Strategia de dezvoltare a comunei Guge - Primaria Gugesti · Strategia de dezvoltare a comunei Gugeşti, perioada 2011 – 2020 cod SMIS 11952 Protejează mediul înconjurător! Nu

Strategia de dezvoltare a comunei Gugeşti, perioada 2011 – 2020 cod SMIS 11952

Protejează mediul înconjurător! Nu dicrimina! Respectă egalitatea de şanse!

2

Cuvânt înainte adresat de Primarul comunei Gugești

Cuvânt înainte

adresat de Primarul comunei Gugești

Stimați locuitori ai comunei Gugești ,

Am deosebita plăcere să vă prezint prima strategie de dezvoltare, realizată vreodată pentru comuna Gugești, și sper ca aceasta să ofere o imagine cât mai clară a obiectivelor pe care administrația locală și le-a fixat pentru următorii 10 ani.

Expunerea acestei activități tehnice și consultative în acest proiect nu a fost o sarcină ușoară . Rezultatele studiilor și ale procesului de elaborare a strategiei ne-a oferit nouă, administrației locale, o modalitate utilă pentru identificarea priorităților și pentru selectarea acțiunilor și a politicilor viitoare .

Faptul că unele idei și propuneri nu au fost preluate în totalitate în acest document se datorează fie cosntrângerilor legale și financiare ale comunității, fie dificultăților de implementare a acestor idei și propuneri.

Strategia aceasta își propune îmbunătățirea continuă a calității vieții și creșterea bunăstării atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare. În acest scop trebuie promovată o economie dinamică și competitivă, care să asigure locuri de muncă , un înalt nivel de educație , ocrotirea sănătății , coeziunea socială și protecția mediului , într-o lume sigură , ce respectă diversitatea culturală .

În acest context, poate mai mult ca niciodată, se impune necesitatea existenţei unei viziuni strategice pe termen lung, care să traseze direcţiile de dezvoltare a localităţii, cuprinse într-un document coerent, exprimând o abordare integrată a problemelor cu care se confruntă comunitatea şi prezentând aspiraţiile de dezvoltare ale acesteia, bazate pe potenţialul local existent.

Obiectivul general al strategiei comunei Gugești îl reprezintă dezvoltarea echilibrată și armonioasă a localității prin crearea și prin susținerea unui mediu economico- social competitiv, stabil, sănătos și diversificat , care să asigure creșterea economică continuă și calitatea vieții cetățenilor comunei.

Existenţa unei strategii de dezvoltare locală, ca instrument de management utilizat pentru a aborda problemele cu care se confruntă o comunitate și pentru a valorifica oportunitățile de orice fel, reprezintă, astfel, o condiţie esenţială pentru asigurarea unei dezvoltări locale armonioase.

Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată pornind de la problemele specifice ale localității abordate într-un cadru integrat, corelate cu obiectivele şi cu planurile strategice elaborate la nivel regional, naţional şi european, subliniind interdependența dintre local și global sub deviza : "Gândește global și acționează local ! " .

Primar, Vatră Vasile



3

CUPRINS

1. Cadrul general al elaborării strategiei .................................................................................... 5

2. Cadrul strategic naţional, regional, judeţean ......................................................................... 8

2.1. Corelarea cu Strategia de Dezvoltare Durabilă ............................................................. 8

2.2. Corelarea cu Planul Naţional de Dezvoltare (PND) ....................................................... 9

2.3. Corelarea cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală .............................................. 11

3. Profilul comunităţii ............................................................................................................... 15

3.1. Localizarea comunei şi aspecte administrative ............................................................ 15

3.2. Repere istorice ............................................................................................................. 16

3.3. Date demografice ......................................................................................................... 17

3.4. Repere geografice ........................................................................................................ 19

4. Descrierea profilului socio-economic al localității ................................................................ 28

4.1. Infrastructura localității şi transport .............................................................................. 28

4.1.1. Infrastructura de transport .................................................................................... 28

4.1.2. Dezvoltare urbană................................................................................................. 33

4.1.3. Infrastructura de utilitate publică ........................................................................... 35

4.1.4. Infrastructura energetică ....................................................................................... 40

4.1.5. Infrastructura de comunicații ................................................................................. 40

4.1.6. Rezultatele obținute in urma aplicării chestionarelor ............................................ 41

4.2. Managementul unui mediu sustenabil ........................................................................ 47

4.3. Incluziune socială şi managementul de diminuare a sărăciei ...................................... 63

4.4. Educaţie ....................................................................................................................... 74

4.5. Sănătate ....................................................................................................................... 83

4.6. Cultura .......................................................................................................................... 87

4.7. Turism .......................................................................................................................... 91

4.8. Tineret .......................................................................................................................... 97

4.9. Dezvoltarea economică a comunităţii ........................................................................ 105

4.10. Antreprenoriatul micilor afaceri ................................................................................ 112

4.11. Aranjamente instituţionale şi servicii de relaţii cu publicul ....................................... 120

5. Analiza SWOT ................................................................................................................... 132

Analiza SWOT integrată a comunei Gugeşti .................................................................... 133

6. Viziune ............................................................................................................................... 138

7. Direcţii strategice de dezvoltare ........................................................................................ 141



4

7.1. Obiectivul general de dezvoltare ................................................................................ 141

7.2. Direcții strategice de dezvoltare ................................................................................. 143

7.2.1. Direcții de dezvoltare a infrastructurii localității si transportului .......................... 143

7.2.2. Direcții de dezvoltare domeniu Managementul unui mediu sustenabil ................... 147

7.2.3. Direcții de dezvoltare domeniu Incluziune socială şi managementul de diminuare a

sărăciei .............................................................................................................................. 151

7.2.4. Direcții de dezvoltare domeniu Educaţie ................................................................. 155

7.2.5. Direcții de dezvoltare domeniu Sănătate ................................................................ 158

7.2.6. Direcții de dezvoltare domeniu Cultură ................................................................... 161

7.2.7. Direcții de dezvoltare domeniu Turism .................................................................... 163

7.2.8. Direcții de dezvoltare domeniu Tineret ................................................................... 165

7.2.9. Direcții de dezvoltare domeniu Dezvoltarea economică a comunităţii.................... 168

7.2.10. Direcții de dezvoltare domeniu Antreprenoriatul micilor afaceri ............................ 171

7.2.11. Direcții de dezvoltare domeniu Aranjamente instituţionale şi servicii de relaţii cu

publicul .............................................................................................................................. 173

7.3. Teme orizontale.......................................................................................................... 176

7.3.1. Egalitate de sanse .............................................................................................. 176

7.3.2. Dezvoltare durabilă ............................................................................................. 177

8. Plan de acțiune .................................................................................................................. 179

8.1. Infrastructura localităţii şi transport ............................................................................ 179

8.3. Incluziune socială şi managementul de diminuare a sărăciei .................................... 187

8.4. Educatie ..................................................................................................................... 192

8.5. Sanatate ..................................................................................................................... 196

8.6. Cultura ........................................................................................................................ 201

8.7. Turism ........................................................................................................................ 203

8.8. Tineret ........................................................................................................................ 205

8.9. Dezvoltarea economică a comunităţii ........................................................................ 209

8.10. Antreprenoriatul micilor afaceri ................................................................................ 212

8.11. Aranjamente instituţionale şi servicii de relaţii cu publicul ....................................... 214

9. Implementarea si monitorizarea strategiei ........................................................................ 218



5

1. Cadrul general al elaborării strategiei

„Strategia de dezvoltare a comunei Gugești, 2011 – 2020” este realizată în cadrul

unui proiect finanțat din fonduri de la Uniunea Europeană prin Programul Operațional

Dezvoltarea Capacității Administrative, proiect inițiat şi derulat de Unitatea Administrativ

Teritorială a Comunei Gugești.

Proiectul are ca principal obiectiv elaborarea acestui document care să exprime

aspiraţiile de dezvoltare ale comunităţii, care să abordeze onest problemele locale, bazându-

se pe potenţialul local de dezvoltare. Deși este realizată pentru administrația publică locală,

Strategia va sta la baza inițiativelor tuturor persoanelor juridice care derulează activitate pe

teritoriul comunei Gugești.

Autoritatea Contractantă Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei Gugești a

încredințat echipei ACCESS CONSULT & MANAGEMENT SRL contractul pentru elaborarea

Strategiei de Dezvoltare a Comunei Gugești, 2011-2020”, în urma unui proces de cerere de

ofertă, derulat în conformitate cu prevederile OUG 34/2006.

Necesitatea acestui contract apare în contextul aderării României la Uniunea

Europeană şi a accesării fondurilor structurale. Acest lucru crează pe de o parte oportunitatea

dezvoltării durabile a comunităţilor cu ajutorul fondurilor comunitare, dar în același timp se

crează noi presiuni asupra competitivității economiei locale.

Valorificarea acestor noi oportunităţi cere însă alocarea unor resurse semnificative

din partea actorilor locali, atât la nivelul capacității administrative necesare pentru accesarea,

implementarea şi monitorizarea adecvată a acestor fonduri, cât şi de ordin financiar, de

furnizare a co-finanțării obligatorii.

