STRATEGIA INTEGRAT• PENTRU DEZVOLTARE URBAN• A ...devaturism.ro/wp-content/uploads/2017/07/SIDU_4_2.pdf · Strategia pentru De zvoltare Regional• a Regiunii Vest pentru perioada

STRATEGIA INTEGRAT� PENTRU DEZVOLTARE URBAN� A MUNICIPIULUI DEVA

479

�) este u�or peste media pentru România (11.507 �), aceasta este semnificativ mai sc�zut� decât

media celor 10 ��ri membre ale Uniunii Europene începând cu 2004 (19.059 �) �i decât media

UE27 (48.428 �).

Þ Schimb�rile demografice, inclusiv îmb�trânirea popula�iei �i migra�ia, sunt deosebit de importante în regiune.

În intervalul 1992-2012, popula�ia Regiunii Vest a sc�zut de la 2.111.947 la 1.828.313

persoane, conform datelor de la recens�minte. R�spunsul la schimb�rile demografice �i, în

special, evolu�ia structurii demografice a regiunii vor reprezenta adev�rate provoc�ri mai ales

pentru furnizarea serviciilor de educa�ie �i s�n�tate, dar �i la nivel de impozitare, sistem de pensii,

servicii financiare, turism �i op�iuni de agrement. Ofertele de for�� de munc� �i de competen�e

în multe domenii sunt limitate de dimensiunea demografic�.

Þ Realizarea unei dezvolt�ri regionale echilibrate �i a unei competitivit��i sporite depinde înc�, în mare m�sur�, de nivelul na�ional, de calitatea �i de stabilitatea mediului juridic �i de crearea unui cadru institu�ional adecvat, iar pe plan local �i regional de capacitatea de mobilizare a tuturor actorilor implica�i în sus�inerea �i implementarea unor proiecte de dezvoltare cu impact regional.

Strategia pentru Dezvoltare Regional� a Regiunii Vest pentru perioada 2014-2020 are la

baz� informa�iile cuprinse în analiza socio-economic� �i analiza SWOT. Totodat�, în elaborarea

documentului au fost avute în vedere documentele strategice elaborate la nivel european

(Strategia Europa 2020), na�ional (variantele draft ale Acordului de Parteneriat �i ale Strategiei

Na!ionale de Dezvoltare Regional�), precum �i strategiile elaborate la nivel regional, jude�ean �i

local.

Strategia propus� pentru Regiunea Vest în perioada 2014-2020 se bazeaz� pe rezultatele

ob�inute într-o serie de studii care au sus�inut demersul de planificare:

v Studiu regional de transport �i mobilitate;

v Sustenabilitatea � motor al dezvolt�rii în Regiunea Vest;

v Studiu de poten�ial privind dezvoltarea axei Timi�oara-Arad, centrii de polarizare ai

dezvolt�rii în Regiunea Vest;

v Cre�terea impactului utiliz�rii Fondurilor structurale asupra calit��ii vie�ii locuitorilor din Regiunea Vest;

v Servicii pentru cre�terea competitivit��ii �i specializare inteligent� în Regiunea Vest.

Obiectivul general al Strategiei pentru Dezvoltare Regional� pentru perioada 2014-2020:

Regiunii Vest are scopul de a atinge nivelul PIB pe cap de locuitor �i al calit��ii generale a vie�ii

similare cu regiunile puternice, non-capitale din Europa Central�, pân� în 2020.

Pentru a îndeplini acest obiectiv general, Regiunea Vest trebuie s� devin� o regiune:


480

Þ mai productiv� - cu o for�� de munc� eficient� �i cu un nivel mai ridicat de inovare, atât în activitatea de produc�ie, cât �i la nivel de servicii. Regiunea trebuie s� ating� un nivel ridicat de investi�ii, un num�r mare de întreprinderi �i de competen�e, pentru a fi capabil� s� concureze la nivel global;

Þ o economie puternic� - cu oameni receptivi �i întreprinderi capabile s� se adapteze rapid la schimb�ri, cu institu�ii �i re�ele de înalt� performan��, care faciliteaz� cre�terea economic� durabil�;

Þ conectat� la nou - unde oamenii sunt educa�i, au competen�e adecvate �i relevante pentru activitatea lor;

Þ un loc pl�cut pentru a locui �i lucra - cu o calitate bun� a mediului natural �i construit, cu acces egal la servicii de înalt� calitate, cu oportunit��i culturale, de agrement, sportive �i civice pentru to�i locuitorii;

Þ coeziv�- cu comunit��i locale puternice, sigure �i favorabile incluziunii �i egalit��ii de �anse.

Atingerea acestui obiectiv general implic� cel pu�in revenirea la evolu�ia PIB �i a

productivit��ii din perioada 2000-2007 �i se bazeaz� pe urm�toarele obiective specifice:

Þ Accentuarea rolului cercet�rii-inov�rii. Acest lucru nu se poate realiza decât dac� exist� o schimbare a vitezelor în modul în care întreg domeniul CDI este configurat �i organizat în cadrul regiunii, în modul în care sprijinul financiar public este furnizat acestor activit��i �i în modul în care organismele publice de dezvoltare sprijin� aceste activit��i. În plus, trebuie creat� o rela�ie din ce în ce mai strâns� cu mediul de afaceri, în vederea transferului rezultatelor CDI în mediul privat.

Þ Concentrare mai clar� asupra IMM-urilor �i investi�iilor directe. Trebuie avut� în vedere trecerea la asisten��, foarte selectiv�, practic� �i financiar� a întreprinderilor din sectoarele-cheie, cu prec�dere la nivelul acelor întreprinderi care au poten�ial de "cre�tere-înalt�". De asemenea, asisten�a pentru mediul privat va avea în vedere pachete de servicii pentru crearea de re�ele de furnizori �i interna�ionalizare. Acest lucru înseamn�, de exemplu, atingerea unor niveluri de investi�ii str�ine directe similare celor din perioada 2000-2007, dar mai puternic axate pe activit��ile de cunoa�tere intensiv�, �i incluzând, unde este posibil, atragerea a cel pu�in câtorva func�ii de cercetare �i dezvoltare tehnologic�, în special în domeniile identificate ca sectoare �smart�.

Þ Îmbun�t��irea nivelului productivit��ii. Cre�terea economiei regionale este dependen�� de doi factori critici: rata de ocupare (num�rul de personae ocupate) �i nivelul productivit��ii (valoarea generat� de fiecare or� lucrat�).

Pentru a cre�te productivitatea la nivel regional, interven�iile pot fi grupate la nivelul

urm�torilor factori cheie:

o aptitudini: orientarea asupra categoriilor de persoane f�r� calificare �i îmbun�t��irea abilit��ilor persoanelor ocupate;

o inovare: cre�terea investi�iilor în cercetare �i dezvoltare a întreprinderilor, în special IMM-uri �i transformarea cât mai multor idei în produse sau servicii noi sau îmbun�t��ite;


481

o întreprinderi: cre�terea ratei de formare �i de supravie�uire a întreprinderilor �i crearea unei culturi antreprenoriale începând de la �coal�;

o investi!ii: îmbun�t��irea nivelului de investi�ii în sectorul serviciilor.

Þ Cre�terea conectivit��ii �i mobilit��ii în/din regiune, indiferent c� vorbim despre transport rutier, feroviar, aerian sau naval. Identificarea �i dezvoltarea punctelor multimodale de transport poate contribui la cre�terea competitivit��ii regionale. La nivel intern, trebuie

încurajat� folosirea transportului public în comun în detrimentul ma�inii proprii, precum �i a mijloacelor alternative de transport.

Þ Identificarea ni�elor din turism �i formularea unei oferte turistice agregate. Acest lucru

presupune o abordare serioas� a unui domeniu în care Regiunea Vest a fost în �standby�. Exist� în Regiune un poten�ial de a dezvolta �i sus�ine produsele de ni��, dintre care unele pot fi organizate �i comercializate în mod integrat. Se impune înfiin�area unei organiza�ii formale �i eficiente, regionale de turism, care s�-�i asume toate sarcinile de sprijin în domeniul turismului, inclusiv activit��ile de promovare în �ar�, cât �i în afar�.

Prin caracterul s�u economic, turismul creaz� cererea turistic� � clientela �i oferta

turistic� � produsul turistic. În timp ce oferta are un caracter imobil, unul dintre cei mai

importan�i clien�i pentru care Regiunea Vest poate dezvolta produse turistice este familia,

un segment în cre�tere în termeni de durat� a sejurului �i a volumului încas�rilor.

Þ Îmbun�t��irea indicatorilor de participare, în special în înv��mântul secundar superior �i în înv��mântul ter�iar. Regiunea nu este economic sustenabil� cu valorile prezente ale particip�rii în educa�ie. Sunt necesare noi strategii pentru a se asigura c� toate persoanele considerate în deplin� s�n�tate dobândesc pân� la împlinirea vârstei de 18 ani un set semnificativ de aptitudini profesionale, tehnice sau academice. Un prim pas îl vor reprezenta eforturile pentru a identifica grupurile �int� �i chiar teritoriile vulnerabile sub aspectul particip�rii. Ini�iativele de tip �a doua �ans�" trebuie încurajate.

Þ Cre�terea calit��ii �i accesului la asisten�� medical� eficient� primar� �i în afara mediului spitalicesc, cu prec�dere în etapa de diagnosticare pentru to�i cet��enii regiunii. Acest lucru nu este posibil în lipsa unui proces continu de restructurare �i reconfigurare a sistemului de s�n�tate �i, în special, al infrastructurii de s�n�tate.

Þ Combaterea s�r�ciei �i a excluziunii sociale în regiune. Acest deziderat trebuie s� se bazeze pe cre�tere economic� �i ocuparea for�ei de munc�, dar �i pe o protec�ie social� modern� �i eficient�. În plus, interven�iile în protec�ia social� trebuie s� fie inovative �i s� se combine cu un set extins de politici sociale, inclusiv educa�ie direc�ionat�, asisten�� social�, asigurarea de locuin�e, s�n�tate, politici orientate c�tre familie.

Þ Diminuarea disparit��ilor de dezvoltare. În primul rând vorbim despre disparit��ile existente între ora�ele din Regiunea Vest �i relansarea socio-economic� a centrelor urbane în declin. Accentul se pune pe cre�terea calit��ii spa�iului urban prin utilizarea terenurilor degradate, valorificarea poten�ialului turistic �i cre�terea calit��ii serviciilor publice. Totodat�, exist� diferen�e de dezvoltare între jude�ele regiunii, caz în care trebuie identificat acel optim de dezvoltare bazat pe de-o parte pe tradi�ie, iar pe de alt� parte pe specializarea prezent�. Nu în ultimul rând, vorbim despre disparit��i de dezvoltare pe

rela�ia rural-urban. În rural exist� înc� multe zone cu poten�ial de dezvoltare redus,


482

caracterizate printre altele de un nivel sc�zut de dezvoltare a infrastructurii �i a accesului la servicii de calitate �i de un nivel mai ridicat de s�r�cie.

Þ Îmbun�t��irea capacit��ii regionale de "dezvoltare" prin crearea �i îmbun�t��irea constant� a instrumentelor de sprijin a proceselor de dezvoltare în cele mai multe dintre domeniile deja amintite. Un pas poate fi reprezentat de dezvoltarea unor programe de

schimburi inter �i intraregionale. Un alt pas are în vederea dezvoltarea de capacit��i, institu�ii �i mecanisme care s� sprijine sistemul local, jude�ean �i regional în interven�ii integrate.

Strategia cuprins� în Planul pentru Dezvoltare Regional� al Regiunii Vest 2014-2020

identific�, al�turi de punctele forte ale regiunii, �i o serie de constrângeri care trebuie luate în

considerare în planificarea orizontului 2014-2020: globalizarea, emergen�a economiilor asiatice,

cre�terea costurilor de energie, impactul schimb�rilor climatice, precum �i impactul asupra

comunit��ilor care rezult� din activit��ile curente.

În definirea elementelor strategiei s-a avut în vedere identificarea raportului optim între

nevoi �i resurse �i cuprinde un mix de interven�ii, de la investi�ii în infrastructur� la m�suri soft,

propuse de partenerii regionali.

Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada 2014�

2020, au fost identificate urm�toarele priorit��i de dezvoltare:

a. Cre�terea competitivit��ii regionale prin promovarea inov�rii �i specializ�rii

inteligente;

b. Dezvoltarea unei economii dinamice, bazat� pe cre�terea productivit��ii �i

antreprenoriat;

c. Îmbun�t��irea accesibilit��i �i mobilit��ii într-o regiune conectat� intern �i

interna�ional;

d. Dezvoltarea capitalului uman �i cre�terea calit��ii serviciilor în sectoarele educa�ie,

s�n�tate �i servicii sociale;

e. Promovarea cre�terii sustenabile prin eficien�a utiliz�rii resurselor, energii

regenerabile �i un management proactiv al situa�iilor de risc;

f. Încurajarea dezvolt�rii particularit��ilor specifice comunit��ilor urbane �i rurale;

g. Dezvoltarea capacit��ii administrative regionale.

Aceste priorit��i de dezvoltare pot fi realizate într-un orizont de timp de 8 � 10 ani prin

implementarea de proiecte care s� genereze dezvoltare, continuând ciclul de programare 2007

� 2013, dar cu o concentrare major� a interven�iilor în jurul urm�toarelor aspecte cheie:

v diversificarea bazei economice �i crearea unei culturi antreprenoriale care s� permit� echiparea întreg teritoriului regiunii cu companii puternice;

v transpunerea ideilor rezultate din activitatea de cercetare în produse �i servicii noi sau îmbun�t��ite;


483

v dezvoltarea în permanen�� a aptitudinilor / competen�elor popula�iei ca urmare a schimb�rii tiparelor legate de progresele tehnologice;

v îmbun�t��irea constant� a st�rii de s�n�tate a popula�iei �i reducerea excluziunii sociale;

v adaptarea la provoc�rile globale privind schimbarea modului în care sunt produse �i consumate energia �i resursele;

v orientarea �i prioritizarea interven�iilor în func�ie de impactul asupra îmbun�t��iri calit��ii vie�ii cet��enilor;

v reducerea disparit��ilor regionale.

8.4. Analiza�B�ncii�Mondiale�-�Regiunea�Vest�

Regiunea Vest a României î�i dezvolt� strategia de specializare inteligent� cu sprijinul

B�ncii Mondiale. Obiectivul este de a dezvolta o evaluare detaliat� a competitivit��ii �i a

specializ�rii inteligente a produc�torilor de bunuri �i furnizorilor de servicii �i de a identifica

m�suri de politic�, interven�ii �i ni�e de specializare inteligent� care pot sprijini poten�ialul

acestora de cre�tere.

Proiectul de asisten�� tehnic� oferit� de Banca Mondial� include �apte livrabile, care vor

fi utilizate de Agen�ia de Dezvoltare Regional� Vest (ADR Vest) ca input-uri în vederea stabilirii

priorit��ilor de dezvoltare regionale, astfel:

v Evaluarea rezultatelor comerciale

v Evaluare teritorial�: profil, performan�� i factori de cre�tere

v Evaluarea Economico-Geografic�: provoc�rile dezvolt�rii teritoriale

v Facilitarea comer�ului �i a transportului �i evaluarea infrastructurii logistice

v Competitivitatea firmelor din Regiunea Vest a României: diagnoz�, provoc�ri �i oportunit��i

v Studii de caz din sectorul specializ�rii inteligente.

v Raportul final: Recomand�ri privind politicile

Studiile realizate de Banca Mondial� au condus la elaborarea Raportului Final, intitulat

�România Regiunea Vest � Cre�terea competitivit��ii �i specializarea inteligent��.

Elementele de fundamentare, pe baza c�rora au fost definite priorit��ile de dezvoltare

regional�, se refer� la: cre�terea economic�; dezvoltarea teritorial� în cadrul Regiunii Vest;

atuurile teritoriale; domeniile care prezint� un avantaj competitiv; rolul politicilor orizontale

pentru specializarea inteligent� în regiune; fondurile structurale UE �i alte surse de finan�are.

v Cre�terea în Regiunea Vest este puternic�, antrenat� fiind de un sector activ al întreprinderilor �i de o orientare pronun�at� c�tre exporturi. De la sfâr�itul anilor 1990, regiunea a cunoscut o cre�tere economic� rapid�, care s-a tradus prin cre�terea salariilor, generat� de îmbun�t��irea substan�ial� a productivit��ii. În plus, exist� semne


484

importante de activitate antreprenorial� �i Regiunea are una dintre cele mai ridicate concentr�ri de firme �i exportatori din România.

v Dezvoltarea regional! a fost oarecum dezechilibrat�, cu discrepan�e teritoriale semnificative �i o concentrare ridicat� a activit��ii economice �i a exporturilor. Trebuie dep��ite mai multe obstacole pentru ca sistemul de produc�ie din regiune s� treac� la activit��i cu o mai mare valoare ad�ugat� �i pentru a se accelera convergen�a cu cele mai avansate regiuni ale UE.

v Atuurile teritoriale, umane, naturale �i culturale pot fi utilizate pentru a se ob�ine o cre�tere mai sustenabil�. Regiunea Vest beneficiaz� de mai multe puncte forte din

punct de vedere competitiv. Elementele de infrastructur� sunt relativ suficiente �i u�ureaz� accesul la ��rile învecinate. For�a de munc� din regiune este calificat�, mul�umit� sistemului de înv��mânt universitar care este relativ puternic. O

pozi�ionare geografic� favorabil�, un mediu natural curat în mare parte �i obiective culturale �i arheologice neexploatate, ofer� posibilit��i suplimentare de specializare în activit��i care aduc o valoare ad�ugat� mai ridicat�.

v Regiunea prezint� un avantaj comparativ aparent în domeniul auto, textil �i al tehnologiei informa�iei �i comunica�iilor (TIC) �i un avantaj comparativ latent în domeniul agroalimentar �i al turismului.

Pentru sectorul auto, provocarea principal� �ine de diversificarea c�tre activit��i cu o

valoare ad�ugat� mai ridicat�, ceea ce presupune avansarea pe lan�ul valoric interna�ional.

Sectorul textil trebuie, de asemenea, s� creasc� valoarea ad�ugat� prin construirea

abilit��ilor �i capacit��ilor de care firmele au nevoie pentru a putea demara produc�ia modelelor

sau a m�rcilor proprii.

În cazul sectorului agroalimentar, �inând cont de caracteristicile complexe �i din ce în ce

mai globale ale lan�ului valorii, provoc�rile �in de îmbun�t��irea marketingului la produsele locale

�i stabilirea de conexiuni cu lan�urile mari de distribu�ie.

În TIC - privit în general ca �i competitiv la nivel interna�ional pe parte de dezvoltare de

software, proiectare �i engineering - principala provocare este extinderea setului actual de

activit��i �i a capacit��ii totale de produc�ie.

v Politicile orizontale, adesea apanajul guvernului de la nivel central, sunt necesare

pentru a încuraja specializarea inteligent� în regiune. Patru dintre domeniile de politic� cele mai sensibile sunt comune tuturor sectoarelor: (i) înv��mântul �i formarea (extinderea �i îmbun�t��irea sistemului de �coli profesionale, programe �colare relevante pentru industrie �i formarea de abilit��i antreprenoriale �i de management al afacerilor); (ii) îmbun�t��iri ale infrastructurii locale de transport (rutier �i feroviar); (iii) extinderea accesului la finan�e; �i (iv) cre�terea cadrului institu�ional pentru inovare.

v Fondurile structurale UE �i alte surse pot sprijini ac�iunile orizontale �i specifice pentru sector conform axelor prioritare �i obiectivelor tematice. Fondurile structurale UE disponibile pentru perioada 2014-2020 pot fi utilizate în vederea atingerii de obiective orizontale �i specifice sectorului în conformitate cu strategia de �specializare inteligent�� pentru Regiunea Vest. Disponibilitatea resurselor na�ionale �i mobilizarea finan��rii sectorului privat pot cre�te eficacitatea interven�iilor specifice. Urmând liniile


485

directoare ale Comisiei Europene, o serie de obiective tematice, definite prin politica

de Coeziune a UE, sunt considerate relevante pentru Regiunea Vest �i sunt grupate în axe prioritare.

Un aspect esen�ial al studiului efectuat de Banca Mondial� se refer� la definirea

obiectivelor tematice �i a priorit��ilor de investi�ii pentru Regiunea Vest.

Astfel, se consider� c�, din cele unsprezece Obiective Tematice definite de c�tre Comisia

European�, cinci se potrivesc cel mai bine nevoilor de dezvoltare ale Regiunii Vest. Priorit��ile de

investi�ii identificate în urm�toarele subsec�iuni pot fi finan�ate din diverse Fonduri Europene

Structurale �i de Investi�ii (FESI), inclusiv FEDR. În timp ce investi�iile promovate la nivel na�ional,

prin alte programe, pot fi, de asemenea, implementate, aceast� propunere se concentreaz� pe

investi�ii care pot fi finan�ate prin ini�iative regionale.

Þ Obiectivul tematic 1: înt�rirea cercet�rii, dezvolt�rii tehnologice �i inov�rii

Nevoia de înt�rire a cercet�rii, dezvolt�rii tehnologice �i inov�rii este motivat� de

nivelul sc�zut de cheltuieli cu C&D în Regiunea Vest - doar 0,22% din PIB-ul regional în 2010, în

sc�dere de la 0,3% în 2008, comparat cu o medie na�ional� de 0,47%. Chiar dac� exist� o baz� de

cercetare în regiune, leg�tura acesteia cu industria este limitat�. Principalele universit��i locale

au început s� investeasc� în transferul de tehnologie, dar aceste investi�ii se afl� înc� în stadiu

incipient. Este nevoie de investi�ii suplimentare pentru a sprijini cercetarea �i inovarea în rândul

firmelor, pentru a dezvolta leg�turi �i sinergii între firme �i pentru a îmbun�t��i infrastructura de

C&D din regiune.

Sectoarele auto, textile, TIC �i agroalimentar, precum �i alte activit��i, au un poten�ial de

cre�tere �i inovare semnificativ. Materialele eficiente din punct de vedere al resurselor pot fi

utilizate ca �i specializare suplimentar� a regiunii, �inând cont de faptul c� economia de energie

va r�mâne prioritatea UE în viitorul apropiat. Elementele naturale ale regiunii pot, de asemenea,

reprezenta un punct de plecare pentru specializarea în turismul anti-îmb�trânire �i medical. Acest

fapt va necesita investi�ii suplimentare în turismul balneo, în ecoturism �i în turismul activ.

Dezvoltarea de noi clustere de procesare a lemnului sau energia verde pot fi explorate ca op�iune

de deplasare a avantajului comparativ al regiunii c�tre eco-inovare �i activit��i asem�n�toare.

Regiunea Vest necesit� un sistem regional de inovare eficient pentru a cre�te

competitivitatea companiilor locale, mai ales prin îmbun�t��irea capacit��ii acestora de a efectua

activit��i de cercetare �i dezvoltare, ceea ce le-ar permite s� se concentreze mai nou pe activit��i

cu o valoare ad�ugat� mai ridicat�. În plus, atragerea companiilor mari în clustere de inovare

poate conduce la transfer de tehnologie din amonte din lan�ul de furnizare c�tre companii locale

mai mici �i la diversificarea automat� a bazei de produc�ie a regiunii.

Îmbun�t��irea cadrului institu�ional este necesar� pentru a cre�te eficien�a investi�iilor în

cercetare, dezvoltare �i inovare, prin crearea �i consolidarea de institu�ii specializate, cum ar fi

agen�iile regionale de dezvoltare economic� sau agen�iile regionale pentru inovare, care ar putea

gestiona �i extinde proiectele existente asupra clusterelor inovatoare.

Þ Obiectivul tematic 3: Cre�terea competitivit��ii întreprinderilor mici �i mijlocii


486

Rolul IMM-urilor este crucial în vederea asigur�rii dezvolt�rii economice a regiunii, mai

ales în zonele aflate la distan�� fa�� de aglomer�rile economice. Analiza efectuat� ca parte a

acestui proiect indic� faptul c� o structur� a pie�ei care include câteva firme lider �i o gam� larg�

de firme mai mici este mai deschis� concuren�ei �i poate maximiza cre�terea produc�iei �i

procentul de angajare.

Întreprinderile mici �i mijlocii din Regiunea Vest au nevoie de sprijin pentru a deveni

competitive. M�surile posibile pentru IMM-uri pot urm�ri îmbun�t��irea productivit��ii muncii �i

a eficacit��ii energetice. În plus, autorit��ile pot ajuta firmele s� acceseze finan��ri, unul dintre

obstacolele principale în calea dezvolt�rii IMM-urilor în România �i în Regiunea Vest. Asemenea

solu�ii pot include crearea de fonduri de investi�ii cu sprijin din finan��ri UE.

Interven�iile planificate prin OT3 pot include, de asemenea, m�suri direc�ionate c�tre

firmele agroalimentare �i pot oferi sprijin indirect pentru o mai bun� utilizare a poten�ialului

agricol local. Institu�iile regionale pentru inovare, cum sunt cele propuse prin OT1, pot cre�te

nivelul de cuno�tin�e �i pot disemina tehnologia în rândul IMM-urilor.

Þ Obiectivul tematic 6: Protec�ia mediului �i promovarea eficien�ei resurselor

Regiunea Vest prezint� un poten�ial turistic semnificativ care trebuie exploatat �i sprijinit

suplimentar. Domeniile de dezvoltare includ turismul balneo, ecoturismul �i turismul activ,

precum �i turismul urban �i de tip MICE.

Obiectivele culturale �i arheologice aflate în aceast� zon� a ��rii trebuie incluse într-un

itinerar tematic integrat �i promovat în mod adecvat. În mod similar, pot fi concepute m�suri de

dezvoltare a sta�iunilor balneo din regiune, împreun� cu proiectele de cercetare de la OT1

concentrate pe tratamentele cu ape termale.

Þ Obiectivul tematic 10: Investi�ii în înv��mânt, abilit��i �i formare continu�

Extinderea disponibilit��ii for�ei de munc� calificate care se poate implica în activit��i de

inovare reprezint� o alt� provocare major� pentru regiune. Timi�oara, �i într-o mai mic� m�sur�

Aradul, sunt singurele ora�e unde aceast� capacitatea este disponibil�, chiar dac� �i aici ea este

limitat�. Absolven�ii de facultate trebuie s� fie mai bine forma�i pentru a putea aplica

cuno�tin�ele tehnice. Firmele adesea au dificult��i în a identifica absolven�i care s� corespund�

nevoilor lor, în parte pentru c� abilit��ile oferite de sistemul de înv��mânt nu trec dincolo de

conceptele teoretice.

Pentru a dezvolta seturi de abilit��i adecvate pentru absolven�i, trebuie îmbun�t��ite

leg�turile dintre industrie �i universit��i. Acest fapt poate fi atins prin parteneriate public-private

cu privire la colabor�rile de C&D sau prin adaptarea programei �colare pentru a r�spunde

nevoilor industriei. În prezent, asemenea proiecte comune sunt disponibile doar pentru companii

mari ca Siemens �i Continental, care au programe �i parteneriate cu universit��ile locale. Aceste

eforturi trebuie m�rite �i ar trebui s� includ� firme locale, inclusiv întreprinderi mici �i mijlocii.

Înv��mântul voca�ional trebuie, de asemenea, extins �i îmbun�t��it pentru a oferi un

num�r suficient de tehnicieni califica�i (mân� de lucru specializat�). Lipsa muncitorilor califica�i


487

care s� poat� utiliza ma�inile de ultim� genera�ie limiteaz� poten�ialul de cre�tere a firmelor �i

cre�te costul de produc�ie. Accesul la o gam� mai larg� de for�� de munc� calificat�, combinat cu

absolven�i mai bine ghida�i, ar înt�ri avantajele comparative ale regiunii. În timp ce parteneriatele

între institu�iile de înv��mânt de stat �i particulare, fie pentru formarea ini�ial�, fie pentru

programe de formare continu� pot fi promovate prin parteneriat sub egida Funda�iei Europene

pentru "tiin!� (ESF), investi!iile în infrastructura de înv�!�mânt ar trebui sus!inute prin m�suri

FEDR. Aceste parteneriate pot fi proiecte cu auto-sus!inere, sau parte a unor proiecte integrate

pentru investi!ii în cercetare �i inovare.

Þ Obiectivul tematic 11: Cre�terea capacit�!ii institu!ionale �i o administra!ie public� eficient�

Institu!iile specializate trebuie s� asigure succesul investi!iilor în specializarea

inteligent�. Este nevoie de unul sau mai multe organisme administrative care s� poat� coordona

procesul de implementare a investi!iilor �i care s� poat� supraveghea procesul riguros de

monitorizare �i evaluare. În plus, institu!ii din categoria birourilor de transfer tehnologic pot

sprijini strategia de specializare inteligent� prin promovarea colabor�rii dintre sectorul privat,

universit�!i �i institute de cercetare-dezvoltare (ICD-uri).

8.5. Context�metropolitan�

Municipiul Deva apar!ine categoriei localit��ilor de rangul II, conform criteriilor definite

prin Legea nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na!ional �

Sectiunea a IV-a �Reteaua de localit�!i�. Ca urmare, sunt satisf�cute cerin!ele stipulate prin Legea

351/2001 privind elementele �i nivelul de dotare ale localit�!ilor urbane de rangul II, pentru

categoria municipii re�edin!� de jude!.

Aceste cerin!e se refer� la:

v Popula!ie: de la circa 50.000 la circa 200.000 de locuitori;

o zona de influen!�: circa 200.000�500.000 de locuitori

v Raz� de servire: circa 60�80 km

v Accesul la c�ile de comunica!ie:

o acces direct la cel pu!in dou� sisteme majore de c�i de comunica!ie (traseu de

cale ferat� principal�, drumuri na!ionale ce tranziteaz� sau pornesc din acel

loc, eventual aeroport, porturi �i/sau g�ri fluviale)

v Func!iuni economice:

o capacit�!i de produc!ie diversificate din sectorul secundar �i al serviciilor

productive, social-culturale �i informative cu raz� de servire prioritar

jude!ean�

v Nivel de dotare-echipare:

o institu!ii de decizie politic�, administrativ�, juridic� de importan!� jude!ean�:


488

o sedii ale administra!iei publice locale; sedii de servicii descentralizate în

teritoriu ale ministerelor �i ale altor organe centrale neguvernamentale; sedii

de partid, de sindicat, sedii ale organiza!iilor neguvernamentale; judec�torii,

tribunale, procuratur�, parchet �i alte institu!ii juridice;

o educa!ie, cercetare �tiin!ific�:

§ institute de înv ! mânt superior sau filiale ale acestora, colegii,

institute sau"filiale"ale"unor"institute"na!ionale"de"cercetare;

o s n tate, asisten! social :

§ spital clinic universitar sau spital general, spitale de specialitate, sta!ie

de salvare jude!ean , asisten! de specialitate (boli cronice, persoane

cu handicap, recuper ri func!ionale, centre psihiatrice), c mine de

b trâni, centre de recuperare, orfelinate etc.;

o cultur :

§ case de cultur cu s li de spectacol, eventual teatre, s li de concert, de

expozi!ie, de conferin!e, s li polivalente, cluburi, muzee, biblioteci,

edituri,tipografii etc.;

o comer!, servicii comerciale prestate popula!iei #i agen!ilor economici:

§ centre comerciale, camere de comer!, centre de afaceri, burse de

valori #i de m rfuri, magazine specializate pentru vânz ri cu ridicata #i cu am nuntul, magazine de prezentare, servicii diversificate de înalt

calitate; posibilit !i de organizare a unor târguri importante;

o turism: hoteluri de 3 stele cu cel pu!in 200 de locuri;

o mass-media: mass-media jude!ean (posturi de radio #i de televiziune),

publica!ii cotidiene sau periodice;

o finan!e, b nci, asigur ri:

§ sucursale sau filiale ale unit !ilor financiar-bancare #i de asigur ri;

o sport, agrement:

§ zone de recreare #i agrement, gr dini zoologice, s li de competi!ii sportive de nivel na!ional/regional, jude!ean, stadioane #i alte dot ri

diversificate pentru petrecerea timpului liber #i sport (s li polivalente,

terenuri de sport, piscine, eventual patinoare artificiale etc.);

o protec!ia"mediului:

§ agen!ii de protec!ie a mediului #i servicii dotate cu echipamente

specifice pentru men!inerea unui mediu de calitate #i a igienei urbane;

o alimentare cu ap #i"canalizare:"re!ele de alimentare cu ap , sistem colector

de canalizare, sta!ie de epurare;

o culte: l ca#uri de cult, episcopii, sedii eparhiale, vicariate, subcentre ale

cultelor autorizate;

o transport/comunica!ii:"g ri, autog ri, transport în comun, centrale telefonice

automate, fax, po#t "etc;


489

o ordine,"securitate:"institu!ii"specifice"cerin!elor"la"nivel"jude!ean.

Municipiul Deva - Pol de dezvoltare urban�

Pentru" desemnarea" polilor" de" dezvoltare" au" fost" selectate"municipiile" de" rang" 1" #i" 2.

Deoarece potrivit" legii" 351/2001" exist "81"de"ora#e,"metoda" de" selec!ie" a" fost"mai" riguroas "

pentru"determinarea"ora#elor"care"ar"putea"servi"drept"centre"de"dezvoltare"urban .

Criteriile"de"baz "în"stabilirea"polilor"de"dezvoltare"urban "au"fost:

v poten!ialul"de"dezvoltare"economic ;

v capacitatea de cercetare-dezvoltare" #i" inovare" (universit !i," institute" de" cercet ri,"centre"de"excelen! );

v infrastructur "de"afaceri"adecvat ;

v accesibilitate"(rutier ,"feroviar ,"aerian ,"maritim );

v servicii publice oferite;

v capacitatea"de"asociere"administrativ .

Unul dintre scopurile desemn rii"polilor"de"cre#tere"#i"de"dezvoltare"urban "a"fost"acela"

de a contribui la o dezvoltare"teritorial "echilibrat "a"! rii"#i"pentru"a"evita"cre#terea"disparit !ilor"

interne, investi!iile"vor"fi"concentrate"în"acele"ora#e"care"ac!ioneaz "ca"poli"regionali"#i/"sau"locali"

de" cre#tere" #i" iradiaz "dezvoltare" în" zonele" adiacente," acordând"prioritate"polilor" de" cre#tere"

localiza!i"în"regiunile"#i"jude!ele"cu"un"nivel"de"dezvoltare"mai"sc zut"în"termeni"de"PIB"#i"#omaj.

