figură 3: Amplasarea staţiilor de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Alba
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
25 | P a g e
Tabel 1: Stații de monitorizare a factorului de mediu aer situate în județul Alba
Oraş Cod staţie/ Tipul
staţiei
Locaţie Indicatori ce se
determină
ALBA IULIA
AB1
Fond urban
Alba Iulia
Str. Lalelelor nr. 7B
SO2, NOx, CO, O3, PM10,
Pb, Cd, Ni, As, COV,
SEBEŞ
AB2
Industrial 2
Sebeş
Str. M.Kogalniceanu (Şcoala Generală nr.4)
SO2, NOx, CO, O3, PM10,
COV
ZLATNA
AB3
Industrial 1
Zlatna
Str.T.Vladimirescu nr.14
(Grup Şcolar Industrial Avram Iancu)
SO2, NOx, CO, O3, PM10,
Pb, Cd, Ni, As
Corelarea nivelului poluanților cu sursele de poluare, se realizează pe baza datelor
meteorologice obținute în stațiile prevăzute cu senzori meteorologici de direcție şi viteza
vântului, temperatură, presiune, umiditate, precipitații şi intensitatea radiației solare.
Date sintetice privind calitatea aerului înconjurător în stațiile automate de monitorizare
din județul Alba, în perioada 2014-2016 sunt prezentate în tabele de mai jos.
Tabel 2: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Alba Iulia
Stație de
monitorizare
Indicatori
analizați
2014 2015 2016 Valoare țintă
conf. Legii
104/2011
UM
Alba Iulia
AB 1
No2 21,15 21,41 24,7 40 µg/mc
Nox 29,63 31,73 40,11 40 µg/mc
So2 5,09 9,84 7,89 125 µg/mc
Co 0,31 0,32 0,25 10 µg/mc
Ozon 27,94 36,07 43,58 120 µg/mc
Benzen 0 1,29 3,04 5 µg/mc
PM 10
automat
10,19 10,55 12,94 50 µg/mc
PM 10
gravim.
23,29 25,21 19,92 50 µg/mc
Pb 0,008 0,011 0,011 0,5 µg/mc
As 0,693 0,665 0,663 6 µg/mc
Ni 3,464 2,447 2,447 20 µg/mc
Cd 0,09 0,564 0,564 5 µg/mc
Conform Raportului privind starea factorilor de mediu aferent anului 2014, 2015,
2016, în perioada 2014 -2016, la stația de monitorizare Alba Iulia, nu au fost înregistrate
depășiri ale valorilor limită/țintă prevăzute de Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea
aerului înconjurător, cu completările și modificările ulterioare.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
26 | P a g e
Tabel 3: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Sebeș
Stație de
monitorizare
Indicatori
analizați
2014 2015 2016 Valoare
țintă
conf.
Legii
104/2011
UM
Sebeș
AB 2
No2 0 18,68 24,22 40 µg/mc
Nox 0 28,72 38,05 40 µg/mc
So2 3,32 6,76 8,06 125 µg/mc
Co 0,33 0,41 0,28 10 µg/mc
Ozon 25,6 46,32 47,82 120 µg/mc
Benzen 2,21 2,44 3,17 5 µg/mc
PM 10
automat
16,34 14,6 12,38 50 µg/mc
Conform Raportului privind starea factorilor de mediu aferent anului 2014, 2015,
2016, în perioada 2014-2016 la stația de monitorizare Sebeș, nu au fost înregistrate
depășiri ale valorilor limită/țintă prevăzute de Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea
aerului înconjurător, cu completările și modificările ulterioare.
Tabel 4: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Zlatna
Stație de
monitorizare
Indicatori
analizați
2014 2015 2016 Valoare
țintă
conf.
Legii
104/2011
UM
Zlatna
AB 3
No2 12,14 10,47 8,73 40 µg/mc
Nox 20,07 16,5 18,39 40 µg/mc
So2 0 8,54 3,28 125 µg/mc
Co 0,2 0,37 0,23 10 µg/mc
Ozon 33,76 33,89 45,48 120 µg/mc
PM 10
automat
11,55 15,25 13,48 50 µg/mc
PM 10 gravim. 20,05 23,04 17,78 50 µg/mc
Pb 0,015 0,011 0,009 0,5 µg/mc
As 0,606 0,598 0,379 6 µg/mc
Ni 2,684 2,779 2,305 20 µg/mc
Cd 0,082 0,508 0,391 5 µg/mc
Conform Raportului privind starea factorilor de mediu aferent anului 2014, 2015,
2016, în perioada 2014-2016 la stația de monitorizare Zlatna, nu au fost înregistrate
depășiri ale valorilor limită/țintă prevăzute de Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea
aerului înconjurător, cu completările și modificările ulterioare.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
27 | P a g e
1.3 Presiuni care afectează starea de calitate a factorului de mediu aer
Principalii factorii determinanți și presiunile care afectează starea de calitate a
factorului de mediu aer sunt clasificați astfel:
i. Surse naturale:
- Eroziunea solului - solul este expus permanent procesului natural de eroziune ca
rezultat al acțiunii factorilor de mediu, dar activitatea umană a condus la
intensificarea pronunțată a eroziunii naturale datorită despăduririlor masive,
pășunatului excesiv, etc. În județul Alba, zonele afectate de eroziune sunt Podişul
Secaşelor şi a Târnavelor.
- Furtuni– pot ridica în atmosferă de pe anumite tipuri de sol, mai ales de pe cele
degradate, cantități importante de pulberi care pot fi reținute în atmosferă perioade
lungi de timp, iar depunerea acestora, ca urmare a procesului de sedimentare sau a
efectului de spălare exercitate de ploi, se poate realiza la distante mari față de locul
de unde au fost ridicate. Din datele statistice multianuale, cel mai frecvent afectate
de vânturi puternice și furtuni sunt zonele din perimetrul localităților Alba Iulia,
Aiud, Blaj,Cugir, Sebeş, Teiuş, Berghin, Cenade, Cîlnic, Cricău, Crăciunelu de Jos,
Galda de Jos, Ighiu, Lopadea Nouă, Meteş, Mihalţ, Miraslău, Ohaba, Pianu, Ponor,
Rădeşti, Roşia de Secaş, Sîncel,Săliştea, Stremţ, Şpring, Valea Lungă.
- Incendiile naturale – constituie o importantă sursă de poluare cu diverse gaze
rezultate în urma arderilor și se produc atunci când umiditatea climatului scade sub
pragul critic, sau pot fi declanșate și de fulgere sau de combustia spontană care se
produce când vegetația foarte uscată este aprinsă de căldura provenită de la soare.
ii. Surse artificiale:
- Producerea energiei termice - prin evacuarea gazelor de ardere şi a poluanţilor
atmosferici prin coşurile de fum, se emit în atmosferă gaze arse, care conţin
importante cantităţi de substanţe poluante cum sunt: noxele gazoase (oxizii de sulf
– SOX, oxizii de azot – NOX, monoxidul şi dioxidul de carbon – CO şi CO2),
precum şi praful de cenuşă zburătoare (pulberi în suspensie – aerosoli, pulberi
sedimentabile), nearse, funingine;
În județul Alba, combustibilul utilizat pentru producerea energiei termice este
gazul metan şi biomasa (lemn şi deşeuri de lemn). Consumul de energie termică
aferent perioadei 2014-2016 este prezentat în tabelul de mai jos.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
28 | P a g e
Figură 4: Consumul de energie termică din județul Alba - perioada 2014-2016
Se observă o tendință de creștere a consumului de energie termică, în special a
consumului de lemn și biomasă.
Principalii generatori sunt: sisteme individuale de încălzire existente în cadrul
locuințelor, instituțiilor și societăților comerciale.
- Agricultura - subsectoarele de activitate din agricultură emit în atmosferă cu
precădere emisii de poluanţi cu efect de acidifiere (NOx, NH3).
De exemplu în anul 2016: emisiile de amoniac au fost de 4957,91 tone,
reprezentând 85,07% din totalul emisiilor de amoniac înregistrate la nivelul
judeţului Alba; emisiile de precursori ai ozonului (emisii de NMVOC) au fost de
1073,6311 tone, emisiile de particule primare au fost de 204,166 tone.
Principalele subsectoare de activitate din agricultură din județul Alba care emit
în precădere emisii de poluanţi în aer sunt: instalațiile de creștere a vacilor de
lapte, alte bovine, ovine, porcine, caprine, cai, găini de ouă, pui de carne,
- Industria – subsectoarele de activitate din industrie care emit în atmosferă emisii
de poluanți în cantități considerabile sunt producția și prelucrarea metalelor,
exploatările miniere de suprafață și de carieră.
În anul 2016, la nivelul județului Alba erau 2 unități de exploatări de suprafață și
de carieră, o unitate pentru topirea metalelor, 2 unități pentru producerea și
procesarea hârtiei și a lemnului, o instalație chimică destinată fabricării de
explozibili, o unitate de fabricare a oxidului de zinc, o instalație chimică pentru
produse de substanțe anorganice de bază și 18 instalații COV. Lista operatorilor
economici a căror activitate intră sub incidența Legii 278/2013, se găsește în
Anexa nr. 1.A și Anexa nr.1.B.
Pilonii principali ai industriei judeţului Alba care au cea mai mare pondere sunt
reprezentați în figura de mai jos.
2014 2015 2016
Ardere gaze naturale 2360637 2515333 2639905
Ardere lemn și biomasă 1605723 1306777 2989818
Consum total energie 3966360 3822110 5629723
125000015500001850000215000024500002750000305000033500003650000395000042500004550000485000051500005450000
Co
nsu
m e
ne
rgie
ab
on
ați c
asn
ici (
Gj)
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
29 | P a g e
Figură 5: Ponderea industrială în anul 2016 – județul Alba
- Transportul – din activitatea de transport se emit anual tone de emisii de
substanţe acidifiante, particule primare și zeci de kg de emisii de metale grele. De
exemplu, în anul 2016, în județul Alba, au fost generate 1574,61 tone de oxizi de
azot, 12,53 tone de amoniac, 2230,48 tone de monoxid de carbon, 24,42 tone de
metan; 411,637 tone de compuşi organici volatili nemetalici, 65,24 tone/an de
particule primare PM 2,5, 76,05 de particule primare PM10, 0,036 tone de plumb
și 0,0008 tone de cadmiu.
1.4 Efectele poluării aerului înconjurător
Expunerea ecosistemelor la substanţe acidifiante produce vătămarea serioasă a vegetaţiei
prin albirea sau moartea ţesuturilor plantelor și reducerea ritmului de creştere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare la animale, care se aseamănă cu
emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor,
provocând boli precum pneumonia şi gripa.
Eutrofizarea este un fenomen care se datorează acumulării într-un ecosistem, peste un
nivel considerat critic, a azotului nutritiv (compuşi cu azot de origine antropică implicaţi în
circuitul azotului în natură, emişi în atmosferă sub forma oxizilor de azot şi amoniacului), cu
consecinţe negative asupra echilibrului ecologic.
Emisiile acestor poluanţi atmosferici acifianţi şi eutrofizanţi pot produce prin urmare
efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor
agricole datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic.
Industria de prelucrare a
lemnului
45%
Ind. Alimentară
17%
Fabricarea
autovehiculelor de
transport 17%
Fabricarea
echipamentelor electrice
7%
Fabricarea de maşini,
utilaje şi echipamente
4%
Fabricarea
articolelor de voiaj,
încălţăminte 4%
Fabricarea produselor
chimice
3%
Fabricarea produselor
din minereuri nemetalice
3%
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
30 | P a g e
Efectele ploilor acide sunt numeroase şi, din nefericire, toate sunt negative - atât pentru
natură, cât şi pentru oameni. Apele cu concentraţii mari de acid, care cad din cer, au un impact
devastator asupra pădurilor, solului, cursurilor de apă şi apelor stătătoare.
Numeroase specii de insecte şi de nevertebrate acvatice, cu rol esenţial în habitatele
respective, sunt ucise de aciditatea ploilor.
Ploile acide care cad pe sol determină eliberarea unor cantităţi mari de aluminiu din
compuşii ce conţin acest metal, iar aluminiul astfel eliberat ajunge în ape. Aici, concentraţiile
mari de aluminiu (un metal cu efect toxic asupra multor specii de vieţuitoare) cresc pe măsură
ce scade valoarea pH-ului (o unitate de măsură a acidităţii/alcalinităţii unei substanţe) şi au
efecte distrugătoare asupra populaţiilor de animale din apă. Unele bacterii nu suportă
schimbările drastice ale pH-ului. Enzimele altor specii de bacterii sunt denaturate şi îşi
modifică funcţionarea.
Ploile acide concentrează depunerile de aluminiu şi sărăcesc solul de nutrienţi şi
minerale esenţiale precum magneziul şi calciul. Alte ecosisteme foarte vulnerabile sunt
pădurile de mare altitudine, deseori înconjurate de nori şi ceaţă acidă.
În vederea asigurării protecției şi ameliorării stării mediului, implicit a calității vieții,
Agenția pentru Protecția Mediului Alba acționează prin toate mijloacele prevăzute de lege şi
pe întreg teritoriul de care răspunde pentru realizarea obiectivelor, programelor şi planurilor
de acțiune dezvoltate în baza prevederilor convențiilor şi acordurilor internaționale la care
România este parte.
Totodată, Consiliul Județean Alba, conform legislației în vigoare, a elaborat Planul de
menținere a calității aerului în județul Alba pentru perioada 2017-2022, întocmit de
SC Unitatea De Suport Pentru Integrare SRL, care are drept scop păstrarea nivelului
poluanților sub valorile-limită, respectiv sub valorile-țintă și pentru asigurarea celei mai bune
calități a aerului înconjurător în condițiile unei dezvoltări durabile.
1.5 Zgomotul
Zgomotul ambiant, conform HG nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea şi
gestionarea zgomotului ambiant, cu completările și modificările ulterioare, anexa 1, este
definit ca fiind un „sunet nedorit sau dăunător din mediul ambiant, creat de activităţile
umane, care include zgomotul emis de mijloacele de transport, de traficul rutier, feroviar,
aerian şi provenit de la amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în
anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 84/2006”.
Poluarea fonică este dată de expunerea la sunete de nivele deranjante, stresante sau
dăunătoare. În conformitate cu prevederile Directivei 2002/49/CE privind evaluarea și
gestionarea zgomotului ambiant, statele membre au obligativitatea de realizare a hărților
strategice de zgomot și stabilirea de măsuri de reducere a zgomotului.
Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014, pentru aprobarea normelor de
igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, dimensionarea zonelor de
protecţie sanitară se va face în aşa fel încât în teritoriile protejate vor fi asigurate şi respectate
valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează:
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
31 | P a g e
în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqT),
măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m
înălţime faţă de sol, să nu depăşească 55 dB şi curba de zgomot Cz 50;
în perioada nopţii, între orele 2300
-700
, nivelul de presiune acustică continuu
echivalent ponderat A (L(AeqT)), măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului
SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 45 dB şi, respectiv,
curba de zgomot Cz 40.
Pentru locuinţe, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L(AeqT)),
măsurat în timpul zilei, în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depăşească 35
dB (A) şi, respectiv, curba de zgomot Cz 30. În timpul nopţii (orele 2300
-700
), nivelul de
zgomot L(AeqT) nu trebuie să depăşească 30 dB şi, respectiv, curba Cz 25.
În ţara noastră nivelul acustic echivalent (Leq) exterior în mediul urban este normat prin
STAS 10009/1988 ”Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”. Conform
acestui normativ, amplasarea clădirilor de locuit pe străzi de diferite categorii tehnice sau la
limita unor zone sau dotări funcționale, precum şi organizarea traficului rutier se va face astfel
încât să se asigure valoarea de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior clădirii, măsurat la
2,00 m de fațada clădirii conform STAS 6161/1-79.
Sursele principale de zgomot și vibrații în județul Alba sunt reprezentate în special de
activitățile desfășurate în centrele populate și de traficul rutier. Sursele specifice localităților
sunt reprezentate de compresoarele și ciocanele pneumatice folosite la construcții și la
întreținerea rețelei stradale, automatele muzicale, aparatele radio-portative. Alături de acestea
se evidențiază ca surse importante de zgomot: obiectivele industriale din perimetrul centrelor
populate, mai ales dacă sunt amplasate aproape de zonele de locuit.
Valorile medii înregistrate pentru indicatorul nivel de zgomot echivalent la nivelul
județului Alba, in perioada 2013-2015 sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel 5: Valorile medii înregistrate pentru indicatorul nivel de zgomot – perioada 2013-2016
Localitatea Locul
determinării
Valoare
determinata
2013
LAeq [dB]
Valoare
determinata
2014
LAeq [dB]
Valoare
determinata
2015
LAeq [dB]
Valoare
determinata
2016
LAeq [dB]
Limita
admisa conf.
STAS
10009/88
[dB]
Alba Iulia Ieşire mun.
Alba Iulia spre
Cluj (magazin
Ambient)
75,79 75,32 75 - 65
Intersecţie şos.
de centura,
zona Partoş
76,00 75,90 - - 65
Intersecţie
zona gării
71,25 73,30 - - 60
P-ţa Iuliu
Maniu
59,63 59,87 - - 60
Intersecţie
centru
(magazin
70,85 75,23 - 72 60
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
32 | P a g e
UNIREA)
Intersecţie
Ampoi 3
72,58 73,25 73 72 60
Intersecţie
Stadion
72,69 72,89 72 - 60
Intersecţie P-ţa
Cetate
72,25 73,65 73 73 60
Intersecţie str.
Cloşca cu Bd.
Horea
72,56 77,83 - - 60
Parcul Unirii 59,66 59,75 59 - 60
Sebeş Str Lucian
Blaga (zona
Casa de
cultură)
76,68 72,23 70 - 60
Intersecţie
DN1 cu DN7
74,66 78,23 - - 65
DN1 ieşire
spre Sibiu
71,95 59,36 - - 65
Parcul central 63,33 61,58 - 71 60
Piaţă 67,88 63,25 - 65
Aiud Centru (zona
primăriei mun.
Aiud)
65,54 66,35 66 67 60
Şoseaua de
centură
63,82 68,25 - - 65
Piaţă 63,43 62,58 - - 65
Blaj Centru 63,76 65,30 65 63 65
Ocna Mureş Centru 62,35 59,65 59 58 65
Zlatna Centru 63,86 62,10 62 61 65
Abrud Centru 60,73 59,26 59 58 65
Cîmpeni Centru 56,87 62,35 62 64 65
Baia de Arieş Centru 51,30 52,10 51 52 65
Nivelele de zgomot aferente obiectivelor industriale sunt în scădere, în
principal datorită diminuării sau suspendării activităților industriale, însă
acest fenomen se evidențiază doar local.
Nivelele de zgomot aferente activităților desfășurate în centrele populate se
păstrează la valori relativ constante și sunt cu atât mai ridicate cu cât
centrele populate sunt mai mari și au densități ale populației mai mari.
Nivelele de zgomot aferente traficului rutier depind direct de intensitatea
traficului și au tendințe generale de creștere în zonele cu trafic din ce în ce
mai intens (ieșire mun. Alba Iulia spre Cluj, intersecție DN1 cu DN7, etc.).
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
33 | P a g e
2. Factorul de mediu apă
Apele reprezintă o sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element
indispensabil pentru viață și pentru societate, materie primă pentru activități productive, sursă
de energie și cale de transport, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic.
Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie
protejat, tratat și apărat ca atare.
Apele fac parte din domeniul public al statului, iar cunoașterea, protecția, punerea în
valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes general.
2.1 Sursele de apă din județul Alba
2.1.1 Corpuri de apă curgătoare
Râurile județului Alba aparțin în exclusivitate bazinului Mureșului, râu ce s-a adaptat
la cel mai vechi traseu de legătură tectonică și hidrografică a Podișului Transilvaniei cu
Depresiunea Panonică. Teritoriul județului Alba se află pe cursul său mijlociu.
Principalele corpuri de apă din județul Alba sunt redate în tabelul de mai jos.
Tabel 6: Principalele corpuri de apă din județul Alba
Nr. crt Corp de apă Lungime în Km
1 Arieșul Mare, izvor-acumulare Mihoiești și afluenții 137,926
2 Mureș, sector confluență Arieș- confluență Cerna 134,485
3 Secaș și afluenții 22,669
4 Cugir (Râul Mare), acumularea Canciu-confluență Râul
Mic
73,689
5 Geoagiu și afluenții 71,364
6 Cugir (Râul Mare), sector conf. Râul Mic-conf. Mureș 16,078
7 Boz 11,844
8 Cheia și afluenții 22,898
9 Sebeș, sector acumulare Tău-confluență Răchita și
afluenții
52,978
10 Feneș 19,242
11 Abrud și afluenții 48,792
12 Târnava Mică, sector conf. Bagaciu-conf. Târnava 42,591
13 Târnava, sector Copșa Mică- confluență Mureș 41,643
14 Ampoi, sector conf. Valtori - confluenţă Mureş 39,532
15 Arieş (Arieşul Mare )sect conf. Abrud-conf. Plaieşti 61,684
2.1.2 Lacurile naturale si de acumulare
Pe teritoriul județului Alba sunt 32 de lacuri și iazuri, dintre acestea 6 sunt în
administrarea Direcției Apelor Mureş, 12 - în administrarea Consiliilor Locale, 3 - în Regia
Națională a Pădurilor „Romsilva”, 4 – în Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor
Sportivi, 2 – la agenți economici, 2 – la C.N.A.R şi 3 – în proprietate privată. Lacurile şi
iazurile sunt cu apă dulce, în stare activă şi asigură condiţii de viaţă eutrofe.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
34 | P a g e
Lacurile naturale de pe raza județului Alba sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 7 Lacurile naturale de pe raza județului Alba
Nr.
crt
Denumire lac Amplasament Suprafață
(km2)
Adâncime
(m)
Felul barajului
1 Iezer Ighiu 0,0526 9 natural
2 Surianu Surianu 0,0053 3,8 natural
3 Total 0,05979 - -
Acumulări de apă existente pe raza județului Alba sunt prezentate în tabelul de mai
jos.
Tabel 8: Alte acumulări de apă existente pe raza județului Alba
Nr.
crt.
