Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a CAPITOLUL I STRATEGIA DE DEZVOLTARE JUDETEAA ECESITATE SI RATIOALITATE

2013

Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Buzau 2007 2013 a fost elaborata pe ntru a oferi actorilor locali din judetul Buzau (autoritati publice de la nivel local , parteneri economici si sociali, reprezentanti ai mediului academic, societate civila) un i nstrument indispensabil pentru programarea planificarii echilibrate si integrate a dezvolt arii locale. Strategia urmareste integrarea pe orizontala a planificarii dezvoltarii economic e, sociale si spatiale la nivel zonal, judetean, regional, national si european, dar si integr area pe verticala a dezvoltarii pe sectoare de activitate. Dezvoltarea durabila si echilibrata prin crearea si sustinerea unui mediu econom icosocial competitiv, stabil, sanatos si diversificat, care sa asigure cresterea ec onomica continua si cresterea calitatii vietii cetatenilor sai reprezinta o necesitate s i constituie o preocupare majora pentru Consiliul Judetean Buzau. Elaborarea acestui document strategic reprezinta un pas foarte important n contin uarea implementarii reformei administratiei publice n judetul Buzau prin dezvoltarea ca pacitatii institutionale a autoritatilor publice din judet de a planifica, coordona si imp lementa politicile, strategiile, programele si proiectele de dezvoltarea locala. ecesitatea planificarii strategice este cu att mai evidenta cu ct n procesul de descentralizare administrativa si financiara, noul context legal si institutiona l necesita o capacitate administrativa sporita a autoritatilor publice locale. Strategia de d ezvoltare judeteana este un instrument de management si programare, deosebit de important si obligatoriu n vederea accesarii oricarei finantari, europene sau nationale. Neces itatea existentei strategiei este data de importanta includerii, prioritizarii si plani ficarii proiectelor propuse la nivel local si judetean. Ca o consecinta logica a acestor considerente, planificarea, coordonarea, elabor area si implementarea de politici, strategii, programe si proiecte de dezvoltare locala reprezinta pentru Consiliul Judetean Buzau o prioritate si preocupare constanta pentru satisfacerea careia mobilizeaza resursele materiale, umane si financiare ale ins titutiei. Procesul de realizare a Strategiei de Dezvoltare Durabila se integreaza n demersu

l Consiliului Judetean Buzau de a realiza documente programatice, de dezvoltare att la nivel Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a integrat ct si la nivel sectorial pe termen scurt si mediu. Astfel, o lunga perio ada de timp, activitatea Consiliului Judetean Buzau s-a concentrat pe elaborarea si implement area de programe de dezvoltare economico-sociala anuale. Acestea vizau termene foarte sc urte (de un an) si nu existau viziuni clare pe domenii pe termen mediu sau lung, astfel nct s-a schimbat abordarea domeniului strategic. Potrivit noii abordari, demersul de rea lizare a strategilor integrate si sectoriale porneste de la strategiile sectoriale si aju nge la strategia intersectoriala integrata. Pna n acest moment, Consiliul Judetean Buzau a adoptat urmatoarele politici si str ategii sectoriale: Strategia judetului Buzau pentru asistenta sociala a adultilor si copiilor pe pe rioada 2006-2010 aprobata prin Hotarrea nr. 25/2006, cu completari aprobate prin Hotarrea nr. 74/2007; Strategia Judeteana privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de ut ilitati publice aprobata prin Hotarrea nr. 6 din 31 ianuarie 2007; Master planul pentru apa/apa uzata pentru judetul Buzau aprobat prin Hotarrea nr. 134/2008. Strategia de Dezvoltare Durabila trebuie sa completeze domeniile vietii economic o-sociale deja abordate prin strategii sectoriale si sa trateze sectoarele pentru care nu exista documente strategice la momentul actual. Consiliul Judetean Buzau, potrivit Legii nr. 215/ 2001 republicata, cu modificar ile si completarile ulterioare, este autoritatea administratiei publice locale, constit uita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si muni cipale, n vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean si ndeplineste atribut ii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului si cooperarea interinstitutionala. n exercitarea atributiilor privind dezvoltarea economico-sociala a judetului, con siliul judetean adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune , aproba si urmareste, n cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti

interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizar ea acestora. n exercitarea atributiilor privind cooperarea interinstitutionala, consiliul jude tean hotaraste, n conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romne ori straine, inclusiv cu parteneri din societatea civila, n vederea finantarii si rea lizarii n comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean. Astfel, potrivit prevederilor legale mentionate, Consiliul Judetean Buzau are at ributia adoptarii strategiilor, prognozelor si programelor de dezvoltare economico-socia la a judetului, fiind singura entitate abilitata prin lege sa elaboreze, sa adopte si sa implementeze Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Buzau 2007-2013. Implementarea Strategiei este un proces de durata care vizeaza orizontul de timp 2013, care coincide cu perioada de programare europeana si nationala. Astfel, n vederea ntaririi autonomiei puterilor locale, Guvernul Romniei intervine pentru focalizarea activitatii consiliilor judetene la coordonarea planurilor de dezvol tare la nivel judetean, asigurarea corelarii acestora cu planurile de dezvoltare regiona la si Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a planurile operationale si la realizarea investitiilor n infrastructura de interes judetean. Cooperarea cu reprezentantii comunitatilor locale la actul de guvernare se va re aliza prin consacrarea legala a mecanismelor de participare publica la elaborarea planifica rii strategice privind dezvoltarea si consultarea publica pentru fixarea standardelo r de calitate pentru serviciile publice si evaluarea acestora. Dezvoltarea durabila si echilibrata prin crearea si sustinerea unui mediu econom icosocial competitiv, stabil, sanatos si diversificat, care sa asigure cresterea ec onomica continua si cresterea calitatii vietii cetatenilor reprezinta o necesitate si co nstituie o preocupare majora pentru Consiliul Judetean Buzau. Cu toate acestea, lipsa unei strategii judetene de dezvoltare integrata duce la inexistenta sau incoerenta strategiilor de dezvoltare locala. Aceasta nseamna ca exista posibilit atea ca dezvoltarea actuala sa se realizeze n mod haotic, existnd riscul ca resursele disp onibile (financiare, materiale, umane si de timp) sa fie consumate pentru proiecte nesus tenabile. Pe de alta parte, inexistenta strategiei integrate la nivel judetean, mpiedica co agularea polilor de dezvoltare locala, ceea ce implica riscul angajarii unor investitii c are blocheaza resurse n obiective sistate sau abandonate. De asemenea, neprioritizarea interven tiilor la nivel strategic conduce la alocarea arbitrara a resurselor bugetare deja limitat e, privnd cetatenii de servicii de calitate ale administratiei publice si reducnd gradul de atractibilitate a judetului pentru potentialii investitori. Nu n ultimul rnd, lipsa programarii duce prin ea nsasi la scaderea credibilitatii p er ansamblu a judetului si a tuturor actorilor vietii economico-sociale. Asupra autoritatilor administratiei locale din judetul Buzau elaborarea si adopt area Strategiei va produce efecte semnificative att la nivelul capacitatii institution ale ct si la nivel de imagine ntruct una din cauzele fenomenului de degradare a imaginii autoritatii publice n societate este, mai ales, disconfortul datorat unor servici i publice deficitare. Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Buzau 2007-2013 va asigura premisel e eficientizarii activitatii autoritatilor publice locale prin asumarea responsabi litatii

