STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUSTIŢIEI CA SERVICIU PUBLIC

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, România www.just.ro

COD: FS-01-03-ver.1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUSTIŢIEI

CA SERVICIU PUBLIC

2010 – 2014

Bucureşti

Iulie 2010

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, România

www.just.ro 2

Cuprins Abrevieri: ....................................................................................................................................................... 3 1. INTRODUCERE ................................................................................................................................... 4 2. PREMISELE ELABORĂRII UNUI NOU DOCUMENT DE POLITICI PUBLICE .................................... 6 3. PRINCIPII FUNDAMENTALE............................................................................................................. 11 4. SCOPUL URMĂRIT ŞI OBIECTIVELE STRATEGIEI ........................................................................ 12 5. IMPLICAŢII JURIDICE ....................................................................................................................... 44 6. IMPLICAŢII FINANCIARE .................................................................................................................. 45 7. COORDONAREA ŞI MONITORIZAREA............................................................................................ 47 8. CONCLUZII ........................................................................................................................................ 48


www.just.ro 3

ABREVIERI

ANC – Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie ART - Articol ANI – Agenţia Naţională de Integritate ANP – Administraţia Naţională a Penitenciarelor CE – Comisia Europeană CEPEJ – Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei CSM – Consiliul Superior al Magistraturii DIICOT – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism DNA – Direcţia Naţională Anticorupţie Curtea EDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului HG – Hotărâre a Guvernului IGPR - Inspectoratul General al Poliţiei Române INEC – Institutul Naţional de Expertize Criminalistice INM - Institutul Naţional al Magistraturii ISO – Organizaţia Internaţională pentru Standardizare ÎCCJ – Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie JOUE – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene MAI – Ministerul Administraţiei şi Internelor MCV/Mecanismul – Mecanismul de Cooperare şi Verificare MJ/Ministerul – Ministerul Justiţiei MP – Ministerul Public NR - Număr OUG – Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului PÎCCJ – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie CEDO - Convenţia Europeană a Drepturilor Omului UE – Uniunea Europeană


www.just.ro 4

1. INTRODUCERE Administrarea justiţiei reprezintă o sarcină deosebit de complexă a sistemului judiciar. Această responsabilitate este împărţită între Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Justiţiei , Ministerul Public, judecători, procurori şi alte categorii de personal din cadrul instanţelor şi parchetelor. MJ este responsabil de alocarea fondurilor necesare funcţionării justiţiei şi de implementarea politicilor publice în justiţie, motiv pentru care trebuie să se asigure că resursele alocate sunt cheltuite în mod adecvat şi în scopul generării de calitate în sistemul judiciar. Această responsabilitate este direct influenţată de politicile bugetare generale ale Guvernului şi de gradul de implicare al conducerilor instanţelor şi parchetelor în gestionarea cu responsabilitate a banului public. Prezentul document de politici publice reprezintă un instrument instituţional menit a contribui la modernizarea sistemului judiciar, prin creşterea calităţii muncii instanţelor şi parchetelor şi promovarea integrităţii în sistem, în scopul rezolvării disfuncţionalităţilor sistemului judiciar şi consolidării încrederii publicului în acesta. Prin implementarea strategiei şi a planului de acţiune aferent, ce va fi elaborat subsecvent, se urmăreşte creşterea eficienţei sistemului judiciar în ansamblul său şi a calităţii actului de justiţie, orientarea accentuată a justiţiei înspre obiective şi scopuri legate de accesul la justiţie, echitate, celeritate, eficienţă, ca valori menite a da substanţă valenţelor de serviciu public ale justiţiei într-o societate democratică. În acelaşi timp, se urmăreşte consolidarea integrării României în „Spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie”, în care preocupările legate de calitate sunt constante şi de durată, în prezent fiind orientate înspre creşterea eficienţei justiţiei din perspectiva utilizatorilor acesteia1. Aceasta obligă la o viziune integratoare care pune accentul pe calitatea muncii depuse nu numai de către judecători şi procurori, dar şi de avocaţi şi personalul afectat instanţelor şi parchetelor, precum şi în cadrul tuturor profesiilor juridice. 1 Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ) + Raport cu privire la sistemele judiciare europene – ediţia 2008


www.just.ro 5

1.1. Procesul de consultare publică şi principalele repere strategice Atingerea obiectivelor Strategiei implică asumarea de către toţi factorii de decizie a imperativului asigurării condiţiilor pentru un act de justiţie corect şi transparent, desfăşurat în condiţii de celeritate şi la un cost accesibil cetăţenilor. Pornind de la această premisă, Strategia reprezintă rezultatul unui proces prelungit de strângere de date, analiză şi elaborare, care a fost urmat de o consultare publică cu principalele instituţii şi organizaţii ale sistemului judiciar şi profesiilor juridice, dar şi cu reprezentanţi ai mediului academic şi ai societăţii civile. În urma acestei dezbateri asupra documentului iniţial elaborat de Minister, documentul prezent a valorificat peste patru sute de contribuţii, propuneri şi observaţii punctuale primite de MJ în perioada de consultare publică derulată în intervalul 12 aprilie - 14 iunie 2010. Forma consolidată a Strategiei reflectă multe puncte comune de viziune şi strategie ale instituţiilor chemate să asigure independenţa, eficienţa şi integritatea justiţiei, lăsând deschisă, totodată, calea dialogului şi a cooperării pentru ameliorarea şi armonizarea celorlalte puncte de vedere. Strategia clarifică şi defineşte conceptul de justiţie ca serviciu public. Astfel, propunând ca scop principal al Strategiei restabilirea încrederii publicului în justiţie, MJ va asigura, prin cooperare instituţională şi consultare cu reprezentanţii sistemului judiciar, respectarea întrutotul a specificul justiţiei, determinat de următoarele repere majore:

- este o putere în stat, egală cu puterea executivă şi puterea legislativă; - rolul său constituţional este acela de apărător al respectării legalităţii; - existenta unui statut special al magistraţilor, statut care le prezervă independenţa

şi inamovibilitatea. În acelaşi timp, independenţa justiţiei implică şi standarde înalte de integritate şi eficienţă, ce atrag responsabilităţi complementare ale CSM, MJ şi MP, prin prisma competenţelor lor, care ţin de consolidarea calităţii actului de justiţie şi consolidarea încrederii publicului în aceasta. Abordarea pe termen mediu propusă este holistică, prin reconsiderarea rolului profesiilor juridice pentru un act de justiţie de calitate. Aceasta va asigura predictibilitate şi coerenţă în politicile publice ce vizează justiţia ca ansamblu instituţional şi legislativ, profesiile juridice, dar şi beneficiarul final – cetăţeanul. Documentul identifică priorităţile de acţiune pentru perioada 2010 – 2014, în vederea continuării politicilor publice reformatoare asumate în cadrul sistemului judiciar.


www.just.ro 6

În realizarea obiectivelor strategiei, Ministerul intenţionează să organizeze întruniri periodice de coordonare, consultări publice, acţiuni de formare profesională şi specializare, să încheie acorduri de colaborare inter-instituţională, să deruleze evaluări independente privind eficienţa măsurilor adoptate în sistem, să interacţioneze cu reprezentaţi ai societăţii civile, mass-media, instituţii şi organizaţii internaţionale de profil. Totodată, obiectivele generale ale Strategiei vor fi detaliate în cadrul unui plan de acţiune naţional. 2. PREMISELE ELABORĂRII UNUI NOU DOCUMENT DE POLITICI PUBLICE Prezenta strategie asigură dezvoltarea şi detalierea obiectivelor asumate prin Programul de guvernare pentru perioada 2009 – 2012 - Capitolului 4 "Justiţie şi Politici Anticorupţie". În ultimii ani, sistemul judiciar a cunoscut evoluţii şi transformări importante, a căror continuare impune necesitatea elaborării unei noi strategii, care să răspundă realităţilor prezente, dar şi provocărilor anilor 2010 – 2014 şi să garanteze coerenţa şi stabilitatea procesului de modernizare a justiţiei, indiferent de evoluţia eşichierului politic sau a echipei aflate la conducerea Ministerului. Modernizarea sistemului judiciar, creşterea calităţii justiţiei, reclamă atât o intervenţie prin măsuri tehnice, în plan instituţional, cât şi un demers de asumare proactivă a unei agende de construcţie, la care să subscrie toate partidele politice reprezentate în Parlament. De altfel, „cooperarea strânsă şi constructivă între diferiţii actori politici şi sistemul judiciar în vederea susţinerii reformelor necesare este indispensabilă şi ar trebui considerată ca un aspect de importanţă naţională”3. În acest context, trebuie remarcat aportul incontestabil al Parlamentului în adoptarea unor proiecte de importanţă majoră pentru domeniul justiţiei, Codul civil, Codul penal, precum şi codurile de procedură penală şi civilă fiind cele mai relevante exemple în acest sens. De asemenea, finalizarea parcursului legislativ în cazul legilor de punere în aplicare a codurilor, precum şi a altor acte normative importante va depinde, în continuare, de intervenţia decisivă a Parlamentului. În opinia noastră, agenda minimală comună a factorilor de decizie politică ar trebui să cuprindă nu doar obiectivul adoptării codurilor de procedură, ci şi acoperirea deficitului de judecători, procurori şi grefieri şi pregătirea sistemului judiciar pentru implementarea codurilor. Pe de altă parte, atât MJ, cât şi CSM, asociaţiile profesionale ale magistraţilor, reprezentanţii personalului auxiliar şi ai profesiilor conexe trebuie să insiste în abordarea constructivă a agendei justiţiei, plecând de la premisa că niciuna dintre aceste instituţii sau organizaţii nu-şi poate asuma singură obiectivele reformelor. 3 Raportul interimar din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare publicat de CE în martie 2010


www.just.ro 7

În acelaşi timp, modernizarea sistemului judiciar presupune asumarea de către justiţie a rolului de arbitru în societate, imparţial, obiectiv şi nepărtinitor politic, ceea ce implică o consolidare morală a sistemului judiciar în ansamblul său, prin cultivarea integrităţii în interiorul tuturor profesiilor juridice şi a transparenţei procedurilor şi a deciziilor manageriale. Guvernul, indiferent de componenţă şi susţinere politică parlamentară, precum şi organizaţiile politice trebuie să-şi asume consolidarea independenţei puterii judecătoreşti, cea mai puternică garanţie pentru respectarea drepturilor persoanelor. În acelaşi timp, independenţa puterii judecătoreşti trebuie dublată de responsabilitate şi integritate, ca o protecţie a drepturilor şi intereselor deduse judecăţii faţă de arbitrariu şi neprofesionalism. 2.1 Evoluţia cadrului strategic de reformă şi dezvoltare a sistemului judiciar 2.1.1 Strategia de reformă a sistemului judiciar (2005 – 2007)

Strategia de reformă a sistemului judiciar 2005 – 2007 şi planul de acţiune aferent4 au influenţat evoluţiile din sistemul judiciar în perioada de referinţă:

− independenţa judecătorilor şi procurorilor a devenit un fapt incontestabil; − CSM a devenit singura instituţie care poate interveni în cariera şi activitatea

magistraţilor; − a crescut gradul de transparenţă a activităţii sistemului judiciar (au fost dotate cu

echipamente informatice toate instanţele şi parchetele şi s-au realizat primele aplicaţii soft utilizate în justiţie).

Cu toate acestea, nu toate obiectivele Strategiei 2005 – 2007 şi ale Planului de acţiune au fost îndeplinite, în ciuda unor progrese sectoriale incontestabile. Durata proceselor, caracterul neunitar al jurisprudenţei, problemele de integritate din sistem, cazurile izolate de corupţie în rândurile magistraţilor şi ale profesiilor juridice, precum şi lipsa unei reacţii vizibile din partea sistemului faţă de acestea, inconsecvenţa sprijinului politic decisiv pentru prioritizarea dezvoltării sistemului judiciar au condus la erodarea treptată a încrederii cetăţenilor în justiţie în ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, unele erori punctuale făcute în încercarea de reformare a justiţiei prin pachetul de legi din 20055, cum ar fi perpetuarea unor inechităţi în sistemul de salarizare, introducerea unui sistem de evaluare şi promovare care s-a dovedit nerealist, au afectat

4 Strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, aprobată prin HG nr. 232/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 1 aprilie 2005. 5 Cuprins în Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I , nr. 653 din 22 iulie 2005.


www.just.ro 8

coerenţa pe termen lung a politicilor de resurse umane, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, în planul eficienţei justiţiei. Întârzierea Guvernelor pe parcursul anilor 2002 – 2008, ani de creştere economică şi relaxare bugetară, în lămurirea problemei salarizării în sistemul judiciar şi în rezolvarea chestiunii titlurilor executorii care recunosc drepturi salariale restante, problemă apărută ca urmare a unei practici judiciare inconstante şi discutabile, a condus la scăderea gradului de motivare a resurselor umane afectate sistemului judiciar, cu consecinţe asupra eficienţei justiţiei din perspectiva beneficiarilor actului de justiţie. La toate acestea s-au adăugat unele efecte negative ale proiectelor derulate în realizarea Strategiei 2005 – 2007, cu referire specială la strategia CSM de resurse umane, normarea muncii în cadrul sistemului judiciar, promovarea integrităţii în sistem şi prevenirea faptelor de corupţie, prin identificarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor din sistem. Aspecte de progres, cum ar fi informatizarea instanţelor, renovarea unor sedii de instanţe şi parchete, atingerea unor termene rezonabile în unele cauze şi proceduri, publicarea pe site-ul instanţelor a jurisprudenţei coexistă alături de unele vicii de sistem, cum ar fi proceduri vetuste în cauze civile, termene nerezonabile în cauze comerciale, practică neunitară, unele deficienţe în managementul fondurilor repartizate sau întârzierea investiţiilor ca urmare a unui proces ineficient de gestionare a selecţiei şi licitaţiei, a proiectelor sau a contractelor de execuţie. Probleme de integritate sau blocaj instituţional, precum şi unele cazuri de corupţie la nivelul sistemului judiciar şi al profesiilor juridice au contribuit la scăderea gradului de încredere în justiţie, aspect relevat constant în cadrul sondajelor de opinie. 2.1.2. Mecanismul de cooperare şi verificare ( 2007 – prezent) Pornind de la evaluarea că sistemul judiciar român nu îndeplinea, la momentul aderării României la UE, standardele de eficienţă impuse de calitatea de stat membru, prin decizia Comisiei Europene a fost instituit Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)5. În consecinţă, din anul 2007, la nivelul sistemului judiciar au devenit prioritare angajamentele asumate în cadrul acestui mecanism. Aceste angajamente au fost detaliate în Planul de acţiune aprobat de Guvern în 20076. În februarie 2010, Guvernul României a eficientizat cadrul instituţional de coordonare a activităţilor legate de 5 Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a

progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, JOUE seria L, nr. 354, 14.12.2006, p. 56-57.