In acest context, în"perioada"de"programare"2007-2014 cele mai accesate proiecte au fost

acelea de reabilitare a infrastructurii"stradale,"a"drumurilor"#i"pasajelor"din"interiorul"ora#elor."De"

asemenea, de"mare"importan! "au"fost"#i"reabilitarea"#i"modernizarea"parcurilor,"regiunea"având"

un"procentaj"destul"de"redus"pentru"spa!iile"verzi"pe"cap"de"locuitor."

Abordarea policentric� urban�

Conform Legii nr. 351 din 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Na!ional" (PATN)," sec!iunea" IV"Re!eaua"de" localit !i,"pe" lâng "definirea" ierarhiz rii" func!ionale,"

sunt"definite"alte"dou "concepte:

v Re!ea"de"localit !i"- totalitatea"localit !ilor"de"pe"un"teritoriu"(na!ional,"jude!ean,"zon

func!ional ),"ale"c ror"existen! #i"dezvoltare"sunt"caracterizate"printr-un ansamblu de

rela!ii"desf #urate"pe"multiple"planuri"(politico-administrativ, social-cultural, economic

etc)."Re!eaua"de"localit !i"este"constituit "din"localit !i"urbane"#i"localit !i"rurale.

v Sistem urban - sistem"de"localit !i"învecinate"între"care"se"stabilesc"rela!ii"de"cooperare"economic ,"social #i"cultural ,"de"amenajare"a"teritoriului"#i"de"protec!ie"a"mediului,

echipare tehnico-edilitar ,"fiecare"p strându-#i"autonomia"administrativ .


490

Rangul unei localit��i reprezint "expresia"importan!ei"actuale"#i"în"perspectiv "imediat "a"

acesteia"în"cadrul"re!elei"din"punct"de"vedere"administrativ, politic, social, economic, cultural etc,

în"raport"cu"dimensiunile"ariei"de"influen! "polarizate"#i"cu"nivelul"de"decizie"pe"care"îl"implic "în"

alocarea de resurse.

Zonele" func!ionale" urbane (FUA - Func�ional Urban Areas) reprezint " cele" mai" mici"

elemente constitutive ale unei"dezvolt ri"policentrice,"fiind"formate"dintr-un"nucleu"urban"#i"aria"

înconjur toare"integrat "din"punct"de"vedere"al"dezvolt rii"economice"(de"exemplu"pia!a"local "

a"for!ei"de"munc ).

În" cadrul" proiectului ESPON 2006 1.1.1. Poten�ial pentru dezvoltarea policentric� în

Europa, ariile"urbane"func!ionale"din"Europa"au"fost"stabilite"fie"pe"baza"defini!iilor"oficiale,"fie"pe"

baza" opiniilor" exper!ilor" (acolo" unde" aceste" defini!ii" nu" exist )," criteriile" luate" în" considerare"

axându-se" pe" bazinul" for!ei" de"munc ," polii" urbani," etc." În" statele" cu" popula!ie" de" peste" 10"

milioane locuitori (deci #i România),"zonele"urbane"func!ionale"au"fost"definite"astfel:"cel"pu!in"

15.000"locuitori"în"centrul"urban"#i"peste"50.000"popula!ia"total "a"FUA.

Zonele metropolitane de cre#tere (Metropolitan European Growth Areas - MEGA) au fost

identificate" în" cadrul" studiului," pe" baza" unei" analize" multicriteriale" care" a" inclus" popula!ia,"

competitivitatea"(prin"produsul"intern"brut/locuitor"#i"localizarea"sediului"primelor"500"companii"

europene),"gradul"de"conectivitate"(num rul"de"c l tori"din"aeroporturi,"precum"#i"un"indicator"

de"accesibilitate"multimodal )"#i"importan!a"cunoa#terii"(nivelul"de"educa!ie"#i"ponderea"ocup rii"

în"activit !ile"de"cercetare-dezvoltare).

În"raportul"final"al"proiectului,"au"fost"identificate"în"România"59"zone"urbane"func!ionale,"

din"care"2"MEGA"(Bucure#ti"#i"Timi#oara),"8"FUA"de"importan! "na!ional "sau"transna!ional "(Cluj-

Napoca,"Ia#i,"Constan!a,"Bra#ov,"Craiova,"Gala!i,"Ploie#ti"#i"Oradea),"#i"alte"49"FUA"de"importan! "

regional #i"local .

Lista zonelor func�ionale (în ordinea descresc�toare a popula�iei FUA) este urm�toarea:

Bucure�ti, la�i, Cluj-Napoca, Timi�oara, Constan�a, Craiova, Gala�i, Bra�ov, Ploie�ti, Br�ila,

Oradea, Bac�u, Arad, Pite�ti, Sibiu, Târgu Mure�, Baia Mare, Buz�u, Satu Mare, Boto�ani, Râmnicu

Vâlcea, Suceava, Piatra Neam�, Drobeta Turnu Severin, Foc�ani, Târgu Jiu, Tulcea. Târgovi�te, Re�i�a,

Bistri�a, Slatina, Hunedoara, Vaslui, C�l�ra�i, Giurgiu, Roman, Deva, Bârlad, Alba lulia, Zal�u,

Sfântu Gheorghe, Turda, Media�, Slobozia, One�ti, Alexandria, Petro�ani, Lugoj, Miercurea Ciuc,

Mangalia, Câmpina, Câmpulung, Odorheiu Secuiesc, Mioveni, S�cele, Voluntari, Codlea, Bal��i

Blaj.

În acela�i proiect, sunt propuse dou� concepte suplimentare : Orizont poten�ial strategic

urban (PUSH - poten�ial Urban Strategic Horizon) �i zonele de integrare poten�ial� (PIA- poten�ial

Integration Areas). PUSH sunt arii cu poten�ial de navetism, incluzând toate localit��ile care pot

fi atinse, în cel pu�in 10% din suprafa��, în 45 minute pornind de la un FUA. PIA sunt cele în care

mai multe zone func�ionale urbane î�i împart între ele cel pu�in o treime din bazinul poten�ial al

for�ei de munc�, considerându-se c� ele pot realiza activit��i comune.


491

Zonele de integrare poten�ial� identificate de studiul ESPON sunt, în ordinea

descresc�toare a popula�iei: Bucure�ti (cu Voluntari), Gala�i (cu Br�ila), Bra�ov (cu Sfântu

Gheorghe, Codlea, S�cele), Craiova (cu Bal�), Pite�ti (cu Mioveni), C�l�ra�i (transna�ional, cu

Silistra), Media� (cu Blaj), Deva (cu Hunedoara).

Localizarea geografic� �i distan�a dintre centrele urbane trebuie s� fie, de asemenea, un

element important în stabilirea tipurilor de m�suri care pot fi aplicate. Astfel, ora�ele aflate în

vecin�tate, la distan�e relativ mici (Gala�i - Br�ila, Timi�oara - Arad, Deva - Hunedoara, Suceava -

Boto�ani) trebuie s� dezvolte rela�ii economice �i administrative între ele, cu scopul de a promova

complementaritatea �i eficientizarea investi�iilor publice. De exemplu, se pot identifica proiecte

de infrastructur� major� (aeroporturi, poduri, centre logistice) de care pot beneficia ambele

ora�e, sau proiecte de creare a unor leg�turi mai strânse (noi leg�turi interor��ene�ti, sistem

integrat de transport în comun etc).

Popula�ia rural� nu este distribuit� uniform, ci exist� diferen�e semnificative din punctul

de vedere al densit��ii popula�iei, pe tot teritoriul României. Majoritatea comunelor cu mai pu�in

de 50 locuitori/km2 sunt grupate în partea de vest a ��rii, comparativ cu zonele din est �i din sud,

unde predomin� comunele cu densit��i ale popula�iei de 50-100 locuitori/km2.

Astfel, din punct de vedere al densit��ii, se pot identifica trei arii mai populate, respectiv

Muntenia Central�, centrat� pe Bucure�ti, Moldova subcarpatic� (în sens pozi�ional �i nu strict

fizico-geografic), �i centrul Transilvaniei, axat aproximativ pe Valea Mure�ului între Deva �i Târgu

Mure�, dispunând de câteva nuclee în lungul acesteia �i de dou� concentr�ri în imediata

vecin�tate, în jurul ora�elor Cluj-Napoca �i Sibiu.

Abordarea prin poli metropolitani

În cadrul Direc�iei General� Dezvoltare Teritorial� (MDRAP) este elaborat� o nou�

abordare a dimensiunii dezvolt�rii urbane în România, abordare care poate constitui funda�ia

pentru alocarea resurselor în noua perioad� de programare, 2014-2020.

Dac� abordarea anterioar� cuprindea doar 3 tipuri de centre urbane (poli de cre�tere, poli

de dezvoltare �i celelalte centre urbane), aceast� abordare este mai detaliat� �i cuprinde 9 tipuri

de ora�e incluse în dou� mari grupuri: poli metropolitani �i poli urbani/centre urbane.

A. POLI METROPOLITANI

v cu poten�ial interna�ional

v cu poten�ial supraregional

v cu poten�ial regional

v cu poten�ial regional limitat

B. POLI URBANI/CENTRE URBANE

v subregionali cu poten�ial de zone urbane func�ionale


492

v cu influen�� zonal�

v cu profil specializat �i influen�� teritorial� difuz�

v de importan�� / influen�� local�

v în vecin�tatea zonelor metropolitane

Criteriile de clasificare a ora�elor în aceste categorii se bazeaz� pe metodologia

anterioar�, dar exist� �i unele îmbun�t��iri. Popula�ia este înc� în continuare unul din indicatorii

cheie, iar polii metropolitani trebuie s� aib�, de regul�, peste 40.000 de locuitori. Al�i indicatori

au în vedere caracteristici cheie ale ora�elor, care sporesc atractivitatea centrelor în raport cu

persoanele care locuiesc în zon�, în regiune, în jude� sau chiar peste grani�ele na�ionale.

Astfel de indicatori includ:

v func�ii administrative cheie prezente în ora� (de exemplu, ora�ul este re�edin�� de jude�, atr�gând oameni care încearc� s�-�i rezolve problemele administrative �i fiscale);

v profilul economic (pentru a determina dac� masa economic� a ora�ului este suficient de puternic� pentru a atrage naveti�ti din zona înconjur�toare);

v accesibilitate (se analizeaz� sistemele de transport �i infrastructura care deserve�te ora�ul);

v prezen�a unor servicii publice esen�iale (de exemplu, universit��i, spitale mari);

v prezen�a centrelor de inovare; pozi�ia geografic� �i distan�a fa�� de alte ora�e, precum �i clasarea din cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Na�ional (Legea 351/2001).

Recunoscând faptul c� o simpl� clasificare a ora�elor nu este suficient� pentru a ajuta

zonele rurale s� devin� mai competitive, mai sustenabile �i mai favorabile integr�rii comunit��ilor

marginalizate, Direc�ia General� Dezvoltare Teritorial� a stabilit �i un profil de investi�ii pentru

toate aceste tipuri de ora�e, încercând s� eviden�ieze o parte din modalit��ile cheie de a spori

rolul �i performan�ele ora�elor în raport cu indicatorii evalua�i. De asemenea, s-a încercat �i o

prioritizare a investi�iilor pe baza impactului anticipat al acestora.

De exemplu, investi�iile din domeniul educa�iei superioare ar avea un impact mai mare

într-un centru universitar consacrat decât într-un ora� mic cu poten�ial regional limitat. În acela�i

mod, investirea în infrastructura de educa�ie public�, cum ar fi �colile primare �i liceele, are mai

mult sens în zonele urbane cu resurse financiare mai limitate (de exemplu, ora�ele din zonele

defavorizate) decât în polii metropolitani consacra�i, care genereaz� suficiente resurse pentru

investi�iile locale.

�


493

8.6. Provoc�ri��i�perspective��

Programul strategic al Uniunii Europene, Europa 2020, se construie�te pe baza a trei

obiective: �cre�tere inteligent��, �cre�tere sustenabil�� i �cre�tere inclusiv��.

Aceste obiective au ca scop abordarea punctelor slabe structurale din economia Europei

expus! crizei, precum �i a provoc!rilor pe termen lung, reducând în acela�i timp diferen�ele

regionale de venit, bog!�ie �i oportunit!�i.

În acest context, de�i Regiunea Vest a României are un PIB pe cap de locuitor mai ridicat

decât media na�ional!, mai este mult de recuperat pân! s! se ating! nivelurile din UE. Regiunea

Vest beneficiaz! de pe urma mai multor puncte forte competitive, pe care le poate folosi pentru

a construi o cale solid! �i sustenabil! c!tre dezvoltarea economic!.

Zona de vest a �!rii posed! suficiente elemente naturale, care sunt într-o anumit! m!sur!

neexploatate. În plus, regiunea este considerat! a avea o popula�ie relativ calificat! datorit!

prezen�ei universit!�ilor de aici. Universit!�ile locale sunt puternice mai ales în urm!toarele

domenii: �tiin�ele naturii, matematic!, informatic!, alimentar, agricultur!, medicin! �i �tiin�e

veterinare. Datorit!, par�ial, acestor avantaje, regiunea a cunoscut o cre�tere economic! rapid!,

care a condus la cre�terea salariilor, prin îmbun!t!�iri semnificative ale productivit!�ii. În plus,

exist! semne importante de activitate antreprenorial! �i Regiunea are una dintre cele mai

ridicate concentr!ri de firme �i exportatori din România. Nu este surprinz!tor faptul c! este a

doua cea mai orientat! c!tre export �i a treia cea mai orientat! c!tre import regiune a �!rii.

În ciuda bunei performan�e din ultimii zece ani, regiunea trebuie s! dep!�easc! o serie de

provoc!ri pentru a se îndrepta spre activit!�i cu valoare ad!ugat! mai ridicat! �i pentru a accelera

procesul de convergen�!. Pot fi men�ionate mai multe provoc�ri.

v În primul rând, beneficiile cre�terii economice �i ale convergen�ei cu Europa nu au fost

distribuite egal în întreaga regiune.

v În al doilea rând, exist! înc! diferen�e intra-regionale din punct de vedere al salariilor,

productivit!�ii �i exporturilor.

v În al treilea rând, activitatea economic! din regiune se concentreaz! în câteva sectoare,

care reprezint! aproape jum!tate din cifra de afaceri �i locurile de munc! din regiune, ceea ce poate conduce la o volatilitate ridicat! a cre�terii valorii ad!ugate �i la o sc!dere brusc! a PIB-ului pe cap de locuitor în cazul unei crize.

v În al patrulea rând, modelul de cre�tere bazat! pe exporturi al acestei regiuni este foarte vulnerabil la situa�ii exogene.

În acest context, politicile de specializare inteligent! apar ca un element cheie de

promovare a dezvolt!rii economice. Aceste politici ar trebui s! urmeze o abordare a cre�terii

bazat! pe cuno�tin�e care:

v utilizeaz! avantajele comparative existente;

v ajut! la dezvoltarea de noi activit!�i în locul unde poate ap!rea un avantaj comparativ semnificativ;


494

v promoveaz! o contribu�ie mai ridicat! a factorului cuno�tin�e la cre�terea economic!.

Identificarea avantajului competitiv al regiunii joac! un rol în elaborarea unei strategii de

specializare inteligent!. "ase sectoare-cluster (auto, textile, agroalimentar, TIC, construc�ii �i

turism) au fost alese pentru o analiz! detaliat!, nu pentru c! acestea sunt v!zute ca activit!�i

�câ�tig!toare�, ci datorit! relevan�ei �i poten�ialului acestora pentru economia Regiunii Vest.

Aceast! evaluare a indicat, pe baza informa�iilor disponibile, faptul c! regiunea are un aparent

avantaj competitiv în domeniile auto, textilelor �i TIC, iar domeniul agroalimentar �i turismul au

fost identificate ca �i clustere cu un avantaj competitiv latent. Clusterul de construc�ii, totu�i,

prezint! un avantaj competitiv neclar.

Fiecare dintre aceste sectoare are propriile limit!ri �i elemente specifice, care definesc

provoc!rile care vor caracteriza progresul în viitor spre specializarea inteligent! a regiunii. Pentru

sectorul auto ca întreg, provocarea principal! este diversificarea c!tre activit!�i cu valoare

ad!ugat! mai ridicat!, ceea ce presupune avansarea pe o structur! foarte ierarhic! a lan�ului

interna�ional de valoare.

Pentru sectorul materialelor textile, provocarea este s! creasc! valoarea ad!ugat!

acumulând abilit!�ile �i capacit!�ile pentru ca firmele s! poat! începe s! produc! propria lor

proiectare sau marc!. Pentru sectorul agroalimentar, date fiind caracteristicile complexe, �i din

ce în ce mai mult globale, ale lan�ului de valoare agroalimentar, unde marea parte de inovare (�i

valoare ad!ugat!) este generat! de cump!r!tori, îmbun!t!�irea marketingului produselor locale

�i stabilirea de leg!turi cu lan�urile mari de produc�ie pare s! fie principala provocare pe termen

scurt. Pentru sectorul TIC, care este în general perceput ca un juc!tor competitiv la nivel

interna�ional în domeniul dezvolt!rii de software �i al design-ului �i ingineriei, cea mai mare

provocare este de a-�i extinde întreaga gam! de activit!�i.

În cazul sectorului construc�iilor, provocarea este extinderea utiliz!rii materialelor �i

tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic, care, de�i încurajat! de Uniunea

European!, nu este înc! foarte r!spândit! în regiune. Pentru sectorul turismului, o aten�ie sporit!

la nivel politic este esen�ial!, dac! se dore�te ca Regiunea Vest s! profite pe deplin de elementele

sale naturale �i culturale.

În contextul acestor domenii de politici �i construind pe baza avantajelor comparative ale

regiunii, acest raport are o abordare practic! �i prezint! elementele cheie pentru un cadru

strategic de politici de specializare inteligent! pentru Regiunea Vest. Raportul urm!re�te liniile

directoare generale pentru elaborarea instrumentelor ce vor fi finan�ate în perioada 2014-2020

din fonduri structurale ale UE �i din alte resurse.

Modul de elaborare a recomand�rilor de politici prezentate aici urmeaz! liniile directoare

ale Comisiei Europene. În primul rând, au fost identificate obiectivele tematice definite prin

Politica de Coeziune a Comisiei Europene. Acestea sunt:

(1) Înt!rirea cercet!rii, dezvolt!rii tehnologice �i inov!rii;

(3) Cre�terea competitivit!�ii întreprinderilor mici �i mijlocii;


495

(6) Protejarea mediului �i promovarea eficien�ei resurselor;

(10) Investi�ii în înv!�!mânt, abilit!�i �i formare continu!;

(11) Cre�terea capacit!�ii institu�ionale �i o administra�ie public! eficient!.

În al doilea rând, dup! gruparea obiectivelor tematice selectate prin axa prioritar!, au fost

identificate priorit!�i specifice de investi�ii.

Pentru a putea atinge obiectivele strategiei UE 2020, aceste priorit��i de investi�ii

urm�resc:

v Cre�terea finan��rii acordate procesului de cercetare, dezvoltare �i inovare din Regiunea Vest (axa prioritar� 1);

v Cre�terea eficien�ei energetice �i a gradului de utilizare a energiei regenerabile în Regiunea Vest (axa prioritar� 2);

v Cre�terea gradului de angajare �i al nivelului de înv��mânt, prin îmbun�t��irea abilit��ilor �i competen�elor necesare pe pia�a muncii (axa prioritar� 15).

În al treilea rând, sunt prezentate 14 ini�iative pilot de competitivitate �i specializare

inteligent! locale, ca exemplificare a felului în care se poate încuraja poten�ialul de cre�tere

local� pe baza obiectivelor �i caracteristicilor Regiunii Vest.

Ini�iativele pilot integrate se refer� la:

v un pol de competitivitate TIC;

v un fond regional de dezvoltare concentrat pe finan�area proiectelor inovatoare în Regiunea Vest;

v transformarea parcurilor industriale �i a zonelor industriale existente în parcuri industriale �i tehnologice regionale;

v un centru regional expozi�ional �i de formare;

v un laborator �i centru de inovare pentru industria auto;

v un laborator �i centru de inovare pentru industria textil�;

v un laborator �i centru de inovare pentru industria de procesare a lemnului;

v pia�� agroalimentar�;

v un laborator acreditat pentru siguran�� alimentar� �i teste veterinare;

v lansarea studiului de fezabilitate pentru evaluarea priorit��ilor regionale pentru irigarea terenurilor;

v un centru de inovare pentru energii verzi �i eficien�� energetic�;

v centru pentru protejarea �i promovarea parcurilor naturale;

v un centru de geo-terapie;

v ini�iativ� pilot pentru dezvoltarea de solu�ii pentru zonele miniere.


496

Aceste proiecte de investi�ii nu au fost evaluate �i nici avizate de c�tre Banca Mondial�.

Aceast� list� are titlu de exemplu.

Implementarea ini�iativelor prezentate în raport depinde de existen�a unui cadru

institu�ional eficace, care reprezint� cheia pentru cre�terea capacit��ii de inovare, promovarea

poten�ialului local de inovare �i cre�terea competitivit��ii sectorului privat din regiune. Aceste

obiective pot fi atinse doar prin coordonarea dintre autorit��ile locale, regionale �i na�ionale, cu

privire la elaborarea �i implementarea de politici �i în strâns� cooperare cu sectorul privat �i

institu�iile de cercetare.

Acest raport sugereaz� înfiin�area a dou� comitete regionale conduse de Agen�ia pentru

Dezvoltare Regional� (ADR) care ar putea sprijini parteneriate între factorii politici na�ionali �i

locali. Aceast� propunere poate optimiza coordonarea politicilor cu condi�ia s� fie înso�it� de o

simplificare a mecanismelor de cooperare existente.

8.7. Opinia�cet��enilor�

O sintez� comparativ� a ansamblului factorilor care concur� la definirea condi�iilor de trai

ale comunit��ii municipiului Deva, realizat� pe baza r�spunsurilor formulate la setul de întreb�ri

din cadrul cercet�rii sociologice, este urm�toarea:

Dvs. ca cet��ean al ora�ului, cât de mul�umit sunte�i de urm�toarele aspecte, pe o scal� de

la 1 la 5 (unde 1 înseamn� deloc mul�umit �i 5 înseamn� foarte mul�umit)?

Pe baza r�spunsurilor la chestionar a fost realizat� o scal� a mediilor pentru tipurile

principale de domenii de referin!� ale vie!ii comunitare.

Astfel, serviciile utilitare sunt clasate la vârful scalei, cu o medie de 3.8 (pe scala 1-5). La

polul opus se situeaz� resursele umane �i serviciile sociale, care �in de problematica locurilor de

munc� din localitate.

3.8

3.4

3.3

3.2

3.0

2.9

SERVICII UTILITARE

ÎNV��MÂNT �I ACTIVIT��I CULTURALE

DEZVOLTAREA URBAN�

MEDIUL ÎNCONJUR�TOR

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT RUTIER !I FEROVIAR

RESURSE UMANE !I SERVICII SOCIALE


497

Concluzii deosebit de utile în procesul de planificare se refer� la opinia cet��enilor

Municipiului Deva privind aspectele generale ale localit��ii din ultimul an.

Pe aceast� baz� se poate verifica dac� este oportun� men�inerea în continuare a trendului

imprimat în ultimul an sau este necesar� o schimbare radical� a modului de abordare de c�tre

Prim�ria Municipiului Deva.

Gândindu-v !la!activit "ile!din!ora#ul!dvs.!din!ultimul!an,!v !rog!s !v !exprima"i!acordul!

sau!dezacordul!cu!privire!la!urm toarele!afirma"ii�

Municipiul Deva este în primul rând apreciat pentru siguran" !(peste dou� treimi au f�cut

aceast� men�iune). Administra"ia! public este apreciat� pozitiv din punct de vedere al

transparen�ei !i activit��ii desf�!urate. La fel, în zona de apreciere figureaz� spa"iile! verzi,!

parcurile!#i!locurile!de!joac !pentru!copii,!via"a!social !a!ora#ului.

Locurile! de! munc !i dezvoltarea! unor! noi! societ "i! comerciale sunt probleme care

afecteaz� aproape toate regiunile ��rii. Locuitorii din Deva se arat� !i ei nemul�umi�i de acest

lucru (82% declar� c� nu au fost create noi locuri de munc�).

M� simt în siguran�� în acest ora�

Am acces u�or la informa�iile publice care m�

intereseaz�

Ac�iunile administra�iei publice locale sunt

transparente, vizibile

Exist� spa�ii verzi, parcuri �i locuri de joac� pentru

copii

Via�a social� a ora�ului s-a îmbun�t��it

Am locuri de agrement �i recreere în care pot s� m�

relaxez

A crescut calitatea serviciilor sociale

Traficul din ora� s-a fluidizat

S-au construit piste pentru biciclete

S-au înfiin�at societ��i comerciale

S-au creat locuri de munc�

77%

76%

69%

68%

64%

62%

58%

54%

49%

39%

17%

23%

23%

31%

32%

36%

37%

42%

45%

52%

61%

82%

Acord Dezacord


498

Ave�i o propunere de proiect care poate cre�te calitatea vie�ii în ora�ul în care locui�i?

(întrebare deschis�)

Astfel, propunerile responden�ilor se refer� la urm�toarele aspecte care se consider� c�

au impact asupra calit��ii vie�ii municipiului Deva:

Responden�ii la chestionar au fost ruga�i s� propun� o serie de proiecte considerate de ei

ca fiind importante pentru cre!terea calit��ii vie�ii în localitate.

La categoria altceva au fost indicate proiecte care nu dep�!esc ca procent 1%, fapt pentru

care r�spunsurile au fost listate integral la Anexe. Ceea ce se dore!te în cea mai mare m�sur�

sunt locurile de munc� !i investi�iile care pot duce implicit la crearea de locuri de munc� (cele

dou� categorii însumând 37% dintre r�spunsurile spontane).

Când v� gândi�i la ora�ul în care tr�i�i � în general pute�i spune c� sunte�i�

Evaluarea satisfac�iei generale a cet��enilor fa�� de ora! este urm�toarea:

locurile de munc�

investi�ii

s�n�tatea public�

circula�ia

activit�!i culturale

spa!iile verzi

locurile de parcare

poluarea

siguran�a cet��eanului

de�eurile

cur��enia ora!ului

pod peste linia ferat�

locuri de joac�

asfaltarea drumurilor

altceva

25%

12%

8%

7%

6%

6%

4%

2%

2%

2%

2%

1%

1%

1%

20%

Mul"umit

85%

Nemul"umit

15%


499

Deci locuitorii municipiului Deva se declar� mul�umi�i în majoritatea lor (85%) de

localitatea în care tr�iesc.

Datorit� importan�ei deosebite a opiniilor cet��enilor, principalii beneficiari ai proiectelor

care vor fi ini�iate în perioada urm�toare, s-a considerat util� includerea unei selec�ii relevante

privind propunerile formulate cu privire la dezvoltarea viitoare a localit��ii. Pentru asigurarea

caracterului de acurate�e a acestor opinii, acestea sunt redate a!a cum au fost men�ionate de

c�tre responden�i.

Aceste propuneri se refer� la:

Propuneri formulate de cet��eni

Accesarea fondurilor europene

Amenajarea spa�iilor publice/ Organizarea evenimentelor în ora!

Amenajarea blocurilor din cartierul micro 15

Amenajarea mai multor spa�ii verzi

Amenajarea unor centre pentru pensionari

Amenzi pentru cet��enii needucati (gestionarea de!eurilor)

Asfalt�ri de calitate

Asisten�a medical�, !coala, educa�ia tineretului.

Integra�i în societate b�trânii

Asisten�a pensionarilor

Asocia�iile de locatari

Atragerea de investitori pentru a crea locuri de munc�

Baze sportive pentru copii, gratuite

Bazine de inot

Bolnavii gravi s� aiba prioritate

Camine pentru b�trâni

Centru de selectare a de!eurilor

Cinematograf

Competen�a autorit��ilor locale în problemele ora!ului

Construirea unui aeroport !i a unei fabrici de procesare a de!eurilor

Controale ale celor care ne conduc

Controale medicale

Crearea de locuri de munc� - Înfiin�are de firme


500


Crearea unui spa�iu pentru petrecerea timpului liber pentru pensionari

Crearea de spa�ii verzi

Cur��enia în ora!

Cur��enie !i paz�

Defri!area pomilor din fa�a blocului

Desfiin�area semafoarelor înfiin�ate în ultimul an

Dezvoltarea înv��mântului !i a spa�iului pentru copii

Dezvoltarea urban�

Educarea tinerilor

Educa�ia popula�iei

Educa�ia popula�iei / Instruire

Eliminarea corup�iei din toate sectoarele de activitate

Exploatarea palatului copiilor

Facilit��i la autorit��ile locale

Finalizare proiect Carrefour

Firm� mare de locuri de munc�

Fluidizarea circula�iei !i mai multe parc�ri

Formalit��ile exagerate privind serviciul de asisten�� social�, s� se ia masuri

Grij� mai mare de oamenii vârstnici !i cei cu dizabilit��i

Implicarea autorit��ilor locale pentru bun�starea cet��enilor

Implicarea tineretului în toate activit��ile

Înfiin�area locurilor de munc�, dezvoltarea cultural�

Înfiin�area zonelor industriale, locuri de munc�

Interesul autorit��ilor locale

Investi�ii majore în zona industrial� a ora!ului

Investi�ii pentru crearea locurilor de munc�

Investitori

Locuri de joac�

Locuri de munc�

Locuri de munc� pentru femei


501


Locuri de munc� pentru tineri

Locuri pentru b�trâni, cluburi

Mai mul�i pomi

Mai pu�ine semafoare

Mediu mai pu�in poluat, mai mult bun sim� cu oamenii în spitale

Termocentrala s� fie oprit�

Modernizat orice punct de vedere

O sal� de sport

Oamenii politici s� fie cu inima mai mult la popor decât la ei

Obiectele electronice - s� pun� o pubel� pentru ele

Ordine !i disciplin�

Pagina de net la Prim�rie- expunerea obiectivelor prioritare/fonduri europene, proiecte europene

Parc�ri

Parc�ri supraetajate

Parc�ri subterane

Parcuri

Parcuri, cinematograf

Pasarel� peste calea ferat�

Patrule care s� dea amenzi celor care rup !i arunc�

Pista de pe Stadionul Cetate s� aiba coretan

Piste pentru biciclete dintr-un cap�t în altul

Politicienii s� discute cu oamenii

Problema cultural�

Problema de!eurilor

Problema medical�

Promovarea tinerilor

Protec�ie social� mai bun�

Redresarea sistemului de termoficare

Reducerea polu�rii

Reducerea polu�rii / acces la informa!ie


502


Reducerea pre�urilor serviciilor �i alimentelor

Refacerea canaliz�rii

Renovarea cinematografului �i înfiin�area unuia 3D

Repararea trotuarelor

Repara�ii la locurile de joac� în parcuri

S� adune comunitatea

S� fie liniste

S� fie mai mult acces la spitale

S� fie mai mult respect pentru oamenii în vârst�

S� nu se mai fure de c�tre conduc�tori

S� se creeze locuri de munc�

S� se fac� cel pu�in o alimentar� pe strada C�lug�reni

S� se fac� ie�ire din ora� la autostrad�

S� se ocupe mai mult de copiii orfani �i de asisten�ii maternali

S� se termine construirea centrului comercial de la Sântuhalm

S�li de spectacol

Situa�ia str�zilor de peste calea ferat�

Spa�ii verzi

Spectacole

Sta�ii de epurare modernizate

Terminarea autostr�zii Sibiu-Arad

Tineretul s� aibe unde s� lucreze, s� aibe o locuin��

Transparen��

Turismul mai bine pus la punct

Un centru de medicin� naturist�

Unele dintre semafoare s� func�ioneze intermitent noaptea

Unificarea Devei cu Simeria, Hunedoara


503

9. COORDONATE�DE�PLANIFICARE�

9.1. Criterii��i�cerin�e�de�planificare�

La elaborarea Strategiei integrate pentru dezvoltarea urban� a municipiului Deva în

perioada 2014÷2023 s-au avut în vedere urm�toarele criterii:

v Respectarea contextului de dezvoltare definit prin Strategia Europa 2020, precum �i prin alte documente strategice la nivel european, na�ional �i regional;

v Satisfacerea nevoilor specifice de dezvoltare ale municipiului Deva, actuale �i viitoare, plecând de la avantajele competitive care ar trebui promovate prin investi�iile viitoare;

v Maximizarea atragerii de fonduri europene �i optimizarea rezultatelor socio-economice

ale investi�iilor planificate;

v Înscrierea viziunii �i misiunii Strategiei 2014-2023 a Municipiului Deva în aria de referin�� a obiectivelor de cre�tere inteligent�, durabil� �i inclusiv� ale Uniunii Europene;

v Formularea obiectivelor strategice în concordan�� cu obiectivele tematice ale Strategiei

Europa 2020;

v Raportarea la experien�a pozitiv� a unor localit��i similare sau de rang superior din Uniunea European�, prin care s� se faciliteze compara�ia �i stabilirea unor �inte viabile, adaptate la condi�iile specifice municipiului Deva;

v Definirea de obiective majore la nivelul conurba�iei Corvina, cu vizarea unor avantaje

competitive cu spectru larg, pe termen mediu �i lung;

v Conexarea permanent� la efectul sinergic rezultat prin identificarea �i implementarea unor proiecte de interes comun cu municipiul Hunedoara;

v Reducerea decalajelor de dezvoltare existente între zona urban� �i cea rural� administrate la nivelul municipiului Deva;

v Satisfacerea integral� a cerin�elor stipulate prin Legea 351/2001 privind elementele �i nivelul de dotare ale localit��ilor urbane de rangul II, cu completarea setului de cerin�e deficitare la nivelul municipiului Deva;

v Definirea elementelor de fundamentare pe baza informa�iilor cuprinse în analiza socio-

economic� �i analiza SWOT;

v Eliminarea/diminuarea aspectelor din categoria �Puncte slabe� eviden�iate prin analizele SWOT elaborate pe domenii specifice de referin��;

v Luarea în considerare a lec�iilor înv��ate din perioada de programare anterioar�.

Referitor la priorit��ile de dezvoltare, acestea au fost stabilite printr-o larg� consultare a

tuturor p�r�ilor interesate, plecând de la nevoile majore de dezvoltare ale municipiului Deva,

aferente urm�toarelor domenii: infrastructur�, competitivitate, resurse umane (inclusiv ocupare

�i incluziune social�), capacitate administrativ� �i dezvoltare teritorial�.

Programele de dezvoltare au fost definite ca o interfa�� de conexare a obiectivelor �i

politicilor strategice cu oportunit��ile oferite de tipurile de investi�ii care vor fi finan�ate prin


504

viitoarele programe opera�ionale, plecând de la obiectivele tematice, priorit��ile de investi�ii �i

ac�iunile cheie prev�zute de proiectele de regulamente privind alocarea fondurilor europene în

perioada urm�toare.