implementarii acesteia de catre toti actorii locali, prin prioritizarea activita tilor la nivel judetean si prin estimarea corecta a resurselor necesare. Implementarea activita tilor cuprinse n Planul de Actiune al Strategiei de Dezvoltare Durabila va avea urmatoa rele rezultate: realizarea de strategii locale, intercomunitare si sectoriale; asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activit ate; sprijinirea dezvoltarii economice prin promovarea parteneriatului public-privat si crearea de oportunitati si facilitati atractive pentru potentialii investitori a utohtoni sau straini. Parteneriatele care se vor forma n implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabil a va avea, att asupra Consiliului Judetean Buzau ct si asupra celorlalti actori locali, urmatoarele efecte: ntarirea capacitatii de a coordona si realiza programe de dezvoltare locala; mbunatatirea cunostintelor n domeniul planificarii strategice; Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a

2013

dezvoltarea substantiala a abilitatilor de realizarea a documentelor programatic e la nivel local si intercomunitar; dezvoltarea capacitatilor de a stabili corect si realist prioritatile de actiune ; schimbarea mentalitatii de abordare a problemelor specifice fiecarui segment de populatie (copii, tineri, femei, manageri de firme mici etc.) cu impact asupra c resterii capacitatii manageriale si tehnice n gestionarea resurselor umane si materiale ne cesare constituirii unui portofoliu de proiecte n masura sa asigure dezvoltarea durabila . Autoritatile administratiei publice locale implicate n implementarea Strategiei si vor putea instrui personalul cu atributii specifice n elaborarea documentelor programatice si vor putea replica experienta acumulata tuturor celorlalte administratii publice de l a nivel local, precum si celorlalti actori locali interesati si care au un rol important n dezvo ltarea judetului. Bunele practici ale cooperarii ntre actorii locali parteneri n implementarea Strat egiei vor genera capacitati de relationare n vederea dezvoltarii durabile locale. Strategia va sta la baza realizarii altor documente programatice care sa corespunda cerintelor si ne voilor actuale si care va oferi posibilitatea replicarii sale la nivel sectorial tuturo r actorilor locali interesati n elaborarea de strategii si planuri de actiune. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a CAPITOLUL II COTEXTUL GEERAL AL DEZVOLTARII COMUITATILOR DI ROMIA, STAT MEMBRU AL UIUII EUROPEE 2.1 Contextul european n scopul promovarii unei dezvoltari armonioase, Uniunea Europeana actioneaza constant pentru ntarirea coeziunii economice si sociale a tuturor statelor membre. Acest obiect vizeaza reducerea diferentelor existente ntre nivelul de dezvoltare a regiunilor sale, inclusiv a zonelor rurale. Politica de coeziune economica si sociala este instrumentul principal utilizat de Comisia Europeana pentru cresterea competitivitatii globale a economiei europene. Originile politicii de coeziune economica se gasesc n Tratatul de la Roma, dar coeziunea economica si sociala (CES) a devenit obiectiv al Uniunii Europene

2013

prin Tratatul de la Maastricht, moment n care politica de coeziune a fost inclusa n Tratatul de constituire a Uniunii Europene. Coeziunea economica si sociala reprezinta solidaritatea statelor membre cu regiu nile din Uniunea Europeana. Politica de coeziune favorizeaza dezvoltarea echilibrata si d urabila, reducerea diferentelor structurale dintre regiuni si tari si promovarea sanselor egale. Politica de coeziune se concretizeaza prin diverse instrumente financiar, si n special pri n fondurile structurale. Reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 a centrat politica regi onala pe patru niveluri de actiune: concentrarea tematica; concentrarea geografica reducerea procentului de 51% din populatia Uniunii beneficiara a sprijinului pentru obiectivele l si 2, la 35-40% n anul 2006; Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a concentrarea financiara

2013

2/3 din fonduri alocate obiectivului 1;

concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective (Obiectivul1: promovarea dezvoltarii si ajustarii structurale a regiunilor mai putin dezvoltate, Obiectiv ul 2: sprijinirea conversiei economice si sociale a zonelor care se confrunta cu dificultati struc turale si Obiectivul 3: sprijinirea modernizarii si adaptarii educatiei, formarii profesio nale si politicilor sistemelor de ocupare a fortei de munca n regiunile care nu sunt elig ibile n cadrul Obiectivului 1). Reforma politicii de coeziune pentru 2007-2013 cuprinde urmatoarele actiuni stru cturale: mai buna orientare catre prioritatile strategice comunitare stabilite prin agend a de la Lisabona si Goteborg, dezvoltarea unei economii competitive bazate pe cunoastere ; mai buna concentrare a resurselor catre cele mai putin dezvoltate regiuni urmari nd n acelasi timp si schimbarile din restul regiunilor; mai buna descentralizare care sa permita o implementare mai eficienta, simpla si transparenta a fondurilor. Obiectivele politicii de coeziune (Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006): Convergenta statelor membre si a regiunilor: 251,16 miliarde euro. Acest obiectiv acorda sprijin pentru dezvoltare si crearea de noi locuri de munc a n statele membre si regiunile mai putin dezvoltate, pentru a se crea o reala convergenta n interiorul Uniunii Europene. Sunt eligibile acele regiuni al caror PIB/locuitor este sub 75 % din media Uniunii Europene, n principal regiuni din noile state membre. Pna n 2013, suportul comunitar va fi acordat regiunilor al caror PIB/locuitor este sub 75% d in media UE-15. Competitivitate si dezvoltarea resurselor umane: 49,13 miliarde euro. Acest obiectiv sprijina statele membre si regiunile care nu sunt eligibile pentr u obiectivul "convergenta" sa se adapteze schimbarilor economice si sociale, globalizarii si tranzitiei catre o societate bazata pe cunoastere. Cooperare teritoriala: 7,75 miliarde euro. Obiectivul Cooperare teritoriala stimuleaza cooperarea transfrontaliera pentru identificarea unor solutii comune pentru probleme referitoare la dezvoltarea rurala, urbana si costaliera, dezvoltarea re latiilor economice ntre IMM-uri, ca o continuare a experientei acumulate prin derularea in

itiativei de cooperare interregionala Interreg. Obiectivul de convergenta (fostul Obiectiv 1) are scopul de a accelera convergen ta statelor membre si regiunilor cu dificultati de dezvoltare, mbunatatind conditiil e de crestere si de ocupare a fortei de munca prin marirea si mbunatatirea calitatii i nvestitiilor n capitalul fizic si uman, dezvoltarea inovatiei si a societatii bazate pe cunoast ere, adaptarea la schimbarile economice si sociale, protectia si mbunatatirea mediului precum si a eficientei administrative. Statele membre si regiunile mai putin dezvoltate sunt prioritatea numarul unu pentru politica de coeziune europeana (art. 158 al Tratatului). Obiectivul de competitivitate regionala si ocupare (fostul Obiectiv 2) este dest inat, n afara regiunilor mai putin dezvoltate, sa ntareasca competitivitatea si atractivi tatea regiunilor, precum si ocuparea fortei de munca anticipnd schimbarile socio-econom ice, inclusiv cele legate de initierea schimburilor, prin inovare si promovarea socie tatii bazate pe cunoastere, antreprenoriat, protectia si mbunatatirea mediului, precum si stim ularea accesibilitatii, adaptabilitatii angajatilor si ntreprinderilor si dezvoltarea pi etelor de munca Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a pentru favorizarea integrarii.