In consecință, este necesară o prioritizare clară a inițiativelor de dezvoltare,

fundamentată pe o analiză riguroasă a situației locale specifice, astfel încât să fie maximizat

impactul socio-economic al acestor investiții, în contextul resurselor inevitabil limitate

disponibile pentru mobilizare în orizontul de timp 2011-2013, în prima fază şi apoi 2014 -

2020.

Comitetul Regiunilor şi Consiliul pentru Afaceri Externe au discutat în 2010 regulile

viitoarei politici de coeziune, aplicabile din 2014. Noua politică ar putea simplifica unele

proceduri, pentru a reduce sarcina administrativă şi costurile pentru beneficiari dar ar putea

deveni mult mai orientată asupra obiectivelor de performanţă, bonusurilor şi simplificării

procedurilor. Acestea sunt promisiunile „arhitecţilor" politicii de dezvoltare regională pentru

2014-2020. Condiţiile pentru statele membre se schimbă, astfel că acestea vor fi obligate să

aibă strategie atunci când cer bani europeni.

Programele ce vor fi finanţate din 2014 din fonduri europene dedicate regiunilor se

vor concentra mult pe inovare şi pe dezvoltarea micilor afaceri, iar performanţa în cheltuirea

lor va fi evaluată. „A fost un acord general în Consiliul European legat de principiul finanţărilor



6

pe un număr limitat de priorităţi, în special a investiţiilor pentru eficienţa energetică, inovare

sau dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii", (Comisarul european pentru Dezvoltare

regională, Johannes Hahn, 2010).

Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Gugeşti îşi propune să

valorifice potenţialul, oportunităţile şi realele disponibilităţi pentru dezvoltare, inclusiv crearea

unui mediu de afaceri stimulativ şi competitiv, menit a atrage investiţii private importante din

ţară şi străinătate.

Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care comunităţile locale îl

pot utiliza pentru a avea certitudinea că politicile şi programele prognozate corespund

aşteptărilor cetăţenilor şi necesităţilor de dezvoltare durabilă.

Printre obiectivele propuse menţionăm: importanţa formării unei deprinderi a

participării publice, stimularea capacităţii de adaptare a cetăţenilor la cultura schimbării,

transformarea comunei Gugeşti într-un punct de referinţă pentru alte comune, şi nu în ultimul

rând, utilizarea eficientă şi concentrată a tuturor resurselor locale corelată cu atragerea şi

utilizarea raţională a fondurilor de finanţare publice şi private, interne şi internaţionale.

Strategia de dezvoltare economico - socială reprezintă un instrument participativ, ce

are drept scop asigurarea progresului economic şi social al comunităţii, protejând în acelaşi

timp resursele şi mediul pentru generaţiile viitoare. Ea se adresează unei game largi de

probleme economice, sociale şi de mediu ale comunităţii, care sunt relevante pentru

obiectivele propuse, necesare obţinerii dezvoltării durabile şi creşterii coeziunii economice şi

sociale.

Urmărind direcțiile autorităţii contractante stabilite prin termenii de referință, analiza

socio-economică a comunei Gugești a fost analizată din perspectiva a 11 domenii de interes:

Infrastructură şi transport;

Managementul unui mediu sustenabil;

Incluziune socială şi managementul de diminuare a sărăciei;

Educaţie;

Sănătate;

Cultură;

Turism;

Tineret;

Dezvoltarea economică a comunităţii;

Antreprenoriatul micilor afaceri;

Aranjamente instituţionale şi servicii de relaţii cu publicul.

Documentul prezent a fost elaborat prin utilizarea surselor multiple de informație, atât

cantitativă cât şi calitativă:

Statistici oficiale în profil teritorial publicate de către Direcția Județeană de Statistică

Vrancea;



7

Informațiile conținute în analizele, rapoartele şi studiile existente, inclusiv în strategii de

dezvoltare locală existente la nivelul județului Vrancea;

Informațiile conținute în Planul de Dezvoltare Regionala al Regiunii Sud-Est, alte planuri

relevante existente la nivel regional şi local (cum ar fi Planul Local de Acțiune pentru

Invățămant, Planul Regional de Acțiune pentru Ocupare) şi in Planurile Operaționale

pregătite de Romania pentru perioada 2007-2013.

Procesul de elaborare al strategiei a cuprins 3 etape:

1. Studierea profilului socio-economic al comunităţii prin aplicarea de chestionare atât

persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice şi instituțiilor publice. In această etapă au fost

aplicate un număr de 339 de chestionare dintre care 282 pentru persoane fizice, 39 pentru

instituții şi 18 pentru firme;

2. Elaborarea analizei SWOT şi identificarea viziunii administrației publice locale asupra

dezvoltării comunei. Au fost organizate 4 focus-grupuri in cadrul cărora s-au discutat

problemele cu care se confruntă comunitatea pe fiecare dintre cele 11 domenii abordate. De

asemenea, au fost identificate oportunitățile şi posibilitățile de dezvoltare.

3. Elaborarea documentului “Strategia de dezvoltare a comunei Gugești pentru perioada 2011

– 2020”.

Documentul rezultat constituie tabloul general al problemelor şi aspiraţiilor

comunităţii, al priorităţilor acesteia, un tablou neutru în raport cu promisiunile şi orientările

politice, dar care trebuie să constituie sursa principală a programelor de dezvoltare, întrucât

este întocmit de comunitate. Acest document va asigura implicarea generală a factorilor

locali, a cetăţenilor, în elaborarea şi implementarea planurilor de dezvoltare a comunei

Gugești pe termen mediu şi lung şi a proiectelor pe termen mediu şi scurt care derivă din

aceste planuri.

Pe lângă acestea, strategia va orienta programele sectoriale, ale instituţiilor şi

organizaţiilor locale, va furniza informaţiile necesare sectorului privat şi va implica pe

reprezentanţii acestuia în planificarea dezvoltării economice locale, va asigura fundamentarea

solicitărilor de finanţare pentru proiectele prioritare, a împrumuturilor, etc.

Un aspect crucial al strategiei îl constituie asigurarea bazelor pentru o relaţie nouă cu

localităţile din jur. Coeziunea teritorială a proceselor de dezvoltare presupune construirea

alianţelor rural – rural şi urban-rural pentru a consolida poziţia polului de dezvoltare pe care îl

alcătuiesc localitatea şi comunele din jur în regiune şi la nivel naţional. În Uniunea

Europeană, parteneriatele între administrațiile locale reprezintă motorul dezvoltării

comunităţilor locale, implicarea în proiecte comune pentru asigurarea serviciilor pentru

populație, construirea de sisteme integrate de management al utilităţilor fiind principala

modalitate de asigurare a unui standard de viață ridicat, în condițiile rentabilității economice

pentru operatorii regionali.



8

2. Cadrul strategic naţional, regional, judeţean

2.1. Corelarea cu Strategia de Dezvoltare Durabilă

Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă,

pentru o Europa extinsă. Documentul este conceput într-o viziune strategică unitară şi

coerentă, având ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieții pentru generațiile

prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să

folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potențialul de inovare ecologică şi socială

al economiei în vederea asigurării prosperității, protecției mediului şi coeziunii sociale.

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă, ce reprezintă fundamentul Strategiei

Naționale a României în domeniu, completează Strategia de la Lisabona şi se dorește a fi un

catalizator pentru cei ce elaborează politici publice şi pentru opinia publică, în scopul

schimbării comportamentului în societatea europeană şi, respectiv, în societatea românească

şi implicării active a factorilor decizionali, publici şi privați, precum şi a cetățenilor în

elaborarea, implementarea şi monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a României stabilește obiective concrete pentru

trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de

valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaștere şi inovare, orientat spre

îmbunătățirea continuă a calității vieții oamenilor şi a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul

natural.

Ca orientare generală, strategia vizează realizarea următoarelor obiective

strategice pe termen scurt, mediu şi lung :

Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în

ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al UE.

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii

indicatori ai dezvoltării durabile.

Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al

țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

Strategia de Dezvoltare a Comunei Gugești pentru perioada 2011 – 2020 işi propune

dezvoltarea locală pe baze durabile prin:

Asigurarea implicării cetăţenilor şi educării în spiritul consultării şi participării în

planificarea resurselor pentru dezvoltarea Comunei, precum şi pregătirea pentru

procesul de monitorizare a implementării

Iniţierea parteneriatelor inter-instituţionale şi inter-sectoriale



9

Pregătirea actorilor locali în planificarea dezvoltării locale pe baza conştientizării

valorilor, a potenţialului local, a mândriei locale

Integrarea în cadrul demersurilor strategice a aspectelor sociale, economice cu cele

de dezvoltare teritorială

Asigurarea condiţiilor pentru protejarea patrimoniului natural şi cultural al comunităţii

şi valorificarea durabilă a acestuia în proiecte intersectoriale şi integrate

Asumarea rolurilor la nivel teritorial şi iniţierea unei noi relaţii urban-rural cu unităţile

administrativ teritoriale din aria de influenţă reciprocă.