Ca urmare a modului de abordare a investi�iilor pentru perioada 2014-2020, stabilit prin

reglement�rile structurilor de coordonare ale procesului de planificare, atât la nivel european,

cât �i la nivel na�ional �i regional, investi�iile propuse spre finan�are r�spund urm�toarelor

cerin�e:

v Sunt programate într-un mod integrat �i complementar, cu luarea în considerare ex-

ante a aspectelor conexe de func�ionare eficient� a facilit��ilor rezultate ca urmare a implement�rii investi�iilor noi;

v Sunt generatoare de cre�tere economic� �i de locuri de munc�;

v Contribuie la atingerea �intelor na�ionale pentru strategia Europa 2020;

v Fructific� poten�ialul economic, social �i geografic al Municipiului;

v R�spund priorit��ilor de dezvoltare teritorial�.

Astfel, pachetul legislativ prezentat de Comisia European� în oct 2011, propune

consolidarea procesului de programare strategic� prin concentrarea fondurilor europene pe 11

obiective tematice (OT), corelate cu priorit��ile Strategiei Europa 2020, pentru a maximiza

impactul politicii în ceea ce prive�te realizarea priorit��ilor europene, respectiv:

OT1. Consolidarea cercet�rii, dezvolt�rii tehnologice �i inov�rii;

OT2. Îmbun�t��irea accesului �i a utiliz�rii �i cre�terea calit��ii tehnologiilor informa�iei

�i comunica�iilor;

OT3. Îmbun�t��irea competitivit��ii întreprinderilor mici �i mijlocii, a sectorului agricol

(în cazul FEADR) �i a sectorului pescuitului �i acvaculturii (pentru FEMP);

OT4. Sprijinirea tranzi�iei c�tre o economie cu consum sc�zut de dioxid de carbon în

toate sectoarele;

OT5. Promovarea adapt�rii la schimb�rile climatice, a prevenirii �i a gestion�rii

riscurilor;

OT6. Protec�ia mediului �i promovarea utiliz�rii eficiente a resurselor;

OT7. Promovarea sistemelor de transport durabile �i eliminarea blocajelor din cadrul

infrastructurilor re�elelor majore;

OT8. Promovarea ocup�rii for�ei de munc� �i sprijinirea mobilit��ii for�ei de munc�;

OT9. Promovarea incluziunii sociale �i combaterea s�r�ciei;

OT10. Investi�iile în educa�ie, competen�e �i înv��are pe tot parcursul vie�ii;

OT11. Consolidarea capacit��ii institu�ionale �i o administra�ie public� eficient�.


505

Cu toate c� România �i-a dep��it deja �inta stabilit� prin PND 2007-2013, r�mâne

penultimul stat membru în ceea ce prive�te nivelul mediu PIB/locuitor raportat la UE27.

Ca urmare, obiectivul global al strategiei de dezvoltare a României pentru perioada 2014-

2020 este reprezentat de:

�Reducerea disparit��ilor de dezvoltare social� �i economic� între România �i statele

membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei cre�teri adi�ionale de 15% determinat� de

utilizarea fondurilor europene, având ca �int� atingerea în anul 2022, a unui nivel mediu al

PIB/locuitor de 65% din media UE.�

Propunerile de obiective specifice (OS) au fost strâns corelate cu cele trei tipuri de

obiective tematice propuse de c�tre Comisia European� �i cu priorit��ile Strategiei Europa 2020,

dup� cum urmeaz�:

Þ OS1. Cre�tere inteligent�;

Þ OS2. Cre�tere durabil�;

Þ OS3. Cre�tere favorabil� incluziunii.

Pentru atingerea acestor obiective specifice, România va promova investi�ii ce vor

r�spunde tuturor celor 11 obiective tematice, a�a cum s-a precizat mai sus. La o analiza

preliminar� se poate observa c� niciunul dintre obiectivele tematice propuse de c�tre Comisia

European� nu poate fi exclus, fapt ce va fi relevat, cu siguran��, �i de analizele socio-economice.

Dincolo de obiectivele specifice corelate cu priorit��ile Strategiei Europa 2020, investi�iile

ce urmeaz� a fi finan�ate vor r�spunde urm�toarelor priorit��i tematice (PT) de dezvoltare:

Þ PT1. Cre�terea pe termen lung a competitivit��ii economiei Române�ti;

Þ PT2. Dezvoltarea durabil� a infrastructurii de baz�;

Þ PT3. Adaptarea capitalului uman la provoc�rile unei economii moderne;

Þ PT4. Îmbun�t��irea eficien�ei administra�iei publice.

Acestor priorit��i tematice li se ad�ug� componenta teritorial�, care trebuie urm�rit� ca

o prioritate orizontal�.

Plecând de la aceste repere general acceptabile, procesul de programare va avea rolul de

a selecta un mix optim de priorit��i de investi�ii �i ac�iuni cheie, care s� duc� la atingerea

obiectivelor specifice stabilite.

Strategia pentru Dezvoltare Regional� a Regiunii Vest 2014-2020 reprezint� viziunea

Regiunii Vest privind dezvoltarea regional� �i baza strategic� pentru fundamentarea programelor

de finan�are din fonduri externe/comunitare, na�ionale, regionale �i/sau locale.

Obiectivul general al Regiunii Vest este formulat astfel:

�Regiunea Vest are scopul de a atinge nivelul PIB pe cap de locuitor �i a calit��ii generale

a vie�ii similare cu regiunile puternice, non-capitale din Europa Central� pân� în 2020.�


506

Pentru îndeplinirea obiectivului general, Regiunea Vest trebuie s� devin� o regiune:

v mai productiv�;

v o economie puternic�;

v conectat� la nou;

v un loc pl�cut pentru a locui;

v coeziv�.

Atingerea acestui obiectiv general se bazeaz� pe urm�toarele obiective specifice:

v Accentuarea rolului cercet�rii-inov�rii;

v Concentrare mai clar� asupra IMM-urilor �i investi�iilor directe;

v Îmbun�t��irea nivelului productivit��ii;

v Cre�terea conectivit��ii �i mobilit��ii �în� �i �din� regiune;

v Identificarea ni�elor din turism �i formularea unei oferte turistice agregate;

v Îmbun�t��irea indicatorilor de participare în special în înv��mântul secundar superior

�i în înv��mântul ter�iar;

v Cre�terea calit��ii �i a accesului la asisten�� medical� eficient�;

v Combaterea s�r�ciei �i a excluziunii sociale în regiune;

v Diminuarea disparit��ilor de dezvoltare;

v Îmbun�t��irea capacit��ii regionale de "dezvoltare".

Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada2014�

2020, au fost identificate urm�toarele priorit��i de dezvoltare, translatate la nivel de axe

prioritare în cadrul documentelor strategice de planificare regional�:

PD1. Cre�terea competitivit��ii regionale prin promovarea inov�rii �i specializ�rii

inteligente;

PD2. Dezvoltarea unei economii dinamice bazat� pe cre�terea productivit��ii �i

antreprenoriat;

PD3. Îmbun�t��irea accesibilit��i �i mobilit��ii într-o regiune conectat� intern �i

interna�ional;

PD4. Dezvoltarea capitalului uman �i cre�terea calit��ii serviciilor în sectoarele educa�ie,

s�n�tate �i servicii sociale;

PD5. Promovarea cre�terii sustenabile prin optimizarea calit��ii factorilor de mediu,

cre�terea eficien�ei energetice al�turi de valorificarea energiilor regenerabile �i

printr-un management proactiv al situa�iilor de risc;

PD6. Încurajarea dezvolt�rii particularit��ilor specifice comunit��ilor urbane �i rurale;

PD7. Dezvoltarea capacit��ii administrative regionale.


507

9.2. Oportunit��i�de�finan�are�pentru�Deva�

Obiectivele tematice sunt transpuse în priorit��i de investi�ii specifice pentru fiecare fond

în parte. La nivel european, orientarea strategic� privind utilizarea fondurilor europene este dat�

de Cadrul Strategic Comun (CSC), care acoper� cele cinci mari fonduri europene: Fondul

European pentru Dezvoltare Regional� (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune

(FC), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural� (FEADR) !i Fondul European Maritim !i

pentru Pescuit (FEMP).

Cele cinci fonduri au fost denumite generic �fondurile CSC�. Din punct de vedere strategic,

proiectele de regulamente prev�d faptul c� fondurile CSC vor completa interven�iile na�ionale,

regionale !i locale în implementarea Strategiei Uniunii pentru o cre!tere inteligent�, durabil� !i

incluziv� (Strategia Europa 2020), luând în considerare contextul specific din fiecare stat membru.

Fondurile europene vor reprezenta în continuare unul dintre cele mai importante

instrumente ce vor fi utilizate pentru reducerea disparit��ilor regionale, precum !i promovarea

cre!terii economice la nivel regional !i local, consolidarea competitivit��i !i cre!terea ocup�rii

for�ei de munc�, obiective de referin�� la nivelul Uniunii Europene. Îndeplinirea acestor obiective

este posibil� prin asigurarea unui mediu favorabil investi�iilor, înfiin�area de noi companii sau

dezvoltarea celor existente, contribuind semnificativ la crearea de noi locuri de munc� !i

generarea de valoare ad�ugat�.

Conform propunerii Comisiei Europene, aloc�rile na�ionale pentru politica de coeziune

(f�r� FEADR !i FEPAM) vor fi limitate la 2,5% din PIB-ul fiec�rui stat membru pentru perioada

2014-2020, ceea ce va presupune o alocare superioar� fa�� de perioada actual�. Exist� îns� o

serie de propuneri din partea statelor membre net contributoare care pot diminua nivelul

aloc�rilor pentru toate statele membre.

Aloc�rile financiare vor fi diferite în func�ie de tipul de regiune:

v Regiuni mai pu�in dezvoltate � care au PIB/capita sub 75% din media UE27;

v Regiuni în tranzi�ie � care au PIB/capita între 75 !i 90% din media UE27;

v Regiuni mai dezvoltate � care au PIB/capita peste 90% din media UE27.

În acest context, cele 7 regiuni definite la nivelul teritoriului României, mai pu�in regiunea

Bucure!ti-Ilfov, sunt asimilate în continuare în categoria regiunilor mai pu�in dezvoltate.

În conformitate cu propunerile de compromis aprobate la nivelul Consiliului Afaceri

Generale al Uniunii Europene, sunt impuse urm�toarele principii de concentrare a fondurilor:

P1. Alocarea Fondului de Coeziune va reprezenta o treime din alocarea pentru politica de

coeziune;


508

P2. Alocarea FEDR va fi orientat� spre primele patru obiective tematice prev�zute în

Regulamentul General în propor�ie minim� de 50% pentru regiunile mai pu�in

dezvoltate;

P3. Alocarea FEDR va fi orientat� spre obiectivul tematic (4) într-o propor�ie minim� de

10% pentru regiunile mai pu�in dezvoltate;

P4. Alocarea FSE va fi orientat� spre patru dintre priorit��ile de investi�ii finan�ate în

cadrul obiectivelor tematice (8)-(10) în propor�ie minim� de 60% pentru regiunile mai

pu�in dezvoltate;

P5. Aloc�rile pentru fondurile structurale (FSE+FEDR) vor fi concentrate pe obiectivele

tematice (8)-(10), între 20-25% pentru regiunile mai pu�in dezvoltate;

În acest context, utilizarea sprijinului structural (fondurile structurale - FSE+FEDR) pentru

perioada 2014-2020 urm�re!te crearea condi�iilor de îmbun�t��ire !i dezvoltare constant� a

mediului de afaceri, având ca obiective principale:

v stimularea competitivit��ii întreprinderilor;

v facilitarea accesului la finan�are;

v crearea unui mediu favorabil cre�rii de noi afaceri !i încurajarea culturii antreprenoriale;

v sprijinirea companiilor de a opera în plan extern !i de a accesa noi pie�e;

v asigurarea unei for�e de munc� calificate !i adaptabile.

M�surile în cadrul acestei provoc�ri vor fi orientate c�tre urm�toarele arii tematice:

Þ cercetare, dezvoltare tehnologic� �i inovare;

Þ tehnologia informa�iei �i comunica�iilor;

Þ competitivitatea IMM-urilor, a sectorului agricol �i a sectorului de pescuit �i

acvacultur�;

Cercetare, dezvoltare tehnologic� �i inovare.

Interven�iile propuse sunt orientate c�tre:

v sus�inerea inov�rii în cadrul întreprinderilor;

v consolidarea capacit��ilor pentru excelen�� în cercetare �i inovare;

v schimb�ri tehnologice.

În zonele rurale, inovarea �i baza de cunoa�tere vor fi consolidate prin:

v cooperarea între sectoarele agricol, alimentar �i forestier �i al�i actori;

v crearea de clustere �i re�ele, �i utilizarea serviciilor de consultan��.

Tehnologia informa!iei �i comunica!iilor.

Ac�iunile vor fi orientate c�tre:


509

v cre�terea capacit��ii întreprinderilor s� dispun� de servicii TIC;

v încurajarea acestora s� utilizeze astfel de servicii.

Competitivitatea IMM-urilor, a sectorului agricol �i a sectorului de pescuit �i

acvacultur�.

Eforturile vor fi orientate c�tre sprijinirea investi�iilor în spiritul antreprenorial, în

exploatarea comercial� a noilor idei �i a rezultatelor cercet�rii, prin:

v furnizarea de servicii de consiliere în domeniul afacerilor;

v sprijinirea dezvolt�rii instrumentelor online.

Interven�iile pentru îmbun�t��irea competitivit��ii sectorului agricol:

v vor ajuta la asigurarea unei produc�ii alimentare viabile în UE;

v vor contribui la crearea �i p�strarea locurilor de munc�;

v vor contribui la cre�terea economic� în zonele rurale.

De asemenea, s-au avut în vedere priorit�!ile propuse spre finan�are în urm�toarea

perioad� prin programele opera!ionale.

9.2.1. Fondurile�structurale�2014��2020��

Pentru a putea avea o privire de ansamblu �i a putea în�elege mecanismul de acordare a

fondurilor �i programelor europene trebuie s� cunoa�tem contextul care le genereaz�. Fondurile

Europene sunt acele instrumente financiare create de Uniunea European� cu scopul de a

dezvolta anumite domenii �i a sprijini ��rile membre în atingerea anumitor standarde de

dezvoltare atât economic�, cât �i social� �i cultural�.

Sistemul de implementare a fondurilor europene va fi mult mai eficient în perioada 2014

� 2020, datorit� simplific�rii structurii institu!ionale. Totodat�, sistemul va fi mai bine coordonat,

fiind stabilite atribu�ii de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere: Ministerul

Fondurilor Europene, Ministerul Dezvolt�rii Regionale �i Administra�iei Publice �i Ministerul

Agriculturii �i Dezvolt�rii Rurale.

Pentru exerci!iul financiar 2014 � 2020, România a reu�it s� ob�in� 39,887 miliarde de

euro, cu 18% mai mult fa�� de suma alocat� în perioada anterioar�. În 2014 � 2020, conform

acordului de parteneriat, liniile de finan�are pentru România vizeaz�:

Ø Dezvoltarea Resurselor Umane

Ø Cre�terea Gradului De Ocupare

Ø Dezvoltarea Regional�

Ø Înt�rirea Capacit��ii Administrative

Ø Cre�terea Competitivit��ii Economice

Ø Dezvoltarea Infrastructurii De Mediu


510

Programul Opera�ional Regional (POR) este unul dintre programele prin care România va

putea accesa fondurile europene structurale �i de investi�ii provenite din Fondul European pentru

Dezvoltare Regional� (FEDR), în perioada 2014-2020.

POR 2014�2020 î�i propune ca obiectiv general cre�terea competitivit��ii economice �i

îmbun�t�!irea condi�iilor de via�� ale comunit��ilor locale �i regionale, prin sprijinirea dezvolt�rii

mediului de afaceri, infrastructurii �i serviciilor, pentru dezvoltarea durabil� a regiunilor, astfel

încât acestea s� î�i poat� gestiona în mod eficient resursele �i s� î�i valorifice poten�ialul de

inovare �i de asimilare a progresului tehnologic.

Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o ax� de asisten�� tehnic�), care

au în total o alocare estimat� de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezint�

sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regional� (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro -

contribu�ia na�ional�:

Ø Axa prioritar� 1: Promovarea transferului tehnologic

Ø Axa prioritar� 2: Îmbun�t�!irea competitivit��ii întreprinderilor mici "i mijlocii

Ø Axa prioritar� 3: Sprijinirea tranzi�iei c�tre o economie cu emisii sc�zute de carbon

Ø Axa prioritar� 4: Sprijinirea dezvolt�rii urbane durabile

Ø Axa prioritar� 5: Îmbun�t��irea mediului urban �i conservarea, protec�ia �i valorificarea

durabil� a patrimoniului cultural

Ø Axa prioritar� 6: Îmbun�t��irea infrastructurii rutiere de importan�� regional�

Ø Axa prioritar� 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil� a turismului

Ø Axa prioritar� 8: Dezvoltarea infrastructurii de s�n�tate "i sociale

Ø Axa prioritar� 9: Sprijinirea regener�rii economice �i sociale a comunit��ilor defavorizate

din mediul urban

Ø Axa prioritar� 10: Îmbun�t��irea infrastructurii educa�ionale

Ø Axa prioritar� 11: Extinderea geografic� a sistemului de înregistrare a propriet�!ilor în

cadastru "i cartea funciar�

Ø Axa prioritar� 12: Asisten�� tehnic�

�

Programul Opera!ional Capital Uman (POCU) 2014-2020 stabile�te priorit��ile de

investi�ii, obiectivele �i ac�iunile asumate de c�tre România în domeniul resurselor umane,

continuând investi�iile realizate prin Fondul Social European (FSE) în perioada 2007-2013 �i

contribuind la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014-2020).

Ac�iunile de investi�ii propuse în cadrul POCU au în vedere rezolvarea problemelor legate de

resursa uman� precum:

Ø Rata sc�zut� de ocupare în rândul tinerilor;

Ø Densitate redus� a afacerilor �i oportunit��i limitate de ocupare;

Ø Disparit��i importante legate de accesul �i participarea pe pia�a muncii a anumitor

categorii dezavantajate;

Ø Neconcordan�� între cererea �i oferta de competen�e �i expertiz�.


511

�

Programul Opera�ional Infrastructur� Mare (POIM) 2014-2020 r�spunde provoc�rilor de

dezvoltare identificate la nivel na�ional în ceea ce prive!te infrastructura !i resursele. Având în

vedere gradul ridicat de corelare !i complementaritate a tipurilor de investi"ii în infrastructur�,

promovarea investi"iilor care adreseaz� nevoile în domeniul infrastructurii !i resurselor au fost

propuse spre finan"are în cadrul unui singur program opera"ional, având ca obiectiv global:

Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie !i prevenirea riscurilor la standarde

europene, în vederea cre�rii premiselor unei cre�teri economice sustenabile, în condi"ii de

protec"ie !i utilizare eficient� a resurselor naturale.

POIM prin intermediul celor 8 axe prioritare propuse atinge 4 domenii esen�iale pentru

dezvoltarea urban� a României:

Ø Infrastructur� de transport;

Ø Protec�ia mediului;

Ø Managementul riscurilor !i adaptarea la schimb�rile climatice;

Ø Energia curat� !i eficien"a energetic�.

Investi"iile dedicate sectorului transport vor fi orientate spre continuarea investi"iilor

demarate în perioada 2007-2013, având ca obiectiv principal definitivarea coridoarelor de pe

re"eaua TEN-T, prin realizarea tronsoanelor lips�, precum !i dezvoltarea !i modernizarea re"elei

na"ionale de drumuri care asigur� conectarea la re"eaua TEN-T !i modernizarea re"elei de c�i

ferate, prin electrificare !i dotarea cu material rulant a sectoarelor construite/reabilitate.

În domeniul mediului, investi"iile preconizate pentru perioada 2014-2020 vor continua

proiectele orientate spre implementare a acquis-ului comunitar în domeniul apei !i apei uzate,

prin continuarea procesului de regionalizare a managementului în acest sector, precum !i cel al

managementului de!eurilor. Adi"ional, va continua procesul de elaborare !i implementare a

planurilor de management � seturi de ac"iuni pentru ariile naturale protejate !i siturile Natura

2000, precum !i cel de decontaminare a siturilor industriale poluate istoric. Referitor la domeniul

schimb�ri climatice, investi"iile preconizate vor fi orientate spre m�suri non-structurale !i

structurale cu rol de preven"ie a principalelor riscuri cu care se confrunt� România, respectiv

inunda"iile, seceta !i eroziunea costier�, acordându-se totodat� aten"ie înt�ririi capacit�"ii de

r�spuns a structurilor cu rol în managementul situa"iilor de urgen"�.

Energia curat� !i eficien"a energetic�, precum !i asigurarea flexibilit�"ii transportului

energiei electrice !i gazelor naturale, reprezint� o prioritate dedicate cu prec�dere sectorului

privat, atât pentru produc�torii !i distribuitorii de energie din resurse regenerabile al c�ror

poten"ial a fost mai pu"in exploatat, cât !i pentru societ�"ile comerciale active în sectorul

industrial, care doresc s� î!i eficientizeze consumul de energie prin cogenerare. Distribu"ia !i

contorizarea inteligent� vor contribui, de asemenea, la îmbun�t�"irea eficien"ei energetice !i

reducerea gazelor cu efect de ser�, contribuind totodat� la atingerea obiectivelor stabilite prin

Strategia Europa 2020 în acest domeniu.

POIM beneficiaz� de o alocare financiar� de cca. 11,8 mld. Euro, din care:


512

v 6,94 mld. Euro Fond de Coeziune;

v 2,48 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regional�;

v 2,46 mld. Euro Cofinantare.

PO Competitivitate (POC) 2014-2020 sus�ine investi�ii menite s� r�spund� nevoilor �i

provoc�rilor legate de nivelul redus al competitivit��ii economice, în special în ceea ce prive�te

sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare �i inovare (CDI) �i infrastructura subdezvoltat�

de TIC �i implicit servicii slab dezvoltate, pozi�ionându-se astfel ca un factor generator de

interven�ii orizontale în economie �i societate, de natur� s� antreneze cre�tere �i sustenabilitate.

În acest context, progamul prezint� urm�toarele axe prioritare:

Ø Axa prioritar� 1 �Cercetare, dezvoltare tehnologic� �i inovare (CDI) în sprijinul

competitivit��ii economice �i dezvolt�rii afacerilor� prevede urm�toarele priorit��i de

investi�ii:

v Cercetare, dezvoltare tehnologic� �i inovare în sprijinul competitivit��ii economice

�i dezvolt�rii afacerilor;

v Tehnologia Informa!iei �i Comunica!iilor (TIC) pentru o economie digital�

competitiv�.

Ø Axa prioritar� 2 �Tehnologia Informa�iei �i Comunica�iilor (TIC) pentru o economie

digitala competitiva� prevede urm�toarele priorit��i de investi�ii:

v Consolidarea aplica!iilor TIC pentru guvernare electronic�, elearning, incluziune

digital�, cultur� online �i e-s�n�tate;

v Dezvoltarea produselor �i serviciilor TIC, a comer!ului electronic �i a cererii de TIC;

v Extinderea conexiunii în band� larg� �i difuzarea re!elelor de mare vitez�, precum �i

sprijinirea adopt�rii tehnologiilor emergente �i a re!elelor pentru economia digital�.

Pachetul financiar total pentru programul opera!ional este stabilit la suma de 1 329 787

234 EUR, ea urmând s� fie asigurat� din urm�toarele linii bugetare specifice:

v EUR 1 080 699 494 (FEDR � Regiuni mai pu!in dezvoltate);

v EUR 249 087 740 (FEDR � Regiuni mai dezvoltate).

�

Programul Opera�ional Capacitate Administrativ� (POCA) 2014-2020 î�i propune s�

consolideze capacitatea administrativ� a autorit�!ilor �i institu!iilor publice de a sus�ine o

economie modern� �i competitiv�, abordând provocarea 5 �Administra�ia �i guvernarea� �i

provocarea 2 �Oamenii �i societatea� din Acordul de Parteneriat al României Programul este

finan!at din Fondul Social European, în cadrul obiectivului tematic nr. 11 �Consolidarea

capacit��ii institu�ionale a autorit��ilor publice �i a p�r�ilor interesate �i eficien�a administra�iei

publice�.


513

POCA 2014�2020 are rolul de a contribui la crearea unei administra!ii publice moderne,

capabil� s� faciliteze dezvoltarea socio-economic� a !�rii, prin intermediul unor servicii publice,

investi!ii �i reglement�ri de calitate, contribuind la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020.

Pentru a putea îndeplini acest rol, administra!ia public� are nevoie de resurse umane

competente �i bine gestionate, un management eficient �i transparent al cheltuielilor publice, o

structur� institu!ional-administrativ� adecvat�, precum �i de proceduri clare, simple �i

predictibile de func!ionare. O astfel de administra!ie trebuie s� fie capabil� s� ofere deciden!ilor

politici instrumentele necesare fundament�rii �i implement�rii unor politici publice în interesul

cet�!enilor.

Alocarea financiar� a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014-2020

este de 553,9 milioane de euro.

Bugetul POCA 2014-2020 este structurat pe 3 axe prioritare, dup� cum urmeaz�:

v Administra!ie public� �i sistem judiciar eficiente, cu o alocare financiar� de 326,38 de

milioane de euro (59%);

v Administra!ie public� �i sistem judiciar accesibile �i transparente, cu o alocare

financiar� de 18,69 de milioane de euro FSE (33,93%);

v Asisten!� tehnic�, cu o alocare financiar� de 3911 de milioane de euro (7,07%).

�

Programul Opera�ional Asisten!� Tehnic� (POAT) 2014-2020, are drept scop asigurarea

unui proces de implementare eficient� �i eficace a Fondurilor Europene Structurale �i de Investi�ii

în România în conformitate cu principiile �i regulile de parteneriat, programare, evaluare,

comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare �i control, pe baza

responsabilit��ilor împ�r�ite între Statele Membre �i Comisia European�.

Alocarea bugetar� total� pentru POAT 2014-2020, din care se vor acoperi nevoile

orizontale de asisten�� tehnic� identificate pentru sistemul de coordonare, gestionare �i control

al FESI �i pentru beneficiarii acestor fonduri, precum �i nevoile specifice de asisten�� tehnic� ale

sistemului de gestiune �i ale beneficiarilor POAT, Programul Opera�ional Infrastructur� Mare

(POIM)�i Programul Opera�ional Competitivitate (POC), este de 250,77 milioane Euro, din care

212,8 milioane Euro reprezint� finan!are nerambursabil� a Uniunii Europene �i 38,5 milioane

Euro reprezint� contribu!ia na!ional�.

POAT 2014-2020 este proiectat !inând cont de noua arhitectur� a sistemului de

coordonare, gestionare �i control al FESI,respectiv cu patruautorit�!i de management în cadrul

MFE (POIM, POC, POAT �i PO Capital Uman) �i î�i propune s� sprijine cu asisten!� tehnic�

aspectele orizontale pentru toate PO finan�ate din FESI, iar pentru cele trei programe finan�ate

din FEDR/FC aflate în directa gestionare a MFE (POIM, POC �i POAT), s� acorde asisten!� tehnic�

pentru aspecte specifice implement�rii acestora.


514

Programul vizeaz� întreg teritoriul României �i este conceput pentru a sprijini dezvoltarea

acvaculturii �i pescuitului din !ara noastr� în perioada 2014-2020. România are o alocare

financiar� de 168,4 milioane euro (la care se adauga 25% contribu�ie na�ional�).

9.2.2. Programe�de�cooperare�teritorial��i�transfrontalier��

Pentru perioada 2014 � 2020, Comisia European� a promovat o politic� de consolidare a

programelor ini!iate în perioadele anterioare atât în domeniul Cercet�rii �i Inov�rii � prin

programul Orizont 2020, în domeniul educa!iei prin Erasmus +, cât �i în politica social� �i a

locurilor de munc�, prin Programul �Program for Employment and Social Innovation� (EaSI).

Programul ORIZONT 2020

Programul Orizont 2020 este cel mai amplu program de Cercetare �i Inovare derulat

vreodat� de Uniunea European�. Acest program promite mai multe inova!ii capitale, descoperiri

�i premiere mondiale, aducând ideile m�re!e din laboratoare pe piat�.

Orizont 2020 este instrumentul financiar de implementare a Uniunii Inov�rii, ini!iativa

emblematic� Europa 2020 ce vizeaz� asigurarea competitivit�!ii globale în Europa.

V�zut ca mijloc de stimulare a cre�terii economice �i de crearea de locuri de munc�

Orizont 2020 beneficiaz� de sus!inerea politic� a liderilor europeni �i a membrilor Parlamentului

European, care au convenit c� investi!ia în cercetare reprezint� o investi!ie în viitorul nostru,

plasând-o în centrul Strategiei Europa 2020 pentru cre�tere economic� inteligent�, sustenabil�

�i favorabil� incluziunii.

Imbinând cercetarea �i inovarea Orizont 2020 contribuie la realizarea acestor obiective,

punând accentul pe excelen!a �tiin!ific�, pe pozi!ia de lider în sectorul industrial �i pe provoc�ri

societale, cu scopul de a asigura capacitatea Europei de a produce �tiin!a de clas� mondial�, de

a elimina barierele din calea inov�rii �i de a facilita colaborarea sectoarelor publice �i private

pentru furnizarea de solu!ii inovative.

Este disponibil� o finan!are de 80 de miliarde de euro pe durata a 7 ani (2014-2020), pe

lâng� investi!iile private pe care aceast� finan!are le va atrage.

Structura programului cadru este urm�toarea:

Excelen�� tiin�ific�:

Cercetarea de frontier� finan�at� de Consiliul European pentru Cercetare (ERC):

o cercetarea de frontier� este deseori primul domeniu pentru care se reduce

finan�area în momente de dificult��i economice. De aceea, prin intermediul

ERC, UE dore�te s� stimuleze nivelul investi�iilor. Excelen�a este aici singurul

criteriu pentru finan�area din partea UE, acordat� cercet�torilor individuali

sau echipelor de cercet�tori:

o finan�are - 13,095 miliarde EUR.


515

Tehnologii viitoare �i emergente:

o men�inerea abilit��ii de dezvoltare a noilor tehnologii de vârf va ajuta

Europa s�-�i p�streze competitivitatea �i s� creeze noi locuri de munc� de

înalt� calificare;


Ac�iunile Marie Sk"odowska-Curie:

o ac�iunile de formare �i dezvoltare a carierei contribuie la evolu#ia unor

cercet�tori renumi�i. Se ofer� sprijin cercet�torilor tineri �i cu experien��

pentru a-�i consolida cariera �i competen�ele prin formare sau perioade de

stagii în alte ��ri sau în sectorul privat. Astfel, ei ob�in noi cuno�tin�e �i

experien�e, care le permit s�-�i dezvolte deplin poten�ialul;


Infrastructur� de clas� mondial�:

o achizi#ionarea de echipamente folosite în cercetare care faciliteaz� accesul

la o infrastructur� ultramodern� de ultim� genera�ie pentru a face posibile

ac�iunile de cercetare noi �i fascinante;


Pozi�ia de lider în sectorul industrial: investi#ii în tehnologii promi��toare �i strategice,

cum ar fi cele folosite în procesele avansate de fabrica�ie �i în microelectronic�.

Pozi�ia de lider în materie de tehnologii generice �i industriale; sunt sprijinite:

§ tehnologiile revolu#ionare necesare pentru stimularea inov�rii în toate

sectoarele, inclusiv tehnologiile informa#iilor $i comunica#iilor (TIC),

precum si cel spa#ial;

§ nanotehnologiile, materialele avansate, manufacturarea $i procesarea

avansat�, biotehnologia;

§ Finan�are- 13,557 miliarde EUR.

Inovarea în IMM-uri: î�i propune s� creeze o punte de leg�tur� între elementul

central al programului-cadru - sprijin pentru proiecte de cercetare, dezvoltare �i

inovare - precum �i crearea unui ecosistem favorabil pentru inovare �i cre�terea

IMM-urilor.

o Finan�are - cel pu�in 3 miliarde EUR

Accesul la finan#area de risc: acest obiectiv specific va ajuta companiile �i alte tipuri

de organiza�ii implicate în cercetare �i inovare (C & I), pentru a ob�ine un acces mai

u�or, prin intermediul unor instrumente financiare, la credite, garan�ii,

contragaran�ii �i capitaluri proprii.

o Finan�are - 2,842 miliarde EUR

Provoc�rile societale:

UE a identificat �apte provoc�ri prioritare în cazul c�rora investi�iile specifice în cercetare

�i inovare pot avea un impact real în beneficiul cet��enilor:


516

S�n�tate, schimb�ri demografice �i bun�stare

Securitate alimentar�, agricultur� �i silvicultur� durabile, cercetare marin� �i

maritim� �i privind apele interioare �i bioeconomie

Surse de energie sigure, ecologice �i eficiente

Transporturi inteligente, ecologice �i integrate

Ac�iuni de combatere a schimb�rilor climatice, de mediu, utilizarea eficient� a

resurselor �i materiilor prime

Europa într-o lume în schimbare � societ��i favorabile incluziunii, inovatoare �i

reflexive

Societ��i sigure � protejarea libert��ii �i securit��ii Europei �i a cet��enilor s�i

o Finan�are � 73.518 miliarde EUR

R�spândirea excelen�ei �i extinderea particip�rii:

o finan�are - 816 milioane EUR.

%tiin�a cu �i pentru societate:

o finan�are - 462 milioane EUR.

%tiin�ele sociale �i umaniste.

Cercetarea nuclear� în beneficiul tuturor cet��enilor:


Programul de cooperare INTERACT III

Este un program de cooperare interregional�, care urm�re�te consolidarea capacit��ii

institu�ionale, în special pentru autorit��ile programului de Cooperare Teritorial� European�

(CTE), precum �i cre�terea eficien�ei �i eficacit��ii administra�iilor publice în activit��ile de

cooperare.

Prioritatea de investi�ii în cadrul programului este promovarea schimbului de experien��

cu scopul de a consolida eficacitatea programelor �i ac�iunilor de cooperare teritorial�, precum

�i utilizarea GECT.

CONSOLIDAREA CAPACIT��II INSTITU�IONALE pentru autorit��ile programului de

Cooperare Teritorial� European� (CTE) prin:

identificarea �i transferul de bune practici în domeniul cooper�rii,

mecanisme de cooperare pentru reducerea sarcinilor administrative,

cooperare bazat� pe dovezi în contextul strategic mai larg.