6 HG nr. 1346/2007 privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 12 noiembrie 2007.


www.just.ro 9

Mecanismul de Cooperare şi Verificare, prin înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei7. Elementele de progres în cadrul Mecanismului sunt reflectate în rapoartele periodice emise de Comisia Europeană (CE). Mecanismul vizează doar o parte dintre elementele reformei sistemului judiciar, care se referă la adoptarea unui cadru legislativ corespunzător, dezvoltarea instituţională şi lupta anticorupţie. Sfera reformelor nu a fost şi nu poate fi epuizată de obiectivele8 („benchmarks”) Mecanismului. Pe de altă parte, unele dintre obiective se situează în afara structurii sistemului judiciar şi, prin urmare, nu vor fi subsumate prezentei Strategii. Cu privire la obiectivele MCV şi dată fiind necesitatea de a monitoriza periodic evoluţiile acestora, în paralel cu prezenta Strategie, MJ va continua implementarea Planului de acţiune MCV, ce reuneşte toate activităţile şi obiectivele relevante. Pentru a se evita paralelismele şi suprapunerile, obiectivele şi acţiunile din Planul MCV, care sunt în acelaşi timp parte componentă a sistemului judiciar, vor fi preluate ca atare în Strategie şi în Planul de acţiune ce urmează a fi elaborat. Avantajul acestui demers este de a trata în ansamblu chestiunile legate de buna funcţionare a justiţiei şi de combatere a corupţiei în sistemul judiciar, fără a fi limitat la angajamentele punctuale din cadrul instrumentului de evaluare europeană, respectiv MCV. Ultimul raport de ţară din iulie 20099, precum şi raportul intermediar din martie 2010 au marcat o serie de evoluţii pozitive în atingerea celor 4 obiective, dar şi unele sectoare unde se aşteaptă rezultate concrete, mai ales în ceea ce priveşte adoptarea şi implementarea noilor coduri. România va continua să trateze cu prioritate angajamentele MCV şi să raporteze evoluţiile relevante către partenerii europeni, buna gestionare a fondului Mecanismului fiind sporită prin abordarea strategică. 7 HG nr. 79 din 5 februarie 2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul

reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei. 8 Obiectivele din cadrul MCV:

1. Garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient totodată, în special prin consolidarea capacităţilor şi a responsabilizării CSM. Raportarea şi evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală;

2. Înfiinţarea, conform celor prevăzute, a unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese potenţiale, precum şi cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancţiuni disuasive;

3. Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor cercetări profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt;

4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale. 9 Anexa 2 - Recomandări cuprinse în Raportul anual al Comisiei Europene, dat publicităţii în luna iulie 2009.


www.just.ro 10

2.2 Percepția publică privind justiția Analiza percepției publice actuale asupra justiției trebuie să cuprindă atât perspectiva cetățenilor – ca beneficiari ai justiției ca serviciu public - dar și cea a reprezentanților sistemului judiciar. O astfel de analiză, completată cu studiile și rapoartele de evaluare privind eficiența justiției contribuie la identificarea corectă a priorităților de acțiune.

Concluziile unei recente cercetări sociologice, finalizate în primul trimestru al anului 201010, arată faptul că percepţia publică privind calitatea actului de justiţie este puternic influenţată de suspiciunea existenţei corupţiei în sistem. Problemele de integritate în sistem şi costurile ridicate ale proceselor sunt văzute de către justiţiabili ca fiind caracteristice sistemului judiciar din România, corupţia fiind considerată cea mai importantă problemă a sistemului de către jumătate dintre respondenţi. Jumătate dintre persoanele intervievate consideră că sistemul judiciar românesc merge într-o direcţie greşită. Referitor la categoriile profesionale, procurorii, judecătorii şi avocaţii sunt categoriile de personal din sistem în care justiţiabilii au cea mai puţină încredere, în timp ce notarii sunt cei în care respondenţii au cea mai mare încredere. Referitor la anchetele finalizate, proporţia respondenţilor mulţumiţi de modul în care a decurs ancheta în care au

10 "Percepţia populaţiei şi a magistraţilor privind calitatea serviciilor publice furnizate de către sistemului judiciar românesc" –

studiu realizat de Totem Communication la solicitarea Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale


www.just.ro 11

fost implicaţi este cu 8% mai mare decât a celor care au fost nemulţumiţi de desfăşurarea anchetei. Pe parcursul anului 2009, Ministerele Justiţiei din Sud - estul Europei au cooperat în cadrul Iniţiativei Regionale Anticorupţie la realizarea unui studiu independent realizat de Transparency International România privind Integritatea şi rezistenţa la corupţiei a agenţiilor de aplicare a legii din ţările membre11. Metodologia utilizată a inclus chestionare de autoevaluare a riscurilor de corupţie şi percepţiei procurorilor, judecătorilor şi poliţiştilor, precum şi focus grup-uri. Rezultatele acestui studiu sunt compatibile cu cele ale sondajelor de opinie dar şi cu celorlalte rapoarte similare disponibile public, fapt ce confirmă necesitatea unei intervenţii ferme în sistem care să producă, în termen scurt şi mediu, o schimbare de substanţă cu privire la calitatea actului de justiţie dar şi a percepţiei publice cu privire la problematica integrităţii în sistem. 3. PRINCIPII FUNDAMENTALE

Fiecare acţiune cuprinsă în prezenta Strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unui sistem judiciar modern:

− consolidarea statului de drept şi a supremaţiei legii; − garantarea unei reale separaţii şi a echilibrului puterilor în stat, prin consolidarea

independenţei puterii judecătoreşti; − respectarea drepturilor omului; − adoptarea celor mai bune practici europene legate de funcţionarea sistemului

judiciar; − asigurarea transparenţei actului de justiţie; − consolidarea dialogului cu societatea civilă şi implicarea acesteia în procesul de

reformă; − crearea premiselor cooperării judiciare în spaţiul european de libertate, securitate şi

justiţie; − asigurarea deplinei compatibilităţi instituţionale şi legislative cu sistemele judiciare

europene; − sustenabilitatea financiară a obiectivelor şi direcţiilor de acţiune.

11 Albania, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Moldova, Muntenegru,

România şi Serbia - raportul final a fost dezbătut şi aprobat în cadrul Conferinţei Regionale Anticorupţie organizate la Bucureşti în data de 20 – 21 mai 2010. Textul final este disponibil la www.rcc.int


www.just.ro 12

4. SCOPUL URMĂRIT ŞI OBIECTIVELE STRATEGIEI Principalul scop al Strategiei: o justiţie eficientă şi eficace, aptă să genereze un act de justiţie corect, transparent, desfăşurat în termen rezonabil şi la un cost accesibil cetăţenilor şi statului. Realizarea acestui scop permite îndeplinirea valenţelor de serviciu public ale justiţiei şi, implicit, restabilirea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, prin transmiterea către societate a unei viziuni coerente asupra sistemului judiciar. Prezenta strategie îşi propune îndeplinirea a zece obiective generale cu impact asupra întregului sistem juridic din România:

1. Punerea în aplicare a noilor coduri; 2. Perfecţionarea legislaţiei cadru aplicabilă în sistemul judiciar prin ajustarea cadrului

legislativ fundamental (legile justiţiei); 3. Consolidarea instituţională a sistemului judiciar, în principal, prin creşterea capacităţii

şi responsabilităţii CSM, reorganizarea instanţelor/parchetelor, reorganizarea MP, finalizarea procesului de reorganizare a MJ, consolidarea rolului constituţional al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

4. Unificarea practicii judiciare şi îmbunătăţirea performanţelor individuale ale magistraţilor;

5. Consolidarea integrităţii în cadrul sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale;

6. Finanţarea corespunzătoare a justiţiei; 7. Modernizarea statutului unor profesii juridice şi conexe sistemului judiciar; 8. Creşterea nivelului de implicare a României în dezvoltarea agendei europene în

domeniul justiţiei şi consolidarea cooperării judiciare internaţionale; 9. Creşterea nivelului de educaţie juridică a cetăţenilor; 10. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea politicilor de comunicare publică şi transparenţă ale

sistemului judiciar, schimbarea în bine a imaginii sistemului judiciar în societate.

4.1. Obiectiv general: Punerea în aplicare a noilor coduri Context: Intrarea în vigoare şi punerea în aplicare a noilor coduri reprezintă obiectivul fundamental al reformei. Importanţa acestui obiectiv depăşeşte graniţele sistemului justiţiei, constituind un punct de cotitură nu doar pentru reforma instituţiilor dreptului şi a justiţiei din România, ci şi pentru societatea românească în ansamblul ei. Succesul implementării acestora va asigura desprinderea definitivă a României de era postcomunistă a tranziţiei şi cantonarea ireversibilă în universul de valori şi instituţii ale lumii euroatlantice. Toate celelalte priorităţi


www.just.ro 13

ale strategiei sunt subsumate acestui obiectiv, care devine placa turnantă a tuturor politicilor publice de modernizare a justiţiei. Celeritatea soluţionării cauzelor de către instanţele judecătoreşti reprezintă cea mai des invocată disfuncţie a justiţiei din România. Trebuie subliniat că dinamica procedurii trebuie să ţină pasul cu procesul de sporire permanentă a numărului de cauze şi a complexităţii lor, pe măsura evoluţiei şi dinamizării vieţii socio-economice, financiare, comerciale, inclusiv a raporturilor transfrontaliere şi în paralel cu amplificarea cadrului normativ intern şi adăugarea cadrului normativ al UE. În acest context, elaborarea unor norme de drept substanţial şi a unor instrumente procedurale care să răspundă unei perspective unitare de reglementare, nevoii de acurateţe, precizie, celeritate şi predictibilitate şi care să ofere, astfel, toate premisele asigurării unui grad ridicat de stabilitate legislativă, a constituit unul dintre obiectivele esenţiale urmărite pe parcursul procesului de redactare a proiectelor menţionate. Implementarea codurilor în cea de-a doua jumătate a anului 2011 este un obiectiv realist, cu condiţia găsirii resurselor economice pentru acoperirea şi extinderea schemelor de personal. Aceasta presupune ca Guvernul şi Parlamentul să facă din acest obiectiv o prioritate, chiar şi în condiţii de criză economică. Acest calendar ridică problema rezolvării, până la implementarea codurilor, a unor vulnerabilităţi de sistem care reclamă soluţionare imediată. Soluţia identificată de MJ în urma consultării CSM, ÎCCJ şi MP constă în elaborarea, până la jumătatea anului 2010, a unui act normativ care să privească următoarele aspecte:

− reformarea procedurii de judecare a recursului în interesul legii în scopul eficientizării şi dinamizării soluţionării acestei căi extraordinare de atac;

− diminuarea volumului de dosare aflate pe rolului ÎCCJ prin reevaluarea competenţei; − simplificarea procedurilor de citare, inclusiv în procesele cu mai multe părţi; − modificarea normelor de procedură, în sensul reglementării principiului oportunităţii

acţiunii penale şi a acordului de recunoaştere a vinovăţiei (incluse în proiectul codului de procedură penală) – pentru reducerea numărului de dosare aflate pe rolul organelor judiciare;

− îmbunătăţirea cadrului de reglementare în domeniul medierii.

Aceste măsuri introduse de urgenţă, destinate accelerării judecăţilor şi eliminării unor vulnerabilităţi instituţionale, le-am putea grupa sub titulatura „micii reforme”. Ele vor prefaţa implementarea codurilor şi ajustarea cadrului legislativ fundamental pentru funcţionarea justiţiei („marea reformă”). Stadiul actual:

− Codul civil şi codul penal au fost adoptate de Parlament în anul 2009; − Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală au fost adoptate de

Parlament în iunie 2010;


www.just.ro 14

− MJ a lansat în dezbatere publică proiectul de lege pentru punerea în aplicare a codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale; proiectul va fi înaintat Guvernului în luna iulie 2010;

− MJ elaborează în prezent proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil; proiectul va fi înaintat Guvernului în luna iulie 2010;

− MJ a lansat în dezbatere publică Proiectul legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor; proiectul va fi înaintat Guvernului în luna iulie 2010.

Rezultate aşteptate: Cele patru coduri vor alcătui o nouă paradigmă a desfăşurării actului de justiţie şi, pe un plan mai larg, a organizării întregii societăţi româneşti. Astfel, acestea reprezintă răspunsul dat societăţii româneşti, nevoii sale de reformare a sistemului judiciar, astfel încât să răspundă provocărilor majore apărute în ultimii 20 de ani în faţa acestuia:

− simplificarea reglementărilor de drept substanţial; − îmbunătăţirea nivelului calitativ al actului de justiţie prin responsabilizarea şi

specializarea şi judecătorilor; − o mai judicioasă împărţire a competenţei materiale, unificarea practicii judiciare şi

transformarea actului de justiţie într-un demers previzibil; − creşterea încrederii în calitatea dar şi în promptitudinea răspunsului judecătoresc la

problemele tot mai complexe şi mai specializate ale societăţii şi, în fine; − celeritatea soluţionării cauzelor de către instanţele judecătoreşti.