2.2. Corelarea cu Planul Naţional de Dezvoltare (PND)

Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care

Romania va încerca să recupereze cât mai rapid disparitățile de dezvoltare socio-economică

faţă de Uniunea Europeană. PND este un concept specific politicii europene de coeziune

economică şi socială (Cohesion Policy) și reprezintă documentul de planificare strategică şi

programare financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta şi stimula

dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii

Europene.

Strategia PND 2007-2013 este structurată pe cele șase priorităţi naționale de

dezvoltare, limitarea numărului de priorităţi fiind de natură să asigure concentrarea resurselor

disponibile pe realizarea acelor obiective şi măsuri cu impact maxim asupra reducerii

decalajelor faţă de UE şi a disparităților interne. Trebuie precizat, însă, că in interiorul acestor

priorităţi sunt abordate numeroase domenii/sectoare de intervenție specifice, cum ar fi

educația, sănătatea, energia, sectorul comunicații şi IT, prevenirea riscurilor naturale etc.

Opțiunile strategiei vizează crearea de condiții pentru:

a) Asigurarea creșterii economice pe baza sporirii ratei investițiilor prin participarea

semnificativă a capitalului naţional si prin atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de

investiții directe, în condiții de deplină transparență, astfel că după anul 2007, ritmurile medii

anuale de creștere a produsului intern brut să se situeze între 4-6%;

b) Continuarea măsurilor de stabilizare macroeconomică prin asigurarea unor deficite

bugetare suportabile, în jurul a 3% din produsul intern brut, reducerea deficitului cvasi-fiscal,

gestionarea corespunzătoare a datoriei publice și deficitului contului curent, astfel încât să se

asigure reducerea treptată a inflației, care la nivelul anului 2006 să poată fi exprimată printr-o

singură cifră;

c) Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizând

ajustarea structurală a economiei, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice, științifice

şi sociale, revitalizarea şi retehnologizarea industriilor cu potențial competitiv, construirea unei

agriculturi întemeiate pe exploatații de dimensiuni optime, sprijinirea activităților bazate pe



10

tehnologia informației şi crearea unui mediu prielnic pentru extinderea şi dezvoltarea

turismului, diversificarea serviciilor financiare, a sectorului terțiar în general;

d) Crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal coerent şi stabil care să

asigure dezvoltarea competiției de piață, reducerea costurilor de tranzacție şi diminuarea

poverii fiscale; promovarea unor măsuri specifice de stimulare a întreprinderilor mici şi

mijlocii; definirea clară a drepturilor de proprietate, asigurarea unor structuri administrative şi

juridice adecvate, capabile să asigure aplicarea legii şi respectarea obligațiilor contractuale;

e) Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de utilitate publică astfel ca acestea să răspundă

cât mai bine nevoilor cetățenilor şi economiei naționale, asigurându-se treptat apropierea de

standardele țărilor membre ale UE;

f) Elaborarea şi asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea riscurilor de

accidente ecologice şi reducerea continuă a nivelurilor de poluare a mediului înconjurător.

Componenta de dezvoltare rurală a Politicii Agricole Comune (PAC) a câștigat o atenție

sporită după elaborarea de către Comisia Europeană a documentului strategic Agenda 2000,

devenind astfel al doilea pilon al PAC. Obiectivele politicii de dezvoltare rurală, definite în

Regulamentul Consiliului nr.1257/17 mai 1999 (la care s-a armonizat şi legislația română)

referitor la sprijinul pentru dezvoltarea rurală sunt:

ameliorarea exploatațiilor agricole;

garantarea siguranței şi calităţii produselor agricole;

asigurarea unor niveluri stabile şi echitabile ale veniturilor fermierilor;

protecția mediului;

dezvoltarea de activităţi complementare şi alternative generatoare de locuri de

muncă, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole şi a ăîntări

substanța economică şi socială a zonelor rurale;

îmbunatăţirea condițiilor de muncă şi viață în zonele rurale şi promovarea șanselor

egale .

În vederea revigorării activităților economice din mediul rural şi diversificării acestora

se impune susținerea activităților agricole prin realizarea de servicii specifice, a activităților de

agroturism, a producției de artizanat şi a altor activități cu specific agricol (sericicultura,

apicultura, cultivarea ciupercilor, plantelor medicinale şi a fructelor de pădure), înfiinţării de

noi pensiuni agroturistice, modernizarea celor existente şi dezvoltarea serviciilor pentru

petrecerea timpului liber (terenuri de sport, echitație, ciclism etc.).

Pentru realizarea dezvoltării activității economice şi sociale trebuie sprijinite

inițiativele particulare şi ale comunităţii pe baza principiului parteneriatului, prin care să se

asigure accesul facil la noi investiții, consultanță, infrastructură, educaţie, infrastructură

medicală şi dezvoltarea durabilă a localităților.



11

Modernizarea şi competitivitatea sectorului agricol vor avea consecințe asupra

mediului rural deoarece creșterea productivității şi competitivității agricole va determina o

reîntoarcere a forței de muncă în zonele rurale.

Pregătirea și menținerea unui nivel adecvat al infrastructurii sunt esențiale pentru

dezvoltarea economică şi socială a mediului rural şi pentru dezvoltarea regională echilibrată,

o infrastructură modernă fiind importantă pentru ca zonele rurale să poată concura efectiv

pentru investițiile interne şi să poată ârămâne competitive pentru întreprinderile existente.

Diversificarea activităților agricole va fi orientată spre stimularea diversificării în toate

tipurile de exploatații comerciale, cum ar fi procesarea propriilor materii prime şi

comercializarea directă sau încurajarea activităților agro-turistice. Se va acorda atenție

specială sprijinului fermelor de semi-subzistență care depind de astfel de activităţi

suplimentare diversificate pentru a le utiliza la maxim capacitatea lor de muncă.

În vederea absorbției ridicate a forței de muncă tinere neocupată din fermele de

subzistență, microîntreprinderile vor fi încurajate să demareze activităţi economice în zonele

rurale şi să diversifice ofertele orientate spre servicii pentru populația rurală. Vor fi sprijinite,

de asemenea, activitățile agro-turistice şi cele privind petrecerea timpului liber, care au un

impact pozitiv asupra creării de noi locuri de muncă. Acest sprijin va fi combinat cu eforturile

de îmbunătăţire a mediului natural şi social şi de stimulare a eco-turismului, precum şi cu

serviciile şi cu o structurare mai bună a comercializării produselor regionale specifice. In acest

sens, agro-turismul este în continuă creștere datorită specificului ospitalier tradițional

combinat cu păstrarea tradițiilor şi obiceiurilor culturale valoroase.

Dezvoltarea durabilă a mediului rural necesită, de asemenea, accesul la facilități,

soluția pentru a asigura echilibrul între zonele rurale este aceea a unui acces mai bun al

actorilor rurali la toate tipurile de facilitați existente în perioada următoare.

2.3. Corelarea cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) îmbină co-finanțarea disponibilă

din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, sprijinul Naţional şi alte fonduri

structurale UE în beneficiul dezvoltării rurale durabile a României.

Începând din anul 2007, România este stat membru al Uniunii Europene şi face primii

pași pe piața UE. Restructurarea, modernizarea şi dezvoltarea sectoarelor agricol, alimentar

şi forestier din România, în vederea creșterii competitivității lor, în noul mediu de schimb,

constituie o mare provocare, drept pentru care are prioritate maximă în strategia de

dezvoltare rurală a României.

Totodată, în vederea contribuției, la realizarea priorităților Comunității, în special, a

obiectivelor şi domeniilor de acțiune durabile din Strategiile Göteburg şi Lisabona, pentru



12

creearea de locuri de muncă, această dezvoltare economică trebuie să fie echilibrată şi

integrată ținând cont de aspectele sociale şi de mediu din spațiul rural românesc.

In acest sens, Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală, elaborat pe baza

Liniilor Directoare Strategice ale Comunităţii, definește următoarele obiective generale pentru

perioada 2007 -2013:

creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentar şi forestier;

îmbunătăţirea mediului şi a spațiului rural;

îmbunătăţirea calităţii vieții în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale;

demararea şi funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală (LEADER).

PNDR pune accent pe întărirea competitivității şi pe economia de scară şi în același

timp ia în considerare necesitatea de a proteja natura, mediul, resursele naturale, terenul şi

apa în mediul rural, precum şi îmbunătăţirea calităţii vieții pentru locuitorii din spațiul rural.

AXE prioritare:

Axa 1 – obiective şi impact așteptat

Masurile din Axa 1 vizează îmbunătăţirea eficienței sectoarelor agricol şi forestier în

vederea pregătirii acestora să facă față concurenței cu un mediu comercial deschis pieței

externe. Rezultatele așteptate sunt: o forță de muncă mai bine pregătită, cu o structură pe

vârstă mult îmbunătăţită, o mai bună utilizare a terenului, pătrunderea pe piață a fermelor de

subzistență, o agricultură comercială modernă, creșterea valorii adăugate şi îmbunătăţirea

calităţii produselor, care vor asigura pe viitor creșterea productivității şi competitivității

sectoarelor agricol şi forestier.