INTERACT sprijin� cooperarea în întreg teritoriul Uniunii Europene, Elve�ia �i Norvegia,

inclusiv la frontierele externe ale Uniunii Europene, pentru o dezvoltare teritorial� integrat� a

tuturor regiunilor. Printr-o cooperare mai eficace se pot atinge obiectivele comune, se pot

aborda provoc�rile comune, precum �i exploatarea poten�ialului comun.

Programul de Cooperare INTERACT III beneficiaz� de o alocare financiar� de 46,344

milioane Euro.


517

Programul de cooperare interregional� INTERREG EUROPE

Obiectivul strategic general al programului vizeaz� îmbun�t��irea punerii în aplicare a

politicilor �i programelor de dezvoltare regional�, în principal a programelor din cadrul

obiectivului privind investi�iile pentru cre�tere economic� �i a locurilor de munc� �i, dac� este

cazul, a programelor din cadrul obiectivului CTE prin promovarea schimbului de experien�� i a

înv��rii de noi politici, în rândul actorilor de interes regional. Programul Interreg Europa

beneficiaz� de o alocare financiar� de 426,31 milioane Euro.

Aria de cooperare:

întreg teritoriul UE (28 State Membre);

2 State partenere cu statut special: Norvegia �i Elve�ia.

Axa Prioritar� 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologic� !i inovare

Prioritatea de investitii 1 (a) - îmbun�t��irea infrastructurilor de cercetare �i inovare

(C&I) �i a capacit��ilor pentru a dezvolta excelen�a în materie de C&I �i promovarea

centrelor de competen��, în special a celor de interes european;

Prioritatea de investitii 1 (b) - promovarea investi�iilor în C&I, dezvoltarea de

leg�turi �i sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare �i dezvoltare �i

înv��mântul superior, în special promovarea investi�iilor în dezvoltarea de

produse �i de servicii, transferul de tehnologii, inovarea social�, Eco inovarea �i

aplica�iile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de re�ele �i de grupuri �i

inovarea deschis� prin specializarea inteligent�, precum �i sprijinirea activit��ilor

de cercetare tehnologic� �i aplicat�, liniilor-pilot, ac�iunilor de validare precoce a

produselor, capacit��ilor de produc�ie avansate �i de prim� produc�ie, în special în

domeniul tehnologiilor generice esen�iale �i difuz�rii tehnologiilor de uz general;

Axa prioritar� 2 - Competitivitatea întreprinderilor mici !i mijlocii:

Prioritatea de investitii 3 (d) - sprijinirea capacit��ii IMM-urilor de a cre�te pe

pie�ele regionale, na�ionale �i interna�ionale �i de a se angaja în procesele de

inovare.

Axa prioritar� 3 - Sprijinirea tranzi"iei c�tre o economie cu emisii sc�zute de dioxid de

carbon în toate sectoarele:

Prioritatea de investitii 4 (e) - promovarea unor strategii cu emisii sc�zute de dioxid

de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv

promovarea mobilit��ii urbane multimodale durabile �i a m�surilor de adaptare

relevante pentru atenuare.

Axa prioritar� 4 - Mediu !i utilizarea eficient� a resurselor:

Prioritatea de investitii 6 (c) - conservarea, protejarea, promovarea �i dezvoltarea

patrimoniului natural �i cultural


518

Prioritatea de investitii 6 (g) - sprijinirea tranzi�iei industriale c�tre o economie

eficient� din punct de vedere al utiliz�rii resurselor, promovarea unei cre�teri

ecologice, a Eco inov�rii �i a managementului performan�ei de mediu în sectorul

public �i cel privat.

Axa prioritar� 5 � Asisten�� tehnic�

Programul Opera�ional URBACT III

URBACT III utilizeaz� resurse �i cuno�tin�e pentru a consolida capacitatea ora�elor de a

formula strategii �i ac�iuni integrate pentru dezvoltare urban� pe obiectivele tematice ce

corespund provoc�rilor lor.

URBACT nu investe�te direct în dezvoltarea urban� (construc�ia de drumuri sau parcuri

tehnologice). În schimb programul faciliteaz� schimbul �i înv��area între reprezentan�ii ale�i,

ofi�eri �i al�i actori cheie, contribuind la îmbun�t��irea calit��ii procesului de planificare �i

implementare a planurilor urbane integrate �i a programelor na�ionale prin înv��area privind

politicile de dezvoltare urban� durabil�, prin înfiin�area Grupurilor Locale de Sprijin �i formularea

de c�tre acestea a Planurilor Locale de Ac�iune. URBACT are ca �int� un impact indirect asupra

implement�rii programelor opera�ionale na�ionale. Programul Opera�ional URBACT III

beneficiaz� de o alocare financiar� de 96,325 milioane Euro.

Axa Prioritar� 1 - Sprijinirea Dezvolt�rii Urbane Durabile:

Obiectivul specific 1: Îmbun�t��irea capacit��ii ora�elor de a gestiona politicile �i

practicile pentru dezvoltarea urban� durabil� într-o manier� integrat� �i

participativ�;

Obiectivul specific 2: Îmbun�t��irea modului în care sunt elaborate strategiile de

dezvoltare urban� �i planurile de ac�iune în ora�e;

Obiectivul specific 3: Îmbun�t��irea implement�rii planurilor integrate pentru

dezvoltarea urban� durabil�;

Obiectivul specific 4: Cre�terea accesului profesioni�tilor în domeniu �i al actorilor

implica�i în luarea deciziilor la toate nivelurile (UE, na�ional, regional �i local) la

cuno�tin�e �i know-how din cadrul URBACT privind toate aspectele legate de

dezvoltarea urban� în scopul îmbun�t��irii politicilor de dezvoltare urban�.

Axa Prioritar� 2 - Asisten!� tehnic�

URBACT va lucra cu toate tipurile de ora�e din Europa. Ora�ele vor avea oportunitatea de

a utiliza noile instrumente propuse în cadrul Politicii de Coeziune.

În perioada de programare 2014-2020 URBACT III va sus�ine ora�ele europene în schimbul

�i împ�rt��irea experien�elor legate de dezvoltarea urban� durabil�. URBACT III va completa

activitatea Re�elei de Dezvoltare Urban� �i va sus�ine ora�ele în implementarea Articolului 7 al

Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European �i al Consiliului pentru o abordare

integrat� a dezvolt�rii urbane durabile.


519

Programul de cooperare ESPON 2020

Programul ESPON are drept scop promovarea �i stimularea dimensiunii teritoriale

europene în dezvoltarea �i cooperarea prin furnizarea eviden�elor, a transferului de cuno�tin�e

�i a modului de realizare a politicilor autorit��ilor publice �i a altor actori din domeniul politicilor

publice de la toate nivelurile.

Programul de Cooperare ESPON 2020 beneficiaz� de o alocare financiar� de 48,6 milioane

Euro.

9.2.3. Alte�finan��ri�

Programul ERASMUS+

ERASMUS + este noul program cadru pentru EDUCA�IE, FORMARE PROFESIONAL�,

TINERET �I SPORT. Interesul ridicat din partea UE se reg��este �i în suma alocat� pentru acet

program, cu 40% mai mult decât în perioada anterioar�. Erasmus + include programele: Erasmus,

Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig, Youth In Action �i 4 programe interna�ionale: Erasmus

Mundus, Tempus, Alfa, Edulink !i PROGRAME DE COOPERARE cu "�ri industrializate.

Pentru prima oar�, activit��ile sportive vor fi sus�inute ca piloni pentru cre�terea

incluziunii sociale, lupta împotriva dopajului �i discrimin�rii, promovarea toleran�ei etc.

Granturi SEE �i norvegiene 2014-2021

În noua perioad� de finan"are, 15 "�ri membre ale UE vor beneficia de un total de 2,8 mld.

Euro (1,5 mld. Euro prin intermediul granturilor SEE !i 1,3 mld. Euro prin intermediul granturilor

norvvegiene) pentru reducerea disparit�"ilor sociale !i economice !i pentru consolidarea

rela"iilor bilaterale cu cele trei "�ri donatoare: Islanda, Liechtenstein !i Norvegia. Din alocarea

total�, România poate aceesa un total de 502,5 mil. Euro.

Programele sprijinite, grupate pe sectoare prioritare, sunt urm�toarele :

I. Inovare, Cercetare, Educa�ie �i competitivitate

1. Dezvoltarea afacerilor, inovare !i IMM-uri

2. Cercetare

3. Educa"ie, burse, stagii !i tineri antreprenori

4. Echilibrul condi"ii de munc� � condi"ii de via"�

5. Dialogul social � condi"ii decente de munc� (doar granturile norvegiene)

II. Incluziune social�, angajarea tinerilor �i reducerea s�r�ciei


520

6. Provoc�ri europene în domeniul s�n�t�"ii publice

7. Includerea !i emanciparea romilor

8. Copii !i tineri în situa"ii de risc

9. Participarea tinerilor pe pia"a muncii

10. Dezvoltarea local� !i reducerea s�r�ciei

III. Mediu, energie, schimb�ri climatice �i emisii reduse de carbon

11. Mediu !i ecosisteme

12. Energie regenerabil�, eficien"a energetic�, securitatea energetic�

13. Atenuarea schimb�rilor climatice !i adaptarea la acestea

IV. Cultur�, societatea civil�, buna guvernare �i drepturile �i libert��ile fundamentale

14. Antreprenoriatul cultural, patrimoniul cultural !i cooperarea cultural�

15. Societatea civil�

16. Buna guvernare, institu"ii responsabile, transparen"�

17. Drepturile omului - Implementare la nivel na"ional

V. Justi�ie �i afaceri interne

18. Azil !i migra"ie

19. Serviciile corec"ionale !i arestul preventiv

20. Cooperare la nivel interna"ional a Poli"iei !i combaterea criminalit�"ii

21. Eficacitatea !i eficien"a sistemului judiciar, consolidarea statului de drept

22. Violen"a în familie !i bazat� pe gen

23. Prevenirea !i preg�tirea în caz de catastrofe

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF)

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility - CEF) este

implementat în baza Regulamentului (UE) nr.1316/2013 al Parlamentului �i Consiliului, !i sprijin�

implementarea proiectelor de interes european, care vizeaz� dezvoltarea !i construc"ia unor

infrastructuri !i servicii noi, precum !i modernizarea infrastructurilor !i serviciilor existente în

sectoarele: transport, telecomunica"ii, energie.

CEF acord� prioritate conexiunilor lips� din sectorul transporturilor vizând accelerarea

investi"iilor în domeniul re"elelor transeuropene, în special în finalizarea coridoarelor de

transport la nivel european !i urm�re!te s� mobilizeze finan"area provenind atât din sectorul

public, cât !i din cel privat.


521

România are alocat� o sum� de aproximativ 1,234 miliarde Euro pentru investi"ii în

infrastructura de transport, pentru proiectele finan"ate în cadrul anvelopei Fondului de Coeziune,

în acest caz rata de cofinan"are din partea UE putând ajunge pân� la 85% din valoarea total� a

proiectului.

Parteneriat Public-Privat (PPP)

Parteneriatul public-privat a fost reglementat prin Legea nr. 178 din 1 octombrie 2010

care a suferit modific�ri !i actualiz�ri periodice. Deoarece s-a constatat c� prevederile cuprinse

în lege nu pot fi aplicate, aceasta a fost abrogat� la 26 mai 2016, ca urmare a intr�rii în vigoare a

Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucr�ri �i concesiunile de servicii.

Legea nr. 100 din 19 mai 2016 reglementeaz� modul de atribuire a contractelor de

concesiune de lucr�ri �i a contractelor de concesiune de servicii, regimul juridic aplicabil acestor

contracte, precum �i anumite aspecte specifice în leg�tur� cu executarea acestora.

Procedurile de atribuire prev�zute de prezenta lege se aplic� concesiunilor de lucr�ri sau

concesiunilor de servicii a c�ror valoare, f�r� TVA, este egal� sau mai mare decât pragul valoric

de 23.227.215 lei. Pentru concesiunile de lucr�ri sau concesiunile de servicii a c�ror valoare este

mai mic� decât pragul valoric men"ionat atribuirea se face cu respectarea principiilor generale

prev�zute la art. 2 alin. (2), în condi�iile �i potrivit procedurilor reglementate prin normele

metodologice de aplicare a prevederilor legii.

Legea cuprinde domeniile pe care se poate aplica, except�rile, reguli e participare la

procedura de atribuire, reguli privind atribuirea contractelor de concesiune, reguli privind

executarea contractelor de concesiune !i anexele cu lista activit�"ilor ce fac obiectul lucr�rilor !i

serviciilor.

Prin urmare, în conformitatea cu Legea 100/2016, Municipiul Deva poate derula proiecte

în parteneriat public-privat, pe domeniul economic !i social. Legea nu se aplic� serviciilor de

interes general f�r� caracter economic.

Ajutorul de stat

Schemele de ajutor de stat active sunt stabilite prin HG 807/2014, modificat� !i

completat� prin HG 357/2016 !i HG 332/2014, modificat� !i completat� prin HG 234/2016.

Prin HG 807/2014 este instituit� o schem� de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea

regional� prin sprijinirea realiz�rii investi"iilor de mare anvergur�, cu importante efecte în

economie, orientate spre sectoarele de activitate de vârf. Se acord� sume sub form� de granturi,

de la bugetul de stat, pentru cheltuieli eligibile de natura activelor corporale !i necorporale,

precum !i cele legate de închirierea construc"iilor aferente investi"iei ini"iale. Se pot emite

acorduri de finan"are în baza acestei scheme pân� la date de 31 decembrie 2020, cu respectarea

legisla"iei în domeniul ajutorului de stat, în limita unui buget limit� anual. Prin HG 357/2016,


522

bugetul maxim al schemei a fost majorat la 4.070 milioane lei, echivalentul a aproximativ 925

milioane euro, iar bugetul anual maxim la 638 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ

145 milioane euro.

Obiectivul schemei de ajutor de stat instituite prin H.G. nr. 332/2014 îl reprezint�

dezvoltarea regional� prin sprijinirea investi"iilor !i crearea de noi locuri de munc�, acordându-

se sume sub form� de granturi, de la bugetul de stat, pentru cheltuieli eligibile de natura

costurilor salariale. Bugetul maxim al schemei este de 2.700 milioane lei, echivalentul a

aproximativ 600 milioane euro, iar bugetul maxim anual al schemei este de 450 milioane lei,

respectiv echivalentul a aproape 100 milioane euro. Prin HG 234/2016, se aduc modific�ri !i

complet�ri asupra unor articole !i proceduri stabilite pentru aplicarea acestei scheme.

Coresponden"a între viziunea de dezvoltare, obiectivele strategice !i cele specifice,

formeaz� un sistem interdependent, astfel încât fiecare dintre m�suri poate afecta structura

sistemului, ducând la înt�rirea sau dezechilibrarea acestuia.

În mod similar, coresponden�a între bugetul propriu, programele de finan�are externe

�i obiectivele specifice, respectiv m�surile aferente, creeaz� un mecanism de monitorizare !i

control al rezultatelor, garantând capacitatea de implementare a proiectelor.


523

10. DEFINIREA�PLANULUI�STRATEGIC�

10.1. Viziunea��i�misiunea�strategic��

Pentru elaborarea viziunii de dezvoltare s-a avut în vedere proiec�ia dezvolt�rii viitoare a

localit��ii prin prisma a�tept�rilor tuturor categoriilor de factori beneficiari �i/sau cu impact direct

asupra direc�iei �i intensit��ii de dezvoltare a ansamblului resurselor umane �i facilit��ilor

opera�ionale prin care se consolideaz� poten�ialul de cre�tere a calit��ii vie�ii în municipiul Deva.

De asemenea, concomitent cu relevan�a viziunii definite, un aspect deosebit de important

a fost reprezentat de consisten�a �i caracterul multidimensional, integrator al acesteia. Astfel,

calitatea vie�ii este un indicator complex, care exprim� percep�ia individului despre existen�a sa

în contextul culturii �i a sistemului de valori în care tr�ie�te.

Conceptul de calitate a vie�ii este considerat cel mai multidisciplinar termen aflat în uzul

curent. Una din defini�iile cuprinz�toare ale acestui termen pleac� de la premisa c� acest concept

nu poate fi separat de elementele care îl determin� �i îl definesc în acela�i timp: bun�starea,

dezvoltarea uman�, capitalul social, calitatea societ��ii, excluziunea/ incluziunea social�, etc.

Astfel, calitatea vie�ii este definit� ca:

�ansamblul elementelor care se refer� la condi�iile fizice, starea economic�, social�,

cultural�, politic�, de s�n�tate etc. în care tr�iesc oamenii, con�inutul �i natura activit��ilor pe

care ace�tia le desf��oar�, caracteristicile rela�iilor �i procesele sociale la care particip�, bunurile

�i serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, stilurile de via��, evaluarea

împrejur�rilor �i rezultatele activit��ilor desf��urate, st�rile subiective de satisfac�ie/

insatisfac�ie, fericire, frustrare etc.�

Viziunea strategic� Deva 2023 este:

�Ne propunem s� fim un reper al eficien�ei, coeren�ei actului

decizional si transparen�ei administrative, s� sus�inem crearea unei

comunit��i active si dinamice, s� atragem investi�ii !i s� gener�m

proiecte de importan�� strategic� pentru ora! si cet��eni, !i toate

acestea s� conduc� la CRE�TEREA CALIT��II VIE�II în MUNICIPIUL

DEVA.�


524

Ca urmare, viziunea propus� reprezint� un deziderat ambi�ios, prin care se armonizeaz�

întregul spectru de cerin�e �i condi�ii prin care s� se mobilizeze aspira�iile �i resursele municipiului

spre o dezvoltare integrat� durabil�, inteligent�, competitiv�.

Misiunea prin care s� se materializeze viziunea la nivelul anilor 2023, limita orizontului de

planificare al strategiei actuale, este deosebit de dificil�, �i aceasta poate fi îndeplinit� numai prin

efectul sinergic al implic�rii tuturor factorilor mediului social, economic �i institu�ional ai

municipiului Deva.

Comunit��ile din aria administrativ� a municipiului Deva î�i identific� �i î�i definesc

împreun� drumul de dezvoltare viitoare, orientate spre atingerea performan�ei de a fi cet��eni

ai unei localit��i propspere, atractive pentru a tr�i, a investi �i a munci.

În acest context, rolul administra�iei locale este de a propune �i a asigura cadrul de

armonizare a aspira�iilor �i posibilit��ilor actuale pentru definirea �i, ulterior, punerea în practic�

a planurilor �i strategiilor concepute în parteneriat, de a contribui �i utiliza eficient resursele

financiare �i umane în asistarea comunit��ilor, precum �i de a atrage noi resurse. De aici

imperativul cooper�rii permanente cu to�i cei care pot �i vor s� influen�eze traiectoria ascendent�

a eficien�ei �i performan�ei în drumul nostru spre viitor. Iar toate acestea s� fie realizate în

coondi�ii de transparen�� i deschidere total�.

Datorit� caracterului dinamic al factorilor �i condi�iilor definitorii la un moment dat pentru

mediul socio-economic, consider�m c� abordarea noastr� privind misiunea viitoare este necesar

s� fie, de asemenea, dinamic�, flexibil�, conexat� puternic la mediul intern �i extern de

manifestare a vie�ii comunit��ii.

Viziunea �i misiunea furnizeaz� cet��enilor, mediului de afaceri, dar �i administra�iei

locale, o proiec�ie clar� despre ceea ce �i când trebuie f�cut, precum �i a modului cum trebuie

gospod�rite resursele existente. Din acest motiv, pentru elaborarea viziunii de dezvoltare au fost

consulta�i to�i factorii implica�i, astfel încât aceasta s� beneficieze de expertiza tuturor

sectoarelor de activitate participante la via�a comunit��ii �i s� se înscrie pe o direc�ie de

dezvoltare novatoare, corect�, viabil� �i performant�.

Misiunea strategic� Deva 2023 este:

�Identificarea dinamic� !i flexibil� a tuturor cerin�elor !i

oportunit��ilor de ac�iuni !i investi�ii inteligente, durabile !i competitive,

prin care s� se maximizeze utilizarea eficient� a întregului poten�ial uman,

economic !i natural de care dispune localitatea la un moment dat, pentru

dezvoltarea unei comunit��i puternice, motivate !i coezive.�


525

Oferirea prin viziune a unei r�spuns adecvat aspira�iilor multiple ale comunit��ii �i celor

interesa�i de aspectele economice zonale, prin identificarea �i implementarea unei orient�ri

consim�ite de marea majoritate a acestora, confer� atribute motivatoare �i �anse reale pentru

stabilirea �i îndeplinirea unor obiective viitoare comune.

10.2. Obiectivele�strategice�

Obiectivele strategice prin care se urm�re�te realizarea viziunii generale la orizontul anilor

2020 au fost formulate în concordan�� cu cele 11 obiective tematice ale Strategiei Europa 2020

�i cu documentele programatice ale Regiunii Vest.

Scopul urm�rit a fost asigurarea unei flexibilit��i m�rite pe întreaga perioad� de derulare

a ciclului de programare/implementare a proiectelor de investi�ii definite la nivelul municipiului

Deva. De asemenea, se m�re�te astfel substan�ial capacitatea de reac�ie la

modific�rile/complet�rile efectuate de structurile responsabile la nivel european �i regional, ceea

ce confer� strategiei caracteristicile de dinamism �i reac�ie oportun�, cu utilizarea eficient� a

resursei timp la dispozi�ie pentru promovarea proiectelor adecvate condi�iilor noi rezultate �i

maximizarea �anselor de eligibilitate a acestora.

Strategia integrat� pentru dezvoltare urban� a Municipiului Deva în perioada 2014-2023

se axeaz� pe îndeplinirea urm�toarelor obiective strategice:

OS1. Dezvoltarea unei economii moderne, bazat� pe industrii �i tehnologii inovatoare,

performante !i creative, !i pe o for"� de munc� sustenabil� !i de calitate

OS2. Asigurarea unei dezvolt�ri urbane complexe !i integrate, care s� contribuie la

îmbun�t�"irea calit�"ii factorilor de mediu !i a eficien"ei energetice, promovarea

energiilor regenerabile !i managementul proactiv al situa"iilor de risc

OS3. Cre!terea calit�"ii vie"ii cet�"enilor prin asigurarea infrastructurii reziden"iale,

educa"ionale, de s�n�tate, digitale, sportive, a facilit�"ilor socio-culturale !i de agrement

OS4. Asigurarea unei mobilit�"i urbane durabile, prin implementarea unui sistem de transport

accesibil !i sigur, care s� conduc� la o dezvoltare echilibrat� a tuturor modurilor de

transport !i s� sus"in� cre!terea calit�"ii vie"ii cet�"enilor

OS5. Realizarea nodului convergent turistic Deva, prin valorificarea integrat�, inteligent� !i

durabil� a poten"ialului turistic !i cultural, propriu !i zonal

OS6. Modernizarea managementului !i administra"iei publice locale la nivelul standardelor

europene.

Tabelul urm�tor prezint� coresponden�a tematic� a obiectivelor strategice ale Strategiei

integrate pentru dezvoltare urban� a Municipiului Deva în perioada 2014-2023 cu axele

prioritare urm�rite prin Strategia pentru Dezvoltare Regional� a Regiunii Vest 2014-2020, cu

men�ionarea obiectivului definit pe fiecare ax� prioritar� �i a obiectivelor tematice adresate de

fiecare obiectiv strategic la nivel de ax� prioritar�.

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

52

6

Ta

be

l 1

0.1

. C

ore

spo

nd

en

�a o

bie

ctiv

elo

r st

rate

gic

e a

le S

tra

teg

iei

inte

gra

te p

en

tru

de

zvo

lta

re u

rba

n�

a M

un

icip

iulu

i D

eva

în

pe

rio

ad

a 2

01

4-2

02

3 c

u a

xele

pri

ori

tare

din

Str

ate

gia

pe

ntr

u D

ezv

olt

are

Re

gio

na

l� a

Re

giu

nii

Ve

st 2

01

4-2

02

0

Ob

iect

ive

le s

tra

teg

ice

A

xe

le p

rio

rita

re

Ob

iect

ive

le a

xe

lor

pri

ori

tare

O

bie

ctiv

ele

te

ma

tice

re

lev

an

te

Eu

rop

a 2

02

0

OS

1.

De

zvo

lta

rea

un

ei e

con

om

ii

mo

der

ne,

baz

at�

pe

ind

ust

rii !

i te

hn

olo

gii

ino

va

toa

re,

pe

rfo

rma

nte

!i c

reat

ive,

!i p

e o

fo

r"�

de

mu

nc�

su

sten

abil�

!i d

e ca

litat

e

Axa

pri

ori

tar�

1.

Cre

�te

rea

com

pet

itiv

it��

ii re

gio

na

le p

rin

pro

mo

va

rea

ino

v�ri

i �i s

pec

ializ

�rii

inte

lig

en

te

Cre

area

un

ei c

ult

uri

a in

ov�

rii �

i d

ezvo

ltar

ea s

ecto

relo

r ch

eie

în

Re

giu

ne

a V

est

Ob

iect

iv t

em

ati

c 1

. C

on

solid

area

ce

rcet

�rii,

d

ezvo

lt�r

ii te

hn

olo

gice

�i i

no

v�ri

i;

Ob

iect

iv t

em

ati

c 3

. Îm

bu

n�t

��ir

ea

com

pet

itiv

it��

ii în

trep

rin

der

ilor

mic

i �i m

ijlo

cii.

Axa

pri

ori

tar�

2.

De

zvo

lta

rea

un

ei e

con

om

ii

din

amic

e b

azat

� p

e cr

e�te

rea

pro

du

ctiv

it��

ii �i

a

ntr

ep

ren

ori

at

Reg

iun

ea V

est

s� d

evin

� o

re

giu

ne

dig

ital

�, c

u a

face

ri

pro

du

ctiv

e �i

co

mp

etit

ive

la n

ivel

g

lob

al

Ob

iect

iv t

em

ati

c 2

. Îm

bu

n�t

��ir

ea a

cces

ulu

i �i a

u

tiliz

�rii

�i c

re�t

ere

a ca

lit��

ii te

hn

olo

giilo

r in

form

a�ie

i �i c

om

un

ica�

iilo

r;

Ob

iect

iv t

em

ati

c 3

. Îm

bu

n�t

��ir

ea

com

pet

itiv

it��

ii în

trep

rin

der

ilor

mic

i �i m

ijlo

cii.

Axa

Pri

ori

tar�

4.

Dez

volt

area

cap

ital

ulu

i um

an �

i cr

e�te

rea

calit

��ii

serv

iciil

or

în

sect

oar

ele

edu

ca�i

e, s

�n�t

ate

�i

ser

vici

i so

cial

e.

De

zvo

lta

rea

ca

pit

alu

lui

um

an

din

regi

un

e p

rin

cre

�te

rea

grad

ulu

i d

e o

cup

are

a fo

r�ei

de

mu

nc�

, in

clu

ziu

ne

soci

al�

�i a

cce

s

cres

cut

la e

du

ca�i

e �i

la s

erv

icii

de

s�n

�tat

e �i

so

cial

e d

e ca

litat

e.

Ob

iect

iv t

em

ati

c 8

. P

rom

ova

rea

ocu

p�r

ii fo

r�ei

d

e m

un

c� �

i sp

rijin

irea

mo

bili

t��i

i fo

r�e

i de

mu

nc�

;

Ob

iect

iv t

em

ati

c 9

. P

rom

ov

are

a i

ncl

uzi

un

ii

soci

ale

�i c

om

bat

erea

s�r

�cie

i;

Ob

iect

iv t

em

ati

c 1

0.

Inve

sti�

iile

în e

du

ca�i

e,

com

pet

en�e

�i î

nv�

�are

pe

tot

par

curs

ul v

ie�i

i;

OS

2.

Asi

gura

rea

un

ei d

ezvo

lt�r

i u

rban

e co

mp

lexe

!i i

nte

grat

e, c

are

s� c

on

trib

uie

la îm

bu

n�t

�"ir

ea

calit

�"ii

fact

ori

lor

de

med

iu !

i a

efic

ien

"ei e

ner

geti

ce, p

rom

ova

rea

ener

giilo

r re

gen

erab

ile !

i m

an

ag

em

en

tul p

roa

ctiv

al

situ

a"iil

or

de

risc

Axa

pri

ori

tar�

5.

Pro

mo

vare

a cr

e�te

rii

sust

en

ab

ile

pri

n o

pti

miz

are

a

calit

��ii

fact

ori

lor

de

med

iu,

cre�

tere

a ef

icie

n�e

i en

erge

tice

al

�tu

ri d

e va

lori

fica

rea

en

erg

iilo

r re

ge

ne

rab

ile �

i p

rin

tr-u

n m

an

ag

em

en

t

pro

acti

v al

sit

ua�

iilo

r d

e ri

sc.

Reg

iun

ea V

est

s� d

evin

� o

re

giu

ne

cu u

n m

ediu

nat

ura

l �i

antr

op

ic s

�n�t

os,

cu

un

sti

l de

via�

� b

azat

pe

efic

ien

��

ener

geti

c� �

i cap

abil�

s�

r�sp

un

d�

pro

acti

v la

sit

ua�

iile

de

risc

.

Ob

iect

iv t

em

ati

c 4

: Sp

rijin

irea

tra

nzi

�iei

c�t

re o

ec

on

om

ie c

u e

mis

ii sc

�zu

te d

e d

ioxi

d d

e ca

rbo

n

în t

oat

e se

cto

arel

e;

Ob

iect

ivu

l te

ma

tic

5:

Pro

mo

vare

a ad

apt�

rii l

a sc

him

b�r

ile c

limat

ice,

pre

ven

irea

�i g

esti

on

area

ri

scu

rilo

r;

Ob

iect

ivu

l te

ma

tic

6:

Pro

tec�

ia m

ediu

lui �

i p

rom

ova

rea

uti

liz�r

ii ef

icie

nte

a r

esu

rsel

or.

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

52

7

Ob

iect

ive

le s

tra

teg

ice

A

xe

le p

rio

rita

re

Ob

iect

ive

le a

xe

lor

pri

ori

tare

O

bie

ctiv

ele

te

ma

tice

re

lev

an

te

Eu

rop

a 2

02

0

OS3

. C

re!t

erea

cal

it�"

ii vi

e"ii

cet�

"en

ilor

pri

n a

sigu

rare

a in

fras

tru

ctu

rii r

ezid

en"i

ale,

ed

uca

"io

nal

e, d

e s�

n�t

ate,

dig

ital

e,

spo

rtiv

e, a

fac

ilit�

"ilo

r so

cio

-

cult

ura

le !

i de

agre

men

t

Axa

Pri

ori

tar�

4.

Dez

volt

area

cap

ital

ulu

i um

an �

i cr

e�te

rea

calit

��ii

serv

iciil

or

în

sect

oar

ele

edu

ca�i

e, s

�n�t

ate

�i

ser

vici

i so

cial

e.

De

zvo

lta

rea

ca

pit

alu

lui

um

an

din

regi

un

e p

rin

cre

�te

rea

grad

ulu

i d

e o

cup

are

a fo

r�ei

de

mu

nc�

, in

clu

ziu

ne

soci

al�

�i a

cces

cr

esc

ut

la e

du

ca�i

e �i

la s

erv

icii

de

s�n

�tat

e �i

so

cial

e d

e ca

litat

e.

Ob

iect

iv t

em

ati

c 8

. P

rom

ova

rea

ocu

p�r

ii fo

r�ei

d

e m

un

c� �

i sp

rijin

irea

mo

bili

t��i

i fo

r�e

i de

mu

nc�

;

Ob

iect

iv t

em

ati

c 9

. P

rom

ov

are

a i

ncl

uzi

un

ii

soci

ale

�i c

om

bat

erea

s�r

�cie

i;

Ob

iect

iv t

em

ati

c 1

0.

Inve

sti�

iile

în e

du

ca�i

e,

com

pet

en�e

�i î

nv�

�are

pe

tot

par

curs

ul v

ie�i

i;

OS

4.

Asi

gura

rea

un

ei m

ob

ilit�

"i

urb

an

e d

ura

bil

e,

pri

n

imp

lem

en

tare

a u

nu

i si

ste

m d

e

tran

spo

rt a

cces

ibil

!i s

igu

r, c

are

s�

con

du

c� la

o d

ezvo

ltar

e e

chili

bra

t�

a t

utu

ror

mo

du

rilo

r d

e t

ran

spo

rt !

i s�

su

s"in

� cr

e!te

rea

calit

�"ii

vie"

ii ce

t�"e

nilo

r

Axa

pri

ori

tar�

3.

Îmb

un

�t��

irea

acc

esib

ilit�

�i �

i m

ob

ilit�

�ii î

ntr

-o r

eg

iun

e

con

ecta

t� in

tern

�i

inte

rna�

ion

al

Imp

lem

en

tare

a u

nu

i si

ste

m d

e

tran

spo

rt d

ura

bil

�i e

fici

ent,

car

e s�

co

nd

uc�

la o

dez

volt

are

ech

ilib

rat�

a t

utu

ror

mo

du

rilo

r d

e tr

ansp

ort

în c

on

cord

an��

cu

ce

rin

�ele

eco

no

mic

e, s

oci

ale

�i

de

me

diu

.

Ob

iect

iv t

em

ati

c 7

. P

rom

ov

are

a s

iste

me

lor

de

tran

spo

rt d

ura

bile

�i e

limin

area

blo

caje

lor

din

ca

dru

l in

fras

tru

ctu

rilo

r re

�ele

lor

maj

ore

OS

5.

Re

ali

zare

a n

od

ulu

i

con

verg

en

t tu

rist

ic D

ev

a,

pri

n

valo

rifi

care

a in

tegr

at�,

inte

ligen

t�

!i d

ura

bil�

a p

ote

n"i

alu

lui t

uri

stic

!i

cult

ura

l, p

rop

riu

!i z

on

al

Axa

pri

ori

tar�

6:

Încu

raja

rea

dez

volt

�rii

par

ticu

lari

t��i

lor

spec

ific

e co

mu

nit

��ilo

r u

rban

e �i

ru

rale

.

O

bie

ctiv

te

ma

tic

3.

Îmb

un

�t��

irea

co

mp

etit

ivit

��ii

într

epri

nd

erilo

r m

ici �

i mijl

oci

i.

Ob

iect

ivu

l te

ma

tic

6:

Pro

tec�

ia m

ediu

lui �

i p

rom

ova

rea

uti

liz�r

ii ef

icie

nte

a r

esu

rsel

or.

