Upload
truongcong
View
248
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
1
STRATEGIA
DE DEZVOLTARE DURABILA
A ORASULUI RECAS
2014-2020
Studiu realizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacității de
planificare strategică la nivelul autorităților administrației
publice locale ale orașelor din România, cod SMIS 27520”
Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul
Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
2
Manager proiect:
DORIN CIOMAG
Expert Cheie:
LORENA STOICA
Expert:
ADRIAN BALLAI
Expert Politici Publice:
BERZESCU DORU ADRIAN
Expert Managementul Proiectelor:
STIRBU ELEONORA
3
Beneficiarul proiectului:
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice
Parteneri
Asociația Orașelor din România
Asociația Secretarilor Orașelor din România
Perioada de implementare
21 de luni (26.02.2014 – 26.11.2015)
Obiectivul general al proiectului
Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale.
Scopul proiectului:
Dezvoltarea capacităţii de planificare strategică la
nivelul oraşelor din România
4
UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ
PRIMĂRIA RECAȘ
5
PARTEA I
DATE MONOGRAFICE
1.1 IZVOARE ISTORICE
Recaş
Izvoarele istorice nescrise atestă existenţa unei aşezări pe teritoriul centrului de comună, încă
din timpul romanilor. Această aşezare romană este plasată în secolele III -IV e.n. Primele ştiri scrise
apar despre Recaş în epoca feudală cu ocazia unor danii făcute de regele Ungariei unor nobili care i-
au slujit cu credinţă. Astfel la 1318 Dominik de Saar cere reînnoirea donaţiei sale pe care a primit-o
la 1311, moşia Rygachtelkue
(Recaş) semn deci că aşezarea
există de mai multă vreme. În
drumul său spre Ţara
Românească, Carol Robert de
Anjou, se opreşte la sud de
Recaş, între râuri adică, pe
actuala poziţie a satului Bazoşul
Vechi.
În 1359 este pomenit
numele de Rykas (Lukinich E. - Budapesta 1941). În listele decimale de la Roma însă Rykas (adică
Recaşul) nu este amintit, dovadă că populaţia nu era de religie catolică, ci ortodoxă, românească.
În istoria Recaşului există câteva perioade distincte:
6
o 1318 - 1552 - domeniu feudal, cetate, târg (de care aparţineau cincisprezece sate).
o 1552 - 1716 - administraţie turcească perioadă în care ştirile ne lipsesc nefiind
traduceri
o 1716 - 1778 - administraţie austriacă
o 1778 - 1921 - comitatul de Timiş, - administraţie maghiară
În 1890 Recaşul făcea parte din comitatul Timiş, districtul Recaş, era reşedinţă de comună şi
avea 3637 locuitori. Din 1921 face parte din judeţul Timiş-Torontal, plasa Recaş; din 1956 face parte
din regiunea Banat, raionul Timişoara, era reşedinţă de comună aparţinându-i şi satul Izvin. Din 1968
face parte din judeţul Timiş aparţinându-i şi satele Bazoşu Vechi, Izvin, Petrovaselo, Stanciova,
Hemeacova şi Nadăş, formulă în
care se prezintă şi în prezent.
Din anul 1784-1786 se
menţionează venirea populaţiei
germane la Recaş, din părţile
Oberhain, Regensburg, Schwaben,
Pfalz, Trier, Mainz, Darmstadt,
Wurzburg, Hessen şi Koln.
La 1735 au ajuns în Recaş
bulgarii care fugeau din calea
turcilor, dar care ulterior şi-au
continuat drumul spre Vinga, Lovrin
şi Dudeştii-Vechi. Dupa 1763 vin
colonişti români din ţinuturile Ardealului. În 1899 începe colonizarea maghiarilor tăindu-se 2500
iugăre de pădure, fiecare familie de maghiari primind 20 iugăre şi o casă de locuit. Colonizarea
7
masivă a maghiarilor a avut loc între 1905 - 1907. în Recaş au fost colonizaţi şi croaţi după anul
1744. Au format un nucleu compact în partea centrală a actualei vetre a satului, după ce s-au
strămutat de lângă Bega.
Primele familii de rromi apar între anii 1926 – 1930.
În anul 1902 a apărut primul ziar german "Temesrekaser” Zeitung cu apariţie săptămânală
care costa 10 florini.
În anul 1886 Recaşul devine reşedinţă de pretură. Judecătoria a luat fiinţă în 1872, biroul cărţii
funciare s-a creat în 1894, percepţia Recaş îşi începe activitatea în 1895, iar fabrica de cărămidă s-a
construit în 1894 cu 100 de muncitori angajaţi.
Urmând tendinţele de
emigraţie din Transilvania şi
Banat către America, de la
începutul secolului XX, în anul
1906, din Recaş au plecat un
număr de 76 persoane.
În primul război mondial
au căzut 110 recăşeni pe
câmpurile de lupta din Galiţia,
Italia, Franţa, Serbia. După terminarea
războiului, Adunarea electorală a cercului electoral Timiş Recaş din comitatul Timiş, ţinută la 25
noiembrie 1918 la Izvin alege ca delegaţi pentru Marea Adunare de la Alba- lulia pe Teodor Novac,
Costa Vuia din Izvin, pe Dr. Sever Bugariu de la Recaş. De la Bazoşu Vechi a participat o delegaţie
formată din Iosif Belut, Trăilă Belu, Păun Buha, Iosif Clipici, Iosif Jugariu, Păun Jugariu.
8
În mai 1920 armata română intră în Recaş, iar la 20 iunie 1920 funcţionarii din comună au
depus jurământ pentru Coroana României.
În anul 1914 s-a construit biserica romano-catolică, iar în 1924 a fost edificată biserica
ortodoxă română. în perioada interbelică localitatea Recaş dispunea de şcoală primară, şcoală
confesională catolică, grădiniţă, cazinou, reuniune a pompierilor, cerc de lectură, club sportiv, cerc
agricol german. În privinţa activităţilor economice, în afară de fabrica de cărămidă, existau o moară,
o fabrică de sifon, diferite societăţi
comerciale şi un oficiu poştal.
Anul 1946 marchează în
comună înfiinţarea Gospodăriei
Agricole de Stat, iar în 1952 ia fiinţă
Gospodăria Agricolă Colectivă. În
perioada socialistă Recașul a avut
statutul de comună cu 6 sate
aparținătoare.
Izvin
Primele semne de populare a localiăţii constau în descoperirea unui mormânt în care au fost
găsite obiecte de bronz şi cercei cu pietre rotunde de granit din epoca bronzului. Primele informații
cunoscute privind existența acestei localități se leagă de atestarea bisericii, și anume în consemnarea
de zeciuială a protopopiatului catolic Timișoara, unde apare sub denumirea de Evsen, și în care se
arată că preotul Nicolae din Evsen a plătit în anul 1333 suma de 27 banali.
Parohia atestată sub formele Evsen, Ewzin a făcut parte din arhidiaconatul de Timiș, decanatul
de Timiș și Bârzava, doar în anul 1355 fiind consemnată între parohiile din arhidiaconatul de Sebeș.
După o scrisoare din 1361, aceasta a fost proprietatea familiei Posafi Balasz.
9
În 1359 comuna Recaș este colonizată cu nobili români cu numele de Stan, Neagu, Vlaicu,
Nicola și Vlad, care în 1361 stau în proces cu marele proprietar din Izvin, Posafi Balazs pentru
oarecare pământuri, pe care ar fi vrut să le ocupe.
În anul 1552 Banatul cade sub stăpânire otomană.
Populația Izvinului nu se pleacă turcilor; invaziile
otomane subjugă populația, distrug bunuri materiale și
ocupă teritorii, înrobind populația. Primarul Izvinului se
refugiază în Cetatea Timișoarei (cu banii comunei),
împreună cu primarul Bazoșului, îndemnând la aceeași
faptă și pe primarul Girocului.
Sub oranduirea habsburgică, Harta lui Mercy o
numeşte Iesvin, iar harta oficială din 1761 o arată
nelocuită. La 1783 este din nou populată cu români. Sub
Împărăteasa Maria-Terezia (1770), ulația Izvinului se
ocupa și cu vieritul (vinificaţia). Dealurile din partea
nordica a satului sunt plantate cu viţa de vie; culesul se făcea numai prin ordin suprem, în ziua de
Sfântul Mihail, care corespunde cu ziua Cuvioasei Paraschiva.
La 13 nov. 1923, această comună fruntaşă este vizitată de Regele Ferdinand I.
În perioada interbelică (1935) localitatea avea 1459 locuitori (români ortodocşi şi greco-
catolici) şi dispunea de un fond de locuit de 407 case, de o biserică unită (construită în 1832), o
biserică ortodoxă (construită în 1878), o şcoală primară, o grădiniţă, casă naţională,oficiu poştal şi un
monument al eroilor.
Tot atunci exista în Izvin o fanfară şi un cor mixt.
10
Bazoş
Prima atestare documentară a localității datează din 1723, atunci când apare menționată pe
harta Contelui Mercy cu numele de Bazos. Nu s-au descoperit mărturii documentare dinainte de
1700, cu toate că în perimetrul satului a fost descoperită o așezare daco-romană. Harta oficială
întocmită în 1761 arată localitatea nelocuită, ea existând doar ca prediu (localitate părăsită). Peste
puțin timp apare din nou locuită, cu români. În 1783 apare cu numele de Bassosch. A fost pentru mult
timp proprietate a erariului. De la erariu trece în 1867 în proprietatea fraților Ambrozy. A fost tot
timpul o localitate românească. De-a lungul secolului XIX, administrația maghiară a stabilit aici circa
30 de familii de maghiari. Localnicii se ocupau în principal cu creșterea vitelor, ovinelor, cultura
plantelor, cu albinăritul și cu meșteșugul roților pentru carele cu boi.
Între 1909 și 1914 Ludovic Ambrozy a amenajat și a populat pădurea aparținând moșiei
familiei cu zeci de specii botanice provenind de pe continentul nord-american, în special de la
arboretumul Universității Harvard. Astfel a luat ființă Parcul Dendrologic Bazoș care aparţine de
localitatea Bazoșu Nou.
În 1926, pe hotarul de vest al satului, pe moșia care aparținuse lui Ludovic Ambrozy, au fost
aduse circa 46 de familii de ardeleni din jurul Sibiului și s-a înființat o nouă localitate cu numele de
Bazoșu Nou, localitate ce aparține de comuna Bucovăț.
În perioada interbelică satul avea cca 1600 locuitori români ortodocşi şi 400 case. Localitatea
dispunea de o biserică ortodoxă română (construită în 1901), de o şcoală, o casă culturală, şi de un
monument al eroilor.
11
Herneacova
Primele semne de populare a localiăţii constau în
descoperirea la nordul localităţii a unei aşezări
fortificate din periada Hallstatt. Este atestată
istoric în prima jumătate a sec al XlV-lea (1349)
sub numele de Aranyasa. În timpul lui Iancu de
Hunedoara a fost locuită de români şi sârbi, care l-
au schimbat numele în Haranag. În 1477 apare
consemnată cu numele Hernyakoviczi. Pe harta contelui Mercy
în 1723 se numea Arankoszelo iar în cea din 1761 se numea Hernyakovo.
În prima jumătate a sec al XlX-lea familia Bydeskuthy a cumpărat localitatea de la erariu
(fisc) şi a colonizat unguri şi slovaci romano-catolici din Hanusfalva. În 1948 devine proprietate a
familiei Ambrozy.
În perioada interbelică localitatea dispunea de de o biserică ortodoxă română (construită în
1872), o biserică romano-catolică (construită în 1825), şcoală primară, moară, fabrică de spirt, poştă
şi post de jandarmi.
Petrovaselo
În documentul primei atestări (1359) apare cu numele maghiarizat Horvathpeturfalva
(horvath=croat, falva=localitate) deci „aşezarea lui Petru Croatul”.
În alte diplome medievale apare cu numele Petrova-Sella. La 1477 era proprietatea lui Nicolae
şi Iacob Banffi. Indiciile lăsate de Luigi Marsigli in „Danubius Pannonico-Mysicus” arată că
localitatea a fost locuită şi în perioada ocupaţiei turceşti a Banatului. Harta contelui Mercy o numeşte
Petrova-Sello. în această perioadă a fost locuită de români.
12
Locuitorii sârbi sunt colonizaţi aici din Muntenegru, prin anii 1760-1770.
În perioada interbelică localitatea
avea cca. 690 locuitori, în majoritate sârbi
ortodocşi. Fondul de locuit era compus din
102 case şi localitatea dispunea de o
biserică (datând din 1901), o şcoală
confesională sârbă, un oficiu poştal şi un
post de jandarmi. Astăzi satul continuă să
fie majoritar sârbesc, deşi proporţia
românilor a crescut în ultimele decenii ale
secolului trecut.
Stanciova
Pe teritoriul satului, în punctul „Grădişte”, a fost descoperită o aşezare din mileniul VI î.Hr
(paleolitic). Situl arheologic face parte din patrimoniul istoric naţional. Este atestată documentar din
1456, când era proprietatea lui Iancu de Hunedoara. Tradiţia orală păstrează legenda înfiinţării satului
de către doi păcurari muntenegreni care au creat în jurul colibelor lor satele Stanciova şi Godenova
(cartier al Stanciovei disparut în prezent) La 1462 trece în proprietatea lui Matei Pan purtând numele
Stanschevo.
La conscripţia generală din 1717 apare cu numele de Stanscheva, cu 12 case. Între anii 1718-
1722 se aşează o populaţie slavă din Muntenegru. Pe harta din 1761 apare ca sat aparţinător
districtului Lugoj. Sârbii au avut o biserică de lemn, atestată la 1796. Ea a fost dărâmată şi reclădită
din cărămidă, între 1890-1894. În 1852-1853 au fost aduşi colonişti slovaci din regiunea Trencsen.
Slovacii nu s-au stabilizat şi cu timpul s-au răsfirat în alte sate slovăceşti precum Brestovăţ, Butin sau
Nădlac. Între anii 1905-1907 se aşează colonişti unguri, circa 150 de familii. În consecinţă s-a
construit în 1910 şi o biserică catolică. În 1925 au sosit circa 200 de români transilvăneni. Românii
13
şi-au construit biserica în 1929. În perioada
interbelică a cunoscut o dezvoltare puternică,
populaţia ajungând la aproape 2.000 de
locuitori. Numele ei a fost pentru o perioadă
unul puternic românizat – la 1924 se numea
Stăneşti.
În 1935 satul are 1968 locuitori şi
434 case. în acceaşi perioadă dispune de 3
biserici - biserica ortodoxă română (1929),
biserica sârbă (1899), biserica romano-catolică (1910), de o şcoală primară, o şcoală confesională
sârbă, o bibliotecă publică, un oficiu poştal şi o moară.
Nadăş
Nadășul are o vechime de cel puțin 750 de ani. El a fost pentru prima dată menționat
documentar în documente maghiare din secolul XIII, mai precis în diplome de proprietate din anii
1247 și 1256. Atunci se numea Nadasd și aparținea de Cenad.
În anul 1379 Capitulul (adunarea călugărilor catolici) de Arad oferă acest sat lui Ioan, fiul lui
Nicolae de Nadasd. În anul 1471 existau 3 sate toate cu
numele de Nadasd situate în apropierea actualei vetre a
satului. În diverse documente istorice ce datează din anii
1479 si 1483 localitatea este amintită ca aparținând de
Castelul de Sarad situat între Pișchia şi Giarmata. În timpul
în care Banatul s-a aflat sub stăpânirea turcă nu avem
informații referitoare la existența satului.
După cucerirea Banatului de către austrieci,
Nadășul apare din nou locuit. Conform conscripției
14
administrației habsburgice din 1717, avea 17 case și era locuit. Pe harta contelui Mercy din 1723-
1725, apare cu numele Buboki-Natasch. Harta militară de la 1761 arată satul Dubski Nadosch,
aparținand de Plasa Barași din districtului Lipova.
În anul 1776, pe harta întocmită de Griselini o întâlnim cu numele de Duboxinados. Prima
atestare a școlii din Nadăș este în anul 1776 ceea ce dovedește că localitatea avea la acea dată o
dezvoltare remarcabilă. Până în 1804 în sat locuiau numai români și șârbi, dar din anul acela în
localitate sunt aduși coloniști maghiari din zona Szeghedului. În anii următori aceștia au construit o
capelă catolică.
În anul 1828 Nagy confirmă existența satului Mely-Nádas, iar documentele istorice
mărturisesc că în acest an este ridicată prima biserică ortodoxă ce a fost construită din lemn. E posibil
însă ca aceasta să fi fost ridicată mai devreme dovadă fiind matricolele de consemnare a botezurilor,
cununiilor şi înmormântărilor care încep cu anul 1779.
În 1851 istoricul Fenyes Elek prin cartea sa Geographiai Szatara spune că în Melinádas
locuiau români, șârbi, și maghiari și era proprietatea familiei Tormasy. În 1890 făcea parte din
comitatul Timiș, Districtul Recaș şi era centru de comună. În 1921 Nadășul a făcut parte din Județul
Timiș-Torontal, Plasa Recaș și aparținea de comuna Herneacova. În perioada interbelică comuna are
cca 660 locuitori, români şi maghiari. În acceaşi perioadă localitatea are 154 de case, o biserică
ortodoxă română (construită în 1901), biserica catolică, o casă naţională, o şcoală primară, un
monument al eroilor.
În anul 1956 face parte din regiunea Timișoara, Raionul Timișoara și aparținea de comuna
Recaș. În 1966 face parte din regiunea Banat, Raionul Timișoara, aparținând tot de comuna
Herneacova. În anul 1971 populaţia înregistrată era de 218 locuitori, în 1977 trăiau 42 locuitori, iar în
1984 satul era locuit de 31 persoane. Din 1972 face parte din Județul Timiș și aparține de comuna
Recaș, situație în care se află și în prezent.
15
1.2 RECAŞUL DE-A LUNGUL ANILOR
- 1528 – conform unei hărţi Recaşul era un punct special fortificat, avea turn de pază, bastioane
puternice, trei castele fortificate;
- 1551- fortificaţia a fost ocupată de turci;
- 1740 - se înfiinţează Administraţia Locală, Birou de Judecător, de Avocatură, Oficiu de
Pensii;
- 1788 – se înfiinţează Oficiul Poştal
- 1791 – se înfiinţează Staţia de Poştă
- 1791 – Recaşul este Raion şi aparţine de judeţul Lipova;
- 1805 - se aprobă organizarea de piaţa agricolă săptămânală;
- 1805 - se construieşte şoseaua Szeged - Sibiu care trece prin Recaş, recăşenii au adus cu
căruţele pietriş din Mureş, pentru a construi partea noastră de şosea.
- 1835 - apare la Recaş prima farmacie
- 1837 – se realizează ecluza de la Coştei, recăşenii participa cu care cu boi si forţă de muncă
manuală
- 1848 - trei recăşeni sunt aleşi deputaţi în comitatul de Timisoara;
- 1848 - avem un deputat în Parlamentul imperial de la Viena;
- 1853 – apare primul medic în sat; s-a fondat Asociaţia Mesteşugarilor;
- 1854 – se puteau trimite şi primi telegrame;
- 1866 – Alexandru Ioan Cuza - în drumul său spre exil poposeşte în comuna noastră,
recăşenii îi pregătesc o mare primire
- 1872 – Recaşul devine comună; se înfiinţează Judecătoria de Ocol;
- 1877 - se construieşte gara;
16
- 1880 – se înfiinţează formaţia voluntară de pompieri (împaratul Franz Iosef ofera formaţiei
noastre 100 de guldeni pentru achiziţia de recuzită);
- 1884 – se înfiinţează Asociaţia de Economisire şi Creditare (2 bănci);
- 1894 – se înfiinţează Cancelaria de Carte Funciare, Birou Notarial;
- 1895 – se înfiinţează Administraţia Financiară;
- 1896 – se înfiinţează Şcoala de Ucenici şi Meserii;
- 1902 – apare primul ziar;
- 1904 – se constituie Asociaţia de gimnastică;
- 1910-1912- Asociaţia Sportivă Recaş;
- 1923 – regele Ferdinand vizitează Izvinul, Biserica Ortodoxă, se întâlneşte cu corul bisericii,
se întreţine cu sătenii;
- 1936 - se construieşte primul stadion din Recaş;
- 1942-1952- sediu de plasă de care aparţineau 18 comune;
- după anii 1900 se constituie: Asociaţia Ţăranilor, Asociaţia de Susţinere, Asociaţia Tinerilor,
Societarea Civilă de Lectură, Asociaţia de Instruire Autodidactă, Asociaţia de Înmormântare,
Fondul de Invaliditate şi de Pensie pentru Muncitori, Asociaţia de Apărare, Asociaţia
Sportivă.
- Primul stadion din Recaş a fost construit de dr Iosif Stitzl, cel care a consimţit în timpul vieţii
la sacrificii sufleteşti şi materiale pentru a face din localitatea noastră un puternic centru
atletic.
- 1997 – Regele Mihai şi Regina Ana poposesc la Recaş. A fost primit de Administraţia Locală
şi de cetăţeni.
17
1.3 PERSONALITĂŢI REMARCANTE
Ion Cojar
În cea mai frumoasă constelaţie a cerurilor de
iarnă, (9.01.1931) la Recaş, a văzut lumina zilei, cel
căruia destinul i-a hărăzit un drum deosebit în viaţă şi
i-a purtat paşii departe de locurile natale. A fost actor,
regizor, director la Teatru Mic din Bucureşti (1969-
1972), director general al Teatrului Naţional I L
Caragiale Bucureşti (1997-2001), profesor universitar
la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. În 1999
a fost numit cetăţean de onoare al comunei Recaş, iar
în 2001 este decorat cu ordinul „Steaua României în
grad de ofiţer”. În 2005 primeşte o diplomă de
excelenţă a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi
Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti pentru
50 de ani de activitate pedagogică, tot în acelaşi an i
se acordă titlul de Doctor Honoris Causa de către
Universitatea de Artă Teatrala din Târgu- Mureş.
Chiar şi numai întâlnirile în gând cu domnia sa, sunt
pentru noi, recăşenii, o veşnică sărbătoare a spiritului, pe care
întotdeauna o salutăm, o preţuim şi ne străduim să o prelungim,
de-a lungul fiecărei generaţii.
18
Elek Schwartz
Născut la Recaş în 1908. A bătut mingea la Recaş, a jucat la Clubul Atletic Timişoara, la
Kadima, Formaţia Evreilor din Timişoara. A cunoscut consacrarea la marea echipă a Ripensiei
Timişoara. În 1932, pleacă intr-un turneu cu Ripensia la Paris, nu s-a mai întors niciodată în
România. Se stabileşte în Franţa, unde îşi începe fabuloasa carieră de antrenor. În 1957, Elek, preia
Naţionala Olandei timp de 7 sezoane. Din Olanda a plecat la celebra echipă Benfica Lisabona, pe
care în 1965 a condus-o în finala Cupei Campionilor Europeni. Este primul antrenor român care a
disputat o finală a Cupei Campionilor Europeni şi primul antrenor cărui i s-a spus mister. A murit în
anul 2000.
Ioca Cosic s-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş. A lucrat în administraţia de stat,
îndeplinind funcţia de notar comunal, a fost dascăl şi inspector şcolar. În contextul muncii culturale, a
reînviat activitatea societăţii corale şi de lectură a croaţilor. A colaborat la periodice literare din ţară şi
străinătate. A publicat zeci de colinde locale.
Emilia Lungu
A trăit la Recaş, este prima învăţătoare româncă din Banat, a înfiinţat în anul 1874 prima
şcoală de fete în limba română din Banat. Este prima romancieră din literatura română, şi prima
ziaristă profesionistă din Banat şi Ardeal. Este înmormântată la cimitirul din Calea Buziaşului din
Timişoara. Pentru că nu a reuşit să obţină concesiuni pentru înfiinţarea şcolii de fete la Timişoara,
Emilia Lungu a apelat la doctorul Pavel Vasici-Ungureanu şi la episcopul Meţianu din Arad şi, cu
ajutorul acestora, a reuşit să înfiinţeze şcoala de fete într-un sat din apropierea Timişoarei, la Izvin, în
1874. Cu toate că nu absolvise cursurile de profil, datorită pregătirii ei superioare, ea a fost numită
învăţătoare în noua şcoală, devenind astfel prima învăţătoare româncă din Banat. Timp de doi ani a
predat la Izvin, timp în care a urmat şi cursurile Institutului pedagogic din Arad, iar după 4 ani a
primit titlul de învăţătoare.
19
Francisc Nemes A fost cel mai mare sportiv al
clubului atletic din Recaş, obţinând de mai multe ori titlul de
campion al României la 400m plat; a fost vicecampion
balcanic la 400 m plat; a făcut parte din Lotul Olimpic al
României şi a participat la Jocurile Olimpice de la Berlin din
1936. A alergat în seriile probei de 400 m plat. În cariera sa
sportivă a avut marea onoare de a fi premiat de Majestăţile
lor regale Carol al II-lea şi Elena.
Ilonca Neimann
Neobosit om de cultură, animatoare a mişcării culturale maghiare. A înfiinţat Clubul Femeilor
Maghiare, a pregătit echipe de teatru în limba maghiară. Organiza întâlniri între generaţii.
Iosif Stitzl
S-a născut şi a trecut la cele veşnice la Recaş. A fost doctor. A consimţit atât cât a trăit la
sacrificii sufleteşti şi materiale pentru a face din Recaş un puternic centru atletic. A fost preşedintele
de onoare al formaţiei de pompieri şi al Clubului Atletic din Recaş. A pregătit echipe de atletism
handbal şi fotbal. În 1936, a construit primul stadion din Recaş.
Martha Bugariu Kessler
Marea artistă a Recaşului şi a României, prim solistă a Operei din Bucureşti, mezzo-soprană
în cvartetul vocal al Filarmonicii din Bucuresti timp de 30 de ani. A cântat în toată Europa. În Statele
Unite şi pe alte continente. S-a născut la Recaş în anul 1930 şi a trecut la cele veşnice în Bucureşti în
anul 2000.
Tass Antal (1876 -1937) – astronom, conducătorul observatorului din Budapesta, director al
Institutului de Cercetări Astrofizice din Ungaria.
20
Mihailich Gyozo – (1887- 1966) – cel care a proiectat podul Decebal din Timisoara in 1909.
a fost distins cu diplomă de onoare la expoziţia internaţională de la Paris din 1910. A fost o mare
personalitate în domeniul construcţiilor, profesor la Universitatea din Budapesta, a proiectat poduri în
Budapesta şi în Europa.
Ovidiu Giulvezan – (n. 1940) s-a născut la Herneacova şi este Univ. Conf. Dr., compozitor,
muzicolog şi publicist.
Oberten Janos – prozator, se naşte la Herneacova în 1944.
Sava Petrovici (1794 - 1857) – pictor român, cel care a pictat iconostasul Bisericii Sârbeşti
din cartierul Mehala Timişoara.
Teodor Novac, Costa Vuia din Izvin şi doctor Sever Bugariu din Recaş au fost delegaţi la
Unirea de la Alba Iulia din 1918.
Suntem mândri că la Recaş s-au născut şi au trăit 2 foşti primari ai Municipiului Timişoara:
Iosif Gemmel, Iohann Preyer.
- Johann Nepomuk Preyer născut la Lugoj, a copilărit
şi a trăit la Recaş şi a ajuns primar al oraşului
Timişoara (1844 - 1858). A scris prima monografie a
oraşului Timişoara.
- Jozsef Gemmel – recăşean, a fost primar al Timişoarei
între anii 1914 - 1919
21
1.4. DATE GENERALE
Amplasare
Recaşul este unul dintre
cele mai noi oraşe pe harta
României, dobândind acest statut
în aprilie 2004. Acesta se află în
partea de vest a ţării, în judeţul
Timiş la o distanţă de 25 km de
Timişoara şi 35 km de Lugoj.
Căile de acces spre oraşul nostru
sunt: şoseaua europeană E 70
(care trece prin centrul localităţii),
aeroportul Timişoara la 18 km de
oraşul nostru şi calea ferată care
trece în sudul localităţii.
Localitatea Recaş şi-a menţinut rolul polarizator în zonă, creându-se premizele transormării ei
în oraş, astfel ca din anul 2004 Recaşul dobândeşte statutul de oraş. În prezent, Oraşul Recaş are o
suprafaţă administrativă de 22988,21 ha şi 7 localităţi componente: Izvin, Bazoş, Herneacova,
Petrovaselo, Stanciova şi Nadăş din care una este depopulată (Nadăş).
UAT Recaş este situat în partea central-nordică a judeţului şi se învecinează cu teritoriile
administrative ale comunelor:
- nord - Bogda
- sud - Chevereşu Mare, Racoviţa
- est - Topolovăţu Mare, Brestovăţ
22
- vest- Remetea Mare, Pişchia
Poziţia geografică a localităţlor este caracterizată prin următoarele coordonate:
- Herneacova: 45°51'28.86"N, 21°30'57.32"E
- Recaş: 45°47'55.60"N, 21°30'10.46"E
- Izvin: 45°47'57.81"N, 21°27'41.16"E
- Bazoş: 45°44'13.04"N, 21°29'45.98"E
- Petrovaselo: 45°48'56.00"N, 21°34'53.99"E
- Stanciova: 45°51'57.62"N, 21°34'14.31"E
- Nadăş: 45°54'10.53"N, 21°32'34.83"E
Date administrative
În prezent, UAT Recaş are o suprafaţă administrativă de 22988,21 ha şi 6 sate aparţinătoare:
Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova şi Nadăş, având totodată peste 9000 de locuitori.
Limbi vorbite în zonă sunt maghiara, sârba, croata, germana, engleza, franceza. Printre punctele
noastre tari se numără multiculturalitatea, condiţiile locale favorabile dezvoltării economice precum
şi localizarea privilegiată în zona de vest a ţării.
În plus administraţia locală este deosebit de interesată de dezvoltarea zonei şi oferă
investitorilor interesaţi diferite facilităţi cum ar fi concesionarea de terenuri, sprijin pentru obţinerea
operativă a documentelor administrative. De asemenea suntem deosebit de deschişi ideii de
parteneriate cu actori locali, (euro)regionali, naţionali sau internaţionali, în vederea realizării de
proiecte care să conducă la modernizare şi dezvoltare durabilă a comunităţilor locale.
Ne mândrim cu multietnicitatea noastră, cu viile Recaş care sunt foarte cunoscute, cu oamenii
locului care sunt harnici şi serioşi, cu tot ceea ce ne înconjoară: instituţii şi oameni de valoare, cu
mulţi tineri care au învăţat aici şi s-au realizat în ţară sau peste hotare.
23
De-a lungul istoriei, localităţile din prezenta unitate administrativ teritorială (UAT) Recaş au
cunoscut perioade de înflorire, stagnare sau declin în funcţie de conjunctura politică a respectivelor
vremuri. În timp ce localitatea Recaş a avut un parcurs ascendent liniar, devenind un centru
polarizator al zonei, celelalte localităţi au cunoscut o dezvoltare mai zbuciumată, adesea presarată cu
perioade de depopulare totală (sub ocupaţie turcească sau în perioada comunistă). Asemănător cu
evoluţia localităţii Nadăş care a fost depopulată complet după anii 1980 dar care în prezent trezeşte
interes pentru revitalizare, în zonă au mai existat localităţi care au dispărut de-a lungul timpului
precum: Andrica, Bichigiu Nou, Godenova, Laz, Lighet, Odaia, Câmpu Lat, Golgovăţ.
Localităţile comunei au cunoscut în perioada regimului comunist un declin sub aspect social,
cultural şi spiritual.
Populaţia din Recaş a crescut atât prin sporul natural, cât şi prin atragerea forţei de muncă din
alte regiuni mai sărace ale ţării, în activităţile agricole sau industriale (fabrica de cărămizi). În
celelalte localităţi ale comunei însă, populaţia a scăzut faţă de perioada interbelică, cu o scădere
spectaculoasă în Herneacova, unde s-a înjumătăţit, în Bazoş şi Stanciova, în timp ce satul Nadăş a
fost depopulat. Modificări esenţiale au avut loc şi în privinţa structurii pe naţionalităţi a populaţiei,
odată cu emigrarea majorităţii populaţiei germane înainte de 1989 şi imediat după 1990 şi venirea
după 1994-1995 a localnicilor ţigani.
Din punct de vedere al evoluţiei spaţiale a localităţilor, epoca regimului comunist şi-a pus
amprenta în sensul restrângerii intravilanelor satelor comunei. Această perioadă a marcat şi starea
fondului construit privat, care, în lipsa lucrărilor de reparaţii, renovări şi consolidări se află în mare
parte în stare mediocră sau rea. Deşi în perioada comunisă a crescut într-o anumită măsura nivelul de
trai prin introducerea canalizării în Recaş, a reţelei de distribuire a apei potabile în Recaş, şi alte sate
aparţinătoare, a dezvoltării reţelei de energie electrică şi gaze naturale, multe dintre aceste facilităţi au
fost pierdute odată cu degringoladă ce a urmat evenimentelor din 1989. După evenimentele din 1989,
viaţa economico-socială a comunei a cunoscut o profundă transformare şi restructurare ca urmare a
24
modificărilor legislative, a procesului de privatizare, a schimbărilor în structura populaţiei pe
naţionalităţi, a forţei de muncă, etc.
Clima
UAT Recaş, prin aşezarea sa geografică se încadrează (potrivit tratatului de geografie a
României din anul 1983) în sectorul de climă temperat continentală, cu o uşoară influenţă sud-
mediteraniană, cu ierni în general blânde, primăveri scurte, veri călduroase, toamne lungi şi treceri
bruşte de la iarnă la vară.
Relief şi resurse locale
UTR Recaş se caracterizează printr-un teren de coline (foarte însorite, favorabile agriculturii),
ce fac trecerea de la dealurile din partea nordică la câmpia aşezată în sud.
În partea nordică a comunei relieful este format în proporţie de 45% din dealurile Lipovei,
care fac racordul dintre piemontul Banatului şi Câmpia de vest. Această zonă (Stanciova,
Herneacova, Nadăş) are un aspect piemontan, ce se caracterizează prin înclinare generală de la nord-
nord-est spre sud sud-vest cu o altitudine cuprinsă între 280-178m.
Sub acţiunea proceselor de eroziune areală şi liniară în cadrul platformei ferestruită de şiroaie,
revene, torenţi şi pâraie, s-au realizat o serie de elemente ale formelor de relief, care se grupează
astfel:
- culmile în general prelungi, ondulate, cu lăţimi de până la 400-500 m, sunt uşor înclinate
spre periferie, racordându-se în 2-3 nivele cu câmpia înaltă.
- versanţii, cu o înclinare a pantelor ce variază de la 3-8% la 25% şi frecvent peste 25%.
Versanţii nordici sunt mai abrupţi, în timp ce aceia cu expoziţie sudică au pante mai domoale.
25
Formele de versanţi sunt: de alunecare, versanţi drepţi, rectilinii, concavi, sau convecşi precum şi cei
în amfiteatru de alunecare.
Profilul în trepte de alunecare este rezultatul unor alunecări de teren astăzi relativ stabilizate
local, cu zone de reactivare. în cadrul amfiteatrelor de alunecare se întâlnesc alunecări active mixte .
Alunecările active întâlnite pe terenuri sunt alunecări în brazde ori în valuri şi afectează suprafeţe
reduse, propagându-se pe adâncimi mici.
- văile intracolinare, au lărgimi cuprinse între cîteva zeci de metri şi 180-450m. Sensul lor de
curgere este în general de la NE spre S sau SV. Se întâlnesc luncile pâraielor Băcin, Barcaş şi
Gherteamoş.
Recaşul se află între câmpie şi deal. De aceea, noi considerăm fiecare element care ne
înconjoară ca fiind o resursă care poate fi exploatată. Dintre resursele locale sunt prezente: Bega şi
Timişul care curg la sud de Recaş respectiv Bazoş (un sat aparţinător), pădurile de la Bazoş, Nadăş,
Herneacova, solurile propice pentru culturi de legume ş viţă de vie, viile Recaşului care sunt
exploatate de Cramele Recaş, dar şi de proprietarii particulari.