Denumire acumulare apă Nume localitate Suprafață luciu de
apă nivel mediu
(ha)
Observații
1 Balta Radești Radesti 5 ANAR – ABA
Mureș
2 Tau Panade Panade 2 AJVPS Alba
3 Balta Chereteu Blaj 2 AJVPS Alba
4 Balta Limba Ciugud 1 CL Ciugud
5 Balta Tăușor Alba Iulia 0,1 CM Alba Iulia
6 Balta Turdas Hoparta 0 CL Hoparta
7 Taul Mare Biia 5 Particular Sat
8 Taul Lung Biia 4 Primăria Șona
9 Taul Talharilor Blaj 1 Primăria Șona
10 Balta Rradesti Radesti 1 Primaria Radesti
11 Balta Blaj Blaj 2 Primaria Blaj
12 Lac Ocna Mureș Ocna Mureș 1 Primăria Ocna
Mureș
13 Balta Tîrnava Seacă Sancel 4 CNAR
14 Balta Sincel Sancel 2 ROMSILVA
15 Balta Tîrnava Seacă Sanmiclăuș 1 CNAR
16 Balta Oarda Oarda 1 SC AGRA
17 Lunca Oarda Oarda 1 SC MADO
18 Lac Tăul Fără Fund Bagău 0,018 CL Lopadea Nouă
19 Balta Gabud Gabud 0 Proprietate privată
20 Balta Copand Copand 27 ANAR – ABA
Mureș
21 CL 7AB Copand 2 ANAR – ABA
Mureș
22 Balta Captalani Noslac 15 ANAR – ABA
Mureș
23 Balta Noslac Noslac 0 CL Noslac
24 Taul lui Vica Sona 1 Primăria Sona
25 Taul lui Ghiarmazau Sona 1 Primăria Sona
26 Taul lui Butzi Sona 1 Primăria Sona
27 Balta Târnava Seaca Sancel 4 ANAR – ABA
Mureș
28 Balta Târnava Seaca Sânmiclăuș 1 ANAR – ABA
Mureș
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
35 | P a g e
29 Balta Războieni Gara Razboieni 0 AJVPS Alba
30 Balta Unirea Gara Unirea 0 AJVPS Alba
Pe lângă aceste lacurile naturale și acumulări de apă, pe raza județului Alba se mai
regăsesc lacuri de acumulare cu folosință hidroenergetică (Oașa, Tău, Obrejii de Căpâlna,
Petrești) și lacuri pentru alimentarea cu apă (Mihoiești, Girde, Fenesasa).
Datele tehnice ale lacurilor de acumulare cu folosință hidroenergetică sunt prezentate
în tabelul de mai jos.
Tabel 9: Lacurile de acumulare de pe raza județului Alba
Nr.
crt.
Denumire
acumulare
Raul Date tehnice Clasă
de
import
antă
Tip baraj
Supraf.
baz
recepție
(kmp)
Altitudinea
med a bazin
de receptie
(mdM)
L (km)
1 Oașa Sebeș 187 1570 22 II Ancoramente
cu mască de
beton armat
2 Cugir Cugirul
Mare
92 1535 15,5 II beton în arc
3 Tău Sebeș 401 1495 41 I beton în arc
4 Obreji de
Căpâlna
Sebeș 619 1335 59 III beton în arc
5 Petrești Sebeș 662 1290 72 II stăvilar
2.1.3 Corpuri de apă subterană
Corpul de apă subterană reprezintă un volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer
sau mai multe acvifere.
Apele subterane asigură debitul de bază, constant, al râurilor și zonelor umede.
Menținerea acestui debit și protejarea sa împotriva poluării sunt esențiale pentru ecosistemele
acvatice de suprafață.
Apele subterane reprezintă, de asemenea, o sursă esențială de apă potabilă,
aprovizionând sistemele hidrologice folosite de trei din patru cetățeni ai Uniunii Europene.
Principalele corpuri de apă subterană de la nivelul județului Alba sunt prezentate în
tabelul de mai jos.
Tabel 10: Corpuri de apă subterane
Nr. crt Denumire corp de apă subterană Codul corpului de
apă
Tipul corpului de apa
1 Lunca și terasele râului Arieș ROMU02 Freatic
2 Lunca și terasele Mureșului superior ROMU03 Freatic
3 Lunca și terasel râului Târnava Mică ROMU04 Freatic
4 Lunca și terasele râului Târnava Mare ROMU05 Freatic
5 Brădești-Munții Trascăului ROMU06 Freatic
6 Culoarul râului Mureș (Alba Iulia-Lipova) ROMU07 Freatic
7 Cugir-Munții Sebeșului ROMU08 Freatic
8 Poieni-Munții Metaliferi ROMU09 Freatic
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
36 | P a g e
9 Abrud-Munții Metaliferi ROMU10 Freatic
10 Transilvania ROMU24 Adâncime
2.2 Monitorizarea resurselor și a calității apelor
Cadrul legal pentru evaluarea calității apelor (de suprafață și subterană) este reprezentat de
Legea 310/2004 modificată și actualizată de mai multe ori, prevederile acesteia fiind în linie
cu Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CEE.
Starea ecologică este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice
asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu Anexa V a Directivei Cadru Apă.
Pentru categoriile de ape de suprafaţă, evaluarea stării ecologice se realizează pe 5 stări de
calitate, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă cu codul de culori
corespunzător (albastru, verde, galben, portocaliu şi roşu).
Figură 6: Evaluarea stării ecologice – coduri culori stare de calitate
Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic a corpurilor de apă de suprafaţă se
realizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico-chimice, poluanţi
specifici).
Starea ecologică/potenţialul ecologic final ia în considerare principiul “one out – all out”,
respectiv cea mai defavorabilă situaţie.
Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
37 | P a g e
2.2.1 Calitatea corpurilor de apă curgătoare
Parametri hidro-morfologici de evaluare ecologică pentru râuri sunt:
modificarea debitului
mediu;
modificare amplitudine
maximă a variațiilor de
nivel (m) ;
continuitate curgere;
conectivitate ape subterane;
modificarea secțiunii
transverale – adâncime;
modificarea secțiunii
transverale – lăţime;
modificare coeficient de
reducere albie majoră;
modificarea coeficient de
amenajare îndiguire
coeficient consolidare
maluri;
stabilizare pat albie;
structură zonă riverană.
Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafață- râuri monitorizate în
bazinul hidrografic Mureș
Anual, se monitorizează un număr de corpuri de apă de suprafață în vederea evaluării
stării ecologice, astfel că în:
- anul 2014: au fost monitorizate 25 corpuri de apă în lungime totală de 851,50 km;
- anul 2015: au fost monitorizate 53 corpuri de apă în lungime totală de 2059.24 km;
- anul 2016: au fost monitorizate 22 corpuri de apă în lugime totală de 1316,12 km.
Evoluția stării ecologice a corpurilor de apă naturale din cadrul bazinului hidrografic
Mureș este prezetată în tabelul de mai jos.
Tabel 11: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale in perioada 2014-2016
An Caracteristici Cantitate Stare ecologică
Foarte
bună
Bună Moderată Slabă Proastă
% % % % %
2014 Nr. corp 11 0 90,91 9,09 0 0
Lungime, km 283,50 0 94,33 5,67 0 0
2015 Nr. corp 53 0 73,58 24,53 0 1,89
Lungime, km 2059,24 - - - - -
2016 Nr. corp 22 - - - - -
Lungime, km 1316,12 0 76,39 23,61 - -
În perioada analizată, se observă o tendință generală de menținere a stării ecologică
a corpurilor de apă naturale în stare bună și moderată.
Potențialul ecologic al corpurilor de apă de suprafață puternic modificate, râuri
monitorizate în bazinul hidrografic Mureș
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
38 | P a g e
În cadrul bazinului hidrografic Mureș, corpurile de apă puternic modificate au fost
evaluate astfel:
- anul 2014: au fost monitorizate 14 corpuri de apă în lungime totală de 568,50 km;
- anul 2015: au fost monitorizate42 corpuri de apă în lungime totală de 1626.28 km;
- anul 2016: au fost monitorizate 32 corpuri de apă în lugime totală de 1721,72 km.
Evoluția potențialului ecologic a corpurilor de apă naturale din cadrul bazinului
hidrografic Mureș este prezetată în tabelul de mai jos.
Tabel 12: Evolutia potențialului ecologic a corpurilor de apă de suprafață puternic modificate- 2014-2016
An Lungime totală
(km)
Potențial ecologic
Pot ec maxim,PEMx Pot ec bun, PEB Pot ec moderat, PEMo
% % %
2014 568,00 0 85,29 14,71
2015 1626,28 0 42,86 57,14
2016 1721,72 0 73,21 26,29
În perioada analizată, se observă o tendință generală de menținere a potențialului
ecologic a corpurilor de apă de suprafață puternic modificate în stare bună și moderată.
2.2.2 Calitatea apelor de suprafață – lacuri
În perioada 2014-2016 au fost monitorizate de către Sistemul de Gospodărire a Apelor
Alba, acumulările Oașa și Tău ce fac parte din salba de lacuri de acumulare în regim
hidroenergetic (Oașa, Tău, Obrajii de Căpâlna, Petrești) prin amenajarea hidroenergetică a
bazinului superior al râului Sebeș și care sunt și surse de alimentare cu apă potabilă în sistem
microregional/local.
Tabel 13: Calitatea factorilor de apă de suprafața lacuri de acumulare
Nr crt Nume corp de apă PARAMETRI
Ele
men
te b
iolo
gic
e
Co
nd
itii
ox
igen
are
Sta
rea
acid
ifie
rii
Nu
trie
nti
Fiz
ico
ch
imic
e g
ener
ale
Po
luan
ti s
pec
ific
i
Ev
alu
are
in
teg
rata
St
chim
ica
Anul 2014
1 SEBES, ac. Oașa PEB PEMo PEMx PEB PEMo PEB PEMo B
2 SEBES ac. Tău PEB PEB PEMx PEB PEB PEB PEB B
Anul 2015
1 Sebeș - ac. Oașa PEB PEMo PEMx PEMx PEMo PEMx PEMo B
2 Sebeș - ac. Tău PEB PEB PEMx PEB PEB PEMx PEB B
Anul 2016
1 SEBES, ac. Oașa PEB PEMo PEMx PEMx PEMo PEMx PEMo B
2 SEBES, ac. Tău -
baraj Nedeiu
PEB PEB PEMx PEB PEB PEMx PEB B
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
39 | P a g e
Din punct de vedere al stării chimice cele două acumulări au o stare chimică bună
şi din punct de vedere al potenţialului ecologic acumularea Tău are un potenţial ecologic
bun (PEB) şi acumularea Oaşa un potenţial ecologic moderat (PEMo).
2.2.3 Calitatea corpurilor de apă subterană
Starea de calitate a apelor subterane este monitorizată în județul Alba de Sistemul de
Gospodărire a Apelor.
Evaluarea calitativă a corpurilor de apă subterană de pe raza județului Alba, în
perioada 2014-2016, este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel 14: Starea calitativă a corpurilor de apa subterană in perioada 2014-2016
Anul Administraţia
Bazinală de
Apă
Număr
total de
corpuri de
apă
subterană
Nr.
corpu
ri de
apă în
stare
bună
Nr. corpuri
de apă în
stare slabă
Cauzele neatingerii obiectivului de
calitate (indicatorii la care s-au
înregistrat depăşiri ale valorilor de
prag)
2014 MUREŞ 8 6 2 Amoniu, azotaţi, fosfaţi, cloruri, sulfaţi,
fenoli, As
Amoniu, azotaţi, fosfaţi, cloruri, sulfaţi,
fenoli, As 2015 MUREŞ 22 19 3
2016 Mureș 22 17 5
Comparând starea de calitate a apelor subterane din anul 2016 (5 corpuri de apă în
stare chimică slabă) cu situațiile din anul 2015 (3 corpuri de apă în stare chimică slabă) și
2014 (2 corpuri de apă în stare chimică slabă), remarcăm o creștere a numărului de
corpuri de apă subterană cu stare chimică slabă.
Factorii cu potențial major de poluare care pot afecta calitatea apei subterane sunt:
produsele chimice (îngrășăminte, pesticide (individual și total) utilizate în agricultură
provoacă o poluare difuză greu de depistat și prevenit, produsele menajere și produsele
rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creșterii capacităților de producție și a
dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare și realizarea stațiilor de epurare,
exploatarea necorespunzătoare a stațiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de
colectare, depozitarea şi gestionarea deșeurilor și a nămolurilor provenite de la epurarea
apelor uzate industriale, produsele petroliere, produsele rezultate din procesele industriale.
Din păcate, poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil
având consecințe importante asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă în
scop potabil, depoluarea surselor de apă din pânza freatică fiind un proces foarte anevoios.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
40 | P a g e
2.3 Apele uzate. Rețelele de canalizare și epurarea apelor uzate
Resursele de apă trebuie protejate din punct de vedere calitativ prin epurarea apelor
uzate.
La nivelul județului Alba, apele uzate deversate în apele de suprafață au ca surse
principale în special industria extractivă, industria alimentară, industria chimică, metalurgia,
prelucrarea lemnului și, secundar, captarea și prelucrarea apei pentru alimentare.
Apele uzate rezultate de la folosințele populației și industrie sunt colectate în rețelele
de canalizare, aflate în administrarea APA CTTA Alba (peste 90 % din lungimea rețelei de
canalizare) sau a autorităților locale.
În ultimii 3 ani lungimea rețelei de canalizare din județul Alba, administrată de APA
CTTA Alba, a crescut cu 19 %. Situația lungimii rețelelor de canalizare, conform datelor
furnizate de APA CTTA Alba , în perioada 2014-2016 este prezentată în tabelul de mai jos.
Figură 7: Lungime rețea de canalizare in perioada 2014-2016
În perioada analizată se observă o tendință de creștere a lungimii rețelei de
canalizare existentă la nivelul județului Alba.
În anul 2016, conform informațiilor furnizate de S.C. APA C.T.T.A. S.A. ALBA, la
nivel de județ, au fost epurate și evacuate un volum de 13738042 mc de apă menajeră și
industrială.
Epurarea apelor uzate menajere și industriale a fost realizată în 22 de stații de epurare
cu treaptă mecano - biologică aflate în exploatarea S.C. APA C.T.T.A. S.A. ALBA.
Monitorizarea calității apelor uzate epurate se realizează periodic, iar depășiri ale
parametrilor efluentului au fost înregistrate la fosfor, MTS, amoniu, detergenți sintetici,
2014 2015 2016
lungime retea de canalizare 563 661.8 669.97
500
520
540
560
580
600
620
640
660
680
Lun
gim
e r
ete
a d
e c
anal
izar
e
UM
: km
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
41 | P a g e
CBO5, azotați, CCOCr, substanțe extractibile, azot total, ph, cloruri, azotiți, azotați și reziduu
fix.
2.4 Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din județ
În conformitate cu Directiva Cadru a Apei, se consideră presiuni semnificative
presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă studiat.
După modul în care funcționează sistemul de recepție al corpului de apă se poate
cunoaște dacă o presiune poate cauza un impact. Această abordare corelată cu lista tuturor
presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepție conduce la identificarea
presiunilor semnificative.
Cele mai importante categorii de presiuni semnificative din cadrul bazinelor/ spațiilor
hidrografice din Romania sunt presiunile chimice (punctiforme și difuze) și hidromorfologice.
Impactul presiunilor semnificative are ca rezultat neatingerea stării bune a apelor de
suprafață și subterane și necesită aplicarea de măsuri care să îmbunătățească starea acestora.
În acest sens pot fi considerate probleme importante de gospodărirea apelor următoarele patru
categorii majore: poluarea cu substanțe organice, poluarea cu nutrienți, poluarea cu substanțe
periculoase și alterările hidromorfologice.
Principalele presiuni semnificative asupra stării de calitate a apelor din județul Alba
sunt:
Poluarea cu substanțe organice și cu nutrienți cauzată în principal de emisiile
directe sau indirecte de ape uzate insuficient epurate sau neepurate de la aglomerări umane,
din surse industriale sau agricole (creşterea animalelor, utilizarea fertilizanţilor), și produce
schimbări semnificative în balanţa oxigenului în apele de suprafaţă şi în consecinţă are impact
asupra compoziţiei speciilor/populaţiilor acvatice şi respectiv, asupra stării ecologice a apelor.
În anul 2016 au fost înregistrate depășiri ale parametrilor efluentului la 18 din cele 22
de stații de epurare existente. La acestea se adaugă unitățile industriale și agricole din județ (9
unități de ferme zootehnice, 2 unități de exploatări de suprafață și de carieră, o unitate pentru
topirea metalelor, 2 unități pentru producerea și procesarea hârtiei și a lemnului, o instalație
chimică destinată fabricării de explozibili, o unitate de fabricare a oxidului de zinc, o
instalație chimică pentru produse de substanțe anorganice de bază și 18 instalații COV) care
contribuie la de asemenea la poluarea cu substanțe organice și cu nutrienți a resurselor de apă;
Poluarea cu substanțe periculoase se poate datora evacuărilor de ape uzate din surse
punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conțin poluanți nesintetici (metale grele) și/sau
poluanți sintetici (micropoluanți organici).
În urma analizării presiunilor generate de activitățile umane, asupra corpurilor de apă
din județul Alba, s-au identificat următoarele surse de poluare cu substanțe prioritare, prioritar
periculoase și poluanți specifici: prelucrarea minereurilor feroase (topitorii pentru metale
feroase), producerea celulozei şi hârtiei, industria chimică (instalație chimică pentru
fabricarea explozibililor, instalații chimice pentru producerea de substanțe chimice anorganice
de bază).
Alterări hidromorfologice: întreruperea continuității longitudinale și laterale a
cursurilor de apă, modificarea regimului hidrologic și a condițiilor morfologice, precum şi
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
42 | P a g e
implementarea viitoarelor proiecte de infrastructură sunt unele dintre cauze care pot avea
impact asupra stării corpurilor de apă de suprafață. La nivel național au fost inventariate mai
multe categorii de lucrări care pot fi considerate presiuni semnificative pe baza unor criterii
specifice, respectiv: acumulări, derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, pentru
satisfacerea diverselor folosinţe cum ar fi asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor
naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, producerea de energie electrică.
În prezent corpurile de apă din județul Alba cuprinde mai multe categorii de lucrări:
acumulări (amenajarea Oașa, Cugir, Tău, Obreji de Căpâlna, Petrești), regularizări, îndiguiri şi
apărări de maluri (însumând o lungime totală de 108,61 km) executate pe corpurile de apă în
diverse scopuri (energetic, asigurarea cerinței de apă, regularizarea debitelor naturale,
apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor), cu efecte funcționale pentru comunitățile
umane.
2.5 Efectele poluării resurselor de apă
Presiunile exercitate asupra factorului de mediu apă ia forma emisiilor de poluanţi, a
suprautilizării apei (stresul hidric), a unor modificări fizice ale corpurilor de apă şi a unor
evenimente extreme precum inundaţiile şi seceta, care vor lua amploare dacă nu se iau măsuri.
Drept urmare, starea ecologică şi chimică a apelor este ameninţată, iar ecosistemele
acvatice pot deveni mai vulnerabile la evenimente extreme precum inundaţiile şi seceta.
Este de importanţă capitală să se abordeze aceste provocări pentru a conserva baza
noastră de resurse pentru viaţă, natură şi economie şi pentru a proteja sănătatea umană.
Poluarea cu substanțe organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor
acvatice prin schimbarea compoziției speciilor, scăderea biodiversității speciilor, precum şi
reducerea populației piscicole sau chiar mortalitate piscicola în contextul reducerii drastice a
concentrației de oxigen.
Poluarea cu nutrienți, în special azot și fosfor, conduce la eutrofizarea apelor
(îmbogățirea cu nutrienți şi creştere algală excesivă), în special a corpurilor de apă stagnante
sau semistagnante (lacuri naturale şi de acumulare, râuri puțin adânci cu curgere lentă), ceea
ce determină schimbarea compoziției speciilor, scăderea biodiversității speciilor, precum şi
reducerea utilizării resurselor de apă (apa potabilă, recreere, etc.).
Poluarea cu substanțe periculoase produce toxicitate, persistență şi bioacumulare în
mediul acvatic. În procesul de analiză a riscului privind poluarea cu substanțe periculoase
trebuie subliniată lipsa sau insuficiența datelor de monitoring care să conducă la o evaluare cu
un grad de încredere mediu sau ridicat.
Presiunile hidromorfologice influențează caracteristicile hidromorfologice specifice
apelor de suprafață şi produc un impact asupra stării ecosistemelor acestora. Construcțiile
hidrotehnice cu barare transversală (baraje, stăvilare, praguri de fund) întrerup conectivitatea
longitudinală a râurilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar
mai ales asupra migrării biotei. Lucrările în lungul râului (îndiguirile, lucrări de regularizare şi
consolidare maluri) întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi
zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea stării. Prelevările şi restituțiile
semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar şi asupra biotei. Astfel, impactul
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
43 | P a g e
alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poate exprima prin afectarea
migrării speciilor de peşti migratori, declinul reproducerii naturale a populațiilor de peşti,
reducerea biodiversității şi abundenței speciilor, precum şi alterarea compoziției populațiilor.
3. Factorul de mediu sol
Solul este definit ca stratul de la suprafața scoarţei terestre. Este format din particule
minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care
îndeplinește multe funcții şi este vital pentru activitățile umane şi pentru supravieţuirea
ecosistemelor.
Ca interfaţă dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care
îndeplineşte mai multe funcţii vitale:
producerea de hrană/ biomasă;
depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe;
sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene;
serveşte drept platformă/ mediu fizic pentru oameni şi activităţile
umane;
sursă de materii prime, bazin carbonifer;
patrimoniu geologic şi arheologic.
Județul Alba dispune de un potențial agricol semnificativ.Terenurile arabile
însumează peste 131 mii hectare, pășunile aproape 120 mii hectare, fânețele peste 71 mii
hectare, iar vița de vie aproximativ 5 mii hectare. Terenurile arabile sunt localizate cu
precădere în partea central-estică a județului, în luncile Mureșului și Târnavelor și în
Podișul Transilvaniei.
Solurile din județul Alba se încadrează în clasa de fertilitate medie și în mai mică
măsură în clasa de fertilitate ridicată, iar condițiile de climă permit cultivarea majorității
cerealelor, furajelor, legumelor și plantelor tehnice.
Terenurile arabile sunt localizate cu precădere în partea central-estică a județului, în
luncile Mureșului și Târnavelor și în Podișul Transilvaniei.