2013

Obiectivul cooperare teritoriala europeana este destinat ntaririi cooperarii transfrontaliere prin initiative cumulate locale, care la nivel transnational se concretizeaza n actiuni de dezvoltare teritoriala integrata legate de prioritatile comunitare s i prin crearea de retele si prin schimbul de experiente la nivel teritorial. Cooperarea ntre reg iunile europene este fara ndoiala una dintre cele mai dinamice si mai vizibile dimensiun i ale valorii adaugate comunitare, indiferent de forma sau scara la care actiunile res pective sunt implementate. n luna octombrie 2008 Comisia Europeana a lansat Carta Verde a Coeziunii Teritori ale si consultarea publica la nivelul statelor membre privind conceptul de coeziune teritoriala si valoarea sa adaugata ca cea de-a treia dimensiune a politicii de coeziune a U niunii Europene. La consultarile nationale sunt asteptate autoritatile publice de la ni vel central, regional, local, partenerii economici si sociali, reprezentanti ai mediului acad emic, societatii civile, cu scopul de a avea o ntelegere mai buna a conceptului de coez iune teritoriala si a implicatiilor sale asupra continutului viitoarei politici de co eziune a Uniunii. Pornind de la ideea ca teritoriul Europei prezinta o structura a asezarilor marc ata de un relativ echilibru ntre asezarile puternic urbanizate si cele rurale, Carta Verde subliniaza faptul ca acest aspect reprezinta o oportunitate pentru Europa. Pe de alta parte , elemente cu valenta teritoriala, precum concentrarea teritoriala, distanta si diviziunea adm inistrativa, alaturi de caracteristicile geografice ale unor teritorii sunt considerate drept principalele obstacole n calea dezvoltarii economice si sociale. Transformarea obstacolelor n linii de actiune: concentrarea teritoriala: depasirea diferentelor sub aspectul densitatii. Aglome rarile urbane pot genera att efecte pozitive (concentrare mare a inovarii si productivit atii) ct si negative (poluare si excluziune sociala). O coordonare mai buna ar facilita complementaritatea functiilor dintre orasele mari si regiunile nconjuratoare, ducn d la maximizarea contributiei fiecarui teritoriu la prosperitatea Uniunii n ansamblul sau; distanta: interconectarea teritoriilor. Accesul la servicii publice (servicii sa

nitare, educatie si retele energetice sustenabile, transport eficient, internet) este in egal distribuit la nivelul Uniunii Europene. n unele zone rurale, n medie 40% din populatie locuieste la peste 30 minute distanta de un spital si 43% la mai mult de 1 ora distanta de o universitate. La nivelul anului 2007, accesul la internet n zonele rurale a fost, n medie, cu 15 % mai scazut dect n mediul urban; diviziunea administrativa: consolidarea cooperarii teritoriale. Problemele de me diu asociate schimbarilor climatice, inundatiilor, pierderii biodiversitatii sau pro blemelor legate de fenomenul navetismului nu tin cont de limitele administrative. Carta Verde co nsidera ca aceste probleme pot fi abordate mai eficient cu ajutorul unei cooperari consolid ate la diverse niveluri administrative (local, regional, transfrontalier etc.). Politic a de coeziune a Uniunii Europene sprijina cooperarea teritoriala prin intermediul programelor de cooperare teritoriala internationala, transfrontaliera si interregionala, nsa Carta Verde s ugereaza ca ar trebui facut mai mult n acest sens; caracteristicile geografice ale anumitor regiuni: zonele montane, zonele insular e, regiunile cu densitate scazuta a populatiei, zonele costiere si zonele cele mai n departate ale Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a Uniunii sunt, de asemenea, considerate bariere pentru o dezvoltare armonioasa a teritoriului Uniunii Europene. n anul 2007 a fost adoptata Carta de la Leipzig privind orasele europene durabile si Agenda Teritoriala a Uniunii Europene care contine principii directoare pentru dezvoltarea spatiala durabila. Carta de la Leipzig privind orasele europene durabile considera ca Europa are ne voie de orase puternice, iar n acest sens dezvoltarea urbana integrata ar trebui aplicata unitar la nivelul Europei, cadrul cel mai potrivit fiind cel stabilit la nivel national si european. De asemenea, atentia factorilor de decizie ar trebui sa se concentreze asupra comun itatilor urbane defavorizate. Tintele Agendei Teritoriale a Uniunii Europene vor fi atinse prin intermediul st ructurilor informale de cooperare, n care ministerelor responsabile cu dezvoltarea teritoriu lui le revine un rol cheie pentru constientizarea si stimularea dezbaterii asupra celor mai importante provocari pentru Europa n domeniul coeziunii teritoriale. Politica agricola a fost plasata ntre cele trei politici pe care Tratatul de inst ituire a Comunitatii Europene le defineste ca fiind comune. n vederea finantarii unitare a PAC, n ianuarie 1962 Consiliul a decis crearea Fondului European de Orientare si Garant are Agricola (FEOGA). FEOGA are doua sectiuni: Orientare si Garantare si este un fon d cu finalitate structurala, fiind destinat sprijinului structurilor agricole. Printr e obiectivele acestui Fond, asa cum reies din Regulamentul 4256/88, se numara ntarirea si reorg anizarea structurilor agricole, depozitarea si prelucrarea produselor, pescuitul si silvi cultura, dezvoltarea activitatilor complementare n agricultura etc. Primele produse au fos t supuse reglementarilor Pietei Comune n 1962, preturile fiind nsa aplicate n comun nca din 1 968. Obiectivele Politicii Agricole Comune au fost definite prin Tratatul de la Roma si au fost puse n aplicare gradual ntre 1958-1968 -perioada realizarii pietei unice a produse lor agricole. Art. 39 al Tratatului de la Roma mentioneaza urmatoarele obiective ale PAC: cresterea productivitatii agricole, ncurajnd modernizarea modalitatilor de exploatare agricola

garantarea unui standard de viata echitabil al populatiei ocupate n agricultura c u populatia ocupata n alte domenii de activitate stabilizarea pietelor produselor agricole, evitnd alternanta dintre cresterea si prabusirea preturilor garantarea securitatii aprovizionarii cu alimente, dar la preturi rezonabile pen tru consumatori. PAC se ghideaza dupa o serie de principii, dintre care cele mai importante sunt:

principiul crearii si mentinerii unei singure piete si a unor preturi comune; principiul preferintei comunitare principiul solidaritatii financiare. Aplicarea acestor principii a contribuit la dezvoltarea Uniunii prin asigurarea securitatii aprovizionarii cu principalele categorii de produse alimentare, realizarea celei mai bune productivitati din lume a agricultorilor comunitari, producerea de bunurile esen tiale pentru ntreaga Uniune de catre producatorii/agricultorii comunitari, transformarea Uniun ii ntr-o putere mondiala n domeniul agricol. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a Reforma PAC a cuprins n special masuri pentru limitarea productiei si pentru prev enirea prabusirii veniturilor rezultate din agricultura. Primele schimbari (1979) au cu prins introducerea taxei de co-responsabilitate la productia de lapte, instituirea sis temului cotelor la productia de lapte (1980) si plafonarea cheltuielilor bugetare agricole (1988 ). Pilonii PAC sunt: platile directe si masurile de piata (I) si dezvoltarea rurala (II). Complementaritatea celor doi piloni ai PAC a fost accentuata de reforma care a i ntrodus decuplarea (scindarea legaturii dintre marimea productiei si acordarea sprijinul ui financiar), conformitatea cu standardele europene si modularea (transferul de fonduri de la primul la cel de-al doilea pilon PAC). Cadrul strategic european este deosebit de complex, dar cele mai importante docu mente sunt Orientarile Strategice de Coeziune, document de sinteza care are la baza St rategiile sectoriale ale Uniunii Europene, Strategia de Dezvoltare Durabila si Liniile Dir ectoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Crestere Economica si Locuri de Munca. Un alt document de baza este Agenda Lisabona, completata de Concluziile Consiliului European de la Goteborg. Orientarile Strategice de Coeziune 2007-2013 contin principiile si prioritatile politicii de coeziune si sugereaza modurile n care regiunile europene pot folosi la maximum su mele disponibile pentru programele de ajutor national si regional, acordate pe parcur sul celor sapte ani. Liniile directoare macroeconomice recomandate de catre Comisie statelor membre s unt asigurarea stabilitatii economice, protejarea dezvoltarii economice, promovarea alocarii eficiente a resurselor, promovarea unei coerente mai puternice ntre politicile macroeconomice si cele structurale, asigurarea ca sporirea salariilor contribuie la stabilitate si dezvoltare macroeconomica, contributia la o Uniune Economica si Monetara dina mica si functionala. Liniile directoare microeconomice cuprind extinderea si adncirea pietei interne, asigurarea de piete deschise si atractive, crearea unui mediu de afaceri mai atr activ, promovarea mai puternica a culturii antreprenoriale si crearea unui mediu de spr ijin pentru IMM-uri, mbunatatirea si extinderea infrastructurii europene si finalizarea proie ctelor

transfrontaliere convenite, cresterea si mbunatatirea investitiei n cercetare-dezv oltare, facilitarea inovatiei si concentrarea pe Tehnologiile Informationale si Comunica tionale, ncurajarea utilizarii adecvate a resurselor si ntarirea legaturilor dintre protect ia mediului si dezvoltare, contributia la o baza industriala puternica. Linii directoare pentru ocupare includ implementarea politicilor de ocupare care au ca scop ocuparea deplina, mbunatatirea calitatii si productivitatii muncii si ntarire a coeziunii sociale si teritoriale, promovarea unei abordari a muncii pe tot parcursul vieti i, asigurarea includerii pe piata muncii a persoanelor aflate n cautarea unui loc de munca si a grupurilor dezavantajate, mbunatatirea corelarii cu nevoile pietei muncii, promovarea flexib ilitatii combinata cu siguranta ocuparii si reducerea segmentarii pe piata muncii, asigur area de stimulente pentru ocupare si a altor costuri ale muncii, extinderea si mbunatatir ea investitiei n capitalul uman, adaptarea sistemelor de educatie si formare la noil e cerinte de competente. Strategia Lisabona de a transforma Uniunea Europeana n cea mai dinamica si competitiva economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de crestere economi ca Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o mai mare coeziune soci ala si respect pentru mediu pna n 2010 a fost adoptata de catre Consiliul European n 2000. Politica de coeziune, n toate dimensiunile sale, trebuie sa fie considerata ca o parte integranta a strategiei de la Lisabona. Strategia, revizuita n 2005 n scopul stimu larii cresterii si crearii de locuri de munca a avut ca scop revitalizarea agendei Lis abona agenda reformei economice din 2000. Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebui e sa cuprinda obiectivele de la Lisabona si de la Goteburg si sa devina un vector imp ortant al realizarii acestora prin programele de dezvoltare regionala si nationala. Comisi a Europeana a adoptat n 2004 cadrul legislativ pentru reforma politicii de coeziune pentru pe rioada 2007-2013, n care obiectivul programelor este de a ridica nivelul competitivitati i si al cresterii Uniunii Europene largite. Promovarea egalitatii de sanse si a nediscriminarii, dezvoltarea durabila (prote ctia si mbunatatirea mediului nconjurator), societatea informationala si, mai nou, multilingvismul, sunt prioritati agreate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene si, ncorporate, sub titulatura de politici orizontale, n toate politicile Uniunii Euro pene. Dezvoltarea durabila este a pornit de la preocuparea fata de mediu, ideea fiind m bogatita n timp cu o dimensiune economica si una sociala. Conform definitiei data de Comis ia Brundtland, dezvoltarea durabila este aceea care raspunde necesitatilor generati ilor actuale fara a afecta capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor necesit ati. Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene (2001) si Noua Strategie de Dezvoltare Durabila (2006) urmaresc, alaturi de Strategia de la Lisabona, sa contribuie la o Europa mai prospera, mai curata si mai corecta. Egalitatea de sanse si nediscriminarea Dupa ncheierea anului 2007, desemnat ca "A nul Sanselor Egale pentru Toti", doua treimi dintre europeni cred ca minoritatile si femeile sunt discriminate, cu toate eforturile facute prin Strategia Europeana pentru Crester e si Locuri de Munca. Principiul remunerarii egale pentru barbati si femei a fost introdus d e Tratatul de la Roma din 1957, care prevede urmatoarele clauze anti-discriminatorii:

principiul egalitatii sexelor care se aplica tuturor politicilor si activitatilo r; egalitatea ntre femei si barbati n ceea ce priveste locurile de munca si profesiun ea si discriminarea sexuala ; discriminarea sexuala la si n afara locului de munca. Multilingvismul se afla n prezent printre cele opt competente-cheie ale nvatarii d e-a lungul vietii recomandate de Consiliu si de Parlamentul European. n cadrul societatii informationale, tehnologiile informationale si de comunicatie (TIC) reprezinta un sector major al activitatii economice, genernd aproape 6% din PIB-u l Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanta vitala pentru crest erea eficientei si competitivitatii tuturor sectoarelor productive si de prestari de servicii, Uniunea Europeana urmareste sa asigure accesul cetatenilor si ntreprinderilor la o infras tructura de comunicatii si la o gama larga de servicii la standarde internationale si putin costisitoare. Politica n domeniul turismului La nivel european nu se poate vorbi practic de un cadru politic sau strategic n domeniul turismului, Tratatul Comunitatilor Europene nepe rmitnd aplicarea unei politici specifice n acest sector. Totusi, articolul 3(u) al Trata tului, introdus odata cu Tratatul de la Maastricht, autorizeaza Comisia sa ofere linii directoar e pentru dezvoltarea turismului, n cadrul altor politici. n acest mod, prevederile referito are la libera Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a circulatie a persoanelor, a bunurilor si a serviciilor, precum si la micile ntrep rinderi si la politica regionala, se aplica n aceeasi masura si turismului. La nivel national se poate vorbi de o politica pe termen scurt n domeniul turismu lui Programul de Guvernare 2004-2008, de o politica pe termen mediu Planul National de Dezvoltare 2007-2013, si de o strategie pe termen lung Master Planul pentru turi smul national al Romniei 2007 2026. 2.2 Fondurile europene disponibile n perioada 2007 2013 Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finantata prin instrumentele structurale. n termeni financiari, aceste instrumente reprezinta al doilea procent ca marime, alocat din bugetul Uniunii Europene, destinat politicilor europene. n terminologia Uniunii Europene, instrumentele structurale cuprind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), cunoscute si sub denumirea de Fo nduri Structurale si Fondul de Coeziune (FC). Fondul European pentru Dezvoltare Regionala sprijina investitiile care pot fi mpa rtite n doua categorii generale: investitii n diferite tipuri de infrastructura, premise pentru noi afaceri, dezvo ltarea turismului, regenerare urbana, unitati medicale, unitati de nvatamnt, mbunatatirea calitatii mediului, precum si dezvoltarea retelelor locale si regionale de trans port si a mijloacelor de transport n comun etc; investitii de tip sprijin financiar si consultanta pentru IMM-uri , cercetare si dezvoltare, initiative de transfer tehnologic, ntarirea capacitatii institutional e la nivel local etc. Fondul Social European sprijina o gama larga de investitii n dezvoltarea resursel or umane si formare n conformitate cu Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, cu accent pe: integrarea n munca pentru someri, prin formare profesionala si diverse masuri privind piata de munca; sprijinirea ntreprinzatorilor si masuri de mbunatatire a cunostintelor si productivitatii persoanelor angajate;

actiuni de incluziune sociala pentru persoane din grupurile marginalizate; mbunatatirea sistemelor de nvatamnt, inclusiv cel profesional. Fondul de Coeziune contribuie la proiecte de infrastructura foarte mari, cum ar fi constructia culoarelor transeuropene de transport si investitii la scara larga n sectorul protectiei mediului. FC este disponibil pentru statele membre care au PIB-ul mai mic de 90% din nivelul mediu al Uniunii Europene. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a Instrumentele structurale europene nu pot sa cofinanteze investitiile n domeniul generarii de energie nucleara, constructiei de locuinte, n sectorul apararii sau n dezvoltar ea sectorului comercial cu amanuntul. Fondul European Agricol si pentru Dezvoltare Rurala are ca scop cresterea compet itivitatii n sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural si mbunatatirea calitatii vietii n z onele rurale prin promovarea diversitatii activitatilor economice. Printr-o linie buge tara speciala, cunoscuta sub numele de LEADER, FEADR finanteaza implementarea strategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de actiune din zonele rurale, precum si abordar i experimentale si pilot privind dezvoltarea rurala. Fondul European pentru Pescuit investeste n dezvoltarea resurselor acvatice vii, n modernizarea ambarcatiunilor de pescuit si mbunatatirea prelucrarii si comerciali zarii produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijina implementarea strategiilor pentr u dezvoltare durabila a zonelor de coasta. Regula n+3 si n+2 este o regula pentru cheltuirea fondurilor comunitare, pe care trebuie sa o respecte toate statele membre; astfel, angajamentele de plata, pentru un progr am, asumate n anul n, trebuie efectuate efectiv pna la sfrsitul celui de-al doilea an (n+2). Pe ntru Romnia, pna n 2009, se va aplica regula n+3 (cheltuielile trebuie facute pna la sfrsi tul celui de-al treilea an). ncepnd din 2010 se aplica regula n+2. Legislatia comunitara Reglementarile privind Fondurile Structurale 2007-2013 Pentru perioada 2007-2013, baza legala a instrumentelor care vor sustine realiza rea obiectivelor Politicii de Coeziune este reprezentata de un pachet de cinci regul amente, adoptate de Consiliul Uniunii Europene si de Parlamentul European n iulie 2006: Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 (abroga Regulamentul nr . 1260/1999) contine prevederile generale aplicabile Fondului European pentru Dezvoltare Regionala, Fondului Social European si Fondului de Coeziune. Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iul ie 2006 (abroga Regulamentul 1783/1999) contine prevederile referitoare la Fondul E uropean pentru Dezvoltare Regionala (FEDR). Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iul ie

2006 (abroga Regulamentul nr. 1784/1999) contine prevederile referitoare la Fond ul Social European (FSE). Regulamentul nr. 1084/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 iu lie 2006 (abroga Regulamentul nr. 1164/94) contine prevederile referitoare la Fondul de Coeziune (FC). Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a 2.3 Documente strategice nationale Planul National de Dezvoltare, Cadrul Strategic National de Referinta si Programele Operationale sunt documente de planificare strategica si financiara ale fiecarui stat membru al Uniunii Europene, elaborate pentru o perioada de 7 ani. Planul ational de Dezvoltare 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvernul Romniei si

2013

elaborat ntr-un larg parteneriat care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romniei n conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europen e. Obiectivul global al PND 2007-2013 este "reducerea ct mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica ntre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene". n perioada 2007-2013 Romnia ncearca sa recupereze 10 puncte procentuale din decalaju l de dezvoltare actual. PND va fi finantat din surse multiple: interne (buget de stat , bugete locale, etc.) si externe (instrumentele structurale, fondurile europene de tip s tructural pentru dezvoltare rurala si pescuit, credite externe, etc.). Pentru perioada de programare 2007-2013, Planul National de Dezvoltare fundament eaza accesul Romniei la instrumentele structurale , reprezentnd documentul pe baza caru ia s-a negociat Cadrul de Sprijin Comunitar cu Comisia Europeana. n acest context, prior itatile si obiectivele PND 2007-2013 se concentreaza pe domeniile eligibile pentru interven tiile structurale (Fonduri Structurale si Fondul de Coeziune). Cadrul ational Strategic de Referinta 2007-2013 face legatura ntre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite n PND si prioritatile la nivel european Orient arile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrat e ale Uniunii Europene pentru Crestere Economica si Crearea de Locuri de Munca stabili te n concordanta cu prioritatile Strategiei Lisabona. Pornind de la situatia socio-economica actuala si de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale Romniei, CSNR are ca obiectiv general utilizarea instrumentelor structurale n scopul reducerii disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romnia si stat ele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pna n anul 2015. n acest sens, au fost identificate patru prioritati tematice si o prio