Cultura
Viaţa culturală este reprezentată de diverse instituţii: Casa de Cultură (sală de spectacole cu o
capacitate de 400 locuri, spaţiu expoziţional, sală de conferinţe), Biblioteca oraşenească (oferă
cititorilor săi aproximativ 15.000 volume în limbile română, germană, maghiară, sârbă, franceză şi
engleză), Muzeu de istorie (secţii: Istorie, Etnografie, Artă şi Sport). Dintre formaţiile culturale active
amintim: Corul Bisericii Catolice, Corul Bisericii Ortodoxe, ansambluri sârbeşti de dansuri “Mihailo
Andreevici” din Petrovaselo, “Sveti George” din Stanciova, “Creanga de Aur” din Herneacova,
“Recăşeana” din Recaş, Fanfara germană „Rekaser Blasmusik”. Anual se organizează numeroase
evenimente culturale legate de tradiţia viticolă, serbări religioase şi ale diferitelor grupuri etnice.
26
Economia şi atracţii turistice
Principale ramuri economice: agricultura (viticultura în principal, cultură mare şi creşterea
animalelor), industria uşoară şi serviciile. Cei care trec prin oraşul nostru au mai multe opţiuni: pot să
se oprească la principala atracţie Cramele Recaş aflat pe traseul drumului vinului, care dispune de
magazine de prezentare, o sală de degustare aflată la 9 m sub pământ, sală de vinotecă şi sala
barrique. Iubitorii de animale pot admira caii de la Herghelia Izvin, iar pasionaţii de sport pot juca
golf la Clubul Tite. Momentele de odihnă pot fi petrecute la hotelul din Izvin, un sat aparţinător.
Pentru pasionaţii de istorie, avem Muzeul de Istorie unde pot vizita încăperi care reflectă identitatea şi
istoria localităţii.
27
PARTEA II
ANALIZA SWOT
U.A.T. RECAS
........................................
Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice
pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune
de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifica Puncte Tari, Puncte Slabe,
Oportunitati si Amenintari.
Puncte Tari
Puncte Slabe
Oportunitati
Amenintari
Asezarea geografica si cadrul natural
Populatia si resursele umane
Infrastructura
Economie
Turism
Educatie si Invatamant
Cultura ,Mass media si Sport
Sanatate si Asistenta sociala
Mediul inconjurator
Administratie si locuinte
28
Asezarea geografica si cadrul natural
Puncte Tari
Localizarea in apropierea granitelor cu Iugoslavia si Ungaria, in zona
de contact cu UE, la o distanta sub 700 km de 13 capitale europene;
Accesibilitate: situare pe drumul european E70, magistrala principala
de cale ferata (Timisoara-Bucuresti), 20 km fata de aeroportul
international Timisoara
Teritoriul orasului este traversat la sud de raul Timis si de canalul
Bega.
Conditii geografice (climatice , hidro-geologice, pedologice) foarte
favorabile
Prezenta in apropiere a unor poli de atractie urbana: Timisoara,
Lugoj, cu impact pozitiv asupra schimburilor comunitatii locale cu
exteriorul (marfuri, educatie, locuri de munca, etc.)
Retea hidrografica bogata in zona
Zona vini-viticola Recas cu soiuri recunoscute
Nod feroviar important pe ruta Timisoara-Bucuresti
Autostrada Timișoara-Lugoj-Nădlac-București traversează UAT
Recas
Teren agricol fertil
Potenţialul economic al localităţilor;(industrie, agricultura, comert si
turism).
Puncte Slabe slabe resurse de subsol;
alternanta de ani secetosi si umezi;
Oportunitati Programe ale autoritatilor judetene si centrale destinate dezvoltarii
zonei
Deschiderea institutiilor publice din zona la relatii de parteneriat;
Retrocedarea terenurilor agricole si forestiere catre fostii proprietari,
proces care a relansat piata funciara in zona
Incadrarea ariei geografice a orasului in aria de eligibilitate a
programului de finantare prin fonduri structurale al Uniunii
Europene;
Dezvoltarea agriculturii și desfacerea produselor în locuri special
amenajate (piață agroalimentara, targuri, puncte de vânzare special
29
amenajate);
Dezvoltarea viticulturii cu extindere spre micii producători și
desfacerea produselor viticole în locuri special amenajate;
Amenintari Extinderea fenomenului de baltire a solului cu posibile consecinte
grave pe termen lung.
Resursa umană și lipsa specialiștilor în implementarea proiectelor pe
termen mediu și lung;
Lipsa investitorilor în zonă ;
Cadrul legislativ în continua modificare ;
Cofinanțarea și sustenabilitatea proiectelor
Populatia si resursele umane
Puncte Tari grad ridicat de toleranta, nivel redus de conflicte sociale intre cetateni;
nivel ridicat de instruire, peste media pe tara;
ponderea majora a populatiei din grupa de varsta adulta (20-60 ani)
peste 50% din totalul populatiei;
Numar relativ redus al inadaptatilor sociale;
Rata infractionalitatii extrem de scazuta;
Rata șomajului în scădere;
Existenta unor specialisti in domenii relativ variate de activitate;
Ospitalitatea proverbiala a locuitorilor;
Apropierea de polii urbani, Timisoara, Lugoj, cu rol important in
satisfacerea nevoilor de asistenta medicala si sociala, educatie,
cultura;
Puncte Slabe - Bilant demografic general negativ;
- Reproducere demografica simpla– atitudine denatalista;
- Plati compensatorii pentru disponibilizati, ceea ce produce lene
sociala;
- Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si vârstnice la
schimbarile si provocarile lumii actuale, in general, si la fenomenul
mobilitatii
- Migratia populatiei calificate in tarile membre UE pentru obtinerea
unui castig salarial mai bun
Oportunitati Implicarea autoritatilor locale in problemele comunitatii,
Deschidere la realizarea de parteneriate;
30
Existenta unor exemple de succes ale unor localnici cu initiativa ;
Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guvernamentale,
pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri;
Atragerea investitorilor romani si straini in zona avand ca rezultat
crearea de noi locuri de munca
Existenta unor spatii si cladiri, in conservare, posibil a fi utilizate de
catre intreprinzatori pentru demararea unor afaceri locale
Programe de formare si instruire in domeniul:
- managementul productiei si valorificarii in domeniul agricol
- managementul turistic
- managementul cultural, prestari servicii, utilizarea tehnologiei
informationale, industrie alimentara, asigurarea calitatii
Proiect de investitii private in crearea unui Centru de instruire in
servicii turistice si ospitaliere prin stabilirea locatiei si conditiilor in
cadrul P.U.G.
Amenintari Scaderea gradului de instruire scolara a populatiei tinere;
Scaderea numarului persoanelor calificate, prin iesirea acestora din
viata activa;
Infrastructura
Puncte Tari Orasul este situate pe drumul European E 70, reabilitat
Proiecte de modernizare a drumurilor din interiorul localitatilor si dintre
localitati (DC 75 Recas – Petrovaselo, DC 66 Herneacova – Recas), in
lungime de 40 km in parteneriat cu Consiliul Judetean, în curs de
finalizare
Nod feroviar important pe ruta Timisoara-Bucuresti
Dezvoltarea unei infrastructuri IT si de comunicatie in oras care sa ofere
posibilitatea conectarii tuturor institutiilor si cetatenilor la servicii
precum: telefon, TV, internet, pâna in anul 2009.
Sisteme de distributie a energiei electrice pe intreg teritoriul orasului
Retea de gaz metan in Recas si Izvin
Majoritatea locuitorilor din mediul urban sunt conectati la reteaua de
telefonie fixa
Infrastructura corespunzatoare pentru exploatarea resurselor de apa
subterana (rezerva mare de apa potabila de foarte buna calitate)
31
Transportul in comun este asigurat de un autobuz care transporta si elevii
care fac naveta zilnic
Autostrada Timișoara-Lugoj-Nădlac-București traversează UAT Recas
Puncte Slabe Parțial starea tehnica necorespunzatoare a retelei rutiere (drumuri
judetene si orasenesti, in interiorul satelor apartinatoare)
Lipsa unei centuri ocolitoare ale localitatilor, pentru traficul greu si de
tranzit
Conditii de trafic nesigure pe E70 datorita lipsei traseelor alternative
pentru vehicule cu tractiune animala si agricole
Strazi nemodernizate in satele apartinatoare
Oportunitati Programe guvernamentale pentru incurajarea initiativelor locale in
domeniul agricol
Extindere proiecte de modernizare a drumurilor din interiorul localitatilor
si dintre localitati
Amenajarea si dotarea tehnica pentru intersectii
Modernizare retele Electronice Locale (RECL), primarie, școli
gimnaziale, biclioteci, Punct de Acces Public la Informație.
Condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică
Interconectarea localitatilor in cadrul UAT Recas
Amenajarea de parcuri, locuri de joaca pentru copii şi spaţii verzi
Amenintari Neutilizarea de catre oras a resurselor financiare disponibile prin
programe ale Uniunii Europene
Economia
Puncte Tari Pozitie geo – situarea in extremitatea vestica a tarii
Este foarte apropiat de Timisoara, cel mai mare oras din judet, ceea ce
poate atrage usor investitorii;
Forta de munca calificata
Principale ramuri economice: agricultura (viticultura in principal, cultura
mare si cresterea animalelor), industrie usoara, servicii
Pondere importanta a IMM-urilor in ocuparea fortei de munca
Predominarea propietatii private asupra propietatii de stat
Piața agro-alimentară modernizată
Târgul de animale amenajat
32
Existența unei planificari urbanistice coerente pentru crearea de zone
industriale, pentru a reduce coexistenta acestora cu zone de locuinte si
dotari sociale
Puncte Slabe Infrastructura necorespunzatoare, absenta retelei de alimentare cu apa si a
canalizarii în zona rurală
Echipamente si tehnologii invechite
Parcelarea terenului – productivitate scazuta
Scaderea productiilor medii la aproape toate culturile
Management de calitate slaba si pregatirea antreprenoriala scazuta
Ponderea redusa a sectorului IMM-urilor in oras si satele apartinatoare
Ponderea redusa a sectoarelor industriale cu tehnologii noi in domenii de
vârf
Insuficienta dezvoltare a infrastructurii destinate sprijinirii activitatilor
economice
Infrastructura de circulatie slab dezvoltata - lipsa unor centuri de ocolire
pentru traficul greu si de tranzit
Lipsa unei corelari intre cererea si oferta de forta de munca si investitii
reduse in resursele umane
Existenta unor spatii de productie necorespunzatoare cerintelor
economiei de piata
Inexistenta unui sistem stimulativ pentru infiintarea IMM-urilor in
ramurile economice deficitare
Gama redusa a serviciilor bancare pentru IMM-urile aflate in afara
orasului
Lipsa unui sistem informational adecvat pentru obtinerea de date necesare
realizarii unor studii de piata pentru diversificarea serviciilor si a
activitatilor productive
Ponderea redusa a firmelor care au introdus sisteme de calitate ISO
pentru produse si servicii
Pondere redusa a activitatilor complementare agriculturii (servicii,
prelucrarea produselor agricole si animale, turism rural) care conduce si
la depopularea satelor
Inexistenta facilitatilor care sa atraga specialisti in domeniul sanatatii si a
invatamântului
Slaba tendinta de asociere
Oportunitati Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil de a fi accesate prin
utilizarea programelor de finantare ale Uniunii Europene
Existenta unor spatii si terenuri disponibile pentru activitati
antreprenoriale
33
Disponibilitatea autoritatilor locale de a incheia relatii de parteneriat cu
investitorii locali si straini
Dezvoltarea de relatii de parteneriat economic si administrativ cu unitati
teritoriale (similare sau asemanatoare) din tara ti strainatate
Creşterea calităţii managementului întreprinderilor mici şi mijlocii
Sprijinirea firmelor locale în asigurarea resurselor umane şi asigurarea
pieţelor de desfacere pentru produsele fabricate prin stabilire locatie piata
viticola , targ de animale
Atragerea investitorilor locali si straini prin crearea unui parc industrial in
orasul Recas prin stabilirea locatiei in cadrul P.U.G., dezvoltarea retelei
de drumuri, idem si la Izvin
Asigurarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în
agricultură prin modernizarea drumurilor de exploatare din extravilan,
modernizarea constructiilor hidrotehnice
Punerea în folosinţă a terenurilor neagricole, scoase de sub exploatare
agricola
Constructie si amenajare parc auto pentru utilajele Primariei orasului
Recas
Crearea si dezvoltarea unor centre de colectare a legumelor si fructelor si
conectarea. acestora la retele regionale de productie si distributie.
Amenintari Lipsa de receptivitate si flexibilitate a populatiei locale
Cerintele pietei care determina decalaje economice mari, greu de
recuperate
Reducerea ponderei populatiei active
Continuarea migrarii populatiei catre alte zone mai dezvoltate si catre alte
tari.
Lipsa infrastructurii pentru a putea oferi servicii de calitate ,in special in
mediul rural – satele apartinatoare
Servicii financiare bancare putin accesibile in mediul rural
Turism
Puncte Tari Infrastructura rutiera (drumuri nationale si europene modernizate si
pozitia geografica favorizeaza dezvoltarea turismului de tranzit si de
afaceri)
Proiecte de investitii private in domeniul turismului – Centrul de
Agrement – in localitatea Herneacova
Populatie deosebit de ospitaliera si prietenoasa
34
Folclorul si traditiile culinare ale regiunii
Podgoria Recas unde se organizeaza degustari de vinuri
Natura in mare parte bine conservata si nepoluata
Capacitatea de comunicare in alte limbi de circulatie internationala
(engleza, germana, franceza) a locuitorilor si ospitalitatea populatiei
Obiceiuri, traditii si artizanat cu multiple influente culturale etnice,
maghiare si germane, ce atrag turisti din alte tari
Existenta unor unitati de alimentatie publica si de prestari-servicii
diversificate
Existenta unor unitati de alimentatie publica si de prestari-servicii
diversificate
Atractii in zona: Cramele Recas (degustare de vin), Herghelia Izvin
(specializata in rasele Pur Sânge englez si Nonius), trasee cicloturism,
pescuit
Evenimente culturale traditionale
Inmdicatoare turistice rutiere
Puncte Slabe Drumuri nemodernizate si infrastructura edilitara insuficienta in zonele
agro-turistice (retele de apa, canalizare si telefonie, statii de epurare)
Lipsa notiunilor de management, legislatie si a tehnicilor de comunicarea
celor implicati in turismul rural.
Amenajare peisagera deficitara
Numarul redus al pensiunilor cu specific agroturistic
Lipsa unor centre de informare turistica a zonei Recas in Punctele de
trecere a frontierei, in gara si la Primarie
Lipsa informatiilor si a hartilor turistice
Insuficienta organizatiilor de promovare a turismului
Colaborarea slaba cu operatori de turism
Insuficienta promovare a atractiilor locale si a programelor si
activitatilor de interes turistic
Lipsa unui sistem de indicatoare turistice rutiere
Degradarea progresiva a patrimoniului cultural-artistic
Insuficienta unor activitati de agrement attractive- hipism
Lipsesc resursele umane specializate in domeniu
Mijloace de transport public (autobuze, trenuri, tramvaie) uzate fizic si
moral, necorespunzatoare si numeric insuficiente
Oferta slaba si nediversificata a souvenir-urilor
Grad scazut de folosire a instrumentelor financiar-bancare moderne (carte
de credit, virament prin internet)
Potential turistic nevalorificat
35
Oportunitati Dezvoltarea cooperarii transfrontaliere in domeniul turismului, in
contextul realizarii Euro-Regiunii Dunare, Mures, Cris, Tisa
Stabilirea de parteneriate si derularea de proiecte cu orase din alte tari:
Italia, Spania, Germania, Austria, Franta
Abordarea unor concepte si strategii de dezvoltare turistica regionala,
proiecte comune in cadrul Regiunii de dezvoltare 5 Vest (Arad, Caras-
Severin, Hunedoara, Timis)
Oportunitatea finantarii interne si externe a programelor in care turismul
este domeniu tinta
participarea la târguri de turism nationale si internationale - Bucuresti,
Budapesta, Viena, Berlin
Existenta unor mesteri populari capabili sa transmita cunostintele lor
tinerilor
Existenta fondurilor structurale ale UE pentru promovarea turismului
Variante de trasee de cicloturism.
Amenintari vecinatatea / concurenta zonelor cu potential turistic bine dezvoltat si
valorificat atat din judetul Timis cat si din judetele invecinate
pierderea traditiilor si obiceiurilor in zona rurala
depopularea satelor si migrarea tinerilor la Timisoara sau in tarile UE
nerespectarea reglementarilor legale care are ca rezultat afectarea
mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor
Educatie si Invatamant
Puncte Tari Procent de scolarizare ridicat ( peste 80 % )
Retea de invatamant general si liceal
Centrul scolar de educatíe incluziva
Promovabilitate ridicata a absolventílor de liceu
Modernizarea institutiilor de invatamant
Puncte Slabe Nivelul scazut al salariilor in sistemul educational
Dotari tehnico-sanitare precare
Desfiintarea scolilor gimnaziale din mediul rural
Oportunitati cresterea calitatii invatamantului preuniversitar prin :
- descentralizare
- proiect de investitii private in crearea unui Centru de instruire in
servicii turistice si ospitaliere
- derularea unor parteneriate si a unor proiecte educationale cu
finantare interna si externa
- promovarea invatamantului particular
36
Amenintari Pe fondul scaderii natalitatii si al imbatrânirii populatiei, scade continuu
numarul de elevi
Scaderea interesului adolescentilor fata de studiile universitare, fata de
scoala in general
Scaderea atractivitatii sistemului de invatamânt datorita salariilor mici din
acest sector
legislatia in domeniu in continua modificare
mentinerea decalajelor intre performantele elevilor din mediul urban si
mediul rural
Cultura , Mass media si Sport
Puncte Tari Casa de Cultura Ion Cojar cuprinde utilitati precum sala de spectacole cu
o capacitate de 400 locuri, spatiu expozitional, sala de conferinte si de
lectura precum si biblioteca oraseneasca ce ofera cititorilor sai
aproximativ 15.000 volume in limbile romana, germana, maghiara,
sarba, franceza si engleza.
Muzeul de istorie, infiintat in septembrie 1987, sub forma unei expozitii
permanente, a fost reorganizat si redeschis in anul 2002. In prezent
cuprinde urmatoarele sectii: Istorie, Etnografie, Arta si Sport. Liceul
Teoretic Recas coordoneaza activitatea tuturor unitatilor de invatamant
din zona, cu un numar total de 1250 de elevi.
formatiile culturale active:Corul Bisericii Catolice, Corul Bisericii
Ortodoxe, Ansablul sarbesc de dansuri Sveti George din Stanciova,
Fanfara germana „Rekaser Blasmusik” , Ansamblul de Dansuri
,,Recaseana,,
Anual se organizeaza numeroase evenimente culturale – „Ziua orasului
Recas”, Ruga Recasului si a fiecaruia dintre localitatile apartinatoare,
Zilele Toamnei si alte manifestari legate de traditia viticola, serbari
religioase si ale diferitelor grupuri etnice.
Existenta atat in Recas cat si in satele apartinatoare de asociatii in ONG
implicate active in dezvoltarea culturala a orasului
Exista ziare locale : Jurnalul de Recas, cu aparitie lunara, care se
distribuie gratuit, cu informatii utile despre viata economica, sociala si
culturala din Recas
Desfasurarea de activitati sportice prin existenta in localitate de cluburi si
asociatii sportive
Amenajarea cimitirelor de pe teritoriul orasului si satelor apartinatoare
37
prin stabilirea locatiei si conditiilor in cadrul P.U.G.
Al doilea lacas de cult , in curs de finalizare, constructie noua
Puncte Slabe Lipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii si centre de
cultura
Sprijinirea insuficienta a artei si culturii
Neimplicarea oamenilor de afaceri in sprijinirea si restaurarea unor
edificii
Implicarea in prea mica masura a tinerilor in viata culturala si artistica
Numarul mic al manifestarilor cu scop caritabil
Implicare subiectiva a mass media in semnalarea si rezolvarea
problemelor comunitatii
Oportunitati Aplicarea pentru programe si granturi de sprijinire si dezvoltare a
culturii si traditiilor
Valorificarea la maxim a traditiilor si culturii
Promovarea internationala a traditiilor locale
Promovarea de la vârste fragede a valorilor si traditiilor
Organizarea de spectacole cu scop caritabil
Acordarea unor facilitati fiscale celor ce sponsorizeaza activitatile
sportive, si cultural-artistice
Incurajarea tinerilor pentru sportul de performanta si sport in general
Constructia unei Biserici Ortodoxe la Recas
Amenajarea cimitirelor de pe teritoriul orasului si satelor
apartinatoare stabilirea locatiei si conditiilor in cadrul P.U.G.
Amenintari Insuficienta sustinere a vietii culturale de catre societatea civila
Diminuarea in si mai mare masura a interesului tinerilor pentru
cultura, arta, traditii si sport
Scaderea fondurilor pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii
muzeelor, teatrelor, ansamblurilor artistice, cercurilor sportive etc.
Salariile mici din cultura, sport, arta
Promovarea culturii strazii in detrimentul culturii autentice
Intensificare procesului de migratie a populatiei de la sat la oras si de
la oras in strainatate, fapt ce duce la pierderea unei verigi importante
in lantul cauzal al transmiterii valorilor traditionale.
38
Sanatate si Asistenta sociala
Puncte Tari Centrul de Plasament nr. 8 de la Recas se afla 246 de copii cu
handicap mediu, cu vârste cuprinse intre 3 si 20 de ani.
Exista cabinete private atat in orasul Recas, cat si in fiecare dintre
localitatile apartinatoare
Administratia publica locala asigura fonduri si servicii pentru
protectie sociala
Cresterea numarului de cabinete private si structuri medicale cu dotari
la standarde europene
Existența unor parteneriate intre administratia publica si ONG-uri
pentru rezolvarea problemelor sociale
Utilizarea resurselor comunitare si extra comunitare pentru
ameliorarea problemelor sociale
Implicare din partea Consiliului Local in dezvoltarea serviciilor
comunitare pentru copil si familie
Existența unui Serviciu Public de Asistență Socială și Asistență
Medicală cu personal specializat
Demararea unui proiect de înființare a unui centru de zi pentru
prevenirea separării copilului de familia sa, (construcție nouă) în
cadrul S.P.A.S.A.M.
Functíonarea serviciului de urgenta in cadrul Dispensarului Uman
Recas
Puncte Slabe Starea rea a cladirilor si dotarilor pentru sanatate si servicii de
asistenta sociala
Centralizare excesiva – lipsa posibilitatii coordonarii politicii de
sanatate la nivel local ;
Numar insuficient de personal medical in mediul rural
Numarul ridicat al copiilor ocrotiti in sistem rezidential
Servicii insuficient diversificate pentru diferite categorii de persoane
defavorizate
Numar mare de pacienti pe medic
Slaba dotare a cabinetelor si lipsa specialistilor
Intretinere curenta nesatisfacatoare
Implicarea insuficienta a societatii
Lipsa unui centru de recuperare
Slaba profilaxie
Insuficienta preocupare pentru procurarea de fonduri extrabugetare
39
Oportunitati Dezvoltarea sistemului de asigurari private
Continuarea procesului de modernizare si retehnologizarea unitatilor
de profil existente
Distribuirea mai eficienta a banilor proveniti de la CAS
Integrarea europeana inseamna si obligativitatea alinierii la standarde
sociale europene
Cresterea implicarii la nivel social mai ales din partea tinerilor, prin
incidenta noilor tehnologii (IT, Internet in special) apar resurse
suplimentare pentru comunicare, eficientizare
Legislatia actuala care implica direct si activ comunitatile locale
Orientarea politicilor la nivel judetean spre activitatile de mentinerea
in familia naturala a persoanelor cu handicap, in nevoi;
Crearea unei gamei de servicii specializate ,prin cerintele legislatiei,
in functie de nevoile beneficiarilor (centre rezidentiale, centre de zi,
camine pentru persoane varstnice, centre de criza, case de tip familial)
;
Cresterea alocarii de resurse financiare prin sistemul de stat pentru
servicii de asistenta sociala;
Incurajarea parteneriatelor public – privat in vederea infiintarii de
servicii alternative;
Amenintari Cresterea numarului de probleme medicale ca urmare a procesului de
imbatrânire a populatiei
Cresterea numarului de imbolnaviri datorate degradarii factorilor de
mediu
Migrarea unui numar tot mai mare de specialisti in domeniul medical
si social
Cresterea ratei abandonului familial
Cresterea riscului parasirii copilului de familia sa
Cresterea numarului de persoane varstnice singure, fara sprijin
Cresterea numarului asistatilor sociali
40
Mediul inconjurator
Puncte Tari Apa potabila de buna calitate in subteran
Spatiul rural neafectat, foarte curat in special in zonele de deal
Retea de invatamânt cu traditie, care pe parcursul anilor a asigurat
mare parte din cadrele tehnice in domeniul protectiei mediului
Existenta unei politici de dezvoltare euroregionale in domeniul
protectiei mediului
Locuinte construite din materiale durabile
Locuinte cu suprafete si grad de dotari peste media pe tara
Existența unui serviciu de salubritate la nivel local
Existența unui proiect de modernizare a stațiilor de epurare a apei,
precum și înlocuirea în totalitate a rețelei de apă-canal
Reducerea poluarii cauzate de fum prin extinderea, a retelei de gaze
naturale in toate satele apartinatoare
Puncte Slabe Indice scazut de zona verde/locuitor
Inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a desurilor
Insuficienta statiilor si instalatiilor de epurare pentru procesarea
integrala a debitelor de ape uzate provenite din activitatile industriale,
agrozootehnice sau din gospodariile populatiei, cu repercusiuni ca:
poluarea apelor de suprafata, subterane, degradarea solului
Inexistenta unui sistem de monitorizare adecvat pentru a utiliza
informatiile legate de mediu
Oportunitati "Ape curate Recas" –proiect de investitii pentru sistemul integrat de
management al apelor uzate in Recas
Colectarea selectivă a rezidurilor menajere și reciclarea acestora
Extinderea colaborarii si implicarea organizatiilor neguvernamentale
si a scolilor in programe comune de educatie ecologica.
Incurajarea activitatilor economice in domeniul protectiei mediului
Reducerea poluarii cauzate de fum prin extinderea retelei de gaze
naturale in toate satele apartinatoare;
Amenintari Extinderea eroziunii solului cu consecinte grave pe termen lung daca
nu se intervine la timp
Prezenta mentalitatii de indiferenta fata de protectia mediului (mai
ales la nivelul populatiei tinere).
Sporirea numarului de autoturisme dupa 1990
41
Poluarea solului de catre unii agenti Economici
Alunecarile de teren din zona Herneacova
Inundatii in special in Zona Stanciova
Administratie si locuinte
Puncte Tari Deschiderea administratiei actuale catre Investitii
Infratirea cu orase din alte tari: Serbia,Germania
Disponibilitatea administratiei publice locale
de a oferi facilitati pentru investitori strategici
Cresterea numarului de constructii din oras
Modernizare cartier locuințe pentru tineri și nu numai cu respectarea
P.U.Z.-ului
Realizare cartier locuinte sociale acordate persoanelor fara adapost
Zonificarea funcţională a teritoriului localităţilor şi stabilirea
regimului juridic al
Acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate;
Amenajare si modernizare sediul principal al primariei si sediile
secundare
Primaria structurata pe servicii si birouri
Reducerea numarului de constructii edificate fara autorizare de
constructie
Emiterea certificatelor de urbanism in conformitate cu prevederile
noului P.U.G.
Puncte Slabe Existenta unor constructii cu grad avansat de uzura, in special in
Bazosul Vechi
Zone inundabile in intravilan in localitatea Izvin
Locuinte lipsite de echipare sanitara corespunzatoare
Capacitate insuficienta pentru realizarea de proiecte
Capacitate insuficienta de cofinantare a Proiectelor
Slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat
Insuficienta implicare civica la nivelul comunitatii
Inexistenta unor baze de date complete si actualizate la nivelul
tuturor institutiilor publice ceea ce ingreuneaza accesul la
informatie
42
Lipsa lobby-ului politic si economic organizat la nivelul
institutiilor centrale ale statului
Lipsa cailor speciale de acces, pentru persoanele cu handicap, in
cele mai multe dintre institutiile si unitatile orasului
Pondere mica a locuintelor aflate sub tutela administratiei publice
locale
Insuficienta echipare a comunei cu spatii verzi , agroalimentare
Existenta in zonele de locuit a unor functiuni incompatibile cu
locuirea
Slaba colaborarie intre institutiile statului la elaborarea
strategiilor de dezvoltare
Lipsa unei strategii de dezvoltare turistica , lipsa analizei si
rezolvarea problemelor de legatura urban-periurban, lipsa unui
studiu de impact asupra mediului.
Oportunitati Dezvoltarea parteneriatului public-privat
Implementarea unor sisteme de management pe proiect la nivelul
administratiei publice locale
Colaborarea in vederea eficientizarii procesului administrativ, intre
administratia locala si unitatile descentralizate ale ministerelor in
teritoriu
Sporirea colaborarii cu institutii ale administratiei publice locale din
tara si din strainatate si dezvoltarea de proiecte comune
Continuarea procesului de descentralizare si asigurarea unei
autonomii locale reale
Implicarea ONG-urilor specializate in rezolvarea problemelor
comunitatilor sigrupurilor pe care le reprezinta
Sprijinul autoritatilor locale in construirea de locuinte, prin alocarea
de fonduri, ducerea utilitatilor si dezvoltarea parteneriatului
publicprivat
Volumul şi structura potenţialului uman, resurse de
muncă,dezvoltarea demografica
Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;
Dezvoltarea Sectorului de Servicii pentru a raspunde nevoilor mereu
crescânde ale comunitatii
Infiintarea unui Birou de Consiliere pentru Cetateni
Stimularea disciplinei în constructii prin implementarea unor masuri
de verificare a conformitatii specificatilor din autorizatile de
constructie
Amenintari Lipsa unei coordonari a actiunilor de atragere de investitori straini
43
Lipsa unei culturi de implicare a cetatenilor in problemele comunitare
Putere redusa a sectorului ONG de a asigura retele de asistenta pentru
categoriile defavorizate
Neatingerea obiectivelor din P.U.G. va duce la sufocarea orasului ;i
dezvoltarea sa in mod haotic fara posibilitatea de extindere a
intravilanului
Orasul se va dezvolta extrem de lent in lipsa unei strategii de utilizare
a noilor sisteme de infrastructura majore , cat si in lipsa unei strategii
de dezvoltare a retelei locale de transport
PARTEA III
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A U.A.T. RECAȘ
44
Avand in vedere potentialul zonei in viziunea asupra dezvoltarii strategice a orasului Recas, acesta
va deveni:
ORAS IN PLIN PROCES DE DEZVOLTARE
cu multiple oportunitati de dezvoltare a unor activitati conexe activitatilor economice principale
DESTINATIE TURISTICA DE TOP LA NIVEL EUROPEAN
ce include produse turistice diferite conturate in raport cu identitatea fiecarei zone
UN ORAS IN CARE COMUNITATEA DECIDE SI ACTIONEAZA
in parteneriat si dialog permanent cu autoritati locale responsabile si deschise
Stabilirea acestei viziuni de dezvoltare se bazeaza pe constienizarea colectiva a nevoii de cooperare
intre toti actorii implicati si fiecare membru al comunitatii locale.
Pentru fiecare dintre liniile trasate anterior viziunea propusa are la baza urmatoarele considerente:
Recas va deveni un oras puternic valorificand toate oportunitatile date de existenta unor activitati
economice de anvergura care dau caracteristicle generale ale economiei locale (turism si agricultura-
viticultura) dar care la randul lor genereaza activitati conexe permanente sau sezoniere. Mentionam
ca tendintele general manifestate si in alte localitati din vestul Romaniei indica depasirea fazei de
transport, tranzitare, depozitare a marfurilor, prelucrare a materiilor prime si generarea in timp a unor
activitati de productie, si in final delimitarea unei zone industriale complexa.
Aceste activitati conexe pot conduce la dezvoltarea zonelor invecinate.
Ca destinatie turistica de top la nivel European, orasul Recas va prelucra oferta actuala de turism
luand in considerare atat potentialul turistic local cat si tendintele inregistrate pe plan international.
Dezvoltarea turistica a zonei Recas se va concentra pe promovarea potentialului viticol al zonei,
recunoscute fiind vinurile de Recas.Aceasta propunere are la baza o analiza a nevoilor si sugestiilor
venite din partea turistilor cat si din partea membrilor comunitatii locale.
Pentru a dobandi calitatea de localitate in care comunitatea decide si actioneaza administratia publica
locala a adoptat o politica de implicare publica constientizand ca acesta este un instrument important
in activitatile de dezvoltare locala, imprimând calitate in procesul decizional si intarind autoritatea
deciziilor prin suportul oferit de public in implementarea acestora. Aceasta masura adoptata si
aplicata de curand va fi continuata si instrumentele de consultare a comunitatii vor fi parte integranta
a unei strategii permanente de consultare a comunitatii asupra tuturor proiectelor majore pe care
administratia publica le are sau le va planifica.
45
In 2020, Recas va fi un oras european, modern, deschis mediului de afaceri si turistilor, un oras plin
de viata – primitor, curat si frumos.
Suntem gata sa muncim impreuna in urmatorii ani pentru a creste economia locala si a atrage
investitorii, atât români cât si straini.
Avem de parcurs un drum dificil si lung in realizarea unui viitor mai bun pentru orasul nostru – un
drum pe care suntem pregatiti sa mergem impreuna.
Credem in traditia noastra europeana de peste 2000 de ani si este rolul nostru sa contribuim la
diversitatea culturala si prosperitatea economica a României ca parte a Uniunii Europene.
Ne asumam toata responsabilitatea in crearea premiselor pentru ca noi, locuitorii orasului Recas, sa
beneficiem de perspectiva prefigurata in strategie.
PRIORITATI
PRIORITATEA 1:
“Recas – un oras modern”
Principalele noastre tinte
Dorim ca Recasul se dezvolte ca un important oras rezidential pentru oamenii din regiune si, mai
ales, pentru cei care lucreaza in regiunea sudica a judetului Timis..
Dorim o dezvoltare urbana moderna si organizata a orasului Recas si pentru a atrage noi investitii in
vederea dezvoltarii economice a orasului, sunt necesare:
Elaborarea unui nou Plan Urbanistic General Modern pentru Recas care sa ofere servicii
pentru aproximativ 10.000 de locuitori pâna in 2016 (aflat în curs);
Extinderea, pâna in 2020, a zonei urbane, prin noi cartiere rezidentiale si zone
industriale pe baza unui Program Operational pentru modernizarea urbana si refacerea
46
infrastructurii, cu obiective pe termen scurt, mediu si lung;
Construirea unui Plan de Actiune pentru Modernizarea Infrastructurii pe perioada 2014-
2020, compus din proiecte de modernizare a infrastructurii care vor fi implementate cu
ajutorul Fondurilor Structurale ale UE pentru perioada 2014-2020 si al altor tipuri de
finantari;
Imbunatatirea infrastructurii generale a orasului: extinderea retelei de gaz metan,
finalizarea retelei de canalizare, refacerea infrastructurii rutiere, etc
Introducerea unui sistem local de trasport si a unui serviciu de transport organizat, rapid
si frecvent intre Recas si Timisoara, pâna in 2016;
Extinderea unei infrastructuri IT si de comunicatie in oras care sa ofere posibilitatea
conectarii tuturor institutiilor si cetatenilor la servicii precum: telefon, TV, internet,
pâna in anul 2020.
Analiza si Recomandari
Planul Urbanistic actual al Recasului ofera doar o vedere generala care nu acopera contextul si
dezvoltarea urbanistica moderna conform modelelor folosite de UE. Un nou Plan Urbanistic General
este necesar prin care sa se asigure ca viziunea auspra Recasului din din Strategia orasului va fi pe
deplin respectata. Acesta va fi implementat pe o perioada de peste 10 de ani (2015-2025) si va
include proiecte cu privire la cresterea populatiei. Procesul va implica, de asemenea, o cartografie
digitala si va asigura integritatea urbanistica sectoriala totala a unor domenii cum ar fi: infrastructura
rutiera si de transport, mediu, infrastructura IT, etc.
Situarea Recasului in apropierea municipiului Timisoara (resedinta judetului Timis) si : situare pe
drumul european E70 prezinta avantaje care nu au fost exploatate destul pâna acum. Orasul poate
folosi aceasta oportunitate, impreuna cu lipsa terenurilor publice disponibile in Timisoara, pentru a
atrage populatie si investitori in Recas. Un nou cartier rezidential poate fi construit in Recas, la
iesirea spre Timisoara. De asemenea, exista teren suficient pentru atragerea investitorilor intr-un Parc
Industrial si de Afaceri.