Sprijinul va fi direcționat către microîntreprinderi şi întreprinderile mici, mijlocii,

considerate a fi mai capabile decât întreprinderile mari să dezvolte produse noi, să valorifice

mai bine resursele locale prin inovare şi adaptare. Prioritățile alese din cadrul acestei axe iau

în considerare atât nevoile de dezvoltare, cat şi necesitatea de a continua anumite măsuri din

perioada de preaderare.

Axa 2 - obiective şi impact așteptat

Obiectivul măsurilor din Axa 2 este de a îmbunătăţi mediul în spațiul rural, de a

conserva biodiversitatea printr-un management durabil al terenurilor agricole şi forestiere.

Măsurile includ zone defavorizate, Natura 2000 şi programul de împădurire. Schema

ZD intenționează să sprijine continuarea activităţii în astfel de zone, menținând astfel peisajul.

Schema Natura 2000 este îndreptată către fermierii din zonele cu habitate cu valoare naturală

ridicată.

Principalul element al programului silvic – sprijinul pentru împădurire – este inclus, de

asemenea, în această Axă. Programul va permite menținerea plantărilor la un nivel suficient

în vederea atingerii obiectivelor economice şi de mediu.



13

Axa 3 - obiective și impact așteptat

Îmbunătăţirea calităţii vieții în mediul rural, diversificarea economiei rurale,

promovarea cunoașterii și îmbunătăţirea potențialului uman reprezintă obiectivele strategice

ale acestei axe.

Măsurile vizează comunitatea rurală, în general, prin dezvoltarea întreprinderilor din

mediul rural, bazate pe resurse naturale, a turismului, renovarea satelor şi promovarea

inițiativelor privind mediul în vederea completării activităților din cadrul fermei și pentru

furnizarea unor oportunităţi alternative de angajare a populației din mediul rural. Aceste

măsuri au fost alese în concordanță cu punctele slabe ale mediului rural (precum venituri

scăzute, dependență excesivă de agricultura de subzistență, abilităţile de antreprenoriat

reduse, infrastructură neadecvată), dar şi a punctelor tari (resurse cu valoare naturală

ridicată, patrimoniu cultural bogat, etc.). Astfel, prin aceasta abordare, zonele rurale ar trebui

să atingă o calitate a vieții în mediul rural, la fel ca în mediul urban.

Axa 4 - obiective și impact așteptat

Măsurile din Axa 4 vizează sprijinirea dezvoltării rurale prin îmbunătăţirea guvernanței

locale şi promovarea potențialului endogen. Abordarea LEADER va contribui la realizarea

obiectivelor din Axa 1, Axa 2 şi Axa 3 prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală

integrată şi prin acțiuni inovative.



14



15

3. Profilul comunităţii

3.1. Localizarea comunei şi aspecte administrative

Comuna Gugeşti este străbătută de calea ferată Bucureşti - Bacău şi este plasată la

o distanţă de 2 km est de drumul european DN2. Ocupând o suprafață administrativ teritorială

de 3205 ha, ceea ce reprezintă cca. 2% din suprafața totală a județului, comuna are în

componenţă două sate: Gugeşti şi Oreavu. Localitățile învecinate sunt următoarele:

- la Nord - comuna Popești 5km.

- la Vest - comuna Dumbrăveni 4km.

- la Sud - comuna Sihlea 8km.

- la Est - comuna Slobozia Ciorasti 8km.

Comuna Gugești este cuprinsă între coordonatele geografice de 45 grade şi 56 minute şi 67

de secunde latitudine nordică şi 27 grade, 13 minute şi 33 secunde longitudine estică.

Foto: Poziţionare Comuna Gugeşti în harta judeţului Vrancea



16

3.2. Repere istorice

Surse bibliografice existente

în Arhivele Naţionale

Bucureşti demonstrează că în

anul 1499 satul Gugești exista

pe actuala vatră. Localitatea a

cunoscut o dezvoltare masivă

a populaţiei după înfăptuirea

agrară a împroprietăririi din

anul 1864, până atunci fiind

moşia lui Alexandru Plagino.

Denumirea comunei "Gugești" se pare că provine de la numele unui boier "Gogu", proprietar

de terenuri pe aceste meleaguri, terenuri care apoi trec în proprietatea ginerelui voievodului

Știrbei Vodă , Alicache Plagine.

A doua proveniență a denumirii satului Gugești este atribuită unei vechi îndeletniciri a

oamenilor, “gogitul nucilor”: se crede că pe vatra actuală a satului au existat plantații întregi

de nuci, printre care şi renumita "Lunca nucilor", recoltarea nucilor (denumirea localității), fiind

asociată ca pornind de la etimologia cuvântului "a gogi", "gogesc","gogești" e.t.c.

Principalele obiective econonomice care au contribuit la dezvoltarea socio-economică a

localității pâna în 1989 cât şi după au fost Combinatul de Prelucrare a Lemnului Gugești, ITA

Gugești, UMTF Gugești, AEI Gugești, SMA, dar care din păcate nu se mai regăsesc.

Printre personalitățile care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea culturală a comunei, îi putem

aminti pe prof. Nicolae Ciorăscu, fondatorul Colecției Muzeale a Văii Râmnei şi a Monografiei

comunei Gugești şi pe prof. Eliza şi Vasile Lefter, finalizatorii Monografiei comunei Gugești,

intitulată “Arc peste vremuri şi timp”.



17

3.3. Date demografice

Conform datelor oficiale ale Direcției Județene de Statistica Vrancea, la 1 ianuarie

2010, populația Comunei Gugești însuma 6757 locuitori, dintre care 3468 femei.

Atașam extras din raportul DJSV.

Conform evidenţelor Unităţii Administrativ Teritoriale a Comunei Gugești, la nivelul 1

ianuarie 2011, numărul populației a crescut până la 6789 locuitori împărtiţi astfel:

- din punct de vedere al sexului:

- 3481 femei,

- 3308 bărbaţi;

- după localizare:

- sat Gugești: 6174 locuitori;



18

- sat Oreavu: 615 locuitori.

- după etnie:

- români: 6313 persoane;

- rromi: 473 persoane;

- italieni: 2 persoane;

- pakistan: 1 persoana.

Structura populației pe vârste la nivelul 01 ianuarie 2011:

Localitatea Populație totală

Populație cu vârsta între 0

– 7 ani

Populație cu vârsta între 7

– 18 ani

Populație cu vârsta între 18 – 63 ani

Populație cu vârsta peste

63 ani

Comuna Gugești

6789 532 1051 3786 1420

Sursa: Primăria Gugești

Structura pe grupe de vârstă a populației pune o presiune ridicată asupra grupei în

vârsta de muncă (15-64 ani, în definiția Raportului Dezvoltării Umane), care este semnificativ

mai redusă decât la nivel naţional şi regional (Vrancea – 67,4% în 2005 şi 67,6% în 2006, faţă

de media națională în 2005 - 69,7% şi media regională 70,3%), situație reflectată şi de

indicele de dependență demografică.

Ponderea medie a acestei populații în totalul populației județului la nivelul anului 2007

a fost 61,7% (sursa : Strategia de Dezvoltare a Județului Vrancea pentru perioada 2007 -

2013). In profil teritorial se remarcă faptul că doar cele 5 orașe/municipii ale județului şi unele

comune mari din proximitatea acestora (Câmpineanca, Golești, Gugești) au înregistrat

ponderi ale populației în vârsta de muncă peste media județeană (Gugești – 63,14%), în timp

ce mediul rural se situează aproape fără excepție sub acest nivel (sub 50%).

Evoluția acestui segment de populație, la nivelul comunei Gugești a fost însă

defavorabilă, astfel analizând datele din tabelul de mai sus se observă că ponderea populației

în vârstă de muncă la momentul 1 ianuarie 2011 reprezintă 55,77%, cu 7,37% mai puțin ca în

anul 2007.

Acest lucru este cauzat în principal de contextul economic local defavorabil care a

determinat plecarea unui procent din populația activă spre mediul urban sau în străinătate,

locații care oferă mai multe locuri de muncă.



19

3.4. Repere geografice

Relief şi geologie

Relieful comunei Gugești este predominant sub formă de câmpie, altitudinile variind

între 57 m în zona de luncă, spre Siliștea Ciorăști, și 100m în zona de terase, spre Sihlea-

Dumbrăveni. Această zonă geografică se deosebește structural prin existenţă: alături de

formațiunile mediteraneene cutate care alcătuiesc zona internă, dincolo de zona

pericarpatică, se dezvoltă o zonă cu formațiuni sarmato-pliocene înclinate spre exterior.