ritate teritoriala: dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene; cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti; dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romnia; consolidarea unei capacitati administrative eficiente; promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate. Implementarea actiunilor strategice prevazute n CSNR si implicit accesarea efecti va a instrumentelor structurale se realizeaza prin Programe Operationale. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 2013 C ili l J d N B a PD 2007-2013 POLITICA DE COEZIUE POLITICA AGRICOLA COMUA POLITICA DE PESCUIT Cadrul Strategic ational de Referinta Plan ational Strategic de Dezvoltare Rurala Plan ational Strategic de Pescuit Program operational Program ational Dezv. Program operational pescuit Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 2013 C ili l J d N B a PD 2007-2013 POLITICA DE COEZIUE POLITICA AGRICOLA COMUA POLITICA DE PESCUIT Cadrul Strategic ational de Referinta Plan ational Strategic de Dezvoltare Rurala Plan ational Strategic de Pescuit Program operational Program ational Dezv. Program operational pescuit Programul Operational Regional are stabilit drept obiectiv strategic sprijinirea unei dezvoltari echilibrate teritorial si durabile a regiunilor Romniei, corespunzator nevoilor si resurselor lor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, mb

unatatirea infrastructurii si mediului de afaceri, pentru a face din regiunile Romniei locur i mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci. Pentru atingerea ob iectivului strategic al POR, au fost stabilite urmatoarele obiective specifice: cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea unei ab ordari policentrice, n vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a regiunilor; mbunatatirea accesibilitatii regiunilor si a centrelor urbane, precum si a legatu rilor acestora cu zonele nconjuratoare; cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor; cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri; cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de cre stere prin care se acorda sprijin pentru dezvoltarea oraselor n vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca. Axa Prioritara 2: mbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport ( 20,35% din bugetul alocat POR) acorda sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei d e drumuri judetene, strazi urbane, inclusiv a soselelor de centura. Axa Prioritara 3: mbunatatirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR) urma reste mbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si siguranta public a n situatii de urgenta si modernizarea infrastructurii educationale. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a Axa Prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17% din bugetul alocat POR) prin finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, reabilitarea centrelor industriale neutilizate; sprijinirea micro-ntreprinderilor . Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR) acorda sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, moderniza rea infrastructurii turistice, mbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele natu rale care ar putea atrage turisti. Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica (2,65% din bugetul alocat POR) acorda spriji n pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional. Programul Operational Sectorial Mediu are ca obiectiv global mbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si a standardelor de mediu, viznd n principal , respectarea acquis-ului comunitar de mediu. Obiectivele specifice> mbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare n majoritatea zonelor u rbane pna n 2015; dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor , prin mbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric n minimum 30 de judete pna n 2015; reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de ncalzire urbana n cele mai poluate localitati pna n 2015; protectia si mbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijin irea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 200 0; reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatie i, prin implementarea masurilor preventive n cele mai vulnerabile zone pna n 2015. Axa Prioritara 1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata; Axa Prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor poluate istoric; Axa Prioritara 3: Reducerea poluarii si a schimbarilor climatice prin reabilitar ea sistemelor municipale de termoficare;

Axa Prioritara 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protect ia naturii; Axa Prioritara 5: Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica. Programul Operational Sectorial Transport are ca obiectiv global promovarea n Romnia a unui sistem de transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, efi cienta si n conditii de siguranta a persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel cores punzator standardelor europene, la nivel national, n cadrul Europei, ntre si n cadrul regiun ilor Romniei. Axa Prioritara 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T n scopul de zvoltarii unui sistem de transport durabil si integrarii acestuia cu retelele de transport ale Uniunii Europene; Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a Axa Prioritara 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de trans port n afara axelor prioritare TEN-T n scopul crearii unui sistem national de transport durabi l; Axa Prioritara 3: Modernizarea sectorului de transportul n scopul cresterii prote ctiei mediului si a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor; Axa Prioritara 4: Asistenta Tehnica pentru POS-T. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane stabileste axele prioritare si domeniile majore de interventie n domeniul resurselor umane n vedere a implementarii asistentei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, n cadrul Obiectivului Convergenta, pentru perioada de programare 2007 2013. Obiectivele specifice: promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua, inclusiv a nvatamntului superior si a cercetarii; promovarea culturii antreprenoriale si mbunatatirea calitatii si productivitatii muncii; facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii; dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive; promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv n zonel e rurale; mbunatatirea serviciilor publice de ocupare; facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile. Axa Prioritara 1: Educatia si formarea profesionala n sprijinul cresterii economi ce si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere are ca obiectiv general dezvoltarea rutelor flexibile de nvatare pe tot parcursul vietii si cresterea accesului la educatie s i formare prin furnizarea unei educatii initiale si continue moderne si de calitate, incluznd nva tamntul superior si cercetarea. Axa Prioritara 2: Corelarea nvatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii are ca obiectiv general facilitarea accesului la educatie, cresterea ocupabilitatii si a nivelul ui educational al resurselor umane, ntr-o abordare de tip pe tot parcursul vietii, n contextul socie tatii bazate pe cunoastere.

Axa Prioritara 3: Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a ntreprinderilor are ca obiectiv general promovarea culturii antreprenoriale, flexibilitatii si adaptabilitatii p rin sprijinirea fortei de munca si a ntreprinderilor competente, pregatite si adaptabile. Axa Prioritara 4: Modernizarea serviciului public de ocupare are ca obiectiv gen eral cresterea calitatii, eficientei si transparentei serviciilor de ocupare furnizat e de Serviciul Public de Ocupare. Axa Prioritara 5: Promovarea masurilor active de ocupare are ca obiectiv general facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor tinerilor si a somerilor de lunga durata, atragerea si mentinerea unui numar mai mare de persoane pe piata muncii, inclusiv n zonele rur ale si sprijinirea ocuparii formale. Axa Prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale are ca obiectiv general facilit area accesului pe piata muncii a grupurilor vulnerabile si promovarea unei societati incluzive si coezive n scopul asigurarii bunastarii tuturor cetatenilor. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a Axa Prioritara 7: Asistenta tehnica are ca obiectiv general sprijinirea procesul ui de implementare a programului si utilizarea efectiva a aportului financiar comunita r si a cofinantarii nationale. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative contribui e la implementarea celei de-a patra prioritati de dezvoltare nationala din Planul Nat ional de Dezvoltare 2007 2013 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluz iunii sociale si ntarirea capacitatii administrative pentru a avea un impact pozitiv as upra administratiei publice, pentru a stimula dezvoltarea economica. Obiective specif ice: obtinerea unor mbunatatiri structurale si de proces ale managementului ciclului d e politici publice; mbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare Axa Prioritara 1: mbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice are ca obiectiv prioritar contributia la dezvoltarea sustenabila a capac itatii administrative publice din Romnia, prin intermediul mbunatatirilor structurale si de proces ale ciclului de management de politici publice. Axa Prioritara 2: mbunatatirea calitatii si eficacitatea si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare are ca obiectiv general mbunatatirea calitatii si eficientei serviciilor publice la nivel central si local. Axa Prioritara 3: Asistenta Tehnica are ca obiectiv general contributia la proce sul de implementarea al Programului Operational, inclusiv pregatirea pentru urmatoarea perioada de programare, avnd ca scop utilizarea eficienta si transparenta a fondurilor str ucturale si a cofinantarii nationale prin asigurarea unei calitati ridicate si a coerentei mas urilor privind implementarea; mentenanta unor sisteme eficiente de management si control pentru aceste fonduri. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice urmareste cresterea productivitatii ntreprinderilor romnesti si reducerea decalajelor fata d e productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. Masurile ntreprinse vor genera