47
Primaria cunoaste va atrage resursele necesare fie prin parteneriate publice-private (PPP), fie prin
Fonduri Structurale ale UE, pentru a dezvolta infrastructura de baza necesara pentru desfasurarea
acestor proiecte.
In acest fel beneficiile pentru oras vor fi foarte mari prin atragerea populatiei in Recas, ceea ce va
duce la cresterea activitatii economice locale, orasul Recas devenind astfel o importanta sursa de
locuri de munca pentru judet.
Punerea in practica a castor proiecte va putea avea loc numai daca Consiliul Local Recas si Primaria
vor dezvolta un Plan de Actiune pentru Infrastructura care sa fie transformat in Fise de Proiect, iar
mai apoi in Proiecte pentru Fondurile Structurale.
Sunt necesare investitii majore in orasul Recas, care trebuie sa fie prioritare:
- extinderea retelei de gaze naturale pentru cetateni si industrie;
- introducerea retelei de apa si canalizare;
- reabilitarea statiei de epurare a apei;
- extinderea sistemului intern de pavare si asfaltare a strazilor;
- refacerea retelei de drumuri comunale
Pentru a asigura o mobilitate mai mare a populatiei trebuie introdus, cât mai curând posibil, un sistem
intern de transport public, intrucât Recasul, desi este un oras mic din punct de vedere al populatiei,
are o suprafata teritoriala destul de mare. Transportul dintr-un capat in altul al orasului, incluzând aici
si satele care ii apartin, dureaza 25 - 30 de minute.
Legatura dintre Recas si Timisoara, asigurata in principal prin transportul rutier cu microbuze si
masini private, va ramâne vitala pe parcursul anilor urmatori,. Este necesara introducerea unor
autobuze care sa circule intre cele doua orase la fiecare 15 minute pe parcursul zilei si la fiecare ora
pe parcursul noptii.
Ar trebui infiintate statii de autobuz special amenajate si programe de circulatie a autobuzelor
marcate clar. In viitor, calea ferata ar trebui sa fie mai bine exploatata pentru transportul calatorilor si
al marfurilor. Una din investitiile private care ar atrage cu siguranta mai multi turisti in zona este
infiinatrea unui tren pitoresc al vinului.
Sectorul IT si de comunicatii este din ce in ce mai dezvoltat in Recas. Vom atrage mai multi
investitori in acest sector odata cu dezvoltarea orasului. Noul Plan Urbanistic General include si
sectorul TIC (Tehnologii ale informatiei si comunicarii).
Noul Parc de Afaceri va atrage investitori in sectorul IT, care-si pot demara noi activitati in zona
noastra, contribuind la dezvoltarea economiei locale.
48
Sectorul IT este principalul motor al economiei mondiale moderne si atragerea de noi investitii este o
pre-conditie pentru a avea o infrastructura IT puternica.
Eforturile administratiei locale se vor concentra, de asemenea, pe elaborarea unui plan general
privind managementul inundatiilor, pe elaborarea si implementarea unui program pentru
managementul catastrofelor naturale si pe identificarea celor mai potrivite, mai eficiente si mai ieftine
solutii de infrastructura pentru devierea scurgerilor de pe versanti si prevenirea inundatiilor in zonele
urbane si rurale ale Recasului.
PRIORITATEA 2:
“Dezvoltare economica prin atragerea de investitori”
Cresterea intregii comunitati poate fi asigurate prin dezvoltarea economiei locale.
Principalele noastre tinte sunt:
Analiza si recomandari
Recasul are potential ridicat de atragere a investitorilor din România si trebuie sa profite de
pozitionarea sa pe drumul European E70. In afara de aceasta, prezenta caii ferate constituie un alt
mare avantaj. Toate acestea contribuie la crearea premiselor necesare pentru ca viitorii investitori sa
vina in oras.
Faptul ca resedinta de judet, Timisoara, este situat la doar 20 km departare este un alt factor care,
daca este bine valorificat, ajuta la cresterea economica. In conditiile in care Timisoara a cunoscut o
dezvoltare economica fara precedent in ultimii ani,
Elaborarea unui Program de Revitalizare a Economiei prin cresteri a productiei
industriale, cresteri ale exporturilor si accesarea unor noi piete de desfacere pâna in
2020;
Dezvoltarea Sectorului de Servicii cu 25% pâna in 2020 pentru a raspunde nevoile
mereu crescânde ale comunitatii;
49
In ultima perioada exista aici o lipsa de forta de munca acuta iar pretul terenurilor pentru investitii a
crescut foarte mult. Orasul Recas detine insa destul teren disponibil si trebuie urmarita imbunatatirea
infrastructurii pentru a construi un mediu prietenos pentru potentialii investitori.
Conducerea a orasului doreste sa imbunatateasca imaginea Recasului prin punerea in valoare a
traditiei acestuia, precum si prin potentialul sau de a deveni un actor important in economia regionala.
Economia curenta se bazeaza in principal pe productia de vin, aici producându-se unele dintre cele
mai cunoscute vinuri din România. Noile industrii introduse recent sunt cele de produse lactate si
industrie usoara. Deschiderea Primariei in relatie cu noii investitori devine foarte cunoscuta in
regiune si, treptat, in toata tara.
Pentru a indeplini obiectivul de a avea o economie puternica, orasul trebuie sa atraga investitori intr-
un parc industrial modern. Orasul, prin intermediul Fondurilor Structurale si al parteneriatelor
public-private, va aloca terenul si va asigura infrastructura necesara.Infintarea unui Parc Industrial va
genera o dezvoltare a intregii comunitati. Aceasta va genera locuri de munca pentru somerii din
Recas si din satele apartinatoare si va atrage noi muncitori din zonele din apropiere sau chiar din
Timisoara.
In afara de Parcul Industrial, orasul va fi gata sa primeasca si alte investitii din domeniul serviciilor.
Vor fi incurajate, in special, intreprinderile mici si mijlocii, care introduc tehnologii nepoluante si
care sunt orientate spre export.
Principalii actori economici din oras vor trebui incurajati sa participe la forumuri si initiative care sa
le deschida orizonturile cu privire la perspectivele economice, legislative si de dezvoltare ale UE.
Un potential pentru dezvoltarea activitatilor economice din oras il constituie construirea unui centru
de vânzare cu amanuntul (care sa faciliteze prezenta principalelor lanturi comerciale din România).
In prezent, piata cu amanuntul din Recas este caracterizata de mici magazine locale individuale
raspândite prin oras si care nu ofera o mare varietate de produse in acelasi spatiu, spatii de parcare cu
plata, nu au restaurante in apropiere, terenuri interioare de joaca pentru copii etc. care sa incurajeze
consumul in rândul clientilor, cum se intâmpla in orasele europene moderne.
Primaria trebuie sa ia in considerare faptul ca infiintarea unui centru de vânzare cu amanuntul
(supermarket) in vecinatatea Recasului, pe drumul spre Timisoara, poate aduce un plus de valoare
procesului de dezvoltare a activitatilor economice si de colectare a impozitelor din oras.
Industria vinului va continua sa joace un rol important in comunitate, insa se vor depune eforturi
pentru diversificarea economiei locale prin facilitarea afacerilor din domeniile prelucrarii laptelui,
industriei usoare, etc.
50
O alta metoda care poate fi folosita pentru atragerea investitorilor si dezvoltarea proiectelor viitoare
este infratirea oraselor. In prezent, Recasul este implicat intr-un singur proiect de acest tip cu
localitatea Nova Crnja, Serbia.
Infratirea oraselor ofera oportunitatea de a afla mai multe despre viata de zi cu zi a cetatenilor din
alte tari ale Europei, de a vorbi si a schimba pareri cu acestia, si de a dezvolta proiecte comune pe
teme de interes reciproc, cum ar fi: integrarea locala, mediu, dezvoltarea economica si diferente
culturale.
Comisia Europeana acorda fonduri nerambursabile activitatilor de infratire care includ programe
educationale pe teme europene de actualitate. Prioritate au activitatile ce implica orase si municipii
din tarile UE, organizarea procesului de infratire, proiectele ce implica orase mici sau municipii din
zone geografice dezavantajate, precum si activitatile multilaterale si proiectele ce implica tineretul
sau grupurile dezavatajate.
PRIORITATEA 3:
“Orasul Recas isi asteapta turistii”
Principalele noastre tinte
Recasul este deja cunoscut in România pentru vinurile sale, dar potentialul sau turistic nu este
exploatat pentru moment.
Planurile noastre sunt de a obtine, prin implementarea acestei prioritati, venituri locale suplimentare
si de a crea noi locuri de munca, prin valorificarea mostenirii noastre, naturale culturale si istorice.
Astfel, tintele noastre in atingerea acestui scop sunt:
Elaborarea unei Strategii de Promovare si de Marketing a orasului pâna in 2020 pentru
ca Recasul sa fie cunoscut ca o importanta destinatie, oferind ca alternativa turismul
promovat prin drumul vinului care include vizitarea a numeroase Centre locale de
Degustare a Vinului, Institutul de Cercetare a Vinului pentru Marketing si Promovare si
un Muzeu al Vinului in Recas;
Lansarea, incepând din 2016, a unui program de gazduire anuala a celui mai mare
51
Festival de Vin din judetul Timis;
Implementarea si dezvoltarea agroturistismului si a turismului ecologic
Analiza si recomandari
Orasul Recas are o indelungata istorie si un patrimoniu cultural divers. Luând in considerare si
resursele naturale ale zonei, se poate considera ca orasul are un potential deosebit pentru atragerea
turistilor. Din pacate, acest potential nu a fost exploatat niciodata pâna in acest moment.
Daca cineva din România este astazi intrebat ce stie despre Recas, va raspunde: vin. Cele mai bune
produse de vin ale noastre au o istorie indelungata in România. Trebuie sa exploatam acest avantaj
mai intâi pentru turistii din România si, treptat, pentru turistii straini. Dorim ca Recasul sa devina un
important punct turistic pe Drumul Vinurilor din zina Banatului.
Aceasta va insemna, in primul rând, dezvoltarea infrastructurii turistice din
zona, incepând cu drumurile de acces spre Recas si spre locurile din
imprejurimi. Este necesar in primul rand finalizarea modernizarii drumului
European DE 70.
Acest proiect poate fi realizat in asociere cu Consiliul Judetean si
comunele inconjuratoare prin accesarea Fondurilor Strcturale ale UE. De
asemenea, este necesara atragerea investitiilor private in sectorul
serviciilor turistice, mai ales in ceea ce priveste cazarea, restaurantele,
locurile de distractie.
Pentru a atrage investitori in sectorul turistic, Primaria va promova, de asemenea, imaginea orasului
prin:
crearea unui logo sau a unui marci pentru acesta, care va fi afisat pe bannere mari la marginea
orasului, pe principalele drumuri ce duc spre Recas sau in interiorul orasului.
Creerea un web site in mai multe limbi pentru ca potentialii turisti sa afle mai multe despre
oras si despre atractiile sale. Modalitati de promovare: pliante, afise, CD-uri de prezentare,
panouri digitale ade afisare, infochioscuri, participarea la târguri internationale.
Initierea unei campanii de lobby la nivel international prin care personalitati din Romania si
internationale sa promoveze aceasta zona turistica.
52
Firmele locale implicate in producerea vinului si micii producatori locali vor putea sa deschida centre
de degustare a vinului pentru turistii care calatoresc pe Drumul Vinului. In acest scop, Primaria
orasului Recas va incuraja producatorii locali sa urmeze modelul Cramelor Recas – cel mai mare
producator local din zona.
Acest lucru va constitui o oportunitate pentru promovarea mai buna a produselor acestora catre
potentialii clienti, dar va aduce si recunoastere zonei datorita prin infintarea pe traseul Drumului
Vinului cu noi centre de degustare situate fie direct in vii, fie in numeroasele pivnite ale zonei.
Potentialul turistic va putea astfel sa fie imbunatatit urmand modelul tavernelor situate in apropierea
vienei unde localnicii producatori de vinuri au amenajat mici terase pentru degustarea vinurilor si
servirea meniurilor traditionale.Turistii care poposesc in tavernele respective vor putea si cumpara
vin vrac sau imbuteliat.
Prin Parteneriatele Public-Private dintre Primarie si firmele locale se va deschide un Institut de
Cercetare a Vinului. Acesta va contribui la promovarea si recunoasterea marcilor de vinuri locale in
România si in intreaga lume. Totodata, Institutul de Cercetare a Vinului va oferi sprijin pentru
atragerea unui grup specific de turisti in zona, format din specialisti si studenti in acest sector.
Crearea unui Muzeu al Vinului din Recas va fi un alt punct cheie pentru atragerea turistilor pe
Drumul Vinului. Acesta va fi realizat in cooperare cu Muzeul Judetean Timis si cu firmele locale si
va prezenta istoricul zonei in productia vinului si tehnologiile folosite si va expune sticle de vin
produse de-a lungul timpului in zona.
O alta atractie turistica a zonei ar fi infiintarea unui tren turistic in zona Recas – Stanciova –
Timisoara unde turistii vor putea degusta vinurile si ar primi informatii despre istoria si podgoriile
Recasului. Acest proiect ar putea fi realizat prin parteneriat public privat impreuna cu un investitor
privat.
Intentionam ca sarbatorirea anuala a Zilelor Recasului sa se transforme intr-un eveniment regional si
sa fie asociat cu un Festival al Vinului si un Concurs de Degustare a Vinului.
Implementarea si dezvoltarea agroturistismului si a turismului ecologic
Amenajarea de
camping-uri
Pentru a fi realizat un turism ecologic, este necesara organizarea de camping-uri,
dotate cu apa potabila, WC-uri, cabine de dus solare, mese si scaune din lemn,
recipiente selective pentru deseuri etc.
Amenajarea de
trasee turistice
vor fi amenajate trasee marcate prin padurile din vecinatatea Recasului pentru
mers pe jos si cu bicicleta.
In locurile de popas, de-a lungul traseelor, vor fi amenajate mese si scaune,
recipiente selective pentru deseuri.
53
Amenajarea unor
locuri de recreere
Vor facilita realizarea unor locuri de recreere pentru copii (topogan, bârbna,
balansoar), pentru tineri (mese de tenis de masa, terenuri de fotbal, volei, baschet)
si pentru adulti.
Promovarea
ofertelor de turism
si agroturism
Realizarea de materiale promotionale si de promovare brosurii, a paginii Web,
prin anunturi in mass-media si institutiile specializate (Camera de Comert, firme
de turism etc.).
Sprijin logistic
pentru fermele
agroturistice
Prin intâlniri publice si prin intermediul publicatiei locale, vor fi explicate
avantajele si probleme pe care le au fermele agroturistice. De asemenea,
gospodariilor ce doresc sa devina ferme agroturistice, li se va oferi consultanta de
catre specialisti
Viata culturala a orasului Recas se afla intr-o continua dezvoltare, iar prin dezvoltarea mostenirii
culturale prin intermediul turismului, sectorul cultural va inregistra un progress considerabil. Casa de
Cultura si Muzeul de Istorie pot fi locuri importante pentru reuniuni si evenimente artistice.
Faptul ca orasul Recas este o zona cu potential turistic ridicat o dovedeste si implicarea investitorilor
private in constructia si amenajarea unei zone de agreement la Herneacova.
Târgul de struguri
Acest obiectiv va avea caracter predominant comercial dar şi turistic prin manifestările artistice
folclorice ce se vor desfăşura periodic şi prin structurile de primire turistică şi de agrement propuse.
Tirgul propus va cuprinde o serie de construcţii şi amenajări specifice, unde se vor comercializa
produse agricole (fructe, legume, cereale, animale), unelte şi obiecte necesare în prelucrarea
strugurilor, produse de artizanat şi de uz gospodăresc. De asemenea, periodic se vor desfăşura diverse
manifestări folclorice.
Târgul va cuprinde:
platformă betonată acoperită pentru vânzare la tarabe
spaţii comerciale (magazine, bar, mustării), iar la etaj birouri ale administraţiei pieţei;
ţarcuri pentru vânzarea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări);
chioşcuri cu suveniruri de artizanat local;
parcaj pentru autovehicule.
54
Alăturat târgului se mai propun:
- teatru în aer liber cu scenă şi bănci;
- un mic parc de distracţii;
- loc de picnic prevăzut, plajă şi chioşcuri pentru comercializarea unor produse alimentare
preambalate şi băuturi răcoritoare;
- camping cu căsuţe din lemn de către două locuri
- restaurant prevăzut cu sală de mese si terasă
PRIORITATEA 4:
“Ne educam copiii nostri pentru un viitor mai bun“
Principalele noastre tinte:
Infiintare unui CENTRU COMUNITAR DE FORMARE PROFESIONALA
Implementarea unui program pentru reconstruirea tuturor gradinitelor si orasului, si a
satelor apartinatoare conform standardelor europene, pâna in anul 2018.
Construirea, pâna in 2009, a unui modern Centru pentru Tineret, care sa reprezinte un
punct de sprijin al tuturor proiectelor si initiativelor tineri. Centrul va pune la dispozitia
tinerilor informatii, va oferi consiliere, trainingurisi deasemenea va fi locatia pentru
desfasurarea variatelor activitati ale acestora.
Construirea pana in anul 2020 a unui Centru Sportiv modern care sa include pe langa
Sala a Sporturilor, piscina si terenuri de sport pentru fotbal, tennis, handbal, volei si
baschet.
Constructia unei scoli noi in Izvin pentru copiii din sat
Crearea unui Centru de instruire in servicii turistice si ospitaliere
55
Analiza si recomandari
Intentionam sa cream un CENTRU COMUNITAR DE FORMARE PROFESIONALA pentru a
crea conditii ca piata de munca locala sa beneficieze de forta de munca de calitate, calificata si
specializata.
Orasul Recas dispune de un invatamant de calitate gimnazial si liceal, dar pentru pregatirea si
reconversia profesionala a adultilor, in acest moment lipsesc orice fel de programe. Dorim ca acest
process educational sa se desfasoare la standarde europene.
Copiii nostrii trebuie sa beneficieze de o educatie moderma, la standarde europene.Va fi o prioritate
preocuparea noastra de a investi in cresterea gradului de educatie al tinerei generatii si de cresterea
gradului de confort in desfasurarea activitatii educationale.
Poriecte de imbunatatire a infrastructurii in scoli si gradinite, inclusiv cu echipamente IT). Aceste
proiecte vor include reconstruirea, extinderea si consolidarea cladirilor existente, imbunatatirea
sistemului de incalzire, a grupurilor sanitare, modernizarea claselor si a mobilierului utilizat,
echiparea laboratoarelor, dotarea bibliotecilor, dar si echiparea cu tehnica IT si conectarea la internet;
Vom continua sa investim in reabilitarea scolilor si gradinitelor din Recas si din celelalte sate
apartinatoare si ne propunem sa construim o scoala noua pentru copiii din Izvin.
In domeniul tineretului, unul din obiectivele principale este sa crestem numarul de tineri participanti
active la viata comunitatii sub diferite aspecte: politica, afaceri, administratie, etc.
Vom pune accentul pe construirea si consolidarea de parteneriate cu Autoritatea Nationala pentru
Tineret si cu Autoritatea Nationala pentru Sprijinul Initiativelor Tinerilor, cu organizatii de tineret
europene, cu scopul de a largi orizontul European al tinerilor din orasul Recas.
Din acest motiv sustinem infiintarea unui Centru pentru Tineret in Recas. Centrul va fi un loc de
sprijin al initiativelor si proiectelor comunitare ale tinerilor, prin furnizarea de informatii, servicii de
consultanta, training, oferirea de locatii pentru diferite activitati. In cadrul acestui centru va functiona
un cinematograf.
Orasul Recas trebuie sa investeasca mai mult in dezvoltarea diferitelor activitati sportive, pentru
sanatatea cetatenilor nostril. Tinta noastra principala este sa cream si sa sprijinim un „Centru
Sportiv al orasului” care va fi un cadru profesionist de practicare a sporturilor de performanta, dar,
in acelasi timp, va reprezenta un loc pentru toti cei ce vor sa-ti mentina conditia fizica. Finantarea
acestui club va fi asigurata din diverse surse: contributia bugetului local, subventii de la Agentia
Nationala pentru Sport, sponsorizari etc.
56
PRIORITATEA 5:
“Recas – o comunitate responsabila“
Principalele noastre tinte
Plecând de la situatia existentul nostru, pâna in 2020 ne angajam sa realizam urmatoarele:
serviciile de asistenta sociala furnizate vor fi la standarde europene pâna in 2018
reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate;
elaborarea si implementarea unui plan operational pentru realizarea unui Centru
Medical si introducerea unui system functional efficient pentru Asistenta de Urgenta
infiintarea pana in anul 2018 a unui Centru de Resurse ONG
realizarea Centrului Civic al orasului si construirea unui nou sediu al Primariei Recas
infiintarea unui Birou de Consiliere pentru Cetateni
Analiza si recomandari
Principalul furnizor de asistenta sociala din oras este Serviciul Public de de Asistenta Sociala și
Asistență Medicală ( SPASAM ) subordonat Consiliului Local Recas, si care lucreaza in colaborare
cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) a Consiliului Judetean
Timis.
Serviciul Public de Asistenta Sociala și Asistență Medicală ( SPASAM ) ofera, de asemenea, servicii
de baza precum informararea si consilierea persoanelor cu nevoi. Acesta se ocupa cu distribuirea de
ajutoare sociale asigurate de Guvernul Romaniei. Serviciul are la baza functionarii sale:
Regulamentul de organizare si functionare, Legea 416/2001(Venitul minim garantat), Legea
57
343/2004 (protectia persoanelor cu dizabilitati), Legea 61/1993 si Ordonanta de Urgenta 105/2003
(privind alocatia de stat a copilului) si alte acte normative cu referire la investigatiile sociale, sprijin
in completarea de formulare necesare sistemului national de ajutoare sociale etc.
Noi avem responsabilitatea si ne angajam sa realizam si sa furnizam accesul egal la servicii de
asistenta sociala diversificate si de calitate pentru a acoperi nevoile individuale sau de grup. In acest
proces vom implica toti factorii cheie din comunitate. Noi dorim sa realizam un oras Modern si
Prosper, având la baza standardele europene
In ceea ce priveste furnizarea serviciilor sociale si sa incurajam fiecare cetatean al comunitatii noastre
pentru a atinge potentialul sau maxim, ca astfel sa contribuie efectiv la dezvoltarea bunastarii sociale
a comunitatii. Aceasta munca o vom realiza impreuna si prin consultarea cu Directia Generala pentru
Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis (DGASPC).
Conform Axei 1 din Planul National de Dezvoltare Regionala 2013-2016, prioritatea noastra va fi sa
investim in restructurarea si modernizarea infrastructurii sectorului social, prin realizarea de proiecte
ce privesc reabilitarea, modernizarea serviciilor sociale pentru o mai buna livrare a acestora catre
beneficiari.
Serviciul de Sanatate din orasul Recas si satele apartinatoare este asigurat de un un numar de 10
cabinete medicale cu 10 medici de familie si 10 asistenti medicali.
Pentru asigurarea serviciilor medicale si pentru acoperirea echilibrata a zonelor rurale s-a dispus la
nivel judetean infiintarea de centre de permanenta.
Sunt 9 centre de permanenta: in Ciacova, Dudestii Vechi, Fibis, Gataia, Liebling, Nitchidorf, Recas,
Sacosu Turcesc, Teremia Mare; Acestea functioneaza zilnic in intervalul orar 20.00-08.00 si non stop
in zilele de sâmbata, duminica si sarbatori legale.
Aceasta infrastructura nu este de ajuns pentru a satisface nevoile medicale ale locuitorilor din Recas.
In plus, lipsa unui management eficient si a investitiilor in ultimii 15 ani a condus la o degradare
continua a spatiilor si serviciilor.
Pentru imbunatatirea serviciilor medicale dorim infiintarea unui Centru de Urgenta care sa preia
cazurile de urgenta de pe raza orasului Recas si a comunelor invecinate.Acest centru va fi dotat cu cu
echipamentele necesare si cu una-doua ambulante. Vom dezvolta un sistem de baze de date IT
integrat cu cel al altor spitale din judet prin stabilirea de partneriate sub autoritatea Autoritatii de
Sanatate Publica Timis.
58
Vom incuraja, de asemenea, investitorii privati interesati in deschiderea de clinici specializate la
Recas, care pot atrage “turismul medical” adica pacienti din România sau strainatate. Primaria va
oferi terenuri si acces la utilitati pentru orice fel de investitie medicala de acest gen.
Societatea civila este foarte putin dezvoltata la nivelul orasului nostru. Doar câteva ONG-uri care
apartin sectorului social si alte câteva ONG-uri regionale desfasoara proiecte in zona noastra. Aceasta
situatie conduce la o slaba participare a cetatenilor la viata urbei in cadrul unor activitati organizate.
Pentru ca oraul Recas sa devina un oras Modern si Prosper, trebuie sa imbunatateasca participarea
organizata a cetatenilor la viata comunitatii. In anii urmatori:
Vom promova si incuraja infiintarea de organizatii non-profit si de caritate cu activitati in
diferite domenii ale vietii de zi cu zi (asistenta sociala, protectia mediului, democratie locala,
egalitatea sexelor, consilierea cetatenilor, etc.) cu care Primaria va intra in parteneriat pentru
diverse proiecte finantate de UE si de alte organizatii ale donorilor;
Vom promova si incuraja cooperarea dintre ONG-urile din Recas si cele judetene, nationale si
internationale, dintre acestea si institutiile si entitatile publice si private, si vom asista ONG-
urile locale pentru identificarea unor viitori colaboratori atât nationali cât si internationali.
Vom infiinta un Centru de Resurse ONG la nivelul Primariei cu scopul de a promova un
comportament asociativ, de a sprijini initiativele si proiectele ONG-urilor, de a contribui la
construirea si intarirea capacitatii acestui sector cu scopul unei mai bune functionari in cadrul
societatii locale. Centrul va oferi servicii de informare, asistare si sprijin atât ONG-urilor cu
activitate in Recas, cât si celor din imprejurimi.
Primaria Recas a initiat si va desfasura proceduri de consultare publica pentru toate deciziile. Vor fi
initiate o serie de interviuri si intâlniri de consultare publica cu privire la selectarea celor mai
importante proiecte pentru dezvoltarea orasului. Biroul de Consiliere pentru Cetateni va pregati
lunar rapoarte si statistici referitoare la opiniile cetatenilor, in colaborare cu reprezentantii ONG-
urilor, care vor fi prezentate la intâlnirile Consiliului Local.
59
PRIORITATEA 6:
“Recas – un oras curat“
Principalele noastre tinte
Implementarea și finalizarea, pâna in 2016, a unui program pentru modernizarea Statiei de
Epurare a apei pâna in 2016;
Extinderea infrastructurii de apa si de canalizare in zona rurala pâna in 2016;
Organizarea transportuluiu deseurilor solide catre o groapa de gunoi ecologica si
obtinerea unui procent de 40% deseuri reciclate
Implementarea unui program pentru cresterea procentului de spatii verzi ale orasului pâna
la 30% pâna in 2018;
Reducerea poluarii cauzate de fum prin extinderea, pâna in 2020, a retelei de gaze naturale
in toate satele apartinatoare;
Una dintre cele mai mari surse de poluare din Recasi este reprezentata de incalzirea caselor pe baza
de combustibil lemnos, in special in satele apartinatoare unde nu este introdus gazul metan.
O prioritate importanta pentru oras este reprezentata de realizarea unui sistem de furnizare a gazului
natural si in aceste sate, asigurând astfel nu numai un mediu mult mai curat, dar si o importanta
economie de energie (odata cu reabilitarea cladirilor si conservarea lemnului ca resursa naturala.
Actuala Statie de Furnizare a Apei se află în curs de modernizareși va fi realizată conform
standardelor europene, care sa asigure calitatea apei potabile livrate cetatenilor.
60
OBIECTIVE SPECIFICE
ŞI
PROIECTE IDENTIFICATE
1. INFRASTRUCTURA
Nr.
crt.
Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului
1. Îmbunătăţirea calităţii drumurilor si a
trotuarelor, străzilor și aleilor pe întreg
teritoriul orasului Recas si a satelor
apartinatoare
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Refacerea drumurilor, trotuarelor,
aleilor și străzilor in orasul Recas si
in satele apartinatoare
2. Dezvoltarea traseelor alternative pentru
vehicole cu tractiune animala si
agricole in orasul Recas
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Drumuri pentru vehicole cu tractiune
animala si agricola in orasul Recas.
3. Modernizarea intersectiilor orasului
Recas
FNR UE,
BL, BJ, BS
Modernizarea intersectiilor orasului
Recas
61
4. Modernizarea, reabilitarea şi extinderea
reţelei de apă potabilă, a reţelei de
canalizare menajeră şi pluvială,
depistarea legăturilor dintre sistemele
de canalizare in orasul Recas si satele
apartinatoare
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Modernizarea,
reabilitarea şi
extinderea reţelei
de apă potabilă, a reţelei de
canalizare, apa
menajeră şi
pluvială, depistarea
legăturilor dintre
sistemele de
canalizare in orasul Recas si satele
apartinatoare.
5. Pietruire străzi rurale în satele
apartinatoare orasului Recas: Izvin,
Bazosul Vechi, Petrovaselo, Stanciova,
Herneacova
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Pietruire străzi
rurale în satele apartinatoare orasului
Recas
6. Reabilitare drum de legătură intre
orasul Recas si satele apartinatoare:
Stanciova si Nadas.
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Reabilitare drum de legătură intre
Recas – sate apartinatoare.
7. Reabilitare clădire extensie - Primărie
FNR UE,
BL, BJ, BS.
PTE şi dotări
8. Extindere și dotare cu utilități a zonei
unde sunt construite locuinţele sociale
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Studiu de
prefezabilitate,
fezabilitate şi
execuţie
9. Introducerea colectării selective a
deşeurilor şi refolosirea acestora
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Studiu de
fezabilitate cu
privire la
introducerea
selectivă a
deşeurilor.
Introducerea
colectării selective
şi refolosirea
deşeurilor.
62
10. Extinderea și amenajarea de parcuri,
locuri de joaca pentru copii şi spaţii
verzi, perdele forestiere
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Studii geo, topo si dotari.
11. Amenajarea unui alt teren de sport in
Recas
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Studii geo, topo si dotari
12. Extindere Reţea iluminat public și
înlocuire rețea pentru a reduce
consumul (energie solară)
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Studii geo, topo,
Studiu de
fezabilitate, PTE şi dotari.
13. Modernizarea staţiei de epurare
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Studiu de
prefezabilitate,
fezabilitate şi
execuţie.
14. Delimitarea perimetrului de protecţie a
puţurilor de captare a apei potabile şi
urmărirea sistematic a evoluţiei
cantitative şi calitative a apei din orasul
Recas si satele apartinatoare
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Delimitarea perimetrului de protecţie
a puţurilor de captare a apei potabile
şi urmărirea sistematic a evoluţiei
cantitative şi calitative a apei din
orasul Recas si satele apartinatoare
15. Extindere sediu Unitate de pompieri.
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Studii geo, topo,
Studiu de
fezabilitate, PTE şi dotări.
16.
Modernizare si extindere a retelei de
gaz metan
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Studii geo, topo,
Studiu de
fezabilitate, PTE şi dotări.
63
2. MEDIUL DE AFACERI
Nr.
crt.
Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului
1. Creşterea calităţii
managementului
întreprinderilor mici şi
mijlocii
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Cursuri de perfecţionare pentru
conducerea firmelor mici şi mijlocii:
management marketing finanţarea
întreprinderilor.
2. Sprijinirea firmelor locale în
asigurarea resurselor umane şi
asigurarea pieţelor de desfacere
pentru produsele fabricate.
FNR UE, BL,
BJ, BS.
Crearea unui birou care să dispunã de o
bază de date cu expoziţiile care urmează
să fie organizate.
Sprijinirea participării firmelor la
expoziţii şi târguri.
Înfiinţarea unei societăţi comerciale
pentru recrutarea şi instruirea forţei de
muncă.
Crearea unui birou care se ocupă cu
monitorizarea posibilităţilor de atragere
de capital (fonduri nerambursabile,
credite preferenţiale).
Crearea unui birou unic pentru
antreprenorii la inceput de drum.
3. Retehnologizarea
societătilor
comerciale
FNR UE, BL,
BJ, BS.
Credite de investiţii.
Încurajarea retehnologizării prin
acordarea de facilităţi de către Primărie
la impozitele şi taxele locale pe o
anumită perioadă de timp.
Retehnologizarea propriu-zisă a firmelor.
Retehnologizarea prin programe din
fonduri nationale.
4. Dezvoltarea sectorului de servicii
pentru a raspunde nevoilor
comunitatii
FNR UE, BL,
BJ, BS
Dezvoltarea sectorului de servicii pentru
a raspunde nevoilor comunitatii
64
5. Informarea si stimularea
implementarii sistemelor de
calitate ISO, HCCP pentru produse
si servicii
FNR UE, BL,
BJ, BS
Inplementarea sistemelor de calitate ISO
si HCCP pentru produse si servicii.
6. Atragerea investitorilor locali si
straini prin existența parcului
industrial in orasul Recas
FNR UE, BL,
BJ, BS
Dezvoltare zonă industrială in orasul
Recas și satele aparținătoare
3. AGRICULTURĂ, SILVICUTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ
Nr.
crt.
Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului
1. Evaluarea suprafeţelor
agricole, crearea categoriilor
calitative de soluri locale, crearea
planului de exploatare a suprafeţelor
agricole,
folosirea mai eficientă a
suprafeţelor agricole.
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Evaluarea complexă a
suprafeţelor
agricole din Iecea Mare
(fertilitate,
nivelul poluării,caracteristicile
ecologice, etc). Îmbunătăţirea
efectivelor de animale,
eficientizarea
activităţilor agricole
2. Asigurarea condiţiilor pentru crearea
unor activităţi rentabile în
agricultură.
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Dezvoltarea infrastructurii
agricole din comuna Iecea
Mare (grajduri, adăpătoare,
etc.)
Sprijinirea economiei
autohtone (mai
ales a industriei alimentare)
prin
acordarea unor subvenţii,
sprijinirea
cheltuielilor de închiriere.
Alcătuire stand pentru
producatorii
locali.
65
3. Punerea în folosinţă a
terenurilor neagricole, scoase de sub
exploatațiile agricole
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Crearea unei zone de
agrement
4. Amenajare parc auto pentru utilajele
Primariei orasului Recas
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Amenajare parc auto pentru
utilajele Primariei orasului
Recas
5. Sprijin şi consultanţă
profesională pentru
întreprinzători agricoli.
Sprijinirea inovaţiilor.
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Organizarea unor cursuri în
domeniul agriculturii -
creşterea animalelor
- cultura plantelor (cartofi şi
plante
furajere). Crearea unui centru
de
calificare a produselor şi a
alimentelor
ecologice (bioalimente).
6. Îmbunătăţirea calităţii produselor
agricole.
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Dezvoltarea parteneriatelor
formate între producători şi
prelucrători
- organizarea unor întâlniri
profesionale
- organizarea seminariilor
- prezentarea cât mai largă a
valorilor naturale
- promovarea metodelor
bioculturale
7. Dezvoltarea IMM-urilor
în industria alimentară si comert
FNR UE, BL, BJ,
BS.
IMM – uri competitive
8. Crearea si dezvoltarea unor centre de
colectare a legumelor si fructelor si
conectarea acestora la retele
regionale de productie si distributie
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Infiintarea centrelor de
colectare legume-fructe.
66
9. Sprijin pentru imbunatatirea
ambalarii si etichetarii produselor
agricole.
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Sprijin pentru inbunatatirea
ambalarii si etichetarii
produselor agricole.
10. Sprijin in dezvoltarea, protejarea si
valorificarea produselor locale (local
branding).
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Sprijin in dezvoltarea,
protejarea si valorificarea
produselor locale (local
branding).
11. Sprijin pentru ridicarea productiei
micilor producatori in sectorul viticol
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Dezvoltarea sectorului viticol
4. DEMOGRAFIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ
Nr.
crt.
Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului
1. Creşterea calităţii vieţii
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Traininguri cu tema
modalităţilor de
petrecere a timpului liber.