Județul Alba este cel mai important producător de struguri și vinuri din Regiunea
Centru, aici fiind localizate cele mai importante podgorii din Transilvania (Valea
Târnavelor, Aiud-Ciumbrud, Alba Iulia - Ighiu, Sebeș - Gârbova).
3.1 Calitatea factorului de mediu sol
Calitatea solului cuprinde atât fertilitatea solului, cât și modul de manifestare a
celorlalți factori de mediu față de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se
grupează în 5 clase de calitate, diferențiate după media de bonitate:
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
44 | P a g e
Tabel 15: Clase de calitate
Clasa de calitate
Clasa I II III IV V
Stare Foarte bună bună medie slabă foarte slabă
Puncte 81-100 61-80 41-60 21-40 1-20
În tabelul de mai jos este prezentată încadrarea terenurilor pe clase de calitate.
Tabel 16: Clase de calitate a terenurilor
Folosinţă Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
ha % ha % ha % ha % ha %
Arabil 875 0.6 19.570 15.1 37.367 28.8 33.658 26.0 38.280 29.5
Păşuni şi
fîneţe
825 0.5 5.270 2.8 37.392 19.9 69.755 37.1 74.786 39.7
Vii 78 1.7 549 11.8 2.218 47.6 907 19.5 909 19.4
Livezi - 0 105 10.7 251 25.6 398 40.5 228 23.2
Figură 8: Clase de calitate a factorului de mediu sol
Din analiza datelor se observă că terenurile arabile încadrate în clasele I şi II de
calitate sunt în procent de 15,7% din totalul terenurilor arabile, iar în clasele III – V sunt
încadrate 84,3 %.
3.2 Repartiția terenurilor pe categorii de acoperire /utilizare
În judeţul Alba repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în perioada 2014 – 2016,
este prezentată în tabelul de mai jos.
0.6
15.1
28.8 26
29.5
0.5 2.8
19.9
37.1 39.7
1.7
11.8
47.6
19.5 19.4
0
10.7
25.6
40.5
23.2
01
02
03
04
05
0
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Sup
rafa
ța
în %
Arabil Pasuni si fanete Vii Livezi
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
45 | P a g e
Tabel 17: Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în perioada 2014 – 2016
Categorii de folosință Suprafața (ha)
2014 2015 2016
Arabil 129503 131191
131191
Pășuni 117784 120932
120932
Fâneţe şi
pajişti
naturale
70206 73453 73453
Vii 4656 5085 5085
Livezi 982 1348 1348
Total 323131 332009 332009
3.3 Tendințe privind schimbarea destinației utilizării terenurilor
Datele statistice privind suprafeţele scoase din circuitul agricol, la nivelul judeţului Alba,
sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Figură 9: Tendinta suprafeţelor scoase din circuitul agricol, în perioda 2012-2016
Din datele prezentate se observă o tendință generală de creștere a suprafețelor scoase
din circuitul agricol, cu o perioadă de scădere și stagnare în perioada 2013-2014, datorată
în principal crizei economice. Scoaterea acestora din circuitul agricol s-a realizat în scopul
realizării de construcții.
2012 2013 2014 2015 2016
Suprafete scoase din circuitulagricol
13.25 4 6.47 17 40.1
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
UM
: h
a
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
46 | P a g e
3.4 Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor
Deteriorarea solului se manifestă în aproape toată suprafaţa judeţului Alba. Zone
critice se întâlnesc în podișul Secaşelor și al Târnavelor, din punct de vedere al eroziunii
solului şi al alunecărilor de teren. Lunca Mureșului, Târnavelor şi Secaşelor sunt predispuse la
inundaţii, iar seceta periodică a afectat solurile din zona Şibot, Sebeş, Cunţa, Blaj, Ocna
Mureş şi Lunca Mureşului. Terenuri nisipoase se întâlnesc în zonele: Blaj, Crăciunelu de Jos
şi Vinţu de Jos.
În tabelul de mai jos este prezentată sintetic repartiţia solurilor afectate de factori de
degradare.
Tabel 18: Factori de degradare din județul Alba
Factori de degradare Zona
Eroziune Podişul Secaşelor şi a Târnavelor
Alunecări de teren Podişul Secaşelor şi a Târnavelor
Inundabilitate Lunca Mureşului, Târnavelor şi a Secaşelor
Acidifiere Zona montană şi submontană
Compactare Zona de deal şi terase a exploataţiilor agricole
Deficit de elemente
nutritive
N În tot judeţul
P
K
Volum edafic redus Zona montana
Sărăturare Podișul Târnavelor, Ocna Mureș
Exces de umiditate în sol Zonele de lunca
Gleizare În tot județul
Pseudogleizare În tot județul
Secetă periodică Zona Şibot, Sebeş, Cunţa, Blaj, Ocna Mureş, Lunca
Mureşului
Terenuri nisipoase Crăciunel, Blaj, Vinţu de jos
Scoateri din circuitul agricol În vecinătatea localităților
3.5 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
Principalele presiuni asupra stării de calitate a solurilor sunt:
utilizarea de îngrășăminte: produs natural sau de sinteză, de natură minerală sau /şi
organică, simplu sau complex, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă
în sol, la suprafață, sau foliar în scopul sporirii fertilității solului și asigurării unei
dezvoltări şi creșteri normale a plantelor.
Cantitatea de îngrășăminte naturale și chimice folosite în agricultură în județul Alba,
in perioada 2014-2016, este prezentată în figura de mai jos.
Din graficul de mai jos se observă o tendință ușoară de creștere a cantităților de
îngrășăminte naturale și chimice utilizate.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
47 | P a g e
Figură 10: Cantitatea de îngrășăminte folosite în agricultură în județul Alba, in perioada 2014-2016
Se observă o ușoară tendință de creștere a cantităților de îngrășăminte utilizate.
produse de protecția plantelor: cantitatea de pesticide aplicată în agricultură, în
județul Alba, este prezentată în figura de mai jos.
Figură 11: Cantitatea de produse de protecția plantelor folosite în agricultură în județul Alba, în perioada 2014-2016
2014 2015 2016
Naturale 1138560 1184640 2043600
Chimice 4419 5080 5721
Azotoase 2809 3225 3734
Fosfatice 1522 1787 1916
Potasice 88 68 71
1
100000
Can
tita
tea
de
îngră
șăm
inte
uti
liza
te
UM
: t
one
sub
s. a
ctiv
ă
2014 2015 2016
Insecticide 4.959 5.951 6.242
Funcide 66.081 79.298 83.394
Erbicide 32.086 32.086 38.114
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Can
tita
te u
tili
zată
UM
: to
ne
sub
s. a
ctiv
ă
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
48 | P a g e
Din datele prezentate se remarcă o tendință ușoară de creștere a cantităților de
produse de protecție a plantelor utilizate.
3.6 Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra habitatelor
Modul de utilizare a terenurilor s-a schimbat substanțial în ultimul secol. Schimbările
au afectat suprafețele arealelor naturale și semi-naturale, crescând în acest mod gradul de
fragmentare a arealelor naturale și semi-naturale. Fragmentarea arealelor naturale şi semi-
naturale este un indicator de mediu (RO44) care oferă informații cu privire la evoluția
suprafețelor arealelor naturale și semi-naturale la nivel paneuropean, calculând valorile
derivate din hărțile de acoperire a terenurilor. Acestea provin din imagini stelitare cu
proprietăți spectrale. Este folosită baza de date Corine Land Cover, care se bazează pe 44 de
clase de acoperire a terenului, din care 26 sunt considerate ca naturale și semi-naturale pentru
scopul acestui indicator. Acestea sunt grupate în păduri, pășuni, mozaicuri agricole, suprafețe
semi-naturale, ape interioare și zone umede.
Sub aspectul biodiversității, indicatorul este relevant deoarece indică schimbările în
suprafețele arealelor naturale și semi-naturale pentru orice tip de ecosistem. Dacă suprafața
arealului scade într-un mod semnificativ, aceasta va avea o influență negativă asupra tipurilor
de habitate și a speciilor dependente de aceste tipuri de habitate.
Pe lângă fenomenul de distrugere integrală a habitatelor, apare şi cel de pulverizare prin
drumuri, terenuri agricole, medii urbane ori construcții. Fragmentarea habitatelor este
procesul prin care o suprafață mare şi continuă a unui habitat este divizată în două sau mai
multe fragmente.
Cauza principală a fragmentării arealelor naturale și seminaturale este reprezentată de
conversia terenurilor în scopul dezvoltării infrastructurii urbane, industriale, agricole, turistice
sau transport, aceasta reprezentând cauza principală a pierderii de biodiversitate, ducând la
degradarea, distrugerea şi fragmentarea habitatelor şi implicit la declinul populațiilor naturale.
O altă cauză a fragmentării este generată de către procesul de extindere şi dezvoltare a
așezărilor umane. În prezent se consideră că aproximativ 6,5% din suprafaţa ţării este
destinată construcției de locuințe. Fragmentarea habitatelor apare şi atunci când există
aglomerări mari de locuințe, dar şi în cazul celor izolate, datorită construcţiei suplimentare de
căi de acces şi utilităţi. Construirea haotică, fără respectarea unei strategii de urbanism
coerentă şi consecventă conduce la utilizarea nejudicioasă a zonelor destinate pentru
construcţii si extinderea acestora în detrimentul celor naturale.
Dezvoltarea urbană necontrolată, periurbanizarea şi transferul de populație din mediul
rural, însoțite de distrugerea ecosistemelor din zonele urbane (diminuarea spațiilor verzi,
construcții pe spațiile verzi, tăierea arborilor, distrugerea cuiburilor etc.) şi de măsuri
insuficiente pentru colectarea și tratarea corespunzătoare a deșeurilor şi a apelor uzate au
efecte negative considerabile, atât asupra biodiversității, cât şi asupra calității vieții.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
49 | P a g e
V. ARII NATURALE PROTEJATE
1.1 Situația zonelor protejate din județul Alba
Prima arie naturală protejată desemnată în județul Alba a fost rezervația complexă
Şesul Craiului – Scăriţa Belioara, în 1935, urmând ca în anul următor să fie desemnată prima
rezervație geologică din țară, Detunata Goală. Numărul acestora a crescut treptat, până la
sfârșitul anului 2016 fiind desemnate 109 arii naturale protejate de interes național şi
comunitar, distribuite în regiunile biogeografice alpină, continentală şi alpină/continentală,
evoluția acestora fiind redată în graficele de mai jos.
Figură 12: Evoluția ariilor naturale protejate
1.2 Categorii de arii naturale protejate aflate la nivelul județului Alba
Conform legislaţiei româneşti privind regimul ariilor naturale protejate, respectiv
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei, definiţia ariei protejate este următoarea:
Arie naturală protejată – zona terestră şi/sau marină în care există specii şi animale
sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice sau
de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim
special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale.
În funcţie de „nivelul” la care aria protejată este declarată şi/sau recunoscută deosebim
diferite categorii de arii protejate:
1. de interes naţional, care includ următoarele categorii: rezervaţii ştiinţifice, parcuri
naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale. Condiţia
minimă pentru ca o zonă să fie declarată arie protejată de interes naţional este să
prezinte valori naturale şi culturale semnificative şi reprezentative la nivel naţional.
2. de interes comunitar sau situri Natura 2000, care sunt situri de importanţă
comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie avifaunistică.
3. de interes internaţional, care au primit statut de:
a) rezervaţii ale biosferei;
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
50 | P a g e
b) zone umede de importanţă internaţională sau situri RAMSAR;
c) situri naturale ale patrimoniului natural universal;
d) geoparcuri.
4. de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor
administrativ-teritoriale, după caz, conform art. 5 alin. (1) lit. a) – c) din OUG
57/2007. Acestea includ zone cu valori semnificative şi reprezentative la nivel local
sau judeţean.
Principalele categorii de arii naturale protejate aflate la nivelul județului Alba, la sfârșitul
anului 2016, sunt:
de interes județean (declarate prin Hotărârea Consiliului Județean Alba nr. 27/ 1999):
Rezervații naturale: 10;
Monumente ale naturii: 126.
Acestea includ zone cu valori semnificative şi reprezentative la nivel local sau judeţean.
de interes național (declarate prin Legea nr. 5/ 2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate):
Parcuri naturale: 1;
Rezervații naturale: 83.
Lista ariilor naturale protejate de interes național din judeţul Alba se regăsește în
Anexa nr. 2.A.
de interes comunitar sau situri Natura 2000:
5 SPA-uri (arii de protecție specială avifaunistică) desemnate prin
H.G. 1284/ 2007, modificată şi completată de H.G. 971/ 2011;
20 SCI-uri (situri de importanță comunitară) desemnate prin Ordinul
1964/ 2007, modificată de Ordinul 2387/ 2011 și Ordinul 46/2016.
Lista ariilor naturale protejate de interes comunitar din judeţul Alba se regăsește în
Anexa nr. 2.B.
Potrivit scopului de management pe care le îndeplinesc, ariile naturale protejate de
interes național din județul Alba, se prezintă astfel:
Tabel 19: Ariile naturale protejate de interes național din județul Alba – scop de management
Nr.
crt.
Categorie de arie
protejată conform
legislaţiei româneşti
Scop de management
1 Monumente ale naturii Conservarea elementelor naturale, specifice
2 Rezervaţii naturale Conservare prin intervenţii de gospodărire
3 Parcuri naturale Conservarea peisajului şi recreere
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
51 | P a g e
Figură 13: Harta distribuției Ariilor Naturale Protejate la nivelul județului Alba
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
52 | P a g e
Arii protejate de interes comunitar - Siturile Natura 2000
România, ca stat membru al Uniunii Europene, s-a angajat să implementeze legislaţia
referitoare la conservarea biodiversităţii prin realizarea reţelei Natura 2000, o reţea de zone
protejate care să cuprindă un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de
interes comunitar, în vederea garantării menţinerii acestora pe termen lung, ca sisteme suport
pentru dezvoltarea sistemului socio-economic.
Speciile şi habitatele de interes comunitar sunt cele rare sau periclitate la nivel
European.
Realizarea reţelei Natura 2000 se face prin implementarea a două acte
normative europene:
• Directiva „Păsări” - Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor
sălbatice;
• Directiva „Habitate” - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor
naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice.
Reţeaua Ecologică Natura 2000 trebuie să ţină cont de realităţile economice, sociale şi
culturale ale zonelor unde au fost declarate situri.
Conservarea speciilor şi habitatelor trebuie să fie realizată printr-un management activ
dar durabil.
După aderare, în legislația românească aceste două Directive au fost transpuse prin
Ordonanța de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările ulterioare.
Conform acestui act legislativ, activităţile ce se pot desfăşura în siturile Natura 2000,
altele decât rezervaţiile biosferei, parcurile naţionale şi naturale, se reglementează prin
planuri de management sau prin regulamente elaborate de administratorii acestora avizate
de către Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (ANAP) şi aprobate prin ordin al
autorităţii centrale pentru protecţia mediului.
La nivelul județului Alba, ariile protejate de interes comunitar ocupă o suprafață
semnificativă, respectiv 26,13 % din suprafața județului (fig. 11).
De menționat este faptul că unele situri Natura 2000 se suprapun cu parțial sau total
cu ariile naturale protejate de interes național.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
53 | P a g e
Figură 14: Suprafața ocupată de ariile de interes comunitar, în jud. Alba în anul 2016
Ponderea siturilor de inters comunitar și ariilor de protecție specială avifaunistică, din
ponderea totală de 26,13%, este prezentată în figura de mai jos.
Figură 15: Pondere SCI și SPA
Siturile de importanță comunitară au ca scop conservarea tipurilor de habitate şi specii
conform Directivei Habitate, iar ariile de protecție specială avifaunistică au scopul de a
proteja speciile de păsări conform Directivei Păsări.
26,13%
73,87%
Total SCI și SPA Suprafață județ
51% 49%
Suprafață SCI pe jud. Alba Suprafață SPA pe jud. Alba
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
54 | P a g e
Figură 16: Harta distribuției Rețelei Natura 2000 la nivelul Județului Alba
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
55 | P a g e
1.3 Administratori sau custozi ai ariilor naturale protejate
Ariile naturale protejate care necesită structuri de administrare proprii au fost atribuie
în administrare de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, pe bază de
contract de administrare.
În cazul suprapunerii ariilor naturale protejate care nu necesită structuri de
administrare proprii cu ariile naturale protejate de interes naţional care necesită structuri de
administrare proprii, administrarea se asigură de către structurile de administrare ale acestora,
cu realizarea unui singur plan de management integrat, ţinând cont de respectarea categoriei
celei mai restrictive arii naturale protejate în zonele de suprapunere.
Planurile, proiectele, programele și activitățile care se desfășoară pe raza ariilor
naturale protejate de interes comunitar necesită avizarea administratorului.
Schiţa de mai jos redă foarte sintetic în ce măsură sunt permise activităţile umane în
diferite categorii de arii protejate definite prin legislaţia românească, fig. 14.
Rezervații științifice – omul observator, cercetător (10-10.000 hectare)……….
Parcuri naționale – omul în principal turist/vizitator, activități tradiționale pe o
parte din suprafață (1000-100.000 hectare)
Rezervații naturale - menținerea sau refacerea unor specii sau a locului lor de
viață (10 - 10.000 hectare)
Parcuri naturale – îmbinare de rezervații științifice, rezervații naturale și zone
cu activitate biosferei – 1 sau mai multe rezervații științifice și parcuri
naturale/naționale și zone de dezvoltare durabilă (10.000-100.000 hectare)
Monumente ale naturii- să se prevină degradarea sau distrugerea cascadei,
peșteră, pădure, chei, stânci etc.
Figură 17: Restricţii de utilizare a resurselor naturale - „suprapunerea” siturilor Natura 2000 cu diferite categorii
de arii naturale protejate
Lista administratori/custozi poate fi consultată în Anexa nr. 2.C.
1.4 Planuri de management
Pentru atingerea obiectivelor de conservare specifice fiecărei arii naturale protejate
este necesar elaborarea planurilor de management.
Plan de management al ariei naturale protejate reprezintă documentul care descrie şi
evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează
acţiunile de conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot desfăşura pe
teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management. Obligația întocmirii
planurilor de management şi a regulamentelor ariilor naturale protejate care au structuri de
administrare special constituite se elaborează de către administratorii/custozii acestora.
Măsurile prevăzute în planurile de management ale situri Natura 2000 sunt legate de
obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate, respectiv menţinerea/refacerea
stării favorabile de conservare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar. Măsurile de
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
56 | P a g e
management Natura 2000 pot viza şi habitate care nu sunt considerate de interes comunitar,
dar care sunt importante pentru speciile de interes comunitar.
Planurile de exploatare/utilizare a resurselor naturale din zonă vor fi armonizate cu
prevederile planului de management.
Potrivit informațiilor furnizate pe site-ul Ministerului Mediului si Agenției Naționale
pentru Arii Naturale Protejate, la în prezent doar 8 din cele 25 arii naturale protejate de
interes comunitar din judeţul Alba au planul de management aprobat.
Lipsa planurilor de management are ca rezultat imposibilitatea autorităților de mediu
de a compara datele prezentate în rapoartele la studiile de evaluare a impactului asupra
mediului sau în studiile de evaluare adecvată, cu datele privind distribuția habitatelor și
speciilor de animale și plante de interes comunitar, care ar trebui să fie prezentate în planurile
de management.
Cu sprijin și finanțare din Fondurile Structurale ale UE, prin intermediu POS Mediu,
în prezent se fac eforturi de a realiza și finaliza cât mai repede posibil planurile de
management.
1.5 Flora și fauna județului Alba
Judeţul Alba, datorită diversităţii formelor de relief, este printre puţinele din ţară care
prezintă o mare diversitate faunistică şi floristică.
Habitatele naturale din județul Alba sunt reprezentate de apele oligomezotrofe cu
vegetație bentică de Chara spp.; lacurile eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau
Hydrocharition; râurile alpine şi malurile acestora cu vegetație erbacee; râurile cu maluri
nămoloase cu vegetație de Chenopodian rubri şi Bidentian sp.; pajiștile uscate; pajiștile
alpine; tufișurile cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum; pajiștile uscate semi-naturale şi
faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee);
asociațiile de lizieră cu ierburi înalte hidrofile ce se întâlnesc de la nivelul câmpiilor până la
nivel montan şi alpin; pajiștile de altitudine joasă (cu Alopecurus pratensis, Sanguisorba
officinalis); fânețele montane; turbăriile active; grohotișurile calcaroase şi de șisturi
calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (cu Thlaspietea rotundifolii); pantele
stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitică; grotele neexploatate turistic; pășunile
împădurite; pădurile tip Luzulo-Fagetum; pădurile tip Asperulo-Fagetum; pădurile acidofile
cu Picea sp. din etajele alpine montane; pădurile mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia; pădurile panonice cu Quercus petrae şi
Carpinus betulus.
Flora și fauna sunt specifice în funcție de amplasare, de formele de relief, de
expunerea versanților și variațiile de altitudine.
În zona Munților Șurianu, vegetația naturală este etajată pe verticală, prezentând și
variații în funcție de expunerea versanților. Începând de la poalele munților până la altitudinea
de 1.300-1.400 m mai răspândite sunt pădurile de foioase, iar de la această altitudine în sus se
evidențiază pădurile de conifere, care urcă în unele locuri până la altitudinea de 1.900-2.000
m. Peste limita pădurilor sunt prezente doar asociațiile de vegetație subalpină şi alpină.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
57 | P a g e
În Munții Apuseni, care sunt mai puțin înalți, pajiștile alpine sunt prezente numai în
zona Munții Bihorului, și aici pe arii foarte reduse. În rest, munții sunt acoperiți cu păduri
mixte de conifere şi foioase, din interfluvii până în văi, iar spre exterior, mai ales către
masivul Trascău, se găsesc păduri de fag. Pe văi se pot observa inversiuni de vegetație, ca
efect al variațiilor climatice şi de temperatură.
Zonele de podiș au păduri de foioase, mai ales de gorun (in Podișul Secașelor), dar
acestea nu ocupă suprafețe prea mari, fiind întrerupte de terenurile intrate în circuitul agricol.
În Podișul Târnavelor apare, insular, şi fagul. În zonele joase ale județului se evidențiază
vegetația de silvostepă, aceasta fiind mai frecventă în podișul Secașelor, ca efect al
precipitațiilor mai reduse. Local, în ariile cu drenaj slab şi cu pânză freatică situată mai
aproape de suprafață, s-au format mlaștini cu o vegetație specifică.