La contactul cu falia pericarpatică, straturile sunt ridicate până aproape de poziția

verticală, zona numindu-se monoclinul sarmato-pliocen, care cuprinde tot pliocenul,

sarmațianul, villafranchianul reprezentat prin prundișurile din zona Gugești considerată fluvio

– continentală.

In zona internă a monoclinului, se schițează un uluc depresionar (este vorba de un

uluc la nivelul culmilor, nu a fundurilor de văi), corespunzător formațiunilor marmoargiloase cu

intercalații de gresii. Aliniamentul de dealuri înalte, care limitează acest uluc spre exterior,

corespunde prundișurilor de Cândești, care au rezistat mai bine eroziunii decât formațiunile

din spate.

Vârsta reliefului aparţine în general cuaternarului. Coborând în microuniversul

Gugeştiului, notăm că până prin 1960 în partea de est a localității se află crângul Bondroaiei,

format din trei pâlcuri de copaci. Posibil că în secolul al XIX-lea să fi existat păduri mai întinse

pe locul hârtoapelor.

Parte integrantă din mediu, solul contribuie, prin activitatea naturală şi antropică

desfăşurată la nivelul lui, la menţinerea stării de sănătate a tuturor organismelor vii şi a

relaţiilor stabilite de acestea cu mediul.

Comuna Gugești se caracterizează prin prezenţa solurilor aluviale din lunci şi ariile

joase, a cernoziomurilor pe interfluvii şi a solurilor cenuşii din zona de contact cu dealurile.

Solurile sunt bogate în humus și foarte fertile când precipitațiile sunt abundente, fapt care a

favorizat activitățile agricole.

Comuna Gugești se încadrează în lista localităților unde există surse de nitrați din

activităţi agricole, conform Ordinului 1552/2008 al Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile,

privind aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din activităţi agricole.

Prin urmare, solul din raza teritoriului prezintă unele probleme de poluare, ca efect al

diferitelor activităţilor antropice desfăşurate în trecut:

- practicarea unei agriculturi intensive: utilizarea neraţională a îngrăşămintelor și mecanizarea

neraţională care a condus la lăsarea solurilor;

- utilizarea unor mari cantităţi de îngrăşăminte chimice pentru a fertiliza solul, în scopul

remedierii dezechilibrelor nutritive (cu efect asupra solului, apelor freatice şi de suprafaţă);

- dereglarea sistemului hidric şi hidrogeologic al solului;



20

- utilizarea şi exploatarea sistemelor de irigaţii fără utilizarea concomitentă a sistemelor de

desecare, determinând apariţia şi dezvoltarea fenomenelor de salinizare secundară;

- inexistenţa unui sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor solide şi lichide, cu efect de

poluare a solului şi a apelor subterane.

Fauna

Zona de stepa este reprezentată de popândău, șoareci de câmp, dăunatori pentru

culturi. Dintre pasările prezente în peisaj amintim ciocârlia, sticletele, vrăbiile și ciorile.

Reptilele adaptate climatului specific Gugeştiului sunt șopârla și șerpii. Insectele cu

preponderenţă în peisaj: cosarii, greierii, păianjenii, fluturii, viespile.

Clima

Poziția geografică la nivel global și regional impune tipul general de climă temperat-

continental moderat. Comuna Gugești aparține, conform zonării climatice, climei

continentale, climatului de câmpie. Din punct de vedere climatic, sectorul extrem estic al

teritoriului administrativ al Judeţului Vrancea, fiind situat aproape la distanţă egală între

ecuator şi pol, beneficiază de un climat temperat-continental, cu influenţe pregnante ale

estului, nordului, vestului şi sudului continentului european. Astfel, la nivelul continentului

european, deci şi deasupra teritoriului judeţului Vrancea, câmpul baric mediu este format din

patru centri de acţiune:

-Anticiclonul subtropical Azoric, cu un nucleu a cărui poziţie pendulează sezonier între 20 şi

40 latitudine nordică, asigurând tot timpul anului transportul aerului umed oceanic dinspre

vest şi nord-vest către centrul şi estul continentului, şi care este răspunzător de cele mai

frecvente precipitaţii atmosferice (45 % din cantităţile anuale );

-Anticiclonul Est-European, mai rar cel Siberian, care îşi extinde aria de acţiune, în special în

perioada rece a anului, din Extremul Orient până în Carpaţi, caracterizat la nivelul României

prin invazii de aer rece arctic, continental, dinspre nord-est şi est, pe direcţie ultrapolară;

-Depresiunea Islandeză, situată în nordul oceanului Atlantic, mai atenuată în timpul verii şi

mai adâncă iarna, care determină vreme închisă şi scăderea temperaturii iarna, dar şi

aversele de ploaie vara;

-Depresiunea Mediteraneană, instalată în perioada rece a anului deasupra bazinului central al

Mării Mediteraneene. Pentru Judeţul Vrancea, o importanţă deosebită o au ciclonii cu

caracter retrograd, care în urma încărcării cu umezeală deasupra bazinului Mării Negre îşi

schimbă orientarea pe o traiectorie deviată de la cea iniţială, întorcându-se spre nord-vest şi

producând, la contactul cu barajul orografic al Carpaţilor Orientali, precipitaţii cu intensităţi

deosebite. Dacă această deviere se repetă, întorcându-se din nou deasupra bazinului

maritim, pe intervale de timp mai îndelungat, de 2-3 zile, cantităţile de precipitaţii determină

efecte catastrofale.



21

Câmpul mediu format din acţiunea acestor patru centri barici întreţin o circulaţie

atmosferică a cărei intensitate şi frecvenţă determină regimul climatic la nivelul României,

acţionând concertat în această zonă a interferenţei influenţelor barice, cu factorul radiativ, şi

mai ales cu suprafaţa subiacentă. Aceasta din urmă, prin complexitatea particularităţilor

definitorii (relief, reţea hidrografică, vegetaţie, soluri etc.) influenţate sau nu de activitatea

antropică, deţine cel mai activ rol în transformarea energiei solare radiante în căldură, în

umezirea aerului şi în modificarea potenţialului şi caracteristicilor maselor atmosferice

advective.

Regimul termic

Temperatura medie anuală a aerului (1961 - 2000)

Sursa: România. Mediul şi reţeaua electrică de transport. Atlas Geografic, 2002

Influenţa reliefului este predominantă în traseul izotermelor. Câmpia, zona în care se

află comuna Gugești, are o temperatură medie anuală mai mare de 9°C.

Luna cea mai caldă, iulie, are temperaturi medii de 22° C şi precipitaţii medii sub 35 mm, iar

luna cea mai rece, ianuarie, sub 0° C şi 144 mm. Prima zi cu îngheţ la câmpie apare în jurul

datei de 21 octombrie, iar ultima zi de îngheţ este în jurul datei de 11 aprilie.

La nivelul anului 2008, conform măsurătorilor înregistrate de Staţia Meteorologică

Focşani din cadrul Centrul Meteorologic Regional Moldova, temperaturile extreme înregistrate

au fost de 39.4C(24 iulie) şi -18.4C (21 decembrie). La sol, unde razele soarelui cad

perpendicular, temperatura maximă a depăşit 66°C. Numărul mediu al zilelor cu brumă într-un



22

an este de 75. Durata anuală de strălucire a soarelui este, în medie, de 2081 ore, mai mare în

lunile mai - septembrie, când media lunară depăşeşte 200 ore şi mai redusă în lunile

noiembrie – ianuarie, când valoarea scade sub 100 ore.

Valorile temperaturilor extreme şi ale precipitaţiilor din anii 2008 şi 2009

2008 2009

Temp. minimă anuală -17.3 C /05.01.2008 -18.4˚C/21.12.2009

Temp. maximă anuală 39.2C /16.08.2008 39.4˚C/24.07.2009

Total precipitaţii -2008 495.5 l/mp 534.5 l/mp

Regimul pluviometric

Precipitațiile atmosferice reprezintă, alături de temperatură, o caracteristică esențială

a climei, întrucât influențează hotărâtor celelalte elemente meteorologice și au o importanță

deosebită în activitatea practică. Cele mai mari cantități medii lunare de precipitații cad în

lunile mai, iunie și iulie, când intensificarea activități din Oceanul Atlantic determină

pătrunderea aerului oceanic umed și când temperaturile ridicate amplifică mișcările termo-

convective.

Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm anual. Relieful determină însă o repartiţie

inegală a precipitaţiilor. Astfel, în Câmpia Siretului, treapta de relief cea mai joasă, cantitatea

medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm/an. Intervalul cel mai ploios este mai – iunie,

iar cel mai uscat decembrie - februarie, uneori cu prelungiri până în martie.

Numărul zilelor cu ninsoare se situează sub 20 zile în regiunea de câmpie, iar stratul

de zăpadă se păstrează între 40 – 60 zile.



23

Numărul zilelor cu precipitații dintr-un an este de cca.120, dar există variații notabile,

îregistrându-se perioade mai bogate în precipitații (ani ploioși), urmate de perioade cu

precipitații în cantităţi mici, ori chiar perioade de secetă.