2. Creşterea speranţei de
viaţă.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Training cu tema
afecţiunilor produse de
stres.
Training cu tema vieţii
sănătoase
Prezentări despre efectele
negative ale
fumatului, consumul de
alcool şi droguri
Prezentări despre igienă.
Prezentări pe tema
îmbolnăvirilor virale.
3. Crearea unor noi locuri de muncă.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Training cu tema atragerii
investitorilor străini.
67
Training de marketing şi
strategii de Vânzări
Training de programe.
Training de atragere a
fondurilor.
Training de scriere a
proiectelor.
4. Fiecărui cetăţean al oraşului trebuie să
i se ofere posibilitatea de a desfăşura o
activitate, având în vedere
posibilităţile fizice şi intelectuale ale
fiecărei persoane aflată în dificultate.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Program de instruire şi de
orientare profesională.
Studiu privind calitatea
vieţii în comunitate.
5. Reabilitarea, extinderea si dotarea
dispensarelor necesare orasului si
satelor apartinatoare
FNR UE, BL, BJ, BS.
Reabilitarea, extinderea si
dotarea dispensarelor
necesare orasului si satelor
apartinatoare
6. Constructie, amenajare si dotare
policlinica si maternitate in orasul
Recas
FNR UE, BL, BJ, BS.
Constructie, amenajare si
dotare policlinica si
maternitate in orasul Recas
5. INVATAMINT - EDUCATIE
Nr.
crt.
Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului
1. Reabilitarea, extinderea şi
modernizarea scolilor din satele apartinatoare
Fonduri
Nerambursabile UE,
buget local,
judeţean şi de
stat
(FNR, BL, BJ, BS)
Studiu de
fezabilitate,
Proiect tehnic de
execuţie şi dotare
şcoală
68
2. Construirea unei scoli noi la Izvin
FR, FNR, BL,BJ,BS
Constructie scoala
noua la Izvin
3. Achiziţionare centrale
termice pentru scolile modernizate si noi
construite
FR, FNR, BL,BJ,BS
Achiziţionare
centrale
termice
3. Reabilitare, extindere şi
modernizare Gradinite
FNR UE, BL,BJ,BS
Studiu de
fezabilitate,
Proiect tehnic de
execuţie şi dotare
gradinite.
4. Programe de formare si instruire in domeniul:
- managementul productiei si valorificarii in
domeniul agricol
- managementul turistic
- managementul cultural, prestari
servicii, utilizarea tehnologiei
informationale, industrie alimentara,
asigurarea calitatii
FNR UE, BL,BJ,BS
Programe de formare
si instruire
5. proiect de investitii private in crearea unui
Centru de instruire in servicii turistice si
ospitaliere
FNR UE, BL,BJ,BS Programe de formare
si instruire
6. SOCIAL
Nr.
crt.
Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului
1. Servicii specializate pe problematica
copilului aflat în stiuație de risc major
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Creşterea
numărului copiilor
rromi care
frecventează
instituţiile de
învăţământ
69
preşcolar şi şcolar.
Asigurarea
participării
tuturor copiilor,
proveniţi din familii
dezavantajate la
educaţie la vârsta
prescrisă de lege şi fără
discriminări.
2. Înfiinţarea unui centru de permanenţă
pentru persoane de vârsta a III-a.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Centru de
permananţă pentru
bătrâni.
3. Centrul de consiliere a persoanelor
abuzate
FNR UE, BL, BJ, BS.
Centrul de
consiliere a
persoanelor abuzate
4. Unitate medico-socială
FNR UE, BL, BJ, BS.
Oferirea unor
servicii medicale în
sistem integrat.
5. Ajutorul acordat persoanelor şi
familiilor care nu îşi pot asigura
singure cele necesare unui trai decent
trebuie să se bazeze pe un sistem bine
stabilit şi bazat pe profesionalism.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Îmbunătăţirea
serviciilor publice
de asistenţă socială.
Training pentru
funcţionari publici.
6. Reducerea la minimum posibil al
numărului copiilor instituţionalizaţi
FNR UE, BL, BJ, BS.
Studiu privind
valorile acceptate
de familiile din
localitate.
Program de
conştientizare a
valorilor umane de
bază.
7. Extinderea reţelei de ajutor social
acordat persoanelor în vârstă, care
necesită îngrijire la domiciliu
FNR UE, BL, BJ, BS.
Asistenţă medicală
şi socială la
domiciliu pentru
persoane în vârstă.
70
7. OBIECTIVE CULTURALE
Nr.
crt.
Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului
1. Modernizarea, reabilitarea căminelor culturale
din orasul Recas si satele apartinatoare.
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Reabilitarea si extinderea
căminului cultural
din Recas si satele
apartinatoare.
2. Programe culturale
reprezentative.
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Ruga Recasului si ruga
satului
Festival de muzica
traditionala sarba
3. Extindere si modernizare biblioteca
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Achiziţie de cărţi, dotare cu
calculatoare, modernizarea
spatiului alocat.
4. Editarea unor publicații locale FNR UE,
BL, BJ, BS.
Editarea unui ziar local
5. Reabilitarea cladirii - Muzeul de Istorie Recas FNR UE,
BL, BJ, BS.
Reabilitarea cladirii -
Muzeul de Istorie Recas
6. Crearea de centre de tineret pentru petrecerea
timpului liber
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Centre de tineret pentru
recreere.
7. Păstrarea tradițiilor etno-culturale
UE, BL Promovare tradiții
71
8. CULTE
Nr.
crt.
Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului
1. Amenajarea cimitirelor
de pe teritoriul orasului si satelor
apartinatoare
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Extinderea cimitirului şi
împrejmuirea acestuia
2. Construcţie casă mortuară in orasul
Recas si in satele apartinatoare
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Studiu de fezabilitate şi de execuţie.
3. Dezvoltarea şi întărirea relaţiilor de
parteneriat dintre biserici,prin programe
comune religioase şi caritabile.
FNR UE,
BL, BJ, BS.
Comisie mixtă privind acţiunile
caritabile creştine.
4. Reabilitarea lacaselor de cult FNR UE,
BL, BJ, BS.
Reabilitarea lacaselor de cult
9. SPORT
Nr.
crt.
Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului
1. Modernizare și dotare sală de
sport, cu utilităţile aferente in orasul
Recas
FNR UE,
BL,BJ,BS
Studii geo, topo,
Studiu de
fezabilitate, PTE şi
dotari
2. Construirea pina in anul 2020 a unui
centru sportiv modern, compus din:
- sala sporturilor
- piscine
- teren de fotbal, tennis, baschet,
volei si handbal
FNR UE,
BL,BJ,BS
Studii geo, topo,
Studiu de
fezabilitate, PTE şi
dotari
72
3. Reabilitare, amenajare şi
modernizare baza sportiva
FNR UE,
BL,BJ,BS
Studii geo, topo,
Studiu de
fezabilitate, PTE şi
dotari
10. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
Nr.
crt.
Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului
1. Infochioşc (1-2 aparate)
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Acces la informaţii publice
2. Extindere reţea calculatoare
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Extindere reţea calculatoare
3. Birou de consiliere cetateni. FNR UE, BL, BJ,
BS.
Birou de consiliere cetateni.
4. Birou pentru promovarea dezvoltarii
rurale.
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Birou pentru promovarea
dezvoltarii rurale.
5. Infiintarea unui centru de resurse ONG FNR UE, BL, BJ,
BS.
Centrul resurse ONG
6. Realizarea centrului civic al orasului
Recas
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Centrul civic Recas
7. Finalizare plan urbanistic general
actualizat
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Plan urbanistic general
8. Achizitionare mijloace transport scolar; FNR UE, BL, BJ,
BS.
Extindere parc auto transport
scolar
73
9. Amenajare parc auto pentru utilajele
Primariei orasului Recas
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Parc auto Primarie
11. TURISM
Nr.
crt.
Obiective specifice Finanţare Titlul proiectului
1. Construirea unei piste pentru
roleri
FNR UE, BL,
BJ, BS.
Studiu de fezabilitate, executie si dotari
2. Elaborarea si implementarea
unor programe turistice
integrale
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Centrul olimpic pentru crearea unor
evenimente sportive, tabere pentru
sportivi si profesionisti (retea, apa,
canalizare, reconstructia drumului,
energie electrica, piscina, hotel,
camping, alei, spatii agrement, crearea
unui habitat adecvat pentru fauna si
flora, crearea zonelor de protectie si
construirea unei parcari)
3. Promovarea turismului cultural,
istoric, balnear si de agrement
Asistenta si instruire personal
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Expozitii si conferinte turistice,
instruire personal turistic, asistenta de
specialitate, schim de experienta.
4. Promovarea orasului Recas prin
infiintarea centrelor locale de
degustarea vinului, Institutul de
cercetare a vinului si Muzeul
vinului in Recas
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Elaborarea unei strategii de promovare
si de marketing.
5. Lansarea festivalului de vin din
orasul Recas
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Festivalul vinului
6. Implementarea si dezvoltarea
agroturismului si a turismului
ecologic
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Dezvoltarea turismului ecologic
74
7. Infiintarea pistelor pentru
biciclete
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Piste pentru biciclet
8. proiecte de investitii private in
domeniul turismului –
FNR UE, BL, BJ,
BS.
Centrul de Agrement “Grand Spa &
Country Club” – in localitatea
Herneacova
Propunere de proiect 01
Titlul proiectului Extinderea alimentarii cu apa si introducerea
canalizarii
Potential leader al proiectului Primaria orasului Recas
Obiectiv Asigurarea cu apa potabila si de buna calitate a
locuitorilor
Durata proiectului 5 ani
Referire la tema 3.1, 3.2
Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR axis 2,3,4
Resurse
Intrare Analiza situatiei actuale a alimentarii cu apa si
canalizarii
Analiza nivelului serviciilor
Plan urban
Echipa proiectului
Strategia de dezvoltare locala
Iesire Îmbunatatirea alimentarii cu apa si canalizare a
localitatii
Îmbunatatirea nivelului serviciilor
Îmbunatatirea accesibilitatii
Rezultat Îmbunatatirea calitatii vietii prin asigurarea apei
potabile de buna calitate
Dezvoltarea unei retele de canalizare
75
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri locale
Fonduri nationale
Fonduri judetene
Finantare proprie
Potentiali parteneri
Consiliul local
Consiliul judetean
Asociatii intercomunitare
Agentia de dezvoltare rurala
Experti în domeniul apei
Propunere de proiect 02
Titlul proiectului Refacerea drumurilor, strazilor si trotuarelor din
oras
Potential leader al proiectului Primaria orasului Recas
Obiectiv Inbunatatirea calitatii drumurilor, strazilor si
trotuarelor pe intreg teritoriul orasului
Durata proiectului 5 ani
Referire la tema 3.1, 3.2
Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR axis 2,3,4
Resurse
Intrare Analiza situatiei actuale a drumurilor si trotuarelor
Plan rural
Echipa proiectului
Strategia de dezvoltare locala
Iesire Îmbunatatirea calitatii drumurilor, strazilor si a
76
trotuarelor
Îmbunatatirea accesibilitatii in oras
Rezultat Îmbunatatirea drumurilor si trotarelor in vederea
cresterii posibilitatilor de circulatie cu mijloace de
transport si pietonal
Dezvoltarea unei retele de drumuri si trotuare
necesare orasului
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri locale
Fonduri nationale
Fonduri judetene
Finantare proprie
Potentiali parteneri
Consiliul local
Consiliul judetean
Agentia de dezvoltare rurala
Experti în domeniul drumurilor
Propunere de proiect 03
Titlul proiectului Introducerea colectarii selective a deseurilor si
refolosirea acestora
Potential leader al proiectului Primaria orasului Recas
Obiectiv Inbunatatirea calitatii vietii din punct de vedere al
mediului orasului
Durata proiectului 5 ani
Referire la tema 3.1, 3.2
Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR axis 2,3,4
Resurse
77
Intrare Analiza situatiei actuale pentru colectarea deseurilor
si refolosirea lor
Plan de mediu
Echipa proiectului
Strategia de dezvoltare locala
Iesire Îmbunatatirea calitatii vietii prin reducerea poluarii
Îmbunatatirea calitatii mediului inconjurator.
Rezultat Îmbunatatirea calitatii vietii prin reducerea poluarii
si cresterea calitatii mediului inconjurator
Construirea unei rampe de colectare a deseurilor
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri locale
Fonduri nationale
Fonduri judetene
Finantare proprie
Potentiali parteneri
Consiliul local
Consiliul judetean
Agentia de mediu
Experti în domeniul mediului
Propunere de proiect 04
Titlul proiectului One-stop shop pentru antreprenorii aflati la inceput
de drum
Potential leader al proiectului Orasul Recas
Obiectiv Crearea unui birou unic pentru sprijinirea
antreprenorilor aflati la inceput de drum din Orasul
Recas
78
Durata proiectului 5 ani
Referire la tema 2.2
Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii
Dezvoltarea regionala
(axa POR 1, 4)
Resurse
Intrare Serviciile economice ale orasului
Analiza procedurilor legate de înfiintarea afacerilor
Analiza nevoilor pentru înfiintarea afacerilor
Expertiza privind dezvoltarea afacerilor
Iesire serviciu integrat pentru înfiintarea unei afaceri
consolidarea sprijinului pentru tinerii aflati la
început de drum
integrarea procedurilor
transparenta procedurilor
intensificarea schimbului de experienta
evaluarea unor noi idei de afaceri
Rezultat o economie mai competitiva
promovarea dezvoltarii afacerilor
un oras mai dinamic
consolidarea profilului orasului
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Finantare locala
Finantare privata
Fonduri nationale
Finantare proprie
Potentiali parteneri
OTIMMC
Camera de comert
birourile de înregistrare
79
institutii financiare
ministerele respective
Agentia de dezvoltare regionala
Propunere de proiect 05
Titlul proiectului Crearea si dezvoltarea unor centre de colectare a
legumelor si fructelor si conectarea acestora la
retele regionale de productie si distributie
Potential leader al proiectului Primaria Orasul Recas
Obiectiv Inbunatatirea posibilitatilor de comercializare a
legumelor si fructelor din productie proprie
Durata proiectului 5 ani
Referire la tema 3.1, 3.2
Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR axis 2,3,4
Resurse
Intrare Analiza situatiei actuale a posibilitatilor de
comercializare a productiei proprii din gospodariile
orasului si a satelor apartinatoate
Plan rural
Echipa proiectului
Strategia de dezvoltare locala
Iesire Îmbunatatirea posibilitatilor de conectare la retelele
regionale de productie si distributie
Îmbunatatirea promovarii produselor din productie
proprie
Rezultat Centrele infiintate asigura colectarea legumelor si
fructelor din productie proprie.
Dezvoltarea unei retele de comercializare a
produselor.
80
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri locale
Fonduri nationale
Fonduri judetene
Finantare proprie
Potentiali parteneri
Consiliul local
Consiliul judetean
Agentia de dezvoltare rurala
Experti în domeniul agricol
APIA
Camera de comert
Propunere de proiect 06
Titlul proiectului Birou pentru promovarea dezvoltarii proiectelor in
mediul urban
Potential leader al proiectului Orasul Recas
Obiectiv Crearea unui birou specializat pentru promovarea
programelor si proiectelor pentru dezvoltarea locala
din fonduri nerambursabile nationale si UE.
Durata proiectului 5 ani
Referire la tema 4
Referire la fondurile structurale Dezvoltarea administrativa POR axis 4, OP 4
Resurse
Intrare Programe de dezvoltare locala
81
Proiecte de dezvoltare locala
Departamentul UE al orasului
Planul de dezvoltare al orasului
Strategia de dezvoltare locala
Plan urban
Plan de mobilitate
Plan de patrimoniu
Planul de mediu al orasului
Iesire Înfiintarea unui birou specializat pentru promovarea
programelor si proiectelor .
Rezultat Cresterea constientizarii cetatenilor comunei despre
programelor si proiectelor UE de dezvoltare locala
Utilizarea eficienta a fondurilor europene si
nationale.
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri locale
Fonduri private
Fonduri judetene
Fonduri nationale.
Finantare proprie
Potentiali parteneri
Agentii de consultanta
Agentii de marketing
ONG-uri
Administratia locala
Agentii de inginerie
Organizatii ce se ocupa de patrimoniu
Camera de comert
82
Propunere de proiect 07
Titlul proiectului Biroul de consiliere cetateni
– Un instrument de comunicare in interiorul
orasului Recas
Potential leader al proiectului Orasul Recas
Obiectiv Îmbunatatirea comunicatiei publice de la si catre
cetateni.
Durata proiectului 5 ani
Referire la tema 4
Referire la fondurile structurale - Dezvoltare administrativa POR axis 4, OP 4
Resurse
Intrare Plan de comunicatii
Definirea produselor de comunicatie
Tehnologie
Experti în comunicatii si echipe de comunicatie
Iesire Îmbunatatirea comunicatiei dintre consiliul local si
populatia locala
Rezultat Îmbunatatirea imaginii orasului
Îmbunatatirea calitatii vietii
O comunicare mai directa între consiliul local si
populatie
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri nationale
Fonduri private si sponsorizari
Fonduri locale
Finantare proprie
83
Potentiali parteneri
Camera de comert
Media locala
Universitatea Timisoara
Experti în comunicatii
Propunere de proiect 08
Titlul proiectului Îmbunatatirea infrastructurii locurilor de joaca si a
spatiilor verzi
Potential leader al proiectului Orasul Recas
Obiectiv Amenajarea de parcuri si spatii verzi.
Durata proiectului 3 ani
Referire la tema 2.4
Referire la fondurile structurale Dezvoltarea regionala
Dezvoltarea infrastructurii
Îmbunatatirea competitivitatii economice
Axa POR 1,4
Resurse
Intrare Un plan de dezvoltare recreationala pentru copiii
din oras.
Evaluarea infrastructurii recreationale pentru
copiii din Recas.
Evaluarea nevoilor de recreere a copiilor din
Recas
Plan de dezvoltare economica
Plan de investitii, legat de cerintele calitative
Plan de urbanism
- Plan de dezvoltare a orasului.
Iesire Îmbunatatirea calitativa si cantitativa a ofertei
infrastructurii locurilor de joaca pentru copii
o participare sociala mai buna la activitatile
comune
o mai buna socializare
84
un plan de actiune în vederea cresterii ofertei de
locuri de joaca si infrastructura
Rezultat cresterea atractivitatii Orasului Recas
consolidarea profilului social si economic al
Orasului Recas
cresterea calitatatii vietii în oras
stimuleaza coeziunea sociala în oras.
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Cofinantare
Finantare locala
Finantare judeteana
Finantare nationala
Finantare proprie
Potentiali parteneri
Agentia de dezvoltare
Administratia locala
Departamentul de planuri de urbanism, serviciile
de siguranta si securitate
Organizatiile sportive din comuna
ONG
Propunere de proiect 09
Titlul proiectului Socializarea persoanelor vârstnice
Potential leader al proiectului Orasul Recas
Obiectiv Grija activa pentru persoanele vârstnice dar
sanatoase, în special crearea de cluburi
Durata proiectului 3 ani
85
Referire la tema 3.3
Referire la fondurile structurale
Resurse
Intrare - spatii disponibile detinute de primarie;
- carti de la bibliotecile existente;
- sponsorizari constând în mâncare usoara / uscata
si bauturi nealcoolice (de la restaurante mari sau
companiile puternice de catering);
- liste de persoane batrâne, dar sanatoase de la
preoti si invitatii;
Iesire - cluburi pentru vârstnici
Rezultat În unele activitati persoanele vârstnice pot ajuta
comunitatea sau alte persoane vârstnice.
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Bugetul local + sponsorizari
Finantare proprie
Potentiali parteneri - potentialul si expertiza ONG-urilor existente
deja implicate în îngrijirea persoanelor vârstnice,
dar bolnave.
- organizatii studentesti (punând la dispozitie
bibliotecari, chelneri, etc.)
- bisericile ortodoxe si catolice.
86
Titlul proiectului Crearea unui centru de training pentru promovarea
turismului
Potential leader al proiectului Orasul Recas
Obiectiv Crearea unui centru de specializare pentru
promovarea turismului in Orasul Recas
Durata proiectului 3 ani
Referire la tema 2.3
Referire la fondurile structurale Dezvoltarea capitalului uman
Îmbunatatirea competitivitatii economice
(ROP Axis 4/ OP 4)
Resurse
Intrare Plan de dezvoltare a turismului
Plan de mobilitate
Evaluarea mediului
Grup de comunicare si experti lingvistici
Centru profesional de specializare
Iesire Înfiintarea unui centru de specializare
Definirea unui pachet de specializari având ca
tema promovarea turismului si orientarea
asupra clientului
Rezultat O mai buna calitate a serviciilor
Mai multa concentrare asupra clientilor si
turistilor
Mai multi furnizori de servicii profesionale
pentru potentialii turisti
O mai buna cunoastere a limbilor straine
Propunere de proiect 010
87
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare fonduri structurale
bugetul local
finantari private
împrumuturi bancare
Finantare proprie
Potentiali parteneri
primaria Orasul Recas
furnizori de servicii turistice
centrul de specializare
centrul de perfectionare lingvistica
camera de comert
Organizatia hotelurilor, restaurantelor si
barurilor
Organizatia taximetristilor
Propunere de proiect 011
Titlul proiectului Plan de dezvoltare turistica
Potential leader al proiectului Orasul Recas
Obiectiv Elaborarea unui studiu, având în vedere
potentialul turistic local si regional din Timis si a
unui plan de actiune adecvat.
Durata proiectului 1 an
Referire la tema 2.3
Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii economice (ROP
– Axis 4/Axis 5 + OP 2)
Dezvoltarea capitalului uman
88
Resurse
Intrare Plan de dezvoltare socio-economica
Analiza sectorului turismului
SWOT pentru sectorul turismului în Timis
Analiza valorilor turistice din Orasul Recas
Analiza potentialului de dezvoltare turistica
Iesire Plan de dezvoltare turistica
Plan de actiune pentru dezvoltarea turismului
Rezultat Îmbunatatirea calitatii turismului
Consolidarea legaturii dintre turism si
dezvoltarea socio-economica
Îmbunatatirea imaginii in Orasul Recas
Principii pentru consolidarea sectorului
turismului
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare fonduri structurale
bugetul local
împrumuturi bancare
Finantare proprie
Potentiali parteneri
Consiliul Judetean Timis
Sindicatul hotelurilor, restaurantelor si
barurilor
Parteneri sociali
Administratorii patrimoniului
Administratia orasului
Propunere de proiect 01012212
Titlul proiectului Analiza impactului dezvoltarii turismului asupra
dezvoltarii locale si regionale
Potential leader al proiectului Primaria Orasului Recas
89
Obiectiv Analiza impactului dezvoltarii turismului asupra
potentialului de dezvoltare locala si regionala.
Durata proiectului 2 ani
Referire la tema 2.3
Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii economice ROP axis
4
Resurse
Intrare Analiza sectorului turistic în Timis si în
regiune
Analiza sectorului economic în Timis si în
regiune
Strategia de dezvoltare locala si regionala
Strategia de dezvoltare turistica
Echipa proiectului
Consultanta si experti
Iesire Analiza impactului socio-economic al
turismului asupra dezvoltarii locale
Analiza impactului socio-economic al
turismului asupra dezvoltarii regionale
Definirea strategiei pentru consolidarea
dezvoltarii locale si regionale prin dezvoltarea
turismului
Rezultat Viziune privind impactul turismului asupra
dezvoltarii locale si regionale viitoare
Identificarea sistemului de monitorizare
privind acest impact
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri private
Fonduri locale
Finantare proprie
90
Potentiali parteneri
Consultanta si experti
Agentia de dezvoltare economica (locala si
regionala)
Agentia de dezvoltare turistica
Camera de Comert
PARTEA IV
INDICATORI DE REFERINȚĂ PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ
2.1. SUPRAFAȚA ADMINISTRATIVĂ
Orașul Recaș ocupă o suprafaţă
de 23198 hectare (2,66 % din
suprafaţa totală a Judeţului Timiş), din
care cea mai mare suprafață (84,30 %)
o reprezintă terenul agricol 19558 Ha.
După forma de proprietate,
terenul agricol este deținut în proporție
de peste 84,3 % de proprietari privați,
în timp ce terenul neagricol este
deținut într-o proporție de 9,38 % de
stat.
Conform legii 213 mai există și proprietatea privată a statului.
91
Tabel nr.1- Împărțirea suprafeței administrative, după forma de proprietate
Specificaţie Teren agricol Teren neagricol Total
ha % ha % ha
Proprietate publică a UAT 254 1,29 76 3,49% 330
Proprietate privată a UAT 3949 20,19 1711 78,59% 5660
Proprietate privată 15355 78,51 390 17,91% 15745
TOTAL 19558 100 2177 100 21.735
Sursa – Biroul Agricol, Primăria Recaș
Din punct de vedere al evoluției terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeței administrative
a orașului s-a modificat după cum se poate observa din datele prezentate mai jos, mici variații
înregistrându-se la categoria vii și livezi / teren agricol / păduri / ape și bălţi etc.
Tabel nr.2 - Evoluția terenului pe categorii de folosință
Categorie de folosință Suprafața (ha / km)
An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010
Teren agricol, din care: 19558 19558 19872 19872 19872
- arabil 12121 12121 13112 13112 13112
- pășuni și fânețe 5611 5718 4780 4780 4780
- vii și livezi 1819 1819 1965 1965 1980
Păduri şi alte terenuri cu
vegetație forestieră 1810 1810 1810 1810 1810
Ape și bălți 403 403 403 403 403
92
Teren intravilan 467 872 872 872 872
Drumuri (km) 510 510 410 410 410
Neproductiv 450 450 450 450 160
Suprafața totală 23198 23198 23817 23527 23527
Sursa- Biroul Agricol Primăria Recaș
Suprafața agricolă totală este alcatuită din teren arabil în cea mai mare parte – 12121 ha (61,97 %),
pășuni și fânețe 5611 ha (28,68 %) și vii şi livezi 1819 ha (9,30%).
Fondul forestier acoperă 1810 hectare, ocupând locul 2 în structura suprafeței administrative a
orașului (7, 80 % din totalul suprafeței administrative) și este reprezentată de păduri și alte terenuri cu
vegetație forestieră.
Luciul de apă care se află pe întinderea orașului Recaş este de 403 hectare, reprezentând 1,73 % din
suprafața totală a orașului și este alcătuit din ape şi bălți.
Intravilanul
localității
93
Terenul intravilan al orașului Recaş ocupă în prezent o suprafaţă de 1001,919 hectare (4,318
% din total suprafață administrativă).
Tabel nr.3 - Bilanțul teritorial intravilan
ZONE FUNCŢIONALE
An 2014 An 2006
Suprafaţa
(ha)
Procent (% )
din total
intravilan
Suprafaţa (ha)
Procent (% )
din total
intravilan
Locuinţe şi funcţiuni
complementare 650,069 64,882
591,81 62,720%
Unităţi industriale şi depozite 7,22 0,72 7,22 0,765
Unităţi agro-zootehnice 132,81 13,255 132,81 14,075
Instituţii şi servicii de interes
public
15,83 1,57 15,83 1,68
Căi de comunicaţie şi transport
(rutier)
149,04 14,87 149,04 15,795
Spaţii verzi, sport, agrement,
protecţie
2,50 0,249 2,50 0,264
Construcţii tehnico-edilitare şi
Zone protecţie
0,60 0,59 0,60 0,06
Gospodărire comunală, cimitire 6,25 0,62 6,25 0,66
Destinaţie specială 37,6 3,75 37,6 3,985
TOTAL INTRAVILAN 1001,919 100 943,57 100
Sursa: P.U.G.
Zona funcțională – Locuințe și funcțiuni complementare a înregistrat o creștere a suprafeței
totale deoarece s-au elaborat noi P.U.Z.-uri care au dus la modificarea suprafeței teren intravilan prin
94
trecerea în această categorie a terenului extravilan în suprafață de 61,37 ha (pășune extravilan și teren
privat).
2.1.1. Fondul locativ
Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate,
inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi, veterani, case speciale
pentru bătrâni singuratici şi altele), apartamente, încăperi de serviciu şi alte încăperi locative în alte
construcţii utile pentru locuit.
Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel:
fondul locativ public -
fondul locativ care se află în
proprietatea statului şi în
deplină administrare
gospodărească a
întreprinderilor de stat; fondul
locativ municipal care se află
în proprietatea raionului
(oraşului), municipiului,
precum şi fondul care se află în
administrarea gospodărească a
întreprinderilor municipale sau în administrarea operativă a instituţiilor municipale;
fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit individuale,
apartamente şi case de locuit privatizate şi procurate, apartamente în casele cooperativelor de
construcţie a locuinţelor) şi fondul care se află în proprietatea persoanelor juridice (create în baza
proprietarilor privaţi), construit sau procurat din contul mijloacelor proprii;
95
fondul locativ cu forma de proprietate mixtă - fondul care se află în proprietatea personală, în
proprietatea comună sau în cote-părţi ale diferitor subiecţi ai proprietăţii publice şi private;
proprietatea întreprinderilor mixte - fondul locativ care se află în proprietatea întreprinderilor mixte
cu participare străină.
Tabel nr. 4 - Evoluția fondului locativ din orașul Recaş în perioada 2010-2014
An Total locuințe
(număr)
Total suprafață
locuibilă
(mp)
Proprietate
publică
(număr)
Proprietate
privată
(număr)
Proprietate
privată
(mixtă)
2002 2879 345.480 135 2744 0
2010 3050 366.000 128 2922 0
2011 3055 366,600 128 2927 0
2012 3068 368,160 128 2940 0
2013 3120 374,400 123 2997 0
2014 3150 378,000 123 3027 0
Sursa: Birou Urbanism, Primăria Recaş
Propunerile de mărire a intravilanelor localităţilor UAT Recaş s-au realizat având în vedere:
Intravilanele existente puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru Agricol şi Organizarea
Teritoriului Agricol Timiş.
Ordinul nr.13 N/10.03.1999 MLPAT - Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul
cadru al P.U.G. indicativ G.P. 038 / 99 - privind modul de calcul al intravilanului existent cât şi al
celui propus. Suprafeţele intravilane propuse s-au realizat prin includerea în intravilanul existent a
suprafeţelor din teritoriul extravilan, necesare dezvoltării funcţiunilor localităţilor.
96
Asupra suprafeţelor noi cuprinse în intravilan s-a instituit interdicţie temporară de construire
până la elaborarea şi aprobarea P.U.Z. s-au P.U.D. ce se vor întocmi pentru aceste zone, precum şi a
scoaterii din circuitul agricol, conform prevederilor legale, art. 20 aliniat 2 din Legea 50/1991 corelat
cu prevederile din Legea Fondului Funciar nr. 18/1991 republicată. Noul Plan Urban Modern ar
trebui să ia în considerare integritatea durabilă a zonelor suburbane şi a zonei centrale, precum şi
promovarea turismului şi creşterea calităţii vieţii în ceea ce priveşte transportul, sănătatea, protecţia
mediului şi incluziunea socială.
Principalele obiective de interes public se află în zona centrală a oraşului. Zona de activităţi
economice cu profil industrial şi agrozootehnic se află în partea de vest şi sud a localităţii.
La nivelul oraşului Recaş sursele de încălzire sunt lemnele, gazul metan, parţial alte surse
locale.
Mărirea intravilanului a determinat extinderea zonelor
funcţionale şi anume: a zonei de locuit, a zonelor pentru
activităţi economice industriale, de depozitare sau
agrozootehnice, a zonelor rezervate pentru obiectivele
de utilitate publică, a zonelor de agrement, spaţii verzi
şi sport. Zonificarea funcţională a ţinut cont de
funcţiunea dominantă a teritoriului.
Ca principiu s-a urmărit:
o Valorificarea eficientă a spaţiului intravilan prin
funcţionalizarea terenurilor libere existente;
o Accesibilitatea maximă la serviciile de utilitate publică prin rezervarea de terenuri pentru
completarea acestora;
97
o Asigurarea compatibilităţii depline a funcţiunilor nou create (structuri industriale, agro-
zootehnice) cu mediul ambiant;
o Conservarea, protecţia şi extinderea suprafeţelor de spaţii verzi;
o Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului.
Sub aspectul proprietăţii, terenurile ce preiau dezvoltările localităţilor sunt fie proprietate privată
a consiliului local, fie proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
Localitatea RECAŞ
Propunerile de urbanism pentru localitatea Recaş prezintă un intravilan mărit, suprafeţele nou
introduse fiind destinate extinderii zonei de locuit şi a funcţiunilor complexe, organizării zonelor de
agrement, sport şi spaţii verzi, a zonei de activităţi economico-industriale şi agrozootehnice.
Extinderea zonei de locuit a fost propusă în partea de nord şi nord-est a teritoriului intravilan Recaş,
această zonă prezentând şi condiţii geotehnice corespunzătoare.
În zona de locuit se vor admite şi funcţiuni complementare la parterele locuinţelor, dotări
pentru servicii, mici dotări comerciale alimentare şi nealimentare, dotări de alimentaţie publică, dotări
de sport, spaţii verzi. Zona activităţilor economice industriale şi agrozootehnice păstrează suprafeţele
existente, respectiv unităţile agrozootehnice situate în jurul localităţii, parţial în trupuri independente.
Ferma zootehnică (fost CAP) şi moara au fost legate de trupul principal al intravilanului. În zona de
vest sud-vest au fost incluse suprafeţe de teren ce pot prelua activităţi industriale, depozitare, prestări
servicii.
Zonificarea propusă a rezervat terenuri pentru instituţii şi servicii publice atât în vederea
completării celor existente situate în zona centrală, instituţii necesare odată cu dezvoltarea localităţii
respectiv trecerea în categoria oraşelor, cât şi rezervările din zonele extinse pentru locuinţe.
98
Pentru agrement, sport şi spaţii verzi s-au prevăzut:
în zona sălii de sport - amenajarea unui parc cu plantaţii de talii diferite, spaţii de joc pentru
copii şi mobilier urban;
în zona de nord - un teren de sport şi spaţii plantate;
plantaţii de protecţie în jurul cimitirelor şi realizarea unei plantaţii de protecţie în lungul
D.N.6
în sudul localităţii s-a inclus în intravilan zona cu exces de umidităţi pentru amenajarea unei
zone de agrement, plantată masiv în vederea reabilitării ecosistemului (regularizarea pârâului
şi a bălţii existente)
în nord estul localităţii s-a inclus în intravilan teritoriul cuprins între DC 66 (Recaş -
Herneacova) barajul acumulării Recaş şi Ferma „2000" în vederea amenajării unei zone de
agrement, puternic plantată. Zonificarea propusă a asigurat rezerva de teren pentru cimitirele
ortodoxe ale localităţii.
99
Trama stradală se va extinde cu noi trasee asigurând accesul la toate zonele funcţionale. Se impune
modernizarea întregii reţele de circulaţie.
DEMOGRAFIE
Reperele demografice ale evoluției la nivelul Primăriei Recaş reprezintă elemente de interes
major pentru definirea obiectivelor strategice și a planurilor de acțiune pe termen mediu și lung.
Din acest motiv am sintetizat următoarele informații ca fiind relevante.
Tabel nr.5 - Populația stabilă din mediul urban al judeţului Timiş
Localitatea
Populație stabilă (numar
persoane)
RPL 2011 Reactualizare RPL 2014 prin
serviciul de evidenţă a populaţiei
JUDEŢ Timiş 649 777 682 939
ORAŞ Recaş 9 091 9 439
Raportat la nr total al populaţiei, oraşul Recaş se află pe locul 220 la nr de locuitori
Sursa: Recensământul populației 2011 şi informaţii de la serviciul de evidenţă a populaţiei
Densitatea populației în orașul Recaş este de
0,40 locuitori/kmp, situându-se sub media pe județ
(74,7 locuitori / kmp). Cea mai ridicată densitate din
regiunea în care locuim s-a înregistrat în Timiş, dar
tot sub media naţională.
100
După etnie, locuitorii din Recaş sunt formaţi din 6423 de români, 635 de maghiari, 356 sârbi,
178 romi, 76 croaţi, 65 de germani, 13 ucrainieni, 5 slovaci, 4 persoanereprezintă alte etnii, 575 nu şi-
au declarat etnia. La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a
religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut
să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost
colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste caracteristici.