Dintre speciile de floră si ciuperci intalnite pe raza județului Alba enumerăm: Picea
abies, Abies alba, Fagus sylvatica, Luzula sylvatica, Sorbus aucuparia, Betula pendula,
Juniperus communis, Vaccinium myrtillus, Rubus idaeus, Rubus fruticosus, Rosa canina,
Vaccinium vitis-idaea, Oxalis acetosella, Athyrtium distentifolium, Calamagrostis villosa,
Deschampsia caespitosa. Dryopteris expansa, Homogyne alpina, Gymnocarpium dryopteris,
Luzula luzuloides, Rumex alpinus, Senecio nemorensis, Viola declinata, Cantharellus
cibarius, Boletus sp., Armillaria mellea, Morchella esculenta, Craterellus cornucopioides,
Lactarius deliciosus, etc.
Fauna sălbatică include speciile caracteristice asociate habitatelor din zonele de munte,
de deal și podiș, și de câmpie, așa cum au fost acestea prezentate mai sus.
Dintre speciile de faună întâlnite pe raza județului Alba, enumerăm: Canis lupus,
Lutra lutra, Lynx lynx, Ursus arctos, Bombina variegata, Triturus cristatus, Bufo bufo, Rana
dalmatina, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Anguis fragilis Vipera ursinii rakosiensis, Aegolius
funereus, Bonasa bonasia, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos leucotos, Dryocopus
martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Glaucidium passerinum, Picoides tridactylus,
Strix uralensis, Tetrao urogallus, Corvus corax, Cuculus canorus, Parus majorm, Turdus
merula, Turdus philomelos, Upupa epops, Buprestis splendens, Callimorpha uadripunctaria,
Cerambyx cerdo, Cordulegaster heros , Euphydryas aurinia, Pholidoptera transsylvanica,;
Carabus variolosus, Lucanus cervus, Morimus funereus, Parnassius mnemosyne, Heteropteus
morpheus,etc.
1.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
Activitatea antropică are ca efect diminuarea biodiversităţii atât prin utilizarea directă
a resurselor naturale, cât şi prin transformarea zonelor naturale cu o mare diversitate biologică
prin reamenajări teritoriale, exploatarea agregatelor, activitățile agro-zootehnice, depozitarea
deşeurilor. Densitatea construcţiilor realizate în imediata apropiere a rezervaţiilor naturale sau
în siturile de importanţă comunitară, turismul neorganizat, practicarea sporturilor extreme,
activităţile de îmbunătăţiri funciare (desecări, regularizări, etc.) pot determina în câţiva ani
afectarea gravă a acestora. Activitatea balastierelor are un efect negativ asupra speciilor de
păsări în perioada de cuibărit.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
58 | P a g e
Efecte negative asupra biodiversităţii pot avea şi schimbarea metodelor tradiţionale de
cultivare a terenurilor şi practicarea unei agriculturi intensive, abandonarea păstoritului
tradiţional, distrugerea regenerărilor naturale, păşunatul neorganizat (ilegal), cositul timpuriu
şi mecanizat în perioada de cuibărire, incendierea vegetaţiei, folosirea pesticidelor,
exploatarea ilegală a lemnului, defrişarea pădurilor, plantarea speciilor exotice sau a altor
specii invazive, braconajul, managementul cinegetic defectuos, vânătoarea în timpul
cuibăritului, recoltarea de specii şi faună protejată în scopul comercializării şi/sau consumului,
recoltarea necontrolată a plantelor medicinale, decorative, valorificarea necontrolată a
resurselor zonelor umede, drenarea sau desecarea acestora, amenajări hidroenergetice şi
urbane.
Depozitarea ilegală a deşeurilor şi poluarea apelor, solurilor şi atmosferei sunt alte
activităţi antropice care au efect asupra biodiversităţii naturale.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
59 | P a g e
VI. DEȘEURILE
Deşeurile reprezintă una din problemele cele mai acute legate de protecția mediului.
Legislaţia europeană de mediu, transpusă prin acte normative naţionale, impune
economisirea resurselor naturale, reducerea costurilor de gestionare şi aplicarea unor soluţii
eficiente pentru diminuarea impactului asupra mediului a deşeurilor.
În România, domeniul „gestionarea deșeurilor” este reglementat prin Legea
nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor și prin Hotărârea nr. 856/2002
privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv
deşeurile periculoase, cu completările și modificările ulterioare.
Operatorii economici au obligația de a preveni, de a valorifica deșeurile proprii prin
reutilizare, reciclare, valorificare energetică, tratare (pentru diminuarea gradului de
periculozitate) şi, doar în ultimul rând, soluţia aleasă să fie, eliminarea: prin incinerare (pentru
reducerea volumului) sau depozitare. În prezent, deşeurile nevalorificate sunt, în cea mai mare
parte, depozitate.
Astfel că gestionarea deşeurilor ridică probleme foarte complexe, care necesită
întreprinderea acţiunilor coordonate de la nivel local la cel regional, colaborarea societăţii
civile cu autorităţile locale, cu reprezentanţii guvernului şi de asemenea colaborarea între
state.
1.1. Categorii de deșeuri generate și modul de gestionare
Principalele categoriile de deșeuri generate la nivelul județului Alba sunt deşeurile
municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ,
industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de
ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule
scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice.
1.1.1 Deșeuri municipale și modul de gestionare
Deșeurile municipale, în conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de
Gestionare a Deşeurilor 2014-2020, „sunt reprezentate de totalitatea deşeurilor menajere şi
similare acestora generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi
comerciale şi de la operatori economici, deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi,
parcuri, spaţii verzi, la care se adaugă şi deşeuri din construcţii şi demolări rezultate din
amenajări interioare ale locuinţelor colectate de operatorii de salubritate”.
Cantități generate
În anul 2015 (cel mai recent an pentru care există date), cantitatea de deșeuri
municipale colectată prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau ale
operatorilor de salubritate a fost de 91940 tone. Din cantitatea totală de deșeuri municipale
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
60 | P a g e
colectată de operatorii de salubritate, peste 80 % este reprezentată de deșeurile menajere și
asimilabile.
Ponderea fiecărui tip de deşeu în cantitatea de deşeuri municipale colectate de
operatorii de salubritate, în anul 2015, în județul Alba, este prezentată în figura de mai jos.
Figură 18: Ponderea pe tipuri de deșeuri municipale colectate in anul 2015, în județul Alba
Evoluţia cantităţilor de deșeuri municipale generate în perioada 2012 – 2015, în
judeţul Alba, este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel 20: Evoluţia cantităţilor de deșeuri municipale generate în perioada 2012 – 2015, în judeţul Alba
Tipuri de deşeuri Cod
deşeu1
Cantitate de deşeuri (tone)
2012 2013 2014 2015
1. Deşeuri municipale (deşeuri
menajere şi asimilabile din comerţ,
industrie, instituţii, din care:
20 15 01
56767 67516 77204
82741
1.1 Deşeuri menajere colectate în
amestec de la populaţie
20 03 01 41149 50362 51141
57737
1.2 Deşeuri asimilabile din comerţ,
industrie, instituţii colectate în
amestec
20 03 01 14968 16324 25040 23370
1.3 Deşeuri municipale (menajere şi
asimilabile) colectate selectiv/sortate
din care:
20 01
15 01
650 830 1023 1634
hârtie şi carton 20 01 01 308 274 463 850
2Conform Listei Europene a Deşeurilor(HG nr. 856/2002)
67%
27%
2% 2% 2%
%
Deșeuri menajere de la populație
Deșeuri menajere și asimilabile de la instituții, etc.
Deșeuri colectate separat
Deșeuri din servicii municipale
Deșeuri din constructii
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
61 | P a g e
15 01 01
sticlă 20 01 02
15 01 07
4 8 61 120
plastic 20 01 39
15 01 02
314 492 320320 660
metale 20 01 40
15 01 04
20 2 13 4
lemn 20 01 38
15 01 03
- 54 166 -
biodegradabile 20 01 08 - - - -
2.. Deşeuri voluminoase 20 03 07 - - - -
3. Deşeuri din servicii municipale 12984 11551 7157 8779
3.1 Deşeuri din grădini şi parcuri 20 02 2487 2851 1195 1519
3.2 Deşeuri din pieţe 20 03 02 4807 4444 2082 2487
3.3 Deşeuri stradale 20 03 03 5690 4256 3880 4776
4. Deşeuri menajere generate şi
necolectate
20 01
15 01
14391 13935
8462
7780
Figură 19: : Evoluţia cantităţilor de deșeuri municipale generate în perioada 2012 – 2015, în judeţul Alba
Din datele prezentate, se observă o creștere constantă a cantităților de deșeuri
menajere generate și colectate și o scădere a cantităților de deșeuri menajere generate și
necolectate.
Evoluția indicelui de generare a deșeurilor municipale, în județul Alba este prezentată
în graficul de mai jos.
1000
11000
21000
31000
41000
51000
61000
71000
81000
2012 2013 2014 2015
UM
: T
one
Deșeuri municipale
Deseuri din serviciimunicipale
Deșeuri menajere generate și necolectate
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
62 | P a g e
Figură 20: Indicele de generare a deșeurilor municipale
Se observă o ușoară creștere constantă a indicelui de generare a deșeuri municipale în
perioada analizată 2012-2015, datorată creșterii gradului de acoperire cu servicii de salubritate
dar și datorită reducerii numărului de locuitori stabili în județul Alba.
În ceea ce privește gradul de acoperire cu servicii de salubritate, în perioada 2012-
2015, se evidențiază o creștere de la 77% la 86 %. O creștere pronunțată se observă în mediu
rural, unde gradul de acoperire cu servicii de salubritate a crescut de la 49% în anul 2012,
la 69% în anul 2015.
Tabel 21: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate în județul Alba
Grad de acoperire cu servicii de salubritate
(%)
2012 2013 2014 2015
77 77 85 86
- Mediul urban 96 96 97 98
- Mediul rural 49 50 68 69
Numar de depozite municipale in operare
- neconforme 3 3 1 0
- conforme 0 0 0 0
Numar statii de transfer și/sau sortare
existente
4 4 4 4
Proiecția cantităților de deșeuri municipale și asimilabile sintetizată este prezentată în
tabelul de mai jos.
Tabel 22: Proiecția cantităților de deșeuri municipale și asimilabile sintetizată din județul Alba
Categoria
deșeurilor
Anul 2017
(tone/an)
Anul 2018
(tone/an)
Anul 2019
(tone/an)
Anul 2020
(tone/an)
Anul 2021
(tone/an)
224
248
272
293
0
50
100
150
200
250
300
350
Indicile de generare a deșeurilor
Kg
/lo
c/a
n
2012 2013 2014 2015
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
63 | P a g e
Deșeuri menajere
mixte populație
99302 99897 100505 101096 101701
Deșeuri menajere
mixte agenți
economici
22848 22985 23122 23261 23400
Deșeuri din parcuri
și grădini
5874 5909 5944 5980 6016
Deșeuri stradale 6664 6704 6744 6785 6825
TOTAL, din care: 134688 135494 136316 137121 137941
Mediul Urban 110458 111119 111784 112453 113126
Mediul Rural 24230 24375 24532 24668 24815
În ceea ce privește deşeuri din construcţii şi demolări, evoluţia cantităţilor colectate de
deşeuri din construcţii şi demolări este prezentată in tabelul de mai jos.
Tabel 23: Situația deseurilor din construcții și demolări
Tipuri de deşeuri Cantitate de deşeuri (tone)
2012 2013 2014 2015
Deşeuri din construcţii și
demolări 8840 1220 2350 450
În prezent nu există date relevante privind cantitatea generată şi colectată de deşeuri
din construcţii şi demolări la nivelul judeţului Alba. Cantităţile de deşeuri din construcţii şi
demolări sunt estimate de agenţii de salubritate în raportările statistice anuale.
Variaţiile cantităţilor generate se datorează lucrărilor de infrastructură desfăşurate în
judeţ, dar și datorită faptului ca gestionarea acestei categorii de deșeuri nu este reglementată
legislativ. Astfel sarcina gestionarii deșeurilor din construcții si demolări revine nu numai
municipalitaților, ci și operatorilor economici care desfășoara activități de
dezafectare/demolare.
Modalități de gestionare
Conform prevederilor legale în vigoare, gestionarea deșeurilor însemnă colectarea,
transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supervizarea acestor operaţiuni şi
întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de un
comerciant sau un broker.
La momentul prezent, în România, responsabilitatea gestionării deșeurilor municipale
este autoritatea publică locală, care poate delega operarea serviciilor de salubrizare numai
operatorilor de salubrizare licențiați.
Deșeurile municipale colectate de la generatori (casnici și non-casnici) sunt
transportate la instalațiile de tratare/ reciclare /valorificare și/sau la instalațiile de eliminare.
Toate aceste instalații sunt operate numai de operatori autorizați din punct de vedere al
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
64 | P a g e
protecției mediului, care raportează anual autorităților pentru protecția mediului datele privind
cantitățile de deșeuri gestionat.
În prezent, activitatea de salubrizare din judeţul Alba fost asigurată de 10 operatori de
salubritate. Operatorii de salubritate si UAT –urile deservite sunt prezentate în tabelul de mai
jos.
Tabel 24: Lista operatorilor de salubritate și UAT-urile deservite
Nr. crt Operator UAT-uri
1 SC Polaris Holding SRL Alba Iulia
Teiuș
Berghin
Ciugud
Cricău
Galda de Jos
Ighiu
Lupșa
Mihalț
Săliștea
Sântimbru
Stremț
2 SC Eco Montan Apuseni SRL Baia de Arieș
Bistra
Ocoliș
Poșaga
Sălciua
3 SC Financiar Urban SRL Blaj
Ocna Mureș
Zlatna
Cenade
Cergău
Hopârta
Jidvei
Lunca Mureșului
Meteș
Mirăslău
Noșlac
Rădești
Roșia Montană
Sâncel
Șona
Unirea
4 SC G&E Invest 2003 SRL Cugir
Șugag
Blandiana
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
65 | P a g e
5 SC Greendays SA Aiud
Sebeș
Bucerdea Grânoasă
Crăciunelu de Jos
Fărău
Livezile
Lopadea Nouă
Săsciori
6 SC Salubris SRL Alba Ponor
7 SC Salubritate Apuseni SRL Cîmpeni
Albac
Avram Iancu
Gârda de Sus
Poiana Vadului
Scărișoara
Sohodol
Vadu Moților
8 SC Schuster Ecosal SRL Câlnic
Cetatea de Baltă
Cut
Daia Română
Doștat
Gârbova
Ohaba
Pianu
Rîmetea
Roșia de Secaș
Șpring
9 Serviciul Public Abrud Bucium
Ciuruleasa
Mogoș
Abrud
10 Serviciul Public Cîmpeni Arieșeni
11 Fără informații Întregalde
Valea Lungă
Râmeț
Almașu Mare
Ceru Băcăinți
Horea
Șibot
Vidra
Vințu de Jos
În judeţul Alba, în ce priveşte sistemul de colectare a deşeurilor menajere, metoda
tradițională de colectare în amestec deţine încă o pondere mare, așa cum rezultă din indicele
de reciclare calculat pentru anul 2015, el fiind de doar 8%.
În județul Alba, s-a implementat colectarea selectivă atât în zona urbană cât şi în zona
rurală, prin înfiinţarea de către operatorii de salubritate a unor puncte de colectare dotate cu
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
66 | P a g e
containere pentru colectarea separată a hârtiei/cartonului, plastic (inclusiv PET), la care în
anul 2016 aveau acces circa 35% din populaţie.
Operatorii de salubritate care deservesc judeţul împreună cu primăriile au organizat
punctele de colectare în localităţile deservite şi le-au dotat cu containere şi pubele de diferite
capacităţi.
Pe lângă aceste cantităţi colectate de operatorii de salubritate, se valorifică cantități
substanțiale de deșeuri de către operatorii economici autorizați pentru colectarea şi
valorificarea deşeurilor reciclabile care sunt preluate de la persoane fizice, contra cost.
În anul 2015, a fost sistată activitatea ultimului depozit de deşeuri menajere
neconforme din județ - DM Alba-Iulia, care a primit perioada de tranziţie pana la 16 iulie
2015.
Toate depozite neconforme din județ au sistat activitatea conform calendarului
prevăzut în HG 349/2005 privind depozitarea, astfel:
- la 16 iulie 2015
DM de la Alba-Iulia, cu o suprafaţă 4,91 ha
- la 16 iulie 2013
DM de la Aiud, cu o suprafaţă 2,3 ha și
DM de la Ocna-Mureş, cu o suprafaţă de 1,8 ha
- la 16 iulie 2009
DM de la Cugir, Blaj, Zlatna, Abrud, Campeni, Baia de Aries, respectiv DM
de la Teius și Sebeș închise prin procedura simplificată
În localităţile în care s-a sistat depozitarea, deşeurile sunt transportate la depozite
conforme de deșeuri existente în alte județe, în funcție de contractele încheiate cu operatorii
de colectare care au contracte, inclusiv cu UAT-urile din județul Alba.
În prezent funcționează stațiile de sortare/transfer care deservesc zona Zlatna, Baia de
Arieș, Aiud, Abrud și instalaţii de compostare, numai în gospodăriile individuale.
A fost implementat sistemul de colectare selectivă atât în zona urbană cât şi în zona
rurală, conform prevederilor Legii 211/ privind regimul deșeurilor, cu completările și
modificările ulterioare.
Operatorii de salubritate care deservesc judeţul împreună cu primăriile au organizat
punctele de colectare în localităţile deservite şi le-au dotat cu containere şi pubele de diferite
capacităţi. Cantitățile colectate în anul 2015, au fost 520 tone de hârtie/carton, 520 tone de
plastic provenit din sticle de PET şi 65 tone de plastic, conform datelor furnizate de APM
Alba.
Pe lângă aceste cantităţi colectate de operatorii de salubritate, se valorifică cantități
substanțiale de deșeuri de către operatorii economici autorizați pentru colectarea şi
valorificarea deşeurilor reciclabile care sunt preluate de la persoane fizice, contra cost.
În ceea ce privește deşeuri din construcţii şi demolări, în judeţul Alba nu există
instalaţii de sortare / tratare / reciclare a deşeurilor din construcţii şi demolări.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
67 | P a g e
Nu a fost elaborată încă legislaţia privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi
demolări astfel încât să se respecte principiile strategice şi de minimizare a impactului asupra
mediului şi sănătăţii umane.
Principalele măsuri care se impun în gestionarea acestor tipuri de deşeuri sunt
următoarele:
colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi categorii, periculoase
şi nepericuloase;
promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări;
asigurarea de capacităţi de tratare/sortare a acestora;
asigurarea depozitării controlate a deşeurilor care nu pot fi valorificate.
1.1.2 Deșeuri industriale si modul de gestionare
Cantități generate
În anul 2015, la nivelul județului Alba, cantitatea de deșeuri industriale generată a fost
de 5185255 tone, din care cea mai mare parte (86% - 4461015 tone) a fost rezultată din
industria extractivă.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri industriale generate, pe principalele categorii de
deşeuri din ramurile mari ale industriei din judeţul Alba, în perioada 2012 – 2015, este
prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel 25: Evoluția cantităților de deșeuri industriale in perioada 2012-2015
Deșeu generat Anul
2012
to/an
Anul
2013
to/an
Anul
2014
to/an
Anul
2015
to/an
Steril descopertă/
Deșeu piatra
593 000
51 645
67 500
85 670
1 704 000
63 303
1 806 000
57 626
Steril flotatie 1 768 032 1 947 777 2 264 367 2 597 389
Cenuşă şi zgură 5 400 4 000 7 000 14 400
Leşii ind. Chimică - - - -
Deşeuri lemn 495 000 590.000 595 000 650 000
Deşeuri metalice 5 980 5.800 6 500 6 800
Substanţe petroliere
(uleiuri, emulsii)
540 1030 1100 1 350
Alte deşeuri 108 005 1 163 678 65 863 51 690
TOTAL 3 027 602 3 865 455 4 707 133 5 185 255
Din evoluţia cantităţilor de deşeuri industriale generate se observă o creștere
considerabilă în anul 2015 datorită activităţii economice din sectorul minier și anume singurul
operator economic SC Cupru Min SA Abrud.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
68 | P a g e
Modalități de gestionare
În anul 2015, gestionarea deșeurilor industriale generate la nivelul județului Alba a
fost realizată în proporție de 87% prin eliminare și în proporție de 13% prin valorificare.
Figură 21: Ponderea cantitativă a deșeurilor industriale valorificate/eliminate
Valorificarea deșeurilor industriale a fost realizată în principal pentru următoarele
tipuri de deşeuri, respectiv: deşeuri lemnoase, deşeuri metalice feroase şi neferoase, deşeuri de
materiale căptuşire şi refractare, din construcţii şi demolări, deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri
de plastic, etc.
Modalităţi de valorificare:
Deşeurile de lemn utilizate ca materie primă la obţinerea plăcilor de tip MDF, PAL, la
obținerea peleților împreună cu rumegușul (SC Kronospan Sebeş SA SEBEŞ),
respectiv brichetare sau valorificate prin arderea în centrale termice (SC Holzindustrie
Schweighofer SRL Sebeş ; SC Kronospan Sebeş)și/sau afumători (unități de
prelucrare și preparare produse din carne) și utilizarea ca așternut în fermele de
creștere a păsărilor;
Hârtie şi carton-valorificate prin fabricile de hârtie din ţară (ex. Vrancart SA);
Deşeuri metalice, valorificate prin REMAT sau combinate siderurgice;
Cenuşi şi zguri, reintroduse în fluxul tehnologic;
Deşeuri din construcţii şi demolări utilizate la umpluturi la drumuri, gropi etc.
Din activitatea industrială desfăşurată pe raza judeţului Alba se generează şi deşeuri
industriale periculoase (uleuri/emulsii uzate, industria de obţinere a pastei de aluminiu,
ambalaje periculoase, deseuri de substanțe chimice, etc).
Tratarea deşeurilor periculoase se face funcţie de provenienţă, în vederea neutralizării,
respectiv în vederea eliminării.
În județul Alba, în 2015, au fost înregistrate următoarele depozite industriale.