Distribuţia cantităţilor medii anuale de precipitaţii în Judeţul Vrancea

Circulaţia diferită a maselor de aer de la o perioadă la alta determină schimbări

nepericuloase ale stării vremii, tocmai datorită faptului că teritoriul judeţului este deschis

maselor de aer de provenienţă şi cu proprietăţi diferite formate în zone situate la mii de

kilometri (zona arctică, oceanică, tropicală).

Regimul eolian

Regimul eolian suferă în general o influență generată de pătrunderea maselor de aer.

În linii generale, frecvența cea mai mare o au vânturile din direcția nord și nord-est, urmate de

cele care bat din direcția sud și sud-est.

Regimul eolian, evidenţiat prin frecvenţa şi direcţiile generale ale advecţiilor maselor

de aer şi de configuraţia majoră a reliefului, înscrie dominanţa nordului şi a componentelor

acesteia în Câmpia Siretului şi culoarul de vale al acestuia. Viteza medie anuală este de 2-3

m/s la câmpie. Calmul atmosferic prezintă valori ridicate.

Extreme climatice şi manifestări ale schimbărilor climatice se manifestă și pe

teritoriul judeţului Vrancea - în acest scop sunt prezentate sintetic datele meteorologice mai

importante în anul 2009, comparativ cu normalele climatologice din ultimii 40 de ani.



24

Nr.crt. Clima Indicatori Ultimii 40 ani

Indicatori 2009

Normala climatologică

10.6 Medie anuală

12.0

1. Temperatura

C

Minima istorică

-28.0 Minima anuală

-18.4

Maxima istorică

41.1 Maxima anuală

39.4

Normala climatologică

547.2 Total anual

534.5

2. Precipitații l/mp

Minima istorică

293.8 Minima lunară

12.4 l/mp august

Maxima istorică

796.7 Maxima lunară

74.9l/mp decembrie

Hidrografia

Comuna Gugești este străbătuta de la sud spre est de râul Ramna (cursul mijlociu) și afluenții săi Oreavu și Hartop.

Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea înregistrată la grupa

Generală - media aritmetică 2009 –

Încadrarea în clase de calitate pentru cursurile de apă

Curs de apă

Secţiunea de control

Normativ de referinţă

Regimul oxigenului

Nutrienţi

Salinitate

Poluanţi toxici specifici de origine naturală

Alți indicatori chimici relevanţi

Grupa generala

Râmna Răşcuţa I I II I I II

CURSUL DE APĂ

TRONSONUL LUNGIMEA km

TOTAL I II III IV V

R. RÂMNA Izvoare – Rășcuța 18 - 18 - - -

Rășcuța –Jiliște 33 - - 33 - -

Jiliştea – Confluenţă 15 - - 15 - -

Total râu Râmna 66,0 18 48



25

Gugești 16.02 11 7,21 1053 632 8,11 0,33 8,9 29 65 121,2 37,9 26,3 60 4,6 543 42,5 0 0 0,07 0

19.06. 14 7,17 1086 652 6,86 0,16 8,7 34 91 122 45,3 27,5 70 4,6 531 46,68 0,008 0 0,07 0,018

29.07. 14 7,3 1064 639 4,94 0,64 8 29 83 150,5 12 23,8 68 4,4 488 48,54 0,016 0,068 0,133 0,02

16.10. 12 7,27 1060 632 2,87 0,7 8,5 29 80 118,8 33,6 24,4 71 4,1 518 15,74 0,028 0 0,192 0,027

Rezultate analize efectuate de către SGA Vrancea - Captări de apă - 2009 Apele uzate epurate evacuate de la unităţile de gospodărire comunală depăşesc, în general, limitele la indicatorii de calitate din HG 352/2005.

Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate - 2009

Surse de poluare

Domeniu de activitate

Emisar Volum ape uzate evacuate(mil. mc)

Poluanţi specifici

Grad de epurare - % -

Primăria Gugești

Gosp. comunală

Râmna 0,024 Ntotal CBO5 CCOCr detergenţi

necoresp

Sursa Data T(C) pH Cond Rez.

fil Odiz I-Mn Alc Cl SO4 Ca Mg DT Na K HCO3 NO3 NO2 NH4 PO4 Fe

Oreavu 11.02 13 7,34 829 497 2,58 0,89 8,6 14 25 113,4 23,7 21,3 43 3,9 525 0,19 0 0,107 0,142 0,051

18.06. 14 7,19 827 496 2,1 0,06 8,5 8 27,5 118,1 16,7 20,4 49 3 518 0,07 0 0,09 0,14 0,019

29.07. 13 7,46 1617 970 4,53 2,63 6 100 346 198,1 43,2 37,7 67 3,7 366 7,93 0,016 0,62 0,024 0,06

12.10. 17 7,35 813 490 1,19 2,69 8,3 14 30 111,9 18 21,2 49 2,9 506 0,6 0 0,08 0,087 0,037



26

Tectonica și seismicitatea Din punct de vedere seismic comuna Gugești aparține zonei „A”de seimicitate, cu Tc = 1,0s.

Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru

proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR = 100 ani.



27



28

4. Descrierea profilului socio-economic al localității

4.1. Infrastructura localității şi transport

In accepția comună, termenul de “infrastructură” acoperă o varietate de elemente ale

bazei tehnico-materiale ale localității, baze materiale care asigură bunul mers al societăţii

moderne, elemente care se pot clasifica, fără pretenții de exhaustivitate, astfel:

Infrastructura: de transport(terestru, rutier, feroviar), de utilitate publică (alimentare cu apă,

canalizare, energie termică), energetică (energie electrică, alimentare cu gaz), de comunicații,

socială, educaţională, de protecția mediului.

Întrucât ultimele trei categorii sunt analizate în capitolele de Dezvoltare socialã,

Educaţională şi Mediu, prezenta secțiune va acoperi doar starea primelor patru mari categorii de

infrastructurã și anume:

-de transport

-de utilitate publică

-energetică

-de comunicații.

4.1.1. Infrastructura de transport

Din punctul de vedere al accesibilității la magistralele de transport europene, județul

Vrancea beneficiază de avantajul unei situări exact pe traseul coridorului pan-european nr. IX şi

al rețelei TEN-T.

Coridorul IX începe din Finlanda, la Helsinki, şi străbate nu mai puţin de nouă ţari: Rusia,

prin Vyborg, Sankt Petersburg, Pskov, Moscova şi Kalingrad, Ucraina, prin Kiev, Ljubasevska şi

Odessa, Moldova, prin Chișinău, Romania, prin București, Lituania, prin Vilnius, Belarus, prin

Minsk, Grecia, prin Alexandroupolis, şi Bulgaria, prin Dimitrovgrad şi Ormenio. In ţara noastră,

coridorul străbate, de la sud la nord, Giurgiu, București, Bacău, Pașcani, Iași prin E85, acoperind

axa majoră de transport Nord-Sud a județului Vrancea.



29

In ceea ce privește accesibilitatea la coridoarele de transport interne ale UE şi anume

Rețeaua TEN-R, Județul Vrancea beneficiază de același tip de avantaj major dat de situarea pe

un traseu subsidiar traseului axei 22 care intră pe teritoriul național la Nădlac, trece prin Sibiu,

Brașov şi București şi se termină la Constanţa. Un traseu național de conectare la axa 22 începe

la Ploiești, trece prin Buzău, Focșani, Bacău şi se oprește la Siret-Suceava, acest traseu

străbătând județul Vrancea de la sud la nord, pe traseul actualului DN2, acoperind practic axa de

străbatere N-S.



30

Comuna Gugești are acces atât la rețeaua TEN-T cât şi la coridorul pan-european nr. IX fiind

situată la 2 km de E85/DN2 între municipiile Râmnicu Sărat - Focșani. Comuna este străbătută

de două căi de comunicaţie ce se intersectează în unghi drept în centrul comunei şi care leagă

localitatea cu drumul european:

- DJ 205B – traversează centrul comunei şi leagă localitatea de drumul european şi de

coridorul pan-european nr. IX;

- DJ 204F – leagă localitățile Gugești şi Oreavu.

Situarea exact pe traseul unor drumuri de importanță europeană are relevanță şi prin

prisma reabilitării şi modernizării drumurilor naționale care se conectează la cele europene şi

care sunt prevăzute ca atare în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional. Aceste modernizări

vor determina îmbunătăţirea condițiilor de transport pentru mărfuri şi persoane şi prin aceasta vor

contribui la sporirea bunăstării populației pozitiv afectate.



31

Secțiuni de autostradă planificate pentru perioada 2007 – 2015

(sursa PND 2007 – 2013 cap. 2.3.1.)

Infrastructura de transport a comunei Gugești este structurată astfel:

- drumuri judeţene: 8 km din care :6 km asfaltate şi 2 km pietruite

- drumuri vicinale: 25 km;

- străzi şi ulițe: 47,3 km din care:

- asfaltate 1,3 km;

- pietruite 23 km;

- balastate 23 km.

- căi ferate pe traseul Bucureşti – Bacău: 7 km.