Rămânând, în esenţă, instrumente de lucru adresate profesioniştilor în drept, anticipăm că viitoarele Coduri vor avea un impact pozitiv şi asupra mediului economic şi de afaceri prin creşterea calităţii şi eficienţei activităţii de judecată:

− impulsionarea soluţionării mai rapide a litigiilor; − deblocarea raporturilor juridice aflate în impas; − clarificarea mai promptă şi mai previzibilă a situaţiilor juridice; − o mai rapidă şi eficientă procedură a executării silite sunt premise pentru un sistem

judiciar care să contribuie la un mediu de afaceri mai curat şi mai dinamic; − creşterea încrederii în eficienţa actului de justiţie şi implicit corectarea conduitei

contractuale a operatorilor economici, iar, pe această bază, întărirea creditului şi a circulaţiei valorilor în economie.

Precondiţii

− Adoptarea de către Parlament în anul 2010 a Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor;

− Adoptarea de către Parlament în anul 2011 a Legilor de punere în aplicare a noilor coduri;


www.just.ro 15

− Finalizarea în anul 2011 a evaluărilor privind măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Codului civil, a Codului penal, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală;

− Formarea profesională în sistemul judiciar şi profesiile juridice, din perspectiva conţinutului normativ al noilor coduri;

− Existenţa sprijinului politic pentru susţinerea măsurilor de implementare a noilor coduri;

− Asigurarea cadrului bugetar pe termen mediu şi lung necesar finanţării adecvate pentru implementarea prevederilor noilor coduri;

− Asigurarea resursele umane şi logisticii adecvate.

Obiective specifice:

1. Elaborarea legilor de punere în aplicare a codurilor;

Termene: - 6 luni de la publicarea Codului de Procedură Civilă în Montorul Oficial al

României; - 12 luni de la publicarea Codului de Procedură Penală în Montorul Oficial al

României.

2. Realizarea evaluărilor privind măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Codului civil, a Codului penal, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală;

Termen: 12 luni de la semnarea contractului de asistenţă tehnică.

3. Accelerarea judecăţilor şi eliminarea urgentă a unor vulnerabilităţi

instituţionale;

Termene: - august 2010 – înaintarea către Guvern a proiectului de lege pentru aprobare şi

înaintare spre Parlament; 2010 (cel târziu 2011) – adoptarea proiectului de către Parlament.

4. Pregătirea sistemului judiciar pentru punerea în aplicare a noilor coduri.

Termen de iniţiere: septembrie 2010. Termen de finalizare: septembrie 2011


www.just.ro 16

4.2. Obiectiv general: perfecţionarea legislaţiei cadru aplicabilă în sistemul judiciar

prin ajustarea cadrului legislativ fundamental (legile justiţiei) Context: Analizele cantitative şi calitative privind eficienţa sistemului judiciar, precum şi sondajele de opinie interne şi externe relevă o rată scăzută de succes a sistemului judiciar român din perspectiva cetăţeanului (38%-42%). Această situaţie este preponderent explicată prin:

− lentoarea în instrumentarea cauzelor judiciare de către organizaţiile judiciare; − jurisprudenţa neunitară; − numărul condamnărilor statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

(Curtea EDO); − inexistenţa mecanismelor de reglare a volumului de activitate al

instanţelor/parchetelor; − calitatea motivării hotărârilor judecătoreşti; − lipsa de transparenţă a sistemului judiciar, derivată din eşecul sistemului de

evaluare individuală a magistraţilor şi absenţa unui sistem de evaluare a organizaţiilor judiciare, a sistemului judiciar în ansamblul său;

− calitatea şi eficienţa redusă a procedurilor de selecţie şi promovare, operate în sistem;

− carenţele vizibile din activitatea instanţelor/parchetelor mici; − absenţa preocupărilor vizând integritatea în sistem, agravată de „explozia” cazurilor

de corupţie instrumentate în cursul anului 2010 de către organele de urmărire penală;

− numărul reclamaţiilor/petiţiilor înregistrate în sistem, conţinutul acestora, de natură a repune în discuţie profesionalismul, competenţele umane şi sociale ale magistraţilor şi calitatea managementului judiciar, exercitat în interiorul sistemului judiciar;

− capacitatea CSM de a garanta independenţa justiţiei şi de a contribui la reconcilierea independenţei şi responsabilităţii în sistemul judiciar român.

Stadiul actual:

− Proiectul legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor este în fază de finalizare în urma analizei propunerilor primite în etapa dezbaterii publice;

− Se află în curs de elaborare Proiectul de modificare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (în continuare, Legea nr.303/2004) în ceea ce priveşte răspunderea materială/disciplinară.

Rezultate aşteptate:


www.just.ro 17

− consolidarea statutului judecătorilor şi procurorilor şi a tuturor categoriilor de personal afectat organizaţiilor judiciare (grefieri, asistenţi judiciari, funcţionari publici);

− stabilirea unui raport just între independenţă şi responsabilitate în sistemul judiciar românesc;

− întărirea managementului juridic în cadrul sistemului judiciar; − eficientizarea organizaţiilor judiciare prin procese de reorganizare a acestora, din

punct de vedere teritorial şi funcţional; − atenuarea fenomenului de jurisprudenţă neunitară, reducerea acestuia la limite

rezonabile şi în parametri apţi a susţine valenţele creatoare ale Dreptului; − dezvoltarea competenţelor materiale, umane şi sociale, necesare susţinerii actului

de justiţie, la nivelul tuturor categoriilor profesionale din sistem; − creşterea gradului de atractivitate pentru profesiile juridice; − restabilirea încrederii societăţii în justiţie.

Precondiţii:

− Elaborarea unei metodologii de identificare a vulnerabilităţilor şi riscurilor de corupţie în sistem, în cadrul procesului de implementare a prezentei strategii, de către MJ, CSM, până în luna mai 2011;

− Realizarea consultărilor în interiorul sistemului judiciar cu privire la propunerile de modificare şi completare a legilor justiţiei şi obţinerea consensului necesar demarării procesului legislativ, inclusiv obţinerea avizelor specifice din partea CSM;

− Finalizarea proiectelor de modificare/completare a legilor justiţiei adoptarea acestora de către Parlamentul României;

− Finalizarea şi implementarea de către CSM a proiectelor în curs vizând raţionalizarea volumului de muncă al instanţelor, evaluarea individuală a magistraţilor şi a organizaţiilor judiciare, a sistemului judiciar în ansamblul său;

− Definitivarea programului privind restructurarea instanţelor/parchetelor de către MJ şi CSM, iniţierea proiectului de lege privind reorganizarea instanţelor/parchetelor şi adoptarea lui de către Parlamentul României;

− Stabilirea necesarului de resurse umane în sistemul judiciar de către CSM, ICCJ, MJ;

− Implementarea de către CSM a Strategiei de comunicare în instanţe/parchete şi în afara sistemului judiciar;

− Finalizarea proiectului de modificare a Legii nr. 303/2004, în ceea ce priveşte răspunderea materială şi disciplinară a judecătorilor şi procurorilor şi adoptarea acestuia de către Parlamentul României;

− Modificarea/completarea Regulamentului de organizare internă a instanţelor (ROI) de către CSM ca o consecinţă a adoptării proiectului de modificare/completare a legilor justiţiei;

− Finanţarea sistemului judiciar în mod corespunzător.


www.just.ro 18

Obiective specifice:

1. Modificarea/completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor;

Termen: 2011

Aspecte avute în vedere: - reconsiderarea drepturilor şi îndatoririlor magistraţilor, - transparentizarea şi eficientizarea proceselor de recrutare, selecţie, numire şi promovare în sistem; - eficientizarea proceselor de formare profesională continuă şi descentralizată a magistraţilor prin

instituirea unor forme de evaluare a acestor procese; - restructurarea funcţiilor manageriale atribuite conducerii organizaţiilor judiciare, - revizuirea normelor care consacră răspunderea materială şi disciplinară a magistraţilor; - clarificarea statutului judecătorilor/procurorilor stagiari; - reconsiderarea instituţiei delegării, detaşării şi transferului.

2. Modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,

republicată, cu modificările și completările ulterioare (în continuare, Legea nr.304/2004);

Termen: 2011

Aspecte avute în vedere: - organizarea instanţelor/parchetelor; - delimitarea competenţelor în cadrul instituţiilor sistemului judiciar, inclusiv a celor administrative

(transferul de atribuţii de la judecător la grefier, preluarea sarcinilor administrative şi economice de către managerul de instanţă, etc.).

3. Modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al

Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (în continuare, Legea nr.317/2004); Termen: 2010

Aspecte avute în vedere: - procedura alegerii conducerii CSM; - consolidarea rolului CSM revizuirea competenţelor Plenului şi secţiilor CSM; - transparentizarea activităţii CSM.


www.just.ro 19

4. Modificarea şi completarea Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare, Legea nr.567/2010).

Termen: 2011

Aspecte avute în vedere: - reconsiderarea şi consolidarea statutului personalului auxiliar de specialitate prin reconfigurarea

sferei de competenţe funcţionale şi administrative ca efect al introducerii instituţiei managerului de instanţă şi transferului de atribuţii de la judecător la grefier, cât şi prin revizuirea normelor care reglementează recrutarea, selecţia, numirea, promovarea, delegarea, detaşarea, transferul, evaluarea activităţii personalului în cauză, gestionarea carierei profesionale a acestui personal, stabilirea raportului just între personalul auxiliar de specialitate şi celelalte categorii de personal implicate în administrarea instanţelor/parchetelor (personal contractual, funcţionari publici, etc.).

4.3. Obiectiv general: Consolidarea instituţională a sistemului judiciar, în principal,

prin creşterea capacităţii şi responsabilităţii CSM, reorganizarea instanţelor/parchetelor, reorganizarea MP, finalizarea procesului de reorganizare a MJ, consolidarea rolului constituţional al ICCJ

Context: Cu ocazia misiunilor de evaluare desfăşurate în cadrul MCV concluzia generală marchează tendinţa de stagnare a procesului de reformă a sistemului judiciar şi combatere a fenomenului de corupţie şi chiar de regres, cu referire la stabilirea cadrului legislativ în privinţa funcţionării Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Fenomenul poate fi atribuit nu doar absenţei unei voinţe politice clare pentru a merge înainte, ci şi lipsei de consistenţă şi stabilitate a reformelor din sistemul justiţiei, care determină o reacţie inadecvată cu privire la fenomenul de corupţie, punând în discuţie inclusiv cadrul legislativ existent cu privire la alegerea membrilor CSM, rolul acestuia în cadrul reformelor sistemului judiciar. În acelaşi timp, în practică sunt subliniate unele aspecte relative la funcţionarea şi rolul Inspecţiei judiciare, în consolidarea unor atitudini favorabile reformei sistemului judiciar, precum şi rolul ÎCCJ în materie disciplinară. Imperativ este subliniată nevoia de conlucrare şi consens în sprijinul reformei sistemului judiciar între MJ, CSM, ÎCCJ, instanţe/parchete. Nu în ultimul rând, prin raportare la standardele europene în domeniu, în urma evaluărilor interne și externe, a fost semnalată nevoia ca sistemul de probațiune să fie consolidat, capabil să răspundă responsabilităților actuale și viitoare în ceea ce privește lucrul cu persoanele supravegheate și evaluate.


www.just.ro 20

Stadiul actual: − La nivelul CSM se află în derulare programe vizând: reorganizarea instanţelor

judecătoreşti, stabilirea volumului optim de activitate la instanţe/parchete, evaluarea individuală a magistraţilor şi evaluarea organizaţiilor judiciare;

− La nivelul MJ şi structurilor subordonate se evaluează semestrial stadiul implementării strategiilor sectoriale şi de dezvoltare instituţională;

− În prezent serviciile de probațiune funcționează pe lângă tribunalele din întreaga țară și se află în subordinea MJ; atribuțiile acestora sunt orientate către supravegherea și asistența persoanelor condamnate cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, precum și în direcția evaluării presentențiale a inculpaților și învinuiților.

Rezultate aşteptate: − consolidarea capacităţii şi responsabilităţii CSM, prin întărirea Inspecţiei judiciare,

creşterea capacităţii de reacţie a CSM la evoluţia şi fenomenul de dezvoltare instituţională a sistemului judiciar, transparentizarea activităţii CSM;

− finalizarea şi implementarea proiectelor iniţiate în vederea sprijinirii procesului de reformă a sistemului judiciar;

− consolidarea rolului ÎCCJ ca instanţă de unificare a practicii judiciare şi for de control ultim al aspectelor disciplinare gestionate de CSM;

− creşterea performanţelor sistemului judiciar, ca urmare a proceselor de reorganizare a instanţelor/parchetelor, a proceselor de consolidare a managementului juridic şi judiciar, de gestionare eficientă a resurselor umane şi materiale afectate sistemului judiciar, de ocupare a resurselor umane şi suplimentare a acestora în funcţie de rezultatele obţinute în procedura de stabilire a necesarului de resurse, ca parte a strategiei de resurse umane, de definitivare a procesului de informatizare a sistemului judiciar şi de dezvoltare a infrastructurii sistemului;

− consolidarea rolului MJ în susţinerea politicilor publice în justiţie, prin finalizarea procesului de reorganizare în scopul eficientizării structurilor sale (ANP, INEC,, ANC, serviciul de statistică judiciară, serviciile de probaţiune);

− consolidarea MP ca urmare a reorganizării parchetelor în teritoriu, delimitării sferelor de competenţă pe verticala şi orizontala sistemului, creşterea eficienţei activităţii de cercetare şi urmărire penală prin consolidarea statutului procurorului, întărirea managementului instituţional, consolidarea statutului personalului afectat sistemului.