4 halde de steril minier, în suprafață de 115,4 ha (SC Cuprumin SA Abrud);
3 iazuri de decantare, în suprafață de 137 ha (SC Cuprumin SA Abrud);
Activitatea de depozitare de pe halda de nisipuri uzate de la SC Saturn SA Alba-Iulia
cu o suprafață 4,7 ha a fost sistată, dar nisipurile uzate depozitate sunt valorificate de
Valorificate 13%
Eliminate 87%
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
69 | P a g e
SC Carpatcement Holding SA Deva-Fabrica de ciment de la Chișcădaga în procesul de
obținere al cimentului.
În judeţul Alba, cele mai mari suprafeţe sunt ocupate de haldele de steril minier şi
iazurile de decantare din minerit, în zonele Zlatna, Baia de Arieş, Roşia Montană (halde de
steril şi iazuri de decantare) şi din industria chimică SC GHCL UPSOM SA Ocna Mureş cu
batalurile de la Ocna-Mureș. Aceste depozite de deşeuri unele sunt în conservare, iar pe altele
se desfăşoară lucrări de reconstrucţie ecologică.
1.1.3 Fluxuri speciale de deșeuri
In aceasta categorie intră următoarele categorii de deșeuri:
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE):
Conform informațiilor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului Alba:
în anul 2015, a fost colectată o cantitate de 373 tone DEEE, din care a fost
valorificată cantitatea de 365 tone; în prezent 21 puncte de colectare DEEE, înființate
conform prevederilor H.G. nr. 1037/2010 privind deșeurile de echipamente electrice și
electronice (Anexa 3):
Proiecția cantităților de DEEE - uri generate în perioada 2017-2021 a fost calculată pe
baza indicatorului de generare, respectiv 4 kg/locuitor/an.
Sinteza cantităților de DEEE - uri generate în perioada 2017-2021 este prezentata în
tabelul de mai jos: Tabel 26: Sinteza cantităților de DEEE - uri generate în perioada 2017-2021 – județul Alba
Categorie deșeu Anul 2017
(tone/an)
Anul 2018
(tone/an)
Anul 2019
(tone/an)
Anul 2020
(tone/an)
Anul 2021
(tone/an)
DEEE - uri 1353 1342 1339 1336 1334
Deșeuri de ambalaje – în 2015, a fost colectată o cantitate de 5470 tone de deșeuri de
ambalaje;
Vehicule scoase din uz (VSU)- în judeţului Alba, activitatea de colectare şi tratare a
vehiculelor scoase din uz la nivelul anului 2016, este desfăşurată de către 23 operatori
economici care deţin toate cele 3 tipuri de autorizaţii – (Poliţie , RAR, Mediu) şi au
fost înscrişi în Lista operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare/tratare VSU, participând la Programul de stimulare a înnoirii Parcului
naţional auto 2012. Cantitatea olectată în anul 2014 a fost de 1229 bucăţi VSU.
Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori - în anul 2014 au fost
colectate prin agenţii economici autorizaţi circa 280 tone de deşeuri de baterii şi
acumulatori, din care 185 tone au fost predate spre tratare agenţilor economici
autorizaţi.
1.2. Stații de transfer si depozitul de deșeuri conform
Infrastructura de deșeuri din județul Alba este compusă din:
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
70 | P a g e
instalații noi realizate prin Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor
Alba și Proiectul Fazarea Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Alba,
reprezentate de:
- Centru de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Alba, compus din
depozit ecologic (capacitate de 543000 mc), staţie de sortare (capacitate 42213 t/an) şi stație
de tratare mecano-biologică simplă (capacitate 85566 t/an);
- Staţia de transfer deşeuri Blaj: capacitate 15000 t/an;
- Staţia de transfer deşeuri Tărtăria: capacitate 33044 t/an ;
instalații existente realizate de către unele unități administrativ teritoriale din judeţul
Alba prin intermediul altor surse de finanţare (ex. PHARE, etc), reprezentate de:
- Staţia de sortare Aiud (investiţie PHARE);
- Staţia de sortare Zlatna (Program pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinţi
Zlatna şi Copşa Mică);
- Staţia de transfer Abrud (investiţie PHARE);
- Staţia de sortare (şi transfer) Baia de Arieş (investiţie PHARE).
În vederea implementării Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, judeţul
Alba a fost împărţit în 4 zone de colectare (vezi figura de mai jos), zonele 1 şi 4 fiind la rândul
lor împărţite în sub-zone.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
71 | P a g e
Figură 22: Zone de colectare din județul Alba
1.3. Impacturi și presiuni privind deșeurile
Deşeurile generează numeroase impacturi asupra mediului, prin poluarea apelor de
suprafaţă şi a celor subterane, solului, degradarea aerului și disconfort pentru populația
limitrofă.
Poluarea factorului de mediu apă se poate realiza prin infiltrarea levigatului produs pe
depozitele de deșeuri datorate lipsei unor sisteme de captare, depozitarea în albiile apelor de
suprafața a deșeurilor menajere și acelor industriale (pe cursurile râurilor, în special în zona
rurală).
Poluarea factorului de mediu sol se face în primul rând prin scoaterea din circuitul
natural sau economic a terenurilor utilizate pentru depozitarea deșeurilor, infiltrarea
levigatului produs, etc.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
72 | P a g e
Poluarea factorului de mediu aer se face prin poluarea cu oxizi de carbon, oxizi de
azot, dioxine, pulberi în suspensie și sedimentare, mirosuri neplăcute, datorate procesului de
descompunere sau datorită fenomenului de autoaprindere a gazelor.
1.4. Tendințe şi prognoze privind generarea deșeurilor
În Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020 sunt stabilite politica și
obiectivele strategice naționale în domeniul gestionării deșeurilor pe termen scurt și mediu.
Pentru implementarea strategiei, este în curs de elaborare Planul Național de Gestionare a
Deșeurilor care conține detalii referitoare la acțiunile care trebuie întreprinse și modul lor de
desfășurare, cuprinzând țintele, termenele și responsabilitățile pentru implementare.
În prezent, la nivelul județului Alba, este aprobat Planul Judeţean de Gestionare a
Deşeurilor, elaborat în 2007, care are ca și scop crearea unui sistem integrat si modern de
management al deșeurilor în județul Alba (colectare selectivă, valorificare și reciclare, tratare
și eliminare, în paralel cu închiderea depozitelor de deșeuri neconforme) și care va contribui
la îndeplinirea în continuare a angajamentelor din domeniul deșeurilor.
Pe lângă Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor, mai este aprobat și Planul Regional
de Gestionare a Deșeurilor – Regiunea 7 Centru, care corelat cu “Sistemul de management
integrat al deşeurilor în judeţul Alba”, proiect finanțat prin POS Mediu și al cărui beneficiar
este Consiliul Judeţean Alba, care au ca scop:
implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor;
creșterea eficienței de aplicare a legislației din domeniul gestionării deșeurilor;
promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile
implicate;
maximizarea prevenirii generării deşeurilor;
îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor;
promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic
raţional;
reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
73 | P a g e
VII. ALȚI FACTORI DE MEDIU CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI
NATURAL
1.1 Fondul forestier: stare şi consecinţe
Fondul forestier reprezintă suprafața totală a pădurilor, a terenurilor destinate
împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție şi administrare silvică, a
iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum şi
suprafaţa terenurilor neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura
dreptului de proprietate.
După forma de proprietate, fondul forestier naţional poate fi:
a) fond forestier proprietate publică a statului;
b) fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
c) fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;
d) fond forestier proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale.
Fondul forestier proprietate publică a statului este administrat de Regia Naţională a
Pădurilor – Romsilva.
Pe teritoriul judeţului administrarea pădurilor se face prin Direcţia Silvică Alba (cu 7
Ocoale Silvice) şi 6 Ocoale Silvice private.
Suprafeţele administrate de ocoalele silvice de pe teritoriul judeţului sunt:
Tabel 27: Suprafeţele administrate de ocoalele silvice de pe teritoriul judeţului Alba
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
74 | P a g e
Direcția Silvică Alba, unitatea care pe raza județului Alba reprezintă interesele și
îndeplinește atribuțiile Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, administrează mai bine de
jumătate din suprafața fondului forestier din județul Alba.
Suprafața fondul forestier naţional, administrat de Direcţia Silvică Alba, în perioada
2013-2015, este prezentată în figura de mai jos.
Figură 23: Suprafața fondul forestier naţional, administrat de Direcţia Silvică Alba, în perioada 2013-2015
În perioada 2013-2015, fondul forestier național proprietate publică de stat
administrată de Direcția Silvică Alba, rămâne relativ constant în timp ce fondul forestier
proprietate publică a UAT-urilor și proprietate privată, administrate de Direcția Silvică Alba,
scad.
1.1.1. Evoluţia suprafeţei fondului forestier
Suprafaţa pădurilor reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren acoperite cu vegetaţie
forestieră, constând din arbori şi arbuşti, reproduşi natural sau artificial, care îşi creează un
mediu specific de dezvoltare biologică şi care constituie componenta direct productivă a
fondului forestier, având o suprafaţă individuală de cel puţin 0,25 hectare.
Suprafața altor terenuri care fac parte din fondul forestier cuprinde terenurile
neîmpădurite si care servesc nevoilor de cultura, producție și administrație silvică, terenuri
ocupate de construcții și curțile aferente acestora, terenuri în clasa de regenerare, iazurile,
albiile pâraielor, terenurile destinate împăduririi, terenurile neproductive, fâșie frontiera,
terenurile scoase temporar din fondul forestier si terenurile forestiere deținute de diverse
persoane fizice și juridice fără titlu definitiv de proprietate si pentru care exista acțiuni de
revendicare in justiție sau pe cale administrativă.
80.43
18.134
26.042
80.245
15.484
23.74
80.139
11.796
20.392
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85
Proprietate publică de stat
Proprietate publică a UAT
Proprietate privată
Um: mii hectare
2015 2014 2013
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
75 | P a g e
În judeţul Alba, fondul forestier ocupă un loc important datorită celor peste 200.000
ha pădure, însemnând circa 35% din suprafaţa judeţului, faţă de 27% cât reprezintă media
pe ţară.
Pădurile sunt bine reprezentate în judeţ, ele ocupând între 60 – 90% din teritoriul
zonei montane, circa 25% din teritoriul zonei de deal şi până la 5% din zona de câmpie şi
coline.
Din suprafaţa totală a fondului forestier al judeţului Alba, în procent de 45% a fost
trecut în sectorul privat, adică aproximativ 94.000 hectare.
Suprafața fondului forestier, din județul Alba, pe categorii de terenuri şi tipuri de
păduri, conform Institului Național de Statistică, este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel 28. Suprafaţa fondului forestier, din judeţul Alba, pe categorii de terenuri şi tipuri de păduri
Categorii de terenuri şi specii
de păduri
Judeţ
Alba
Anul
2013 2014 2015 2016
UM: Mii hectare
Suprafaţa pădurilor, din care: 201,5 201,8 199 199,3
Răşinoase 73,4 73 69,1 69,1
Foioase 128,1 128,8 129,9 130,2
Alte terenuri 4,7 4,7 4,7 4,6
Total 206,2 206,5 203,7 203,9
Comparativ cu anul 2013 se observă o scădere a suprafeței pădurilor de rășinoase cu 4,3
mii hectare și o creștere a suprafeței pădurilor de foioase cu 2,8 mii hectare, în timp ce
suprafețele ocupate de alte tipuri de terenuri scade cu 0,1 mii hectare.
1.1.2. Suprafeţe de păduri regenerate
Regenerarea pădurii este unul din fenomenele cele mai importante din viaţa pădurii,
care încheie un ciclu de vegetaţie şi este în acelaşi timp începutul unui nou arboret.
Regenerarea pădurilor este un proces de înnoire sau de refacere a generaţiilor de arbori în
locul celor exploatate sau distruse din diferite cauze (ex. doborâturi de vânt, etc.).
Regenerarea se impune ca o verigă obligatorie, un mijloc permanent de evoluţie a vegetaţiei
arborescente, care asigură continuitatea pădurii în timp şi spaţiu.
Programarea lucrărilor de regenerare este în concordanţă cu tăierile definitive care se
execută, obligaţia legală fiind ca în termen de maxim 2 ani de la îndepărtarea arboretului
matern, suprafeţele să fie regenerate. Direcţia Silvică Alba sprijină sub raport tehnic şi cu
material biologic activitatea de regenerare a pădurilor, precum şi de împădurire a unor
terenuri degradate, inapte pentru folosinţe agricole.
Regenerarea pădurilor se realizează în două moduri:
regenerare naturală;
regenerare artificial.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
76 | P a g e
Regenerare artificială reprezintă ansamblul de lucrări prin care se plantează sau se
însămânţează o suprafaţă de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere
exploatate, cât şi pe terenuri lipsite de vegetaţie forestieră.
Suprafețe de păduri regenerate în perioada 2013-2015, conform Institului Național de
Statistică, sunt redate în tabelul de mai jos.
Tabel 29: Suprafețe de păduri regenerate în perioada 2013-2015
Suprafețe de păduri regenerate Judeţ
Alba
Anul
2013 2014 2015
UM: Ha
Total 385 639 618
Regenerări naturale-proprietate de stat 211 364 314
Regenerări naturale - proprietăţi private şi UAT 26 23 49
Regenerări artificiale- proprietate de stat 125 214 232
Regenerări artificiale- proprietăţi private şi
UAT
23 38 23
Suprafaţa terenurilor pe care s-au executat regenerări artificiale în perioada 2013-2015,
pe tipuri de păduri a fost de 1040 hectare, conform Institului Național de Statistică, este
prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel 30: Categorii de regenerări artificiale in perioada 2013-2015
Categorii de regenerări artificiale (pe
tipuri de păduri)
Judeţ
Alba
Anul
2013 2014 2015
UM: Ha
Regenerări artificiale - total 282 368 390
Răşinoase 260 316 365
Foioase 22 52 25
Suprafaţa terenurilor pe care s-au efectuat regenerări artificiale în anul 2015 a
crescut faţă de anul 2013 cu 108 hectare.
Procentul de împădurire a județului Alba în anul 2015 este de 34%, cu 7 % peste
media pe țară.
1.1.3. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
În suprafeţele administrate de Direcția Silvică Alba, toate suprafeţele se reîmpăduresc
în conformitate cu prevederile Codului Silvic, in maxim 2 ani de la lichidarea parchetelor de
exploatare a masei lemnoase. În plus, toate golurile din fond forestier care nu au o destinaţie
în administrarea acestuia sunt împădurite pentru a intra in circuitul productiv şi de protecţie a
mediului înconjurător. Din acest motiv, în fondul forestier de stat nu există disponibilități de
împădurire, altele decât cele care decurg din procesul curent de exploatare – reîmpădurire.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
77 | P a g e
În schimb, în proprietatea altor deţinători există numeroase terenuri degradate (terenuri
cu alunecări de teren) care şi-au pierdut capacitatea de producţie agricolă, sau sunt nefolosite
şi pentru care cea mai bună soluţie ar fi împădurirea.
1.1.4. Suprafeţe de pădure parcurse cu tăieri
Masa lemnoasă recoltată reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior,
recoltat până la sfârşitul anului, destinat persoanelor juridice atestate şi persoanelor fizice
conform reglementărilor legale.
Volumul de lemn recoltat pe specii, în perioada 2013-2016, conform Institului
Național de Statistică, este prezentat în tabelul de mai jos.
Tabel 31: Volumul de lemn recoltat pe specii, în perioada 2013-2016
Categorii de păduri Judeţ
Alba
Anul
2013 2014 2015 2016
UM: Mii mc
Total 589,9 642,7 499,3 445
Răşinoase 297,6 296,4 220,2 189,1
Fag 203,1 246,1 189,9 164,5
Stejar 48,2 56,4 49,4 45,4
Diverse specii tari 36,6 36,7 34,4 388,9
Diverse specii moi 4,6 7,1 5,4 7,1
Volumul de lemn recoltat în anul 2016 a scăzut față de anul 2015 cu 10,87%.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
78 | P a g e
Figură 24: Volumul de lemn recoltat in perioada 2013-2016
În anul 2016 Direcția Silvică Alba, prin ocoalele silvice din subordine, a pus în
circuitul economic o cantitate de 246,8 mii mc material lemnos față 229,6 mii mc de masă
lemnoasă recoltată recoltată în anul 2015.
1.2 Riscuri naturale și antropice
1.2.1 Riscurile naturale
Principalele riscuri naturale în județul Alba cu efecte asupra mediului sunt reprezentate
de fenomenele meteorologice periculoase (inundații, furtuni, secetă, îngheț); de incendiile de
pădure, și posibil de fenomenele distructive de origine geologică (cutremure și alunecări de
teren).
Inundațiile rezultă în urma ploilor abundente din zonele de munți și de dealuri și a
colectării cantităților de ape în râurile principale din județ și în final în râul Mureș, cu
posibilitatea de inundare a unora din zonele locuite, industriale, a drumurilor naționale și
terenurilor agricole din Lunca joasă a Mureșului. Gradul de amenajare a bazinelor
hidrografice din județ este relativ scăzut (cu excepția Amenajării Hidroenergetice Sebeș) și nu
există nici un baraj pe cursul râului Mureș care să atenueze undele de viitură din amonte și să
regularizeze debitele în aval și, în plus, multe din digurile existente realizate pe râurile mai
mici au fost proiectate și construite la probabilități de depășire de doar 10%.
Pe teritoriul judeţului au fost identificate 678 zone inundabile, acest lucru
datorându-se revărsărilor naturale ale cursurilor de apă precum şi din scurgerile de pe
versanţi (torenţi). Din totalul zonelor inundabile 384 se datorează revărsărilor naturale
ale cursurilor de apă iar 294 se datorează scurgerilor de pe versanţi.
589.9
642.7
499.7
445
0 100 200 300 400 500 600 700
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Volum de lemn recoltat
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
79 | P a g e
Ca poziţionare geografică posibilităţi mai mari de apariţie a unor noi perimetre de
reducere a inundaţiilor sunt pe raza unităţilor administrativ teritoriale din zonele
montane ale judeţului. O detaliere a situaţiei localităţilor afectate de inundaţii pe cursurile
permanente de apă sunt prezentate în anexa nr. 28 din cap.VII din Planul de analiză și
acoperire a riscurilor din Județul Alba anul 2016.
Referitor la Amenajarea Hidroenergetică Sebeș, cu 4 lacuri de acumulare amplasate în
cascadă (Oașa, Tău, Obrejii de Căpâlna și Petrești), în cazul unor fenomene meteorologice
deosebite care impun condiții speciale de exploatare (lacuri pline și debite afluente foarte
mari) – sistemul existent nu poate utiliza golirile de fund la nici unul din cele 4 baraje
deoarece în aval sunt localități de-a lungul cursului de apă iar albia minoră a râului Sebeș nu
poate transporta mai mult de 30 mc/s fără inundarea caselor, terenurilor agricole și a
principalului drum național din zonă.
Trebuie menționat, că, pe teritoriul județului Alba nu există zone care să poată fi
utilizate pentru inundare dirijată în situații deosebite.
Potrivit evidenţelor statistice, la nivelul judeţului, zonele afectate de furtuni sau
vânturi puternice cu aspect de vijelie sunt pe teritoriul administrativ al localităţilor Alba Iulia,
Aiud, Blaj, Cugir, Sebeş, Teiuş, Berghin, Cenade, Cîlnic, Cricău, Crăciunelu de Jos, Galda de
Jos, Ighiu, Lopadea Nouă, Meteş, Mihalţ, Mirăslău, Ohaba, Pianu, Ponor, Rădeşti, Roşia de
Secaş, Sîncel, Săliştea, Stremţ, Şpring, Valea Lungă. Până în prezent nu au fost înregistrate
tornade pe teritoriul judeţului Alba deşi la nivel naţional au fost înregistrate astfel de
fenomene. În acest contex nu poate fi exclusă apariţia unor astfel de fenomene şi pe teritoriul
judeţului.
Furtuni şi viscol
În perioada 2014 – 2015, pe fondul vremii nefavorabile înregistrate în unele intervale
de timp, s-au înregistrat avarii la rețelele de alimentare cu energie electrică, dar nu s-au
înregistrat situaţii de urgenţă deosebite, avariile au fost remediate operativ de echipele de
intervenție ale Electrica. În perioada de iarnă, din cauza căderilor masive de precipitații sub
formă de ninsoare, s-au înregistrat 3 sectoare de drumuri județene și comunale cu circulație
îngreunată sau blocată, pentru scurte intervale de timp, fără a se înregistra însă probleme
deosebite, sectoarele respective fiind deblocate de echipele de intervenție ale SC DPL sau
CLSU. Până în prezent producerea acestor fenomene nu au impus evacuarea populaţiei dar au
avut impact asupra activităţii socio - economice fiind necesare măsuri pentru lichidarea
efectelor acestor fenomene.
Căderi masive de zăpadă
Fenomenul de înzăpezire pe teritoriul judeţului este prezent datorită depunerilor
masive în zonele montane respectiv viscolirilor în zonele deschise de luncă sau podiş. Efecte
negative pentru desfăşurarea activităţilor socio – economice prin perturbarea acestora de
fenomenul de înzăpezire pot fi întâlnite în special pe sectoarele drumurilor naţionale ce
tranzitează judeţul dar şi pe drumurile judeţene / comunale / săteşti ce asigură legăturile
rutiere între diferite localităţi.
Din evidenţa statistică rezultă că cele mai frecvent afectate de înzăpeziri sunt
următoarele sectoare de drum:
D.N. 67 C Şugag – Oaşa D.N. 74 Zlatna – Dealu Mare;
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
80 | P a g e
Abrud – Dealu Mare - D.J. 705 Almaşu Mare;
D.J. 107 I Aiud - Ponor - DC 132 Gîrda – Gheţari.
Referitor la acest punct de analiză trebuie menţionat faptul că producerea şi
intensitatea acestor fenomene sunt strâns legate de temperaturile înregistrate.
Apariţia fenomenelor analizate în zone noi în ideea celor menţionate mai sus nu poate
fi exclusă.
Seceta
Fenomenul de secetă poate să apară pe teritoriul judeţului în perioadele de vară, având
ca efecte scăderea nivelurilor şi debitelor cursurilor de apă permanente şi/sau secarea
cursurilor de apă nepermanente. De asemenea fenomenul de secetă poate produce limitarea
rezervelor de apă din pânza freatică precum şi uscarea vegetaţiei. Fenomenul de secetă poate
fi la semnalat la un nivel mai accentuat pe teritoriul administrativ al localităţilor din Podişul
Secaşelor şi zona Târnavelor, în aceste areale fiind cele mai multe cursuri de apă
nepermanente din judeţ. Unităţile administrativ teritoriale ce se încadrează în perimetrele
menţionate sunt: Cenade, Roşia de Secaş, Cergău, Ohaba, Doştat, Şpring, Daia Română,
Valea Lungă, Blaj, Sîncel, Şona, Crăciunelu de Jos.