La recensământul din 2002 s-au înregistrat următoarele date: români 6514 – 76,09 %,
maghiari 936 -10,93 %, sârbi 581 – 6,78 %, romi
253 – 2,95 %, croaţi 119 – 1,39 %, germani 116
– 1,35 %, ucrainieni 21 – 0,24 %, slovaci 17 –
0,19 %, turci 1 – 0,01 %, bulgari 1 – 0,01 %,
polonezi 1 – 0,01 %.
Recensământul din 1992 oferă
următoarele informaţii: ca din totalul de 8665 de
persoane, 6334 adică 73,0 % erau români, 1082
maghiari – 12,4 %, 658 sârbi 7,7 %, 222 germani – 2,5 % , alte naţionalităţi 369 – 4,4 %.
Comparând cele două recensăminte
(2011 şi 2002), putem spune că procentul
care îi reprezintă pe români a scăzut în
2011 faţă de 2002, adică sunt mai puţini
români decât la recensământul precedent
din 2002. Se poate spune că acest procent
este considerabil mai mic şi poate chiar
îngrijorător din punct de vedere social,
astfel putem da vina pe migraţia masivă a
populaţiei spre strainătate. Întorcându-ne
101
puţin în timp, nu acelaşi lucru putem afima despre datele de la primul recensământ de după
Revoluţie, adică din 1992, când românii deţineau un procent însemnat în ponderea etniei, având 73%
din populaţia de atunci a Recaşului.
În ceea ce îi priveşte pe etnicii maghiari,
care se situau pe locul 2 (adica 12,4 % - 1082
de persoane) în ceea ce privea etnia în 1992,
începând de la recensământul din 2002
observăm că numărul acestora a început să
scadă, ajungând la 936 de persoane, totalizând
un procent de 10,93 %. Venind mai incoace, în
2011, datele şi mai actuale confirma scăderea
acestora din totalul populaţiei.
Sârbii s-au aflat pe locul trei la ultimul recensământ în clasificarea etniilor recăşenilor la fel ca
în 2002. În 1992, sârbii erau în număr de 658, adică 7,7 % din totalul populaţiei prezente la
momentul recensământului. Cei mai mulţi etnici din unitatea administrativ teritorială a localităţii
noastre Recaş sunt din satele Stanciova şi Petrovaselo. După Revoluţie, lipsa locurilor de muncă din
satul de baştină a făcut ca marea majoritate de sârbi adulţi şi apţi de muncă au migrat spre oraşul care
le asigură un servici.
În 2011, 178 din locuitorii oraşului erau reprezentaţi de etnicii romi. Comparativ cu anul
2002, când însumau 2,95 % din total, chiar şi aceştia au suferit o scădere a procentelor la
recensământul din 2011. Ca o mică observaţie, la ultimul recensământ, s-a constatat că unii etnici
romi care au fost intervievaţi s-au declarat români, acest aspect reducând considerabil număr real al
acestora în comunitate.
O scădere destul de importantă a
germanilor s-a observat începând de la
102
recensământul din 1992 când erau 2,55% din recăşeni, în 2002 ajungând la 1,35 %, o scădere cu 1,2
%, considerată destul de ridicată. În 2011, ei au ajuns să numere 65 de suflete. Scăderea masivă a
numărului etnicilor germani se pune pe seama migraţiei acestora în special după Revoluţie spre ţările
germanice în special Austria, Germania dar nu numai. Rezultatele căsătoriilor mixte, adică copii,
poate fi un alt motiv al reducerii celor care se declară „nemţi”. În Recaş, s-a constatat în urma
observaţiilor participative, ca într-o familie cu mama româncă şi tatăl german, copii sunt declaraţi
germani, în schimb când mama este de etnie germană şi tatăl român, copilul va fi declarat român. Cel
mai fericit şi logic caz este atunci când ambii părinţi sunt de etnie germană şi copii sunt crescuţi
conform etniei lor.
Împărțirea populației pe grupe de vârstă
Tabel nr.6 - Populația din orașul Recaş pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Nr. persoane
2011 2014
Procent %
2011 2014
sub 5 ani 485 483 5,33% 5,11%
5 – 9 ani 534 544 5,87% 5,76%
10-14 ani 596 581 6,55% 6,15%
15-19 ani 619 630 6,80% 6,67%
20-24 ani 762 687 8,38% 7,27%
25-34 ani 1372 802 15,09% 8,49%
35-49 ani 1856 2096 20,4% 22,20%
50-59 ani 1128 1103 12,40% 11,68%
60-64 ani 459 484 5,04% 5,12%
65-74 ani 689 702 7,57% 7,43%
103
75-84 ani 461 515 5,07% 5,45%
peste 85 ani 130 158 1,42% 1,67%
TOTAL POPULAŢIE 9091 9439
Sursa: Recensământul populației 2011 şi Direcţia de Statistică Timiş
La recensământul populaţiei din 2011, copii sub 5 ani au fost în număr de 485 din totalul de
9091 de persoane de pe raza oraşului, iar peste 3 ani, conform datelor furnizate de serviciul de
evidenţă a populaţiei,
numărul acestora era mai
mic cu 2 copii, ajungând la
483 din 9439. Următoarea
grupă de vârstă, 5-9 ani,
înregistrează o creştere cu
10 copii în 2014. Numărul
copiilor cu vârste cuprinse
între 10 şi 14 ani subliniază
o scădere în 2014 faţă de
2011 când erau cu 15 copii mai mulţi. Tinerii între 15 şi 19 ani sunt mai mulţi în 2014 cu 11 suflete
faţă de ultimul recensământ. Pentru cei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani, se constată o scădere
cu 75 de persoane în 2014 faţă de 2011 când numărul acesta era de 762. Grupa de vârstă 25-34 de ani
însuma un număr de 1372 de actori sociali, un număr mai mare cu 75 de persoane faţă de 2011 când
erau 802 încadraţi în această grupă. Începând de la această categorie de vârstă se poate observa că
reprezintă o parte însemnată din
populaţia unităţii administrative. O
diferenţă de 240 de persoane exista
între anii de referinţă 2011 şi 2014. La
recensământ erau 1856 de oraşeni cu
104
vârstă cuprinsă între 35 şi 49 de ani, iar în 2014 erau 2096 din totalul populaţiei. Grupa de vârsta 50 -
59 de ani aduna în statistici 1128 de persoane în 2011 cu 25 de persoane faţă de 1103 în 2014.
Avansând în ani, cei între 60 şi 64 de ani, realizează o creştere cu 25 de indivizi în 2014, când erau
484. Pentru cei doi ani de referinţă pentru persoanele vârstnice cu vârsta cuprinsă între 65 – 74 de
ani, nu se evidenţiază o diferenţă prea mare. Seniorii cuprinşi între 75 şi 84 de ani, în 2011 erau 461
de persoane, iar în 2014 - 515. Cei peste 85 de ani, reprezentau în 2011 - 130 de persoane din totalul
populaţiei, iar în 2014 - 158 de persoane.
Starea civilă a populației din orașul Recaş
Tabel nr.7 - Starea civilă a populației din orașul Recaş
Orașul Recaş
POPULAŢIA
STABILĂ
TOTAL
S T A R E A C I V I L Ă L E G A L Ă STAREA
CIVILĂ
DE FAPT
Persoane care
trăiesc în
uniune
consensuală
Necăsătorit (ă) Căsătorit
(ă)
Văduv
(ă)
Divorţat(ă) Informaţie
nedisponibilă
Ambele sexe 8336 3570 3567 897 302 - 424
Masculin 4083 1986 1784 161 152 - 212
Feminin 4253 1584 1783 736 150 - 212
Sursa: Recensământul populației 2011
Privind cu atenţie datele recensământului din 2011 cu privire la starea civilă, putem
afirma faptul că din totalul populaţiei, cele mai multe persoane
necăsătorite sunt de sex masculin, adică 1986, iar referitor la
cei căsătoriţi există o diferenţă de o persoană, adică 1784 de
bărbaţi şi 1783 de femei din totalul populaţiei intervievate.
Diferenţa o putem pune pe baza migraţiei. Referitor la
văduvi, persoanele de sex feminin deţin un număr
semnificativ mai mare, 736, faţă de 161 de barbaţi care s-au
declarat văduvi. Se poate concluziona în acest caz, că pe raza
105
localităţii noastre, femeile au o viaţă mai lungă decât barbaţii. Situaţia divorţaţilor nu arată diferenţe
prea mari, barbaţii sunt în număr de 152, iar femeile 150. Diferenţa dintre cele două sexe, se poate
justifica prin migraţia celor divortaţi, adică se poate că unul să se mute din localitate sau să-şi
stabilească reşedinţa pe raza oraşului după pronunţarea despărţirii de partener/ă. La declararea
implicării într-o uniune consensuală, 212 persoane atât de sex masculin, cât şi feminin. Privind în
ansamblu, cei mai mulţi sunt necăsătoriţi, apoi în mod logic urmează cei căsătoriţi. Persoanele
văduve (897) sunt în număr mai mare decât cele divorţate (302). Având în vedere că persoanele
văduve sunt mai în vârstă, se poate justifica numărul mai ridicat în rândul acestora faţă de persoanele
divorţate, sunt de regulă persoane până în 50 de ani.
Nivelul de educație a populației
Tabel nr. 8 - Nivelul de educație a populației din orașul Recaş
Orașul
Recaş
POPULAŢIA
STABILĂ
DE 10 ANI
ŞI PESTE
TOTAL
N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T A B S O L
V I T E
Superior
Post-
liceal
şi de
maiştri
Secundar
Primar
Fără şcoală
absolvită
Total
din care:
Total
Superior
Inferior
(gimnazial) Total
din
care:
Univer-
sitar
de
licenţă
Liceal
Profesional
şi de
ucenici
Pers
oane
analf
a-
bete
Total,
din
care: 8336 578 522 114 5105 1661 890 2554 1336 239 88
Mascu
lin 4083 288 267 49 2620 848 637 1135 533 114 33
Femin
in 4253 290 255 65 2485 813 253 1419 803 125 55
Sursa: Recensământul populației 2011
106
Privind asupra nivelului de studii, din totalul populaţiei, 578 de locuitori deţin o diplomă de
studii superioare, mai exact, femeile în număr de 290, cu 2 în plus faţă de bărbaţi (288).
Accesabilitatea
la forme de învăţământ
superior din oraşele din
apropiere Timişoara,
Arad, Lugoj, ajută membrii
comunităţii să se înscrie şi
să absolve o facultate.
65 de femei deţin au
urmat o şcoală
postliceală sau de maiştri,
faţă de 49 de bărbaţi care au urmat aceleaşi unităţi. Un număr de 1661 din populaţie au urmat
cursurile liceului; împărţind pe sexe, bărbaţii sunt mai mulţi 848 în comparaţie cu 813 femei. De la
şcoala profesională au obţinut diplome 890 de persoane, 637 de barbaţi, un număr semnificativ mai
mare decât cel a femeilor
253, motivul fiind cu
precădere stabilit de
profilul tehnologic.
La gimnaziu au fost 2554
de persoane, din care mai
multe femei – 1419 şi 1135
de bărbaţi. Şcoala
primară a fost declarată la
studii absolvite de 1336 de respondenţi, din care persoane de sex feminin 803 şi masculin 533. Cei
care s-au declarat fără o şcoală absolvită sunt în număr de 239, din care 125 femei şi 114 bărbaţi.
107
Chiar daca trăim într-un secol în care nu putem practic exista fără tehnologie, iată că în rândul
comunităţii se mai înregistrează totuşi 88 de analfabeţi, din care mai multe femei 55 la număr şi 33
de persoane de sex masculin. Mici comentarii pe acestă temă se pot face stabilind faptul că numărul
femeilor este mai ridicat decât cel al bărbaţilor, şi persoanele de etnie romă sunt majoritare în privinţa
celor care se declară analfabeţi. La categoria aceasta pot intră şi copii care încep şcoala apoi o
abandonează. Cauzele abandonului sunt diverse, nivelul de trai scăzut predominând în topul acestora.
Ca o mică paranteză, analfabetismul este o problemă globală. Potrivit UNESCO, sunt peste 770 de
milioane de oameni în toată lumea care nu ştiu să scrie sau să citească. Analfabetismul are un impact
mai puternic în rândul femeilor.
Aproape două treimi din femeile adulte ale planetei nu ştiu să citească.
Tabel nr. 9 - Mișcarea naturală a populației (număr persoane)
An
Născuți vii Decedați Sporul natural
Jud. Timiş Oraș Recaş Jud. Timiş Oraș
Recaş Jud. Timiş Oraș Recaş
2010 6837 99 7853 119 -1016 -20
2011 6497 91 7687 93 -1190 -2
2012 6573 108 7520 95 -947 +13
2013 6731 93 7447 77 -716 +16
2014 6499 104 7534 96 - 1035 +8
Sursa – www.insse.ro
Privind datele care reprezinta copii născuţi vii în ultimii ani în judeţul Timiş, putem afirma că
în 2010 erau 6837 de născuţi vii, iar în următorul an s-a constatat o scădere de 340 de persoane. În
2012 se observă o creştere cu 76 de suflete, faţă de anul precedent. Tot o creştere la acest capitol are
loc în 2013, însumând cu 158 de copii mai mulţi ca în 2012. În 2014, numărul celor născuţi vii ajunge
la 6499, deci are loc o nouă scădere.
108
Referitor la oraşul nostru, în 2010 şi 2011 se constată o diferență mică a numărul de născuţi vii. În
2012 se înregistrează o creștere a celor născuți vii, adică cu 17 de copii mai mulţi. În 2013, urmează
o scădere, ajungând la 93 de născuţi vii. În 2014 apare o mică creştere, fiind înregistraţi 104 de copii.
Analizând datele privitoare la
decedaţi, în 2010 în statistici apar 7853 de
persoane moarte, iar în următorul an,
numărul decedaţilor a scăzut cu 166 de
persoane. Scăderea continuă şi în următorii
ani, ajungând la 7520 în 2012, apoi la 7447 în
2013. În 2014, decedaţii ajung la 7534 de
persoane, numărul acestora fiind în continuă
creştere.
Decedaţii din localitatea noastră apar în date ca fiind 119 în 2010, numărul acestora scad în
următorul an la 93 (2011), apoi din nou depăşeşte numărul lor cu încă 2, adică 95 de morţi (2012). În
2013, se înregistrează 77 de decese, apoi în 2014 mor 96 de persoane, cu 19 persoane în plus faţă de
precedentul an.
După evoluția numărului populației, sporul natural în judeţul Timiş este negativ, adică
numărul născuților-vii este mai mic decât numărul decedaților. În 2010 se înregistrează cu 1016
oameni decedaţi mai mulţi decât cei născuţi-vii, în 2011 cifrele indică cu 1190 mai puţini născuţi vii;
în 2012 cu 947 de indivizi mai puţin s-au născut în judeţ. Următorul an, 2013, sporul natural este tot
negativ înregistrându-se o diferenţă de 716 persoane, iar în 2014, 1035 de persoane
Sporul natural pe oraşul Recaş este negativ pe primii doi ani de referinţă, în 2010 se găseşte o
diferenţă de 20 persoane, iar în 2011, sunt 93 decedaţi faţă de 91 născuţii vii. În următorii ani se
produce o diferenţă referitor la sporul natural care de această dată este unul pozitiv, născându-se cu
13 persoane mai multe decât cele decedate în 2012. În 2013, apare acelaşi fenomen pozitiv, fiind cu
109
16 indivizi mai mult decât la cei trecuţi la cele veşnice. În 2014, sporul natural este tot pozitiv,
înregistrându-se o creştere nu foarte mare, dar care totuşi contează în înscrisurile demografice ale
judeţului. Cel mai mare beneficiu al unui spor natural pozitiv ar fi îmbunătăţirea structurii pe vârste a
populaţiei.
Starea de ocupare a forței de muncă și gradul de sărăcie
Tabel nr. 10 - Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2
(număr persoane)
JUD. Timiş
RECAȘ 2010 2011 2012 2013 2014
TOTAL, din care 84,46% 80,82% 76,71% 75,94% 76,81%
AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI
PESCUIT 24,8% 22,5% 20,05% 20,00%
21,58%
INDUSTRIE 26,4% 22,3% 20% 18,5% 16,05%
CONSTRUCŢII 18,22% 20,05% 20,00% 21,05% 20,85%
COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU
AMĂNUNTUL 13,27% 14,20% 14,78% 14,54%
16,35%
TRANSPORT ŞI DEPOZITARE 1,77% 1,77% 1,88% 1,85% 1,98%
Sursa – INSSE Tempo online
În ceea ce priveşte populaţia ocupată în domeniul agriculturii, silviculturii şi a pescuitului,
observăm că în anul 2010 apare un procent de 24,8 %, apoi în anul următor se constată o scădere,
ajungându-se la 22, 5 %. Diminuarea procentelor continuă şi în 2012, scăzând cu 2,45 %. Procentele
din 2013 nu au scăzut vertiginos, înregistrându-se cu 0,05% mai puţine persoane care se ocupă de
domeniul mai sus amintit. În 2014, putem vedea o creştere, ajungându-se la 21,58 %, creştere
110
binevenită după atâtea reduceri în ultimii ani de referinţă. Uitându-ne la evoluţia anilor 2010 şi 2014,
vedem o scădere cu 3,22%.
Industria anului 2010 indică faptul că
26,4 % din populaţia activă al
Recaşului lucrează în acest domeniu.
La fel ca în domeniul agriculturii se
constată o scădere în 2011, cu 4,1%.
Scăderea persistă în 2012, procentul
fiind de 20%. În 2013 se ajunge la
18,5 % iar în 2014 16,05%. Iată că, din 2010 până în 2014 diminuarea celor care au activităţi în acest
domeniu este de 10,05%.
Persoanele care au activităţi în domeniul construcţiilor adună 18,22 % în 2010, iar în anul următor se
constată o creştere uşoară cu 1,83%, apoi în 2012 o scădere cu 0,5 %. În 2013, procentele indică
21,05% a celor care activează în acest domeniu, iar în 2014 urmează o nouă scădere şi se ajunge la
20,85%. Evoluţia între anii 2010-2014 este una pozitivă, creşterea finală fiind de 2,63%.
Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul reprezintă ocupaţia a 13,27% din totalul populaţiei ocupate
active în 2010, iar în următorul an, procentele se vor mări cu 0,93%. Anul 2012 aduce o nouă
schimbare, pozitivă, adică ponderea celor care se ocupă cu comerţul se măreşte la 14,78%. În 2013 se
diminuează uşor procentele cu 0,24%, iar în 2014 se ajunge la 16,35%. Dacă privim evoluţia din
2010 până pe 2014 se observă o creştere cu 3,08% în acest domeniu de activitate.
La categoria de transporturi şi depozitare, procentele nu sunt foarte ridicate, în 2010 şi 2011
are loc o stagnare în ceea ce priveşte procentele deţinute de persoanele care desfăşoară activităţi în
această categorie. În 2012, se înregistrează 1,88%, urmând în 2013 o scădere nesemnificativă, apoi în
2014 se ajunge la 1,98%.
111
Tabel nr. 11 - Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al exploataţiilor
agricole
An 2010 ORAŞ RECAŞ JUDEŢ TIMIŞ
Total , din care: 2116 79568
Exploataţii agricole fără
personalitate juridică 2063 78040
Exploataţii agricole cu personalitate
juridică 53 1528
Sursa – Recensământul agricol 2010
Exploataţii agricole fără personalitate juridică pe judetul Timiş însumează 78 040,
semnificativ mai mare decât a celor cu personalitate juridică 1528.
Localitatea Recaş se încadrează în tipologia localităţilor rurale cu activităţi mixte, iar
localităţile Izvin, Bazoşu Vechi, Herneacova, Petrovaselo şi Stanciova sunt localităţi rurale cu
activităţi preponderent agricole. Situarea localităţilor pe o cale de acces bună (DN59), face ca
potenţialul lor de dezvoltare să fie ridicat.
În orașul Recaş se desfăşoară activităţi grupate pe sectoare de activitate după cum urmează:
• Sectorul primar: agricultură (cultura plantelor, creşterea animalelor), silvicultură
• Sectorul secundar: industrie prelucrătoare (alimentară), construcţii, depozitare
• Sectorul terţiar (servicii): administraţie publică, învăţământ, sănătate, cultură, culte, comerţ,
activităţi financiar-bancare, poştă şi telecomunicaţii
112
Activităţi agricole
Conform datelor privitoare la
fondul funciar oferite de
O.C.A.O.T.A. (suprafaţa agricolă de
pe teritoriul administrativ al orașului
Recaş este de 19205,45 ha
(extravilan), reprezentând cca. 87 %
din suprafaţa totală. Din totalul
suprafeţei agricole, 60,8 % este
ocupată de terenuri arabile
(extravilan), iar 8,2% este ocupată
cu vii. Izlazul comunal are 2758,86 ha, păşunea comunală existentă având 2185,45 ha.
În privinţa calităţii terenurilor agricole se remarcă preponderenţa terenurilor din clasa a III-a
de calitate, respectiv o suprafaţă de 8785 ha. Clasa a II-a de calitate cuprinde 2953 ha, în timp ce
5865 ha sunt încadrate în clasa a IV-a de calitate şi 2313 ha în clasa a V-a.
Agricultura este principala
ramură de activitate ce se desfăşoară
în oraș Recaş, deţinând cca. 30% din
locurile de muncă ale comunei
(salariaţi). Activitatea agricolă de
bază o constituie producţia vegetală.
Terenurile arabile sunt cultivate în
special cu cereale (porumb, grâu, orz,
orzoaică, ovăz), legume, floarea
soarelui, sfeclă de zahăr, etc.
113
O ramură reprezentativă pentru producţia agricolă a orașului este viticultura. Cultura viţei de
vie pe acest teritoriu are o tradiţie seculară, fiind menţionată într-un document din anul 1447. În
ultima perioadă viticultura se desfăşura în cadrul societăţii SC. CRAMELE RECAȘ S.A., iar în
prezent activitatea a fost preluată de SC VITNERS TRANSILVANIA. Soiurile cultivate sunt
următoarele Burgund Mare, Cabemet Sauvignon, Cadarcă, Pinot Noir, Merlot, Riesling, Fetească
regală, etc. Vinul de Recaş a cucerit numeroase medalii în competiţiile naţionale şi internaţionale:
1958 - Cadarcă - medalie de argint Budapesta, Pinot Noir - medalie de aur Budapesta, Pinot Noir -
medalie de aur Ljubljana, Cabernet - medalie de aur Budapesta; 1966 - Cabernet - medalie de aur
Budapesta, în 1968 - Burgund - medalie de argint Bucureşti; 1966 - Pinot Noir - medalie de argint
Bucureşti.
Unitatea producătoare de vinuri dispune de o cramă cu o capacitate de 800 vagoane de vin şi
de o staţie de îmbuteliere a vinului, situate la nord de localitatea Recaş.
Viticultura se mai practică şi de către producătorii individuali din satele Izvin, Petrovaselo, şi
Herneacova, dar din cauza costurilor ridicate ale lucrărilor agricole, această activitate prezintă un
regres în sectorul privat individual.
114
Zootehnia este o ramură slab reprezentată în ultima perioadă, după dezafectarea fermei
zootehnice a SC RECATIM, care dispunea de numeroase adăposturi cu o mare capacitate de cazare
pentru bovine. De asemenea ferma COMTIM, care se ocupa cu creşterea suinelor şi-a încetat
activitatea.
Activităţile zootehnice se desfăşoară cu o mai mică amploare în prezent, în exploataţiile
private individuală.
Activităţile agricole se desfăşoară în următoarele forme de organizare:
Societăţi comerciale agricole cu capital de stat
Societăţi comerciale private
Societăţi agricole private (conf. Legii 36/1991)
Asociaţii familiale
Exploataţii individuale
Societăţile agricole cu capital preponderent de stat sunt:
S.N.Herghelia Izvin
Obiectul de activitate al societăţii îl
constituie producţia animală (cabaline de
rasă), fiind orientată pe profil exclusiv
hipic: herghelie şi depozit de armăsari.
Utilizează baza hipică din municipiul
Timişoara. Unitatea dispune de 358 ha
teren arabil (pentru producţia vegetală
destinată hranei cabalinelor) şi 93 ha
păşuni;
S.C. SEMTIM SA Timiş - unitate amplasată la Izvin, aparţinând de Societatea
Comercială de Exploatare a Pajiştilor.
115
Exploataţiile agricole din sectorul privat sunt următoarele:
Societăţile comerciale agricole cu capital privat (conform Legii nr. 31/1990) şi societăţi agricole
private (conform Legii 36/1991) sunt următoarele:
S.C. CRAMELE S.A. dispune de terenuri proprii. Are ca obiect de activitate
producţia agricolă;
S.C. HORTI - EXPRESS SRL - dispune de 270 ha teren agricol
S.C. CLAUMAR SRL - cultivă o suprafaţă de 450 ha teren agricol
S.C. JAKETS FOR YOU SRL - societatea se ocupă cu producţia vegetală pe o
suprafaţă de 453 ha
S.C. BOMBIX - producţie agricolă pe 51,14 ha
S.C. VITNERS- TRANSILVANIA - societate care a preluat în lissing de la
S.C. RECATIM cca. 620 ha de vie. Deţine 8 ferme şi este dotată şi cu un
atelier mecanic. Numărul de angajaţi permanenţi este de cca. 70, iar angajaţii
sezonieri sunt în număr de cca. 200 anual.
S.C. RECOSEMTRACT S.R.L. RECAS;
S.C. ROMANA AGRI S.R.L. TIMIȘOARA;
Asociaţiile agricole familiale de pe teritoriul orașului Recaş sunt în număr de 38 şi deţin cca.
2000 ha, iar producătorii individuali dispun de o suprafaţă de cca. 16000 ha.
Servicii de mecanizare în agricultură sunt oferite de societăţile: S.C. AGROMEC SA Recaş,
S.C. OKROS SRL- Bazoşu Vechi.
Localitatea Recaş dispune de un abator şi unitate de producţie de mezeluri: S.C. RECOSEM
TRACT- unitate cu capital privat.
În ultimii ani s-a înregistrat o situaţie de declin în domeniul agriculturii, provocată în special
de tranziţia de la sistemul etatist la cel privat. Potenţialul economic, tehnic şi financiar redus al
producătorilor a contribuit la această criză. La această se adaugă situaţia neclară încă a proprietăţii
asupra terenurilor.
116
Tabel nr. 12 - Numărul mediu al salariaților
AN Oraș RECAŞ
(număr persoane)
JUD. TIMIŞ
(număr persoane)
2010 992 187 470
2011 1009 195 913
2012 1051 201 782
2013 1609 202 777
2014 1700 290 393
Sursa – INSSE Tempo online
În ultima perioadă există aici o lipsă de forţă de muncă acută iar preţul terenurilor pentru
investiţii a crescut foarte mult. Rata oficială a şomajului este foarte scazută, de la 1,2%, (date
statistice AJOFM Timiş la data de 31.10.2007) a scăzut la 0,97 % la data de 01.01.2015, iar aceasta
de datorează modului în care
statisticile sunt realizate în România
şi se referă doar la cei ce primesc
ajutor pentru şomaj. Nu există
posibilitatea de a se estima câţi
şomeri sunt în oraş, dar se poate
afirma că numărul lor este mare.
Totodată se datorează atragerea
investitotilor, precum și naveta
persoanelor active la întreprinderi
din Lugoj și Timișoara.
Privind cifrele referitoare la salariaţii din Recaş. În 2010 observăm că erau 992 de persoane,
numărul acestora creşte nesemnificativ la 1009 în următorul an, apoi măreşte de la an la an până la
117
1700 în 2014. Pe judeţul Timiş, situaţia stă în felul următor în 2010 sunt 187 470 de salariaţi, în anul
următor numărul creşte la aproape 196 000. Creşterile continuă şi în anii următori şi se ajunge la 290
393 de salariaţi.
Tabel nr. 13 - Evoluţia numărului şomerilor înregistraţi şi Rata șomajului
Şomerii înregistraţi la din care: Rata
şomajului
Rata
şomajului
Anii Agenţiile pentru ocuparea femei - total (%) - femei (%)
forţei de muncă (număr
(număr persoane) persoane)
2010 145 87 1,68 1,01
2011 120 68 1,38 0,78
2012 125 71 1,44 0,82
2013 98 62 1,04 0,64
2014 92 67 0,97% 0,70%
Sursa – INSSE Tempo online
Numărul şomerilor în anul 2010 era de 145 de persoane, acest număr scăzând de la an la an,
până s-a ajuns la 92 în 2014. În 2010 din totalul de 145, 87 erau femei, rata şomajului la persoanele
de sex feminin era de 1,01%. Rata şomajului per total era de 1,68%. Anul următor, din 120 de
persoane, numărul femeilor a scăzut la 68, ele înregistrând rata de 0,78%. Rata şomajului per total a
fost de 1,38%. În 2012, rata şomajului a fost de 1,44%, iar la femei rata a fost de 0,82%. În 2013
numărul şomerilor a scăzut la 98, din care 62 erau femei, ele însumând un procent de 0,64% rata
şomajului. În anul 2014, şomerii au ajuns la 92 de persoane, din care 67 femei, rata şomajului
ajungându-se la 0,97%.
118
Trebuie să avem în vedere faptul că statisticile din România privind şomajul nu sunt realizate
la un nivel profesionist şi detaliat şi se referă doar la cei ce primesc ajutor pentru şomaj. Nu se poate
exprima cu exactitate numărul fix, dar se poate afirma că numărul acestora este destul de mare şi în
continuă creştere. O parte din locuitori au iniţiat în ultimii 10 ani un proces al „migraţiei pentru
muncă” către alte ţări precum: Italia, Spania şi Germania. Aceştia se întorc ocazional în ţară, în
special în perioada sărbătorilor. Migraţia spre un loc de muncă în special spre străinătate este un efect
al şomajului. Alţii caută un loc de muncă în Timişoara sau alte localităţi din apropiere.
INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ
2.1.2. Căile de acces
Principalele căi de acces sunt
reprezentate de E70, DN6, care realizează
legătura orașului Recas cu municipiul
Timisoara și Lugoj care străbate orașul de la
vest la est, DJ 609 E Herneacova (până în
dealul viilor) apoi DC 149, DC 147 Bazoş,
DC 75 Petrovaselo, Nadăş, Stanciova, DC
62 Bazoşul Vechi – Bazoşul Nou. Aceste
drumuri sunt foarte importante pentru
circulaţie, importanţă sporită și de numărul
mare de navetişti care folosesc aceste drumuri.
Reţeaua de străzi mici, parcări, trotuare, administrată de Consiliul Local Recaş, este în prezent
în lungime de aproximativ 420 km, din care 220 km drumuri și 24 km trotuare.
119
Tabel nr.15 - Structura rețelei de străzi mici, parcări, trotuare din orașul Recaş
Categorie drum
Număr
Total km
Total km
trotuare
Total km alei
pietonale
Număr locuri
de parcare
Drum comunal 10 54 0 0 125
Drum vicinal 1 3 0 0 0
Străzi 112 79,05 44 206 0
TOTAL 123 136,05 44 206 125
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Recaş
Starea tehnică a drumurilor în
orașul Recaș este în curs de modernizare,
98% din drumuri fiind asfaltate. Practic,
cea mai mare parte din drumuri este
modernizată, drumurile sunt pietruite, cu
balast sau balast în amestec cu pietriș și
se încadrează în categoria de trafic ușor.
Accesul pietonal este mai puțin dezvoltat,
nu sunt amenajate trotuare decât pe 24
km, acostamentele sunt în marea majoritate din pământ înierbat.
Oraşul Recaş are propriul plan urbanistic zonal, din anul 2002, iar în prezent noul Plan
Urbanistic General se află în lucru. Acesta a reprezentat un avantaj în ultimii ani în dezvoltarea
condiţiilor de viaţă urbane decente în zona centrală.
120
Astfel, urmărind cele mai recente evoluţii ale aplicării standardelor UE cu privire la planurile
de urbanism moderne în multe oraşe din România, îi vom conferi planului nostru urbanistic o viziune
spaţială urbană şi elemente de durabilitate spaţială, aplicabilitate GIS etc. pentru a fi în măsura să
suporte dezvoltarea infrastructurii integrate care include transportul, turismul, mediul şi aspectele
sociale.
Caracteristicile principale
ale zonei locuite sunt următoarele:
- zona de locuit
reprezintă aproximativ 62,72 %
din intravilan.
- zona centrală,
având case cu aspect urban în ceea ce priveşte volumul şi echiparea. Instituţiile şi serviciile de interes
public sunt concentrate în zona centrală a localităţii. În zona centrală sunt concentrate Primăria,
Liceul Teoretic Recaş (unde se desfăşoară învăţământul primar, gimnazial şi liceal), dispensarul
uman, sala de sport. Unul din proiectele de viitor este construirea unui Centru Civic al oraşului Recaş.
- zonele suburbane, dezvoltate printre podgorii, cu aspect rural, cu case cu înfăţişare
asemănătoare celor de la sate, gospodăria având anexate magazii, grajduri, etc.
Noul Plan Urban Modern ar trebui să ia în considerare integritatea durabilă a zonelor
suburbane şi a zonei centrale, precum şi promovarea turismului şi creşterea calităţii vieţii în ceea ce
priveşte transportul, sănătatea, protecţia mediului şi incluziunea socială.
În ceea ce privește sistemul de colectare și evacuare ape pluviale aferent drumurilor, acesta
este ineficient, deoarece este realizat din șanțuri de pământ, în mare parte colmatate. În aceste
condiții, nu se realizează un drenaj corespunzător al apelor pluviale și prin urmare starea drumurilor
este direct afectată.
121
Tabel nr.16 - Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul Recaş
Categorie drum
Lungime drumuri (km)
Total (km),
Drumuri asfaltate Drumuri
de pământ
Drumuri
din care:
Reabilitate* /
modernizate în
perioada 2008-2013
Drum comunal 58 18 3 km 3,68 km
Drum vicinal 3 0 0 0
Străzi 79 0 0 0
TOTAL 140 18 3 3,69
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria RECAȘ
Transportul
Transportul public de persoane înspre Timişoara
în mod direct, lipseşte. Locuitorii apelează la autobuze
care tranzitează oraşul şi care vin dinspre Lugoj, Făget,
Deva, Brad, Drobeta Turnu Serverin, Caransebeş şi
altele.
În timpul anului şcolar, elevii au transportul
gratuit asigurat prin autobuzul primăriei şi al
microbuzelor şcolare. Pe teritoriul orașului sunt
amenajate 2 stații pentru autobuzele care tranzitează
Recaşul şi încă două pentru staţiile spre satele
aparţinătoare. Nu există transport în comun în oraş.
Există mijloace de transport pe ruta Timişoara - Recaş şi
122
către satele aparţinătoare. Încă două staţii există în localitatea Izvin, amenajate pentru cursele care
tranzitează acest sat.
Consiliul local asigură cursa de transport interurban pe ruta Recaş – Timişoara cu o frecvenţă
de 2 ori / zi. Consiliul local asigură, de asemenea, în
zilele lucrătoare pentru elevi pe rutele Recaş –
Herneacova – Stanciova şi Recaş – Bazoşu Vechi cu
o frecvenţă de 2 ori / zi.
Transport feroviar în orașul Recaș există la
circa 2 km distanţă de oraş. Recaş este traversat de o
linie ferată electrificată pe direcţia est – vest şi
anume magistrală de cale ferată Bucureşti –
Timişoara, ceea ce reprezintă un avantaj economic
pentru transportul călătorilor, în mod special al
navetiştilor dar şi al mărfurilor.
Exista zone rezervate parcărilor, acestea fiind marcate. În centrul oraşului există, de
asemenea, spaţii de parcare. Toate locurile de parcare sunt gratuite.
Pentru buna desfăşurare a circulaţiei rutiere şi pietonale au fost montate indicatoare rutiere de
semnalizare cu lumina galbenă intemitentă pe DN 6 Timişoara – Lugoj, în localităţile Recaş (centrul
localităţii, Biserica Ortodoxă Română, Postul de Poliţie) şi Izvin.
Traficul staţionar
În prezent în oraș sunt amenajate doar 120 locuri de parcare în regim public.
2.1.3. Alimentare cu apă şi apă uzată
Pe teritoriul oraşului Recaş există 2 sisteme de canale de desecare:
123
la nord de Bega sistemul Recaş – Chizătău care cuprinde zona localităţilor Recaş, Izvin şi
Petrovaselo.
la sud de Bega sistemul Sag – Topolovăţ în care este cuprinsă localitatea Bazoşu Vechi
Partea de nord – zona localităţilor Nadăş, Herneacova, Stanciova - nu dispune de un sistem de
desecare.