Precondiţii:

− Finalizarea şi implementarea de către CSM a programelor vizând reorganizarea instanţelor judecătoreşti, stabilirea volumului optim de activitate la instanţe/parchete, evaluarea individuală a magistraţilor şi evaluarea organizaţiilor judiciare;

− Adoptarea de către Parlamentul României a proiectelor de lege privind modificarea şi completarea legilor justiţiei;


www.just.ro 21

− Adoptarea de către Parlamentul României a proiectelor de lege privind reorganizarea instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;

− Adoptarea de către Guvern a noii Strategii de informatizare a sistemului judiciar; − Implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de probaţiune 2009-2011

aprobată în 2009; − Finalizarea proiectelor de modificare a legii executorilor judecătoreşti, în raport cu

exigenţele noilor coduri; − Adoptarea de către Parlamentul României a actelor normative necesare consolidării

sistemului de probațiune; − Adoptarea actelor normative de modificare şi completare a cadrului de organizare/

funcţionare a INEC, cel privind statutul experților criminaliști, precum şi activitatea de expertiză criminalistică;

− Organizarea serviciului de statistică judiciară în cadrul MJ; − Asigurarea finanţării corespunzătoare, reclamată de intrarea în vigoare a codurilor,

pregătirea sistemului judiciar pentru implementarea acestora, dezvoltarea infrastructurii sistemului judiciar, definitivarea procesului de informatizare a sistemului judiciar, implementarea legislaţiei vizând ANP, ANC, INEC.

Obiective specifice: 1. Consolidarea capacităţii şi responsabilităţii CSM în susţinerea şi implementarea

reformei sistemului judiciar;

Termen: 2011

Aspecte avute în vedere: Modificarea cadrului legislativ de organizare şi funcţionare a CSM în domenii precum: - reconfigurarea atribuţiilor Plenului şi secţiilor CSM; - restrângerea competenţei CSM în domeniul coordonării activităţii inspecţiei judiciare, în scopul

consolidării independenţei inspecţiei judiciare, garanţie a eficientizării activităţii acesteia; - consolidarea cadrului de funcţionare a inspecţiei judiciare prin implementarea metodologiei de

lucru elaborată, aprobată de CSM, în vederea transparentizării activităţii inspecţiei judiciare, creşterii vitezei de reacţie prin asigurarea celerităţii procedurilor de verificare, control, reacţie cu privire la constatările relative la comportamentul profesional şi personal al magistraţilor, evaluat în cadrul competenţelor specifice inspecţiei judiciare;

2. Consolidarea rolului ÎCCJ ca instanţă de uniformizare a practicii judiciare şi de

control jurisdicţional;

Termen: 2010

Aspecte avute în vedere: - reconsiderarea recursului în interesul legii; - reconfigurarea competenţelor de judecată;


www.just.ro 22

- modificarea/completarea criteriilor de selecţie, numire şi promovare a judecătorilor de la ÎCCJ; - întărirea capacităţii ÎCCJ de reprezentativitate a puterii judecătoreşti în interiorul şi exteriorul

sistemului judiciar. 3. Reorganizarea administrativă a instanţelor şi parchetelor şi gestionarea raţională

a resurselor umane şi materiale afectate organizaţiilor judiciare, monitorizarea costurilor generate de înfăptuirea actului de justiţie, atât din perspectiva justiţiabilului, cât şi a statului;

Termen: 2014 cu evaluare anuală

4. Dezvoltarea infrastructurii sistemului judiciar şi accelerarea procesului de

informatizare a sistemului judiciar;


Aspecte avute în vedere: - asigurarea unui sediu pentru funcţionarea ÎCCJ; - elaborarea unor proiecte standard pentru sediile de instanţe şi parchete; - finalizarea investiţiilor din sistem; - simplificarea procedurilor de achiziţie publică; - îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale magistraţilor din perspectiva dotării organizaţiilor judiciare; - absorbţia fondurilor externe pentru finalizarea proiectelor menite a contribui la dezvoltarea

infrastructurii instanţelor; - alocarea de resurse umane în funcţie de necesarul de personal ce urmează a fi stabilit,

capacitatea de absorbţie a sistemului judiciar şi rezultatele obţinute ca urmare a ocupării posturilor vacante din sistem;

- dezvoltarea şi implementarea la nivel naţional a variantelor IV şi V ale programului ECRIS; modificarea aplicaţiei ECRIS în raport cu noile dispoziţii ale codurilor de procedură;

- elaborarea regulamentului privind modul de utilizare noilor variante ale sistemului ECRIS; - formarea profesională a administratorilor şi utilizatorilor pentru implementarea acestor noi variante

ale sistemului ECRIS; - implementarea sistemului unitar de înregistrare a şedinţelor în toate sălile de judecată; conexarea

acestui sistem la sistemul ECRIS; renunţarea la dactilografierea tuturor depoziţiilor înregistrate şi utilizarea fişierelor audio ca parte a dosarului de judecată; transferul electronic al fişierelor audio odată cu transferului dosarului în sistemul ECRIS;

- dezvoltarea portalului instanţelor şi inserarea funcţiei de căutare generală; - dezvoltarea portalului pentru publicarea automată în formă electronică a citaţiilor atunci când

domiciliul uneia dintre părţi nu este cunoscut; - perfecţionarea programului ECRIS în vederea captării în regim informatic a datelor relevante

pentru colectarea datelor necesare aprecierii evoluţiilor cantitative şi calitative ale sistemului judiciar;

- dezvoltarea sistemului electronic de scriere automată după dictare, pentru celerizarea redactării hotărârilor judecătoreşti şi degrevarea grefierilor de obligaţia de dactilografiere.


www.just.ro 23

5. Reorganizarea MP prin eficientizarea activităţii parchetelor, ca urmare a stabilirii necesarului de personal, a iniţierii şi implementării proiectului de raţionalizare a volumului de activitate, regândirii competenţelor procurorului în interiorul sistemului şi în corelaţie cu alte structuri: DNA, DIICOT, poliţia judiciară, delegarea unor atribuţii din sfera managementului judiciar către managerul de instanţă;

Termen: 2011

6. Finalizarea procesului de reorganizare a MJ.

Termen: 2010

Aspecte avute în vedere: - înfiinţarea unui serviciu de statistică judiciară la nivelul MJ – parte a unui pe sistem integrat şi

coordonat la nivelul întregului sistem judiciar; - reorganizarea INEC în sensul eficientizării activităţii prin înlocuirea monopolului de stat cu un

sistem mixt (cvazimonopol privat), clarificarea statutului experţilor criminalişti, darea în funcţionare a laboratorului interjudeţean Craiova, extinderea acreditării INEC pentru standardul de calitate ISO/IEC 17025 – 2005 şi la alte categorii de expertize, acreditarea pentru standardul de calitate şi a laboratoarelor interjudeţene pentru expertize criminalistice, dotarea laboratoarelor de expertize criminalistice cu aparate performante, extinderea reţelei de laboratoare interjudeţene de expertize criminalistice, organizarea şi susţinerea unui sistem de creştere a performanţelor personalului de specialitate criminalistică prin iniţierea sau sporirea participării personalului la forme de perfecţionare, elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare a INEC şi a regulamentului privind condiţiile şi modul de efectuare a expertizelor criminalistice;

- consolidarea ANC prin extinderea capacităţii logistice (inclusiv sedii corespunzătoare), absorbţia de resurse umane progresivă în funcţie de necesităţi şi obiective, asigurarea celerităţii procedurale pentru soluţionarea cererilor adresate ANC;

- consolidarea sistemului de probaţiune prin implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de probaţiune 2009-2011 care vizează: furnizarea unei game de servicii de înaltă calitate persoanelor aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune, dezvoltarea de parteneriate cu instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, precum şi cooperarea cu alte state în contextul migraţiei la nivel european; unificarea practicii serviciilor de probaţiune şi evaluarea modului de respectare a reglementărilor în domeniu prin realizarea inspecţiilor; revizuirea cadrului legislativ în domeniu; dezvoltarea resurselor umane; optimizarea utilizării resurselor şi atragerea de finanţări nerambursabile; reorganizarea sistemului de probaţiune prin înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Probaţiune, aptă a coordona sistemul de probațiune la nivel național pentru îndeplinirea obiectivelor generate de implementarea noilor coduri;

- Eficientizarea ANP prin implementarea obiectivelor cuprinse în Strategia sistemului penitenciar 2009-2013, precum şi corelarea acestora cu exigenţele derivate din prescripţiile cuprinse în noile coduri – penal şi de procedură penală, garantarea siguranţei sistemului penitenciar prin întărirea structurii cu atribuţii în domeniul preîntâmpinării infracţionalităţii, asigurarea siguranţei deţinerii, întărirea managementului instituţiei pentru eficientizarea programului de reeducare, derulat la nivelul penitenciarelor, instituirea unor programe şi proiecte menite a răspunde receptării efectelor condamnărilor statului român de către instanţa europeană (Curtea EDO), în sensul consolidării respectului faţă de demnitatea persoanei, drepturile şi libertăţile deţinuţilor, condiţiile de detenţie;


www.just.ro 24

extinderea reţelei de penitenciare prin lansarea unor parteneriate public-private de natură a substitui sau reduce alocaţiile bugetare aferente îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie;

- Consolidarea sistemului informatic judiciar şi a departamentului IT din minister prin utilizarea în mod adecvat a resurselor umane disponibile, întărirea echipei tehnice din minister prin preluarea personalului excedentar existent în alte structuri, definirea atribuţiilor aferente coordonării profesionale pe care departamentul IT al ministerului o exercită faţă de birourile de informatică din instanţe, unificarea statutului personalului IT din minister şi instanţe, stabilirea indicatorilor de performanţă şi a volumului optim de activitate a personalului IT din instanţe, simplificarea procedurilor de detaşare şi delegare a specialiştilor IT din instanţe în minister, reglementarea modalităţii de evaluare, verificare şi sancţionare a specialiştilor IT din instanţe şi instituţii subordonate.

4.4. Obiectiv general: Unificarea practicii judiciare şi îmbunătăţirea performanţelor individuale ale magistraţilor

Context Rata scăzută de succes a încrederii societăţii în justiţie este determinată, în proporţie semnificativă, de efectele practicii judiciare neunitare, materializate în gradul de satisfacţie a justiţiabililor şi costurile generate de înfăptuirea actului de justiţie. Intervenţia CEDO în această materie este de natură a spori îngrijorarea în legătură cu fenomenul de jurisprudenţă neunitară. Raportarea unor condamnări ale statului român la calitatea sistemului judiciar (calitatea motivării hotărârilor judecătoreşti, identificarea unor cazuri de practică judiciară neunitară, chiar şi la nivelul instanţei supreme, cu rol constituţional de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti), solicită puterea executivă în stat de a iniţia politici în justiţie menite a susţine unitatea legislativă. Stadiul actual:

− Proiectele codurilor de procedură civilă și penală au fost adoptate de Parlament în iunie 2010;

− Proiectul legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor a fost supus dezbaterii publice şi este în curs de finalizare, urmând a fi înaintat Guvernului până la sfârşitul lunii august 2010;

− Proiectul de modificare/completare a Legii nr.303/2004 în ceea ce priveşte răspunderea materială şi disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se află în curs de elaborare.


− creşterea efortului magistraţilor şi personalului afectat instantelor si parchetelor în asigurarea unei jurisprudenţe unitare, prin pregătirea profesională individuală continuă;


www.just.ro 25

− reducerea fenomenului de jurisprudenţă neunitară la limite rezonabile, specifice procesului de creare a dreptului, prin limitarea cauzelor apariţiei acestuia doar la necorelările sau lacunele legislative;

− consolidarea disciplinei jurisdicţionale; − consolidarea rolului ÎCCJ prin eficientizarea procedurii recursului în interesul legii şi

întărirea propriei discipline jurisdicţionale; − consolidarea capacităţii INM în privinţa eficientizării programelor de formare

profesională a magistraţilor, diversificarea acestora şi implementarea unor sisteme de evaluare a performanţelor obţinute ca urmare a derulării programelor naţionale de perfecţionare a pregătirii magistraţilor.

Precondiţii: − Adoptarea de către Parlament a legii privind unele măsuri pentru accelerarea

soluţionării proceselor (legea Micii reforme) în cursul anului 2010; − Modificarea/completarea Legii nr. 303/2004 prin introducerea unor norme menite a

consacra disciplina jurisdicţională. Obiective specifice:

1. Unificarea practicii judiciare, prin modificarea cadrului legislativ privind instituţia recursului în interesul legii;

Termen: 2010

2. Consolidarea competenţelor profesionale, umane şi sociale ale magistraţilor,

Termen: 2010 – 2014 cu evaluare anuală

Aspecte avute în vedere: - modificarea Legii nr. 303/2004, în sensul introducerii unor norme cu privire la evaluarea

performanţelor obţinute de magistraţi ca urmare a absolvirii/participării la programele de formare profesională continuă organizate la nivelul INM şi la nivel descentralizat (nivelul curţilor de apel);

- consolidarea capacităţii instituţionale a INM în domeniul formării profesionale a magistraţilor; - reevaluarea criteriilor de recrutare, selecţie, numire, promovare în sistemul judiciar – prin

modificarea legilor justiţiei; - reconsiderarea rolului evaluării individuale în sistem; - asigurarea unui grad sporit de independenţă/autonomie INM în raport cu CSM, prin

redimensionarea competenţelor CSM privind organizarea şi funcţionarea INM, cu predilecţie cele vizând programele de formare profesională şi evaluarea acestora.

3. Identificarea şi operaţionalizarea celor mai adecvate modalităţi de colaborare

dintre MJ şi instituţiile de învăţământ juridic, în vederea asigurării unui fond de recrutare a resurselor umane necesare bunei funcţionări a justiţiei.


www.just.ro 26

Termen: 2011

Aspecte avute în vedere: - Configurarea cadrului legislativ şi instituţional, menit să furnizeze posibilitatea încheierii unor

protocoale între MJ/CSM/curţi de apel/parchete de pe lângă curţi de apel şi universităţi de profil pentru desăvârşirea stagiilor de practică ale studenţilor din anii terminali în cadrul instanţelor/parchetelor locale, cu posibilitatea utilizării practicienilor în derularea unor activităţi de rutină din cadrul instanţelor/parchetelor locale;

- implementarea unor programe de asistenţă, destinate familiarizării studenţilor de la drept cu realitatea din sistemul judiciar, cât şi introducerea în curricula de învăţământ juridic a unor elemente de management judiciar (organizaţional) şi juridic (specific magistratului de scaun), într-o formă opţională, în vederea asigurării absorbţiei personalului cu studii juridice în organizaţiile judiciare, în posturi specifice: judecător, procuror, grefier.