Nu pot fi excluse în totalitate şi alte zone.
Incendiile
Incendiile de pădure, din judeţ, s-au produs cel mai adesea toamna şi primăvara, pe
fondul unor temperaturi ridicate dar şi a neglijenţei unor persoane. În perioadele de primăvară
şi toamnă, incendiile de pădure se pot produce ca urmare a incendierii fâneţelor, păşunilor şi
terenurilor agricole (pe timpul efectuării curăţirii / întreţinerii terenurilor de vegetaţia uscată)
din imediata apropiere a pădurilor. În perioadele caniculare sau secetoase, sub influenţa
directă a razelor solare creşte gradul de uscăciune a plantelor şi materialelor combustibile,
fapt ce favorizează pe de o parte aprinderea acestora de la surse cu energie de aprindere mai
mică decât în condiţii obişnuite şi în timp mai scurt iar pe de altă parte propagarea rapidă a
focului. În perioadele caniculare sau secetoase sunt afectate în mod deosebit culturile agricole,
depozitele de furaje şi zonele cu vegetaţie forestieră. Zonele turistice din apropierea pădurilor
precum şi cele din apropierea cabanelor intră în categoria zonelor vulnerabile la incendiu în
special datorită neglijenţei turiştilor.
Avalanşe
Zonele critice pentru producerea avalanşelor de zăpadă sunt în perimetrul localităţilor
montane din judeţ, situate la altitudini mari. Din evidenţele statistice avalanşe de zăpadă s-au
produs în perimetrul comunei Gîrda de Sus, în sectorul Gîrda de Sus – Gheţari, drumul de
acces spre satul Gheţari a fost blocat pentru perioade însemnate de timp. Nu pot fi excluse alte
zone pentru producerea unor astfel de fenomene în special cele montane.
Alunecări şi surpări de teren
În judeţul Alba alunecările de teren sunt legate de tipurile de relief. Riscul alunecărilor
de teren prin alunecarea depozitelor deluviale, este prezent pe toata suprafaţa judeţului.
Suprafeţele predispuse alunecării sunt răspândite pe aproape întreg teritoriul judeţului, foarte
multe alunecări au avut la origine un dezechilibru provocat de activităţile oamenilor.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
81 | P a g e
Deşi pe mai multe suprafeţe cu risc de alunecare s-au executat lucrări de stabilizare
(drumuri, terasamente, etc.), multe din aceste lucrări s-au degradat în timp fără a mai putea fi
modernizate sau refăcute.
Alunecările de teren produse în judeţul Alba, nu au impus luarea unor măsuri
deosebite şi au fost generate de: - precipitaţiile punctuale, abundente; - structura geologică a
terenurilor; - lipsa lucrărilor specifice de eliminare a excesului de umiditate; - diminuarea
fondului forestier în anumite zone.
Raportat la potenţialul de producere al alunecărilor acesta este ridicat pe teritoriul a 14
localităţi, mediu – ridicat pe teritoriul a 2 localităţi, scăzut – ridicat pe teritoriul a 11 localităţi,
mediu în 35 de localităţi, scăzut – mediu în 7 localităţi şi scăzut în 2 localităţi.
Cutremurele.
Judeţul Alba este situat în partea de Vest a zonei de seismicitate maximă a ţării -
regiunea Vrancea, în care se concentrează majoritatea focarelor determinate până acum.
Conform Normativului P100/2006 - privind calculul seismic al construcţiilor, judeţul Alba
este situat în zona F(grad 6) de protecţie seismică. Zona Blaj, Ocna Mureş, Jidvei este situată
în zona E(grad 7) de protecţie seismică. Analiza condiţiilor seismotectonice ale judeţului
Alba stabileşte următoarele: judeţul Alba nu este o zonă cu activitate seismică.
1.2.2 Riscurile antropice
Riscurile tehnologice (exploatarea resurselor minerale, industria și transporturile de
substanțe toxice și periculoase) sunt situate în acele puncte de pe teritoriul județului Alba în
care există operatori economici importanți. Riscurile sunt induse în special de substanțele și
produsele chimice, toxice și periculoase, care sunt utilizate, fabricate, stocate și vehiculate, și
care pot avea efecte negative semnificative asupra mediului în cazul unor accidente.
Zonele cu risc de poluare (poluare chimică, poluare cu substanțe periculoase, poluare
cu metale grele) sunt localitățile industriale din județ: Zlatna, Sebeș, Ocna Mureș, Abrud,
Cugir, Teiuș, Cetatea de Baltă, Alba Iulia, Baia de Arieș, Roșia Montană, Zona Bucium,
Arieșeni.
La nivelul anului 2016 în județul Alba existau 7 operatori economici cu activități ce
prezintă pericol de accidente majore cu substanțe periculoase (care se supun prevederilor HG
804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate
substanțe periculoase). Aceștia sunt:
S.C. Kronospan S.A. Sebeş
S.C. Cuprumin S.A. Abrud
C.N. ROMARM S.A. Filiala Societatea UZINA MECANICĂ CUGIR S.A.
S.C. Unicom Holding S.A. Bucureşti - Punct de Lucru Teiuş
SC. PANEBO GAZ S.R.L.-punct de lucru Zlatna
S.N.G.N. Romgaz S.A. Sucursala de înmagazinare a gazelor naturale Cetatea de Baltă
S.C. GENERAL MAX SA București - punct de lucru Alba Iulia
Pentru tranzitarea judeţului rutele de transport a substanțelor periculoase s-au
desfăşurat pe drumurile naţionale DN 1, DN 7, DN 14 B, DN 74, DN 75. DN 1 pe relația
Sibiu – Cluj Napoca.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
82 | P a g e
Conform datelor furnizate de Autoritatea Rutieră Română, lista operatorilor de
transport rutier de deşeuri, mărfuri şi deşeuri periculoase cuprinde 24 de agenţi economici.
Pe teritoriul judeţului, în afara operatorilor economici care prezintă pericolul de
accidente prezentaţi mai sus, din activitatea economică desfășurată, există riscul producerii
unor accidente, avarii, explozii şi incendii la/pe:
depozite carburanţi și staţiile de distribuţie carburanţi;
prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări (baraje, amenajări piscicole,
prize, captări, iazuri de decantare);
accidentele chimice în care pot fi implicate substanţe periculoase la operatori
economici abilitaţi de a efectua transporturi periculoase, în conformitate cu ADR;
căile de comunicaţie rutieră (drumurile naţionale şi judeţene) şi feroviară;
transportul prin rețelele magistrale a energiei electrice, a apei potabilei, a
apelor uzate și a gazelor naturale.
Riscurile de poluare a apelor în județul Alba se datorează în special din activitatea
acelorași 7 operatori economici cu activități ce prezintă pericol de accidente majore cu
substanțe periculoase (care se supun prevederilor HG 804/2007 privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase).
Principalele surse de poluare majoră (toxică) a apelor de suprafață din județ sunt
iazurile de decantare și haldele de steril.
În tabelul de mai jos este prezentată lista cu zonele de risc de poluare a apelor de
suprafață ca urmare a activităților de exploatare minieră din Apuseni:
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
83 | P a g e
Alte obiective industriale care dețin deşeuri şi halde de steril care pot avea impact
major asupra mediului sunt S.C. Saturn S.A. Alba Iulia, S.C. Metalurgica S.A. Aiud și S.C.
BEGA UPSOM S.A. Ocna Mureş.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
84 | P a g e
VIII. ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte Slabe
Factorul de mediu aer
- existența Programului Integrat de
Gestionare a Calității Aerului;
- calitatea factorului de mediu aer la nivelul
județului este bună, neînregistrând
depășiri în ultimii ani;
- posibilitatea monitorizării calității aerului
continuu, prin rețele de monitorizare care
furnizează date on-line;
- construcția rutei ocolitoare a municipiului
Alba-Iulia;
Factorul de mediu apă
- sursele de apă din județ au o calitate
satisfăcătoare;
- dezvoltarea infrastructurii de mediu în
domeniul apă/apă uzată din judeţ;
- extinderea şi îmbunătăţirea calităţii
serviciilor în domeniul apă/apă uzată;
- existența unui operator principal de apă
care asigură servicii de alimentare cu apă
și canalizare pentru un număr mare de
locuitori;
Factorul de mediu sol
- existența unei suprafețe semnificative de
terenuri agricole la nivelul județului Alba
– 53%;
Factorul de mediu biodiversitate
- pondere ridicată de arii naturale protejate;
- capital natural valoros ridicat;
- evenimente publice organizate anual,
campanii de informare – educație
ecologică;
- existența unui cadru legal de înființare,
organizare și funcționare a Siturilor
N2000 (proceduri, acte administrative) cu
efecte asupra deciziilor publice locale;
Deșeuri
- existenta Panului județean de gestionare a
deșeurilor;
- existența Planului Regional de
Gestionarea a Deșeurilor;
- creșterea gradul de acoperire cu servicii de
salubritate atât în mediu urban cat si în
mediu rural;
- existența stațiilor de sortare/transfer care
deservesc zona Zlatna, Baia de Arieș,
Aiud, Abrud
- existenta depozitului de deșeuri conform;
Alte probleme de mediu
- suprafața fondului forestier bine
Factorul de mediu aer
- sistemul actual de monitorizare a calității
factorului de mediu aer nu acoperă integral
zonele industriale ale județului;
- lipsa totală sau parțilă a rutelor/căilor de acces
ocolitoare pentru localități și prezența
traficului greu în localitate;
- definirea si cuntificarea clară a surselor de
poluare acustică – harta strategică de zgomot;
Factorul de mediu apă
- există corpuri de apă de suprafață cu o stare
ecologică și/sau chimică proastă;
- creșterea numărului de corpuri de apă
subterană afectate de poluarea cu nitați și
nitriți;
- tendința în creștere de utilizare a
îngrășămintelor și a produselor de protecție a
plantelor;
- epurarea necorespunzătoare a apelor uzate;
- poluarea apelor de suprafață (râuri și lacuri) cu
diferite tipuri de deșeuri (pet-uri, rumegus,
sticlă, material textile, etc);
- modificările morfologice, afectarea
potentialului ecologic ale cursurilor de apă de
către lucrările hidrotehnice;
- starea infrastructurii de acces în zonele izolate
montane;
Factorul de mediu sol
- tendința în creștere de utilizare a
îngrășămintelor și a produselor de protecție a
plantelor;
- dezvoltarea urbană necontrolată;
- creșterea suprafețelor scoase din circuitul
agricol;
- existenta suprafețelor de terenuri neproductive
si degradate;
- colectarea si tratarea necorespunzătoare a
deșeurilor şi a apelor uzate;
Factorul de mediu biodiversitate
- lipsa luării în administratie/custodie a tuturor
ariilor natural protejate de la nivelul județului;
- lipsa existentei planurilor de management
pentru toate ariile naturale din județ;
- presiunea mare a agenților economici in
utilizarea resurselor natural (lemn, fructe de
pădure, ciuperci)
- resursele financiare scăzute, personal
nespecializat și / sau insuficient în
managementul ariilor protejate;
- slaba conștientizare a populației si a agenților
economici privind managementul ariilor
protejate;
- turismul necontrolat in ariile natural protejate-
degradarea habitatelor, creșterea cantității de
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
85 | P a g e
reprezentat la nivelul județului alba, 60-90
% din teritoriul zonei montane;
- creșterea suprafețelor de terenuri care au
fost împodurire;
- procent ridicat de împădurire, cu 7% peste
media pe țară;
deșeuri, în special de deșeuri nedegradabile in
păduri , pe marginea văilor;
- absența unui sistem profesional de
monitorizare și evaluare funcțional pentru
specii și habitate protejate/ date si surse de
date statistice privind starea resurselor naturale
protejate;
- realizarea de construții haotice;
- accesibilitate redusă, greoaie la informații.
Deșeuri
- colectarea în amestec deține o pondere mare;
- colectarea și valorificarea deșeurilor
reciclabile care sunt preluate de la persoane fizice,
contra cost;
- existenta stațiilor de compostare doar în
gospodăriile individuale;
- depozitul de deșeuri conform nu este
funcțional;
- indice de reciclare la nivel de județ este de
doar 8 %, pentru anul 2015;
- lipsa unor reglementări legislative clare, a unor
evidențe clare și a locurilor de depozitare a deșeurile
provenite din construcții si demolări;-
- depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor,
abandonarea lor pe malurile apelor, păduri, pe lângă
localități;
Alte probleme de mediu
- lipsa zonelor care să poată fi utilizate pentru
inundarea dirijată în situații deosebite;
- degradarea lucrărilor de stabilizare a
terenurilor sensibile la alunecări sau lipsa totală a
acestora;
- schimbarea categoriei de folosință a
terenurilor;
- lipsa unui control în zonele turistice și a
cabanelor din apropriereapădurilor în vederea
prevenirii unor incendii datorat neglijentei turiștilor;
-
Oportunități Amenințări
- posibilitatea de acces la fonduri
nerambursabile în scopul soluționării
problemelor de mediu – de ex. programele
operaționale pentru perioada 2014 – 2020;
- implementarea SMM la nivelul agenților
economici, din pct de vedere legislative,
organitoric și structural;
- promovarea tehnologiilor noi, ecologice
pentru investițiile ce se realizează în județ,
- implicarea agenților economici în diferite
proiecte de mediu desfășurate la nivelul
județului;
- aplicarea masurilor de agromediu,
respectiv introducerea in continuare a
metodelor de producţie agricolă
compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea
mediului, a biodiversităţii, apei, solului,
peisajului rural;
- aplicarea masuri pentru valorificarea
-risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu
prin nerespectarea legislației în vigoare;
- creșterea dependenței de gaze natural si de biomasă la
producerea de energiei termică;
- dezvoltarea excesivă a construcțiilor în detrimentul
spațiilor verzi;
-insuficința dezvoltare/extindere a sistemului de
canalizare înrăutățește calitatea factorului de mediu
apă;
- risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu
prin nerespectarea legislației;
- extinderea suprafețelor de terenuri degradate, care nu
mai fi utilizate in agricultură;
- utilizarea îngrășămintelor naturale fără studii
pedologice;
- eliberarea autorizațiilor de construcție, fără
respectarea regulilor de urbanism, fapt care poate duce
la pierderea specificațiilor unei zone;
Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
86 | P a g e
terenurilor degradate si neproductive de la
suprafața județului Alba;
- crearea unor stații de compostare in
gospodării;
- dezvoltarea controlata a unui tip de turism
specific: birdwatching, ture pe munte,
observații de specii de animale și sau
plante;
- adaptare, corelare, integrarea politicilor
județene în politicile de rang superior
(UE, global);
- dezvoltarea unei piețe de reciclare a
deșeurilor/ materiei prime rezultate din
procesarea deșeurilor
- împădurirea terenurilor degradate, care si-
au pierdut capacitate de producție
agricola, sau sunt nefolositoare
prin nerespectarea legislației in vigoare
- presiunea necontrolată pe care factorii antropici o
execută asupra biodiversității;
- Fragmentarea habitatelor datorate schimbării utilizării
terenurilor;
- Deteriorarea habitatelor datorate utilizării
necorespunzătoare;
- Înlocuirea speciilor valoroase cu specii mai puțin
valoroase din punct de vedere economic;
- Exploatarea ilegală;
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
87 | P a g e
IX. VIZIUNE,OBIECTIVE STATEGICE ȘI PLANUL DE ACȚIUNE
Existența unei strategii de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate la
nivel județean, acceptată și recunoscută la toate nivelurile instituționale, reprezintă baza de
realizare a cadrului funcțional proprice protecției mediului și conservării capitalului natural al
județului.
Strategia este un rezultat al necesității tot mai acute de centralizare într-un document
unitar a direcţiilor de acţiune, a obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu şi lung pe parte de
mediu. Aceasta devine un instrument util pentru procesul de dezvoltare locală, regională şi
naţională ce va servi drept bază de plecare pentru realizarea viitoarelor strategii de
dezvoltare și va sprijini autorităţile publice din judeţ în acţiunea de luare a deciziilor cu
privire la obiectivele de dezvoltare, inclusiv prin atragere de investiţii publice sau private.
1.1 Viziunea de dezvoltare
Viziuna privind conservarea și protecția naturii din județul Alba pentru următorii ani
este „un județ verde, cu un mediu curat, capabil să conserve natura, peisajele, flora și flora
bogată de care se bucură, cu oportunități atractive de petrecere a timpului liber și de
practicare a sporturilor, atractiv pentru locuire, turism și agricultură ecologică”
1.2 Obiective strategice
Pornind de la disfuncțiile și oportunitățile de dezvoltare sectoriale identificate la
nivelul teritoriului în capitolul de analiză diagnostic și analiza SWOT, precum și pe baza
discuțiilor din cadrul grupurilor de lucru, au fost identificate și definite obiective strategice
care au în vedere evitarea materializării amenințărilor, atât prin eliminarea punctelor slabe,
cât și prin valorificarea punctelor tari și a oportunităților.
Obiectivele strategice generale indentificate sunt:
O1- Îmbunătățirea calității factorilor de mediu (aer, apă și sol) județului Alba;
O2- Conservarea și protecția patrimoniului ariilor naturale protejate din județul
Alba;
O3- Reducerea presiunii impactului antropic asupra cadrului natural, florei și
faunei din județul Alba;
O4 – Exploatarea durabilă a resurselor resurselor naturale;
O5 – Valorificarea resurselor naturale;
O6 – Diminuarea impactului asupra mediului natural și construit și asupra
sănătății și integrității umane a fenomenelor naturale.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
88 | P a g e
1.3 Plan de acțiune
Obiectiv
specific
Acțiuni Țintă Responsabili Surse de
finanțare
Termen de realizare Observații
O1- Îmbunătățirea calității factorilor de mediu (aer, apă și sol) județului Alba
Eliminarea
poluării
factorilor de
mediu rezultate
din activitatea
industrială
Implementarea în cadrul
instituției a policiticilor de
mediu
Formarea unor
deprinderi corecte la
nivelul instituțiilor
Agentul economic
Agenția Competentă
pentru Protecția
Mediului
Garda de Mediu
1.Surse de
finanțare
privată-
agent
economic
Respectarea prevederilor
legale pentru fiecare factor
de mediu
Implementarea celor mai
bune tehnici disponibile
(BAT-uri)
Ameliorarea
calității aerului
în zonele
industriale și cu
trafic intens din
județul Alba
Respectarea măsurilor și
condițiilor din autorizațiile
de mediu și/sau a
prevederilor legale în
vigoare de către agenții
economici
Îndeplinirea/respectarea
tuturor măsurilor din
autorizațiile de mediu
și/sau a legislației în
vigoare
Agentul economic;
Garda de Mediu
1.Surse de
finanțare
privată – agent
economic
Implementarea
Programului integrat de
gestionare a calității aerului
în județul Alba
Monitorizare și
întocmire raport anual
al Programului integrat
de gestionare a calității
aerului
Agenția Competentă
pentru Protecția
Mediului
-
Reducerea numărului de
autovehicule care
tranzitează localitățile
Construirea rutelor
ocolitoare în localități
Consiliul Județean
Alba
Autorități publice
locale
1.Bugete
locale
2.Bugetul
Consiliului
Județean
3.Bugetul de
stat prin
programe
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
89 | P a g e
naţionale (ex.
Compania
Naţională de
Investiţii);
4.Fonduri
structurale
prin Programe
operaţionale
(POR)
Reducerea
expunerii
populației la
zgomotul
ambiental
Realizarea hărților
strategice de zgomot a
județului Alba
Cuntificarea clară a
surselor de poluare
acustică din județul
Alba și localizarea
acestora
Consiliul Județean
Alba
Autoritățile publice
locale
Monitorizarea emisiilor de
zgomot și elaborarea
planurilor de acțiuni pentru
diminuarea poluării fonice
Încadrarea în limitele
admise a indicatorilor
specifici de zgomot
Autoritățile publice
locale
Agenția Competentă
pentru Protecția
Mediului
Construirea rutelor
ocolitoare în localități
Încadrarea în limitele
admise a indicatorilor
specifici de zgomot
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Impunerea de restricții de
viteză
Încadrarea în limitele
admise a indicatorilor
specifici de zgomot
Autoritățile publice
locale
Amplasarea de panouri
fonoabsorbante
Încadrarea în limitele
admise a indicatorilor
specifici de zgomot
Autoritățile publice
locale
Plantarea perdelelor de
vegetație
Încadrarea în limitele
admise a indicatorilor
specifici de zgomot
Autoritățile publice
locale
Asigurarea sistemului de Încadrarea în limitele Autoritățile publice
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
90 | P a g e
transport public ecologic în
vederea reducerii poluării
fonice
admise a indicatorilor
specifici de zgomot
locale
Operatori de transport
Aplicarea unor sisteme de
izolare fonică pentru
reducerea nivelului de
zgomot rezultat în urma
desfățurării unor activități
productive sau de
alimentație publică
Încadrarea în limitele
admise a indicatorilor
specifici de zgomot
Agenții economici 1. Sursă
finanțare
privată – agent
economic
Îmbunătățirea
microclimatului
urban și rural
Menținerea, întrețienerea și
dezvoltarea spațiilor verzi,
a parcurilor și a plantațiilor
de arbori
Respectarea planurilor
de urbanism
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Alba
1. Bugete
locale
Eliminarea /
diminuarea
impactului
asupra factorilor
de mediu prin
depozitarea
necontrolată a
deşeurilor.
Acțiuni de educare a
populației (în special a în
mediul rural) cu privire la
colectarea selectiva a
deseurilor generate și a
legislației în vigoare
Formarea unor
deprinderi corecte la
nivelul populației cu
privire la modalitatea
de depozitare a
deșeurilor;
Reducerea cantităților
de deșeuri menajare
colectate și creșterea
cantităților de deșeuri
reciclabile colectate
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Alba
1. Bugete
locale
Sancţionarea depozitării
necontrolate
Stoparea practicilor
ilegale de depozitare
Garda de mediu
Verificarea conformării
agenţilor
economici cu privire la
modalitatea de gestionare a
deșeurilor generate din
Conformarea cu
legislația în vigoare
Garda de mediu
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
91 | P a g e
activitate
Sprijinirea şi încurajarea
investiţiilor care utilizează
ca materie primă deseuri
(ex: rumeguș, plastic,
hartie, materiale textile,
etc.)