Ob

iect

iv t

em

ati

c 8

. P

rom

ova

rea

ocu

p�r

ii fo

r�ei

d

e m

un

c� �

i sp

rijin

irea

mo

bili

t��i

i fo

r�e

i de

mu

nc�

;

Ob

iect

iv t

em

ati

c 9

. P

rom

ov

are

a i

ncl

uzi

un

ii

soci

ale

�i c

om

bat

erea

s�r

�cie

i;

OS

6.

Mo

de

rniz

are

a

man

agem

entu

lui !

i ad

min

istr

a"ie

i p

ub

lice

lo

cale

la

niv

elu

l

sta

nd

ard

elo

r e

uro

pe

ne

Axa

pri

ori

tar�

7.

Dez

volt

area

cap

acit

��ii

ad

min

istr

ati

ve

re

gio

na

le

Îmb

un

�t��

irea

cap

acit

��ii

inst

itu

�io

nal

e O

bie

ctiv

te

ma

tic

11

. C

on

solid

area

cap

acit

��ii

inst

itu

�io

nal

e �i

o a

dm

inis

tra�

ie p

ub

lic�

efi

cien

t�.


528

10.3. Principii�de�dezvoltare�durabil��

Apartenen�a la spa�iul economic european ofer� o multitudine de avantaje, dar �i exigen�e sporite în competi�ia acerb� deschis�, arbitrat� de mecanismele flexibile care guverneaz� economia de pia��. Dinamismul f�r� precedent al raportului de for�e, care se stabile�te între principalii actori angrena�i în aceast� competi�ie, confer� exigen�e sporite privind dobândirea �i men�inerea atributului de competitivitate de c�tre ace�tia.

Strategia descrie imaginea pe care o unitate administrativ� teritorial� dore�te s� o aib� în

viitor �i este orientat� c�tre ceea ce vrea s� fac� aceasta. Strategia reprezint� cadrul de referin��

prin care se orienteaz� alegerile referitoare la natura �i direc�ia unei structuri

omogene/eterogene coordonat� în mod unitar, stabile�te o direc�ie unitar� în termeni de

orientare a obiectivelor sale opera�ionale �i furnizeaz� baza aloc�rii resurselor necesare pentru

orientarea dezvolt�rii viitoare c�tre atingerea acestor obiective.

Procesul de planificare strategic� al unei unit��i administrative teritoriale de nivel

municipiu presupune parcurgerea iterativ� a unor etape de analiz� �i fundamentare, în scopul

identific�rii direc�iilor de ac�iune viitoare aferente perioadei de planificare vizate, prin care s� se

armonizeze aspira�iile tuturor factorilor beneficiari �i/sau participan�i direc�i la transpunerea în

practic� a obiectivelor strategice definite, în condi�iile maximiz�rii gradului de atragere �i a

eficien�ei utiliz�rii resurselor aflate la dispozi�ie.

Planificarea strategic� a dezvolt�rii durabile completeaz� aspectele referitoare la

planificarea strategic� cu cerin�ele rezultate din asigurarea conformit��ii cu principiile de dezvoltare durabil� �i echilibrat� stipulate la nivel european �i, ca atare, devenite linii directoare pentru �ara noastr�, respectiv pentru Regiunea Vest.

Din punct de vedere al procesului de planificare, s-a urm�rit ca prin modul de formulare al obiectivelor strategice s� fie vizat� în totalitate �i problematica aferent� dezvolt�rii durabile. De asemenea, ac�iunile orientative detaliaz� �i elemente specifice cu impact asupra dezvolt�rii durabile (Figura 10.1). Men�ion�m c� nu au fost realizate conexiuni cu OS6 (Modernizarea

managementului �i administra�iei publice locale la nivelul standardelor europene) deoarece acestea ar fi fost necesar s� acopere toate cele 10 principii ale dezvolt�rii durabile, ceea ce ar fi condus la sc�derea lizibilit��ii schemei.

Mai mult, perioada de elaborare a Strategiei integrate pentru dezvoltare urban� a

Municipiului Deva în perioada 2014-2023 a coincis cu cea de elaborare a Planului Urbanistic

General. Prin schimbul de idei, comunicarea �i colaborarea permanent� dintre echipele de lucru

aferente celor dou� direc�ii de ac�iune, s-au asigurat condi�iile de tratare unitar�, integrat� �i coerent� a celor dou� documente programatice men�ionate.

Principiile unei politici de amenajare durabil� pentru Europa se refer� la:

v Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvolt�ri socio-

economice echilibrate �i de îmbun�t��ire a competitivit��ii;

v Promovarea încuraj�rii dezvolt�rii generate de func�iunile urbane �i de

îmbun�t��irea rela�iilor dintre ora�e �i sate;

v Promovarea unor condi�ii de accesibilitate mai echilibrate;


529

v Facilitarea accesului la informa�ie �i cunoa�tere;

v Reducerea degrad�rii mediului;

v Valorificarea �i protec�ia resurselor �i patrimoniului natural;

v Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;

v Dezvoltarea resurselor energetice în men�inerea securit��ii;

v Promovarea unui turism de calitate �i durabil;

v Limitarea preventiv� a efectelor catastrofelor naturale.

P1. Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvolt�ri socio-economice

echilibrate �i de îmbunat��ire a competitivit��ii

Presupune îmbun�t��irea atractivit��ii, în materie de investi�ii economice, prin

practicarea unei politici active de amenajare a teritoriului, cu asigurarea condi�iilor necesare

implic�rii cet��enilor �i a diverselor grupuri ale societ��ii.

P2. Promovarea încuraj�rii dezvolt�rii generate de func�iunile urbane �i de

îmbun�t��irea rela�iilor dintre ora�e �i sate

Sistemele urbane �i func�iunile urbane trebuie s� fie dezvoltate în a�a fel încât s� fie

înlesnit accesul regiunilor rurale la func�iunile urbane.

Constituirea �i înt�rirea re�elelor de ora�e amelioreaz� complementaritatea între ora�e,

cre�te sinergiile �i economiile, favorizeaz� specializarea �i determin� beneficii prin intermediul

concuren�ei economice, evitând totodat� obstacolele. Parteneriatele ora�-sat au de jucat un rol

din ce în ce mai important, iar condi�iile pentru un parteneriat ora�-sat eficient rezid� într-o mai

bun� colaborare între colectivit��ile teritoriale, pe picior de egalitate.

P3. Promovarea unor condi�ii de accesibilitate mai echilibrate

Realizarea re�elei paneuropene de transport este condi�ia indispensabil� a unei bune

accesibilit��i macro-spa�iale în interiorul continentului european, care trebuie consolidat� în

continuare.

O politic� de amenajare echilibrat� trebuie s� asigure o mai bun� interconexiune a

ora�elor mici �i mijlocii, ca �i a spa�iilor rurale la principalele axe �i centre de transport (c�i ferate,

autostr�zi, aeroporturi, centre intermodale). Datorit� cre�terii permanente a fluxurilor de trafic,

este o necesitate dezvoltarea de strategii integrate care iau în considerare diferitele moduri de

transport �i, în acela�i timp, imperativele amenaj�rii.

P4. Facilitarea accesului la informa�ie �i cunoa�tere

Apari�ia societ��ii informa�ionale este ast�zi fenomenul cel mai semnificativ al

remodel�rii societ��ii globale �i a structurilor sale teritoriale. O aten�ie deosebit� trebuie

acordat� accesului la informa�ie, care este necesar s� nu fie limitat de constrângeri

fizice sau de alt� natur�. De asemenea, ar trebui realizate îmbun�t��iri ale re�elelor de

telecomunica�ii iar tarifele ar trebui s� nu fie prohibitive.


530

O importan�� deosebit� o are promovarea conexiunilor la nivel na�ional si

regional între furnizorii de informa�ie �i utilizatorii poten�iali ai acesteia, cum ar fi parcurile

tehnologice, institutele de transfer de tehnologie, centrele de cercetare �i de formare.

P5. Reducerea degrad�rii mediului

Problemele de mediu care decurg dintr-o coordonare insuficient� a politicilor sectoriale

sau din deciziile locale trebuie s� fie anticipate �i contracarate.

Din aceast� perspectiv�, politica de amenajare trebuie s� acorde o aten�ie deosebit�

practicilor agricole �i silvicole mai pu�in distrug�toare, promov�rii sistemelor de transport �i de

energie care s� favorizeze mai mult mediul ambiental, regenerarea zonelor urbane degradate �i

reabilitarea acestora, regenerarea mediului din zonele afectate de activit��i industriale poluante

�i de vechile zone militare, ca �i controlul sub-urbaniz�rii.

P6. Valorificarea �i protec�ia resurselor �i patrimoniului natural

Resursele naturale contribuie nu numai la echilibrul ecosistemelor, dar �i la

atractivitatea regiunilor, la valoarea lor recreativ� �i la calitatea general� a vie�ii.

Acestea trebuie, în consecin��, s� fie protejate �i valorificate.

Strategiile integrate pentru gestiunea resurselor de ap� trebuie s� includ� protec�ia

apelor de suprafa�� i a apelor subterane, controlul activit��ilor agricole în materie de fertilizare

�i irigare, tratamentul apelor uzate etc. În materie de protec�ie a calit��ii apelor potabile din

pânzele freatice, este esen�ial s� se stabileasc� o coresponden�� între expansiunea re�elelor de

alimentare cu ap� cu cele de eliminare a apelor uzate.

Amenajarea teritoriului are de asemenea ca sarcin� s� contribuie la reconstituirea

re�elelor ecologice. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie identificate diverse elemente

ecologice cum ar fi zonele de proximitate natural�, resursele de ap�, climatele terapeutice,

zonele industriale dezafectate care trebuie amenajate �i tratarea lor prin m�suri adecvate.

P7. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare

Valorificarea patrimoniului cultural cre�te atractivitatea regional� �i local� pentru

investitori, turism �i popula�ie, este un factor important de dezvoltare economic� �i contribuie în

mod semnificativ la înt�rirea identit��ii localit��ii.

Amenajarea teritoriului trebuie s� contribuie la gestiunea integrat� a patrimoniului

cultural, ca un proces evolutiv prin care se protejeaz� �i conserv� patrimoniul, luând în

considerare nevoile societ��ii moderne. Includerea în itinerarii culturale a monumentelor �i

urmelor �colilor �i curentelor artistice va conduce la armonizarea creativit��ii în rela�iile spa�iale

dintre arhitectura �i urbanismul modern cu patrimoniul istoric.

Amenajarea teritoriului trebuie s� contribuie la conservarea �i respectarea memoriei

tuturor na�ionalit��ilor �i grupurilor religioase, valorificând un patrimoniu cultural specific.


531

P8. Dezvoltarea resurselor energetice în men�inerea securit��ii

Amenajarea teritoriului sus�ine promovarea resurselor de energie regenerabile

ca sisteme coerente în teritoriu �i respectuoase cu mediul, cât �i completarea re�elelor de

transport al energiei la nivel paneuropean.

Un element prioritar este reprezentat de utilizarea mai eficace a resurselor energetice �i

a echipamentelor deja disponibile. În acest sens, este necesar s! fie ameliorat! eficacitatea

energetic! a centralelor termice conven�ionale pentru a reduce poluarea atmosferic!. Aceasta

este o ac�iune favorabil! �i în ceea ce prive�te înc!lzirea global!.

P9. Promovarea unui turism de calitate �i durabil

Amenajarea teritoriului trebuie s! aiba în vedere utilizarea ocaziilor de dezvoltare care

decurg din turism, mai ales în cazul regiunilor defavorizate. Vor trebui promovate, cu prioritate,

forme de turism de calitate �i durabil. În acest context, un rol deosebit revine politicilor de

dezvoltare teritorial! �i urban!. O cunoa�tere aprofundat! a ecosistemelor �i locurilor cu

poten�ial turistic este în general necesar!, la fel ca �i utilizarea unor noi instrumente �i proceduri

de ghidaj �i de control public.

P10. Limitarea preventiv� a efectelor catastrofelor naturale

Ar trebui luate m!suri preventive în cadrul amenaj!rii teritoriului cu scopul de a limita

amploarea pagubelor �i a face arm!tura urban! mai pu�in vulnerabil!. Asemenea m!suri privesc,

de exemplu, destina�ia terenurilor �i a construc�iilor.

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

53

2

Fig

. 1

0.1

. C

on

exi

un

i st

rate

gic

e î

n a

bo

rda

rea

de

zvo

lt�

rii d

ura

bil

e

OB

IEC

TIV

E S

TR

AT

EG

ICE

(OS

) S

tra

teg

ia i

nte

gra

t�

pe

ntr

u d

ezv

olt

are

urb

an

�

a M

un

icip

iulu

i D

ev

a î

n

pe

rio

ad

a 2

01

4 -

20

23


533

10.4. � Domenii�de�interven�ie�prioritare�

Portofoliul de proiecte prev�zut pentru aplicarea Strategiei integrate pentru dezvoltare

urban� a Municipiului Deva în perioada 2014-2023 a fost stabilit cu respectarea urm�toarelor

cerin!e:

v S� deserveasc� atingerii scopului aferent viziunii strategice a Municipiului Deva în perspectiva anilor 2023;

v S� utilizeze la poten�ial maxim �i în mod oportun facilit��ile de investi�ii eficiente identificate prin elementele de tipul �Oportunit��ilor� reliefate prin analiza SWOT realizat� pe domenii specifice relevante;

v S� produc� efecte durabile în timp �i s� permit� dezvoltarea /modernizarea facil� �i flexibil�, în perspectiva unor necesit��i suplimentare ap�rute ulterior �i/sau cerin�e noi impuse de noile condi�ii tehnologice eviden�iate pe parcurs;

v S� conduc� la completarea setului de cerin�e deficitare pentru statutul de localitate de

rangul II (Tabelul 10.2);

v S� satisfac� acoperirea unei nevoi actuale reale, stringente, conform rezultatelor de categoria �Puncte slabe� rezultate cu ocazia analizei SWOT;

v S� amelioreze/elimine condi�iile favorizante de manifestare viitoare a unor elemente

de categoria �Amenin��ri� rezultate cu ocazia analizei SWOT;

v S� produc� efecte reale, de maximizare / minimizare (dup� caz) a setului de criterii cantitativi de eficien� defini�i pentru fiecare proiect în parte;

v Consultarea reprezentan�ilor abilita�i ai tuturor unit��ilor administrative teritoriale din aria de responsabilitate a zonei municipale Deva;

v S� vizeze un spectru cât mai larg de beneficiari direc�i/indirec�i ai rezultatelor ob�inute în urma implement�rii proiectului respectiv;

v S� satisfac� restric�iile impuse de respectarea criteriilor de mediu aplicabile �i, dac� este posibil, s� contribuie la poten�area factorilor calitativi de mediu;

v S� se bazeze pe o atitudine anticipativ� �i comprehensiv� privind eviden�ierea ex-ante

a factorilor de risc, cu minimizarea acestora pe cât de mult posibil;

v S� conduc� la completarea setului de valen�e de poten�are a prestigiului municipiului �i crearea unor elemente de specificitate local�.

Pornind de la definirea domeniilor de interven�ie prioritare, setul acestora a fost

completat în continuare cu alte domenii de interven�ie, prin care s� se faciliteze satisfacerea

cerin�elor enun�ate privind stabilirea portofoliului de proiecte vizate prin Strategia integrat�

pentru dezvoltare urban� a Municipiului Deva în perioada 2014-2023.

Unul din criteriile avut permanent în vedere la elaborarea acestei strategii se refer� la

maximizarea atragerii de fonduri europene �i optimizarea rezultatelor socio-economice ale

investi�iilor planificate, în condi�iile unei dezvolt�ri durabile.


534

Acest deziderat presupune oferirea prin Strategie a unor r�spunsuri materializate prin

obiectivele de investi�ii vizate, orientate permanent spre:

v Satisfacerea nevoilor specifice de dezvoltare, actuale �i viitoare;

v Definirea avantajelor competitive de promovat prin investi�iile viitoare;

v Fructificarea poten�ialului economic, social �i geografic al Municipiului;

v Abordarea prin prisma priorit��ilor de dezvoltare teritorial�;

v Maximizarea atragerii de fonduri europene �i optimizarea rezultatelor socio-economice

ale investi�iilor planificate.

De asemenea, consultarea larg� a comunit��ii beneficiare a rezultatelor care se ob�in prin

aplicarea Strategiei �i a speciali�tilor din cadrul mediului socio-economic al municipiului

constituie garan�ia stabilirii unei traiectorii viitoare de dezvoltare prin care setul de cerin�e

explicite este completat cu cel al cerin�elor �i dezideratelor implicite pentru genera�ia actual� �i

perspective pe termen mediu �i lung.

Un instrument deosebit de util în procesul de consultare a fost reprezentat de punerea la

dispozi�ia factorilor interesa�i în elaborarea �i implementarea Strategiei a unor seturi de ac�iuni

orientative, aferente obiectivelor strategice definite, în concordan�� cu obiectivele prioritare la

nivelul structurilor coordonatoare europene, na�ionale �i regionale.

Furnizarea ac�iunilor orientative a avut în vedere satisfacerea urm�toarelor cerin!e:

Informarea larg� asupra oportunit��ilor de finan�are din perioada de programare

vizat�, având în vedere faptul c� ac�iunile orientative sunt generatoare de proiecte;

Definirea unui sistem de referin�� comun, prin care s� se faciliteze comunicarea !i

cooperarea dintre structurile eterogene implicate în etapa de fundamentare a

strategiei;

Asigurarea ex-ante a unui cadru unitar de definire a portofoliului de proiecte;

Acoperirea relativ omogen� cu proiecte a tuturor obiectivelor strategice viitoare

vizate;

Orientarea în timp oportun spre noua modalitate preconizat� de definire a

programelor opera�ionale de finan�are, deoarece perioada de elaborare a strategiei

a corespuns unei perioade de tranzi�ie din acest punct de vedere.

Tabel 10.2. Elementele �i nivelul de dotare al localit��ilor urbane de rangul II cu eviden�ierea elementelor deficitare (Municipiul Deva)

Caracteristica Nivelul de dezvoltare

Popula�ie de la circa 50.000 la circa 200.000 de locuitori;

zona de influen��: circa 200.000�500.000 de locuitori


535


Raz� de servire circa 60�80 km;

Accesul la c�ile de

comunica�ie

acces direct la cel pu�in dou� sisteme majore de c�i de comunica�ie

(traseu de cale ferat� principal�, drumuri na�ionale ce tranziteaz� sau

pornesc din acel loc, eventual aeroport, porturi !i/sau g�ri fluviale);

Func�iuni economice

capacit��i de produc�ie diversificate din sectorul secundar !i al serviciilor

productive, social-culturale !i informative cu raz� de servire prioritar

jude�ean�;

Nivel de dotare-

echipare

institu�ii de decizie politic�, administrativ�, juridic� de importan��

jude�ean�;

sedii ale administra�iei publice locale; sedii de servicii descentralizate în

teritoriu ale ministerelor !i ale altor organe centrale neguvernamentale;

sedii de partid, de sindicat, sedii ale organiza�iilor neguvernamentale;

judec�torii, tribunale, procuratur�, parchet !i alte institu�ii juridice;

Educa�ie, cercetare

!tiin�ific�

institute de înv��mânt superior sau filiale ale acestora, colegii, institute

sau filiale ale unor institute na�ionale de cercetare;

S�n�tate, asisten��

social�

spital clinic universitar sau spital general, spitale de specialitate, sta�ie de

salvare jude�ean�, asisten�� de specialitate (boli cronice, persoane cu

handicap, recuper�ri func�ionale, centre psihiatrice), c�mine de b�trâni,

centre de recuperare, orfelinate etc.;

Cultur�

case de cultur� cu s�li de spectacol, eventual teatre, s�li de concert, de

expozi�ie, de conferin�e, s�li polivalente, cluburi, muzee, biblioteci,

edituri,tipografii etc.;

Comer�, servicii

comerciale prestate

popula�iei !i agen�ilor

economici

centre comerciale, camere de comer�, centre de afaceri, burse de valori !i

de m�rfuri, magazine specializate pentru vânz�ri cu ridicata !i cu

am�nuntul, magazine de prezentare, servicii diversificate de înalt�

calitate;

posibilit��i de organizare a unor târguri importante;

Turism hoteluri de 3 stele cu cel pu�in 200 de locuri;

Mass-media mass-media jude�ean� (posturi de radio !i de televiziune), publica�ii

cotidiene sau periodice;

Finan�e, b�nci,

asigur�ri

sucursale sau filiale ale unit��ilor financiar-bancare !i de asigur�ri;

Sport, agrement

zone de recreare !i de agrement, gr�dini zoologice, s�li de competi�ii

sportive de nivel na�ional/ regional, jude�ean, stadioane !i alte dot�ri

diversificate pentru petrecerea timpului liber !i sport (s�li polivalente,

terenuri de sport, piscine, eventual patinoare artificiale etc.);


536


Protec�ia mediului

agen�ii de protec�ie a mediului !i servicii dotate cu echipamente specifice

pentru men�inerea unui mediu de calitate !i a igienei urbane;

alimentare cu ap� !i canalizare: re�ele de alimentare cu ap�, sistem

colector de canalizare, sta�ie de epurare;

Culte l�ca!uri de cult, episcopii, sedii eparhiale, vicariate, subcentre ale cultelor

autorizate

Transport/

comunica�ii

g�ri, autog�ri, transport în comun, centrale telefonice automate, fax,

po!t� etc;

Ordine, securitate institu�ii specifice cerin�elor la nivel jude�ean.

Pentru fiecare obiectiv strategic au fost stabilite domeniile prioritare de interven"ie,

men�ionate în tabelul urm�tor (Tabel 10.3).

Tabel 10.3. Domeniile de interven�ie prioritare ale obiectivelor strategice

Obiectivele strategice Domeniile de interven�ie prioritare

OS1. Dezvoltarea unei

economii moderne, bazat� pe

industrii !i tehnologii

inovatoare, performante !i

creative, !i pe o for"� de

munc� sustenabil� !i de

calitate

Sprijinirea structurilor !i serviciilor suport pentru mediul

de afaceri, prin consolidarea infrastructurii specifice

activit�"ii de cercetare-dezvoltare-inovare !i încurajarea

investi"iilor în domeniu

Încurajarea afacerilor noi !i cre!terea competitivit�"ii

economice a întreprinderilor mici !i mijlocii, prin

modernizarea !i extinderea spa"iului !i dot�rilor specifice,

!i prin sus"inerea unor solu"ii de afaceri !i promovare

inovatoare

Asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltarea

resurselor umane !i preg�tirea unei for"e de munc�

competitive !i orientate spre nevoi reale ale pie"ei muncii,

care s� conduc� la cre!terea gradului de ocupare a

acesteia

OS2. Asigurarea unei

dezvolt�ri urbane complexe !i

integrate, care s� contribuie la

îmbun�t�"irea calit�"ii

factorilor de mediu !i a

Dezvoltarea, modernizarea !i reabilitarea infrastructurii

de utilit�"i, inclusiv în zonele marginalizate

Îmbun�t�"irea calit�"ii factorilor de mediu, conservarea

biodiversit�"ii !i a patrimoniului natural, managementul

de!eurilor


537

Obiectivele strategice Domeniile de interven�ie prioritare

eficien"ei energetice,

promovarea energiilor

regenerabile !i managementul

proactiv al situa"iilor de risc

Cre!terea eficien"ei energetice în cl�dirile reziden"iale,

cl�dirile publice !i sistemele de iluminat public

Managementul situa"iilor de urgen"�

OS3. Cre!terea calit�"ii vie"ii

cet�"enilor prin asigurarea

infrastructurii reziden"iale,

educa"ionale, de s�n�tate,

digitale, sportive, a facilit�"ilor

socio-culturale !i de agrement

Cre!terea accesibilit�"ii, calit�"ii !i infrastructurii

educa"ionale

Asigurarea unor servicii sociale !i de s�n�tate de calitate

!i promovarea incluziunii sociale

Asigurarea infrastructurii necesare pentru cre!terea

nivelului de utilizare a tehnologiei informa"iei în mediul

public !i privat

Dezvoltarea infrastructurii !i ofertei de activit�"i socio-

culturale !i de petrecere a timpului liber

OS4. Asigurarea unei

mobilit�"i urbane durabile,

prin implementarea unui

sistem de transport accesibil !i

sigur, care s� conduc� la o

dezvoltare echilibrat� a

tuturor modurilor de transport

!i s� sus"in� cre!terea calit�"ii

vie"ii cet�"enilor

Reabilitarea !i extinderea infrastructurii pentru asigurarea

cre!terii calit�"ii, eficien"ei !i siguran"ei sistemului de

transport

Cre!terea eficien"ei, accesibilit�"ii !i atractivit�"ii

transportului public

Promovarea !i dezvoltarea sistemelor de transport

alternative !i a intermodalit�"ii, pentru asigurarea unui

mediu s�n�tos !i cre!terea calit�"ii vie"ii cet�"enilor

OS5. Realizarea nodului

convergent turistic Deva, prin

valorificarea integrat�,

inteligent� !i durabil� a

poten"ialului turistic !i

cultural, propriu !i zonal

Conservarea !i valorificarea obiectivelor !i tradi"iilor

locale, istorice, artistice !i culturale

Promovarea patrimoniului turistic local !i regional

OS6. Modernizarea

managementului !i

administra"iei publice locale la

nivelul standardelor europene

Dezvoltarea capacit�"ii institu"ionale !i a competen"elor

resurselor umane, în vederea atingerii unui nivel

european, care s� sprijine realizarea cu succes a

obiectivelor strategice de dezvoltare ale Municipiului

Deva.

Cre!terea eficien"ei activit�"ii administra"iei publice

locale, prin achizi"ia !i utilizarea de echipamente TIC !i

aplica"ii software performante.


538

Obiectivele strategice �i domeniile de interven�ie prioritare astfel definite faciliteaz�

structurarea portofoliului de proiecte cu respectarea cerin�elor aferente urm�toarelor concepte

vizate de proiectele alocate prin planul strategic:

v C1 - Economie durabil� modern�

v C2 - Smart city

v C3 - Regenerare urban�

v C4 - Transport public inteligent intermodal

v C5 - Servicii sociale echitabile �i dezvoltarea capitalului uman

v C6 - Via�� cotidian� activ� �i echilibrat�

Congruen�a acestor concepte cu obiectivele strategice se realizeaz� conform schemei de

coresponden�� prezentat� în continuare (Tabel 10.4).

Tabel 10.4. Congruen�a conceptelor vizate cu obiectivele strategice

Concepte vizate C1 C2 C3 C4 C5 C6

Obiective strategice

OS1

OS2,OS5

OS6

OS2

OS3,OS4

OS6

OS2, OS4,

OS6

OS4, OS6 OS1

OS3,OS5

OS6

OS3, OS4,

OS5, OS6

Pe pozi�ia superioar� a obiectivelor strategice se situeaz� acele obiective care au un

impact nemijlocit asupra conceptelor vizate. Obiectivul C6, prin modul de definire al acestora,

particip� sau influen�eaz� întregul ansamblu al conceptelor vizate.

Convergen�a conceptelor vizate este direc�ionat� spre un concept unic, integrator, c�ruia

îi este subordonat� strategia viitoare: cre�terea calit��ii vie�ii. Deci noua faz� de dezvoltare va

pune accentul pe conceptul de calitate a vie�ii. Dezvoltarea infrastructurii, a facilit��ilor �i

serviciilor puse la dispozi�ia cet��enilor municipiului Deva vor conduce la configurarea unei

comunit��i dinamice, prospere, cu un nivel de via�� ridicat, comparabil cu cel al marilor ora�e

europene. Acest lucru este posibil numai printr-o economie �i servicii durabile �i moderne, bazate

pe inteligen��, antreprenoriat �i creativitate.

Se ofer� astfel un r�spuns care satisface atât a�tept�rile popula�iei, eviden�iate prin

rezultatele studiului sociologic realizat, cât �i cerin�ele explicite sau implicite ale documentelor

programatice de fundamentare strategic� elaborate la nivel european, na�ional, regional �i

jude�ean.


539

PARTEA�III�

�

CALENDARUL�DE�ACTIVIT��I�PENTRU�IMPLEMENTAREA�STRATEGIEI�INTEGRATE�DE�

DEZVOLTARE�URBAN��A�MUNICIPIULUI�DEVA�


540

11. PORTOFOLIUL�DE�PROIECTE�

Amploarea managementului proiectelor ca modalitate de a sus�ine competi�ia

economic�, de a r�spunde mediului economic în care se manifest� o competi�ie din ce în ce mai

acerb�, a condus la apari�ia unui nou tip de organiza�ie - organiza�ia centrat� pe proiecte. În

cazul unei astfel de organiza�ii, performan�a nu se mai m�soar� dup� criterii tradi�ionale, lipsite

de suportul rezultatelor ob�inute ca urmare a desf��ur�rii unui proces dat, ci în func�ie de

capacitatea acesteia de a se adapta la proiecte �i în func�ie de consisten�a portofoliului de

proiecte.

Valoarea organiza�iei nu se mai m�soar� prin criterii de natura resurselor umane aflate la

dispozi�ie, ci ceea ce conteaz� mai mult este viteza cu care angaja�ii î�i unesc abilit��ile �i

cuno�tin�ele pentru a g�si o solu�ie la o problem� comun�, precum �i viteza cu care, o dat�

rezolvat� problema (o dat� încheiat proiectul), angaja�ii formeaz� combina�ii diferite pentru a

rezolva o nou� problem�.

Afirma�ia c� viitorul apar�ine organiza�iilor orientate pe proiecte nu constituie o

exagerare. Flexibilitatea �i adaptabilitatea care caracterizeaz� acest tip de organiza�ie permit

permanenta regrupare �i reorganizare a resurselor umane �i informa�ionale.

Deci proiectele reprezint� modalitatea prin care organiza�iile se adapteaz� contextelor în

schimbare. Ele sunt punctele de stabilitate în jurul c�rora graviteaz� întregul proces managerial

�i de execu�ie. Pe scurt, Prim�ria Deva î�i propune s� ating� dezideratele unei astfel de organiza�ii.

Portofoliul de proiecte pân� în 2023 cuprinde atât proiecte sectoriale cât �i proiecte

integrate complexe, care acoper� toate domeniile de interven�ie prioritare definite la nivelul

celor �apte obiective strategice vizate de Strategia integrat� pentru dezvoltare urban� a

municipiului Deva în perioada 2014-2023.

Consisten�a portofoliului de proiecte definit a fost asigurat� prin compararea cu analiza

socio-economic�, în condi�iile satisfacerii setului de cerin�e �i criterii de planificare definit

anterior, precum �i ale folosirii tuturor oportunit��ilor de finan�are preconizate în cadrul

programelor opera�ionale pentru perioada de planificare.

Criteriile utilizate pentru ierarhizarea proiectelor au avut în vedere obiectivele strategice,

complexitatea �i impactul poten�ial, elemente aferente politicilor financiare �i de investi�ii,

informa�iile disponibile privind implementarea unor proiecte asem�n�toare, precum �i, nu în

ultimul rând, opiniile formulate de exper�i.

În portofoliul de proiecte al Strategiei au fost incluse proiectele propuse prin Planul de

Mobilitate Urban� Durabil� al Municipiului Deva �i prin Planul de Ac�iune pentru Energie

Durabil! al Municipiului Deva.

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

54

1

OS

1.

De

zvo

lta

rea

un

ei

eco

no

mii

mo

de

rne

, b

aza

t! p

e i

nd

ust

rii

�i t

eh

no

log

ii i

no

va

toa

re,

pe

rfo

rma

nte

�i

cre

ati

ve

, �i

pe

o f

or�

! d

e m

un

c!

sust

en

ab

il!

�i

de

ca

lita

te

DI1

.1. Sp

rijin

irea

str

uct

uri

lor

�i s

ervi

ciilo

r su

po

rt p

entr

u m

ediu

l de

afa

ceri

, pri

n c

on

solid

are

a in

fra

stru

ctu

rii s

pec

ific

e a

ctiv

it�

�ii d

e ce

rcet

are

-

de

zvo

lta

re-i

no

vare

�i î

ncu

raja

rea

inve

sti�

iilo

r în

do

men

iu

Pro

iect

e:

Nr.

crt.

De

nu

mir

ea

pro

iect

ulu

i

P1

C

entr

u m

ult

ifu

nc�

ion

al p

entr

u s

us�

iner

ea a

face

rilo

r

P2

St

ruct

uri

loca

le p

entr

u s

pri

jinir

ea a

face

rilo

r în

co

mu

na

Arc

hia

- I

ncu

ba

tor

de

afa

ceri

P3

St

ruct

uri

loca

le p

entr

u s

pri

jinir

ea a

face

rilo

r în

co

mu

na

Bâr

cea

Mic

� -

Incu

ba

tor

de

afa

ceri

P4

St

ruct

uri

loca

le p

entr

u s

pri

jinir

ea a

face

rilo

r în

co

mu

na

Cri

stu

r -

Incu

ba

tor

de

afa

ceri

P5

S

tru

ctu

ri lo

cale

pe

ntr

u s

pri

jin

ire

a a

face

rilo

r în

co

mu

na

Sân

tuh

alm

- I

ncu

ba

tor

de

afa

ceri

P6

C

en

tru

pe

ntr

u o

rga

niz

are

a d

e e

ve

nim

en

te

P7

D

ezv

olt

are

pri

n c

rea

tiv

ita

te �

cen

tru

de

cerc

etar

e �i

ino

vare

teh

no

logi

c�

P8

R

ea

liza

rea

Pa

rcu

lui d

e A

face

ri D

ev

a.

P9

R

ealiz

are

a p

erio

dic

� d

e so

nd

aje

de

eval

uar

e a

ten

din

�elo

r �i

nev

oilo

r m

ediu

lui d

e af

acer

i, în

ved

erea

iden

tifi

c�ri

i po

sib

ilit�

�ilo

r o

po

rtu

ne

de

spri

jin a

le a

dm

inis

tra�

iei l

oca

le p

entr

u c

rear

ea d

e c

on

di�

ii p

rop

ice

dez

volt

�rii

acti

vit�

�ilo

r ec

on

om

ice

.

P1

0

Într

epri

nd

ere

virt

ual

� -

Incu

ba

tor

de

afa

ceri

- C

en

tru

de

ce

rce

tare

.

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

54

2

DI1

.2.

Încu

raja

rea

afa

ceri

lor

no

i �i c

re�t

erea

co

mp

etit

ivit

��i

i eco

no

mic

e a

într

epri

nd

erilo

r m

ici �

i mij

loci

i, p

rin

mo

der

niz

are

a �

i e

xti

nd

ere

a

spa

�iu

lui �

i do

t�ri

lor

spec

ific

e, �

i pri

n s

us�

iner

ea u

no

r so

lu�i

i de

afa

ceri

�i p

rom

ova

re in

ova

toa

re

Pro

iect

e:

Nr.

crt

. D

en

um

ire

a p

roie

ctu

lui

P1

1

Elab

ora

rea

stu

diu

lui �

Stra

tegi

i pen

tru

co

mp

etit

ivit

ate

in z

on

a ad

min

istr

ativ

� D

eva�

.