Alimentarea cu apă a localităţilor oraşului Recaş se face astfel:
În Recaş există un sistem centralizat de alimentare cu apă format din 8 puţuri forate la 90 –
120 m adâncime. Există o reţea de distribuţie prin conducte de oţel și polietilenă cu o lungime de
17,20 km dotată cu 4 hidranţi şi cişmele publice stradale.
În Recaș se modernizează rețeaua de canalizare pentru deversarea apelor uzate.
În Izvin există un sistem centralizat de alimentare cu apă format din foraj echipat cu o
electropompă submersibilă, staţie de pompare cu hidrofor, conductă de aducţiune foraj – staţie de
pompare şi reţea de distribuţie prin conducte de oţel cu o lungime de 4 km.
În Herneacova, există un sistem centralizat de alimentare cu apă format din foraj, rezervor de
înmagazinare, conductă de aducţiune foraj – rezervor şi reţea de distribuţie prin conducte de oţel cu
lungimea de 2,5 km.
În Bazoşu Vechi, există un sistem local de alimentare cu apă format din foraj, echipat cu o
electropompă submersibilă, staţie de pompare cu hidrofor care alimentează cu apă şcoală generală din
localitate.
Petrovaselo nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, dar există o fântână
arteziană forată la o adâncime de 110 m.
124
Canalizarea cu apă:
- în Recaş există un sistem centralizat de canalizare cu o lungime de 22 km.
- localităţile Petrovaselo, Bazoşu Vechi, Herneacova, Izvin nu dispun de sistem
centralizat de canalizare menajeră.
2.1.3.1. Rețeaua de alimentare cu apă
Sursa de apă
În orașul Recaș, principala sursă de apă o constituie apa subterană, alimentarea cu apă
realizându-se prin extragerea din puțuri forate. Există 8 puțuri forate cu apă potabilă.
Pentru localitatea Recaş s-a avut în vedere realizarea unei conducte de aducţiune comună
pentru cele 8 foraje existente. Pentru ca apa să corespundă din punct de vedere calitativ conform
STAS 1342 , se lucrează la realizarea unei staţii de tratare pentru deferizarea şi demanganizarea apei,
la înlocuirea tronsoanelor din reţeaua de distribuţie realizate din oţel şi extinderea reţelei de
distribuţie a apei pe toată vatra localităţii.
Sursa de apă o constituie apa subterană care este captată prin cele 8 foraje existente, echipate
cu pompe submersibile. Fiecare foraj va fi prevăzut cu o cabină subterană în care se va monta
instalaţia hidraulică (manometru, contor de apă, vane, clapetă de reţinere, tablou electric). Apa
captată de la cele 8 foraje va fi transportată printr-o conductă din ţeavă de polietilenă cu Dext = 125
mm, PN 6, în lungime totală de 3,23 km, la gospodăria de apă unde va fi tratată şi apoi înmagazinată
în rezervoarele de apă existente. Din condiţiile asigurării unei siguranţe maxime în exploatarea şi
funcţionarea sistemului centralizat de alimentare cu apă, se află în lucru modernizarea instalaţiei de
tratare a apei în condiţiile constatării pe parcursul exploatării a unui conţinut ridicat de fier şi mangan
în apa captată din foraje.
125
Procesul de deferizare - demanganizare a apei se compune dintr-o treaptă de oxidare şi două
trepte de filtrare în filtre închise sub presiune. Pavilionul de exploatare se află în incinta gospodăriei
de apă şi cuprinde spaţiile necesare pentru analize fizico - chimice şi bacteriologice ale apei, tabloul
general de distribuţie (TGD), încăpere pentru paznic, grupuri sanitare, staţie de clorinare pentru
dezinfecţia apei.
Înmagazinarea volumului de compensare maxim orar şi a rezervei intangibile de incendiu se
va face în cele două rezervoare din beton armat, cu capacităţile de 300 mc fiecare. Din aceste două
rezervoare de înmagazinare apa va fi pompată prin intermediul unei staţii de pompare cu hidrofor, la
castelul de apă existent cu o capacitate de 300 mc şi cu o înălţime, H = 35 m, de unde apa va fi
distribuită în mod gravitaţional la consumatori. Reţeaua de distribuţie propusă pentru înlocuire, cât şi
pentru extindere se realizează din tuburi de polietilenă de înaltă densitate cu diametrii nominali, Dn =
110 ... 160 mm, în lungime totală de 21,16 km. Reţeaua de distribuţie este echipată cu cămine de
vane şi cu hidranţi de incendiu subterani. Amplasarea în plan a obiectivelor gospodăriei de apă şi a
reţelei de distribuţie se va face conform planului de situaţie existent. Dimensionarea gospodăriei de
apă şi a reţelei de distribuţie s-a făcut la un debit QZi max = 20,83 l/s, la o populaţie de 5085 locuitori
şi conform STAS 1343/1 - 1995 pentru zone cu gospodării având instalaţii interioare de apă şi
canalizare, cu preparare locală a apei calde.
Pentru localitatea Izvin, ţinându-se seama de situaţia existentă, se propune realizarea unei
staţii de tratare pentru deferizarea şi demanganizarea apei, înlocuirea tronsoanelor din reţeaua de
distribuţie realizate din oţel şi extinderea reţelei de distribuţie a apei pe toată vatra localităţii. Sursa de
apă o constituie apa subterană care va fi captată prin cele 2 foraje existente, echipate cu pompe
submersibile. Fiecare foraj va fi prevăzut cu o cabină subterană în care se va monta instalaţia
hidraulică (manometru, contor de apă, vane, clapetă de reţinere, tablou electric). Apa captată de la
cele 2 foraje va fi transportată printr-o conductă din ţeavă de polietilenă cu Dext = 125 mm, PN 6, în
lungime totală de 1465 m, la gospodăria de apă unde va fi tratată şi apoi înmagazinată în rezervorul
de apă propus. Din condiţiile asigurării unei siguranţe maxime în exploatarea şi funcţionarea
126
sistemului centralizat de alimentare cu apă, se propune realizarea unei instalaţii de tratare a apei în
condiţiile constatării pe parcursul exploatării a unui conţinut ridicat de fier şi mangan în apa captată
din foraje. Procesul de deferizare - demanganizare a apei se compune dintr-o treaptă de oxidare şi
două trepte de filtrare în filtre închise sub presiune. Pavilionul de exploatare se propune a se executa
în incinta gospodăriei de apă şi va cuprinde spaţiile necesare pentru analize fizico - chimice şi
bacteriologice ale apei, tabloul general de distribuţie (TGD), încăpere pentru paznic, grupuri sanitare,
staţie de clorinare pentru dezinfecţia apei. Înmagazinarea volumului de compensare maxim orar şi a
rezervei intangibile de incendiu se va face în rezervorul din beton armat, cu capacitatea de 300 mc.
Din acest rezervor de înmagazinare apa va fi pompată prin intermediul unei staţii de pompare cu
hidrofor în reţeaua de distribuţie. Reţeaua de distribuţie propusă pentru înlocuire, cât şi pentru
extindere se va realiza din tuburi de polietilenă de înaltă densitate cu diametrii nominali, Dn = 110 ...
160 mm, în lungime totală de 7,34 km. Reţeaua de distribuţie va fi echipată cu cămine de vane şi cu
hidranţi de incendiu subterani. Amplasarea în plan a obiectivelor gospodăriei de apă şi a reţelei de
distribuţie se va face conform planului de situaţie anexat. Dimensionarea gospodăriei de apă şi a
reţelei de distribuţie s-a făcut la un debit Qzimax = 5,74 l/s, la o populaţie de 1400 locuitori şi
conform STAS 1343/1 - 1995 pentru zone cu gospodării având instalaţii interioare de apă şi
canalizare, cu preparare locală a apei calde.
În localitatea Herneacova se propune extinderea reţelei de distribuţie de alimentare cu apă.
Apa subterană este captată cu un foraj existent, echipat cu o pompă submersibilă. Forajul este
prevăzut cu cabină subterană în care se va monta instalaţia hidraulică. Apa captată este trimisă în
rezervorul de înmagazinare printr-o conductă de aducţiune în lungime, L = 400 m. Înmagazinarea
volumului de compensare maxim orar şi a rezervei intangibile de incendiu se va face în rezervorul
din beton armat, cu capacitatea de 100 mc. Din acest rezervor de înmagazinare apa va fi trimisă în
mod gravitaţional în reţeaua de distribuţie, acest lucru este posibil deoarece rezervorul este amplasat
la o cotă superioară localităţii. Reţeaua de distribuţie propusă pentru extindere se va realiza din tuburi
de polietilenă de înaltă densitate cu diametrii nominali, Dn = 110 - 160 mm, pe o lungime de 1475 m.
Lungimea totală a reţelei de distribuţie va fi L = 5,98 km. Reţeaua de distribuţie va fi echipată cu
127
cămine de vane, cu hidranţi de incendiu subterani şi cu cişmele publice stradale. Dimensionarea
gospodăriei de apă şi a reţelei de distribuţie s-a făcut la un debit Qzi max= 0,36 l/s, la o populaţie de
472 locuitori şi conform STAS 1343/1 - 1995 pentru zone în care apa va fi distribuită prin cişmele
amplasate pe străzi.
În localitatea Bazoşu Vechi se propune realizarea unui sistem centralizat de reţea de
distribuţie de alimentare cu apă pe toată vatra localităţii, un foraj, un rezervor şi o staţie de pompare.
Sursa de apă o constituie apa subterană, care este captată printr-un foraj existent, echipat cu o pompă
submersibilă. Forajul este prevăzut cu o cabină subterană în care se va monta instalaţia hidraulică.
Apa captată va fi trimisă în rezervorul de înmagazinare a volumului de compensare orară şi a rezervei
intangibile de incendiu, cu o capacitate de 100 mc . Din acest rezervor de înmagazinare apa va fi
pompată cu ajutorul unei staţii de pompare cu hidrofor în reţeaua de distribuţie. Reţeaua de distribuţie
propusă se va realiza din tuburi de polietilenă de înaltă densitate cu diametrii nominali, Dn = 110 ...
160 mm, în lungime totală, L= 9,88 km. Reţeaua de distribuţie va fi echipată cu cămine de vane, cu
hidranţi de incendiu subterani şi cu cişmele publice stradale. Amplasarea în plan a obiectivelor
gospodăriei de apă şi a reţelei de distribuţie se va face conform planului localităţii anexat.
Dimensionarea gospodăriei de apă şi a reţelei de distribuţie s-a făcut la un debit Qzi max = 0,69 l/s, la
o populaţie de 912 locuitori şi conform STAS 1343/1-1995 pentru zone în care apa se distribuie prin
cişmele amplasate pe străzi.
Pentru localităţile Petrovaselo şi Stanciova se va menţine sistemul de alimentare cu apă
existent (fântâni individuale).
Sistem de colectare şi depozitare
Apa extrasă din puțuri este colectată într-o stație de tratare a apei rezervoare cu o capacitate
de 300 mc/fiecare şi un turn de 300 capacitatea totală fiind de 900. mc. Potabilizarea apei se face
printr-o preclorinare cu hipoclorit și trecerea acesteia prin stația de filtrare și clorinare înainte de
depozitare.
128
Stația de tratare a apei, una
dintre cele mai mari din țară, a beneficiat
de lucrări de modernizare din anul 2010,
cu scopul de a asigura locuitorilor din
Recaş apă potabilă. Cu toate acestea,
sistemul de alimentare cu apă nu
funcționează corespunzător, apa extrasă
nu poate fi adusă la parametrii igienico-
sanitari impuși de lege.
Rețeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 24,445 km și a fost pusă în funcțiune
în 1970. Există un număr de 18 de cișmele.
Din totalul de 3150 de locuințe, până în acest moment la sistemul de alimentare cu apă sunt
racordate 1332 , adică un procent de 76,03% %.
Canalizare
Se află în lucru extinderea reţelei de canalizare menajeră pe raza localităţii Recaş, în faza
finală aceasta ajungând să aibă o lungime, L= 20,84 km, iar pe raza localităţii Izvin se propune
realizarea unei reţele de canalizare menajeră, care în faza finală va avea o lungime de 7,34 km.
În faza finală lungimea reţelelor de canalizare menajere de pe vatra celor două localităţi va fi
de, L= 28,18 km, ele propunându-se a se realiza din tuburi de polietilenă cu diametrii nominali Dn=
250 ... 400 mm. De asemenea, se propune realizarea unei staţii de epurare, compacte, mecano -
biologică, ce va deservi localităţile Recaş şi Izvin fiind amplasată între aceste două localităţi.
Realizarea obiectului de investiţie se propune a se executa în două etape astfel:
129
În prima etapă se va realiza extinderea reţelei de canalizare menajeră de la 4,5 km existenţi, la
10,39 km pe raza localităţii Recaş, această extindere executându-se preponderent în zona centrală a
localităţii. Tot în această etapă se va executa staţia de epurare dimensionată la un Quz_zi max= 9,83
l/s, corespunzător unui număr de 3000 locuitori. De asemenea în această etapă se va asigura suprafaţa
de teren necesară pentru construirea staţiei de epurare egală cu 7500 mp (inclusiv pentru extinderea
staţiei de epurare în etapa următoare). În jurul staţiei de epurare se va crea, prin împrejmuire şi
plantaţii, o zonă de protecţie sanitară.
Etapa a II-a corespunde cu etapa finală de execuţie a obiectului de investiţie, realizându-se
extinderea reţelei de canalizare menajeră în zonele periferice ale localităţii Recaş, şi executarea
reţelei de canalizare menajeră în intravilanul localităţii Izvin. De asemenea se va realiza extinderea
staţiei de epurare pentru a fi capabilă să preia un debit, Quz zi max= 24,28 l/s corespunzător unui
număr de 6385 locuitori. Pe reţelele de canalizare menajere se vor prevedea cămine de vizitare
amplasate la o distanţă de maxim 60 m unul de celălalt.
Staţia de epurare:
La proiectarea şi dimensionarea staţiei de epurare se va ţine cont de protecţia calităţii apelor
conform Legii 137 (Legea mediului), a ordinului 125 (privind procedura de reglementare a activităţii
economice şi sociale cu impact asupra mediului) şi conform normativelor privind condiţiile de
evacuare în emisar (NTPA 001/1997). Pentru asigurarea calităţii corespunzătoare a apelor
descărcate în emisar în procedeul tehnologic al epurării de la staţia de epurare Recaş se prevăd două
trepte de epurare: una mecanică şi una biologică. Pentru dimensionarea staţiei de epurare s-au luat în
considerare următoarele date de bază:
Apele uzate menajere colectate de reţelele de canalizare propuse sunt transportate de către
canalele colectoare principale în bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare, de unde prin intermediul
unei pompe autoamorsate este refulată în treapta de epurare mecanică. Pentru atingerea eficienţelor
de epurare stabilite se propune realizarea unei staţii de epurare mecano - biologică cu aerare
130
prelungită pentru stabilizarea nămolului. Fluxul tehnologic se compune din următoarele: staţia de
pompare apă brută, sită deasă - treaptă de epurare mecanică cu compactarea şi deshidratarea
materialului reţinut, bazin de aerare cu nămol activat şi biofiltru submersat, cu aerare prelungită,
decantor secundar, aer lift pentru pomparea nămolului recirculat în exces, suflantă.
Treapta de epurare mecanică se compune dintr-o instalaţie compactă din oţel inoxidabil ce
îndeplineşte următoarele funcţii: sitarea apelor uzate care se realizează printr-o sită deasă cu fante de
1 mm, transportul, compactarea şi deshidratarea materialului reţinut; deznisiparea; transportul,
deshidratarea şi evacuarea nisipului.
În treapta mecanică sunt reţinute prin procedee fizice suspensiile grosiere, suspensiile
nedizolvate sedimentabile sau cele ce pot fi îndepărtate prin flotare. Treapta de epurare biologică se
compune din: bazin de aerare cu nămol activat şi biofiltru submersat cu aerare prelungită; decantor
secundar; staţia de suflante.
Încălzirea staţiei de epurare se va realiza electric cu radiatoare de acumulare a căldurii, cu
ulei. Acestea vor fi prevăzute cu termostat. Pentru o bună funcţionare a staţiei de epurare este necesar
să se asigure o temperatură minimă de 10 - 12°C. Amplasamentul construcţiei a fost stabilit în raport
cu rezerva de spaţiu necesară unei extinderi viitoare într-o etapă viitoare. Zona perimetrală va fi
plantată în cea mai mare parte pe direcţia precipitaţiilor şi vânturilor dominante, având rolul de
protecţie naturală şi atenuarea factorilor perturbatori în situl / mediul natural înconjurător.
Accesul rutier la staţia de pompare se va realiza prin amenajarea unui drum de acces racordat
la drumul existent. Canalizarea apelor meteorice se va face prin şanţuri şi rigole stradale.
Pentru localităţile Herneacova, Petrovaselo şi Stanciova nu se propune în această etapă un
sistem centralizat de canalizare. Evacuarea apelor menajere se va face prin intermediul unor fose
septice vidanjabile.
131
Tabel nr.17 - Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014:
TIPURI DE UTILIZATORI Nr. racordate la reţea
alimentare cu apă
CASE PARTICULARE 1264
POPULAŢIE (nr. contracte, în toate cartierele oraşului)
Contracte individuale la blocuri 0
Contractecte cu asociaţiile de proprietari şi locatari 16
AGENŢI ECONOMICI 27
UNITĂŢI UNITĂŢI SOCIALE (şcoli, grădiniţe, dispensar, piaţă,
unitatea de pompieri) 25
TOTAL 1332
Consumul de apă potabilă
Tabel nr. 18 - Consumul de apă potabilă în orașul Recaş în perioada 2010-2014:
ANUL
CONSUM
metri cubi / zi
2010 850
2011 890
2012 974
2013 980
2014 1054
132
În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele, cantitatea minimă de apă
pe zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în scopul acoperirii necesarului
fiziologic, igienei individuale şi pregătirii hranei).
Surse de poluare a apei în oraș
Poluarea apei subterane se datorează folosirii îngrășămintelor chimice în agricultură,
existenței unor fose rudimentare folosite de gospodăriile locale, dar și datorită structurii solului.
Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitrații și cei mai periculoși nitriții.
Preţurile şi tarifele practicate
Potrivit prevederilor din contractul încheiat cu furnizorul de servicii apă-canal începând cu
data de 01.01.2010 se aplică următoarele prețuri pentru apa potabilă livrată în orașul Recaș:
- Preț pentru populație – 2,85 lei/mc
- Preț pentru restul de utilizatori – 2,85lei/mc
Prețurile la apă pentru populație conțin TVA în cotă de 24%, iar pentru restul utilizatorilor nu
conțin TVA.
Din informaţiile analizate, este mai mult decât evident faptul că necesarul de apă nu este
acoperit și este nevoie de eforturi în acest sens, soluțiile fiind conturate de reprezentanții autorității
locale în proiecte de investiții.
Rețeaua de ape uzate
Canalizare
Se propune extinderea reţelei de canalizare menajeră pe raza localităţii Recaş, în faza finală
aceasta ajungând să aibă o lungime, L= 20,84 km, iar pe raza localităţii Izvin se propune realizarea
133
unei reţele de canalizare menajeră, care în faza finală va avea o lungime de 7,34 km.
În faza finală lungimea reţelelor de canalizare menajere de pe vatra celor două localităţi va fi
de, L= 28,18 km, ele propunându-se a se realiza din tuburi de polietilenă cu diametrii nominali Dn=
250 ... 400 mm.
De asemenea se propune realizarea unei staţii de epurare, compacte, mecano - biologică, ce
va deservii localităţile Recaş si Izvin fiind amplasată între aceste două localităţi.
Realizarea obiectului de investiţie se propune a se executa în două etape astfel:
În această etapă se va realiza extinderea reţelei de canalizare menajeră de la 4,5 km existenţi,
la 10,39 km pe raza localităţii Recaş, această extindere executându-se preponderent în zona centrală
a localităţii. Tot în această etapă se va executa staţia de epurare dimensionată la un Quz_zi max=
9,83 l/s, corespunzător unui număr de 3000 locuitori. De asemenea în această etapă se va asigura
suprafaţa de teren necesară pentru construirea staţiei de epurare egală cu 7500 mp (inclusiv pentru
extinderea staţiei de epurare în etapa următoare). În jurul staţiei de epurare se va crea, prin
împrejmuire şi plantaţii, o zonă de protecţie sanitară.
În etapa a II-a corespunde cu etapa finală de execuţie a obiectului de investiţie, realizându-se
extinderea reţelei de canalizare menajeră în zonele periferice ale localităţii Recaş, şi executarea
reţelei de canalizare menajeră în intravilanul localităţii Izvin. De asemenea se va realiza extinderea
staţiei de epurare pentru a fi capabilă să preia un debit, Quz zi max= 24,28 l/s corespunzător unui
număr de 6385 locuitori. Pe reţelele de canalizare menajere se vor prevedea cămine de vizitare
amplasate la o distanţă de maxim 60 m unul de celălalt.
Staţia de epurare:
La proiectarea şi dimensionarea staţiei de epurare se va ţine cont de protecţia calităţii apelor
conform Legii 137 (Legea mediului), a ordinului 125 (privind procedura de reglementare a activităţii
economice şi sociale cu impact asupra mediului), şi conform normativelor privind condiţiile de
evacuare în emisar (NTPA 001/1997).
Pentru asigurarea calităţii corespunzătoare a apelor descărcate în emisar în procedeul
tehnologic al epurării de la staţia de epurare Recaş se prevăd două trepte de epurare: una mecanică şi
134
una biologică. Pentru dimensionarea staţiei de epurare s-au luat în considerare următoarele date de
bază:
Apele uzate menajere colectate de reţelele de canalizare propuse sunt transportate de către
canalele colectoare principale în bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare, de unde prin intermediul
unei pompe autoamorsate este refulată în treapta de epurare mecanică.
Pentru atingerea eficienţelor de epurare stabilite se propune realizarea unei staţii de epurare
mecano - biologică cu aerare prelungită pentru stabilizarea nămolului.
În treapta mecanică sunt reţinute prin procedee fizice suspensiile
grosiere, suspensiile nedizolvate sedimentabile sau cele ce pot fi îndepărtate
prin flotare.
Canalizarea apelor meteorice se va face prin şanţuri şi rigole stradale.
Pentru localităţile Herneacova, Petrovaselo si Stanciova nu se propune în această etapă un
sistem centralizat de canalizare. Evacuarea apelor menajere se va face prin intermediul unor fose
septice vidanjabile.
2.1.4. Energia termică
Energia termică este energia conținută de un sistem fizic și care poate fi transmisă sub formă
de căldură altui sistem fizic pe baza diferenței dintre temperatura sistemului care cedează energie și
temperatura sistemului care primește energie. Clădirea se consideră că are instalaţie de încălzire dacă
aceasta se face prin intermediul agentului termic - abur sau apă caldă de la centrale electrice, centrale
termice de cartier, termoficare locală sau centrale termice proprii şi îl transmit în sistemul de
distribuţie în interiorul clădirii, constituit din conducte şi radiatoare - calorifere, indiferent de
combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum şi prin intermediul sobelor
încălzite cu gaze/convectoarelor.
135
Sistemul de termoficare propriu centrale
Comunităţile urbane au alte criterii de a alege sistemul de încălzire decât proprietarii de
imobile. Comunitatea cere ca încălzirea să nu afecteze mediul, siguranţa în exploatare, continuitatea
încălzirii în cazuri excepţionale, sănătatea populaţiei, având în vedere, nu în ultimul rând, criteriul pur
economic. În schimb, proprietarul apartamentului nu ia în considerare decât criteriul economic
raportat la apartament, fără să ţină seama de celelalte implicaţii. În mod normal, dacă sistemul de
încălzire prin termoficare este bine condus şi nu apar factori perturbatori, cum ar fi pierderile mari de
căldură prin reţea, cheltuieli nejustificate ale celor care produc şi transportă energia, necolectarea
integrală a datoriilor, neaducerea costurilor pentru producerea şi furnizarea energiei electrice la
valorile reale fără a impovara sistemul de termoficare (cum este în prezent), încălzirea prin
termoficare cu CET-uri trebuie să fie mai ieftină cu cel puţin 25% faţă de încălzirea cu centrale
termice individuale, chiar fara subvenţii. Faptul că există mereu pericolul de explozie, care poate
curma vieţi, atât pentru deţinătorul de centrale termice, cât şi pentru vecini reprezintă, de asemenea,
un dezavantaj.
Alimentare cu gaze
La nivelul oraşul Recaş se înregistrează furnizarea de gaze către consumatorii casnici dar şi
instituţii. Gazele sunt utilizate la nevoile menajere ale cetăţenilor (încălzire apă de consum, maşini de
gătit); instalaţii de ardere pentru obţinerea energiei termice necesare încălzirii sau în procese
tehnologice. Gazele naturale sunt amestecături de hidrocarburi, acestea pot conţine impurităţi şi sunt
inodore, incolore şi combustibile. Acestea sunt captate cu ajutorul sondelor.
136
Încălzire pe lemne
Pe raza localităţii mai ales la case, cetăţenii încă mai au încălzire pe lemne în număr
destul de ridicat. Tipul de combustibil care se alege pentru sistemul de încălzire al casei este
dat de costurile sale, distanţa de la care trebuie transportat cât şi tendinţele pe plan mondial. În
zonele de munte, este logic ca sistemul de încălzire cu lemne să reprezinte o soluţie bună. De
asemenea, în mediul rural este la dispoziţie masă
lemnoasă. De la fiecare hectar de pădure se pot
procura anual cca. 8 mc lemne numai din
igienizare. În acest caz, cu 2,5 – 3 ha pădure, o
gospodărie rurală poate să-şi asigure necesarul de
încălzire.
O sobă poate asigura independenţa faţă de
preţurile fluctuante şi nesigure ale energiei şi
gazului – sobele se dovedesc a fi o soluţie
eficientă şi sigură în situaţii de criză. În prezent,
tot mai mulţi proprietari de locuinţe optează
pentru sobele de teracotă ca şi o soluţie de
încălzire a întregii case.
Cantitatea de lemne care se consumă pentru încălzirea unui spaţiu depinde atât de
randamentul cazanului şi de calitatea combustibilului, cât şi de temperatura exterioară, gradul de
izolare a casei, înălţimea planşeelor, suprafeţele vitrate. Ca dezavantaj se poate spune că instalaţia e
masivă, deci necesită un spaţiu destul de mare pentru instalare şi funcţionare. De asemenea, trebuie
întreţinută periodic, deoarece coşurile se afumă constant. Durata de viaţă a cazanului pe lemne este
cuprinsă între 5 şi 12 ani, destul de scurtă.
137
2.1.5. Rețeaua de iluminat public
Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de
distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi,
instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme,
armături, echipamente de comandă, automatizare și măsurare utilizate pentru iluminatul public.
Reţeaua de iluminat public din orașului Recaș aparţine S.C. ENEL S.A. și are o lungime de
145 km. Localitatea Recaș este alimentată din rețeaua aeriană de 20 kV racordată la stația 110/20 kW
Pădurea Verde.
Pe teritoriul localității propriu-zise există nouă posturi de transformare aeriene și unul în
cabină de zid destinate consumului casnic și terțiar și trei posturi de transformare aeriene destinate
unor agenți economici. Celelalte posturi de transformare sunt amplasate pe teritoriul din preajma
localității și alimentează agenți economici, cu excepție postului de transformare aerian care
alimentează locuințele IAS.
Lungimea liniilor aeriene de 20 KV de pe teritoriul localității este de aproximativ 3,7 km, iar
a liniilor în cablu 3 este de aproximativ 250 m.
Distribuția energiei electrice de joasă tensiune se face prin linii aeriene cu stâlpi de beton
armat, cu excepția zonei blocurilor de locuințe unde există și linii în cablu. Liniile sunt comune
distribuției de energie și iluminatului public. Atât rețeaua de alimentare cu energie electrică cât și cea
de distribuție satisfac cerințele de consum ale localității.
Localitatea Recaş
În cadrul dezvoltării localităţii vor apare următorii consumatori noi:
- locuinţe în zona de nord: 92 de parcele cu locuinţe însumînd o putere instalată de 552kW şi
o putere cerută din reţea de 116kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de
transformare 2413 prin amplificarea sa şi prin realizarea unor linii aeriene de joasă tensiune pentru
138
distribuţia energiei electrice; linia aeriană de 20kV care trece prin zona de locuinţe va trebui deviată
pentru a fi pusă de acord cu traseul viitoarelor străzi;
- locuinţe în zona de nord-est: 126 de parcele cu locuinţe care vor avea o putere instalată de
756kW şi o putere cerută de 161 kW; alimentarea lor se va putea face din postul de transformare 24
1, prin amplificarea lui şi prin linii aeriene de joasă tensiune pentru distribuţie;
- locuinţe în zona de est: 50 de parcele cu case de locuit însumînd o putere instalată de 300kW
şi o putere cerută din reţea de 64kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de
transformare 2577 amplificat şi prin extinderea liniilor de distribuţie de joasă tensiune; traseul liniei
de 20kV din zonă va trebui corelată cu traseul străzii;
- locuinţe în zona de sud-est: 92 de parcele, însumînd o putere instalată de 72kW şi o putere
cerută din reţea de 16kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de transformare
2577 prin prelungirea actualelor linii de distribuţie;
- zona industrială din sud-vestul localităţii; alimentarea noilor consumatori se va putea face fie
din posturile din zonă (12506, respectiv 12508, posturi care mai pot fi amplificate), fie, în cazul unor
puteri mai mari, din posturi de transformare noi; în funcţie de configuraţia zonei va fi poate necesară
şi o deviere a liniilor de medie tensiune care traversează amplasamentul. În celelalte zone creşterea
consumului de energie electrică poate să facă necesară în viitor amplificarea unora din posturile de
transformare.
Localitatea Izvin
Se preconizează apariţia următorilor consumatori noi;
- locuinţe în zona de nord: 115 de parcele cu locuinţe însumînd o putere instalată de 690kW şi
oputere cerută din reţea de 147kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de
transformare 12406 prin amplificarea sa şi prin realizarea unor linii aeriene de joasă tensiune pentru
139
distribuţia energiei electrice; se recomandă corelarea străzilor cu traseul liniei aeriene de 20kV din
zonă pentru a nu fi necesară devierea ei;
- locuinţe în zona de nord-est: 40 de parcele cu locuinţe care vor avea o putere instalată de
240kW şi o putere cerută de 51 kW; alimentarea lor se va putea face din postul de transformare din
zonă, prin amplificarea lui şi prin prelungirea unor linii aeriene de joasă tensiune existente pentru
distribuţie;
- locuinţe în zona de sud: 55 de parcele, însumînd o putere instalată de 330kW şi o putere
cerută din reţea de 70kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face, pentru cele de lângă fostul
SMA, din postul de transformare 2432 prin prelungirea actualelor linii de distribuţie iar pentru cele
din sud-est, din postul de transformare utilizat şi pentru alimentarea viitoarelor locuinţe din zona
nord-estică;
- locuinţe în zona de vest: 130 de parcele cu locuinţe care vor avea o putere instalată de
780kW şi o putere cerută de 166kW; alimentarea lor se va putea face, în funcţie de gradul de
încărcare a reţelei existente, fie din posturile de transformare 12406 şi 2432, prin amplificarea lor şi
prin prelungirea unor linii aeriene de joasă tensiune pentru distribuţie, fie printr-un post de
transformare nou, amplasat în zona de vest, cu racord din LEA 20kV care trece prin nordul localităţii;
- zonă industrială şi de depozitare în sudul localităţii; se poate alimenta printr-un branşament
de joasă tensiune.
Localitatea Bazoş
Se preconizează apariţia în zona de nord a 65 de parcele cu locuinţe însumînd o putere
instalată de 390kW şi o putere cerută din reţea de 83kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face
din posturile de transformare 2452 şi 2494 eventual prin amplificarea sa şi prin prelungirea unor linii
aeriene de joasă tensiune pentru distribuţia energiei electrice; se recomandă corelarea străzilor cu
traseul liniilor aeriene de 20kV din zonă pentru a nu fi necesară devierea lor.
140
Localitatea Herneacova
Se preconizează apariţia următorilor consumatori noi:
- locuinţe în zona de nord: 20 de parcele cu locuinţe însumînd o putere instalată de 120kW şi
o putere cerută din reţea de 26kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de
transformare 2458 prin prelungirea liniilor aeriene de joasă tensiune care distribuie energia electrică
în zona nord-vestică a localităţii; se recomandă corelarea străzilor cu traseul liniei aeriene de 20kV
din zonă pentru a nu fi necesară devierea ei;
- o zonă agroindustrială în sudul localităţii, în zona fostului CAP; alimentarea acesteia se va
face în funcţie de puterea consumatorilor care vor apărea, fie din reţeaua de joasă tensiune a localităţii
(prin eventuala amplificare a liniei aeriene care alimentează zona) fie prin prelungirea racordului
aerian de medie tensiune de la PTA 2480 până la un post de transformare aerian nou, amplasat în
zona agroindustrială.
Localitatea Petrovaselo
Se preconizează apariţia următorilor consumatori noi:
- locuinţe în zona de vest: 50 de parcele cu locuinţe însumînd o putere instalată de 300kW şi o
putere cerută din reţea de 64kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de
transformare din centrul localităţii, de lîngă biserică, prin prelungirea liniilor aeriene de joasă
tensiune care distribuie energia electrică în zona vestică a localităţii şi, dacă postul se va dovedi
încărcat la nominal în momentul apariţiei locuinţelor, prin amplificarea postului;
- locuinţe în zona de sud: 12 parcele cu locuinţe însumînd o putere instalată de 72kW şi o
putere cerută din reţea de 15kW; alimentarea acestor locuinţe se va putea face din postul de
transformare din centrul localităţii prin prelungirea liniilor aeriene de joasă tensiune care distribuie
energia electrică în zona sudică a localităţii;
141
- o zonă agroindustrială în nordul localităţii, în zona fostului CAP; alimentarea acesteia se va
face din postul de transformare existent 5320.
Localitatea Stanciova
În cadrul dezvoltării localităţii vor apare
următorii consumatori noi:
- locuinţe în zona de sud: 20 de parcele cu
locuinţe însumînd o putere instalată de 120kW şi o
putere cerută din reţea de 26kW; alimentarea
acestor locuinţe se va putea face din postul de
transformare existent în sudul localităţii prin
prelungirea liniei aeriene de joasă tensiune care
distribuie energia electrică în zona sudică a
localităţii;
- o zonă agroindustrială în nordul localităţii,
în zona fostului CAP; alimentarea acesteia se va face din postul de transformare existent 5320.
Localitatea Izvin este alimentată printr-o linie aeriană de 20 kV racordată la stația 110/20kV
Pădurea Verde.
Localitatea Bazoș este alimentată printr-o rețea aeriană de 20 kV racordată la stația 110/20KV
Pădurea Verde.
Localitatea Petrovaselo este alimentată printr-o linie aeriană de 20 kV racordată la stația
110/20KV Pădurea Verde.
Localitatea Stanciova este alimentată printr-o rețea aeriană de 20 KV racordată la stația
110/20KV Pădurea Verde.
142
Localitatea Herneacova este alimentată printr-o rețea aeriană de 20 KV racordată la stația
110/20 KV Pădurea Verde.
Tabel nr.19 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public
Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014
Stâlpi de iluminat aparţinând
companiei/primarie ......... 2100 2250 2250 2500 2500
Corpuri de iluminat 2100 2250 2250 1300 1300
Sursa: Primăria Recaş
Din cele 1300 corpuri de iluminat, cele pe LED sunt 32 bucăți, economice – 1268 bucăți.
În ceea ce privește consumul de energie, după estimativul pe 2014 pentru instituții
importante și în același timp mari consumatoare de energie, se observă o tendință de creștere a
consumului. Acest lucru presupune luarea unor măsuri de optimizare a consumurilor energetice
printr-o exploatare raţională a instalaţiilor şi eliminarea factorilor de consum excesiv din aceste
unități.