Valorificarea
cantităților de deșeuri
reciclabile generate
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Implicarea grupurilor şi
asociaţiilor
de locatari, în iniţierea şi
realizarea de
acţiuni de salubrizare a
zonelor
contaminate cu deşeuri
Formarea unor
deprinderi corecte la
nivelul populației cu
privire la modalitatea
de depozitare a
deșeurilor
Autoritățile publice
locale
Îmbunătățirea
calității
factorului de
mediu apă
Monitorizarea calității
factorului de mediu apă
Încadrarea în limitele
admise a indicatorilor
specifici de apă
Extindere și/sau reabilitare
rețele de canalizare
Cresterea procentului
de apa uzată colectată
de la nivelul județului
Alba
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Stații de epurare noi sau
modernizarea celor
existente
Cresterea procentului
de apa uzată epurată de
la nivelul județului
Alba
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Monitorizarea stațiilor de
epurare în vederea
funcționării
corespunzătoare
Încadrarea în limitele
admise a indicatorilor
specifici
Administratorul
stațiilor de epurare
Utilizareafertilizaților în
agricultura în baza unui
plan de fertilizare alcătuit
Realizare planuri de
fertilizare și aplicarea
îngrăsămintelor
Agenții economici
Agenția pentru
Protecția Mediului
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
92 | P a g e
pe baza unui studiu
agrochimit efectuat de
organele de specialitate ale
Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale
conform specificațiilor
acestora.
Garda de Mediu
O2- Conservarea și protecția patrimoniului ariilor naturale protejate din județul Alba
Reducerea şi
eliminarea
cauzelor care
conduc la
afectarea
patrimoniului
ariilor naturale
protejate
Preluarea ariilor naturale
protejate în
administrare/custodie
Îmbunătățirea
managementului ariilor
naturale protejate
Agenția pentru
Protecția Mediului
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Realizarea de acțiuni de
informare și conștientizare
a populației cu privire la
ariile naturale protejate din
județ și la importanța
acestora
Menținerea statutului
favorabil de conservare
Agenția pentru
Protecția Mediului
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Administratori/Custozi
O.N.G-uri de mediu
Elaborarea/ reactualizarea
planurilor de management
Îmbunătățirea
managementului ariilor
naturale protejate
Administratori/custozi
Monitorizarea stării de
conservare a ariilor
naturale protejate
Conformare cu
prevederile legale în
vigoare
Agenția pentru
Protecția Mediului
Administratori/Custozi
Controlul implementărilor
planurilor și proiectelor,
precum și a activităților din
ariile naturale protejate
Conformare cu
prevederile legale în
vigoare
Agenția pentru
Protecția Mediului
Administratori/Custozi
Garda de Mediu
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
93 | P a g e
Identificarea de
noi arii ce
necesită
protecţie şi
iniţierea
demersurilor
pentru
declararea de arii
protejate
Inventarieri riguroase a
speciilor şi habitatelor de
interesprotectiv/conservativ
Declararea de noi arii
protejate
Agenția pentru
Protecția Mediului
Întocmirea documentaţiei
specifice în vederea
dezvoltării reţelei naţionale
de arii protejate
Declararea de noi arii
protejate
Agenția pentru
Protecția Mediului
O3- Reducerea presiunii impactului antropic asupra cadrului natural, florei și faunei din județul Alba
Refacerea
zonelor afectate
de impactul
antropic
Creşterea gradului de
împădurire în zone
afectate de impactul
antropic
Extinderea
regenerărilor naturale;
Reconstrucția prin
împadurire a terenurilor
degradate;
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Direcția Silvică
Reabilitarea haldelor de
steril şi a iazurilor de
decantare
Conform
reglementărilor legale
în vigoare
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Agenția pentru
Protecția Mediului
Garda de Mediu
Agenții economici
O4 – Exploatarea durabilă a resurselor resurselor naturale
Limitarea
degradării
zonelor de
exploatare
datorită
Exploatarera forestieră să
se realizeze conform
planurilor de amenajare
forestieră
Asigurarea protecţiei
solului şi a resurselor
sale regenerabile
Direcția Silvică
Agenții economici
Garda Forestieră
Garda de mediu
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
94 | P a g e
activităţilor
antropice
Reîmpădurirea zonelor
exploatate, defrisate şi a
zonelor degradate
Asigurarea protecţiei
solului şi a resurselor
sale regenerabile
Direcția Silvică
Garda Forestieră
Reconstrucţia ecologică a
zonelor de exploatare a
balastierelor
Asigurarea protecţiei
solului şi a resurselor
sale regenerabile
Agenții economici
Garda de mediu
Agenția pentru
Protecția Mediului
Autoritățile Publice
Locale
O5 – Valorificarea resurselor naturale
Valorificarea
potenţialului
turistic
Promovarea resurselor
naturale existente pe
teritoriul județului Alba
Creșterea numărului de
vizitatori
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Realizarea unor strategii de
vizitare a ariilor naturale
protejate
Creșterea numărului de
vizitatori
Administratori/custozi
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Reabilitarea și
modernizarea
infrastructurii rutiere
Cresterea numărului de
vizitatori care
tranzitatea zonele cu
potențial turistic
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
O6 – Diminuarea impactului asupra mediului natural și construit și asupra sănătății și integrității umane a fenomenelor
naturale
Reducerea
suprafeţelor
afectate de
inundaţii
Amenajarea şi protejarea
malurilor râurilor
Apărare împotriva
inundațiilor
Autoritățile publice
locale
Sistemul de
Gospodărire a Apelor
Realizare canalizare
pluvială, consolidare
Autoritățile publice
locale
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
95 | P a g e
maluri torenţi şi fixarea
acestora cu vegetaţie în
zonele afectate
Consiliul Județean
Sistemul de
Gospodărire a Apelor
Operatori regionali
Reducerea
suprafeţelor
afectate de
eroziune
Lucrări de apărare de
maluri
Combaterea eroziunii
solurilor
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Sistemul de
Gospodărire a Apelor
Operatori regionali
Realizare ziduri de sprijin
şi consolidarea podurilor
Combaterea eroziunii
solurilor
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Sistemul de
Gospodărire a Apelor
Operatori regionali
Realizare completări
la perdeaua de
protecţie de-a lungul
râurilor
Combaterea eroziunii
solurilor
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Sistemul de
Gospodărire a Apelor
Operatori regionali
Realizare terasări şi
împăduriri de-a
lungul râurilor
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Sistemul de
Gospodărire a Apelor
Operatori regionali
Reducerea
suprafeţelor
afectate de
alunecări de
teren
Stabilizarea alunecărilor de
teren active şi prevenirea
producerii alunecărilor de
teren în zonele sensibile
Realizarea lucrărilor de
drenaj in zonele
sensibile
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Sistemul de
Gospodărire a Apelor
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
96 | P a g e
Direcția Silvică
Refacerea lucrărilor de
stabilizare (drumuri,
terasamente, etc)
Lucrări de stabilizare
refăcute
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Sistemul de
Gospodărire a Apelor
Direcția Silvică
Realizare de împaduriri pe
suprafețele sensibile
Stabilizarea zonelor
sensibile
Autoritățile publice
locale
Consiliul Județean
Sistemul de
Gospodărire a Apelor
Direcția Silvică
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
97 | P a g e
Anexa nr. 1. A Lista principalelor instalații IPPC de la nivelul județului Alba
Nr.
crt.
Numele societății/adresa
amplasamentului Activitatea principală conform legii 278/2013
Număr instalații pe
amplasament
1 2 3 4
1 SC SATURN SA, Alba Iulia, str.
Cabanei, nr. 57, județul Alba
2.4 Topitorii pentru metale feroase, cu o
capacitate de producție mai mare de 20 t/zi 1
2 SC PEHART TEC SA, Petrești,
str. 1 Mai, nr. 1, județul Alba
6.1.b Instalații industriale pentru producția de
hârtie și carton, cu o capacitate de producție
mai mare de 20t/zi.
1
3
SC UZINA MECANICĂ CUGIR
SA, Cugir, str. 21 Decembrie
1989, nr. 1, județul Alba
4.6 Instalație chimică destinată fabricării
explozibililor. 1
4 SC KRONOSPAN SEBES SA
4.1. b Instalatii chimice pentru producerea de
substante chimice organice de baza:
formaldehida si rasina ureoformaldehidica; 1.1.
Instalatii de ardere cu o putere termica
nominala mai mare de 50 MW 6; 6.1.c)
Producerea de placi PAL si MDF
1
5 SC AMARETO PROD SRL -
punct de lucru Santimbru 6.6.a Instalatii pentru cresterea pasarilor 1
6 SC TRANSAVIA SA - Oiejdea
Soseaua Alba Iulia Cluj napoca 6.6.a Instalatii pentru cresterea pasarilor
6 Ferme de pasari :
Oiejdea, Sintimbru
Ferma 3 si Ferma 4,
Galda de Jos, Unirea,
Paclisa
7 SC TRANSAVIA SA - punct de
lucru Abator Oiejdea 6.4. a Abator pasari (>50 t/zi) 1
8
SC TRANSAVIA SA - punct de
lucru fabrica de nutreturi
concentrate
6.4. b iii Fabricare nutreturi concentrate 1
9 SC TRITICUM SEBES SRL,
punct de lucru Pianu de Jos 6.6.a Instalatii pentru cresterea pasarilor 1
10
SC Brav Invest SRL- Punct de
lucru loc. Unirea, str. Grindului nr.
1
6.6.a Instalatii pentru cresterea pasarilor 1
11
SC ROMAQUA GROUP SA -
Sucursala Sebes , Lancram Sebes,
DN1 km 372 zona Sirinii
Lancramului FN
6,4, b ii - fabrica de bere 1
12 SC WERCO METAL SRL ,
Zlatna str. Garii nr. 10A, jud. Alba 4,2,e) fabricare oxid de zinc 1
13 SC KRONOCHEM SEBES SRL ,
Sebes str. M. Kogalniceanu nr. 59
4,1, b) - Instalatie fabricare formaldehida 4.1. b
Instalatii chimice pentru producerea de
substante chimice organice de baza:
formaldehida
1
1
14
SC BROLL PIGMENTS SRL -
punct de lucru loc. Cricau jud.
Alba
4.2. e) Instalatii chimice pentru producerea de
substante chimice anorganice de baza:
nemetale, oxizi metalici ori alti compusi
anorganici
1
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
98 | P a g e
Anexa nr. 1. B Lista principalelor instalații COV de la nivelul județului Alba
Nr.
crt.
Numele societății/adresa
amplasamentului
Activitatea principală conform anexei 7 din Legea
278/2013
1 2 3
1 ASOCIATIA CARITAS
11 - Curăţarea suprafeţelor - orice activitate, cu excepţia
curăţării chimice "uscate", în care se folosesc solvenţi
organici pentru îndepărtarea murdăriei de pe suprafaţa
unui material, inclusiv degresarea. O activitate de
curăţare care constă în mai multe etape, înainte sau după
orice altă activitate, este considerată o singură activitate
de curăţare a suprafeţei
2 MITROPOLITAN GRECO-
CATOLIC/ Blaj str. Astra nr. 6
11 - Curăţarea suprafeţelor - orice activitate, cu excepţia
curăţării chimice "uscate", în care se folosesc solvenţi
organici pentru îndepărtarea murdăriei de pe suprafaţa
unui material, inclusiv degresarea. O activitate de
curăţare care constă în mai multe etape, înainte sau după
orice altă activitate, este considerată o singură activitate
de curăţare a suprafeţei
3 SC GALWAY SPORT SRL /
Aiud Tudor Vladimirescu nr. 47
14- Acoperirea sârmei bobinate - orice activitate de
acoperire a conductorilor metalici utilizaţi pentru
bobinarea transformatoarelor, motoarelor şi altor
asemenea utilaje;
4 SC GAMI CLEAN SRL/ Alba
Iulia Bdul Victoriei bl. D1A parter
11 - Curăţarea suprafeţelor - orice activitate, cu excepţia
curăţării chimice "uscate", în care se folosesc solvenţi
organici pentru îndepărtarea murdăriei de pe suprafaţa
unui material, inclusiv degresarea. O activitate de
curăţare care constă în mai multe etape, înainte sau după
orice altă activitate, este considerată o singură activitate
de curăţare a suprafeţei
5 SC KOZARA SRL, Vintu de Jos
str. Lucian Blaga nr. 16
14- Acoperirea sârmei bobinate - orice activitate de
acoperire a conductorilor metalici utilizaţi pentru
bobinarea transformatoarelor, motoarelor şi altor
asemenea utilaje;
6 SC MONTANA CAMPENI SRL /
Cimpeni str. Motilor nr. 77
10a - Conversia cauciucului - orice activitate de mixare,
frezare, malaxare, calandrare, extrudare şi vulcanizare a
cauciucului natural sau sintetic, precum şi orice
operaţiune conexă destinată să transforme cauciucul
natural ori sintetic în produs finit;
7 SC MURESUL SCM / Alba Iulia
str. Primaverii nr. 1
11 - Curăţarea suprafeţelor - orice activitate, cu excepţia
curăţării chimice "uscate", în care se folosesc solvenţi
organici pentru îndepărtarea murdăriei de pe suprafaţa
unui material, inclusiv degresarea. O activitate de
curăţare care constă în mai multe etape, înainte sau după
orice altă activitate, este considerată o singură activitate
de curăţare a suprafeţei
8 SC NEW DIMENSIONE SRL/
comuna Santimbru f.n.
14- Acoperirea sârmei bobinate - orice activitate de
acoperire a conductorilor metalici utilizaţi pentru
bobinarea transformatoarelor, motoarelor şi altor
asemenea utilaje;
9 SC REKORD SRL / Alba Iulia str. 14- Acoperirea sârmei bobinate - orice activitate de
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
99 | P a g e
Clujului nr. 40 A acoperire a conductorilor metalici utilizaţi pentru
bobinarea transformatoarelor, motoarelor şi altor
asemenea utilaje;
10 SC SATURN SA/ Alba Iulia str.
Cabanei nr. 57
8b- Fabricarea produselor farmaceutice - sinteza
chimică, fermentaţia, extracţia, formularea şi
condiţionarea produselor farmaceutice, precum şi
fabricarea produselor intermediare, în situaţia în care se
desfăşoară pe acelaşi amplasament
11 SC SAVINI DUE SRL/ Sebes str.
Industriilor 1A
10b- Conversia cauciucului - orice activitate de mixare,
frezare, malaxare, calandrare, extrudare şi vulcanizare a
cauciucului natural sau sintetic, precum şi orice
operaţiune conexă destinată să transforme cauciucul
natural ori sintetic în produs finit.
12 SC CURATATORIE ANA SRL/
Aiud str. Iuliu Maniu nr.11
11 - Curăţarea suprafeţelor - orice activitate, cu excepţia
curăţării chimice "uscate", în care se folosesc solvenţi
organici pentru îndepărtarea murdăriei de pe .suprafaţa
unui material, inclusiv degresarea. O activitate de
curăţare care constă în mai multe etape, înainte sau după
orice altă activitate, este considerată o singură activitate
de curăţare a suprafeţei
13
TRANSILVANA SOCIETATE
COOPERATIVĂ
MEȘTEȘUGĂREASCĂ/ Sebes
str. Alunului nr.7
10- Conversia cauciucului - orice activitate de mixare,
frezare, malaxare, calandrare, extrudare şi vulcanizare a
cauciucului natural sau sintetic, precum şi orice
operaţiune conexă destinată să transforme cauciucul
natural ori sintetic în produs finit.
14 SC QUICK & SMART CLEAN
SRL/ Cugir str. Al sahia nr.15
11 - Curăţarea suprafeţelor - orice activitate, cu excepţia
curăţării chimice "uscate", în care se folosesc solvenţi
organici pentru îndepărtarea murdăriei de pe suprafaţa
unui material, inclusiv degresarea. O activitate de
curăţare care constă în mai multe etape, înainte sau după
orice altă activitate, este considerată o singură activitate
de curăţare a suprafeţei
15
SC VCST AUTOMOTIVE
PRODUCTION ALBA SRL/ Alba
Iulia str. Calea Ciugudului nr/9
4b- Acoperirea bobinelor - orice activitate în care sârma
de oţel bobinată, oţelul inoxidabil, oţelul învelit/acoperit,
banda de aluminiu şi de aliaje din cupru sunt acoperite cu
una sau mai multe pelicule într-un proces continuu;
16 SC MATIN MAIER SRL / Alba
Iulia str. Calarasilor nr. 15
14- Acoperirea sârmei bobinate - orice activitate de
acoperire a conductorilor metalici utilizaţi pentru
bobinarea transformatoarelor, motoarelor şi altor
asemenea utilaje;
17 SC MATIN MAIER SRL / Alba
Iulia str. Calarasilor nr. 15
14- Acoperirea sârmei bobinate - orice activitate de
acoperire a conductorilor metalici utilizaţi pentru
bobinarea transformatoarelor, motoarelor şi altor
asemenea utilaje;
18 SC TECNO PLAST CUGIR SA/
Cugir str. 21 Decembrie 1989 nr.1
8b- Fabricarea produselor farmaceutice - sinteza chimică,
fermentaţia, extracţia, formularea şi condiţionarea
produselor farmaceutice, precum şi fabricarea produselor
intermediare, în situaţia în care se desfăşoară pe acelaşi
amplasament
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
100 | P a g e
Anexa nr. 2. A Lista ariilor naturale protejate de interes național
Nr.
crt.
Cod
arie
Arii naturale protejate de interes naţional Tipul Suprafaţa
(ha)
1 2.66 Avenul cu două intrări speologică 1
2 2.69 Avenul de la Tău speologică 1
3 2.60 Avenul din Hoanca Urzicarului speologică 1
4 2.71 Avenul din şesuri speologică 1
5 2.23 Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului geologică 2
6 2.19 Calcarele de la Ampoiţa complexă 10
7 2.26 Calcarele de la Valea Mica geologică 1
8 2.44 Cascada Pişoaia peisagistică 5
9 2.43 Cascada Vârciorog peisagistică 5
10 2.32 Cheile Albacului complexă 35
11 2.40 Cheile Ampoiţei complexă 15
12 2.39 Cheile Caprei complexă 15
13 2.38 Cheile Cibului complexă 15
14 2.42 Cheile Găldiţei şi Turcului complexă 80
15 2.54 Cheile Gălzii complexă 1
16 2.30 Cheile Gârdişoarei complexă 15
17 2.58 Cheile Geogelului geologică 5
18 2.37 Cheile Glodului complexă 20
19 2.20 Cheile Întregalde geologică 25
20 2.82 Cheile Mănăstirii complexă 15
21 2.80 Cheile Mândruţului complexă 3,50
22 2.31 Cheile Ordâncuşii complexă 10
23 2.57 Cheile Piatra Bălţii geologică 2
24 2.59 Cheile Plaiului geologică 2
25 2.36 Cheile Pociovaliştei complexă 25
26 2.34 Cheile Poşegii complexă 10
27 2.56 Cheile Pravului geologică 3
28 2.12 Cheile Râmeţului complexă 40
29 2.35 Cheile Runcului complexă 20
30 2.81 Cheile Siloşului geologică 3
31 2.55 Cheile Tecşeştilor complexă 5
32 2.41 Cheile Văii Cetii complexă 10
33 2.33 Cheile Văii Morilor complexă 30
34 2.21 Cheile Vălişoarei complexă 20
35 2.24 Dealul cu melci paleontologică 5
36 2.3 Detunata Flocoasă geologică 5
37 2.1 Detunata Goală geologică 24
38 2.68 Hoanca Apei speologică 1
39 2.13 Huda lui Papară speologică 4,50
40 2.64 Huda Orbului speologică 1
41 2.28 Iezerul Ighiel complexă 5,5
42 2.18 Iezerul Şureanu complexă 20
43 2.73 Izbucul Coteţul Dobreştilor speologică 0,20
44 2.77 Izbucul Mătişeşti speologică 1
45 2.72 Izbucul Poliţei speologică 0,20
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
101 | P a g e
46 2.67 Izbucul Tăuzului speologică 1
47 2.14 Pădurea Vidolm forestiera 44,20
48 2.46 Luncile Prigoanei peisagistică 15
49 2.6 Masa Jidovului geologică 0,20
50 2.16 Molhaşurile Căpăţânei botanica 5
51 2.5 Oul Arşiţei geologică 0,20
52 2.27 Pădurea Sloboda forestiera 20
53 2.25 Pârâul Bobii paleontologica 1,50
54 2.62 Peştera Coiba Mare speologică 1
55 2.61 Peştera Coiba Mică speologică 1
56 2.76 Peştera Dârninii speologică 1
57 2.79 Peştera de la Groşi speologică 1
58 2.74 Peştera de sub Zgurăşti speologică 1
59 2.10 Peştera Gheţarul Scărişoara speologică 1
60 2.11 Peştera Gheţarul de la Vârtop speologică 1
61 2.65 Peştera Hodobana speologică 1
62 2.78 Peşterile Lucia speologică 1
63 2.75 Peştera Poarta lui Ionele speologică 0,10
64 2.70 Peştera Pojarul Poliţei speologică 1
65 2.9 Peştera Vânătările Ponorului speologică 5
66 2.63 Peştera Vârtopaşul speologică 1
67 2.50 Piatra Boului geologică 3
68 2.47 Piatra Bulbuci geologică 3
69 2.53 Piatra Bulzului (Bulzul Gălzii) geologică 3
70 2.45 Piatra Cetii peisagistică 75
71 2.83 Piatra Corbului geologică 5
72 2.8 Piatra Despicată geologică 0,20
73 2.52 Piatra Grohotişului geologică 5
74 2.51 Piatra Poienii geologică 1
75 2.48 Piatra Tomii geologică 1
76 2.49 Piatra Varului geologică 1
77 2.4 Pintenii din Coasta Jinei geologică 1
78 2.15 Poiana cu narcise de la Negrileasa botanica 5
79 2.17 Poiana cu narcise din Tecşeşti botanica 2
80 2.2 Râpa Roşie geologică 25
81 2.22 Şesul Craiului – Scăriţa Belioara complexă 47,70
82 2.7 Stânca Grunzii geologică 0,20
83 2.29 Tăul fără fund de la Băgău complexă 7,40
84 F Parcul Natural Apuseni parc natural 21220*
*suprafaţa ocupată în judeţul Alba
Anexa nr. 2. B Lista ariilor naturale protejate de interes comunitar din judeţul Alba la sfârșitul
anului 2016
Nr.
crt.