P1

2

Rea

lizar

ea

de

mat

eria

le �

i ac�

iun

i pro

mo

�io

nal

e la

niv

el lo

cal,

po

rtal

uri

de

inte

rnet

ded

icat

e, c

u s

cop

ul d

e at

rage

re a

inve

stit

ori

lor

str�

ini.

P1

3

Cre

are

a u

nu

i cen

tru

de

con

sult

an��

pen

tru

sp

rijin

ul I

MM

-uri

lor.

P1

4

Rea

lizar

ea

de

stu

dii

�i c

rear

ea

un

ei b

aze

de

dat

e n

eces

are

dez

volt

�rii

IMM

-uri

lor.

P1

5

Ela

bo

rare

a u

ne

i st

rate

gii

de

mar

keti

ng

pen

tru

mic

ii în

trep

rin

z�to

ri.

P1

6

Imp

lem

enta

rea

un

ui c

entr

u d

e p

rom

ova

re, f

orm

are

�i c

on

sult

an��

în a

face

ri.

P1

7

Org

aniz

area

�i d

iver

sifi

care

a tâ

rgu

rilo

r te

mat

ice

cu a

trag

erea

exp

oza

n�i

lor

din

sp

a�iu

l co

mu

nit

ar.

P1

8

Ela

bo

rare

a u

ne

i st

rate

gii p

rivi

nd

in

tro

du

cere

a si

stem

elo

r d

e co

mer

� el

ectr

on

ic �

i a

sist

eme

lor

pen

tru

rel

a�ii

cu c

lien

�ii

(Cu

sto

mer

R

ela

tio

nsh

ip M

an

ag

em

en

t).

P1

9

Imp

lem

enta

rea

stra

tegi

ei p

rivi

nd

intr

od

uce

rea

sist

eme

lor

de

com

er�

ele

ctro

nic

�i a

sis

tem

elo

r p

entr

u r

ela�

ii cu

clie

n�i

i.

P2

0

Man

agem

entu

l in

form

a�io

nal

în s

pri

jinu

l fir

me

lor

mic

i �i m

ijlo

cii -

Pro

mo

vare

a la

niv

el lo

cal a

ten

din

�elo

r n

oi i

n e

con

om

ia d

e p

ia��

P2

1

Aco

rdar

ea

de

spri

jin,

în c

ola

bo

rare

cu

to

ate

inst

itu

�iile

lo

cale

co

mp

eten

te,

în v

eder

ea i

mp

lem

ent�

rii

stan

dar

del

or

UE

în d

om

eniil

e m

anag

emen

tulu

i cal

it��

ii �i

al p

rote

c�ie

i med

iulu

i.

P2

2

Rea

lizar

ea

de

stu

dii

pri

vin

d f

acili

t��i

le �

i sp

rijin

ul c

are

po

t fi

aco

rdat

e in

vest

ito

rilo

r în

ved

erea

dez

volt

�rii

pie

�ei l

oca

le i

mo

bilia

re.

P2

3

Imp

lem

en

tare

a u

nu

i se

t d

e f

acili

t��i

ofe

rite

in

vest

ito

rilo

r �

elab

ora

rea

un

or

sch

eme

de

stim

ule

nte

pen

tru

in

vest

ito

ri î

n f

un

c�ie

de

ben

efic

iul p

e ca

re a

ce�t

ia l-

ar p

ute

a ad

uce

bu

getu

lui l

oca

l �i d

e n

atu

ra d

om

eniu

lui s

pec

ific

de

acti

vita

te

P2

4

De

zvo

lta

rea

un

ui ce

ntr

u v

irtu

al d

e e

Bu

sin

ess

P2

5

Cre

are

a u

ne

i b

aze

de

da

te i

mo

bil

iare

de

in

tere

s p

ub

lic,

fo

losi

toa

re p

osi

bil

ilo

r in

ve

stit

ori

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

54

3

P2

6

Cre

are

a u

nu

i ce

ntr

u d

e in

form

are

pe

ntr

u i

nve

stit

ori

si

ela

bo

rare

a u

nu

i G

hid

lo

cal

P2

7

Mas

ter

pla

n p

rivi

nd

po

ten

�ial

ul t

uri

stic

al l

oca

lit��

ilor

apar

�in

�to

are

P2

8

Ce

ntr

u d

e c

ole

cta

re a

pro

du

selo

r le

gu

mic

ole

� c

om

un

a Sâ

ntu

hal

m

P2

9

Rea

lizar

ea

un

ei p

ie�e

agr

oal

imen

tare

în lo

calit

��ile

ap

ar�i

n�t

oar

e.

P3

0

Cre

ster

ea c

om

pet

itiv

it��

ii p

rod

use

lor

agro

alim

en

tare

au

toh

ton

e p

e p

ie�e

le U

E p

rin

cer

tifi

care

a a

cest

ora

la

sta

nd

ard

e e

colo

gic

e c

on

form

e

UE

P3

1

Mo

de

rniz

are

a s

pa

tiil

or

de

de

po

zita

re a

le C

en

tru

lui A

gro

De

va

pri

n im

ple

me

nta

rea

no

ilo

r te

hn

olo

gii

de

de

po

zita

re in

atm

osf

era

co

ntr

ola

ta

a p

rod

use

lor

ag

roa

lim

en

tare

DI1

.3.

Asi

gu

rare

a u

nu

i m

ed

iu p

rop

ice

pe

ntr

u d

ezvo

lta

rea

res

urs

elo

r u

ma

ne

�i p

reg

�ti

rea

un

ei f

or�

e d

e m

un

c� c

om

pet

itiv

e �i

ori

enta

te s

pre

nev

oi r

eale

ale

pie

�ei m

un

cii,

care

s�

co

nd

uc�

la c

re�t

erea

gra

du

lui d

e o

cup

are

a a

cest

eia

Pro

iect

e:

Nr.

crt

. D

en

um

ire

a p

roie

ctu

lui

P3

2

Stu

diu

pri

vin

d a

du

l�ii

din

co

mu

nit

��ile

ru

rale

f�r

� o

cup

a�ie

�i c

are

au a

ban

do

nat

�co

ala

�i id

enti

fica

rea

de

m�s

uri

în s

pri

jinu

l ace

sto

ra.

P3

3

Imp

lem

enta

rea

pro

gram

ulu

i pen

tru

ad

ul�

ii d

in c

om

un

it��

ile r

ura

le f

�r�

ocu

pa�

ie �

i car

e a

u a

ban

do

nat

�co

ala.

P3

4

Înfi

in�a

rea

un

ui b

iro

u d

e o

rien

tare

pro

fesi

on

al�

�i in

term

edie

re lo

curi

de

mu

nc�

la n

ivel

mu

nic

ipal

.

P3

5

Pre

g�ti

re, c

alif

icar

e s

i rec

on

vers

ie p

entr

u a

ctiv

it��

i de

turi

sm.

P3

6

Serv

icii

de

calit

ate

în f

orm

area

pro

fesi

on

al�

a �o

mer

ilor,

ad

apta

te la

no

ile c

erin

�e a

le p

ie�e

i mu

nci

i

P3

7

PR

AC

TIC

20

17

� P

rogr

am d

e fo

rmar

e c

om

pet

en�e

an

trep

ren

ori

ale

P3

8

AR

ET

EU

S �

Pro

iect

de

reab

ilita

re a

asi

sten

�ei

med

ical

e în

pat

olo

gia

card

iova

scu

lar�

, p

rin

cre

�ter

ea a

dap

tab

ilit�

�ii

�i c

om

pet

itiv

it��

ii

pe

rso

na

lulu

i d

in s

ect

oru

l m

ed

ica

l

P3

9

Spri

jin p

entr

u d

ezvo

ltar

ea în

v��

mân

tulu

i pro

fesi

on

al in

ved

ere

a in

tegr

�rii

pe

pia

�a m

un

cii

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

54

4

OS

2. A

sig

ura

rea

un

ei d

ezv

olt

!ri

urb

an

e c

om

ple

xe

�i i

nte

gra

te, c

are

s!

co

ntr

ibu

ie la

îmb

un

!t!

�ire

a c

ali

t!�i

i fa

cto

rilo

r d

e m

ed

iu �

i a

efi

cie

n�e

i

en

erg

eti

ce,

pro

mo

va

rea

en

erg

iilo

r re

ge

ne

rab

ile

�i

ma

na

ge

me

ntu

l p

roa

ctiv

al

situ

a�i

ilo

r d

e r

isc

DI2

.1.

Dez

volt

are

a, m

od

ern

iza

rea

�i r

eab

ilita

rea

infr

ast

ruct

uri

i de

uti

lit�

�i, i

ncl

usi

v în

zo

nel

e m

arg

ina

liza

te

Pro

iect

e:

Nr.

crt

. D

en

um

ire

a p

roie

ctu

lui

P4

0

De

zvo

lta

rea

re�

ele

i de

tele

com

un

ica�

ii m

etro

po

litan

e p

rop

rie

mu

nic

ipal

it��

ii

P4

1

Dez

volt

are

a h

�r�i

i eve

nim

ente

lor

în M

un

icip

iul D

eva

(ses

iz�r

i, d

efec

�iu

ni e

tc.)

P4

2

Rea

bili

tare

a si

stem

ulu

i d

e te

rmo

fica

re î

n m

un

icip

iul

De

va,

in v

ede

rea

înd

eplin

irii

stan

dar

del

or

de

me

diu

pri

vin

d e

mis

iile

de

ga

ze s

i

cre�

tere

a ef

icie

nte

i en

erge

tice

a s

iste

mu

lui d

e fu

rniz

are

a ag

entu

lui t

erm

ic

P4

3

Ca

na

liza

re p

luv

iala

si m

od

ern

iza

re S

tr.

Bu

cov

ine

i

P4

4

Ca

na

liza

re S

tr.

Bu

cov

ine

i

P4

5

Alim

en

tare

cu

ap

a si

can

aliz

are

la in

ters

ec�i

a st

r�zi

i g�r

ii cu

�o

seau

a H

un

edo

arei

, Cri

stu

r

P4

6

Lucr

�ri d

e in

terv

en�i

e in

ved

erea

înl�

tur�

rii e

fect

elo

r p

rod

use

de

alu

nec

area

ter

enu

lui l

a b

locu

l 47

-A

lee

a T

eil

or

P4

7

Alim

en

tare

cu

ap

a si

can

aliz

are

inci

nta

I D

ealu

l Cet

��ii

P4

8

Ext

ind

ere

a s

i re

ab

ilit

are

a in

fras

tru

ctu

rii d

e ap

a si

ap

a u

zata

in ju

de�

ul H

un

edo

ara

P4

9

Dez

volt

are

si m

od

ern

izar

e ap

a/ca

nal

în s

ate

apar

�in

�to

are.

P5

0

Alim

en

tare

cu

ap

a �i

can

aliz

are

în lo

calit

atea

Bar

cea

Mic

a

P5

1

Reg

ula

riza

rea

alb

iei p

ârâu

lui a

dia

cen

t St

r. P

rim

�ver

ii

P5

2

Am

en

aj�r

i rig

ole

pen

tru

ap

e p

luvi

ale

in s

atu

l Arc

hia

P5

3

Îmb

un

�t��

irea

in

fras

tru

ctu

rii

fizi

ce �

i a

serv

iciil

or

de

baz

� în

lo

calit

��ile

ap

ar�i

n�t

oar

e, p

rin

dez

volt

are

a �i

rea

bili

tare

a s

iste

mu

lui

de

can

aliz

are

, mo

der

niz

are

dru

mu

ri, m

od

ern

izar

e s

tr�z

i, ex

tin

der

e si

stem

de

alim

en

tare

cu

ap

�

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

54

5

P5

4

Alim

en

tare

cu

ap

a si

can

aliz

are

pe

pre

lun

gire

a st

r�zi

i Au

rel V

laic

u

P5

5

Ca

na

liza

re S

tr.

Dig

ulu

i -

De

va

P5

6

Ali

me

nta

re c

u a

pa

si c

an

ali

zare

pe

Ale

ea

Ca

sca

de

i

P5

7

Ali

me

nta

re c

u a

pa

si c

an

ali

zare

pe

str

ad

a G

ran

itu

lui,

De

va

P5

8

Ali

me

nta

re c

u a

pa

si c

an

ali

zare

Str

. R

oci

P5

9

Alim

en

tare

a cu

ap

a si

can

aliz

are

pe

pre

lun

gire

a st

r�zi

i Au

rel V

laic

u

P6

0

Ca

na

liza

re S

tr.

Dig

ulu

i -

De

va

P6

1

Reg

ener

area

fiz

ic�,

eco

no

mic

� �i

so

cial

� a

com

un

it��

ii m

argi

nal

izat

e Zo

na

Stre

iulu

i �i c

rear

ea

un

ui C

entr

u d

e zi

de

inte

grar

e/re

inte

grar

e so

cial

�

P6

2

Exti

nd

erea

ser

vici

ilor

pu

blic

e d

e b

az�

pri

n c

rear

ea u

nu

i Cen

tru

de

zi d

e in

tegr

are/

rein

tegr

are

soci

al�

în C

arti

er M

icro

15

P6

3

Exti

nd

erea

ser

vici

ilor

pu

blic

e d

e b

az�

pri

n c

rear

ea u

nu

i Cen

tru

de

zi d

e in

tegr

are/

rein

tegr

are

soci

al�

în C

arti

er G

rigo

resc

u

P6

4

Reg

ener

area

fiz

ic�,

eco

no

mic

� �i

so

cial

� a

com

un

it��

ii m

argi

nal

izat

e Zo

na

C�m

in R

emp

es

DI2

.2.

Îmb

un

�t�

�ire

a c

alit

��i

i fa

cto

rilo

r d

e m

ediu

, co

nse

rva

rea

bio

div

ersi

t��i

i �i a

pa

trim

on

iulu

i na

tura

l, m

an

ag

emen

tul d

e�eu

rilo

r

Pro

iect

e:

Nr.

crt

. D

en

um

ire

a p

roie

ctu

lui

P6

5

Sist

em in

tegr

at d

e m

on

ito

riza

re s

i in

form

are

pri

vin

d c

alit

atea

fac

tori

lor

de

med

iu. (

Pan

ou

ri d

e in

form

are

aer,

ap

�, p

olu

an�i

.)

P6

6

Am

en

aja

re izv

or

zon

a B

eja

n

P6

7

Re

gu

lari

zare

cu

rs V

ale

a B

eja

n

P6

8

Rea

lizar

ea

de

per

del

e fo

rest

iere

de

pro

teja

re a

loca

lit��

ilor

apar

�in

�to

are

con

tra

fen

om

enel

or

met

eoro

logi

ce p

eric

ulo

ase

(vân

t, f

urt

un

i)

�i p

en

tru

am

elio

rare

a f

act

ori

lor

de

me

diu

.

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

54

6

P6

9

Îmb

un

�t��

irea

cal

it��

ii m

ediu

lui p

rin

împ

�du

rire

a te

ren

uri

lor

agri

cole

deg

rad

ate

din

loca

lit��

ile a

par

�in

�to

are

.

P7

0

Îmb

un

�t��

irea

ca

lit��

ii fa

cto

rilo

r d

e m

ediu

�i

a

calit

��ii

vie�

ii p

rin

cr

e�te

rea

sup

rafe

�elo

r sp

a�iil

or

verz

i �i

re

ali

zare

a/c

om

ple

tare

a/re

con

di�

ion

are

a d

e al

ei p

ieto

nal

e, p

iste

de

bic

icle

te, a

do

t�ri

lor

de

mo

bili

er u

rban

�i a

locu

rilo

r d

e jo

ac�.

P7

1

Rea

lizar

ea

un

ui s

iste

m in

tegr

at d

e p

rote

c�ie

, co

nse

rvar

e �i

val

ori

fica

re a

bio

div

ersi

t��i

i par

culu

i nat

ura

l P�d

ure

a B

ejan

.

P7

2

Rea

lizar

ea

pro

tec�

iei,

con

serv

�rii

�i v

alo

rifi

c�ri

i bio

div

ersi

t��i

i pri

n r

ealiz

area

de

reîm

p�d

uri

ri a

le z

on

elo

r d

efri

�ate

în m

od

ne

con

tro

lat

din

cad

rul l

oca

lit��

ilor

apar

�in

�to

are

ale

mu

nic

ipiu

lui D

eva

P7

3

Rea

lizar

ea

un

ui

sist

em i

nte

grat

de

edu

ca�i

e, i

nfo

rmar

e �i

co

n�t

ien

tiza

re p

ub

lica

pri

vin

d p

rote

c�ia

�i

într

e�in

erea

ob

iect

ivel

or

�i a

riilo

r p

rote

jate

ale

mu

nic

ipiu

lui

De

va

.

P7

4

Ext

ind

ere

/mo

de

rniz

are

sis

tem

de

co

lect

are

se

lect

iva

.

P7

5

Aso

cia�

ia d

e d

ezvo

ltar

e in

terc

om

un

itar

a -

Sis

tem

in

teg

rat

de

ges

tio

nar

e a

de�

euri

lor

P7

6

Pro

gram

de

sus�

iner

e a

volu

nta

riat

ulu

i pen

tru

ac�

iun

i de

pro

teja

re a

med

iulu

i

P7

7

Am

en

ajar

e p

latf

orm

e su

bte

ran

e p

entr

u c

ole

ctar

e d

e�eu

ri

P7

8

Am

en

aja

re s

cua

r p

e B

d.

22

De

cem

bri

e

P7

9

Am

en

ajar

e gr

�din

� u

rban

� în

zo

na

Bej

an

P8

0

Am

en

ajar

e gr

�din

� u

rban

� în

zo

na

Zam

fire

scu

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

54

7

DI2

.3.

Cre

�ter

ea e

fici

en�e

i en

erg

etic

e în

cl�

dir

ile r

ezid

en�i

ale

, cl�

dir

ile p

ub

lice

�i s

iste

mel

e d

e ilu

min

at

pu

blic

Pro

iect

e:

Nr.

crt

. D

en

um

ire

a p

roie

ctu

lui

P8

1

Sis

tem

in

teg

rat

de

mo

nit

ori

zare

si

ma

na

ge

me

nt

a u

tilit

��ilo

r p

ub

lice

�i r

edu

cere

a co

nsu

mu

rilo

r en

erge

tice

P8

2

Cre

�ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a s

iste

mu

lui d

e ilu

min

at p

ub

lic d

in m

un

icip

iul D

eva

P8

3

Rea

lizar

ea

ilum

inat

ulu

i p

ub

lic î

n u

nel

e p

arcu

ri s

au a

ilu

min

atu

lui

arh

itec

tura

l p

rin

so

lu�i

i e

fici

en

te e

ne

rge

tic

,co

ntr

ol

au

tom

at

asu

pra

tim

pu

lui d

e fu

nc�

ion

are

�i a

lime

nta

rea

din

su

rse

rege

ne

rab

ile -

pa

no

uri

fo

tov

olt

aic

e

P8

4

Ne

t C

ity

P8

5

Cre

�ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a c

l�d

irilo

r în

car

e f

un

c�io

nea

z� C

ole

giu

l Na�

ion

al D

eceb

al d

in s

tr. O

itu

z n

r. 8

, D

ev

a

P8

6

Cre

�ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a c

l�d

irilo

r în

car

e f

un

c�io

nea

z� L

iceu

l de

Art

e �S

igis

mu

nd

To

du

��

din

str

. Cip

rian

Po

rum

bes

cu n

r. 1

, D

eva

P8

7

Cre

�ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e B

- B

-du

l D

ece

ba

l d

in M

un

icip

iul

De

va

P8

8

Cre

�ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e A

- B

-du

l 1

De

cem

bri

e d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P8

9

Cre

�ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e 7

- A

lee

a P

lop

ilo

r d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P9

0

Cre

�ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e P

3 -

Ale

ea

Mo

�ilo

r d

in M

un

icip

iul D

eva

P9

1

Cre

!ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e 1

3A

- S

tra

da

Mih

ai E

min

esc

u d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P9

2

Cre

!ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e M

1 -

Ale

ea

Cri

zan

tem

elo

r d

in M

un

icip

iul D

eva

P9

3

Cre

!ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e M

2 -

Ale

ea

Cri

zan

tem

elo

r d

in M

un

icip

iul D

eva

P9

4

Cre

!ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e P

5 -

Str

ad

a T

itu

Ma

iore

scu

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P9

5

Cre

!ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e C

- B

-du

l Iu

liu

Ma

niu

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P9

6

Cre

!ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e D

- B

-du

l Iu

liu

Ma

niu

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P9

7

Cre

!ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e 8

- A

leea

Mo

�ilo

r d

in M

un

icip

iul D

eva

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

54

8

P9

8

Cre

!ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e 2

1 -

Ale

ea

Ju

pit

er

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P9

9

Cre

!ter

ea e

fici

en�e

i en

erge

tice

a b

locu

lui d

e lo

cuin

�e 3

4 -

B-d

ul N

ico

lae

B"l

cesc

u d

in M

un

icip

iul D

eva

P1

00

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

FR

E -

Str

ad

a G

eo

rge

En

esc

u d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

01

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

66

- A

lee

a S

tre

iulu

i d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

02

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

3 �

B-d

ul 1

De

cem

bri

e d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

03

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

8 -

B-d

ul D

ece

ba

l d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

04

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

B B

-du

l 1

De

cem

bri

e d

in M

un

icip

iul

De

va

P1

05

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

25

- S

tr. I

on

Cre

ang"

din

Mu

nic

ipiu

l Dev

a

P1

06

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

26

- S

tr. I

on

Cre

ang"

din

Mu

nic

ipiu

l Dev

a

P1

07

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

M -

B-d

ul D

ece

ba

l d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

08

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

79

- S

tr.

Be

jan

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P1

09

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

22

- B

-du

l D

ece

ba

l d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

10

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

23

- B

-du

l D

ece

ba

l d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

11

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

21

- S

tr. M

are

!al A

vere

scu

din

Mu

nic

ipiu

l Dev

a

P1

12

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

N -

B-d

ul D

ece

ba

l d

in M

un

icip

iul

De

va

P1

13

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

61

- A

lee

a S

tre

iulu

i d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

14

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

P1

0 -

B-d

ul D

aci

a d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

15

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

60

- A

lee

a S

tre

iulu

i d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

16

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

15

- B

-du

l D

ece

ba

l d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

17

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

16

- B

-du

l D

ece

ba

l d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

18

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

12

- S

tra

da

M.

Em

ine

scu

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

54

9

P1

19

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

14

- S

trad

a Îm

p"r

atu

l Tra

ian

din

Mu

nic

ipiu

l Dev

a

P1

20

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

9B

- A

lee

a T

ran

silv

an

iei

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P1

21

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

80

/1 -

Str

ada

M"r

"!ti

din

Mu

nic

ipiu

l Dev

a

P1

22

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

88

- S

tra

da

Ho

rea

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P1

23

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

76

- S

tra

da

Be

jan

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P1

24

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

Z2

- S

tra

da

Mih

ai E

min

esc

u d

in M

un

icip

iul D

eva

P1

25

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

56

B -

Str

ad

a M

iha

i E

min

esc

u d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

26

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

E1

1 -

Ale

ea

Cri

nil

or

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P1

27

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

27

- A

lee

a P

anse

lu�e

lor

din

Mu

nic

ipiu

l Dev

a

P1

28

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

45

- A

lee

a C

ri!u

lui d

in M

un

icip

iul D

eva

P1

29

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

A -

B-d

ul N

ico

lae

B"l

cesc

u d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

30

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

D -

Str

ad

a T

itu

Ma

iore

scu

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P1

31

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

1A

- S

trad

a M

"r"!

ti d

in M

un

icip

iul D

eva

P1

32

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

67

- S

tra

da

Be

jan

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P1

33

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

30

str

. Min

eru

lui d

in M

un

icip

iul D

eva

P1

34

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

K-

B-d

ul D

ece

ba

l d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

35

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

19

B -

str

. M

. E

min

esc

u d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

36

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

16

- s

tr.

Ho

rea

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P1

37

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

5 -

B-d

ul 1

De

cem

bri

e d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

38

C

re!t

erea

efi

cien

�ei

ener

geti

ce a

cl"

dir

ilor

rezi

den

�ial

e d

in c

arti

eru

l M

icro

15

(1

0 b

locu

ri c

are

se p

ot

însc

rie

în p

rogr

amu

l d

e r

ea

bil

ita

re

cl"d

iri r

ezid

en�i

ale)

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

55

0

P1

39

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

cl"

dir

ilor

rezi

den

�ial

e d

in c

arti

eru

l Dac

ia (

7 b

locu

ri c

are

se

po

t în

scri

e în

pro

gram

ul d

e r

eab

ilita

re c

l"d

iri

rezi

den

�ial

e)

P1

40

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

cl"

dir

ilor

rezi

den

�ial

e d

in c

arti

eru

l Go

jdu

- M

"r"!

ti -

Do

rob

an�i

- B

"lce

scu

(9

blo

curi

car

e se

po

t în

scri

e în

p

rogr

amu

l de

reab

ilita

re c

l"d

iri r

ezid

en�i

ale)

P1

41

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

cl"

dir

ilor

rezi

den

�ial

e d

in c

arti

eru

l Pro

gres

u !

i zo

na

Cen

tral

" (7

blo

curi

car

e s

e p

ot

însc

rie

în p

rogr

amu

l d

e re

abili

tare

cl"

dir

i rez

iden

�ial

e)

P1

42

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

51

- A

lee

a C

ri!u

lui d

in M

un

icip

iul D

eva

P1

43

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

25

- S

tra

da

Min

eru

lui d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

44

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

2 -

Str

ada

Gri

vi�e

i din

Mu

nic

ipiu

l Dev

a

P1

45

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

29

- A

lee

a T

eil

or

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P1

46

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

6 -

Ale

ea

Ro

ma

nil

or

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P1

47

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

69

- A

lee

a S

tre

iulu

i d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P1

48

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

4A

- B

-du

l 1

De

cem

bri

e

P1

49

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

C -

B-d

ul 1

De

cem

bri

e

P1

50

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

F -

B-d

ul

1 D

ece

mb

rie

P1

51

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

L5

- S

tr.

Tit

u M

aio

resc

u

P1

52

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

A -

B-d

ul

Iuli

u M

an

iu

P1

53

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

20

, Ale

ea

Ro

man

ilor

P1

54

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

4, A

lee

a R

om

anilo

r

P1

55

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

1A

+1B

, B-d

ul

Iuliu

Ma

niu

P1

56

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

F, B

-du

l 2

2 D

ece

mb

rie

P1

57

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

26

, str

. Min

eru

lui

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

55

1

P1

58

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

39

, str

. Min

eru

lui

P1

59

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce a

blo

culu

i de

locu

in�e

E,

str.

Tit

u M

aio

resc

u

P1

60

R

ealiz

are

a p

arcu

lui d

e p

rod

uc�

ie e

ner

gie

foto

volt

aic"

.

P1

61

P

lan

de

ac�i

un

i pen

tru

en

ergi

i du

rab

ile (

PA

ED)

P1

62

C

om

ple

tare

a si

stem

elo

r cl

asic

e d

e în

c"lz

ire

cu s

iste

me

car

e u

tiliz

eaz"

en

ergi

e so

lar"

, en

ergi

e ge

ote

rmal

" sa

u a

lte

sist

eme

P1

63

Îm

bu

n"t

"#ir

ea c

alit

"#ii

vie#

ii $i

sp

ori

rea

m"s

uri

lor

de

pro

tec#

ie a

med

iulu

i în

con

jur"

tor

pri

n u

tiliz

area

de

surs

e d

e en

ergi

e r

eg

en

era

bil

e

P1

64

R

edu

cere

a co

nsu

mu

lui d

e en

ergi

e p

rin

intr

od

uce

rea

de

sist

eme

de

înc"

lzir

e ca

re u

tiliz

eaz"

en

ergi

e al

tern

ativ

"

P1

65

R

eab

ilita

rea

sist

emu

lui d

e ilu

min

at p

ub

lic în

loca

lit"#

ile a

par

#in

"to

are

.

P1

66

R

ea

bil

ita

re C

orp

A p

rin

sch

imb

are

a in

stal

a�ie

i in

teri

oar

e la

Co

legi

ul N

atio

nal

Ion

Min

cu

P1

67

R

eab

ilita

re c

orp

B p

rin

mo

nta

re t

erm

osi

stem

, sch

imb

are

tâm

pl"

rii e

xter

ioar

e si

sch

imb

are

a in

stal

a�iil

or

ele

ctri

ce in

teri

oar

e la

Co

leg

iul Io

n

Min

cu

P1

68

R

eab

ilita

re !

coal

a p

rin

mo

nta

rea

term

osi

ste

m,

sch

imb

are

ta

mp

lari

i e

xte

rio

are

si

sch

imb

are

a i

nst

ala

tiil

or

ele

ctri

ce l

a S

coa

la A

nd

rei

Mu

resa

nu

ap

arti

nat

oar

e C

ole

giu

lui T

ehn

ic E

ner

geti

c �D

rago

mir

Hu

rmu

zesc

u�

P1

69

C

re!t

erea

efi

cien

�ei e

ner

geti

ce !

i mo

den

izar

ea

Cen

tru

lui C

ult

ura

l Dr"

gan

Mu

nte

an

P1

70

R

eab

ilita

rea

!i c

re!t

erea

efi

cien

tei e

ner

geti

ce a

cl"

dir

ilor

Pri

m"r

iei M

un

icip

iulu

i Dev

a

P1

71

R

eab

ilita

rea

!i c

re!t

erea

efi

cien

tei e

ner

geti

ce a

infr

astr

uct

uri

i ed

uca

�io

nal

e a

Co

legi

ulu

i Teh

nic

En

erge

tic

�Dra

gom

ir H

urm

uze

scu

�, lo

ca�i

a d

in S

trad

a Sc

"ri!

oar

a n

r. 4

(!c

oal

a ge

ner

al")

P1

72

R

eab

ilita

rea

!i c

re!t

erea

efi

cien

tei e

ner

geti

ce a

infr

astr

uct

uri

i ed

uca

�io

nal

e a

Co

legi

ulu

i Teh

nic

En

erge

tic

�Dra

gom

ir H

urm

uze

scu

�, lo

ca�i

a d

in S

trad

a B

ejan

nr.

8 (

!co

ala

gen

eral

")

P1

73

C

re$t

erea

efi

cien

#ei e

ner

geti

ce a

cl"

dir

ilor

%co

lii g

imn

azia

le A

nd

rei &

agu

na

P1

74

C

rest

ere

a n

ive

lulu

i si

gra

du

lui

de

in

form

are

si

pre

ga

tire

, a

cu

ltu

rii

ma

na

ge

ria

le s

i o

rga

niz

ati

on

ale

(d

ezv

olt

are

a c

ap

ita

lulu

i u

ma

n),

in

do

me

niu

l m

an

ag

em

en

tulu

i e

ne

rge

tic

si u

tiliza

rii

surs

elo

r re

ge

ne

rab

ile

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

55

2

P1

75

P

rom

ov

are

a m

asu

rilo

r d

e s

po

rire

a c

ap

aci

tati

i d

e a

bso

rbti

e a

em

isii

lor

de

CO

2 p

rin

re

zerv

oa

re n

atu

rale

pri

n c

rest

ere

a s

up

rafe

telo

r d

e

spa

tii

ve

rzi in

zo

na

urb

an

a

P1

76

Im

bu

na

tati

rea

sis

tem

ulu

i d

e m

on

ito

riza

re a

co

nsu

mu

lui d

e e

ne

rgie

la

niv

elu

l co

nsu

ma

toru

lui p

ub

lic

P1

77

C

rest

ere

a g

rad

ulu

i d

e i

nfo

rma

re s

i co

nst

ien

tiza

re a

l co

nsu

ma

tori

lor

fin

ali a

sup

ra n

ece

sita

tii

de

ap

lica

re a

ma

suri

lor

de

im

bu

na

tati

re a

efic

ien

tei e

ner

geti

ce !

i în

cura

jare

a im

plic

"rii

volu

nta

rilo

r în

ace

st g

en d

e ac

�iu

ni

P1

78

D

esf

asu

rare

a a

ctiv

ita

tilo

r d

e in

form

are

si im

pli

care

a c

eta

ten

ilo

r in

im

ple

me

nta

rea

PA

ED

si i

n a

tin

ge

rea

ob

iect

ivu

lui g

en

era

l !i

încu

raja

rea

imp

lic"r

ii vo

lun

tari

lor

în a

cest

gen

de

ac�i

un

i

DI2

.4 M

an

ag

em

en

tul

situ

a�i

ilo

r d

e u

rge

n��

Pro

iect

e:

Nr.

crt

. D

en

um

ire

a p

roie

ctu

lui

P1

79

U

tiliz

area

un

ui C

entr

u d

e d

ate

exte

rn p

entr

u a

asi

gura

rec

up

erar

ea in

form

a�iil

or

in c

az d

e d

ezas

tru

P1

80

A

sigu

rare

a u

nei

baz

e te

hn

ice

mo

der

niz

ate

$i a

cap

abili

t"#i

lor

nec

esar

e p

entr

u in

terv

en#i

a o

po

rtu

n"

în s

itu

a#ii

de

urg

en#"

.

P1

81

E

xtin

de

re s

iste

m d

e s

up

rav

eg

he

re v

ide

o u

rba

na

.

P1

82

C

entr

u m

un

icip

al in

tegr

at d

e m

anag

emen

t al

sit

ua�

iilo

r d

e u

rgen

ta.

P1

83

R

ealiz

are

a $i

ech

ipar

ea

celu

lelo

r lo

cale

de

inte

rven

#ie

în s

itu

a#ii

de

urg

en#"

în lo

calit

"#ile

ap

ar#i

n"t

oar

e a

le m

un

icip

iulu

i Dev

a.

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

55

3

Fig

. 1

1.1

. Lo

cali

zare

a p

roie

cte

lor

pri

ori

tare

OS

2

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

55

4

OS

3.

Cre

�te

rea

ca

lit�

�ii

vie

�ii

cet�

�en

ilo

r p

rin

asi

gu

rare

a in

fra

stru

ctu

rii

rezi

de

n�i

ale

, e

du

ca�i

on

ale

, d

e s

�n

�ta

te,

dig

ita

le,

spo

rtiv

e,

a

faci

lit�

�ilo

r so

cio

-cu

ltu

rale

�i

de

ag

rem

en

t

DI3

.1.