Tabel nr.20 - Consumuri de energie, pe tipuri de consumatori din oraș Recaş
Tipuri de utilizatori Consumuri anuale (kw/h)
2013 2014 2015 estimat
Primărie 950 1180 1300
Liceu Teoretic Recaș 33120 33964 40000
Școala nr.1 Izvin 7240 8141 9000
Școala nr. 2 Bazoș 6346 6426 6500
143
Școala nr. 3 Petrovaselo 890 944 1000
Școala nr. 4 Herneacova 490 525 600
Școala nr. 5 Stanciova 125 155 200
TOTAL 49.161 50.155 58.600
Sursa: Primăria Primăria Recaş, Liceul Teoretic Recaş
2.1.6. Poșta si telecomunicații
Pe teritoriul orașului Recas funcționează un oficiu poștal.
Orașul este conectat la serviciile de telefonie fixă
TELEKOM, serviciile de telefonie mobilă cu acoperire
corespunzătoare pentru toate zonele din localitate -
VODAFONE, ORANGE, DIGI, COSMOTE,
TELEKOM, servicii de televiziune prin satelit, AKTA,
DOLCE , FOCUS SAT și BOOM TV, televiziune prin
cablu AKTA, TELEKOM, RDS, ORANGE.
Rețeaua de internet este asigurată de TELEKOM, AKTA,
ORANGE, VODAFONE, RDS, TELEKOM.
144
2.2. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
2.2.1. Serviciile de sănatate
Pentru asigurarea sănătăţii umane, în oraşul Recas funcţionează Dispensarul medical. Această
clasă include unităţi care deservesc unitatea administrativ-teritorială și care se limitează la afecțiuni
cu grad mic de complexitate.
Totodată, în localitate funcționează 5 cabinete medicale familiale și 2 cabinete de specialitate
medicina în Dispensarul Recaş dispune de o cladire nouă situată în zona centrală a localităţii.
Clădirea cuprinde 5 cabinete de medici de familie, 2 cabinete de stomatologie şi 2 laboratoare.
Celelalte cabinete stomatologice sunt în cladiri private. Pe raza oraşului Recaş există 3 farmacii – 2
farmacii în Recaş şi o farmacie în Izvin.
În total există atât în Recaş cât şi în
satele aparţinătoare un număr de 10 cabinete
medicale cu 10 medici de familie şi 10
asistenţi medicali.
Pentru efectuarea analizelor medicale
există 2 laboratoare private.
Pentru asigurarea serviciilor medicale
şi pentru acoperirea echilibrată a zonelor
rurale s-a dispus la nivel judeţean înfiinţarea de centre de permanenţă. Sunt 9 centre de permanenţă:
în Ciacova, Dudeştii Vechi, Fibiş, Gătaia, Liebling, Niţchidorf, Recaş, Sacoşu Turcesc, Teremia
Mare. Acestea functionează zilnic în intervalul orar 20.00-08.00 şi non stop în zilele de sâmbătă,
duminică şi sărbători legale.
145
Tabel nr.21 - Furnizori de servicii de sănătate
NR. CRT. Furnizori de servicii de sănătate
Unitate de stat / Privată
1. Dispensar Privat
2. Cabinete medicină de familie Privat
3. Cabinete medicale stomatologice individuale Privat
4. Laborator de analize Privat
Sursa – Dispensarul medical
Tabel nr. 22 - Indicatori servicii de sănătate
Indicatori Spitale
Cabinete
Medicale
Stomatologice
Individuale
Cabinete Medici
de Familie Farmacii
De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare
Numărul
unităților 0 0 0 5 5 0 0 2
Numărul de
paturi 0 0 0 5 0 5 0 0
Numărul de
medici
specialiști
0 0 0 4 0 4 0 0
Numărul de
asistente 0 0 0 8 0 4 0 2
Sursa – Dispensarul medical
146
Nr.
Crt. Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010
1 Număr medici de familie 5 5 5 5 5
2 Număr medici specialişti 4 4 4 4 4
2.2.2. Serviciile de asistenţă socială
Strategia în domeniul social se constituie ca un îndrumar destinat să ajute persoanele
defavorizate şi pe cele chemate să le asiste, să le sprijine şi să le facă viaţa mai uşoară. Se adresează
persoanelor şi familiilor marginalizate din punct de vedere social, specialiştilor, reprezentanţilor
autorităţi publice locale, care au responsabilităţi în
domeniu, precum şi altor categorii de persoane
interesate de problematica fenomenului
marginalizării.
Proiectul încearcă a fi o fereastră ,,spre noi
înşine” pentru a deveni mai conştienţi de realizările
noastre în materie de servicii sociale, spre comunitatea locală, spre ceea ce este de fapt în acest
domeniu, spre viitoarele servicii care răspund la ,,ce se întâmplă de fapt” ceea ce reprezintă în esenţă
scopul strategiei.
Strategia se adresează şi părinţilor, atât în calitate de beneficiari direcţi ai serviciilor sociale
alături de copii, cât şi actorilor sociali imlicaţi în procesul de promovare şi respectare a drepturilor
copilului.
Creşterea şi îngrijirea copiilor în familia de origine constituie obiectivul principal din lista
de priorităţi a sistemului de asistenţă socială. După mai multe decenii de experimentări, s-a ajuns la
concluzia că cel mai bine pregătit pentru viaţa de adult este copilul crescut de proprii părinţi alături de
fraţi şi surori, în acelaşi mediu familial. În afara familiei natale, copilul este, de regulă, nefericit,
discriminat şi incapabil să se ataşeze sau să se stabilească.
147
Obiectivul general al strategiei este de a promova şi respecta drepturile copilului prin
implicarea comunităţii în procesul de rezolvare a problemelor familiei.
Prezenta strategie cuprinde obiectivele prioritare care garantează ameliorarea situaţiei
copiilor din sistemul de protecţie specială, accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare, tratamentul
corect şi echitabil al tuturor
copiilor în societatea noastră, în
exercitarea drepturilor de către
copii.
Strategia subliniază rolul
primordial al familiei în creşterea,
îngrijirea şi educarea copilului şi
faptul că eforturile societăţii
trebuie îndreptate în direcţia întăririi şi susţinerii familiei în asumarea responsabilităţii faţă de copil.
Totodată, se recunoaşte faptul că responsabilizarea familiei în spiritul noului pachet legislativ în
domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului nu se poate realiza fără o abordare sistemică a
problemelor cu care se confruntă copiii şi familiile acestora. Astfel, resursele pentru depăşirea unor
situaţii dificile, trebuie căutate pe rând în familia extinsă, reţeaua socială a familiei, profesioniştii care
intervin la un moment dat în viaţa copilului, comunitatea prin intervenţia structurilor consultative,
autorităţilor locale şi serviciilor sociale primare, de prevenire şi în ultimă instanţă în intervenţia
specializată.
Scopul strategiei este schimbarea, pornind de la certitudinea deplină că fiinţa omenească,
creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, este locuită de un suflet superior care atinge cerul şi
care este o emanaţie a Domnului. De aceea, existenţa noastră va căpăta un sens atunci când vom
intra în contact cu acest suflet universal care este lumină, armonie şi putere. Este imposibil să
schimbăm lumea, dar ceea ce ni se cere nouă este să ne hotărâm să transformăm cel puţin o creatură
de pe pământ, pe noi înşine.
148
Asistenţa socială are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care, din cauza unor motive
de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale, să îşi
dezvolte propriile capacităţi şi componente pentru integrarea socială.
Domeniul protecţiei copilului se bucură astăzi de interesul societăţii, alături de alte aspecte
aflate sub lupta integrării europene, ei fiind în continuă transformare, dar şi un teritoriu unde se
intersectează patimi şi este nevoie de profesionalism. Când un părinte se confruntă cu dificultăţile
creşterii şi educării copiilor săi, modul în care reuşeşte să găsească soluţii este o expresie a maturităţii
sale emoţionale şi sociale. Similar, considerăm că, dacă o societate se confruntă cu dificultăţile
copilului, modul în care se soluţionează este o problemă a maturităţii acelei societăţi. Or, maturitatea
unor acte nu trebuie discutată doar în plan afectiv, emoţional, ci în plan logic, raţional. Dat fiind
apelul frecvent la dragostea faţă de copii şi la caritate, care par să guverneze în România activităţile
de protecţie a copilului, dar şi apariţia unei categorii de profesionişti, de servicii, de specialişti şi de
cercetări în acest domeniu, între cele două modalităţi de reacţie sunt contradicţii care trebuie
conştientizate nu pentru a exclude vreuna dintre cele două abordări, ci pentru a permite integrarea
aspectelor afective şi a celor raţionale, profesionale în răspunsuri societale mature, adică necesitatea
asocierii logicii raţiunii la compasiunea faţă de copii.
Obiectivul general are drept scop, prevenirea marginalizării sociale prin dezvoltarea
serviciului public de asistenţă socială menit să răspundă nevoilor persoanelor marginalizate din punct
de vedere social.
Mijloacele prin care se urmăreşte atingerea scopului sunt legate de următoarele aspecte:
identificarea aspectelor specifice familiilor marginalizate social ;
identificarea nevoilor acestor familii în vederea dezvoltării serviciului public de
asistenţă socială;
evidenţierea rolului asistentului social precum şi a altor persoane din
comunitate menite să vină în ajutorul persoanelor marginalizate social, în ceea
ce priveşte autodeterminarea clientului de a-şi depăşi condiţia şi situaţia în care
trăieşte;
149
utilizarea unor metode de prevenire a abandonului şcolar şi familial în rândul
familiilor sărace;
Serviciul Public de Asistenţă Socială Recaş deserveşte comunitatea Recaş şi satele
aparţinătoare Herneacova, Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Stanciova şi Nadăş (în curs de repopulare) cu o
populaţie totală de aproximativ 9439 de locuitori.
Beneficiarii serviciilor noastre cuantificaţi în cifre:
180 persoane adulte cu handicap;
50 persoane minore cu handicap;
150 copii cu orientare spre Şcoala Incluzivă;
65 asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav, încadraţi pe baza contractului
de muncă;
20 cazuri de persoane care au fost înregistraţi tardiv
15 cazuri delicvenţă juvenilă;
30 cazuri de plasament a copiilor în familia lărgită;
15 copii cu risc de abandon, separaţi în fapt de familia de origine;
15 situaţii de intervenţie în familie, forme de abuz şi neglijare asupra copiilor;
Anual 30 studii de caz pentru instanţă, în situaţie de divorţ cu încredinţare copii la unul
din părinţi;
45 cazuri de copii cu risc de separare de familiile de origine pentru care s-au elaborat
şi implementat planuri de servicii ;
un număr de 7 cazuri copii reintegraţi în familie ;
un număr de 25 copii care nu mai continuă cursurile şcolare după clasa a VIII;
un număr de 12 cazuri închise deoarece s-au eliminat factorii de risc existenţi;
20 cazuri curatelă;
5 cazuri de adopţie;
7 cazuri tutelă;
25 familii beneficiare de ajutor social potrivit legii nr. 416/2001
150
45 beneficiari ajutor încălzire pe perioada sezonului rece;
20 familii beneficiare de alocaţie de susţinere;
30 cazuri persoane vârstnice reprezentate;
5 cazuri persoane vârstnice aflate în situaţie de risc;
Alte situaţii constând în sesizări, etc.
55 familii pentru care se depun eforturi deosebite de integrare în comunitate.
Serviciul Public de Asistență Socială înființat în anul 2006 (acreditat conform legislației în
vigoare) s-a dezvoltat și transformat în Serviciul Public de Asistență Socială și Asistență Medicală și
oferă servicii de informare, consiliere şi sprijin, fiind este o forma de prevenţie, dar şi intervenţie a
„Centrului de Zi Sfinții Apostoli Petru și Pavel Recaș ” ( în curs de înființare) şi reprezintă un sprijin
acordat copiilor aflaţi în dificultate şi familiilor acestora . Acesta se foloseşte în funcţie de evaluarea
nevoilor copilului şi familiei, pentru prevenirea situaţiilor de risc la care este expus atât copilul cât şi
familia.
Serviciile se acordă în funcţie de necesităţile specifice ale copilului şi familiei pentru a
elimină factorii de risc la care este expus atât copilul cât şi familia. Sprijinul poate fi acordat în
următoarele situaţii:
- Situaţii care necesită o intervenţie focalizată şi pe termen scurt pentru facilitarea
reintegrării copiilor (situaţie de criză). Acesta poate fi acordat accidental, pentru un copil o
singură dată pe durata de funcţionare a serviciului.
- Situaţii care necesită o intervenţie/sprijin pe termen lung, când este pusă în pericol
situaţia copilului cu risc de abandon (situaţie de risc). Acesta poate fi acordat, lunar, pe o
perioadă maximă de 10 luni.
- Dependent de situatia copilului şi a familiei sale, acesta poate beneficia de sprijin pe termen
scurt sau pe termen lung sau combinat.
151
Nevoi identificate:
• nevoi legate de populaţia ţintă;
• informarea beneficiarilor cu privire la drepturi (beneficii, servicii, prestaţii) şi obligaţii
• sprijin familiilor defavorizate;
• planing şi educaţie pentru sănătate;
• legătura individului cu serviciile oferite de comunitate;
• consilierea familiei şi a individului;
• reintegrare şcolară;
Direcţii propuse:
• Scopul este de a răspunde nevoilor copilului şi familiei pentru întărirea şi susţinerea
familiei în asumarea responsabilităţilor faţă de copil;
• Mijloacele sunt legate de activităţile oferite:
- Identificarea nevoilor comunităţii;
- Identificarea resurselor necesare în acordarea de servicii;
- Concentrarea pe potenţiali parteneri deschişi pentru dezvoltarea de proiecte;
- Implicarea liderilor formali şi informali;
- Implicarea beneficiarilor în serviciile dezvoltate;
- Îndreptarea atenţiei către perfecţionarea personalului care acordă servicii;
- Identificarea ariilor potenţiale de dezechilibru între individ şi mediu şi întărirea
potenţialului individului şi al comunităţii;
- Legarea oamenilor de resurse, servicii şi oportunităţi prin mijloace de comunicare;
152
Obiectivele strategiei:
• Servicii de informare:
- respectarea dreptului fiecărei familii de a fi informată cu privire la drepturile şi
obligaţiile ce le revin;
- informare prin presa locală, afişier la sediul instituţiei, întâlniri cu beneficiarii,
prezentări şi dezbateri în consiliu;
- informaţii oferite la contactul cu beneficiarul;
- dezvoltarea centrului de informare de la sediul S.P.A.S.-ului;
• Servicii de consiliere juridică;
- Oferirea de informaţii juridice cu privire la orice informaţie de interes public;
- actualizarea legislaţiei în domeniul asistenţei sociale şi punerea în aplicare;
- modalităţi de informare în masă a populaţiei privind drepturile şi îndatoririle ce le au
conform legislaţiei în vigoare;
• Servicii de consiliere şi sprijin în rezolvarea problemei clientului;
- facilitarea accesului la serviciile comunitare;
- conştientizarea familiei de rolul pe care îl îndeplineşte acela de conservare a valorilor
sociale şi umane;
- sprijin în identificarea împreună cu beneficiarul, a dezechilibelor care apar între el şi
mediu;
- întărirea potenţialului clientului;
- consiliere parentală;
153
• Servicii de prevenire a situaţiilor de risc;
- identificarea resurselor şi exploatarea acestora pentru eliminarea situaţiilor de risc;
- facilitarea în ceea ce priveşte accesarea serviciilor şi prestaţiilor din comunitate;
- consiliere parentală;
- diversificarea modalităţilor de intervenţie în vederea prevenirii situaţiilor de risc;
- consultanţă pentru deferirea cazurilor altor instituţii sau organizaţii
nonguvernamentale;
- implicarea comunităţii în eliminarea situaţiilor de risc social;
- informaţii privind serviciile de planning familial;
- servicii medico-sociale în colaborare cu cadrele medicale din localitate;
• Servicii de reintegrare în familie;
- facilitarea menţinerii legăturii dintre părinţi şi copil;
- găsirea unor parteneri specializaţi în protecţia copilului;
- monitorizarea post-reintegrare;
• Servicii de reintegrare şcolară;
- stimularea frecventării şcolii de către copiii în dificultate;
- sprijinirea elevilor care provin din familii defavorizate, cu ajutoare materiale;
- consiliere parentală;
- creşterea nivelui educaţional prin programe dezvoltate în cadrul şcolii;
- evaluarea factorilor de risc(dinamica familială şi individuală, vulnerabilitatea) în
colaborare cu psihologul Liceului Teoretic Recaş;
154
• Servicii de reintegrare şi supraveghere din partea comunităţii;
- programe de reintegrare şi supraveghere comunitară a copiilor care au săvârşit fapte
penale şi nu răspund penal, în colaborare cu Penitenciarul Timişoara şi D.G.AP.S.P.C. Timiş;
Rezultatele aşteptate sunt strâns legate de protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
• diversitatea modalităţilor de informare a familiei cu privire la respectarea drepturilor
copilului;
• întărirea capacităţilor parentale prin asumarea responsabilităţilor faţă de creşterea,
îngrijirea şi educarea propriilor copii;
• stabilirea rapidă a identităţii copiilor;
• menţinerea legăturilor fireşti ale copilului cu familia de origine;
• scăderea numărului de cazuri de copii abandonaţi;
• accesabilitatea copiilor cu dizabilităţi la servicii de recuperare şi reabilitare;
• scăderea numărului copiilor cu risc şcolar de abandon;
• prevenirea şi/sau eliminarea cazurilor de violenţă domestică şi a oricărei forme de
abuz;
• dezvoltarea de servicii specializate în domeniul protecţiei copilului;
• reintegrarea şcolară a copiilor;
• scăderea numărului de copii instituţionalizaţi;
• scăderea numărului de cazuri în care se încalcă drepturile copilului;
• cel puţin 200 de şedinţe de consiliere individuală vor fi implementate – metodă de
verificare = rapoartele de consiliere
• cel puţin 500 de persoane vor beneficia de servicii de informare
• cel puţin 300 de persoane vor beneficia de acompaniere în relaţia cu alte instituţii
155
• cel puţin 1000 de fluturaşi cu circuit intern vor fi distribuiţi beneficiarilor care solicită
informaţii (aceştia sunt fluturaşii proveniţi din consumabile despre care am vorbit – nu ştiu
dacă este în regulă să figureze printre realizări)
• cel puţin 3 comunicate de presă vor fi transmise mass-media pentru publicare;
• cel puţin 2 întâlniri anuale ale Centrului Comunitar Consultativ, pentru diseminarea
informaţiei;
• 1 masă rotundă va fi organizată în vederea diseminării finale a informatiei;
• Creşterea profesionalismului administraţiei publice locale;
• Creşterea capacităţii de analiză, sinteză şi planificare a membrilor Consiliului Local
• Pagina web complexa cu o informaţii privind acordarea prestaţiilor şi serviciilor
sociale;
• Reducerea semnificativa a timpilor de aşteptare la intrarea în serviciu;
• Broşură privind ghidul de utilizare a noilor servicii şi mecanisme implementate, din
perspectiva utilizatorilor externi instituţiei
La nivelul administraţiei publice locale:
• dezvoltarea unui sistem descentralizat, deschis, specializat pe domeniul protecţiei
copilului;
• un buget local suficient pentru aplicarea şi implementarea strategiei;
• dezvoltarea managementului de caz la nivel local;
• dezvoltarea S.P.A.S.-ului la nivel local;
• elaborarea de noi strategii care să vină în sprijinul copiilor şi familiilor acestora;
• extinderea limitelor decizionale ale responsabilului de caz;
• competenţă şi profesionalism în activitatea S.P.A.S.-ului;
• implicarea comunităţii în abordarea problematicii copilului;
• crearea de parteneriate durabile cu sectorul non-guvernamental;
156
Tabel nr. 23 - Bugetul oraşului Recaş pentru asistenţă socială în perioada 2010 - 2014
ANUL BUGETUL (lei)
2010 1.239.000
2011 703.100
2012 730.770
2013 926.600
2014 1.122.000
Sursa: Primăria Recaş
2.3. INFRASTRUCTURA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Tabel nr. 24 - Infrastructura de învățământ din orașul Recas în anul 2014
Nr.
crt. Unitate de învăţământ Adresa
Personalitate juridică
/Arondată
Acreditată /
Autorizată
Învăţământ
public /
privat
ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR
1. Grădiniţa cu program
prelungit Recaş
Recaş, str.
Florilor, nr.7
Fără personalitate juridică
Este arondată da public
2. Grădiniţa cu PN Izvin
Izvin, Str.
Preot Traian
Pelea, nr. 53
Cu personalitate juridică da public
3. Grădiniţa cu PN Bazoşu
Vechi Bazoş
Fara personalitate juridică
Este arondată da public
4. Grădiniţa cu PN
Petrovaselo Petrovaselo
Fără personalitate juridică
Este arondată da public
5. Grădiniţa cu PN
Herneacova
Str.
Principală, nr
19, A
Fără personalitate juridică
Este arondată da public
157
6. Grădiniţa cu PN Stanciova
Stanciova,
Str.
Principală
Fără personalitate juridică
Este arondată da public
ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL
1. Şcoala primară şi
gimnazială Recaş - LTR
Recaş, str.
George
Coşbuc, nr. 1
Cu personalitate juridică da public
2. Şcoala Gimnazială Izvin
Izvin, Str.
Preot Traian
Pelea, nr. 53
Cu personalitate juridică da public
3. Şcoala Primară Bazoş Bazoş
Fără personalitate
juridică
Este arondată
da public
4. Şcoala Primară
Herneacova
Herneacova,
Str. Principală,
nr 19, A
Fără personalitate
juridică
Este arondată
da public
ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL
1. Liceul Teoretic Recaş
Recaş, str.
George
Coşbuc, nr. 1
Cu personalitate juridică da public
Sursa: Liceul Teoretic Recaş
Școala primară Herneacova
158
Şcoala Gimnazială Izvin
Grădiniţa cu PN Petrovaselo
Școala din Bazoş
159
Liceul Teoretic Recaş
Grădinţa cu Program normal Stanciova
160
Tabel nr. 25 - Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru învăţământul
preuniversitar, în oraşul Recaş
Nr.
crt. Specialitatea catedrei (postului)
Norme / posturi
didactice
(număr)
Norme / posturi didactice acoperite
cu:
Titulari Suplinitori
1 Educatoare 8 4 4
2 Învăţători 11 10 1
3 Profesori 29,24 22,51 6,73
4 Discipline tehnice -
TOTAL 48,24 36,51 11,73
Sursa: Liceul Teoretic Recaş
Aprobarea planurilor de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ din oraşul Recas s-a realizat
conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013- 2014 au fost înscriși un numar total
de 873 elevi, din care preșcolari 142.
Tabel nr. 25 - Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru învăţământul
preuniversitar, în Izvin şi Bazoş
Nr.
crt. Specialitatea catedrei (postului)
Norme / posturi
didactice
(număr)
Norme / posturi didactice acoperite
cu:
Titulari Suplinitori
1 Educatoare 3 3 -
2 Învăţători 7 5 2
3 Profesori 10,56 8,62 1,94
4 Discipline tehnice - - -
TOTAL 20,56 16,62 3,94
161
Sursa : Şcoala Gimnazială Izvin
Aprobarea planurilor de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ din Izvin şi Bazoşul Vechi s-
a realizat conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013 - 2014 au fost înscriși un
număr total de 266 elevi, din care preșcolari 60.
Tabel nr. 26 - Evoluția numărului de elevi, pe ani școlari
Tip instituţie / Nr. înscrişi 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Grădiniţe 170 180 142 142
Şcoli generale 569 535 558 545
Licee 196 190 211 186
TOTAL 935 905 911 873
Sursa: Liceul Teoretic Recaş
Tabel nr. 26 - Evoluția numărului de elevi, pe ani școlari Izvin şi Bazoşul Vechi
Tip instituţie / Nr. înscrişi 2010-2011
I-VIII
2011-2012
I-VIII
2012-2013
CLASA
PREGATI-
TOARE - VIII
2013-2014
CLASA
PREGATI-
TOARE - VIII
Grădiniţe 74 85 63 60
Şcoli generale 229 216 216 206
Licee - - - -
TOTAL 303 301 279 266
Sursa : Şcoala Gimnazială Izvin
162
Tabel nr. 27 - Situaţia elevilor înscrişi în anul școlar 2013 – 2014
Unitatea de
învăţământ
Nr.
înscrişi Clasa
Nr.
promovaţi Repetenţi
Abandon
şcolar
Rata
promovabilităţii
Scoala Gimnaziala
Izvin+structu
ra Bazosul Vechi
18
16
24
21
18
34
25
27
23
Pregătitoare 19 0 0 100%
I 14 0 1 92,85%
II 19 0 1 94,73%
III 19 1 1 89,47%
IV 17 0 0 100%
V 31 2 0 93,54%
VI 24 0 0 100%
VII 27 0 0 100%
VIII 23 0 0 100%
Liceul Teoretic
Recaş +
Şcoala Herneacova
Pregătitoare 49 - - 100 %
I 43 - - 100%
II 58 1 - 98,27 %
III 59 3 - 94,91%
IV 59 - 100%
V 75 6 1 89,55%
VI 60 9 81,63%
VII 70 10 4 74,54%
VIII 61 1 98,27%
IX 59 5 2 88,13%
X 46 1 97,82%
163
XI 40 100%
XII 29 100%
Sursa: Liceul Teoretic Recaş şi Şcoala Gimnazială Izvin
Rezultatele elevilor la examenele naţionale
Tabel nr. 28 - Situaţia testărilor naţionale
An școlar Nr.elevi
înscriși Nr.elevi prezenți
Nr. elevi care au
promovat
Procent Promovabilitate
*** raportat la nr de elevi
prezenţi
2011/2012 50 50 32 64 %
2012/2013 67 67 35 52,23%
2013/2014 56 54 38 70,37
Sursa: Liceul Teoretic Recas
An școlar Nr.elevi înscriși Nr.elevi
prezenți
Nr. elevi care au
promovat
Procent Promovabilitate
*** raportat la nr de elevi
prezenti
2011/2012 34 34
2012/2013 24 23
2013/2014 12 12
Sursa: Şcoala Gimnazială Izvin
Tabel nr. 29 - Situația Examenului de Bacalaureat
An școlar Nr. elevi înscriși Nr.elevi prezenți Nr. elevi care au
promovat
Procent
Promovabilitate
2011/2012 28 28 22 78,57
2012/2013 30 30 22 73,33
2013/2014 26 26 18 69,23
Sursa: Liceul Teoretic Recaş
164
Burse acordate elevilor
Elevii de la cursurile de zi din învăţământul de
stat pot beneficia de burse de merit, de studiu şi de
ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat
reprezintă o formă de sprijin material vizând atât
protecţia socială cât şi stimularea elevilor care obţin
rezultate foarte bune la învăţătură şi disciplină.
Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul:
- Burse de ajutor social
- Burse de merit
- Burse de studiu
- Burse de performanţă
Tabel nr. 30 - Situaţia statistică privind acordarea burselor şcolare
Nr.
Crt.
Denumire unitate de
învăţământ Ani şcolari
Burse de
performanţă
Burse de
merit
Burse sociale,
medicale şi de
orfani
1. Liceul Teoretic Recaş
2011-2012 - 118 42
2012-2013 -
88,
de studiu 15 74
2013-2014 -
2. Şcoala Gimnazială
Izvin
2011-2012 - 25+3 49
2012-2013 -
2013-2014 - 12 65
TOTAL Izvin 40 Izvin 114
165
Sursa: Liceul Teoretic Recaş, Şcoala Gimnazială Izvin
2.4. CULTURĂ, CULTE, AGREMENT
număr biblioteci 1 bibliotecă oraşenească, 1 bibliotecă şcolară
număr case de cultură 1- Casa de Cultură „Ion Cojar”
număr de muzee 1 – Muzeul de Istorie
cămine culturale şi muzee 5 cămine culturale
monumente istorice 3
număr ONG 3
publicatii şi reviste 1 publicaţia administraţiei locale
formaii de dans (popular, modern) 3 formaţii de dans popular
Muzeul de Istorie Casa de Cultură Ion Cojar
166
Sărbători şi tradiţii cu specific local
Ruga/Hramul bisericii
Biserica Ortodoxă Recaş I– Rusalii,
Biserica Ortodoxă Recaş II – Petru şi Pavel
Biserica Romano-Catolică – croați 24 iunie de Sfântul Ioan Botezătorul;
maghiari – 15 august Adormirea Maicii Domnului;
germani 1 octombrie
Biserica Ortodoxă Izvin: “Duminica Tomii”, prima duminică dupa Paşte
Biserica Ortodoxă Bazoş: a II-a zi dupa Paşte
Biserica Ortodoxă Petrovaselo
Biserica Ortodoxă sârbă Stanciova de “Sfântul Gheorghe”
Biserica Ortodoxă Herneacova 26 octombrie de “Sfântul Dumitru”
Biserica Ortodoxă Nadăş la 25 iunie “Petru şi Pavel”
167
Alte sărbători:
Balul Sportivilor - februarie;
Balul Pompierilor – februarie / martie
Balul Primăverii - martie (eveniment organizat în cadrul Liceului)
Ziua Oraşului Recaş - 4 aprilie
Balul Bobocilor – octombrie (eveniment organizat în cadrul
Liceului)
Festivalul Sărbătoarea Toamnei, Festivalul Ciorchinele de Aur
Ziua Bibliotecii – Decembrie
Concert Colinde – Decembrie
Lăcaşuri de cult pe confesiuni
Recaş
168
2 lăcaşuri de cult ortodoxe
1 lăcaş de cult romano-catolic
2 lăcaşuri de cult penticostale
1 lăcaş de cult baptist
169
Izvin
1 lăcaş de cult ortodox
1 lăcaş de cult greco-catolic
1 lăcaş de cult baptist
1 lăcaş de cult penticostal
Bazoşul Vechi
1 lăcaş de cult ortodox
1 lăcaş de cult romano-catolic
1 lăcaş de cult baptist
1 lăcaş de cult penticostala
Herneacova
1 lăcaş de cult ortodox
1 lăcaş de cult romano-catolic
1 lăcaş de cult penticostal
170
Petrovaselo
1 lăcaş de cult ortodox sârb
1 lăcaş de cult penticostal
1 lăcaş de cult nazarineni
1 lăcaş de cult Adventistă de Ziua a Șaptea
Stanciova
1 lăcaş de cult ortodox sârb
1 lăcaş de cult ortodox român (improvizat)
1 lăcaş de cult baptist
1 lăcaş de cult penticostal
Locuri de agrement:
Recaş
1 sală de sport, 1 stadion sportiv, 1 teren golf,
2 terenuri de joacă pentru copii
171
Izvin
1 sală de sport
1 teren de joacă pentru copii
1 hergehelie de cai
Stanciova
1 teren de joacă
Bazos
1 Teren de fotbal în curtea școli , 1 mic stadion de fotbal
172
Herneacova
1 Centru de echitație
173
2.5. ECONOMIA
Tabel nr. 31 - Structura agenților economici din Recaş, în funcție de domeniul lor de activitate
STRUCTURA AGENŢILOR ECONOMICI, ÎN FUNCŢIE
DE DOMENIUL DE ACTIVITATE
Nr
crt Domeniul de activitate
Număr
societăţi
Pondere în
totalul
societăţilor
1 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi
motocicletelor
102 comert,
3 repararea
autoveh.
45,85%
2 Hoteluri şi restaurante 2 hoteluri
3 rest. 2,183%
3 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 10 4,366
4 Agricultura, Silvicultura şi Pescuit
1 - APIA
1 – ocol silvic
1 - pescuit
53 –
exploatații
agricole cu
personalitate
juridică
24,454%
5 Industria prelucrătoare 6 2,620%
6 Distribuţia apei; Salubritate; Gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare
1 – Aquatim
1 – firma de
salubrizare
proprie
primariei
1,310%
174
Gestionare
deseuri 1
7 Transport şi depozitare 2 depozite
Recaş 0,873%
8 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 7 3,056%
9 Informaţii şi comunicaţii 5 2,183%
10 Construcţii 8 3,493%
11 Intermedieri financiare şi Asigurări 10 4,366%
12 Activităţi de spectacole culturale şi recreative 8 3,493%
13 Alte activităţi de servicii (pompe funebre, frizerie, vulcanizare,
florărie, tipografie) 10 3,412%
TOTAL 229 100
Din totalul celor 229 societăți active, 174 sunt microintrepinderi, respectiv au maxim
9 angajați şi o cifră de afaceri anuală şi/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR.
Tabel nr. 32 - Evoluția societăților din orașul Recaș în perioada 2011-2014
Tipuri de societăţi 2014 2013 2012 2011
Microintreprinderi 174 168 154 123
Intreprinderi mici 56 64 73 78
Intreprinderi inactive 12 4 6 3
Total societati existente, din care: 242 236 233 204
- noi înfiinţate 6 3 29 38
- active 230 232 227 201
175
Principalii agenți economici care își desfășoară activitatea în orașul Recaș sunt prezentați în
tabelul de mai jos:
Tabel nr. 33 - Lista cu principalii agenţii economici de pe raza orașului Recaş
Nr.
crt.
Denumire
societate Localitatea
Nr.
angajaţi
Cifra de
afaceri Profit
Domeniul de
activitate
1.
S.C.CRAMELE
RECAŞ
S.A.
RECAŞ 150 80.000.000
lei
10.000.000
lei Vinificație
2. RECOSEMTRACT
S.R.L. RECAŞ 102
22.000.000
lei
30.000
lei
Producție carne și
mezeluri
3. CRAMELE
PETROVASELO PETROVASELO 26 2.100.000 205.000 lei Viticultură Vinificație
4. S.C. SODACMA
S.R.L. RECAȘ 16 600.000 euro 20.000 euro Construcții Metalice
5. S.C. LACTITALIA
SRL IZVIN 38
22.300.000
lei
1.955.000
lei
Fabricare produse lactate
și brânzeturi
6. S.C. ADELADAM
SRL RECAȘ 21
1.729.372
lei
163.245
lei Panificație
7. HERGHELIA IZVIN IZVIN 48 605.000
LEI 1.600 lei Creștere cabaline
8. CLUB BITE GOLF
RESORT RECAȘ 3
50.000
euro
5.000
euro Golf
9 S.C. CINDEI SRL RECAȘ 24 600.000
lei
1150
lei Comerț
176
10.
S.C.WEST
AGREMENT CLUB
SRL
HERNEACOVA 9 200 lei Nou
înființată
Agrement centru
echitație
2.5.1. Industria
Localitatea Recaş se încadrează în tipologia localităţilor cu activităţi mixte, iar localităţile
Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova şi Nadăş sunt localităţi rurale cu activităţi
preponderent agricole.
Situarea localităţilor pe drumul naţional DN6 (european E70), face ca potenţialul lor de
dezvoltare să fie ridicat.
În Recaş se desfăşoară activităţi grupate pe sectoare de activitate după cum urmează:
SECTORUL PRIMAR: Agricultură (cultura plantelor, creşterea animalelor), silvicultura
SECTORUL SECUNDAR Industrie prelucrătoare (industria alimentară), construcţii,
industria uşoară, depozitare
SECTORUL TERŢIAR Administraţie publică, învăţământ, sănătate, cultură, culte,
comerţ, activităţi financiar-bancare, poştă şi telecomunicaţii.
Aflat într-o zonă de deal, Recaşul se mândreşte cu cea mai renumită zonă viticol din vestul
României.
Cramele Recaş, companie privată romano-britanică având ca şi moto „Rafinamentul
Gustului” cultivă o suprafaţă de 900 ha atat cu soiuri autohtone (Fetească Regală, Cadarcă,
Mustoasă) cât şi cu soiuri consacrate (Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel,
Pinot Noir, Burgund, Traminer, Merlot, Cabernet Sauvignon)
177
Cramele Recaş deţin 900 de ha de vie: 500 ha soiuri pentru vinuri albe şi 400 ha pentru vinuri
roşii.
Din 1999 până în acest an inclusiv se vor fi investit 5,8 milioane USD în utilaje pentru
îmbunătăţirea tehnologiei de vinificaţie şi în înfiinţarea a 160 de ha de vie nobilă. Cheltuielile pentru
înfiinţarea unui hectar dintr-o nouă plantaţie viticolă se ridică la 15-17.000 euro.
Firma dispune de un complex de vinificaţie dotat cu utilaje de ultimă generaţie şi cu un spaţiu
de depozitare de circa 7 milioane litri vin. Garanţia calităţii este asigurată de specialişti de renume
români şi străini. Ca o recunoaştere a valorii vinurilor produse de Cramele Recaş, de-a lungul anilor
acestea au obţinut peste 100 medalii de aur şi argint la diverse concursuri naţionale şi internaţionale.