Dacă cele 2 drumuri județene (DJ 205B şi DJ 204F) sunt în responsabilitatea Consiliului

Județean Vrancea, drumurile comunale intră în responsabilitatea consiliului local al comunei

Gugești.

Rezultatele chestionarului adresat cetăţenilor comunei Gugeşti, în scopul identificării

priorităților de dezvoltare a infrastructurii de transport, au relevat următoarele:



32

Din analiza nevoilor locuitorilor comunei se desprinde necesitatea realizării de investiții in

domeniul reabilitării căilor de acces în interiorul localităților Gugești şi Oreavu, mai ales în zonele

periferice, acestea fiind în stare bună doar în zonele centrale.

Nr. Crt.

Întrebare Răspuns

1 Caracterizaţi principalele elemente de infrastructură din localitatea d-voastră

1a Străzi principale

În bună stare

75%

Greu accesibile

15%

Imposibil de străbătut pe timp

ploios 5%

Imposibil de străbătut pe orice

tip de timp 5%

1b Străzi secundare

În bună stare

30%

Greu accesibile

42,50%


ploios 27,50%

-

1c Alei pietonale În bună stare

42,50%

Greu accesibile

20%


ploios 27,50%

Inexistente

10%



33

4.1.2. Dezvoltare urbană

In ultimii ani, comuna Gugești a

evoluat din punct de vedere al

infrastructurii publice spre stadiul de

oraș mic. Tendința de urbanizare este

evidențiata de investițiile realizate în

construirea de blocuri de locuințe

localizate în centrul localității Gugești

încadrate de parcuri, spaţii verzi şi locuri

de joacă pentru copii.

In momentul de față, în comuna

Gugești exista un număr de 2719

gospodării, dintre care 262 in Oreavu, şi 22 de blocuri, dintre care 8 sunt reabilitate termic

integral. In părţile periferice al celor doua localităţi componente este evident însă caracterul rural

al așezărilor.

Din punct de vedere al dezvoltării teritoriului, odată cu creșterea numărului de locuitori a

crescut şi numărul locuințelor, astfel în anul 2009 au fost emise:

- 43 de autorizații de construire, din care:

1 bază sportivă multifuncțională ;

1 autorizație pentru reabilitare Școala de Arte şi Meserii “Al. Vlahuță”;

1 autorizație construcție hală confecții metalice;

1 autorizație construire spațiu comercial mixt.

39 construcții/demolări persoane fizice.

- 60 certificate de urbanism, din care:

15 pentru instrăinări;

45 pentru construcții locuințe, anexe şi demolări.

Prin realizarea noului PUG în anul 2007 s-au introdus în intravilan suprafeţe de teren

necesare realizării staţiei de epurare şi a gropilor de gunoi pentru ambele localităţi, precum şi

câteva zone compacte adiacente intravilanului destinate construcţiei de locuinţe.

In anul 2009 s-au realizat şi Planuri Urbanistice de Detaliu cu accent pe spaţii

comerciale, spaţii de depozitare şi prestări servicii şi construcții de locuințe, în concordanță cu

tendințele de dezvoltare economico-socială ale comunei.

Funcţia predominantă în cadrul localităţii o constituie zona de locuinţe şi funcţiuni

complementare, ocupând 114,42 ha, adică 37,27%.

O a doua zonă preponderentă în localitate o constituie zona unităţii industriale şi

depozitelor, ocupând o suărafaţă de 29,5 ha, adică 9,46% din intravilan. Ponderea zonei



34

industriale este deţinută de S.C. IMPRELG S.A. cu o suprafaţă de 27,5 ha. De asemenea,

dispune de cale ferată uzinală racordată la magistrala C.F.

Unităţile agro-zootehnice ocupă o suprafaţă de 12,31 ha, adică 4,01% din intravilanul

celor 2 localităţi.

Spaţii verzi

In prezent, în localitatea Gugești există spaţii verzi în suprafață de 3 hectare, conform

datelor deținute de primărie.

Spaţii verzi amenajate:

- Parc Centrul Civic Gugești – realizat prin “Programul național de îmbunătățire a calităţiii

mediului prin realizarea de spaţii verzi in localităţi, instituiții“ prin Ordonanța de Urgenţă a

Guvernului nr. 59/2007, şi H.G. 1256 / 2007;

- 2 locuri de joacă pentru copii situate unul lângă grădinița cu program prelungit şi unul

lângă piața agro-alimentară.

Rezultatele chestionarului adresat cetăţenilor comunei Gugeşti în scopul identificării

priorităților de dezvoltare a infrastructurii de transport au relevat următoarele:

Din nevoile identificate se desprinde necesitatea amenajării de spaţii verzi şi în zonele

din afara centrului localității, acestea fiind concentrate în zona centrală în apropiere de punctele

de interes din comună: primărie, grădiniță, biserică, piață.

Nr. Crt.

Întrebare Răspuns

1 Caracterizaţi principalele elemente de infrastructură din localitatea d-voastră

1d Parcuri şi spaţii verzi

Destule şi bine plasate

20%

Destule, dar plasate doar în centrul localităţii

55%

Insuficiente

20%

Inexistente

5%

1e Locuri de agrement Destule şi bine plasate

7,50%

Destule, dar plasate doar în centrul localităţii

27,50%

Insuficiente

42,50%

Inexistente

22,50%



35

4.1.3. Infrastructura de utilitate publică

Alimentare cu apă

Pe teritoriul comunei Gugești există două sisteme de alimentare cu apă, unul al localității

Gugești aflat în administrarea consiliului local şi cel al localității Oreavu aflat în administrarea

Serviciului Public ”Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu apă Vrancea”.

Serviciul Public ”Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu apă Vrancea”

funcționează în baza Hotărârii Consiliului Județean nr. 6/19.01.2004 cu modificările şi

completările ulterioare şi este instituție publică de interes județean cu personalitate juridică sub

autoritatea Consiliului Județean Vrancea, având ca obiect de activitate exploatarea, întreținerea,

modernizarea, extinderea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare, precum şi

executarea lucrărilor de construcții montaj şi instalații, prestări servicii şi închirieri.

In prezent S.P.E.S.R.A.A. Vrancea are in administrare 21 sisteme de alimentare cu apă,

printre care şi cel al localității Orevu, sistem construit conform H.G. nr. 687/1997, în cadrul

Programului Soleh Boneh, prin care apa potabilă este furnizată în regim continuu.

Sistem - localităţi

Nr. locali tăţi

Locuitori [nr]

Gospodării [nr]

Branșa mente la data 01.01. 2010

Lungime distri buție [km]

Volum distribuit mii mc 2006

Volum distri buit mii mc 2007



Gugești - Oreavu

1 630 240 144 3,874 6,121 8,349 8,349 10,373

Pierderile de apă de pe sisteme se încadrează în limitele admise de standardele în

vigoare, pierderi ce rezultă în special din procesul de tratare a apei şi avarii pe reţele.

Cu toate că sursa de apă este subterană, apa brută nu îndeplineşte în totalitate

concentraţiile maxime admise de legislaţia în vigoare.

Rezultatele monitorizării de audit şi de control a apei potabile realizate de Agenția pentru

Protecția Mediului evidenţiază calitatea corespunzătoare a apei furnizate. Monitorizarea de

control şi audit a calităţii apei potabile produsă şi distribuită în anul 2009 s-a realizat de către

Autoritatea de Sănătate Publică Vrancea .

Nu s-a înregistrat contaminare microbiologică.

În mediul rural, din instalaţiile centrale de alimentare cu apă a căror operator este

Serviciul Public de Exploatare a Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apă sau Primăria, au fost

analizate în total un nr. de 1373 de probe dintre care:



36

966 probe apă pentru analize microbiologice, 42 fiind neconforme Legii 458/2002 la

parametrii "escherichia coli", “bacterii coliforme” şi "enterococi" – din instalaţiile Coteşti,

Câmpineanca, Moviliţa, Tătăranu, Vârteșcoiu şi Vrâncioaia.

407 probe apă pentru analize fizico-chimice, 98 fiind neconforme Legii 458/2002 la

parametrii "clor rezidual liber" şi/sau “nitraţi”. Apă cu conţinut crescut de nitraţi (peste 50 mg/l –

concentraţia maximă admisă) s-a evidenţiat în instalaţiile Bordeşti, Coteşti, Dragosloveni,

Dălhăuţi, Jariştea, Gologanu, Gugeşti, Milcovul, Răcoasa, Vidra şi Vrîcioaia.

Sistemul de alimentare cu apă al localității Gugești, aflat în administrarea primăriei,

deservește 1920 gospodării din totalul de 2250 existente în localitate. Există contorizare pentru

fiecare gospodărie şi apartament de bloc .