Cre

�ter

ea a

cces

ibili

t��i

i, c

alit

��i

i �i i

nfr

ast

ruct

uri

i ed

uca

�io

na

le

Pro

iect

e:

Nr.

crt.

De

nu

mir

ea

pro

iect

ulu

i

P1

84

Im

ple

men

tare

a d

e si

stem

e d

e ac

ces

�i m

on

ito

riza

re în

inst

itu

�iile

de

înv�

��m

ânt

din

Mu

nic

ipiu

lui D

eva

P1

85

M

od

ern

iza

re p

ista

de

atl

eti

sm s

i pis

ta d

e s

ari

turi

la

Co

leg

iul N

ati

on

al

Sp

ort

iv C

eta

te -

De

va

P1

86

M

od

ern

iza

rea

ba

zei

spo

rtiv

e d

e l

a C

ole

giu

l Io

n M

incu

De

va

- t

ere

n d

e h

an

db

al

P1

87

A

me

na

jare

te

ren

uri

de

sp

ort

in

in

cin

ta S

colii

Gim

na

zia

le A

nd

rei S

ag

un

a

P1

88

A

me

na

jare

te

ren

de

min

ifo

tba

l C

ole

giu

l N

ati

on

al Sp

ort

iv C

eta

te -

De

va

P1

89

A

me

na

jare

te

ren

sp

ort

la

Lic

eu

l d

e a

rte

Sig

ism

un

d T

od

uta

- l

oca

tia

A-

Str

. C

ipri

an

Po

rum

be

scu

, n

r. 1

P1

90

M

od

ern

iza

re t

ere

n d

e s

po

rt S

coa

la A

nd

rei M

ure

san

u

P1

91

A

me

na

jare

te

ren

sp

ort

in

in

cin

ta C

ole

giu

lui T

eh

nic

Tra

nsi

lva

nia

De

va

P1

92

A

me

na

jare

te

ren

sp

ort

la

Lic

eu

l d

e a

rte

Sig

ism

un

d T

od

uta

- l

oca

tia

B-

Str

. A

vra

m I

an

cu

P1

93

M

od

ern

iza

re t

ere

n s

po

rt l

a L

ice

ul te

ore

tic

Gri

go

re M

ois

il

P1

94

M

od

ern

iza

re t

ere

n s

po

rt C

ole

giu

l T

eh

nic

Tra

nsi

lva

nia

, S

coa

la G

en

era

la E

min

esc

u �

Pe

tofi

P1

95

M

od

ern

izar

e t

eren

sp

ort

la C

ole

giu

l Na�

ion

al P

ed

ago

gic

Re

gin

a M

aria

P1

96

R

eab

ilita

rea,

mo

der

niz

area

, dez

volt

are

a !i

ech

ipar

ea in

fras

tru

ctu

rii e

du

ca"i

on

ale

a in

stit

u"i

ilor

de

înv�

"�m

ânt

P1

97

Îm

bu

n�t

�"ir

ea p

roce

sulu

i ed

uca

"io

nal

pri

n a

sigu

rare

a !i

mo

der

niz

area

baz

ei t

ehn

ico

� m

ater

iale

a in

stit

u"i

ilor

de

înv�

"�m

ânt

din

mu

nic

ipiu

l

De

va

P1

98

M

anag

emen

t in

tegr

at c

u a

cces

la s

iste

me

le d

e m

on

ito

riza

re !

i su

pra

vegh

ere

vid

eo a

le !

colil

or

din

Mu

nic

ipiu

l Dev

a

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

55

5

P1

99

Im

ple

men

tare

a p

rogr

amu

lui d

e îm

bu

n�t

�"ir

e a

calit

�"ii

înv�

"�m

ântu

lui o

blig

ato

riu

!i a

sigu

rare

a ac

cesu

lui l

a ed

uca

"ie

pen

tru

to

"i c

op

iii d

in

me

diu

l ru

ral.

P2

00

Îm

bu

n�t

�"ir

ea c

on

di"

iilo

r în

!co

li, c

re!t

erea

acc

esu

lui

la e

du

ca"i

e ti

mp

uri

e p

rin

ref

acer

ea i

nfr

astr

uct

uri

i ed

uca

"io

nal

e �

con

stru

ire

a d

e

gr�d

ini"

e în

loca

lit�"

ile a

par

"in

�to

are

P2

01

R

eab

ilita

re in

stit

u�i

i de

înv�

��m

ânt.

P2

02

R

eab

ilita

rea,

mo

der

niz

area

cl�

dir

ilor

!i e

chip

area

infr

astr

uct

uri

i ed

uca

"io

nal

e a

#co

lii G

imn

azia

le A

nd

rei S

agu

na

P2

03

R

eab

ilita

rea,

mo

der

niz

area

�i e

chip

area

infr

astr

uct

uri

i ed

uca

�io

nal

e an

tep

re�c

ola

re la

Cre

�a D

eva,

Ale

ea

Viit

oru

lui n

r.5

P2

04

R

ea

bil

ita

rea

, m

od

ern

iza

rea

, e

xtin

de

rea

si

ech

ipa

rea

in

fra

stru

ctu

rii

ed

uca

tio

na

le p

resc

ola

re l

a G

rad

init

a c

u p

rog

ram

pre

lun

git

, n

r.2

, D

ev

a,

str.

Sca

riso

ara

P2

05

R

ea

bil

ita

re/r

eco

nv

ers

ie si

e

xtin

de

re

cla

dir

e e

xist

en

ta d

in

De

va

A

l.V

iito

rulu

i,

nr.

9,

in

ve

de

rea

m

od

ern

iza

rii

si

ech

ipa

rii

infr

ast

ruct

uri

i

ed

uca

tio

na

le p

en

tru

ed

uca

tia

tim

pu

rie

pre

sco

lara

, e

xist

en

te

P2

06

R

eab

ilita

rea,

mo

der

niz

area

cl�

dir

ilor

si e

chip

area

in

fras

tru

ctu

rii

edu

ca�i

on

ale

a C

ole

giu

lui

Nat

ion

al P

edag

ogi

c $R

egin

a M

aria

$ (�

coal

a g

en

era

la)

P2

07

R

ea

bil

ita

rea

, m

od

ern

iza

rea

, e

xtin

de

rea

si

ech

ipa

rea

in

fra

stru

ctu

rii

ed

uca

tio

na

le p

resc

ola

re l

a G

rad

init

a c

u p

rog

ram

no

rma

l, n

r.2

, D

ev

a,

Al.

Sa

lca

mil

or

P2

08

C

on

stru

c�ia

�i e

chip

area

infr

astr

uct

uri

i ed

uca

�io

nal

e an

tep

re�c

ola

re �

i pre

�co

lare

în c

adru

l Co

legi

ulu

i Na�

ion

al P

ed

ago

gic

�Reg

ina

Mar

ia�

P2

09

R

eab

ilita

rea,

mo

der

niz

area

cl�

dir

ilor

�i e

chip

are

a in

fras

tru

ctu

rii e

du

ca�i

on

ale

a Li

ceu

lui d

e A

rte

Sigi

smu

nd

To

du

�� (

�co

ala

gen

eral

�) lo

ca�i

a st

r. A

vra

m I

an

cu n

r.2

1

P2

10

R

eab

ilita

rea,

mo

der

niz

area

cl�

dir

ilor

�i e

chip

area

in

fras

tru

ctu

rii

ed

uca

�io

nal

e a

Co

legi

ulu

i Te

hn

ic E

ner

geti

c �D

rago

mir

Hu

rmu

zesc

u�

� lo

ca�i

a d

in s

tr. S

c�ri

�oar

a n

r. 4

(�c

oal

a ge

ner

al�)

P2

11

R

eab

ilita

rea,

mo

der

niz

area

cl�

dir

ilor

�i e

chip

area

in

fras

tru

ctu

rii

ed

uca

�io

nal

e a

Co

legi

ulu

i Te

hn

ic E

ner

geti

c �D

rago

mir

Hu

rmu

zesc

u�

� lo

ca�i

a d

in s

tr. B

ejan

nr.

8 (

�co

ala

gen

eral

�)

P2

12

R

eab

ilita

rea,

mo

der

niz

area

cl�

dir

ilor

�i e

chip

area

in

fras

tru

ctu

rii

ed

uca

�io

nal

e a

Lice

ulu

i d

e A

rte

Sigi

smu

nd

To

du

��,

loca

�ia

str.

Cip

rian

P

oru

mb

esc

u �

fin

aliz

are

lucr

�ri

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

55

6

P2

13

C

on

stru

ire

gr�d

ini�

� Zo

na

Ori

zon

t

P2

14

R

eab

ilita

rea

�i e

chip

area

infr

astr

uct

uri

i ed

uca

�io

nal

e a

Co

legi

ulu

i Teh

nic

Tra

nsi

lvan

ia d

in M

un

icip

iul D

eva

P2

15

R

eab

ilita

rea

�i e

chip

area

infr

astr

uct

uri

i ed

uca

�io

nal

e a

Lice

ulu

i Teh

no

logi

c G

rigo

re M

ois

il d

in M

un

icip

iul D

eva

DI3

.2.

Asi

gu

rare

a u

no

r se

rvic

ii so

cia

le �

i de

s�n

�ta

te d

e ca

lita

te �

i pro

mo

vare

a in

clu

ziu

nii

soci

ale

Pro

iect

e:

Nr.

crt.

De

nu

mir

ea

pro

iect

ulu

i

P2

16

C

on

stru

ctii

blo

curi

AN

L.

P2

17

R

ea

bil

ita

re c

en

tru

ad

min

istr

ati

v.

P2

18

S

tra

teg

ie d

e d

ezv

olt

are

pe

ntr

u z

on

ele

de

favo

riza

te G

ojd

u/M

icro

/ N

ico

lae

Gri

go

resc

u in

ve

de

rea

in

teg

rari

i in

zo

na

urb

an

a d

ezv

olt

ata

P2

19

In

fiin

tare

a d

e i

ntr

ep

rin

de

ri s

oci

ale

(p

rote

jate

).

P2

20

R

ea

bil

ita

re s

i e

xtin

de

re c

an

tin

a s

oci

ala

.

P2

21

C

en

tru

de

co

nsi

liere

si s

pri

jin

pt

inse

rtia

so

cia

la s

i re

con

ve

rsia

pro

f. a

pe

rso

an

elo

r a

fla

te in

dif

icu

lta

te.

P2

22

P

rev

en

ire

a p

ara

siri

i ti

mp

uri

i a

sco

lii.

P2

23

P

reg

ati

re p

rofe

sio

na

la p

en

tru

pe

rso

an

e d

efa

vo

riza

te.

P2

24

Im

ple

men

tare

a d

e so

lu"i

i in

ova

tive

pen

tru

eco

no

mia

so

cial

� -

o !

ans�

pen

tru

per

soan

ele

cu d

izab

ilit�

"i in

tele

ctu

ale

P2

25

În

fiin

"are

a !i

do

tare

a u

nu

i cen

tru

de

tip

aft

er-s

cho

ol

P2

26

R

ealiz

are

a d

e C

entr

e d

e sp

rijin

al c

op

iilo

r !i

fam

iliei

în v

eder

ea e

vit�

rii a

ban

do

nu

lui !

cola

r

P2

27

C

rear

ea

de

spat

ii d

e zi

, mo

nit

ori

zate

, pen

tru

b�t

rân

ii af

la�i

în s

itu

a�ii

de

risc

.

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

55

7

P2

28

Im

ple

men

tare

a so

lu"i

ilor

de

pro

mo

vare

a u

nei

so

ciet

�"i i

ncl

usi

ve c

are

s� f

acili

teze

acc

esu

l !i i

nte

grar

ea

pe

pia

"a m

un

cii a

fem

eilo

r d

e et

nie

rr

om

�

P2

29

R

ealiz

are

a ce

ntr

ulu

i so

cial

de

urg

en"�

.

P2

30

R

ea

bil

ita

rea

Ca

nti

ne

i d

e A

juto

r S

oci

al.

P2

31

C

entr

u d

e zi

pen

tru

îngr

ijire

a co

piil

or

în m

un

icip

iul D

eva

P2

32

R

eab

ilita

rea

C�m

inu

lui p

entr

u P

ers

oan

e V

ârst

nic

e

P2

33

R

ea

liza

rea

Ce

ntr

ulu

i b

aln

ea

r D

ev

a

P2

34

Lo

cuin

�e s

oci

ale

mo

du

lare

- 7

2 u

nit

ati

lo

cati

ve

Str

. N

ico

lae

Gri

go

resc

u,

mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P2

35

C

entr

u in

tegr

at d

e in

terv

en"i

e m

edic

o-s

oci

al�

P2

36

C

all

-Ce

nte

r p

entr

u v

ârst

nic

i

P2

37

R

ea

bil

ita

rea

si d

ota

rea

un

ui

cen

tru

de

zi

si a

un

ei u

nit

ati

de

in

gri

jire

la

do

mic

iliu

pe

ntr

u p

ers

oa

ne

va

rstn

ice

P2

38

O

�an

s� la

via

�� d

emn

� p

entr

u v

ârst

nic

ii d

in ju

de�

ul H

un

ed

oar

a

P2

39

P

rin

och

ii s

en

iori

lor

P2

40

C

RE

D �

Cu

no

a�te

re, r

esp

ect,

em

o�i

e, d

�ru

ire

� R

edu

cere

a �i

pre

ven

irea

ab

and

on

ulu

i �co

lar

DI3

.3.

Asi

gu

rare

a in

fra

stru

ctu

rii n

eces

are

pen

tru

cre

�ter

ea n

ivel

ulu

i de

uti

liza

re a

teh

no

log

iei i

nfo

rma

�iei

în m

ediu

l pu

blic

�i p

riv

at

Pro

iect

e:

Nr.

crt

. D

en

um

ire

a p

roie

ctu

lui

P2

41

Im

ple

me

nta

rea

un

ei in

fra

stru

ctu

ri d

e a

cce

s p

ub

lic

la I

nte

rne

t (t

ip F

ree

In

tern

et

Acc

es

- Fr

ee

Ho

tSp

ot)

în s

pat

ii p

ub

lice

P2

42

A

pli

cati

i si

so

luti

i d

e a

cce

s la

dic

tio

na

re s

i b

iblio

teci

le

gis

lati

ve

on

lin

e

P2

43

S

iste

m in

form

ati

c g

eo

gra

fic

com

ple

x (d

e t

ip G

IS)

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

55

8

P2

44

C

rear

ea

de

re"e

le w

irel

ess

(h

ot

spo

t-u

ri)

în z

on

ele

cen

tral

e al

e tu

turo

r lo

calit

�"ilo

r ap

ar"i

n�t

oar

e.

DI3

.4.

Dez

volt

are

a in

fra

stru

ctu

rii �

i ofe

rtei

de

act

ivit

��i

so

cio

-cu

ltu

rale

�i d

e p

etre

cere

a t

imp

ulu

i lib

er

Pro

iect

e:

Nr.

crt

. D

en

um

ire

a p

roie

ctu

lui

P2

45

R

ea

liza

rea

un

ui

Ce

ntr

u d

e p

ract

ica

re a

sp

ort

uri

lor

P2

46

R

ea

me

na

jare

Pia

ta A

gro

ali

me

nta

ra C

iocl

ov

ina

- M

icro

15

P2

47

R

ea

me

na

jare

Pia

ta A

gro

ali

me

nta

ra B

-du

l M

. K

og

aln

ice

an

u -

De

va

P2

48

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e S

tr.

Imp

ara

tul T

raia

n

P2

49

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e A

lee

a N

ep

tun

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P2

50

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e A

lee

a N

ep

tun

(va

na

toru

l si

pe

sca

rul)

P2

51

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e A

lee

a M

un

cii (I

TM

) d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P2

52

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e A

lee

a P

aci

i (l

an

ga

Sco

ala

An

dre

i S

ag

un

a

P2

53

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e C

ale

a Z

ara

nd

ulu

i, i

nte

rse

ctie

cu

Str

. M

ara

sti d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P2

54

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e S

tr.

Sa

turn

din

Mu

nic

ipiu

l De

va

P2

55

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e S

tr.

Min

eru

lui (U

zo B

alc

an

) d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P2

56

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e S

tr.

Mih

ai

Em

ine

scu

(M

axx

a)

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P2

57

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e A

lee

a P

atr

iei d

in M

un

icip

iul

De

va

P2

58

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e S

tr.

Arc

hia

Bl.

9 d

in M

un

icip

iul D

ev

a

P2

59

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e S

tr.

Sca

riso

ara

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P2

60

R

ea

bil

ita

re l

oc

joa

ca p

e A

lee

a C

on

stru

cto

rilo

r d

in M

un

icip

iul D

ev

a

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

55

9

P2

61

A

me

na

jare

lo

c d

e j

oa

ca in

ca

rtie

r V

iile

No

i -

Str

. M

erc

ur

P2

62

A

me

na

jare

lo

c d

e j

oa

ca in

sa

tul

Sa

ntu

ha

lm

P2

63

Im

bu

n�t

�"ir

ea c

alit

�"ii

vie"

ii în

lo

calit

�"ile

ap

ar"i

n�t

oar

e p

rin

am

enaj

area

per

son

aliz

at�

a ce

ntr

ulu

i civ

ic !

i a u

nu

i sp

a"iu

ver

de

cu f

un

c"iu

ni

com

ple

me

nta

re.

P2

64

Z

on

a d

e a

gre

me

nt

Pa

rcu

l B

eja

n.

P2

65

E

xtin

de

re A

qu

ala

nd

- B

azi

n O

lim

pic

.

P2

66

M

uze

ul O

lim

pic

� g

imn

ast

ica

.

P2

67

R

ea

bil

ita

re s

i M

od

ern

iza

re S

ala

Sp

ort

uri

lor.

P2

68

C

on

stru

ire

Sal�

Po

lival

ent�

P2

69

C

om

ple

x p

en

tru

act

ivit

ati

ext

racu

ricu

lare

pe

ntr

u g

rad

init

e s

i sc

oli

.

P2

70

E

xtin

de

re s

pa

tii v

erz

i, p

arc

uri

si zo

ne

de

ag

rem

en

t.

P2

71

În

fiin

�are

si r

eab

ilita

re d

e p

arcu

ri s

i/cu

lo

curi

de

jo

aca

.

P2

72

C

rear

ea

!i d

ezvo

ltar

ea

baz

ei m

ater

iale

nec

esar

e p

entr

u c

on

solid

area

vie

"ii

cult

ura

le a

lo

cuit

ori

lor

mu

nic

ipiu

lui

Dev

a p

rin

org

an

iza

rea

per

iod

ic�

de

spec

taco

le, c

on

cert

e, p

iese

de

teat

ru, e

xpo

zi"i

i, h

app

enn

ing

-uri

.

P2

73

A

me

na

jare

a !i

do

tare

a d

e p

arcu

ri !

i cen

tre

de

joac

� !i

rec

reer

e p

entr

u c

op

iii d

in lo

calit

�"ile

ap

ar"i

n�t

oar

e.

P2

74

C

on

stru

c"ie

baz

ine

de

îno

t !i

ter

enu

ri d

e sp

ort

mu

ltif

un

c"io

nal

e în

loca

lit�"

ile a

par

"in

�to

are

(pri

n P

rogr

amu

l de

dez

volt

are

al

infr

ast

ruct

uri

i

!i a

un

or

baz

e sp

ort

ive

în m

ediu

l ru

ral O

G.7

/20

06).

P2

75

R

efu

nc"

ion

aliz

are

tere

nu

ri d

e sp

ort

!i c

on

stru

c"ie

ves

tiar

e în

loca

lit�"

ile a

par

"in

�to

are

ale

mu

nic

ipiu

lui D

eva

(pri

n P

rogr

amu

l d

e d

ezv

olt

are

al in

fras

tru

ctu

rii !

i a u

no

r b

aze

spo

rtiv

e în

med

iul r

ura

l OG

.7/2

00

6).

P2

76

A

me

na

jare

te

ren

sp

ort

Co

leg

iul N

ati

on

al P

ed

ag

og

ic R

eg

ina

Ma

ria

- f

ost

Co

leg

iul N

ati

on

al S

ab

in D

rag

oi

P2

77

A

me

na

jare

te

ren

de

sp

ort

Co

leg

iul

Na

tio

na

l D

ece

ba

l

P2

78

A

me

na

jare

te

ren

sp

ort

Co

leg

iul N

ati

on

al S

po

rtiv

- C

eta

te

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

56

0

P2

79

A

me

na

jare

tre

n s

po

rt l

a S

coa

la G

en

era

la C

rist

ur

P2

80

A

me

na

jare

te

ren

sp

ort

la

Sco

ala

Ge

ne

rala

An

dre

i Sa

gu

na

P2

81

A

me

na

jare

te

ren

sp

ort

Co

leg

iul T

eh

nic

Tra

nsi

lva

nia

P2

82

R

eab

ilita

rea

!i r

efu

nc"

ion

area

sp

a"iu

lui p

ub

lic u

rban

B-d

ul D

acia

!i z

on

a ad

iace

nt�

P2

83

A

me

na

jare

lo

c d

e j

oa

ca p

e A

lee

a A

rma

tei

P2

84

R

ea

bil

ita

re lo

c d

e j

oa

ca p

e A

lee

a R

om

an

ilo

r B

l. 2

2

P2

85

R

ea

bil

ita

re lo

c d

e j

oa

ca p

e B

-du

l Iu

liu

Ma

niu

in

sp

ate

le B

l. B

si

C

P2

86

R

ea

bil

ita

re lo

c d

e j

oa

ca p

e s

tra

da

Cio

clo

vin

a

P2

87

R

ea

bil

ita

re lo

c d

e j

oa

ca p

e S

tr.

Sca

riso

ara

la

ng

a G

rad

init

a n

r. 2

P2

88

A

me

na

jare

te

ren

ska

tep

arc

Zo

na

Ka

ufl

an

d

P2

89

A

me

na

jare

zo

na

re

cre

ere

pe

nsi

on

ari

pe

B-d

ul M

. K

og

aln

ice

an

u

P2

90

A

me

na

jare

zo

na

re

cre

ere

pe

nsi

on

ari

pe

B-d

ul A

l. P

aci

i

P2

91

A

me

na

jare

te

ren

uri

de

sp

ort

cu

ga

zon

sin

teti

c si

imp

rejm

uir

e z

on

a B

eja

n -

mu

nic

ipiu

l D

ev

a

P2

92

A

me

na

jare

te

ren

de

sp

ort

cu

ga

zon

sin

teti

c si

im

pre

jmu

ire

Ale

ea

Pa

nse

lute

lor

- m

un

icip

iul D

ev

a

P2

93

P

od

acc

es

intr

e i

nci

nta

III

si

II C

eta

te D

ev

a

P2

94

A

me

naj

are

loc

de

joac

a p

e St

r. B

. L�u

taru

P2

95

A

me

na

jare

lo

c d

e j

oa

ca p

e S

tr.

D.

Za

mfi

resc

u

P2

96

R

eab

ilita

re t

eren

de

spo

rt v

ân�t

oru

l �i p

esca

rul

P2

97

D

ezv

olt

are

du

rab

ila

in

teg

rata

a M

un

icip

iulu

i D

eva

pri

n r

ea

bilit

are

a s

pa

tiu

lui

pu

bli

c u

rba

n B

- d

ul

De

ceb

al

de

la

in

ters

ect

ia c

u B

-du

l Iu

liu

Ma

niu

pa

na

la

Pia

ta A

rra

s si

B-d

ul

22

De

cem

bri

e d

e l

a P

iata

Vic

tori

ei si

pa

na

la

Pia

ta A

rra

s (i

ncl

usi

v se

nsu

l g

ira

tori

u)

P2

98

R

eg

en

era

rea

urb

an

a a

axu

lui

cen

tra

l d

e a

cce

s in

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a,

B-d

ul

22

De

cem

bri

e d

e l

a a

cce

sul

din

DN

7 s

i p

an

a l

a i

nte

rse

ctia

cu

Str

.

Cip

ria

n P

oru

mb

esc

u

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

56

1

Fig

. 1

1.2

. Lo

cali

zare

a p

roie

cte

lor

pri

ori

tare

OS

3

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

56

2

OS

4.

Asi

gu

rare

a u

ne

i m

ob

ilit

��i

urb

an

e d

ura

bil

e,

pri

n i

mp

lem

en

tare

a u

nu

i si

ste

m d

e t

ran

spo

rt a

cce

sib

il �

i si

gu

r, c

are

s�

co

nd

uc�

la

o

de

zvo

lta

re e

chil

ibra

t� a

tu

turo

r m

od

uri

lor

de

tra

nsp

ort

�i

s� s

us�

in�

cre

�te

rea

ca

lit�

�ii

vie

�ii

cet�

�en

ilo

r

DI4

.1 �

Rea

bili

tare

a !

i ext

ind

erea

infr

ast

ruct

uri

i pen

tru

asi

gu

rare

a c

re!t

erii

calit

"#i

i, e

fici

en#e

i !i s

igu

ran

#ei s

iste

mu

lui d

e tr

an

spo

rt

Pro

iect

e:

Nr.

crt.

De

nu

mir

ea

pro

iect

ulu

i

P2

99

R

eab

ilita

rea

�i m

od

ern

izar

ea r

e�el

ei r

uti

ere

urb

ane

pe

urm

!to

are

le a

rte

re d

e c

ircu

la�i

e:

- Z

on

a V

ulc

an

: Str

. G

ran

itu

lui;

Al.

Ca

sca

de

i; S

tr.

Ro

ci;

Str

. C

ozi

a;

Dru

m d

e le

g!

tur!

str

. V

ulc

an

� s

tr.

Co

zie

i

- Z

on

a A

rch

ia:

Str

. P

rin

cip

al!

sa

t A

rch

ia

- Z

on

a S

ân

tuh

alm

: Str

. E

tern

it!

�ii;

Str

. Fe

rmie

rilo

r; S

tr.

Arm

ind

en

ulu

i

- Z

on

a B

îrce

a M

ic!

: M

od

ern

iza

re s

tra

da

Câ

mp

ulu

i

- Z

on

a O

rizo

nt-

Z!

vo

i: S

tr.

Lotu

sulu

i; S

tr.

No

rdu

lui;

Str

. H

ort

en

sie

i; S

tr.

Ze

nit

ulu

i; S

tr.

Vio

rele

lor;

Am

en

aja

re t

rotu

are

pe

str

. Z

!vo

i

- A

lte

zo

ne

:

o

Str

. P

etr

e I

spir

esc

u (

str.

Sa

do

vea

nu

in

22

De

cem

bri

e �

lâng !Direc"ia!Sanitar!Veterinar );!P

relungire!str.!B

rându#ei

o

Se

ns

gir

ato

riu

� E

min

esc

u-M

ine

rulu

i

o Modernizare!prelungire!str.!P

etru!Rare#

o

Mo

de

rniz

are

str

. P

etr

e I

spir

esc

u

o

Mo

de

rniz

are

str

. A

lun

ulu

i

P3

00

A

me

na

jare

sca

ri S

tr.

Pa

ran

gu

lui

P3

01

M

od

ern

iza

re d

rum

acc

es

Ca

pe

la -

Cim

itir

Ca

tolic

din

sa

tul C

rist

ur

P3

02

A

me

na

jare

rig

ola

la

Bl.

82

, A

lee

a S

tre

iulu

i

P3

03

M

od

ern

iza

re s

tra

da

Alu

nu

lui

P3

04

Rea

bilitarea!#i!m

odernizarea

!unor!artere!de!circula"ie!ad

iacente!pen

tru!leg tura!cu!DJ687

.

P3

05

Construirea

!a!trei!p

asaje!peste!calea

!ferat !(proiect!rea

lizat!de!SN

CFR

),!respectiv!2!pasaje!pietonale!#i!unul!auto

.

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

56

3

P3

06

Construirea

!unui!pod!în!continuarea

!str zii!Balata,!pentru!asigu

rarea!leg turii!cu!Cartierul!G

rigo

rescu.!Podul!va!asigura!infr

ast

ructur !pen

tru!

tra

ficu

l a

uto

, cu

bic

icle

ta,

pie

ton

al .

P3

07

Modernizarea

!DJ687

:!Sân

tuhalm!�

Hu

ne

do

ara

� C lan

!km!13+

150

!� 2

2 +

28

1

P3

08

Culoar!trafic!Mure#!Nord

P3

09

R

ea

bilit

are

a in

fra

stru

ctu

rii ru

tie

re p

e c

ori

do

are

le d

ese

rvit

e d

e t

ran

spo

rtu

l pu

blic

P3

10

Crearea

/rea

bilitarea!infrastructurii!rutiere!pen

tru!zonele!de!dezvo

ltare!prev zute!în

!PUG.

P3

11

Rea

lizarea

!unei!leg turi!la!Autostrada!A1,!conform

!variantelor!prezentate!în

!PUG

P3

12

Rea

bilitarea!infrastructurii!rutiere!pe!Calea

!Zaran

dului,!ca!rut !principal !pen

tru!transportul!d

e!marf

P3

13

Amen

ajarea

!de!locuri!parcare/!înc rcare/!desc rcare/!dep

ozitare!m

arf !în

!zona!portului

P3

14

Amen

ajarea

!de!locuri!parcare/!înc rcare/!desc rcare/!dep

ozitare!m

arf !transport!pe!calea!ferat .

P3

15

O

rga

niz

are

a c

ircula"iei!#i!amen

ajare!sens!giratoriu!în

!intersec"ia!Str.!M

ihai!Eminescu!�

Str

. M

ine

rulu

i

P3

16

A

me

na

jare

pa

saj p

ieto

na

l p

est

e D

N la

Va

lea

Ce

rne

i

P3

17

Consolid

area

!sem

naliz rii!rutiere!statice!orizontale!#i!verticale

P3

18

S

tud

iu p

rivi

nd

ide

nti

fica

rea

posibilelor!arii!exclusiv!pietonale!în!M

unicipiul!D

eva

P3

19

Rea

lizare!parc ri!în

!zonele!reziden

"iale.

P3

20

R

ea

me

na

jare

pa

rca

re d

in Z

on

a T

rid

en

t b

loc

2

P3

21

R

ea

me

na

jare

pa

rca

re p

e A

lee

a C

iocl

ovi

na

ad

iace

nta

blo

culu

i 13

A

P3

22

R

ea

me

na

jare

pa

rca

re p

e A

lee

a N

ep

tun

ad

iace

nta

blo

culu

i nr.

37

P3

23

A

me

na

jare

a p

arc

are

Bl.

C,

cart

ier

Pro

gre

sul

P3

24

A

me

na

jare

pa

rca

re A

lee

a P

aci

i

P3

25

A

me

na

jare

pa

rca

re S

tr.

Ce

rne

i

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

56

4

P3

26

A

me

na

jare

pa

rca

re S

tr.

Sa

lca

milo

r

P3

27

A

me

na

jare

pa

rca

re S

tr.

Gh

. D

oja

, zo

na

Bl.

P3

- 8

0/2

P3

28

A

me

na

jare

pa

rca

re p

e t

ere

nu

l din

P-t

a U

nir

ii n

r. 8

P3

29

Rea

lizare!parcare!cen

tral !zona!Sp

italului!Jude"ea

n!de!Urgen

" .

P3

30

Rea

lizare!parcare!în

!zona!Casei!de!Cultur .

P3

31

R

ea

liza

re p

arc

are

pe!Bd.!D

eceb

al,!zona!str zii!G

eorge!Co#buc.

P3

32

Rea

lizare!parc ri!m

oderne!în!zonele!dintre!blocuri,!inclusiv!în!varianta!Smart!Parking

P3

33

Amen

ajare!parcare!adiacent !aerodromului,!în!colaborare!cu!UAT!Simeria.

P3

34

Revitalizarea

!#i!rep

rofilarea!ae

rodromului,!în!colaborare!cu!UAT!Simeria.

P3

35

Plan!de!organ

izare!a!circula"iei

P3

36

E

xtin

de

rea

sis

tem

ulu

i de

ma

na

ge

me

nt

al t

rafi

culu

i

P3

37

Sistem

e!de!lim

itare!a!accesului!traficului!auto!în

!zonele!pietonale

P3

38

Im

ple

me

nta

rea

un

ui si

ste

m d

e m

an

ag

em

en

t al!parc rilor!cu!plat

P3

39

Im

plemen

tarea!unui!sistem!de!im

punere!a!vitezei!leg

ale!de!circula"ie

P3

40

Integrarea

!în!sistemul!d

e!semaforizare!a!sem

naliz rii!specifice!pen

tru!bicicli#ti,!p

e!coridoarele!pe!care!sunt!prev zute!piste

de

bic

icle

te

P3

41

Im

plemen

tarea!unui!sistem!de!detec"ie!au

tomate!a!trecerii!pe!ro#u

P3

42

Im

plemen

tarea!unui!sistem!de!recunoa#tere!a!numerelor!de!înmatriculare!la!in

tr rile!în

!municipiu

P3

43

Înfiin"are!comisie!teh

nic !pen

tru!problemele!legate!de!sistem

atizarea

!dinam

ic !#i

static !a!circula"iei!în

!Municipiul!D

eva

P3

44

Crearea

!structurii!d

e!ge

stionare!a!serviciilor!de!taxare!a!parc rilor!cu!plat

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

56

5

DI

4.2

� Cre

tere

a!eficien"e

i,!acc

esibilit#"ii! i!atractivit#"ii!transp

ortului!public

Pro

iect

e:

Nr.

crt.

De

nu

mir

ea

pro

iect

ulu

i

P3

45

S

tud

ii p

en

tru

de

zvo

lta

rea

ext

ins�

a z

on

ei

de

aco

pe

rire

a t

ran

spo

rtu

lui

pu

blic

urb

an

�i

cre

�te

rea

niv

elu

lui

de

acc

esi

bilit

ate

al

po

pu

la!i

ei

la

ace

st m

od

de

tra

nsp

ort

P3

46

S

tud

iu p

riv

ind

op

ort

un

ita

tea

asi

gu

r�ri

i u

no

r lin

ii d

e t

ran

spo

rt p

ub

lic

care

s�

asi

gu

re l

eg

�tu

ra p

e a

rte

rele

de

cir

cula

!ie

ad

iace

nte

pe

ntr

u

leg

�tu

ra c

u D

J68

7.

P3

47

M

od

ern

iza

rea

sis

tem

ulu

i d

e t

ran

spo

rt p

ub

lic

loca

l p

rin

ach

izit

ion

are

a d

e v

eh

icu

le e

colo

gic

e,

con

stru

ire

de

po

u,

pre

cum

si

a i

nfr

ast

ruct

uri

i

afe

ren

te.