pna n 2015 o crestere medie a productivitatii de aproximativ 5,5% anual si vor permite Romniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media Uniunii Europene. Obiective spec ifice: consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv; crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a ntreprinderilor; cresterea capacitatii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperarii ntre institutii de cercetare dezvoltare si inovare (CDI) si ntreprinderi, precum si cr esterea accesului ntreprinderilor la CDI; valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicar ea acestuia n sectorul public (administratie) si cel privat (ntreprinderi, cetateni); cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie. Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ si eco-eficient de productie; Axa Prioritara 2: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si inov are; Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a Axa Prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) pentru sectoare le privat si public; Axa Prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii in contextul combaterii schimbarilor climatice; Axa Prioritara 5: Asistenta tehnica. Programul Operational Asistenta Tehnica are drept obiectiv asigurarea sprijinulu i pentru coordonarea si implementarea instrumentelor structurale n Romnia. Obiective specif ice: asigurarea sprijinului si a instrumentelor adecvate n vederea unei coordonari si implementari eficiente si eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2 0072013 si pregatirea pentru urmatoarea perioada de programare a instrumentele structurale; asigurarea unei diseminari coordonate la nivel national a mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale si implementarea Planului de Actiuni al ACI S pentru comunicare n linie cu Strategia Nationala de Comunicare pentru Instrumentele Structurale. Axa Prioritara 1: Sprijin n implementarea instrumentelor structurale si coordonar ea programelor; Axa Prioritara 2: Dezvoltari viitoare si sprijin n functionarea Sistemului Unic I nformatic de Management; Axa Prioritara 3: Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor structura le. Ariile complementare ale Programul Operational Regional cu celelalte Programe Operationale: Programul Operational Regional Celelalte Programe Operationale Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor potentiali poli de crestere finanteaza doua tipuri de poli: poli de crestere poli urbani de dezvoltare Tipuri de activitati: reabilitarea infrastructurii urbane si mbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban; dezvoltarea durabila a mediului de afaceri; reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si mbunatatirea serviciilor sociale. Finantarea polilor de crestere se va realiza

complementar din urmatoarele Programele Operationale finantate din fonduri comunitare : POS Cresterea Competitivitatii Economice; POS Mediu; POS Dezvoltarea Resurselor Umane; POS Transport; PO Dezvoltarea Capacitatii Administrative; Programul National de Dezvoltare Rurala. Axa prioritara 2 mbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport finanteaza: reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene; reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane; construirea / reabilitarea / modernizarea soselelor de Programul Operational Transport finanteaza: drumuri de importanta nationala si europeana. Programul ational pentru Dezvoltare Rurala finanteaza: reabilitarea retelei de drumuri comunale. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a centura cu statut de drum judetean. Axa prioritara 3 mbunatatirea infrastructurii sociale finanteaza: reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate; reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale; mbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii n situatii de urgenta; reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare Programul Operational Crestere Competitivitatii Economice finanteaza: proiecte e-sanatate , prin care se introduc sisteme performante de informatii si comunicare n domeniul sanatatii; proiecte e-educatie , prin care se urmareste cresterea performantelor din domeniul educatiei prin introducerea sistemelor informatice si de comunicare. Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane finanteaza: profesionala continua. cursuri de formare profesionala pentru medici si alte categorii profesionale din domeniul asistentei medicale si serviciilor sociale; cursuri de formare n domeniul pregatirii tehnice si profesionale si a nvatamntului continuu, contribuind astfel la cresterea calificarilor si a cunostintelor capitalului uman; dezvoltarea serviciului public de ocupare, training pentru centrele de formare ale ANOFM si AJOFM. Programul ational de Dezvoltare Rurala finanteaza: investitii n scopul crearii de facilitati pentru copii si persoane n vrsta. Axa prioritara 4 Consolidarea mediului de afaceri Programul Operational Crestere a Competitivitatii regional si local finanteaza: Economice finanteaza: dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a structuri de sprijinire a af acerilor de importanta afacerilor de importanta regionala si locala; nationala / internationala; reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate microntreprinderi hightech, spin-off, precum si si pregatirea pentru noi activitati; activitati de consultanta. sprijinirea dezvoltarii microntreprinderilor. Programul ational de Dezvoltare Rurala finanteaza: microntreprinderile localizate n mediul rural, precum si pe cele localizate n mediul urban, dar care si desfasoara activitatea n domeniul prelucrarii primare si secundare a produselor agricole. Programul Operational Sectorial Mediu finanteaza: nchiderea / reabilitarea ecologica a siturilor industriale poluate istoric. Axa prioritara 5 Dezvoltarea durabila si Programul ational de Dezvoltare Rurala

promovarea turismului finanteaza: finanteaza: restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului proiecte referitoare la pa trimoniul cultural local cultural precum si crearea modernizarea grupa B localizat n zone rurale; infrastructurilor conexe; proiecte referitoare la resursele turistice naturale, crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de structurile de cazare si i nfrastructura turistica de turism pentru valorificarea resurselor naturale si agrement, care nu depasesc 1. 500.000 euro si sunt cresterea calitatii serviciilor turistice; localizate n statiuni rurale, cu excep tia statiunilor Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a promovarea potentialului turistic si crearea balneare; infrastructurii necesare n scopul cresterii microntreprinderi care implementeaza p roiecte ce atractivitatii Romniei ca destinatie turistica. nu depasesc 1.500.000 euro locali zate n statiuni din mediul rural, cu exceptia celor situate n statiuni balneare si balneo-climaterice; Activitatile de dezvoltare a turismului din POR se vor implementa tinnd cont de principiile dezvoltarii durabile pentru a reduce si a minimiza impactul asupra mediului, n complementaritate cu activitatile din Programul Operational Mediu. Axa prioritara 6 Asistenta tehnica finanteaza: sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii POR; sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR. Programul Operational Asistenta Tehnica finanteaza: realizarea unui plan de comunicare ce va include actiuni publicitare pentru toate programele operationale; activitati de pregatire cu o arie mai mare a tematicilor. Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative finanteaza: activitati destinate administratiei publice pentru a creste capacitatea de implementare a reformelor n administratie. Cooperarea Teritoriala Transnationala Europa de Sud-Est