Aria naturală protejată Cod arie Suprafaţa pe jud.
Alba (ha)
Suprafaţa (ha)
1 Apuseni ROSCI0002 18969 75876
2 Munţii Apuseni Vlădeasa ROSPA0081 16715 92859
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
102 | P a g e
3 Băgău ROSCI0004 3168 3168
4 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii ROSCI0029 338 735
5 Frumoasa ROSCI0085 26078 137256
6 Frumoasa ROSPA0043 23560 130980
7 Molhaşurile Căpăţânei ROSCI0116 557 807
8 Muntele Mare ROSCI0119 1232 1643
9 Muntele Vulcan ROSCI0121 14 104
10 Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău ROSCI0147 56 56
11 Pajiştile lui Suciu ROSCI0187 16017 16017
12 Podişul Secaşelor ROSCI0211 4342 7004
13 Trascău ROSCI0253 47964 49963
14 Valea Cepelor ROSCI0260 750 781
15 Munţii Trascăului ROSPA0087 75460 93160
16 Munţii Bihor ROSCI0324 3977 20932
17 Pădurea Povernii – Valea Cerniţa ROSCI0339 823 895
18 Râul Târnava Mare între Copşa Mică şi
Mihalţ
ROSCI0382 692 888
19 Munţii Metaliferi ROSPA0132 3734 26673
20 Piemontul Munţilor Metaliferi – Vinţu ROSPA0139 3850 8369
21 Bogata ROSCI0301 1580 3662
22 Confluența Mureș cu Arieș ROSCI0313 771 857
23 Mureșul Mijlociu-Cugir ROSCI0419 356 356
24 Pajiștile de la Mănărade ROSCI0428 298 298
25 Pajiștile de la Tiur ROSCI0430 376 376
Total suprafaţă SCI pe jud. Alba (ha) 128358
Total suprafaţă SPA pe jud. Alba (ha) 123319
Total suprafaţă SCI şi SPA pe jud. Alba (ha)* 163086
Suprafaţa jud. Alba (ha) 624200
*unele suprafeţe SCI se suprapun peste suprafeţe SPA
Anexa nr. 2.C Datele de contact a administartorului/cutodelui
Nr.
crt.
Aria
naturală
protejată
Cod arie Custode (C)/
Administrator
(A)
Date contact Plan de management
aprobat
1 Apuseni ROSCI0002
RNP-Romsilva
Administraţia
Parcului
Natural
Apuseni R.A.
(A)
Sudrigiu, nr. 136, Com.
Rieni, Jud. Bihor
Tel: +40 372 702 242
Fax: +40 259 329 339
http://www.parcapuseni.ro
-
2
Munţii
Apuseni
Vlădeasa
ROSPA0081
RNP-Romsilva
Administraţia
Parcului
Natural
Apuseni R.A.
(A)
Sudrigiu, nr. 136, Com.
Rieni, Jud. Bihor
Tel: +40 372 702 242
Fax: +40 259 329 339
http://www.parcapuseni.ro
-
3 Băgău ROSCI0004 Agenția
Națională
București, Piata Valter
Maracineanu, nr. 1-3, -
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
103 | P a g e
pentru Arii
Naturale
Protejate
sector 1,
Tel: +40 21 318 38 33
Fax: +40 21 318 38 34
web: http://ananp.gov.ro
e-mail:
4
Cheile
Glodului,
Cibului şi
Măzii
ROSCI0029
Asociația de
Turism și
Ecologie
Trascăi
(A)
Zlatna, strada Mărăsti, nr.
1, bloc 6, scara A, județul
Alba
Tel: 0258856422.
0745306805
Fax: 0258856422
-
5 Frumoasa ROSCI0085
Consiliul
Județean Alba
(A)
Alba Iulia, Piața
I.C.Bratianu nr. 1, județul
Alba
Tel: 004 0258 813380
Fax:004 0258 813325
web: www.cjalba.ro
e-mail: [email protected]
OM 1158/2016
privind aprobarea
Planului de
management și
Regulamentului
siturilor Natura 2000
ROSCI0085 Frumoasa
și ROSPA0043
Frumoasa
6 Frumoasa ROSPA0043
7 Molhaşurile
Căpăţânei ROSCI0116
Asociația
Ecouri Verzi
Cluj – Napoca,
Asociația
Natura
Transilvaniei
Cluj-Napoca
CETM
Albamont
Asociația
Natura
Transilvaniei
Cluj-Napoca
(C)
Cluj-Napoca, str. Ciucaș,
nr. 7, bl. L, sc. IV, ap. 78,
județul Cluj
Tel: 0745397655
e-mail:
Alba Iulia, strada
Mitropolit Andrei Şaguna,
numărul 2,
judeţul Alba
Tel/Fax: 0258813947
e-mail:
Cluj-Napoca, strada
Kovari Laszlo, nr. 35,
județul Cluj
Tel: 074005123
e-mail:
naturatransilvaniei@yahoo
.com
-
8 Muntele
Mare ROSCI0119
Asociația
Ecouri Verzi
Cluj – Napoca,
Asociația
Natura
Transilvaniei
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca, str. Ciucaș,
nr. 7, bl. L, sc. IV, ap. 78,
județul Cluj
Tel: 0745397655
e-mail:
OM 712/2016 privind
aprobarea Planului de
management și a
Regulamentului sitului
Natura 2000
ROSCI0119 Muntele
Mare
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
104 | P a g e
CETM
Albamont
Asociația
Natura
Transilvaniei
Cluj-Napoca
(C)
Alba Iulia, strada
Mitropolit Andrei Şaguna,
numărul 2,
judeţul Alba
Tel/Fax: 0258813947
e-mail:
Cluj-Napoca, strada
Kovari Laszlo, nr. 35,
județul Cluj
Tel: 074005123
e-mail:
naturatransilvaniei@yahoo
.com
9 Muntele
Vulcan ROSCI0121
Direcția Silvica
Deva
(C)
Deva, strada Mihai
Viteazu, nr. 10, județul
Hunedoara
Tel: 0254205100
Fax: 0254-205111
e-mail:
OM 1242/2016
privind aprobarea
Planului de
management și
Regulamentului sitului
Natura 2000
ROSCI0121 Muntele
Vulcan
10
Pădurea de
stejar pufos
de la
Mirăslău
ROSCI0147
Asociația
Bounivers
(C)
Vălișoara, nr. 3A, comuna
Livezile, județul Alba
Tel:
0258768274/0741357781
Fax: 0358813630
e-mail:
m
OM 114/2016 privind
aprobarea Planului de
management al sitului
Natura 2000
ROSCI0147 Pădurea
de stejar pufos de la
Mirăslău
11 Pajiştile lui
Suciu ROSCI0187
Asociația
pentru
Educație,
Turism și
Mediu
(C)
Bucuresti, Strada Dionisie
Lupu, nr. 70 -72, etaj 1,
camera 4, sector 1
Tel: 0741.599.143
Fax: 031.816.54.70
e-mail: [email protected]
pajistileluisuciu.aetm.ro
-
12 Podişul
Secaşelor ROSCI0211
Asociația
Ecouri Verzi
Cluj – Napoca
(C)
Cluj-Napoca, str. Ciucaș,
nr. 7, bl. L, sc. IV, ap. 78,
județul Cluj
Tel: 0745397655
e-mail:
-
13 Trascău ROSCI0253
Clubul de
Ecologie şi
Turism Montan
Albamont
(C)
Alba Iulia, Str Mitropolit
Andrei Șaguna, nr 2,
510010
Tel: 0722727173
Fax: 0258816583
OM 1526/2016
privind aprobarea
Planului de
management și a
Regulamentului
siturilor Natura 2000
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
105 | P a g e
ROSPA0087 Munții
Trascăului,
ROSCI0253 Trascău,
ROSCI0300 Fânațele
Pietroasa-Podeni,
ROSCI0035 Cheile
Turzii, ROSCI0034
Cheile Turenilor,
precum și al celor 35
de arii naturale
protejate de interes
național de pe
suprafaţa acestora
14 Valea
Cepelor ROSCI0260
Agenția
Națională
pentru Arii
Naturale
Protejate
București, Piata Valter
Maracineanu, nr. 1-3,
sector 1,
Tel: +40 21 318 38 33
Fax: +40 21 318 38 34
web: http://ananp.gov.ro
e-mail:
OM 1558/2016
privind aprobarea
Planului de
management și a
Regulamentului sitului
Natura 2000
ROSCI0260 Valea
Cepelor
15 Munţii
Trascăului ROSPA0087
Clubul de
Ecologie şi
Turism Montan
Albamont
(C)
Alba Iulia, Str Mitropolit
Andrei Șaguna, nr 2,
510010
Tel/Fax 0258813947
OM 1526/2016
privind aprobarea
Planului de
management și a
Regulamentului
siturilor Natura 2000
ROSPA0087 Munții
Trascăului,
ROSCI0253 Trascău,
ROSCI0300 Fânațele
Pietroasa-Podeni,
ROSCI0035 Cheile
Turzii, ROSCI0034
Cheile Turenilor,
precum și al celor 35
de arii naturale
protejate de interes
național de pe
suprafaţa acestora
16 Munţii Bihor ROSCI0324
SC Global
Alternative
Consulting
SRL
Asociația
Centrul de
Protecție a
Mediului Bihor
Oradea, strada Ciheiului,
nr. 67, județul Bihor
Tel: 0745144603,
0733949137
e-mail:
om
Beiuș, strada Aleea
Padișului, nr. 9, județul
Bihor
e-mail:
-
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
106 | P a g e
17
Pădurea
Povernii –
Valea
Cerniţa
ROSCI0339
Agenția
Națională
pentru Arii
Naturale
Protejate
București, Piata Valter
Maracineanu, nr. 1-3,
sector 1,
Tel: +40 21 318 38 33
Fax: +40 21 318 38 34
web: http://ananp.gov.ro
e-mail:
18
Râul Târnava
Mare între
Copşa Mică
şi Mihalţ
ROSCI0382
Agenția
Națională
pentru Arii
Naturale
Protejate
București, Piata Valter
Maracineanu, nr. 1-3,
sector 1,
Tel: +40 21 318 38 33
Fax: +40 21 318 38 34
web: http://ananp.gov.ro
e-mail:
19 Munţii
Metaliferi ROSPA0132
Agenția
Națională
pentru Arii
Naturale
Protejate
București, Piata Valter
Maracineanu, nr. 1-3,
sector 1,
Tel: +40 21 318 38 33
Fax: +40 21 318 38 34
web: http://ananp.gov.ro
e-mail:
-
20
Piemontul
Munţilor
Metaliferi –
Vinţu
ROSPA0139
EPMC
Consulting
SRL
(C)
Cluj-Napoca, strada
Cometei, nr 42A, ap 2,
județul Cluj
Tel: 0730506045,
0726262787
e-mail: [email protected]
-
21 Bogata ROSCI0301
Agenția
Națională
pentru Arii
Naturale
Protejate
București, Piata Valter
Maracineanu, nr. 1-3,
sector 1,
Tel: +40 21 318 38 33
Fax: +40 21 318 38 34
web: http://ananp.gov.ro
e-mail:
-
22
Confluența
Mureș cu
Arieș
ROSCI0313
Agenția
Națională
pentru Arii
Naturale
Protejate
București, Piata Valter
Maracineanu, nr. 1-3,
sector 1,
Tel: +40 21 318 38 33
Fax: +40 21 318 38 34
web: http://ananp.gov.ro
e-mail:
-
23
Mureșul
Mijlociu-
Cugir
ROSCI0419
- - -
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
107 | P a g e
24
Pajiștile de la
Mănărade
ROSCI0428
- - -
25 Pajiștile de la
Tiur ROSCI0430 - -- -
Anexa 3. Lista punctelor de colectare a Deșeurilor de echipamente electrice și electronice
în municipiul Alba Iulia
- str. Șoseaua de Centură - operat de către SC ALOREF SRL;
- str. George Coșbuc, nr. 28 - operat de către SC METEOR SRAR SRL
(asigură și tratarea DEEE -urilor);
- str. București, nr. 88 - operat de către SC REMAT ALBA SA;
- str. Detunata, nr. 18 - operat de către SISTEM DE COLECTARE – SLC
ALBA;
- str. Livezii, nr. 35 A - operat de către SC POLARIS M HOLDING SRL;
- str. Gheorghe Doja, nr.11 - operat de către SC WMW INTERMEDIA
CORPORATION TRADE SRL;
în orașul Cugir
- str. Victoriei, nr. 14 - operat de către SC G&E INVEST 2003 SRL;
- str. Victoriei, nr. 57C - operat de către SC CLAUS SERVICE SRL;
în municipiul Blaj
- str. Iuliu Maniu, nr. 1 - operat de către SC SKY KONNET SRL;
- str. Iuliu Maniu, nr. 101 - operat de către SC FINANCIAR URBAN SRL;
- str. Simion Bărnuțiu, nr. 73 - operat de către SC ECO LERY CLEAR SRL;
în orașul Baia de Arieș
- str. dr. Lazăr Chirilă, F.N. - operat de către SC ECO MONTAN APUSENI
SRL;
în orașul Cîmpeni
- str. Avram Iancu, nr. 5 - operat de către SC SALUBRITATE APUSENI SRL
în orașul Zlatna
- str. Valea Mică, nr. 182 - operat de către SC FINANCIAR URBAN SRL;
în municipiul Sebeș
- str. Viilor, nr. 28 - operat de către Serviciul Public de Administrare a
Patrimoniului din cadrul Primăriei Sebeș;
- str. Avram Iancu, nr. 51 - operat de către SC IEZERUL MIC SRL;
- str. Depozitelor, nr. 17 - operat de către SC REMAT SEBES SRL;
în municipiul Aiud
- str. Cuza Vodă, nr. 7 – operat de către SC GREEN DAYS VALORIZACAO
DOS RESIDUOS PROTECCAO DO AMBIENTE SA - Sucursala Aiud;
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
108 | P a g e
- str. Drumului Gîmbașului, Nr. DC 10 - operat de către SC FERO CIOAZA
SRL
în orașul Ocna Mureș
- str. Fabricii, nr. 2 - operat de către SC REGECO SRL;
- str. Avram Iancu, nr. 2 - operat de către SC FINANCIAR URBAN SRL
DEEE - urile colectate de la populaţie şi de la agenții economici generatori vor fi
preluate de către Operatorul TTPD, care le va depozita temporar în cadrul instalațiilor de
management al deșeurilor în spațiile special amenajate, iar apoi vor fi tratate/eliminate în baza
unor acorduri/ contracte de tratare/ eliminare pe care le va încheia cu operatorii economici autorizaţi pentru
desfăşurarea acestor activităţi
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
109 | P a g e
Glosar termeni:
aer înconjurător - aerul din troposferă, cu excepţia celui de la locurile de muncă, astfel cum sunt definite
prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul
de muncă, unde publicul nu are de regulă acces şi pentru care se aplică dispoziţiile privind sănătatea şi
siguranţa la locul de muncă;
poluant - orice substanţă prezentă în aerul înconjurător şi care poate avea efecte dăunătoare asupra
sănătăţii umane şi/sau a mediului ca întreg;
valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării şi prevenirii producerii
unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca
întreg, care se atinge într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit odată ce a fost atins;
corp de apă de suprafaţă: un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă, de exemplu: lac, lac
de acumulare, curs de apă-râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un
sector/secţiune din apele costiere;
corp de apă subterană: volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;
corp de apă artificial: corp de apă de suprafaţă creat prin activitate umană;
corp de apă puternic modificat: corp de apă de suprafaţă care, datorită unei modificări fizice cauzată de
o activitate umană, şi-a schimbat substanţial caracterul lui natural,
starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de
indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă şi starea sa chimică;
starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa
cantitativă cât şi starea sa chimică sunt cel puţin "bune";
starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplineşte
toate condiţiile prevăzute de lege;
eroziune - Proces complex de roadere și de săpare a scoarței terestre prin acțiunea unor agenți externi;
rezultatul acestui proces, erodare;
eutrofizare - creșterea masei organice a unei ape stagnante (lac, baltă etc.) sau cu scurgere lentă prin
îmbogățirea naturală sau artificială cu substanțe nutritive (combinații ale fosforului, azotului etc.);
uneori provoacă fenomenul de înflorire a apei, cu consecințe foarte grave asupra echilibrului biologic al
acestor ape;
gleizare - . Proces de reducere a oxizilor de fier din sol în condiții de anaerobioză, create de un exces de
umiditate;
pseudogleizare - Proces pedogenetic care se produce în urma acumulării și stagnării temporare a apei
din precipitații în profilul de sol, deasupra unui orizont impermeabil sau greu permeabil. Se
caracterizează prin reducerea fierului feric în condițiile lipsei de oxigen.;
compactare - Acțiunea de a compacta; îndesare, presare;
arie naturală protejată - zona terestră şi/sau acvatică în care există specii de plante şi animale sălbatice,
elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă
natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi
conservare, stabilit conform prevederilor legale;
sit de importanţă comunitară - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există,
contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor
naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 şi care
contribuie semnificativ la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea
diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu
areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în
care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii;
arii de protecţie specială avifaunistică - ariile naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea,
menţinerea şi, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi
a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia de păsări migratoare,
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
110 | P a g e
reţea ecologică "Natura 2000" - reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate şi care cuprinde
arii de protecţie specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE
privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană
şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;
parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor
ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o
zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate
biologică.
monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea
unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite,
reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori ameninţate cu dispariţia, arbori
seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice - peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri
de apă, cascade şi alte manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente
naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.
Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea
unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic,
speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării
integrităţii elementelor protejate
Efluent - fluid care iese dintr-o instalație.
Lucrări de regularizare – lucrări de modificare a albia unei ape curgătoare pentru a avea un curs regulat.
Dig - Construcție de piatră, de pământ sau de beton, executată în lungul malului unei ape ori îndreptată
spre larg, servind la dirijarea cursului de apă sau la apărarea malurilor de acțiunea apei și a curenților;
Aparari de maluri
Bioacumulare- proces de acumulare a substanțelor
Biodiversitate - reprezintă variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice
continentale și complexele ecologice;
Regim hidrologic - variațiile in curs de un an a debitului si nivelului râului.
Bonitate- Capacitate a unei ape, a unui teren etc. de a fi bine exploatate.
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
111 | P a g e
Bibliografie
1. Adresă f.n., Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba, 2017;
2. Arii naturale din Romania, editura Green Steps, Brasov, 2009;
3. Direcția Regionala De Statistica Alba (http://www.alba.insse.ro).
4. Document privind problemele importante de gospodărire a apelor în bazinele/spațiile
hidrografice din Romania, Ministerul Mediului și Schimbărilor climatice,
Administrația Națională „Apele Române”, 2013;
5. Ecologie și Protecția Calității Mediului, C. Munteanu, M. Dumitrascu, A. Iliuta, ed.
Balneara, 2011;
6. Hotărâre nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, cu
completările și modificările ulterioare;
7. Hotărâre nr. 19 /2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi
pentru modificarea unor acte normative, Ministerul Mediului, 2017;
8. Hotărâre nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi
Pădurilor, Ministerul Apelor și Pădurilor, 2017;
9. Hotărâre nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, Guvernul României, 2002;
10. Hotărâre nr. 870 /2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a
deşeurilor 2014-2020, Guvernul României, 2014;
11. Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu completările și modificările
ulterioare, Guvernul României, 2001;
12. Legea apelor nr. 107/1996 (*actualizată*), Parlamentul României, 1996;
13. Legea nr. 211 / 2011 privind regimul deşeurilor, Parlamentul României, anul 2011;
14. Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu completările și
modificările ulterioare, Ministerul Mediului, 2011;
15. Lucrare de licenţă, Depozitele de deșeuri și impactul asupra mediului în județul
Botoșani, Mandache Andreea, Universitatea din București, Facultatea de Biologie,
2010;
16. Ordinul de ministru nr 1052/2014 privind metodologia de atribuire în administrare și
custodie a ariilor naturale protejate, Ministerul Mediului, 2014;
17. Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014, pentru aprobarea normelor de igienă şi
sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, Ministerul Sănătății, 2014;
18. Planul de Management Actualizat al Bazinului Hidrografic Mureș, Ministerul
Mediului Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române”, Administrația
Bazinală de Apă Mureș, 2015;
19. Planul de menținere a calității aerului în județul Alba perioada 2017-2022, Unitatea de
Suport pentru Integrare SRL, 2017;
20. Planul județean de gestionare a deșeurilor - județul Alba, Consiliul Județean Alba,
2008;
21. Politici de mediu, A. Bebeșelea, V. Kȕrti, A. Tamaș, A. Körösi, ed. Eurostampa,
Timișoara, 2013;
Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023
112 | P a g e
22. Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Sistem
de management integrat al deșeurilor in județul Alba – Studiu de fezabilitate, Romair
Consulting SRL, 2010;
23. Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător pe anul 2016 în judeţul Alba,
Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, 2017;
24. Raport privind starea factorilor de mediu pe anul 2013 în judeţul Alba, Agenţia pentru
Protecţia Mediului Alba, 2014;
25. Raport privind starea factorilor de mediu pe anul 2014 în judeţul Alba, Agenţia pentru
Protecţia Mediului Alba, 2015;
26. Raport privind starea factorilor de mediu pe anul 2015 în judeţul Alba, Agenţia pentru
Protecţia Mediului Alba, 2016;
27. Strategia Județului Alba 2014-2020, IHS Romania SRL, 2014;
28. Strategia Națională de Conservare a Biodiversității, Ministerul Mediului, 2000;
Site web:
www.mmediu.ro/beta/domenii/gestionarea-deseurilor/legislatie-deseuri-2;
www.mmediu.ro/categorie/sol-subsol/23;
www.mmediu.ro/categorie/legislatie-nationala/67;
www.rowater.ro/Lists/Legislatie%20specifica/Allitemsg.aspx;
www.legisplus.ro/Intralegis6/index3.php;
www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2016/11/PMCA%20AB.pdf;
www.ananp.gov.ro.