P3

48

E

xtin

de

re t

rase

u d

e t

ran

spo

rt p

ub

lic

loca

l sp

re C

art

ieru

l G

rig

ore

scu

P3

49

Im

ple

me

nta

rea

un

or

lin

ii d

e t

ran

spo

rt p

ub

lic

ele

ctri

c în

zo

na

pre

urb

an

� �

i d

e c

on

exi

un

e c

u M

un

icip

iul

Sim

eri

a �

i H

un

ed

oa

ra (

Stu

diu

de

op

ort

un

ita

te �

i ach

izi!

ia v

eh

icu

lelo

r e

lect

rice

ne

cesa

re p

en

tru

asi

gu

rare

a s

erv

iciu

lui)

P3

50

S

tud

iu d

e o

po

rtu

nit

ate

pri

vin

d a

sig

ura

rea

leg

�tu

rii

cu a

ero

dro

mu

l pri

ntr

-o lin

ie d

e t

ran

spo

rt p

ub

lic

P3

51

Im

ple

me

nta

rea

un

ui si

ste

m d

e m

an

ag

em

en

t a

l tr

an

spo

rtu

lui p

ub

lic

(mo

nit

ori

zare

, g

est

ion

are

, m

en

ten

an

!�)

P3

52

R

eo

rga

niz

are

a/î

nfi

in!a

rea

str

uct

uri

i de

ge

stio

na

re a

se

rvic

iilo

r d

e t

ran

spo

rt p

ub

lic

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

56

6

DI

4.3

� P

rom

ova

rea

!i

dez

volt

are

a s

iste

mel

or

de

tra

nsp

ort

alt

ern

ati

ve !

i a

in

term

od

alit

"#i

i, p

entr

u a

sig

ura

rea

un

ui

med

iu s

"n

"to

s !i

cre!

tere

a c

alit

"#i

i vie

#ii c

et"

#en

ilor

Pro

iect

e:

Nr.

crt.

De

nu

mir

ea

pro

iect

ulu

i

P3

53

E

xtin

de

rea

sp

a!i

ulu

i p

ieto

na

l în

zo

na

urb

an

�

P3

54

A

me

na

jare

zo

n�

pie

ton

al�

Ce

ntr

ul is

tori

c.

P3

55

A

me

na

jare

zo

na

pie

ton

al�

Pia

!a C

et�

!ii �i

zo

na

ad

iace

nt�

.

P3

56

R

eo

rga

niz

are

a s

pa

tiu

lui u

rba

n d

in z

on

a P

ost

a V

ech

e �

Pia

ta V

icto

rie

i � P

arc

I.C

. Bra

tia

nu

si t

ran

sfo

rma

rea

lui i

n z

on

a p

ieto

na

la /

se

mip

ieto

na

la

P3

57

C

on

stru

ire

pis

te p

en

tru

bic

li�t

i �i

a t

rase

elo

r p

ieto

na

le p

e D

N 7

în

Sâ

ntu

ha

lm

P3

58

E

xtin

de

rea

pis

tei p

en

tru

bic

icli

�ti �i

a t

rase

elo

r p

ieto

na

le d

e p

e C

ale

a Z

ara

nd

ulu

i sp

re z

on

a in

du

stri

al�

�i

com

erc

ial�

a M

un

icip

iulu

i De

va

P3

59

C

on

stru

ire

a t

rase

ulu

i pe

ntr

u b

icic

li�t

i pe

Bu

leva

rdu

l D

ece

ba

l, B

d.

22

De

cem

bri

e �

i în

zo

na

ad

iace

nta

P3

60

A

me

na

jare

a p

iste

de

bic

icle

te p

e t

rase

ul D

ev

a-M

aco

n-C

rist

ur

P3

61

C

rea

re p

iste

bic

icle

te p

en

tru

asi

gu

rare

a le

g�

turi

i cu

DH

S �

i a

ero

dro

m

P3

62

C

rea

re/r

ea

bilit

are

/ext

ind

ere

pis

te b

icic

lete

� r

ea

liza

re le

g�

tur�

cu

Sim

eri

a �

i Hu

ne

do

ara

P3

63

S

iste

m a

lte

rna

tiv

de

tra

nsp

ort

pu

blic

ne

po

lua

nt

pe

ntr

u c

et�

!en

i �i

tu

ri�t

i in

Mu

nic

ipiu

l D

eva

(st

ud

iu p

rivi

nd

zo

na

de

im

ple

me

nta

re �

i

rea

liza

rea

de

pis

te d

e b

icic

lete

pe

tra

see

le s

tab

ilit

e).

P3

64

S

pa

!iu

mu

ltif

un

c!io

na

l de

re

cre

ere

, sp

ort

�i e

du

ca!i

e t

imp

uri

e a

bic

icli�t

ilo

r p

en

tru

pro

mo

vare

a s

igu

ran

!ei �

i se

curi

t�!i

i în

tra

fic

� V

elo

Pa

rk

P3

65

A

sig

ura

rea

tra

nsp

ort

ulu

i cu

ve

hic

ule

ele

ctri

ce d

in P

ia!a

Ce

t�!i

i pâ

n�

la

Po

art

a 1

�i P

ia!a

Un

irii

.

P3

66

M

�ri

rea

ca

pa

cit�

!ii d

e t

ran

spo

rt a

te

leca

bin

ei

P3

67

A

me

na

jare

a t

ran

spo

rt e

lect

ric

de

ag

rem

en

t in

zo

ne

le p

ieto

na

le.

P3

68

S

tim

ula

rea

tra

nsp

ort

ulu

i p

riva

t cu

ve

hic

ule

ele

ctri

ce,

pri

n în

fiin

!are

a u

no

r p

un

cte

de

în

c�rc

are

în

Mu

nic

ipiu

l D

eva

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

56

7

P3

69

T

ran

spo

rt p

en

tru

ag

rem

en

t p

e r

âu

l Mu

re�.

Cre

are

a d

e p

iste

de

bic

icle

te p

e a

rte

rele

de

acc

es

în z

on

�

P3

70

A

me

na

jare

a z

on

ei p

ort

ua

re p

e R

âu

l Mu

re�

P3

71

R

ea

liza

rea

un

ui si

ste

m p

ark

-an

d-r

ide

la

in

tra

rea

din

spre

Sim

eri

a

P3

72

R

ea

liza

rea

un

ui si

ste

m p

ark

-an

d-r

ide

la

in

tra

rea

din

spre

Min

tia

�i A

2

P3

73

Im

ple

me

nta

rea

un

ui si

ste

m d

e b

ike

-sh

ari

ng

P3

74

Im

ple

me

nta

rea

un

ui si

ste

m u

nic

, in

teg

rat

de

ta

xare

pe

ntr

u t

ran

spo

rtu

l pu

blic,

bik

e-s

ha

rin

g,

pa

rca

re,

tra

nsp

ort

te

leca

bin

�

P3

75

P

rog

ram

in

teg

rat

de

m�

suri

pe

ntr

u p

rom

ov

are

a e

lect

rom

ob

ilit

�!i

i

P3

76

P

rom

ova

rea

mo

bilit

�!i

i urb

an

e d

ura

bile

în r

ân

du

l ti

ne

rei

ge

ne

ra!i

i

P3

77

C

rea

rea

str

uct

uri

i de

ge

stio

na

re a

sis

tem

elo

r b

ike

-sh

ari

ng

P3

78

C

rea

rea

str

uct

uri

i de

im

ple

me

nta

re �

i mo

nit

ori

zare

a P

lan

ulu

i de

Mo

bilit

ate

Urb

an

� D

ura

bil�

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

56

8

Fig

. 1

1.3

. Lo

cali

zare

pro

iect

e p

rio

rita

re O

S4

� i

nte

rmo

da

lita

te �

i m

ijlo

ace

de

tra

nsp

ort

alt

ern

ati

ve

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

56

9

Fig

. 1

1.4

. Lo

cali

zare

pro

iect

e p

rio

rita

re O

S4

� t

ran

spo

rt p

ub

lic

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

57

0

OS

5.

Re

ali

zare

a n

od

ulu

i co

nv

erg

en

t tu

rist

ic D

ev

a,

pri

n v

alo

rifi

care

a i

nte

gra

t�,

inte

lig

en

t� �

i d

ura

bil

� a

po

ten

�ia

lulu

i tu

rist

ic �

i cu

ltu

ral,

pro

pri

u �

i zo

na

l

DI5

.1.

Co

nse

rva

rea

�i

va

lori

fica

rea

ob

iect

ive

lor

�i t

rad

i�ii

lor

loca

le,

isto

rice

, a

rtis

tice

�i

cult

ura

le

Pro

iect

e:

Nr.

crt.

De

nu

mir

ea

pro

iect

ulu

i

P3

79

R

ea

bil

ita

re c

am

ine

cu

ltu

rale

ale

sa

telo

r a

pa

rtin

ato

are

.

P3

80

P

arc

de

agre

men

t �i

dis

trac

�ii -

Th

esys

Par

k. (

Pro

iect

dez

volt

at în

co

lab

ora

re c

u P

rim

!ria

Mu

nic

ipiu

lui H

un

edo

ara)

P3

81

P

arc

de

ag

rem

en

t -

Alb

ia M

ure

sulu

i.

P3

82

R

ea

bil

ita

rea

zo

ne

i u

rba

ne

D

ea

lul

Ce

tati

i D

ev

a,

mo

nu

me

nt

al

na

turi

i si

is

tori

c cu

v

ala

ore

tu

rist

ica

ri

dic

ata

d

in

mu

nic

ipiu

l D

ev

a

-

Re

fun

c�io

na

liza

rea

In

cin

tei

I

P3

83

R

ea

liza

rea

un

or

dru

mu

ri c

ult

ura

le (

Dru

mu

l b

ise

rici

lor

din

De

va

�i p

roxi

mit

ate

,Dru

mu

l ca

ste

lelo

r si

ce

tati

lor

din

De

va

�i p

roxi

mit

ate

).

P3

84

S

iste

m

inte

gra

t d

e

asig

ura

re a

co

nd

i�iil

or

op

tim

e p

entr

u d

esf!

�ura

rea

acti

vit!

�ilo

r cu

ltu

rale

�i

p!s

trar

ea

spec

ific

ulu

i lo

cal

în z

on

a ad

min

istr

ativ

! D

eva

P3

85

R

egen

erar

ea m

ediu

lui c

ult

ura

l �i a

val

ori

lor

zon

ei a

dm

inis

trat

ive

Dev

a p

rin

rea

bili

tare

a, m

od

ern

izar

ea �

i do

tare

a a

fere

nt!

a a

�ez!

min

telo

r cu

ltu

rale

P3

86

R

eab

ilita

rea

Co

nac

ul B

arcs

ay �

i in

tro

du

cere

a ac

estu

ia în

cir

cuit

ul t

uri

stic

P3

87

R

ea

bil

ita

rea

Tu

rnu

lui d

in c

imit

iru

l o

rto

do

x si

in

tro

du

cere

a a

cest

uia

in

cir

cuit

ul tu

rist

ic

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

57

1

DI5

.2.

Pro

mo

va

rea

pa

trim

on

iulu

i tu

rist

ic l

oca

l �i

re

gio

na

l

Pro

iect

e:

Nr.

crt.

De

nu

mir

ea

pro

iect

ulu

i

P3

88

P

ort

al in

form

ati

c d

e p

rom

ov

are

tu

rist

ica

si

info

rma

re m

ete

o

P3

89

P

rom

ov

are

ag

rotu

rism

in

sa

tele

ap

art

ina

toa

re.

P3

90

R

ea

liza

rea

ce

ntr

elo

r d

e p

rom

ov

are

a m

est

esu

gu

rilo

r tr

ad

itio

na

le.

P3

91

El

abo

rare

a st

ud

iulu

i �St

rate

gii p

entr

u c

ult

ura

in z

on

a ad

min

istr

ativ

� D

eva�

.

P3

92

El

abo

rare

a st

ud

iulu

i �St

rate

gii p

entr

u t

uri

sm !

i agr

eme

nt

in z

on

a ad

min

istr

ativ

� D

eva�

.

P3

93

P

rom

ova

rea

si r

eab

ilita

rea

ob

iect

ivel

or

turi

stic

e ju

de"

ene.

(M

arca

re s

i ela

bo

rare

tra

see

tu

rist

ice

)

P3

94

P

rom

ov

are

mu

ltim

ed

ia a

sit

e-u

rilo

r d

e in

tere

s tu

rist

ic.

P3

95

Ed

itar

ea u

nei

bro

!uri

, ti

p p

lian

t, d

e p

op

ula

riza

re a

fac

ilit�

#ilo

r tu

rist

ice

de

care

dis

pu

ne

mu

nic

piu

lDev

a !i

a c

elo

r af

late

în

pro

xim

itat

ea

mu

nic

ipiu

lui.

P3

96

C

re!t

erea

atr

acti

vit�

#ii m

un

icip

iulu

i Dev

a p

rin

org

aniz

area

de

târg

uri

de

man

ufa

ctu

r� d

e ar

t�, p

rom

ova

rea

turi

smu

lui c

ult

ura

l, r

ev

igo

rare

a

iden

tit�

#ii i

sto

rice

a d

iver

selo

r cl

�dir

i/st

r�zi

din

zo

na

isto

ric�

a o

ra!u

lui,

org

aniz

area

de

zile

/ser

b�r

i in

zo

na

isto

ric�

a o

ra!u

lui

P3

97

P

�str

area

tra

di#

iilo

r, o

bic

eiu

rilo

r !i

sco

ater

ea în

evi

den

#� a

mu

ltic

ult

ura

lit�#

ii zo

nei

Dev

a p

rin

org

aniz

are

a u

nu

i Fes

tiva

l cu

linar

si a

l tra

di#

iilo

r m

ino

rit�

#ilo

r d

in D

eva

P3

98

C

rea

rea

bra

nd

ulu

i tu

rist

ic a

l D

ev

ei

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

57

2

OS

6.

Mo

de

rniz

are

a m

an

ag

em

en

tulu

i �i

ad

min

istr

a�i

ei

pu

bli

ce l

oca

le l

a n

ive

lul

sta

nd

ard

elo

r e

uro

pe

ne

DI6

.1.

De

zvo

lta

rea

ca

pa

cit!

�ii in

stit

u�i

on

ale

�i a

co

mp

ete

n�e

lor

resu

rse

lor

um

an

e, în

ve

de

rea

ati

ng

eri

i u

nu

i n

ive

l e

uro

pe

an

, ca

re s

! s

pri

jin

e

rea

liza

rea

cu

su

cce

s a

ob

iect

ive

lor

stra

teg

ice

de

de

zvo

lta

re a

le M

un

icip

iulu

i D

ev

a

Pro

iect

e:

Nr.

crt.

De

nu

mir

ea

pro

iect

ulu

i

P3

99

Si

stem

cen

tral

izat

pen

tru

înre

gist

rare

a $i

mo

nit

ori

zare

a se

siz�

rilo

r d

in p

arte

a ce

t��e

nilo

r

P4

00

P

reg�

tire

pro

fesi

on

ala

pen

tru

an

gaja

�ii p

rim

�rie

i

P4

01

În

fiin

�are

co

mis

ie t

ehn

ic�

pen

tru

pro

ble

me

le le

gate

de

sis

tem

atiz

area

din

amic

� $i

sta

tic�

a c

ircu

la�i

ei în

Mu

nic

ipiu

l Dev

a

P4

02

R

eorg

aniz

area

/în

fiin

�are

a st

ruct

uri

i de

gest

ion

are

a se

rvic

iilo

r d

e tr

ansp

ort

pu

blic

P4

03

C

rea

rea

str

uct

uri

i d

e ge

stio

nar

e a

serv

iciil

or

de

taxa

re a

par

c�ri

lor

cu p

lat�

P4

04

C

rea

rea

str

uct

uri

i d

e g

est

ion

are

a s

iste

me

lor

bik

e-s

ha

rin

g

P4

05

C

rear

ea

stru

ctu

rii d

e im

ple

men

tare

$i m

on

ito

riza

re a

Pla

nu

lui d

e M

ob

ilita

te U

rban

� D

ura

bil�

P4

06

C

arta

de

inve

sti�

ii a

Mu

nic

ipiu

lui D

ev

a

P4

07

D

ezvo

ltar

ea

resu

rsel

or

um

ane

ale

per

son

alu

lui

pri

m�r

iei

mu

nic

ipiu

lui

Dev

a p

rin

cre

are

a d

e p

arte

ner

iate

$i

sch

imb

de

exp

erie

n��

la

niv

el

tran

sna�

ion

al în

do

men

iul r

esu

rsel

or

um

ane,

incl

uzi

un

ii so

cial

e $i

ocu

p�r

ii fo

r�ei

de

mu

nc�

P4

08

C

alit

ate

$i p

erfo

rman

�� în

ad

min

istr

a�ia

pu

blic

� lo

cal�

a M

un

icip

iulu

i De

va, J

ud

e�u

l Hu

ned

oar

a

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

57

3

DI6

.2.

Cre

�te

rea

efi

cie

n�e

i a

ctiv

it!

�ii

ad

min

istr

a�i

ei

pu

bli

ce l

oca

le,

pri

n a

chiz

i�ia

�i

uti

liza

rea

de

ech

ipa

me

nte

TIC

�i

ap

lica

�ii

soft

wa

re

pe

rfo

rma

nte

Pro

iect

e:

Nr.

crt.

De

nu

mir

ea

pro

iect

ulu

i

P4

09

A

plic

a�ie

info

rmat

ica

com

ple

ta s

i in

tegr

ata

de

man

agem

ent

al c

on

tro

lulu

i in

tern

/man

ager

ial f

un

c�io

nal

si e

fici

ent

P4

10

R

ealiz

are

a C

entr

ulu

i de

Dat

e al

Pri

m�r

iei

P4

11

V

irtu

aliz

area

sta

�iilo

r d

e lu

cru

uti

lizat

e in

cad

rul P

rim

�rie

i

P4

12

R

ea

liza

rea

sis

tem

ulu

i d

e b

ack

-up

in

form

ati

c ce

ntr

ali

zat

P4

13

M

od

ern

izar

ea

infr

astr

uct

uri

i in

form

atic

e si

de

com

un

icat

ii la

niv

elu

l Pri

m�r

iei

P4

14

Im

ple

men

tare

a so

luti

ei d

e ti

p �

Clo

ud

� d

e m

are

cap

acit

ate

a P

rim

arie

i

P4

15

S

iste

m in

form

ati

c in

teg

rat

de

ma

na

ge

me

nt

a r

esu

rse

lor

ad

min

istr

ati

ei p

ub

lice

(d

e t

ip E

RP

)

P4

16

S

uit

a d

e a

pli

cati

i in

form

ati

ce d

e u

z a

dm

inis

tra

tiv

, fi

na

nci

ar-

con

tab

il,

sala

riza

re,

resu

rse

de

pe

rso

na

l

P4

17

In

teg

rare

a s

iste

mu

lui d

e t

ip E

RP

cu

alt

e s

iste

me

co

ne

xe s

up

ort

P4

18

S

iste

m in

form

ati

c in

teg

rat

pe

ntr

u i

mb

un

ata

tire

a e

fici

en

tei P

oliti

ei

Loca

le

P4

19

Im

ple

me

nta

rea

so

luti

ei u

nit

are

de

se

mn

atu

ra e

lect

ron

ica

P4

20

Im

ple

me

nta

rea

un

ui si

ste

m c

en

tra

l d

e c

ap

tura

a d

ocu

me

nte

lor

P4

21

S

iste

m in

form

ati

c m

od

ern

de

ma

na

ge

me

nt

a d

ocu

me

nte

lor(

tip

DM

S)

P4

22

D

ezv

olt

are

a s

i im

ple

me

nta

rea

Re

gis

tru

lui

Ag

rico

l si

a p

ort

alu

lui in

form

ati

c d

e in

tera

ctiu

ne

cu

ce

tate

nii

P4

23

S

iste

m e

lect

ron

ic d

e m

an

ag

em

en

t a

l a

rhiv

ei fi

zice

P4

24

S

iste

m d

e in

form

are

pu

bli

ca s

i in

tera

ctiu

ne

cu

ce

tate

nii d

e t

ip I

nfo

-Ch

iosc

P4

25

A

do

pta

rea

un

or

serv

icii

de

dic

ate

de

co

mu

nic

are

pe

rso

na

liza

ta c

u c

eta

ten

ii

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

57

4

P4

26

S

iste

m d

e a

sig

ura

re a

in

tero

pe

rab

ilit

ati

i in

tre

in

stit

uti

i

P4

27

A

pli

cati

e i

nfo

rma

tica

de

re

cun

oa

ste

re v

oca

la a

uto

ma

ta s

i tr

an

scri

ere

a i

nre

gis

tra

rilo

r in

te

xt

P4

28

D

ezv

olt

are

a s

erv

icii

lor

pu

bli

ce e

lect

ron

ice

pe

ntr

u c

eta

ten

i

P4

29

In

terc

on

ect

are

a s

ed

iulu

i P

rim

ari

ei M

un

icip

iulu

i D

ev

a c

u s

iste

me

le e

dilit

are

de

Ma

na

ge

me

nt

al T

rafi

culu

i si

Su

pra

ve

gh

ere

Vid

eo

P4

30

Im

ple

me

nta

rea

sis

tem

ulu

i d

e v

ide

o-c

on

feri

nta

si si

ste

m m

ult

ime

dia

la

se

diu

l P

rim

ari

ei si

la

inst

itu

tiil

e s

ub

ord

on

ate

, in

clu

siv

inte

rfa

tare

a c

u

sist

em

ele

op

era

tori

lor

de

uti

lita

ti

P4

31

Im

ple

me

nta

rea

un

ui si

ste

m i

nte

gra

t d

e t

ip m

an

ag

em

en

t a

l p

roce

selo

r in

stit

uti

on

ale

(BP

M -

Bu

sin

ess

Pro

cce

ss M

an

ag

em

en

t) b

aza

t p

e

serv

icii

ori

en

tate

pe

arh

ite

ctu

ri d

esc

his

e (

SO

A -

Se

rvic

e O

rie

nte

d A

rch

ite

ctu

re)

ne

cesa

r u

nif

orm

iza

rii

si i

nte

r-co

ne

cta

rii

ap

lica

tiil

or

dis

pa

rate

uti

liza

te

P4

32

În

fiin

#are

a ce

ntr

ulu

i de

info

rmar

e u

rban

isti

c�

P4

33

G

his

eu

un

ic s

i in

form

ati

zare

pla

ti t

axe

.

P4

34

S

iste

m in

form

ati

c d

e m

an

ag

em

en

t a

dm

inis

tra

tiv

inte

gra

t.(e

-ad

min

istr

ati

e,

ER

P A

PL,

so

ftw

are

, d

ata

ce

nte

r, P

C-u

ri,

arh

iva

re,

do

cum

en

t

ma

na

ge

me

nt)

P4

35

E

xtin

de

re,

act

ua

liza

re s

i in

teg

rare

cu

se

rvic

iile

co

mu

nit

are

si a

lte

in

stit

uti

i ju

de

ten

e s

i re

gio

na

le.

P4

36

P

latf

orm

a E

- P

CD

N (

Re#

eau

a d

e D

ezvo

ltar

e a

Car

iere

i Po

rfes

ion

ale)

Dev

a

P4

37

Si

stem

de

info

rmar

e !i

co

mu

nic

are

faci

l pen

tru

cet

�#en

i � p

an

ou

ri in

form

ati

ve

De

va

P4

38

Si

stem

de

auto

mat

izar

e a

acti

vit�

�ii P

oli�

iei L

oca

le.

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

57

5

12. PROIECTE�PRIORITARE.�SURSE�DE�FINAN�ARE�

Du

p�

stab

ilire

a p

ort

ofo

liulu

i d

e p

roie

cte,

a f

ost

an

aliz

at�

pri

ori

tate

a ac

esto

ra,

�in

ând

u-s

e co

nt

de

anal

iza

SWO

T re

aliz

at�

în p

rim

a p

arte

a

etap

ei d

e el

abo

rare

a s

trat

egie

i. În

fu

nc�

ie d

e ac

est

asp

ect,

pre

cum

�i

de

core

la�i

ile c

u a

nve

lop

a b

uge

tar�

a M

un

icip

iulu

i D

ev

a p

e p

eri

oa

da

de

refe

rin

�� a

Str

ateg

iei I

nte

grat

e p

entr

u D

ezvo

ltar

e U

rban

� (2

020

� 2

02

3),

au

rez

ult

at p

roie

ctel

e p

rio

rita

re p

reze

nta

te în

tab

elu

l de

mai

jos.

În t

abel

este

sp

ecif

icat

� va

loar

ea p

roie

ctu

lui,

sta

diu

l de

pre

g�ti

re a

l ace

stu

ia �

i su

rsa

de

fin

an�a

re.

Co

d

pro

iect

De

nu

mir

e p

roie

ct

Va

loa

rea

to

tal�

eli

gib

il�

a p

roie

ctu

lui

(EU

RO

)

Su

rsa

de

fin

an

�are

S

tad

iu p

reg

�ti

re p

roie

ct

P3

47

M

od

ern

iza

rea

sis

tem

ulu

i d

e t

ran

spo

rt p

ub

lic

loca

l

pri

n a

chiz

itio

na

rea

de

ve

hic

ule

eco

log

ice

,

con

stru

ire

de

po

u,

pre

cum

si

a in

fra

stru

ctu

rii

afe

ren

te

20

.00

0.0

00

,00

P

OR

2

01

4-2

02

0,

Axa

4

,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.1

Elab

ora

re t

em�

de

pro

iect

are

P3

54

A

me

naj

are

zon

� p

ieto

nal

� C

entr

ul i

sto

ric.

3

.00

0.0

00

,00

P

OR

2

01

4-2

02

0,

Axa

4

,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.1

În c

urs

de

elab

ora

re P

UZ

�i

DA

LI

P3

58

Ex

tin

der

ea p

iste

i pen

tru

bic

icli�

ti �

i a t

rase

elo

r

pie

ton

ale

de

pe

Ca

lea

Za

ran

du

lui sp

re z

on

a

ind

ust

rial

� �i

co

mer

cial

� a

Mu

nic

ipiu

lui D

eva

5.1

00

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.1

Ide

e

P3

59

C

on

stru

irea

tra

seu

lui p

entr

u b

icic

li�ti

pe

Bu

leva

rdu

l

De

ceb

al,

B-d

ul 2

2 D

ecem

bri

e �i

zo

na

adia

cen

t�

1.5

00

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.1

Ide

e

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

57

6

P3

56

R

eo

rga

niz

are

a s

pa

tiu

lui u

rba

n d

in z

on

a P

ost

a

Ve

che

� P

iata

Vic

tori

ei

� P

arc

I.C

. B

rati

an

u s

i

tra

nsf

orm

are

a lu

i in

zo

na

pie

ton

ala

/

sem

ipie

ton

ala

.

3.0

00

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.1

Ide

e

P3

55

A

me

na

jare

zo

na

pie

ton

al�

Pia

�a C

et��

ii �i

zo

na

adia

cen

t�

5.0

00

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.1

În c

urs

de

elab

ora

re P

UZ

P3

48

E

xtin

de

re t

rase

u d

e t

ran

spo

rt p

ub

lic

loca

l sp

re

Ca

rtie

rul G

rig

ore

scu

1.0

00

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.1

Ide

e

P3

57

C

on

stru

ire

pis

te p

entr

u b

icli�

ti �

i a t

rase

elo

r

pie

ton

ale

pe

DN

7 în

Sân

tuh

alm

2.0

00

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.1

Ide

e

P7

8

Am

en

aja

re s

cua

r p

e B

ule

va

rdu

l 2

2 D

ece

mb

rie

2

50

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.2

Ide

e

P7

9

Am

en

aja

re g

rad

ina

urb

an

a i

n z

on

a B

eja

n

80

0.0

00

,00

P

OR

2

01

4-2

02

0,

Axa

4

,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.2

DA

LI e

xist

ent

nec

esit

�

rev

izu

ire

P8

0

Am

en

ajar

e gr

�din

� u

rban

� în

zo

na

Zam

fire

scu

2

50

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.2

Ide

e

P6

1

Reg

ener

area

fiz

ic�,

eco

no

mic

� �i

so

cial

� a

com

un

it��

ii m

argi

nal

izat

e Zo

na

Stre

iulu

i si c

rear

ea

un

ui C

en

tru

de

zi d

e i

nte

gra

re/r

ein

teg

rare

so

cia

la

50

0.0

00

,00

P

OR

2

01

4-2

02

0,

Axa

4

,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.3

Ide

e

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

57

7

P6

2

Exti

nd

erea

ser

vici

ilor

pu

blic

e d

e b

az�

pri

n c

rear

ea

un

ui C

en

tru

de

zi d

e i

nte

gra

re/r

ein

teg

rare

so

cia

lala

în C

arti

er M

icro

15

1.0

00

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.3

Ide

e

P6

3

Exti

nd

erea

ser

vici

ilor

pu

blic

e d

e b

az�

pri

n c

rear

ea

un

ui C

en

tru

de

zi d

e i

nte

gra

re/r

ein

teg

rare

so

cia

lala

în C

arti

er G

rigo

resc

u

1.0

00

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.3

Ide

e

P6

4

Reg

ener

area

fiz

ic�,

eco

no

mic

� �i

so

cial

� a

com

un

it��

ii m

argi

nal

izat

e Zo

na

C�m

in R

emp

es

10

0.0

00

,00

P

OR

2

01

4-2

02

0,

Axa

4

,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.3

Ide

e

P2

03

R

ea

bil

ita

rea

, m

od

ern

iza

rea

si

ech

ipa

rea

infr

ast

ruct

uri

i e

du

cati

on

ale

an

tep

resc

ola

re l

a C

resa

De

va

, A

l.V

iito

rulu

i, n

r.5

40

0.0

00

,00

P

OR

2

01

4-2

02

0,

Axa

4

,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.4

Ide

e

P2

13

C

on

stru

ire

gr�d

ini�

� Zo

na

Ori

zon

t 6

00

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.4

Ide

e

P2

07

R

ea

bil

ita

rea

, m

od

ern

iza

rea

, e

xtin

de

rea

si e

chip

are

a

infr

ast

ruct

uri

i e

du

cati

on

ale

pre

sco

lare

la

Gra

din

ita

cu p

rog

ram

no

rma

l, n

r.2

, D

ev

a,

Al.

Sa

lca

mil

or

50

0.0

00

,00

P

OR

2

01

4-2

02

0,

Axa

4

,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.4

Ide

e

P2

04

R

ea

bil

ita

rea

, m

od

ern

iza

rea

, e

xtin

de

rea

si e

chip

are

a

infr

ast

ruct

uri

i e

du

cati

on

ale

pre

sco

lare

la

Gra

din

ita

cu p

rog

ram

pre

lun

git

, n

r.2

, D

ev

a,

str.

Sca

riso

ara

50

0.0

00

,00

P

OR

2

01

4-2

02

0,

Axa

4

,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.4

Ide

e

P2

05

R

ea

bil

ita

re/r

eco

nv

ers

ie s

i e

xtin

de

re c

lad

ire

exi

ste

nta

din

De

va

Al.

Vii

toru

lui,

nr.

9,

in v

ed

ere

a

60

0.0

00

,00

P

OR

2

01

4-2

02

0,

Axa

4

,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.4

Ide

e

STRATEG

IA I

NTEG

RAT� P

EN

TRU

DEZVO

LTARE U

RBAN

� A

MU

NIC

IPIU

LU

I D

EVA

57

8

mo

de

rniz

ari

i si

ech

ipa

rii in

fra

stru

ctu

rii

ed

uca

tio

na

le p

en

tru

ed

uca

tia

tim

pu

rie

pre

sco

lara

,

exi

ste

nte

P2

14

R

eab

ilita

rea

�i e

chip

area

infr

astr

uct

uri

i

edu

ca�i

on

ale

a C

ole

giu

lui T

eh

nic

Tra

nsi

lvan

ia d

in

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

1.5

00

.00

0,0

0

PO

R

20

14

-20

20

, A

xa

4,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.5

Ide

e

P2

15

R

eab

ilita

rea

�i e

chip

area

infr

astr

uct

uri

i

ed

uca

�io

nal

e a

Lice

ulu

i Teh

no

logi

c G

rigo

re M

ois

il

din

Mu

nic

ipiu

l D

ev

a

50

0.0

00

,00

P

OR

2

01

4-2

02

0,

Axa

4

,

Pri

ori

tate

a d

e in

vest

i�ie

4.5

Ide

e

Surs

ele

po

sib

ile d

e fi

nan

�are

au

fo

st id

enti

fica

te p

entr

u în

treg

po

rto

foliu

l de

pro

iect

e al

SID

U, a

cest

ea

fiin

d p

reze

nta

te în

tab

elu

l urm

�to

r.

Nr.

crt.

TIT

LUL

PR

OIE

CT

ULU

I S

urs

� d

e f

ina

n�a

re

Co

rela

rea

cu

alt

e

do

cum

en

te s

tra

teg

ice

P1

C

entr

u m

ult

ifu

nc�

ion

al p

entr

u s

us�

iner

ea a

face

rilo

r P

rog

ram

Op

era

tio

na

l R

eg

ion

al,

Axa

pri

ori

tar�

1 -

Pro

mo

va

rea

tra

nsf

eru

lui

teh

no

log

ic;

P2

St

ruct

uri

loca

le p

en

tru

sp

rijin

ire

a af

acer

ilor

în c

om

un

a A

rch

ia -

In

cub

ato

r

de

afa

ceri

Pro

gra

m O

pe

rati

on

al

Re

gio

na

l, A

xa

pri

ori

tar�

1 -

Pro

mo

va

rea

tra

nsf

eru

lui

teh

no

log

ic;

P3

St

ruct

uri

loca

le p

en

tru

sp

rijin

ire

a af

acer

ilor

în c

om

un

a B

ârce

a M

ic�

-

Incu

ba

tor

de

afa

ceri

Pro

gra

m O

pe

rati

on

al

Re

gio

na

l, A

xa

pri

ori

tar�

1 -

Pro

mo

va

rea

tra

nsf

eru

lui

teh

no

log

ic;

P4

St

ruct

uri

loca

le p

en

tru

sp

rijin

ire

a af

acer

ilor

în c

om

un

a C

rist

ur

- In

cub

ato

r

de

afa

ceri

Pro

gra

m O

pe

rati

on

al

Re

gio

na

l, A

xa

pri

ori

tar�

1 -

Pro

mo

va

rea

tra

nsf

eru

lui

teh

no

log

ic;

Documents

STRATEGIA INTEGRAT• PENTRU DEZVOLTARE URBAN• A ...devaturism.ro/wp-content/uploads/2017/07/SIDU_4_2.pdf · Strategia pentru De zvoltare Regional• a Regiunii Vest pentru perioada