Imagini Cramele Recaş
178
Alte ramuri economice (industrie şi servicii) se află în plină dezvoltare, poziţia geografică şi
condiţiile locale atrăgând investiţii cu capital român şi străin. Principalele companii italiene active în
zonă sunt Eurocheese (produse lactate), Vigna (viticultură), Falcodoro, Enotria, Agripaola,
Scarpparo, Romanagri (agricultura şi creşterea animalelor), Tehnotab (industrie uşoară), hala
prelucrarea laptelui Izvin – firma Lactitalia.
Activităţi în sectorul terţiar prestatoare de servicii în Recaş: tâmplărie, benzinărie, coafură,
frizerie.
Activităţile mesteşugăreşti s-au dezvoltat de asemenea în oraşul nostru, acestea fiind
organizate în mici secţii de producţie. În ultima vreme, comerţul s-a dezvoltat mult, mai ales prin
iniţiativă privată.
În prezent, există în oraşul nostru peste 100 de companii.
Comparativ cu alte oraşe, Recaşul înregistrează o activitate de dezvoltare economică relativ
slabă deşi este înconjurat de şase sate. Prin intermediul unei dezvoltări economice bine gândite,
oraşul nostru ar putea înregistra din nou o creştere a populaţiei, putând avea peste 10000 de locuitori
în 2016, în condiţiile unei activităţi economice eficiente şi profitabile.
Administraţia locală este deosebit de interesată de dezvoltarea zonei şi oferă investitorilor
interesaţi diferite facilităţi cum ar fi concesionarea de terenuri şi sprijin pentru obţinerea operativă a
documentelor administrative.
2.5.2. Agricultura
Tabel nr.34 - Suprafața agricolă, pe categorii de folosință în anul 2014:
Categorii de folosinta Suprafata (ha) Ponderea suprafeţelor (ha)
- arabil 12121 61,97%
179
- păşuni şi fâneţe 5618 28,72%
- vii şi livezi 1819 9,30%
Total teren agricol 19558 100
Sursa- Serviciul Urbanism Primăria Recaș
Orașul Recaș ocupă o suprafaţă de 23198 hectare (2,66 % din suprafaţa totală a Judeţului
Timiş), din care cea mai mare suprafață (84, 30 %) o reprezintă terenul agricol 19558 Ha.
După forma de proprietate, terenul agricol este deținut în proporție de peste 84,3 % de
proprietari privați, în timp ce terenul neagricol este deținut într-o proporție de 9,38 % de stat.
Agricultura este principala ramura de activitate ce se desfăşoară în Recaş, deţinând aproximativ 30 %
din locurile de muncă ale localităţii (salariati). Activitatea agricolă de bază o constituie producţia
vegetală – porumb, grâu, orz, orzoaică, ovăz, legume, floarea soarelui, sfeclă de zahăr. O ramură
importantă pentru producţia agricolă este viticultura. Cultura viţei de vie pe acest teritoriu are o
tradiţie seculară, fiind menţionată documentar încă din anul 1447.
În ultima perioadă viticultură se desfăşoară în cadrul SC CRAMELE RECAŞ SA, dar există
de asemenea peste 100 mici producători de vin, dintre care 10 prelucrează viţă de vie de pe o
suprafaţă mai mare de 10 ha. Datorită costurilor prea ridicate de producţie pentru micii producători,
această activitate este în regres în sectorul individual.
Zootehnia este o activitate slab reprezentată în ultima perioadă, în special după închiderea
fermei Comtim şi dezafectarea adăposturilor pentru bovine ai SC RECATIM SA.
În urma intrării în posesie a terenurilor agricole, unii titulari au ales calea înstrăinării prin
vânzare, alţii au cumpărat sau chiar l-au lăsat în paragină, datorită vârstei înaintate, a resurselor
financiare foarte mici. Menţionăm că pentru unii locuitori pământul este singura sursă de venit,
singurul mod prin care îşi asigură existenţa.
180
181
2.5.2.1. Situația terenurilor, pe categorii de folosință, potrivit Recensământului agricol din anul 2010
Tabel nr. 35 - Suprafaţa agricolă utilizată, suprafaţă agricolă neutilizată şi alte suprafeţe (hectare), pe categorii de folosinţă
Localitate
Suprafaţa agricolă utilizată
Suprafaţa
agricolă
neutilizată
Suprafaţa
împădurită
din care:
Suprafeţe
ocupate cu
clădiri,
curţi,
drumuri,
cariere etc.
Heleştee,
iazuri,
bălţi
Suprafaţa
totală a
exploataţiei
agricole
Teren
arabil
Grădini
familiale
Păşuni şi
fâneţe
Culturi
permanente Total
Crânguri în
sistem de
rotaţie pe
termen
scurt
JUDEŢ Timiş 509015 7089 134949 9683 660738 29154 30881 59 9670 608 731052
Oraşul Recaş 8305 474 1732 6158 19558 704 210 0 301 193 2077
Pondere (%) 2,38 % 6,68% 4,16% 18,78% 2,96% 2,41% 0,68% 0 3,11% 31,74% 0,28%
182
Tabel nr.36 - Exploatații agricole (număr), cu suprafața agricolă utilizată, pe categorii de folosință
Localitate
Suprafaţa agricolă utilizată
Suprafaţa
agricolă
neutilizată
Suprafaţa
împădurită
din care: Suprafeţe
ocupate
cu
clădiri,
curţi,
drumuri,
cariere
etc.
Heleştee,
iazuri,
bălţi
Suprafaţa
totală a
exploataţiei
agricole
Teren
arabil
Grădini
familiale
Păşuni şi
fâneţe
Culturi
perma-
nente
Total
Crânguri
în sistem
de rotaţie
pe termen
scurt
JUDEŢ Timiş 531472 118671
28632 108574
29908
construc
ţii
19382
cai com.
Si cai
ferate
15275
Orasul Recaș 8305 474 1732 9047 19558 704 210 0 301 193 2077
183
Tabel nr.37 - Exploatații agricole (număr) după modul de deţinere a suprafeței agricole utilizate
Modul de detinere a suprafetei Oraș RECAŞ jud. Timiș
În proprietate 6312 71428
În concesiune 0 378
În arendă 1412 886
În parte 0 263
Utilizat cu titlu gratuit 32 555
Alte moduri 549 1687
Total 8305 75197
Sursa- Recensământul agricol 2010
Tabel nr. 38 - Exploatații agricole (număr) care utilizează terenul arabil, după modul de deținere al
acestuia
Modul de detinere al terenului arabil Oraș Recaș jud. Timiș
În proprietate 2406 49704
În concesiune 0 92
În arendă 538 750
În parte 0 265
Utilizat cu titlu gratuit 12 402
Alte moduri 210 1155
Total 3167 52368
Sursa- Recensământul agricol 2010
184
Tabel nr.39 - Exploataţii agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil
Clase de marime Oras Recaș jud. Timiş
Sub 0,1 ha 5507
0,1 - 0,3 ha 8767
0,3 - 0,5 ha 2904
0,5 - 1 ha 5660
1-2 ha 8397
2-5 ha 11820
5-10 ha 5813
10-20 ha 2139
20-30 ha 515
30-50 ha 344
50-100 ha 296
peste 100 ha 216
Total 52368
Sursa- Recensământul agricol 2010
2.5.2.1. Cultura plantelor
Tabel nr.40 - Suprafețele cultivate în Recaş, conform Recensământului agricol 2010
Culturi
Oraș Recaş Jud. Timiş
Suprafaţa cultivată
(hectare)
Pondere din teren
arabil
Suprafaţa cultivată
(hectare)
Grâu comun şi grâu spelt 2487 1,93% 128216
Porumb 2126 2,56% 117911
185
Plante tehnice (floarea soarelui,
rapiță şi soia) 1436 2,54% 56496
Legume, pepeni (în câmp şi în
sere) 265 12,85% 2062
Plante de nutreţ (fân şi masă verde,
leguminoase pentru nutreţ- lucernă,
trifoi)
928 4,54% 20408
Cartofi 65 3,88% 1671
Alte culturi 998 10,68% 917,65
TOTAL ARABIL (din suprafața
agricolă utilizată) 8305 38,98 327681,65
Tabel nr. 41 - Suprafețele cultivate în Recaş
Cultura Suprafaţa cultivată
(hectare) Pondere
Meri 5 0,91%
Pruni 20 3,66%
Alti pomi fructiferi 45 8,24%
Struguri de masă 268 49,08%
Struguri de vin 208 38,09%
TOTAL 546 100%
Sursa- Recensământul agricol 2010
186
Productivitatea sectorului agricol
Tabel nr. 42 - Situația producțiilor la principalele culturi în oraşul Recaş
Denumire cultură U.M Producţia
2011
Producţia
2014
Diferenţa
+/-
Diferenţa
%
Grâu Kg/ ha 2 900 4 200 1 300 18,30%
Porumb Kg/ ha 3 300 5 200 1 900 22,35%
Pepeni verzi şi galbeni Kg/ ha 35.000 35.000 0 0
Cartofi tone 130 150 20 tone 7,14%
Prune tone 140 160 20 tone 6,66%
Meri tone 35 40 5 6,66%
Struguri tone 3 128 000 3 142 000 14 000 0,22%
Sursa-INSSE Tempo online
2.5.2.2. Creșterea animalelor
Tabel nr. 43 - Efectivele de animale din localitatea Recaş, conform Recensământului agricol 2010
Efective de animale (capete) Jud. Timiş Recaş
Bovine 37443 capete 326 capete
Ovine 582 124 capete 21 093 capete
Caprine 14380 capete 420 capete
Porcine 636 759 capete 1 982 capete
Păsări 1 463 883
capete 20 000 capete
Cabaline 6548 capete 504 capete
Familii de albine 36 558 610
TOTAL 2 777 695 44 935
187
2.6. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
2.6.1. Calitatea mediului (apă, aer, sol)
Calitatea apei
Zona Recaşului se încadrează din punct de vedere hidrografic în bazinul Timiş - Bega.
Apele curgătoare din zonă au avut cursuri rătăcitoare prezentând braţe şi meandre formau mai
apoi zone mlăştinoase şi bălţi. De-a lungul vremii prin procedee de regularizare şi asanări în zonă
Timişului şi al Begăi, acestea au primit albii fixe, iar braţele şi mlaştinile au fost reduse.
Bega, care străbate unitatea administrativă a localităţii, poate fi o sursă de apă pentru
populaţie, dar datorită faptului că are o calitate inferioară şi costurile potabilizării ar fi foarte
ridicate, se preferă folosirea apei de adâncime pentru alimentarea cu apă a cetăţenilor.
Apele subterane
Structura hidrologică a orizontului freatic de adâncime medie este cunoscută datorită
studiilor efectuate de Apele Române, dar şi prin forajele executate pentru alimentare cu apă a
utilităţilor economice ale urbei. Privind profilele litologice observăm că s-a dezvoltat un orizont
188
acvifer, format din pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri. Acest orizont se află la adâncimi diferite,
în funcţie de morfologia terenului, în zona de luncă fiind la 1,5 - 6 m cu o grosime de 15-20 m,
chiar 40 m la Bazoşul Vechi şi Recaş. În zonă dealurilor Herneacova, Stanciova nu sunt studii
referitoare la freatic. Curgerea subterană este N, N-E, S, S-V pe partea dreaptă râului Bega şi N-
E, S-V pe interfluviul Bega-Timiş. Drenajul este mai puternic spre Timiş, datorită albiei care este
mai coborâtă ca a Begăi. În partea de nord spre câmpia înaltă fluxul subteran este direcţionat N-S
spre zona câmpiei joase.
Apele de suprafaţă
Recaşul face parte din grupa sistemelor hidrografice sud-vestice, bazinul hidrografic
Timiş – Bega. Cele mai importante cursuri de apă sunt râul Timiş şi Bega, pârâurile Băcin,
Lipari, Valea Ţiganului, Curaşiţa, Gherteamoş şi Iarcoş.
Canalul Bega împarte la sud, pe o lungime de aproximativ 3 km, zona Recaşului de zona
comunei Topolovăţul Mare, după care îl străbate pe 10 km pe direcţia est spre vest, ieşind în
partea de vest în perimetrul oraşului, aproape de locul în care captează pârâul Gherteamoş.
Datorită inundaţiilor din 1887 s-a pus problema regularizării canalului pentru alte debite,
regularizarea s-a făcut între 1900 – 1912.
În partea de sud a oraşului, râurile Timiş şi Bega se apropie cel mai mult la o distanţă de
4,5 km unul de celălalt. O trăsătura comună a celor două ape curgătoare o constituie cel mai mult
la relativ timpuriu al apelor mari de primăvară care durează 1-2 luni (februarie - martie), după
care urmează apele scăzute din viiturile din lunile mai şi iunie. Din iulie până în noiembrie se
instalează ape mici cu unele întreruperi.
Râul Timiş delimitează la sud la aproximativ 9 km de perimetrul Recaşului de cel al
comunei Chevereşu-Mare.
Pârâul Gherteamoş curge în partea central nordică a oraşului de 11 km direcţia nord - est
spre sud – vest, trece prin Stanciova, unde primeşte pârâul Barcoş în dreptul pădurii Ianova, după
care revine la vest de Izvin circa 3 km până la confluenţa cu Canalul Bega.
Pârâul Băcin îşi colectează apele din partea de nord a oraşului, trecând prin Nadăş.
Pârâul Lipari curge în partea de est a oraşului, trecând prin satul Petrovaselo, tot pe el
aflându-se acumularea Şuştra, apoi se varsă în pârâul Mociur.
189
Pârâul Curaşiţa curge în partea estică şi sudică a Recaşului, pe el aflându-se acumularea
Recaş - cramă şi se varsă apoi în valea Ţiganului (Izvin).
Valea Ţiganului este un pârâu ce curge pe la est de satul aparţinător Izvin, vărsându-se în
Bega.
Pârâul Iarcoş, este un braţ mai vechi al Timişului, care străbate interfluviul Bega – Timiş
de la est la vest pe 9 km, pe la nord de satul Bazoşul Vechi, vărsându-se apoi în Timiş.
Apele freatice
Lunca Timișului este un sit de importanță comunitară desemnat în scopul protejării
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei
sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.
Acesta străbate printre altele și teritoriul acoperit de Recaș. Având în vedere demersurile de
protejare împotriva factorilor poluanți din amonte și a celor proveniți din activitățile agricole,
Recașul se afla sub restricțiile impuse de Programul Natura 2000 în ceea ce priveste zona Lunca
Timișului.
Apa potabilă şi staţia de epurare
În ceea ce priveşte calitatea apei, Recaşul deţine din 2014 o nouă staţie de epurare a
apelor uzate, care este proiectată să funcţioneze cu un debit maxim de 105 metri cubi pe oră şi
pentru a deservi până la 5.500 locuitori echivalenţi. Tehnologia de epurare cuprinde treapta
mecanică, treapta biologică şi treapta de epurare avansată (terţiară) pentru eliminarea fosforului
şi azotului şi dezinfecţia cu ultraviolete. Tehnologia include şi tratarea nămolului, prin îngroşare
şi deshidratare până la 35% substanţă uscată. Funcţionarea staţiei este monitorizată on-line şi
automatizată, achiziţia de date şi conducerea proceselor de tratare se face cu echipamente
comandate la distanţă, prin sistemul SCADA. Siguranţa staţiei este asigurată printr-un sistem
modern de supraveghere video. Efluentul staţiei de epurare se deversează în râul Timiş.
Mai precizăm că această investiţie va fi completată cu cea de extindere şi
reabilitare a reţelei de canalizare însumând 21 de kilometri, preconizată a fi finalizată la finalul
anului şi care face parte din acelaşi Proiect „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare
190
cu apa şi canalizare în judeţul Timiş”. Atât reţeaua veche cât şi cea nouă de canalizare sunt
sisteme separative.
Calitatea aerului
În ceea ce privește calitatea aerului, trebuie menționat că pe teritoriul administrativ al
unităţii administrative Recaș nu se identifică factori poluanți majori, mai mult, ca urmare a HCL
nr. 133 din 30.07.2014 emisă de Primăria Orașului Recaș a fost interzisă amplasarea oricărei
instalații de incinerare deșeuri pe teritoriul administrativ al Orașului Recaș.
În conformitate cu ordinul MAPM nr. 592 / 2002 pentru aprobarea Normativului privind
stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului
de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon şi ozonului în aerul încojurător, se pot da următoarele concluzii privind
calitatea aerului în zona Recaş: la dioxidul de sulf, dioxidul şi oxizii de azot, monoxidul de
carbon – toate valorile medii orare şi zilnice înregistrate s-au situat sub valoarea limită.
Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule mici şi picături de
lichid provenite din surse naturale (eroziunea rocilor, furtuni de nisip, dispersia polenului) şi
antropice (activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei), dimensiunea acestora
cauzând diferite efecte asupra sănătăţii. Ameninţarea cu care se confruntă Recaşul dar şi
celelelate localităţi din judeţul nostru o reprezintă depăşirile frecvente ale limitelor impuse pentru
pulberile în suspensie.
Circulaţia intensă pe drumul E70 care tranzitează oraşul produce poluare cu gaze de
eşapament, care ar putea fi diminuată prin realizarea unui traseu rutier spre autostrada de leagă
Timişoara de Lugoj, ceea ce va uşura traficul din localitate.
Calitatea solului
Conform art. 1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei localităţilor
pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, judeţul Timiş este cuprins în anexa
acestui ordin cu 40 de localităţi declarate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Recaşul nu
191
este în această listă, cu toate că agricultura se practică la o scară intensivă la nivelul localității,
nivelul de poluare cu nitrați se încadrează în limitele admise.
O sursă de poluare a solului o constituie depozitarea necontrolată sau necorespunzătoare
a deșeurilor.
Radioactivitatea mediului
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) a fost
înfiinţată în anul 1962 cu scopul de a supraveghea şi controla respectarea prevederilor legale
privind radioprotecţia mediului.
La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor
pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifică şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul
Naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.
2.6.2. Managementul deșeurilor
Prin Hotărarea Consiliului Local Recaș nr. 1/21.01.2014 a fost aprobată înființarea
Serviciului de salubrizare al orașului Recaș, fiind dat în administrare serviciul de salubritate,
compartimentului salubritate, fără personalitate juridică, organizat în cadrul aparatului de
specialitate al primarului orașului Recaș.
Totodată, prin H.C.L. nr. 78/08.04.2014 se aprobă darea în administrare a serviciului de
salubrizare – activitatea de precolectare, colectare și transport al deșeurilor orășenești,
inclusiv ale deșeurilor toxice periculoase din deșeurile menajere, cu excepâția celor cu
regim special de pe raza orașului Recaș și a localităților aparținătoare acestuia Izvin,
Stanciova, Herneacova, Nadăș, Petrovaselo, Bazoș cât și a infrastructurii tehnico-edilitare
aferente acestuia, către Compartimentul Salubritate, compartiment funcțional, fără
personalitate juridică, organizat în structura aparatului de specialitate al primarului
orașului Recaș.
192
Sursele de deșeuri din Recaș sunt: deșeuri menajere provenite de la populaţie şi agenţii
economici, deșeuri stradale, deşeuri grădini, spaţii verzi, parcuri, deșeuri menajere spitaliceşti.
Compoziţia deșeurilor menajere din oraşul Recaș:
- material organic cu umiditate ridicată – 22,98 %.
- hârtie 8,90 %
- metale 4,25 %
- sticlă5,15 %
- cenuşă 5,89 %
- diverse alte reziduuri 52,92 %
Cantitatea de deșeuri menajere colectate anual în perioada 2009 - 2013 – cca. 2000 tone/an
2.6.3. Spațiile verzi
Tabel nr. 44 - Repartiţia spaţiilor verzi
Tipuri de spații verzi
Spaţii verzi publice cu acces
nelimitat
Parcul central
4,00 ha
Spaţii verzi publice cu acces
limitat
Zonă pomi ornamentali – 1,00 ha
2.6.4. Fondul forestier
Tabel nr. 44 – Fondul forestier jud. Timiş
An Suprafata fondului forestier (ha) Volumul de lemn recoltat (mc)
2009 705,5 2735
2010 705,5 2113
2011 705,5 2756
2012 705,5 1795
193
Sursa: INSSE, Tempo online
2.6.5. Riscuri naturale
a) Riscuri generate de deșertificare
b) Riscuri generate de inundaţii
c) Incendii de pădure, pajişti comunale
d) Alunecari de teren
e) Cutremur
Nu s-au înregistrat riscuri generate de deșertificare, inundații, incendii pădure, pajiști
comunale, alunecări de teren, cutremur, dat fiind faptul că în prezent nu s-au făcut tăieri masive
de material lemnos, tăierile realizate au fost judicioase, (tăieri curățire) , zona nu este inundabilă,
măsurile de prevenire împotriva incendiilor au fost eficiente, la nivel local funcționând o unitate
voluntară de pompieri, alunecările de teren nu au existat, zona fiind împădurită, iar zona nu are
risc seismic.
2.6.6. Situaţii de urgenţă
Situaţia de urgenţă reprezinta un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin
amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile
materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare
adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar
al forţelor şi mijloacelor implicate.
În Recas funcţionează servicii de urgenţă profesioniste:
1. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU), organizat pe cele două activităţi
principale:
- informare publică şi prevenire;
- intervenţie operativă directă sau ca forţă de sprijin a formaţiunilor profesioniste
specializate.
Serviciul are 25 de voluntari care intervin în situaţii de urgenţă.
194
Serviciile de deszăpezire - sunt asigurate de SVSU, cu următoarele utilaje:
- autogreder – 1 inchiriat
- tractoare - 1
- buldoexcavator - 1
- camion - 0
2. Poliţia locală a orașului Recaş, cu următoarea structură:
- total 9 funcții din care 1 funcţie de conducere, 8 funcţii de execuţie. Serviciul
funcționează într-o altă clădire aparținătoare primăriei, este un serviciu nou înființat,
cu patru posturi ocupate, iar celelalte posturi urmând a fi ocupate.
2.7. ADMINISTRAȚIA LOCALĂ
Administraţia publică în orașul Recaş este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi în conformitate cu hotărârile Consiliului
Local.
Administraţia publică din oraș se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor
autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei
publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes
deosebit.
Primarul, viceprimarul și secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al primarului,
constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria, care duce la
îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente
ale colectivităţii locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în soluţionarea şi gestionarea,
în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, a treburilor publice, în
condiţiile legii.
195
În administraţia publică locală primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El
este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei
publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Primarul răspunde de buna funcţionare a
administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi reprezintă unitatea administrativ-teritorială în
relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi
în justiţie.
Consiliul Local al orașului Recaş este compus din 15 consilieri locali pe perioada 2012-
2016, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit legislației, numărul membrilor
fiecărui consiliu local se stabililește prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia oraşului,
raportată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în
care se fac alegerile sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile.
Aparatul de specialitate al Primăriei orașului Recaş cuprinde 87 de posturi, structurate pe
departamente de specialitate, astfel:
- Demnitari - 2
- Funcții publice - 48 (din care 8 funcţii publice de conducere şi 40 funcții publice de
execuție)
- Contractuali - 37 (4 de conducere şi 33 de execuţie )
Din totatul de 87 de posturi, 55 sunt ocupate, iar 32 sunt declarate vacante.
196
197
198
Indicatori ai cheltuielilor operaţionale sau care reflectă rigiditatea acestora (RCO)
Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014
RCO1 Cheltuieli totale de personal 4315701 3713410 4674532 5037983 5595226
RCO1a Cheltuieli totale de personal pe locuitor
475 408 514 554 593
RCO1b Ponderea cheltuielilor totale de personal în cheltuielile
operaţionale
41,27 38,73 22,98 38,70 30,97
RCO2 Cheltuieli de personal autonome (fără învăţământ)
2174292 1742576 2102512 2652997 2803665
RCO2a Cheltuieli de personal autonome (fără învăţământ) pe
locuitor
239 192 231 292 297
RCO2b Ponderea cheltuielilor de personal autonome (fără învăţământ)
în cheltuielile operaţionale
20,79 18,17 10,34 20,38 15,52
RCO3 Cheltuieli de personal, cu subvenţii pentru acoperirea
diferenţelor de preţ şi tarif şi cu asistenţa socială
652244 545604 493947 582783 673359
RCO3a Cheltuieli de personal, cu subvenţii pentru acoperirea
diferenţelor de preţ şi tarif şi cu asistenţa socială pe locuitor
72 60 54 64 71
RCO3b Ponderea cheltuielilor de personal, cu subvenţii pentru
acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif şi cu asistenţa socială în total
cheltuieli operaţionale
6,24 5,69 2,43 4,48 3,73
RCO4 Cheltuieli operaţionale 10457314 9588483 20342687 13017145 18068881
RCO4a Cheltuieli operaţionale pe locuitor
1150 1055 2238 1432 1914
RCO4b Ponderea cheltuielilor operaţionale în total cheltuieli
99,20 99,93 99,76 100,00 99,75
199
CAPACITATEA DE INVESTIRE ŞI DE CONTRACTARE DE ÎMPRUMUTURI (CID)
Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014
CID1 Cheltuieli cu finanţarea serviciului datoriei
309082 119662 32995 0 308614
CID1a Cheltuieli cu finanţarea serviciului datoriei pe locuitor
34 13 4 0 33
CID1b Ponderea cheltuielilor cu finanţarea serviciului datoriei în total
cheltuieli
2,93 1,24 0,16 0 1,70
CID2 Serviciul anual al datoriei ca pondere în veniturile curente totale
(autonome)
3,05 1,33 0,29 0 1,97
CID3 Cheltuieli totale cu investiţiile 4236126 2205537 6492986 2656196 3388640
CID3a Cheltuieli totale cu investiţiile pe locuitor
466 243 714 292 359
CID3b Ponderea cheltuielilor totale cu investitiile în total cheltuieli
40,18 22,98 31,84 20,41 18,71
CID4 Ponderea serviciul datoriei pentru împrumuturile pe termen lung în cheltuielile totale cu investiţiile
7,30 5,43 0,51 0 9,11
Capacitate de Management Financiar (CMF)
Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014
CMF1 Rezultatul (excedentul sau deficitul) operaţional brut
2844533 -1499375 -3822682 7402284 2219045
CMF1a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operaţional brut în
21,38 -18,54 -36,34 51,34 12,84
200
total venituri operaţionale
CMF2 Ponderea rezervelor în total cheltuieli
0 0 0 0 0
CMF3 Rezultatul (excedent/deficitul) operaţional net
2844533 -1499375 -3822682 7402284 2219045
CMF3a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operaţional net în total
venituri operaţionale
21,38 -18,54 -36,34 51,34 12,84
Indicatori privind evaluarea veniturilor:
INDICATORI AI VENITURILOR SAU CARE REFLECTĂ CAPACITATEA DE A
GENERA VENITURI (CGV)
Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014
CGV1 Venituri din impozitul pe proprietate 1137191 1626519 1951164 2571069 2795662
CGV1a Venituri din impozitul pe proprietate pe locuitor 125 179 215 283 296
CGV1b Ponderea veniturilor din impozitul pe proprietate în total venituri
8,31 16,33 14,09 17,49 15,54
CGV2 Venituri proprii fiscale 9561369 8252808 7160964 10371243 10903515
CGV2a Venituri proprii fiscale pe locuitor 1052 908 788 1141 1155
CGV2b Ponderea de venituri proprii fiscale în total venituri 69,85 82,85 51,70 70,57 60,61
CGV3 Veniturile curente proprii (fiscale şi nefiscale) 10129396 9029007 11320478 14496966 15697214
CGV3a Venituri curente proprii (fiscale şi nefiscale ) pe locuitor 1114 993 1245 1595 1663
CGV3b Ponderea veniturilor curente proprii (fiscale şi nefiscale) în totalul veniturilor
74,00 90,65 81,73 98,64 87,25
CGV4 Venituri curente totale (autonome) 10129396 9029007 11320478 14496966 15697214
CGV4a Venituri curente totale (autonome) pe locuitor 1114 993 1245 1595 1663
CGV4b Ponderea veniturilor curente totale (autonome) în total venituri
74,00 90,65 81,73 98,64 87,25
201
CGV5 Venituri operaţionale 13301847 8089108 10520005 14419429 17287926
CGV5a Venituri operaţionale pe locuitor 1463 890 1157 1146 1832
CGV5b Ponderea veniturilor operaţionale în total venituri 97,18 81,21 75,95 98,11 96,09
CGV6 Venituri pentru investiţii 2568356 896871 327834 189498 559369
CGV6a Venituri pentru investiţii pe locuitor 283 99 36 21 59
CGV6b Ponderea veniturilor pentru investiţii în total venituri 18,76 9,00 2,37 1,29 3,11
CGV7 Total venituri pe locuitor 1506 1096 1524 1617 1906
CGV8 Gradul de colectare a veniturilor proprii fiscale
Gradul de colectare a veniturilor dintr-un anumit impozit - raportul dintre încasările efective dintr-un impozit anume şi totalitatea obligaţiilor de plata ale contribuabililor aferente acelui impozit.
Gc = Încasari/Debit
Gradul de colectare a tuturor impozitele locale - media ponderată a gradelor de colectare ale diferitelor impozite în raport cu încasările din aceste impozite:
Gca = Σ(Gcj*Ij)/ΣIj
73,66
73,66
77,60
77,60
79,57
79,57
98,40
98,40
92,40
92,40
CGV9 Nivelul fiscalităţii locale
Nivelul fiscalităţii pentru un anumit impozit - raportul dintre nivelul efectiv (procent sau suma absolută) şi nivelul maxim permis de lege pentru anul respectiv:
Nf = Nef/Nmax
Nivelul fiscalităţii agregate (pentru toate impozitele locale) - media ponderată a nivelurilor fiscalităţii pentru impozitele locale în raport cu încasările din respectivele impozite.
Nfa = Σ(Nfj*Ij)/ΣIj
202
Conform recomandărilor Manualului de Planificare Strategică, Secretariatul General al Guvernului, noiembrie 2009 va rugam sa ne prezentati raportarile pe care le-ati intocmit si predat pentru politicile publice la nivelul Orasului.
Indicator
Se precizează titlul indicatorului
Modalitate de calcul Formula pentru calculul valorii indicatorului
An n-2 n-1 n-1 n n+1 n+2 n+3 TS
Valoare Vn-2 Vn-1 V/n-1 Vn Vn+1 Vn+2 Vn+3 VTS
Frecvenţa măsurării într-o perioadă dată
Se precizează perioada de timp în care este măsurat indicatorul (pentru indicatori de output de obicei anual, indicatorii de outcome la intervale mai mari)
Sursa informaţiilor Se precizează instituţia care este responsabilă cu strângerea datelor pentru indicatori: instituţia în cauză, o instituţie subordonată, sau o altă instituţie. Dacă pentru măsurarea indicatorului este necesar un studiu (de exemplu un sondaj de opinie publică), instituţia care va elabora sau va comanda studiul respectiv trebuie şi ea menţionată în această secţiune.
Mecanismul de colectare a datelor
Se menţionează metoda de cercetare calitativă sau cantitativă care este utilizată în strângerea datelor sau dacă este vorba de un sistem interinstituţional sau intrainstituţional de colectare şi monitorizare a datelor
Ultimul rezultat cunoscut An: anul ultimei
colectări de date
Valoare: ultima valoare cunoscută
Tendinţa prognozată a evoluţiei
Evoluţia anticipată, fie crescător sau descrescător
Notă: Valorile indicatorilor sunt aceleaşi cu cele prezentate în sinteză:
Indicator Descrierea concisă a indicatorului
n-2, n-1...n+3 Anii la care se înregistrează valorile indicatorilor, unde n este primul an de
203
planificare (ex. Planul strategic 2010 - 2013, n este 2010)
TS Tinta strategică – valoare a indicatorului care este urmărită a fi obţinută pe termen mediu
Valoare Se precizează valoarea reală/estimată a indicatorului astfel
Vn-2 valoarea pentru indicator înregistrată cu doi ani în urmă faţă de anul pentru care se elaborează strategia (valoarea reală rezultată în urma monitorizării)
Vn-1 valoarea prevăzută în Strategia anterioară pentru indicator în anul precedent faţă de primul an al planificării (este valoare estimată în planul strategic anterior sau în buget)
VIn-1 valoarea intermediară pentru anul n-1 rezultând în urma monitorizării până la acel moment şi estimărilor pentru perioada rămasă din anul n-1 (va fi mai apropiată de realitate decât Vn-1)
Vn ... Vn+2 valorile estimate/indicative pentru anii n ...n+2
VTS valoarea indicatorului în concordanţă cu ţinta strategică (arată unde trebuie să se situeze pe termen mediu valoarea indicatorului)
Primarie –Directia Economica, Serviciul Buget-Finante, Serviciul Impozite si Taxe:
1.Indicatori execuţii buget local pentru fiecare din anii 2010-2014:
Total venituri
Total venituri pe locuitor
Baza de impozitare - venitul global.
Investiţii (cheltuieli de capital, inclusiv serviciul datoriei pentru împrumuturile pe
termen lung)
Total cheltuieli
Total Ajutoare sociale
2. Alte date necesare, anuale, 2010-2014:
204
Număr beneficiari ajutoare sociale.
Număr clădiri utilizate ca locuinţă, pentru care se datorează impozitul pe clădiri
majorat
Sume încasate din impozitul pe proprietate majorat - proprietăţi secundare persoane
fizice
Număr agenţi economici pentru care s-a eliberat/vizat anual autorizaţia privind
desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică :
Restaurante:
- Unităţi cu suprafaţa desfăşurată (inclusiv terasa) de până la 50 mp;
- Unităţi cu suprafaţa desfăşurată (inclusiv terasa) cuprinsă între 51 – 100 mp;
- Unităţi cu suprafaţa desfăşurată (inclusiv terasa) cuprinsă între 101 – 150 mp;
- Unităţi cu suprafaţa desfăşurată (inclusiv terasa) cuprinsă între 151 – 200 mp;
- Unităţi cu suprafaţa desfăşurată (inclusiv terasa) cuprinsă între 201 – 250 mp;
- Unităţi cu suprafaţa desfăşurată (inclusiv terasa) cuprinsă între 251 – 300 mp;
- Unităţi cu suprafaţa desfăşurată (inclusiv terasa) de peste 301 mp.
Pieţe
Număr agenţi economici de la care s-a încasat taza hotelieră, pe tipul unităţilor de
cazare:, Campinguri şi moteluri, Hoteluri cu circuit închis, neclasificate conform Normelor
stabilite de Ministerul Turismului, Alte unităţi de cazare (pensiuni ş.a.)
2.10 Condiţii care asigură mediul adecvat pentru dezvoltare durabilă
cooperare intra-judeteană, intra-regională, natională şi internatională (oraşe înfrătite,
colaborări şi schimb de experientă, parteneriate locale)
205
administraţia locală (autonomie locală, decizii majore, timpul de rezolvare a
problemelor, programe finantate prin UE, pregătire profesională a funcţionarilor)
politica de taxe (situaţia impozitelor şi a taxelor - colectare; bugetul local: categorii
de venituri şi cheltuieli bugetare)
investiţii locale (române şi străine) situaţia pe piaţa imobiliară (preţul caselor şi
apartamentelor), preţul terenului
2.11 INDICATORI PRIVIND INVESTITIILE PUBLICE finanţate prin proiecte
N
R
ctr
Proiect -
nume
Nume
finantator
Obiectiv
general
Rezultate Valoare
totala
MII
LEI
Contrib
uţie
proprie
MII
LEI
Finantare
nerambur
sabilă/
Rambursa
bilă
MII LEI
1. CENTRU
DE ZI
SFINȚII
APOSTOL
I PETRU
ȘI PAVEL
RECAȘ
BANCA DE
DEZVOLTARE
A CONSILIULI
EUROPEI
SERVICII
COMUNITA
RE DE
PREVENIRE
A
SEPARĂRII
COPILULUI
DE FAMILIA
SA
SCADERE A
RATEI
ABANDONU
LUI
FAMILIAL
515,919 132,508 339,633
206
ACEASTĂ LUCRARE NU AR FI FOST POSIBILĂ FĂRĂ SPRIJINUL
PRIMĂRIEI ORAȘULUI RECAȘ
PRIMAR
ING. TEODOR PAVEL
„Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus,
dacă vrei să poţi să vezi foarte departe...” (Constantin Brâncuşi)