4.5. Obiectiv general: consolidarea integrităţii în cadrul sistemului judiciar prin

promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale Context: Repere importante pentru definirea direcţiilor de acţiune sunt oferite de evaluările efectuate în cadrul MCV, la care se adaugă cazurile de corupţie instrumentate de DNA (cu predilecţie în 2010), cât şi simbolurile generate de petiţia „integritate şi demnitate” lansată de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România. Totodată, jurisprudenţa contenciosului disciplinar, furnizată de CSM şi ÎCCJ, legitimează instituirea acestui obiectiv general în cadrul Strategiei de dezvoltare a justiţiei ca serviciu public. În identificarea obiectivelor specifice şi a activităţilor au fost avute în vedere şi cercetările sociologice privind evoluţia percepţiei fenomenului corupţiei în România, autoevaluările privind integritatea şi rezistenţa la corupţie a procurorilor, judecătorilor şi poliţiştilor, precum şi datele statistice oficiale privind dosarele de corupţie în sistemul judiciar, soluţionate de parchetele şi instanţele judecătoreşti din România, în anii 2006 - 2009. Nivelul de încredere al populaţiei în justiţie este sensibil influenţat de aspectele legate de integritatea în sistem, exemplele fiind preluate în mass-media, sursă cu impact major asupra influenţării opiniei publice, în procesul de apreciere a eficienţei şi eficacităţii justiţiei la nivelul societăţii. Totodată, în prezent, există un nivel ridicat de aşteptare a rezultatelor în domeniul anticorupţie exclusiv din partea instituţiilor de combatere a corupţiei. Atât DNA, cât şi ANI intervin în situaţii în care incidentul de integritate sau fapta de corupţie au fost consumate.


www.just.ro 27

Este necesară o schimbare de abordare. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eşec al managementului instituţiei de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noţiunii. Soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei. Stadiul actual:

− MJ preconizează un parteneriat cu 3 curţi de apel din România în vederea identificării vulnerabilităţilor şi riscurilor de corupţie în sistemul judiciar, ca premisă indispensabilă realizării obiectivelor de luptă împotriva corupţiei în justiţie, cu posibile extensii asupra tuturor instituţiilor publice din România;

− Între 2006 şi 2009, MP, prin DNA şi celelalte parchete, a efectuat cercetări privind peste 5500 de persoane, exponente ale sistemului judiciar pentru săvârşirea de fapte de corupţie12; nu toate aceste cercetări s-au confirmat în trimiteri în judecată, dar reflectă, alături de sondajele de opinie, un nivel ridicat de neîncredere al cetăţenilor în reprezentanţii sistemului; în acelaşi interval de timp instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de condamnare faţă de 7 judecători, 5 procurori, 10 avocaţi, 97 de poliţişti, 1 magistrat asistent şi 1 lichidator judiciar;

− Potrivit cercetărilor sociologice, finalizate în primul trimestru al anului 2010, percepţia publică privind calitatea actului de justiţie este puternic influenţată de suspiciunea existenţei corupţiei în sistem.

Rezultate aşteptate: − Vulnerabilităţi şi riscuri de corupţie în sistemul judiciar românesc identificate prin

utilizarea unei metodologi standard de autoevaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor instituţionale de corupţie;

− Planuri interne de integritate introduse la nivelul instanţelor, parchetelor, şi celorlalte instituţii/profesii din sistemul judiciar;

− Consolidarea mecanismelor de prevenire a corupţiei şi de creştere a nivelului competenţelor sociale şi umane ale magistraţilor şi personalului afectat funcţionării organizaţiilor judiciare, cu ocazia recrutării, selecţiei, numirii în sistem;

− Capacitatea sporită a CSM de reacţie în cazurile care atestă lipsă de integritate în sistem;

− Dialog permanent cu asociaţiile profesionale ale judecătorilor/procurorilor pe teme privind lupta împotriva corupţiei în sistem;

− Aplicarea de către CSM, în activitatea curentă a magistraţilor, a dispoziţiilor stipulate în codurile deontologice;

− Coduri etice/deontologice implementate în cadrul tuturor profesiilor juridice responsabile de coerenţa actului de justiţie şi transparenţa acestuia;

12 Avem în vedere magistraţi, personal auxiliar, lucrători de poliţie judiciară, avocaţi, lichidatori judiciari, personal din cadrul ANP şi experţi judiciari


www.just.ro 28

− Dezbateri publice anticorupţie organizate la nivel naţional şi local, inclusiv cu privire la sistemul juridic; proiecte comune derulate cu organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie destinate creşterii intoleranţei publicului la corupţie.

Precondiţii:

− Adoptarea de către Parlament a proiectelor de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 şi a Legii nr. 567/2004 în materia răspunderii disciplinare;

− Stabilitatea, predictibilitatea şi coerenţa cadrului legislativ anticorupţie; − Adoptarea şi implementarea metodologiei de identificare a vulnerabilităţilor şi

riscurilor de corupţie în mediul judiciar.

Obiective specifice: 1. Consolidarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu

imparţialitate şi soluţionarea de către instanţe a faptelor de mare corupţie, inclusiv din rândul reprezentanţilor sistemului judiciar;

Termen: decembrie 2010

Aspecte avute în vedere: − asigurarea unei practici unitare în soluţionarea dosarelor de corupţie, din perspectiva pedepselor

dispuse de instanţele de judecată, în vederea aplicării unor pedepse disuasive în cauzele de corupţie săvârşite de magistraţi13 şi alţi reprezentanţi ai sistemului judiciar, dar şi a derulării procedurilor în faţa instanţelor de judecată;

- dezvoltarea capacităţilor instituţionale de control intern administrativ în depistarea şi soluţionarea incidentelor de integritate, abaterilor disciplinare, precum şi, atunci când este cazul, de sesizare a instituţiilor abilitate (Pachet/DNA sau ANI);

- negocierea de către MP şi încheierea de acorduri de colaborare privind utilizarea standardelor comune de calitate a informaţiilor transmise de către instituţiile specializate în culegerea de informaţii;

- finalizarea ghidului privind individualizarea pedepselor în cauzele de corupţie; elaborarea de ghiduri similare în domenii în care practica judiciară nu este unitară;

- iniţierea unui cadru metodologic unitar de colectare şi interpretare a indicatorilor şi datelor statistice ale MP şi Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), precum şi stabilirea de criterii comune de evaluare a activităţii;

- elaborarea obligatorie a analizei de impact privind consecinţele juridice asupra dosarelor aflate pe rolul parchetelor şi instanţelor judecătoreşti ori de câte ori sunt formulate propuneri de modificare a cadrului normativ anticorupţie.

- asigurarea unei pregătiri profesionale continue a judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor şi agenţilor poliţiei judiciare, dar şi a celorlalte categorii profesionale din sistemul judiciar prin participarea la seminarii, cursuri, reuniuni în materia luptei împotriva corupţiei;

- analiza eficienţei introducerii unei evaluări anticorupţie a proiectelor de acte normative. 13 În anul 2009, din cei 6 magistraţi condamnaţi definitiv, 5 au primit pedepse aplicate la minim şi sub minimul special şi doar într-un singur caz, pedeapsa a depăşit nesemnificativ minimul special, ceea ce arată un tratament sancţionator excesiv de blând şi care nu poate avea, în niciun caz, efect disuasiv.


www.just.ro 29

2. Completarea cadrului metodologico-normativ în domeniu integrităţii în vederea

creşterii nivelului de responsabilizare şi implicare a conducătorilor instituţiilor judiciare în aplicarea mecanismelor preventive anticorupţie;


Aspecte avute în vedere: - evaluarea independentă (audit) a gradului de implementare la nivelul fiecărei instituţii din sistemul

judiciar a legislaţiei naţionale anticorupţie, în special a măsurilor preventive (ex sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor, conflicte de interese, incompatibilităţi, declaraţii de avere; transparenţa decizionale, accesului la informaţiile de interes public, gestionarea fondurilor publice, a achiziţiilor publice etc.);

- introducerea la nivelul instanţelor/parchetelor şi a celorlalte instituţii/profesii din sistemul judiciar a planurilor interne de integritate ca urmare a implementării metodologiei de identificare a vulnerabilităţilor şi riscurilor de corupţie, ca parte integrantă a Strategiei;

- analizarea oportunităţii extinderii aplicabilităţii protecţiei avertizorului de integritate la nivelul sistemului judiciar şi consolidarea mecanismelor de valorificare a avertizărilor;

- elaborarea de ghiduri cu caracter informativ pentru reprezentanţii sistemului judiciar privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate;

- întărirea cadrului instituţional şi legal în materia răspunderii materiale şi disciplinare a diverselor categorii de personal afectate sistemului judiciar.

3. Consolidarea mecanismelor de implementare a standardelor etice şi de

conduită anticorupţie la nivelul tuturor profesiilor juridice;


Aspecte avute în vedere: - actualizarea sau, după caz, elaborarea codurilor etice (de conduită) detaliate pe specificul fiecărei

profesii şi cu reflectarea standardelor de conduită anticorupţie; - eficientizarea activităţii comisiilor de disciplină în scopul soluţionării în termene rezonabile a

sesizărilor privind încălcări ale normelor de disciplină; - dezvoltarea la nivelul instituţiilor din sistemul juridic a culturii anticorupţie prin evaluarea periodică a

performanţelor profesionale a personalului, inclusiv din perspectiva integrităţii; - crearea mecanismelor interne de consultare şi îndrumare în probleme de etică profesională; - organizarea periodică a cursurilor de etică pentru toate profesiile juridice; - extinderea ariei de acoperire a sistemelor de supraveghere video existente în instanţe şi punerea

la dispoziţia conducerii instanţelor a instrumentelor electronice rezultate, pentru supravegherea conduitei pe care o are personalul instanţei în spaţiul de lucru cu publicul şi spaţiul adiacent.

4. Creşterea gradului de implicare a societăţii civile în agenda anticorupţie prin

promovarea transparenţei şi dialogului.

Termen: 2011 – 2014 cu evaluarea anuală


www.just.ro 30

Aspecte avute în vedere: - actualizarea conţinutului paginilor de internet ale instituţiilor sistemului judiciar în concordanţă cu

prevederile legale în materia accesului la informaţii de interes public şi transparenţa procesului decizional;

- crearea condiţiilor pentru justiţiabili de a comunica cu instanţele în contextul procedurilor juridice prin dezvoltarea sistemelor de e-justiţie;

- facilitarea accesului la informaţie juridică şi servicii conexe, prin simplificarea procedurilor administrative;

- organizarea de consultări/dezbateri publice cu privire la proiectele de măsuri legislative anticorupţie;

- derularea de campanii de informare publică, programe TV şi radio educative destinate tinerilor; - derularea de programe educative anticorupţie în şcoli, licee, facultăţi; - iniţierea de parteneriate şi programe educaţionale cu organizaţii neguvernamentale în scopul

creşterii intoleranţei publicului faţă de corupţie şi asumare a mesajelor pro integritate. 4.6. Obiectiv general: Finanţarea corespunzătoare a justiţiei Context: Finanţarea reformelor în justiţie este condiţionată în mod substanţial de existenţa unor resurse financiare necesare sprijinirii procesului de îndeplinire a obiectivelor strategiei. Bugetul MJ a cunoscut o creştere progresivă, din perspectiva sumelor alocate de la bugetul de stat, de la 1.295.727 mii lei în anul 2005, la 2.276.442 mii lei în anul 2008. creşterea bugetară în valoare absolută în 2008 faţă de 2005 fiind de 175%. Cu toate acestea multe obiective din Strategia 2005-2007 nu au fost realizate din perspectiva efectelor scontate, din cauza finanţării insuficiente a sistemului judiciar. Pe de altă parte, structura bugetelor afectate Justiţiei rămâne deocamdată dezechilibrată în favoarea cheltuielilor cu bunuri, servicii, salarii şi în defavoarea investiţiilor. Unele obiective nu au produs rezultatele scontate şi din cauza modului de abordare a procesului de finanţare. Deseori, finanţarea nu a fost ritmică şi nici orientată în funcţie de priorităţile fixate strategic, astfel că, a fost generatoare de convulsii în sistemul judiciar. Ineficienţa programelor lansate în realizarea Strategiei a fost determinată şi de absenţa unui control riguros cu privire la cheltuirea fondurilor alocate. De asemenea, modul de construire a proiectelor destinate dezvoltării justiţiei nu a fost suficient controlat, motiv pentru care nu s-au obţinut rezultatele aşteptate, consolidându-se chiar rezultate de natură a bloca reformele sau de a le compromite. Toate aceste cazuri reprezintă, deopotrivă, moduri de risipire a resurselor destinate evoluţiilor în sistem. Sistemul judiciar a beneficiat în ultimii anii de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene, a organismelor internaţionale, sau a statelor dezvoltate în vederea sprijinirii măsurilor de reformă necesare integrării în UE. Asistenţa financiară s-a materializat fie în proiecte de investiţii pentru modernizarea sistemului (de ex: proiectele în sfera IT&C), fie în


www.just.ro 31

proiecte de construcţie instituţională ce au facilitat oferirea de expertiză şi transfer de bune practici către sistemul judiciar român, creând totodată premisele unor noi oportunităţi de dezvoltare. În prezent, calitatea de stat membru oferă României si implicit sistemului judiciar oportunităţi de finanţare diferite faţă de etapa premergătoare aderării la UE. Accesarea surselor de finanţare alternative bugetului de stat necesită însă atât coordonarea eforturilor tuturor instituţiilor din sistemul judiciar în vederea stabilirii nevoilor prioritare în funcţie de domeniile eligibile la finanţare din sfera justiţiei, cât şi alocarea, în mod corespunzător, a resurselor necesare acestui demers. Programele Uniunii Europene, inclusiv fondurile structurale, precum şi finanţarea prin intermediul Băncii Mondiale reprezintă, la acest moment, principalele instrumente prin care se poate asigura, în continuare, dezvoltarea durabilă a sistemului judiciar, complementar asigurării resurselor cuprinse în Proiectul de Strategie financiar bugetară 2011-2013, întocmit de Guvernul României. Priorităţile perioadei 2010-2014 se referă la reorganizarea administrativă a instanţelor şi parchetelor şi la gestionarea eficientă şi raţională a resurselor umane şi financiare. Dezvoltarea infrastructurii sistemului judiciar pe termen scurt şi mediu se va axa pe îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale magistraţilor şi personalului auxiliar, pe continuarea programelor de reabilitare şi renovare a sediilor de instanţe, prin construirea de noi sedii de instanţe şi parchete, acolo unde situaţia o impune, şi pe dotarea tuturor sediilor cu logistica necesară. Stadiul actual:

− Planificarea procesului investiţional s-a realizat prin Planul Multianual de Investiţii pe perioada 2010 – 2012 şi are în vedere: finalizarea investiţiilor începute in anii anteriori, stabilirea de criterii pentru ierarhizarea investiţiilor si selectarea obiectivelor propuse pentru finanţare şi vizează derularea în proiectelor demarate în anii anteriori;

− Prin Legea nr. 205 din 25.05.2006 a fost ratificat Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar; proiectul are ca obiective: reabilitarea sediilor a 20 de instanţe judecătoreşti, dezvoltarea infrastructurii IT, creşterea competenţei şi profesionalismului judecătorilor şi personalului instanţelor, aspecte destinate să îmbunătăţească activitatea sistemului judiciar;

− În aplicarea dispoziţiilor art. 120 alin. 4 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost elaborat proiectul noii Strategii de informatizare pentru perioada 2010 – 2015;acest document îşi propune implementarea proiectelor derulate la nivelul Uniunii Europene, prin programele e-justice şi e-law precum si oferirea utilizatorilor interni a suportului


www.just.ro 32

necesar prin promovarea de noi modalităţi de lucru mai eficiente şi furnizarea un număr mai mare de date şi servicii on-line pentru cetăţeni;

− Procesul de reorganizare al MJ iniţiat prin HG nr. 652/2009 a avut drept scop eficientizarea activităţii la nivelul aparatului propriu şi instituţiilor subordonate/aflate în coordonarea ministerului; în prezent se desfăşoară un proces de optimizare a fluxurilor administrative şi eliminare a costurilor inutile;

− Prin OUG nr. 5/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie a fost înfiinţată ANC, aflată în subordinea MJ; în perioada 2010-2012 va continua procesul de consolidare a ANC prin extinderea capacităţii logistice a ANC şi a resurselor umane;

− Dezvoltarea activităţii de înregistrare la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului va continua prin implementarea măsurilor de simplificare propuse în anii anteriori, pentru reducerea termenului de efectuare a publicităţii înregistrărilor şi actelor comercianţilor, precum şi a altor persoane juridice prevăzute în mod expres de lege şi pentru reducerea costurilor de publicare;

− Eficientizarea ANP se va realiza prin implementarea Strategiei sistemului penitenciar 2010-2013; vor continua investiţiile în sistemul penitenciar destinate în special modernizării şi execuţiei de noi corpuri de detenţie, precum şi alte investiţii, prin accesarea de surse financiare alternative bugetului de stat, pe baza prevederilor legale privind parteneriatele publice şi private;

− MJ a elaborat Proiectul Strategiei financiar – bugetare a Guvernului pentru anii 2010-2013, pentru sistemul judiciar; în prezent Ministerul Finanţelor Publice analizează propunerile de strategii sectoriale financiar-bugetare din perspectiva oportunităţilor de finanţare existente în perioada 2010-2013.


− implementarea cu succes a noilor coduri şi a legislaţiei relevante; − dezvoltarea infrastructurii, îmbunătăţirea bazei materiale şi a condiţiilor de lucru în

cadrul instanţelor/parchetelor, a celorlalte instituţii din sistemul judiciar; − creşterea gradului de ocupare a posturilor afectate justiţiei; − instituirea unei noi concepţii şi a unor mecanisme eficiente de control asupra modului

de administrare a resurselor materiale afectate justiţiei, independent de sursa de provenienţă (buget de stat, fonduri externe);

− Consolidarea cooperării judiciare în domeniile de interes prin derularea de proiecte în parteneriat cu instituţiile omoloage din statele membre ale UE.

Precondiţii:

− Prelungirea Proiectului „Reforma sistemului judiciar”potrivit Acordului de împrumut 4811 – RO semnat cu Banca Mondială;

− Aprobarea strategiei financiar bugetare 2011-2013 de către Guvernul României;


www.just.ro 33

− Absorbţia fondurilor europene necesare derulării programelor în curs ţinând cont de limitele de accesare impuse de criteriile de eligibilitate ce vizează sistemul judiciar;

− Finanţarea adecvată a sistemului judiciar; − Întărirea managementului instituţional şi a capacităţii de control al utilizării eficiente a

fondurilor bugetare şi extrabugetare. Obiective specifice:

1. Finanţarea măsurilor aferente prezentei strategii şi prin intermediul fondurilor externe, complementar celor asigurate de la bugetul de stat;

Termen: 2014 cu evaluarea anuală

2. Atragerea şi gestionarea eficientă a resurselor bugetare, prin implementarea

sistemului integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar, crearea instituţiei managerului de instanţă, identificarea de resurse necesare bunei funcţionări a justiţiei, accelerarea procedurilor de derulare a investiţiilor; Termen: 2014 cu evaluarea anuală

3. Utilizarea formelor de finanţare bazate pe parteneriate public-privat pentru

construirea de noi unităţi penitenciare; Termen: 2014 cu evaluarea anuală

4. Constituirea unor mecanisme de control al utilizării banului public în sistemul

judiciar.

Termen: 2014 cu evaluarea anuală 4.7 Obiectiv general: modernizarea statutului unor profesii juridice şi conexe

sistemului judiciar Context: Garantarea unui act de justiţie eficient şi eficace depinde, deopotrivă, de calitatea şi integritatea resurselor umane afectate celorlalte organizaţii de tip judiciar sau conex, care concură la îndeplinirea finalităţilor justiţiei în societate. Problemele de profesionalism şi integritate cu care se confruntă profesiile liberale şi cele în legătură imediată cu instanţele/parchetele sunt de natură a afecta justiţia din perspectiva dimensiunilor sale de serviciu public.


www.just.ro 34

Coerenţa şi calitatea actului de justiţie pot fi în egală măsură afectate de calitatea contribuţiilor aduse de toţi aceşti actori juridici în spaţiul de construire, lansare şi aplicare a produsului finit al organizaţiilor judiciare propriu-zise. Nivelul de integritate din aceste sisteme determină aprecierile pozitive sau negative asupra stării justiţiei române. În plus, cazurile de corupţie din sistem, mediatizate în prezent, demonstrează plasarea cauzelor care determină şi influenţează lipsa de integritate în sistem dincolo de sediul instanţelor/parchetelor, în interiorul profesiilor liberale şi a celor conexe justiţiei. Stadiul actual: − Se află în curs de elaborare la nivelul MJ un proiect de lege privind reglementarea

statutului experților criminaliști; − Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 privind avocaţii

se află în dezbatere Parlamentară; − La nivelul MJ se află în curs de evaluare propuneri pentru modificarea şi

completarea Legii nr.36/1995 (notari) şi a Legii nr.188/2000 (executorii judecătoreşti);

− Proiectul de lege privind modificarea OUG 86/2006 (practicieni în insolvenţă) – se află în curs de finalizare la MJ şi urmează a fi supus dezbaterii publice.

Rezultate aşteptate: − consolidarea statutului fiecărei profesii juridice sau conexe sistemului justiţiei; − creşterea profesionalismului tuturor categoriilor de personal afectate profesiilor

juridice/conexe; − întărirea formelor de răspundere în cadrul fiecărei profesii; − consolidarea raporturilor dintre instanţe/parchete şi instituţiile/organizaţiile cu

activitate juridică, jurisdicţională sau conexă; − dezvoltarea de parteneriate între diferite categorii de profesii pentru susţinerea

valenţelor de serviciu public ale justiţiei în societatea românească. Precondiţii:

− Adoptarea, în cursul anul 2010, de către Parlamentul României, a Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor;

− Finalizarea proiectelor de legi privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr.36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, OUG nr.86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, precum şi a unor norme juridice care reglementează activitatea experţilor, traducătorilor/interpreţilor, registratorilor comerciali, executorilor judecătoreşti;


www.just.ro 35

− Adoptarea de către Parlamentul României a legislaţiei vizate sub punctul 2. Obiective specifice:

1. Consolidarea instituţiei medierii în sistemul judiciar român în vederea construirii unui mecanism eficient şi alternativ de soluţionare a litigiilor judiciare cu consecinţa reducerii costurilor materiale şi umane, generate de elaborarea actului de justiţie;

Termen: 2011

2. Furnizarea unor mecanisme apte a susţine garantarea procesului echitabil

(accesul la justiţie, durata procedurilor, calitatea hotărârilor judecătoreşti);

Termen: 2012 Aspecte avute în vedere: - perfecţionarea legislaţiei în domeniul ajutorului public judiciar, inclusiv din perspectiva experienţei

aplicării acestuia în 2008-2009 şi a noilor realităţi economice şi bugetare; - sporirea încrederii în justiţie, prin respectarea efectivă a principiului fundamental al dreptului la

apărare prin avocat, în acord cu exigenţele europene; - reguli unitare de acces/definitivare în profesie; - perfecţionarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă a avocaţilor; - realizarea cadrului legal prin care barourile, în conlucrare cu facultăţi de drept agreate, pot asigura

pregătirea specializată a viitorilor licenţiaţi în drept care vor opta pentru profesia de avocat; - schimb de experienţă şi armonizarea între formele de pregătire profesională consacrate pentru

sistemul judiciar şi profesia de avocat; - crearea cadrului instituţional pentru aplicarea efectivă a regulilor deontologice ale profesiei, în

vederea realizării unei concurenţe profesionale loiale, prevenirii conflictelor de interese şi a reclamei neoneste;

- consultarea corpului de avocaţi la elaborarea sau modificarea unor acte normative din domeniul justiţiei, dar şi în legătură cu diferite soluţii de practică judiciară neunitară şi/sau cu privire la conţinutul recursului în interesul legii;

- apărarea profesiei de avocat de practici nelegale individuale sau colective şi concurenţă neloială; este esenţial pentru bunul mers al justiţiei şi protecţia drepturilor cetăţenilor ca organele statului să pună capăt fenomenului inacceptabil al practicii nelegale instituţionalizate a profesiei de avocat.

3. Reevaluarea profesiei de consilier juridic şi a rolului acesteia în raport cu

celelalte profesii juridice;

Termen: 2012

Aspecte avute în vedere: - evaluarea cadrului legislativ generat de Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea

profesiei de consilier juridic, din perspectiva eficienţei sale, cu privire la statutul profesiei, conţinutul


www.just.ro 36

acesteia, relaţia cu celelalte profesii, stabilitatea profesională a consilierului juridic, sistemul de răspunderii şi sancţiuni;

4. Consolidarea statutului experţilor judiciari;

Termen: 2011

Aspecte avute în vedere: - creşterea numărului de experţi judiciari, recrutarea de specialişti în domeniile de expertiză rare sau

extrem de specializate în care există un număr insuficient de experţi; - reformarea profesiei de expert criminalist, în vederea soluţionării cu celeritate a cauzelor ce implică

asemenea expertize, pe baza studierii posibilelor soluţii; se are în vedere, pe de o parte, nevoia de eficientizare a activităţii de expertiză pentru scurtarea duratei procedurilor, iar, pe de altă parte, imperativul de a asigura toate garanţiile pentru buna funcţionare a acestora (a se vedea şi secţiunea referitoare la INEC);

- eliminarea monopolului statului asupra activităţii de expertiză criminalistică.

5. Consolidarea profesiei liberale de notar; Termen: iunie 2010

Aspecte avute în vedere: - clarificarea unor aspecte ale statutului acestora, prin modificarea cadrului legal de funcţionare a

profesiei, propunând-se ca direcţii de acţiune: reglementarea unei noi modalităţi de acces în profesie, o mai bună reglementare a perioadei de stagiatură, a răspunderii disciplinare, a structurilor de conducere;

- sub aspect procedural, se impun: redefinirea unor instituţii cum ar fi rectificarea actelor notariale, dezbaterea succesiunilor vacante; obligativitatea unor noi evidenţe ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici; instituirea ca atribuţie a Camerelor Notarilor Publici a supralegalizării şi apostilării actelor notariale.

6. Consolidarea cadrului de exercitare a profesiei de practician în insolvenţă şi a

statutului profesiei, în vederea asigurării stabilităţii profesiei, creşterea integrităţii şi profesionalismului administratorilor şi lichidatorilor judiciari;

Termen: 2011

Aspecte avute în vedere: - punerea în acord a dispoziţiilor ce reglementează profesia de practician cu evoluţia cadrului legal

în materia insolvenţei (în special în ceea ce priveşte implicarea practicienilor în insolvenţă în proceduri parţial judiciare, recent intrate în vigoare – mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv);

- implicarea practicienilor în insolvenţă şi în alte proceduri în afara celei de insolvenţă (de ex.: în lichidarea judiciară, urmare a dizolvării voluntare, precum şi în proceduri extrajudiciare de redresare a debitorilor aflaţi în dificultate financiară);

- unificarea practicii în procedura insolvenţei;


www.just.ro 37

- garantarea unei înalte competenţe profesionale a practicienilor, inclusiv prin revizuirea condiţiilor de acces în profesie;

- abordarea unitară a mecanismelor de atragere a răspunderii disciplinare, pentru a asigura responsabilizarea practicianului numit într-o procedură judiciară sau extrajudiciară.