Principalele elemente ale sistemului de alimentare cu apă sunt :

Frontul de captare al apei, inclusiv instalaţiile de pompare:Sursa de apă este asigurată din

subteran prin 10 puțuri forate. Cantitatea de apă captată în prezent este de 16.5 l/s dar, conform

datelor de la Primăria Gugești este necesară suplimentarea acesteia prin lucrări noi şi extinderi

pentru a atinge o capacitate de 24 l/s. In anul 2009 a fost forat un nou puţ de alimentare dar

pentru acoperirea consumului existent este necesară forarea a încă 2 puțuri, planificate pentru

perioada următoare.

Rețeaua de aducţiuneînlungime de 3,5 km

Staţia de clorinare a apei

Rezervoarele de înmagazinare a apei potabile – 2x 500 mc şi 1x75 mc dar, conform datelor de la

Primăria Gugești, este necesară suplimentarea capacității de înmagazinare cu 4 rezervoare

(2x500mc şi 2x250mc)

Reţelele de distribuţie în lungime de 23 km cu o acoperire de 100% a localității.

Anexele administrative şi împrejmuirile.

În conformitate cu legislaţia sanitară în vigoare HG nr. 974/2004 pentru aprobarea

Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile, a procedurii

de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile şi Legea nr. 458/2002 privind

calitatea apei potabile, producătorii/distribuitorii de apă potabilă prin sistem public colectiv ori

individual, asigura monitorizarea curentă de control a apei potabile. Monitorizarea de audit se

efectuează de către Autoritatea de Sănătate Publică, conform Normelor de supraveghere,

inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile. In cursul anului 2008 s-au obținut

următoarele rezultate :

În cadrul monitorizării de audit s-au recoltat pentru Gugești :

- pentru examen bacteriologic – 12 probe, 100% fiind conforme Legii 458/2002.



37

- pentru examen chimic- 3 probe, din care:1 probă (33,3%) a fost neconformă Legii

458/2002 pentru parametrul"nitraţi" şi 1 probă (33,3%) a fost neconformă pentru indicatorul "clor

rezidual liber".

În cadrul monitorizării de control s-au prezentat :

- pentru examen bacteriologic - 46 probe, 100% fiind conforme Legii 458/2002.

- pentru examen chimic - 46 probe, din care: 2 probe (4,34%) au fost neconforme la

indicatorul "clor rezidual liber" şi 1 probă (2,17%) a fost neconformă la parametrul "nitraţi". (sursa

ASP Vrancea, date 2007).

Canalizare

Conform Raportului de monitorizare a stadiului de realizare a lucrărilor pentru epurare

apelor uzate urbane şi a reţelelor de canalizare în execuţie şi puse în funcţiune în primul

semestru al anului 2010, realizat de Administraţia Naţională „Apele Române” pentru aglomerări

umane, până la sfârşitul lunii iunie 2010, comparativ cu situaţia de la sfârşitul anului 2009, se

constată faptul că numărul şi gradul de racordare a locuitorilor echivalenţi la aglomerările umane

cu mai mult de 2000 de locuitori echivalenţi (l.e.) a crescut uşor, adică cu 1,52 %, în ceea ce

priveşte nivelul de racordare la canalizări şi cu 0,23%, la staţii de epurare. Astfel, până la sfârşitul

lunii iunie 2010, gradul de racordare a locuitorilor la sistemele de canalizare este de 53,58% (faţă

de 52,06% cât era la sfârşitul anului 2009), iar gradul de racordare la staţiile de epurare a crescut

uşor, fiind de 43,01% (faţă de 42,78% cât era la sfârşitul anului 2009).

Conform negocierilor României cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte

implementarea Directivei Europene privind epurarea apelor uzate urbane, la sfârşitul anului 2010,

gradul de racordare a locuitorilor echivalenţi, la nivel naţional, trebuia să fie de 61%, iar gradul de

racordare la staţii de epurare, 51%.

Până în 2018, toate localităţile din România trebuie să fie racordate la staţii de epurare şi

sisteme de canalizări în proporţie de 100%.

Pentru aglomerări cu 2000-10000 l.e. (adică oraşe mici, comune şi sate- predominant

mediul rural), 9,36 % sunt racordaţi la reţelele de canalizare.

La nivel naţional, există fizic 728 de reţele de canalizare, din care 558 sunt funcţionale,

restul fiind în diferite stadii de execuţie, comparativ cu sfârşitul anului 2009, când existau fizic 658

reţele de canalizare, din care 516 erau funcţionale. Din acestea, doar în 35 din aglomerările

urbane există reţele de canalizare conforme cerinţelor europene, mai exact, 18 sunt aglomerări

cu mai mult de 10000 l.e. şi 17, aglomerări cu 2000 – 10000 l.e. între aceasta din urmă

regăsindu-se şi localitatea Gugești .

La nivel naţional, există fizic 384 staţii de epurare, comparativ cu sfârşitul anului 2009,

când existau fizic 371 de staţii de epurare. Din totalul staţiilor de epurare existente la ora actuală,



38

31 (8,24%) au grade de racordare mai mari de 95% din care 10, aglomerări cu 2000 – 10000 l.e.,

între aceasta din urma regăsindu-se şi localitatea Gugești .

Stația de epurare şi rețeaua de canalizare a comunei Gugești, realizată prin Programul

Sapard, deservește 1700 gospodării din totalul de 2719 existente în localitate.

Rețeaua de canalizare are o lungime de 18 km, fiind necesară extinderea acesteia prin

realizarea a încă 7 km astfel încât să poate deservi toată populația .

Stația de epurare este de tip mecano-biologic şi cuprinde următoarele elemente :

stația de epurare compactă alcătuită din compartiment de epurare mecanică

(grătar,separator de grăsimi și decantor primar de tip modular) și compartiment de epurare

biologică (bazin de aerare echipat cu sistem de aerare pneumatic cu bule fine – difuzori

poroși și decantor secundar lamelar)

stație de clorinare cu pavilion

platformă uscare nămol ;

racord energie electrică;

colector canalizare menajeră ;

Stația de epurare a fost proiectată pentru prelucrarea următoarelor debite de apă uzată:

Qu zi med. = 4,02 l/s

Qu zi max. = 5,026 l/s

Qu orar max = 8,79 l/s

Apele uzate epurate evacuate de la unităţile de gospodărire comunală depăşesc, în

general, limitele la indicatorii de calitate din HG 352/2005.


Surse de poluare



Poluanţi specifici


Primăria Gugești Gosp. comunală

Râmna 0,019 Ntotal Necoresp



39


Surse de poluare



Poluanţi specifici


Primăria Gugești

Gosp. comunală

Râmna 0,024 Ntotal CBO5 CCOCr detergenţi

necoresp

Energie termică

Comuna Gugești nu beneficiază de un sistem funcțional de livrare a energiei termice în

sistem centralizat, încălzirea locuințelor şi a clădirilor de utilitate publică făcându-se individual.

In prezent, majoritatea populației comunei folosește soba pe lemne ca mijloc de încălzire.

Clădirile publice din localitate beneficiază de rețea termică proprie, utilizând în principal

centrale electrice, pe lemne sau motorină.

In anul 2009 Primăria Gugești a obținut finanțare prin programul “Casa Verde” pentru

completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme ce folosesc energii regenerabile

nepoluante (panouri solare) pentru o parte din clădirile publice: Căminul de bătrâni, Școala de

Arte şi Meserii “Alexandru Vlahuță”, Școala nr. 3 Poiana, Grădinița nr. 3 Poiana, Grădinița cu

Program Prelungit, Grădinița şi Școala din Oreavu. Valoarea proiectului se ridica la 647.730 lei,

contribuția primăriei fiind de 20%. Proiectul a fost finalizat în anul 2010. Prin utilizarea panourilor

solare se reduce considerabil consumul de combustibili tradiționali (lemne sau motorină), care au

un grad de poluare ridicat, dar şi costuri în creștere. Montarea plăcilor de captare a energiei

solare dă randament maxim numai în zilele însorite, singurul inconvenient fiind că acestea devin

inutile în cazul în care vremea este închisă.



40

4.1.4. Infrastructura energetică

Energie electrică

Infrastructura energetică a comunei Gugești poate fi caracterizată ca fiind in general

pozitivă. Alimentarea cu energie electrică este asigurată de S.C. Electrica S.A. şi are un grad de

acoperire al comunei de 99%.

Iluminatul public

Iluminatul public este asigurat de către S.C. Electrica S.A. şi are un grad de acoperire de

80%.

Alimentare cu gaz

Deși este străbătut de o conductă magistrală şi are pe teritoriu, în apropiere de Municipiul

Adjud un zăcământ recent descoperit, județul Vrancea înregistrează o situație mai putin

favorabilă în ceea ce privește rețeaua de alimentare cu gaze.

In prezent, la fel ca majoritatea localităților din mediul rural al județului, comuna Gugești

nu este racordată la rețeaua de alimentare cu gaz, aceasta fiind una dintre principalele probleme

identificate în etapa de studiere a profilului socio-econ

Documents

Strategia de dezvoltare a comunei Guge - Primaria Gugesti · Strategia de dezvoltare a comunei Gugeşti, perioada 2011 – 2020 cod SMIS 11952 Protejează mediul înconjurător! Nu