7. Modificarea şi completarea legislaţiei aferente organizării şi funcţionării

instituţiei executorului judecătoresc în scopul eficientizării procedurilor iniţiate şi derulate de către executorul judecătoresc; Termen: iunie 2010

Aspecte avute în vedere: - amendarea legislaţiei în domeniu, în esenţă prin: modificarea competenţei teritoriale, astfel încât

executorii judecătoreşti să îşi îndeplinească atribuţiile în raza teritorială a tribunalului unde se află judecătoria în circumscripţia căreia au fost numiţi14; abrogarea admiterii în profesie fără examen, prevăzută pentru judecători, procurori, avocaţi cu 5 ani vechime în profesie; introducerea incompatibilităţii între profesia de executor judecătoresc şi cea de notar public, respectiv avocat;

- măsuri pentru creşterea disciplinei şi integrităţii.

8. Configurarea unui statut al traducătorilor şi interpreţilor, precum şi al unei structuri organizatorice proprii, pentru eficientizarea colaborării instanţelor/parchetelor cu această categorie de personal, antrenată în activitatea de elaborare a actului de justiţie;

Termen: 2011

9. Simplificarea procedurilor de înregistrare în registrul comerţului prin

instituirea şi consolidarea profesiei de registrator comercial, funcţionar învestit cu autoritate publică de efectuare a controlului administrativ de legalitate, prealabil înmatriculării/înregistrării de menţiuni în registrul comerţului, în scopul eficientizării activităţilor specifice.

Termen: septembrie 2010

Aspecte avute în vedere: - Iniţierea proiectului de lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul

comerţului, în termenul stabilit de OUG nr. 116/2009 privind instituirea unor măsuri pentru activitatea de înregistrare în registrul comerţului (este stabilită o perioadă de 6 luni pentru adoptarea noului cadru legal în materia activităţilor de înregistrare în registrul comerţului);

- crearea condiţiilor tehnice pentru acces facil on-line la informaţii din registrul comerţului; - înfiinţarea Buletinului Oficial al registrului Comerţului; - o nouă procedură administrativă de înregistrare;

14 Se creează astfel o concurenţă reală între birourile executorilor judecătoreşti; justiţiabilul va la dispoziţie posibilităţi mai largi în alegerea unui executor judecătoresc.


www.just.ro 38

- înlocuirea publicităţii prin Monitorul Oficial cu publicitatea în Buletinul comercianţilor; - consolidarea mecanismului de control preventiv al legalităţii actelor supuse înregistrării; - stabilirea condiţiilor de acces în profesia de registrator comercial şi reglementarea statutului

acestei profesii; - crearea corpului registratorilor comerciali; - implementarea unor soluţii de disaster recovery automat pentru sistemul informatic; - relaţionarea registrului român al comerţului cu instituţii similare din state membre.

4.8 Obiectiv general: Creşterea nivelului de implicare a României în dezvoltarea

agendei europene în domeniul justiţiei şi consolidarea cooperării judiciare internaţionale

Context: Politica pro-activă a autorităţilor române transmite un mesaj limpede despre asumarea unei participări active în circuitul european şi internaţional al ideilor şi al valorilor fundamentale pentru justiţie. Ca stat membru al UE, România, prin intermediul MJ, şi-a asumat o serie de obiective de agendă europeană, constând în sprijinirea eforturilor UE de consolidare a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie şi asigurarea unui nivel înalt de protecţie şi promovare a drepturilor cetăţenilor. În vederea susţinerii priorităţilor sale europene, România participă activ la Consiliile Justiţie şi Afaceri Interne şi elaborarea de instrumente de drept al UE. Sub aspectul implementării agendei europene au fost obţinute de către instanţe şi parchete - în cooperare cu MJ, progrese notabile, cum ar fi rapoartele de evaluare meritorii în materii, precum mandatul european de arestare şi combaterea criminalităţii financiare şi investigaţiile financiare. Totodată, co-iniţierea, alături de alte state membre a unor instrumente ale UE15, confirmă faptul că România, prin MJ, a înţeles să se implice, în mod real şi efectiv, în procesul european de luare a deciziilor, subliniind prin acţiunile sale angajamentul de a contribui la construirea spaţiului de justiţie, libertate şi securitate de pe poziţii de egalitate deplină cu celelalte state membre. De asemenea, MJ, în consultare cu reprezentanţii sistemului judiciar, a contribuit activ la elaborarea şi finalizarea agendei europene în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, pentru perioada 2010-2014 - Programul Stockholm. Prin acest Program, România s-a angajat să sprijine politicile publice concentrate pe crearea unui cadru legislativ care să garanteze respectarea intereselor şi drepturilor cetăţeanului în raport cu sistemul judiciar. Un alt angajament se referă la îmbunătăţirea eficienţei sistemului judiciar în raport cu sistemele celorlalte state membre, prin încurajarea schimbului de bune practici şi prin 15 Spre exemplu: rezoluţia privind formarea profesională a magistraţilor, rezoluţia privind cooperarea între ministerele de justiţie din statele membre UE, propunerea de Decizie-cadru privind transferul de proceduri în materie penală, propunerea de Directivă referitoare la dreptul la interpretare şi traducere în cadrul procedurilor penale, propunerea de Directivă privind Ordinul European de Protecţie, solicitarea activării mecanismului cooperării consolidate în domeniul legii aplicabile divorţului şi separării de corp.


www.just.ro 39

dezvoltarea proiectelor de dezvoltare a justiţiei. De altfel, MJ în calitatea de autoritate centrală, instanţele judecătoreşti şi parchetele asigură un nivel ridicat de reacţie la solicitările de cooperare judiciară internaţională în materie penală, civilă sau comercială. Stadiul actual:

− Se află în curs de adoptare planul de acţiune pentru implementarea Programului Stockholm;

− România contribuie la definitivarea de către Consiliul Regional pentru Cooperare a Strategiei Multianuale pentru Justiţie şi Afaceri Interne în Sud-Estul Europei;

− Recent a fost adoptată de Parlamentul European Directiva privind dreptul la interpretare şi traducere în cadrul procedurilor penale, având drept obiectiv instituirea unor standarde comune minime în legătură cu drepturile persoanelor suspectate care nu înţeleg şi nu vorbesc limba în care se desfăşoară procesul penal. România a fost co-iniţiator al actului legislativ, alături de alte 12 state membre;

− A fost aprobată de către Parlamentul European Decizia de autorizare a cooperării consolidate între 14 state membre în domeniul legii aplicabile divorţului şi separării de corp. România s-a numărat printre statele care au solicitat activarea mecanismului cooperării consolidate în acest domeniu, în scopul asigurării unei protecţii juridice sporite pentru cetăţeni şi a unui grad mai înalt de predictibilitate în cauzele transfrontaliere de divorţ şi separare de corp;

Rezultate aşteptate: − Creşterea încrederii partenerilor europeni şi internaţionali în calitatea justiţiei din

România; − Implementarea la nivel naţional a măsurilor corelative planului de acţiune pentru

punerea în aplicare a Programului Stockholm; − Adoptarea de către Consiliul UE şi de către Parlamentul European şi a celorlalte

acte normative co-iniţiate de România; − Transpunerea în legislaţia naţională a instrumentelor UE adoptate în domeniul

cooperării judiciare; − Monitorizarea şi evaluarea ex-post a implementării instrumentelor UE în domeniul

justiţiei. Precondiţii:

− Consolidarea calităţii şi predictibilităţii activităţii sistemului judiciar român în activităţile de cooperare judiciară internaţională;

− Menţinerea şi consolidarea rolului activ al României în mecanismul de policy-making al Uniunii Europene, atât la nivel politic (în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne), cât şi la nivel de înalţi funcţionari, respectiv experţi (grupuri de lucru ale Consiliului de tipul JUSTCIV, DROIPEN, COPEN); structuri la nivel de înalţi funcţionari de genul CATS);


www.just.ro 40

− Alocarea resurselor financiare şi logistice suficiente pentru instanţe şi parchete, astfel încât contactul direct dintre autorităţile judiciare române şi cele ale statelor membre UE să se efectueze eficient şi, pe cât posibil, în timp real.

− operaţionalizarea la potenţialul real a rolului şi atribuţiilor celor două reţele judiciare naţionale de cooperare judiciară - în materie penală, respectiv civilă şi comercială.

Obiective specifice: 1. Adoptarea măsurilor legislative şi instituţionale în vederea consolidării capacităţii

sistemului judiciar de interacţiune cu partenerii europeni şi internaţionali


Aspecte avute în vedere: - continuarea transpunerii în legislaţia naţională a instrumentelor UE adoptate în materia cooperării

judiciare, în funcţie de evoluţiile legislative pe plan european; - consolidarea aplicării efective a contactului direct între autorităţile judiciare române şi ale celorlalte

state membre ale UE în aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti; - implicarea activă în procesul de implementare a Programului Stockholm şi a măsurilor corelative la

nivel naţional; - creşterea gradului de implicare a instanţelor şi parchetelor în activitatea celor două reţele judiciare

naţionale de cooperare judiciară - în materie penală, respectiv civilă şi comercială; - demararea demersurilor pentru concretizarea posibilităţii găzduirii în România a unei divizii

regionale a sistemului jurisdicţional european de soluţionare a litigiilor în materia brevetelor de invenţie.

2. Consolidarea capacităţii de coordonare şi consultare internă în domeniul justiţiei, din perspectiva afacerilor europene şi implicarea activă în procesul decizional la nivelul UE.

Termen: iulie 2011

Aspecte avute în vedere: - Stabilirea unor domenii prioritare pentru RO în cadrul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie; - Identificarea posibilităţilor de iniţiere/co-iniţiere de acte legislative ale Uniunii, în special pentru

promovarea obiectivelor RO în domenii de interes stabilite la nivel naţional; - Îmbunătăţirea fundamentării poziţiilor de negociere exprimate de RO în domeniul justiţiei (de

exemplu, prin eficientizarea evaluărilor ex-ante şi ex-post, consolidarea formării profesionale a experţilor care participă la structurile decizionale ale UE în domenii cum ar fi uzanţele şi tehnicile diplomatice, lobby, organizarea de consultări cu actorii interni relevanţi);

- Consolidarea mecanismului intern de cooperare şi consultare inter-instituţională în domeniul afacerilor europene – componenta justiţie - prin implicarea tuturor instituţiilor din cadrul sistemului judiciar, precum şi a Parlamentului şi a celorlalte profesii juridice;

- Dezvoltarea dialogului şi a parteneriatelor cu mediul academic şi practicienii pentru fundamentarea poziţiei României în procesele de negociere a actelor normative la nivelul UE.


www.just.ro 41

3. Asumarea treptată de către România a unui rol important în promovarea

regională şi internaţională a bunelor practici şi expertizei în domeniul justiţiei


Aspecte avute în vedere: - Constituirea de registre cu experţi din cadrul fiecărei instituţii din sistemul judiciar disponibili pentru

participarea la proiecte de asistenţă şi misiuni internaţionale în domeniul justiţiei; - Formarea profesională specializată a experţilor români în cadrul unor programe de pregătire

organizate de propria instituţie sau de alte instituţii din ţară sau din străinătate (pe baze bilaterale), precum şi programele organizate în cadrul instituţiilor specializate europene, ale altor organizaţii, precum ONU, OSCE, NATO etc., sau al eventualelor organizaţii non-guvernamentale cu activitate în domeniu;

- Participarea României la proiecte regionale şi internaţionale de asistenţă pentru Balcanii de Vest, ţările Parteneriatului Estic şi cele cuprinse în politica de vecinătate a UE, precum şi în misiunile de internaţionale de gestionare a crizelor;

- Implicarea instituţiilor sistemului judiciar în implementarea Strategiei Multianuale pentru Justiţie şi Afaceri Interne în Sud Estul Europei (coordonată de Consiliul Regional pentru Cooperare).

4.9 Obiectiv general: creşterea nivelului de educaţie juridică a cetăţenilor Context: Reconstruirea încrederii societăţii în justiţie şi consolidarea acestei încrederi s-au dovedit a fi procese extrem de perisabile, gradul de percepţie al cetăţeanului asupra conţinutului actului de justiţie, asupra rolului justiţiei în societate fiind, deseori, apreciat circumstanţiat şi în mare măsură influenţat de calitatea guvernanţilor, a politicienilor, de eşecul sau succesul unor politici publice în varii domenii de activitate statală. Studiile de specialitate au reliefat un nivel redus de cunoştinţe juridice la nivelul cetăţeanului şi o dimensiune precară a valorilor morale promovate individual. Actul de justiţie, ca natură, structură şi conţinut trebuie să îndeplinească şi finalităţi de ordin moral în cadrul unei societăţi. Felul în care acesta este inserat şi extras din ţesutul social, efectele pe care le produce în plan general depind esenţialmente nu numai de calitatea sa intrinsecă, dar şi de nivelul de înţelegere juridică a membrilor societăţii. Înţelegerea rolului justiţiei în societate este influenţată inclusiv de nivelul de cunoştinţe juridice ale cetăţenilor. În România nu s-a consolidat o cultură juridică la nivelul societăţii globale. Stadiul actual:

− MJ îndeplineşte activităţi de observator al reformelor preconizate de MECTS şi al programelor derulate la nivelul unor organizaţii neguvernamentale.


www.just.ro 42

Rezultate aşteptate: − Însuşirea unei veritabile „cărţi a drepturilor şi obligaţiilor cetăţeanului”, în

învăţământul preuniversitar; − Dezvoltarea de parteneriate cu organizaţii neguvernamentale, trusturi de presă şi

TV în vederea lansării unor programe de educaţie juridică a cetăţenilor, în vederea punerii bazelor pentru o reală cultură juridică în societatea românească.

Precondiţii:

− Obţinerea unui consens între instanţe/parchete/MJ/CSM în vederea iniţierii programelor de educaţie juridică în rândul cetăţenilor;

− Implicarea mass-media şi a organizaţiilor neguvernamentale în construcţia şi lansarea programelor de educaţie juridică cetăţenească;

− Obţinerea de fonduri pentru construirea, redactarea, difuzarea, prelucrarea programelor de educaţie juridică şi a acţiunilor derulate în aplicarea acestora.

Obiective specifice: 1. Dezvoltarea programelor de educaţie juridică destinate elevilor şi studenţilor;


Aspecte avute în vedere: - Iniţierea unei cooperări între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, MJ şi

organizaţii neguvernamentale vizând promovarea educaţiei juridice în rândul tinerilor; - Introducerea în programa de învăţământ preuniversitar a unor discipline prin care elevii să

dobândească cunoştinţe juridice de bază; - Dezvoltarea programei universitare prin cuprinderea unor materii prin intermediul cărora studenţii

să deprindă şi să exerseze aptitudini/abilităţi legate de aplicarea socială a cunoştinţelor juridice; - Dezvoltarea modulelor de educaţie juridică pentru programa instituţiilor de învăţământ.

2. Realizarea de campanii de informare pentru publicul larg în vederea promovării valorilor morale şi juridice în societate.

Termen: 2012

Aspecte avute în vedere: - Iniţierea de programe tv şi radio cu conţinut educativ; - Implicarea proactivă a responsabililor din MJ şi sistemul judiciar în dezbateri mass media pe teme

de justiţie; - Elaborarea şi distribuirea gratuită de materiale informative privind drepturile fundamentale ale

omului, sistemul judiciar din România, atribuţiile principalelor instituţii din sistem, etc.


www.just.ro 43

4.10 Obiectiv general: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea politicilor de comunicare publică şi transparenţă ale sistemului judiciar

Context: Informarea cetăţenilor asupra stării justiţiei române, progreselor şi eşecurilor acesteia reprezintă o condiţie a creşterii încrederii societăţii în justiţie. Carenţele de comunicare în sistem şi lipsa de transparenţă în legătură cu activitatea magistraţilor şi organizaţiilor judiciare se manifestă în atitudinea cetăţenilor faţă de actul de justiţie, faţă de magistraţi, cu efecte asupra imaginii întregului sistem judiciar. Conţinutul sesizărilor/petiţiilor adresate de către cetăţeni/justiţiabili/avocaţi/executori judecătoreşti etc. evidenţiază nevoia construirii unei reale strategii de comunicare în mediul judiciar şi în exteriorul acestuia. Stadiu actual:

− La nivelul MJ se află în curs de finalizare proiectul Strategiei de Comunicare elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale în cadrul Proiectului „Reforma sistemului judiciar”;

− Se află în curs de implementare Strategia de comunicare elaborată la nivelul CSM; − La nivelul instanţelor şi parchetelor funcţionează compartimente specializate cu

gestionarea relaţiei cu mass-media şi soluţionarea cererilor de acces la informaţii de interes public;


− Creşterea gradului de acces al publicului la informaţii privind starea justiţiei; − Îmbunătăţirea indicatorilor de percepţie publică privind încrederea în justiţie; − Consolidarea climatului organizaţional în mediile juridice, prin îmbunătăţirea

comunicării interne; − Îmbunătăţirea comunicării externe şi interne prin implementarea Strategiei de

comunicare a CSM şi implementarea Strategiei sectoriale de comunicare lansată de MJ;

− Comunicarea proactivă cu presa. Precondiţii:

− Adoptarea şi implementarea de către MJ a strategiei de comunicare; − Disponibilitatea instituţiilor din sistemul judiciar de a se consulta şi coopera în

promovarea mesajelor publice. Obiective specifice: 1. Consolidarea capacităţilor de comunicare internă la nivelul instituţiilor sistemului

judiciar şi al profesiilor juridice Termen: iulie 2011


www.just.ro 44

Aspecte avute în vedere: - Intensificarea dialogului şi consultărilor periodice în interiorul sistemului judiciar; - Consolidarea dialogului cu reprezentanţii celorlalte profesii implicate în realizarea actului de justiţie,

în mod direct sau indirect. 2. Dezvoltarea capacităţilor de comunicare externă naţională şi internaţională a

instituţiilor sistemului judiciar


Aspecte avute în vedere: - Consolidarea dialogului cu reprezentanţii puterii legiuitoare şi executive, în scopul promovării

reformelor în sistemul judiciar, îmbunătăţirii procesului de elaborare legislativă şi de aplicare a legislaţiei;

- Implicarea reprezentanţilor societăţii civile în dezbaterile pe teme majore, de interes pentru sistemul judiciar;

- Consolidarea raporturilor cu reprezentanţii mass-media; - Instituirea unui dialog cu reprezentanţii categoriilor sociale cărora le sunt destinate normele juridice

menite a reglementa relaţiile sociale în care acestea îşi desfăşoară activitatea, inclusiv un dialog cu reprezentanţii mediului de afaceri pe teme de interes;

- Elaborarea unui plan de comunicare pentru facilitarea înţelegerii şi asimilării noilor instituţii şi norme cuprinse în coduri şi alte legi organice, cu impact social major;

- Consolidarea dialogului cu instituţiile europene şi instituţiile naţionale specifice domeniului justiţiei din celelalte state membre;

- Diseminarea de informaţii privind agenda europeană a României, atât în mediul judiciar, cât şi în afara acestuia, după caz.

5. IMPLICAŢII JURIDICE Pornind de la premisa că obiectivul operaţional fundamental al prezentului document de politici publice îl constituie punerea în aplicare a noilor Coduri, Strategia are o componentă legislativă consistentă. Aceasta implică un volum considerabil de intervenţii asupra cadrului legislativ şi ajustări ale cadrului instituţional. Principalele acte normative avute în vedere de componenta legislativă a strategiei:

− Proiectul legii pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal; − Proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil; − Proiectele legilor de punere în aplicare ale codurilor de procedură penală, respectiv

procedură civilă; − Proiectul legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor; − Proiect de modificare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare;


www.just.ro 45

− Modificarea/completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

− Modificarea/completarea Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

− Modificarea/completarea Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare;

− Modificarea şi completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti; − Modificarea şi completarea HG nr.368/1998 privind înfiinţarea Institutului Naţional de

Expertize Criminalistice (INEC); − Proiect de lege privind activitatea de expertiză criminalistică şi reglementarea

statutului experţilor criminalişti. − Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru

organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată cu modificările şi completările ulterioare;

− Modificarea şi completarea Legii nr.36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale; − Modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea

profesiei de consilier juridic; − OUG nr.86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă – proiectul

urmează a fi supus dezbaterii publice în cel mai scurt timp; − Modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea

profesiei de mediator; − OUG nr.116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în

registrul comerţului. Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta Strategie va implica şi adoptarea de acte administrative cu caracter normativ de către MJ, CSM, alte instituţii implicate. 6. IMPLICAŢII FINANCIARE Cu toate că cea mai mare parte a rezultatelor Strategiei pot fi obţinute cu ajutorul resurselor existente la nivelul instituţiilor implicate, implementarea acestei politici publice generează anumite implicaţii bugetare pentru întreaga perioadă de implementare.

Mil. lei 2008 2009 2010 2011 2012 2013

realizari realizari buget

aprobat estimari estimari estimari Programe / proiecte a căror finanţare se încadrează in plafonul aprobat de MFP 2,167.50 1,890.11 2,454.26 2,473.13 2,572.43 2,701.05

1. Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi facilitatea accesului la justiţie, din care face parte şi accelerarea procesului 1,366.39 1,092.80 1,520.06 1,537.93 1,599.83 1,679.82


www.just.ro 46

de informatizare a sistemului judiciar

2. Consolidarea capacităţii administrative la nivelul aparatului propriu al Ministerului Justiţiei (2009) 60.82 47.08 70.24 70.24 73.05 76.70

2.1. Elaborarea şi implementarea politicilor Uniunii Europene în domeniul justiţiei 60.82 47.08 70.24 70.24 73.05 76.70

3. Consolidarea sistemului penitenciar 736.78 727.99 710.68 710.68 739.11 776.06

4. Consolidarea capacitatii administrative a celorlalte instituţii subordonate 3.51 22.25 153.28 154.28 160.44 168.47

4.1 Institutul Naţional de Expertize Criminalistice 3.14 4.63 6.00 6.00 6.24 6.55

4.2 Oficiul Naţional al Registrului Comerţului - 16.80 144.01 144.01 149.77 157.26

4.3 Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie - - 2.79 2.79 2.90 3.05

4.4 Alte instituţii 0.37 0.81 0.48 1.48 1.53 1.61 Programe / proiecte a caror finantare nu se incadreaza in plafonul MFP 0 0 820.41 1,242.97 1,221.34 590.03

1. Punerea în aplicare a codurilor 432.62 720.18 729.74 155.26

2. Dezvoltarea activităţii de înregistrare la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului 84.03 30.00 31.20 32.76

3. Dezvoltarea sistemului de probaţiune 9.72 10.11 10.62 4. Continuarea modernizării instanţelor judecătoreşti 144.64 278.14 256.98 197.16 5. Continuarea reformei sistemului administraţiei penitenciare 159.12 204.93 193.32 194.24 Realizarea unui audit independent privind eficienţa măsurilor de prevenire a corupţiei în sistemul judiciar Sume disponibile în baza obligaţiei de asigurare a sustenabilităţii rezultatelor atinse in cadrul proiectelor derulate în domeniul anticorupţie de care a beneficiat Guvernul României din partea Comisiei Europene in perioada 2006-2010. 0.84 Derularea de campanii de informare publică 0.021 Sondaj de opinie 0.126 Evaluarea independentă ex-post a impactului strategiei 0.84


www.just.ro 47

7. COORDONAREA ŞI MONITORIZAREA 7.1 Organisme responsabile cu coordonarea şi monitorizarea implementării

strategiei Pentru monitorizarea implementării strategiei MJ va iniţia întâlniri de lucru periodice şi informale între ministrul justiţiei, preşedintele şi vicepreşedintele CSM, ai ÎCCJ, procurorul general, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, reprezentanţi ai sindicatelor personalului auxiliar, reprezentanţi ai profesiilor juridice. Întâlnirile de lucru informale, similare cu „formatul Gymnich” folosit în reuniunile diplomatice internaţionale, vor avea ca obiective evaluarea stadiului implementării Strategiei şi a planului de acţiune, precum şi formularea de sugestii, recomandări sau non-paper-uri privind măsuri pentru actualizarea acestora. 7.2 Monitorizarea realizării obiectivelor În vederea implementării obiectivelor Strategiei, MJ va lua iniţiativa unor întâlniri în format bilateral şi multilateral cu instituţiile vizate de Strategie, pentru elaborarea unui plan de acţiune aferent Strategiei, care să fie supus aprobării Guvernului în termen de maximum 4 luni de la aprobarea Strategiei. Planul de acţiune va fi detaliat pe structura obiectiv general – obiectiv specific – măsură – resurse necesare – indicatori de performanţă - termen – risc asociat. Performanţa implementării strategiei va fi evaluată pe baza unor rapoarte semestriale de monitorizare, elaborate de MJ. În elaborarea raportului de monitorizare se va avea în vedere includerea de date relevante pentru evaluarea eficacităţii şi eficienţei măsurilor aplicate. Evaluare semestrială Indicatori de performanţă Eficacitate

Obiectiv strategic Impact, Rezultat, Cantitate, Calitate Impact real/planificat Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se vor completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare). Anual, MJ va da publicităţii un Raport de progrese care sintetizează evoluţiile relevante în implementarea Strategiei, deficienţele constatate şi recomandările pentru remediere. În termen de 18 luni de la aprobarea planului de acţiune, Guvernul României prin MJ va contracta o nouă evaluare independentă privind gradul de satisfacţie al cetăţenilor cu privire la justiţie ca serviciu public.


www.just.ro 48

În funcţie de concluziile întâlnirilor informale de evaluare şi a rapoartelor de evaluare, MJ poate evalua ajustarea Strategiei şi a Planului de Acţiune, care vor fi, la rândul lor, supuse aprobării Guvernului. 7.3 Evaluarea ex-post a impactului strategiei Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat şi eficienţa intervenţiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, cât şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului strategiei. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor strategiei evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi. 8. CONCLUZII Plasarea justiţiei în prim-planul agendei publice naţionale după integrarea în UE, inclusiv prin MCV, aplicarea unui număr important de programe de cooperare internaţională pentru modernizarea sistemului judiciar, au contribuit la declanşarea unui proces vast de înnoire instituţională.

O nouă generaţie de magistraţi îşi arată disponibilitatea şi chiar dorinţa de a-şi asuma destinele justiţiei, de a rupe punţile cu vechile ambiguităţi şi vulnerabilităţi postdecembriste şi de a-şi asuma continuarea reformelor. Ei au nevoie de un sprijin fără echivoc pe care executivul, prin MJ, trebuie să-l acorde prin măsuri instituţionale şi declaraţii publice.

Ne aflăm într-un moment în care balanţa evoluţiilor din sistemul judiciar pare în echilibru între „pozitiv” şi „negativ”, între evoluţie şi involuţie, între progres european şi status quo postcomunist. De aceea, este esenţial ca vectorii de progres şi de schimbare în bine din sistemul judiciar să fie sprijiniţi necondiţionat de măsuri politice şi legislative concrete, pentru ca balanţa să fie decisiv şi irevocabil înclinată în favoarea progresului. Prezenta Strategie oferă o agendă coerentă pentru întreg sistemul de justiţie din România.

Documents

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUSTIŢIEI CA SERVICIU PUBLIC