Obiectivul strategic general consta n crearea de parteneriate transnationale n domenii de importanta strategica, n scopul mbunatatirii procesului de integrare teritoriala, economica si sociala si al sprijinirii coeziunii, stabilitatii si competitivitatii. Axele prioritare ale programului: Axa prioritara 1: Sprijinirea inovarii si antreprenoriatului; Axa prioritara 2: Protectia si mbunatatirea mediului nconjurator; Axa prioritara 3: mbunatatirea accesibilitatii; Axa prioritara 4: Dezvoltare sinergiilor transnationale ale zonelor cu potential . Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Romnia-Bulgaria Programul sprijina dezvoltarea zonelor de granita eligibile din Romnia si Bulgaria, urmarind sa creeze o punte ntre cele doua tari, cu scopul de a sprijini regiunile de

granita n rezolvarea problemelor similare de dezvoltare, prin colaborare si promovarea unor solutii comune. Romnii si bulgarii din zonele de frontiera vor fi ncurajati sa dezvolte noi afacer i, sa schimbe informatii si sa profite de pe urma mbunatatirii accesului peste granita, colabornd si pentru prevenirea inundatiilor, pentru conservarea resurselor natura le si Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 2013 C ili l J d N B a Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 2013 C ili l J d N B a promovarea turismul, astfel nct zonele de frontiera sa devina locuri mai atractive pentru cei care locuiesc si muncesc acolo, dar si pentru investitori. Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Romnia Obiectivul programului este dezvoltarea sociala si economica a regiunilor de granita dintre Ungaria si Romnia. Axe prioritare: Prioritatea 1 zonei de cooperare: mbunatatirea conditiilor cheie pentru dezvoltarea durabila comuna a

Prioritatea 2 -ntarirea coeziunii sociale si economice n regiunea de granita: Programul Operational de Cooperare Romnia-Ucraina-Republica Moldova este unul dintre noile instrumente de finantare ENPI ale Uniunii Europene, care va fi impl ementat la granitele externe ale Europei largite n perioada 2007-2013. Scopul acestui program este acela de a mbunatati situatia economica, sociala si cea a mediului nconjurator n aria programului, n contextul unor granite sigure, prin intensificarea contactelor dintre partenerii de pe fiecare parte a granitei. Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Slovacia-RomniaUcraina Programul de cooperare transfrontaliera ENPI CBC Ungaria-Slovacia-Romnia-Ucraina 2007-2013 este implementat n decursul perioadei de programare a Uniunii Europene 2007-2013. Programul Operational Comun (POC) este fundamentat pe eforturile comune de plani ficare ale celor patru tari participante si are ca scop asigurarea unui cadru pentru ac tivitatile ce vor conduce la intensificarea si adncirea cooperarii sociale si economice, ntre regiun ile Ucrainei si cele ale statelor membre care mpart granite comune. Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Romnia-Serbia Programul IPA de Cooperare Transfrontaliera Romnia-Serbia este finantat de Uniunea Europeana

prin Instrumentul de Asistenta pentru Preaderare (IPA), Componenta Transfrontaliera si cofinantat de Statele Partenere n Program: Romnia si Serbia. Programul are scopul de a creste competitivitatea economiei din zona de granita RomniaSerbia si de a mbunatati calitatea vietii comunitatilor din zona de granita a amb elor tari. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera n bazinul Marii egre Programul Operational Comun de Cooperare n bazinul Marii Negre 2007-2013 este un program finantat prin Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat (ENPI). Scopul sau este de a contribui la o dezvoltare mai puternica si sustinuta, econo mica si sociala a regiunilor din Bazinul Marii Negre. Programul de Cooperare Teritoriala ITERREG IVC Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia si Elvetia state partenere cu statut special. Obiectivul strategic general al programului consta n cresterea eficacitatii polit icilor de dezvoltare regionala si a contributiei acestora la modernizarea economica si ntar irea competitivitatii n Europa, n domeniile inovarii, economiei cunoasterii, mediului s i prevenirii riscului prin mijloace de cooperare interregionala. Axe prioritare: Axa prioritara 1: Inovare si economia cunoasterii (Inovare, cercetare si dezvolt are tehnologica; Antreprenoriatul si IMM-urile; Societatea informationala; Ocuparea fortei de munca, capitalul uman si educatie); Axa prioritara 2: Mediu si prevenirea riscului (Riscuri naturale si tehnologice; Managementul apei; Managementul deseurilor; Biodiversitatea si conservarea patrimoniului natural; Energia si transportul public durabil; Patrimoniul cultur al si peisajul); Axa prioritara 3: Asistenta tehnica Sprijin pentru implementarea programului. Programul de Cooperare Interregionala ESPO 2013 ESPON 2013 este un program de sprijinire a elaborarii politicii privind coeziunea teritoriala si dezvoltarea armonioasa a teritoriului european prin furnizarea de informatii, statistici, studii, analize, strategii si scenarii comparabile de dinamica teritoriala. Programul urmareste punerea n evidenta a potentialului si posibilitatilor de dezv oltare a regiunilor si teritoriilor mai mari, cu scopul de a contribui la cresterea compe titivitatii, intensificarea cooperarii teritoriale si dezvoltarea echilibrata durabila a teri toriului european. Prioritatile Programului ESPON 2013: Prioritatea 1: cercetare aplicata n domeniul dezvoltarii teritoriale, competitivi

tatii si coeziunii teritoriale (furnizarea de date privind tendintele teritoriale, perspe ctivele si impactul politicilor sectoriale); Prioritatea 2: analize focalizate spatial, realizate la cererea utilizatorilor ( elaborarea de modele de dezvoltare a diferitelor tipuri de teritorii tinnd cont de situarea acestora n context european); Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a

2013

Prioritatea 3: platforma si instrumente stiintifice (elaborarea de indicatori te ritoriali comparabili si de instrumente analitice); Prioritatea 4: valorificarea rezultatelor cercetarilor, consolidarea spiritului de proprietate asupra rezultatelor, cresterea participarii la procesul de luare a d eciziei (se urmareste stimularea dialogului si dezvoltarea relatiilor de comunicare ntre institutiile din domeniul cercetarii si autoritatile publice responsabile cu dez voltarea teritoriala); Prioritatea 5: asistenta tehnica, sprijin pentru asigurarea coerentei si sinergi ei continutului proiectelor elaborate n cadrul prioritatilor programului si dezvolta rea capacitatii de comunicare cu beneficiarii programului. Programul de Cooperare Teritoriala ITERACT II Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre plus Norvegia si Elvetia state partenere cu statut special. Obiectivul strategic general al programului consta n cresterea eficientei si efic acitatii programelor si proiectelor de cooperare teritoriala n perioada de programare 2007 -2013. Axele prioritare ale programului: Axa prioritara 1 Dezvoltarea si livrarea serviciilor;

Axa prioritara 2 Asistenta tehnica. Programul de Cooperare Interregionala URBACT II Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia si Elvetia state partenere cu statut special, statele candidate la aderarea la Uniunea Europeana pot fi considerate partenere n functie de interesul exprimat (statele cu finantare IPA) precum si alte state (cu finantare proprie) vecine cu Uniunea Europeana, care si exprima oficial interesul de a participa n program. Obiectivul strategic general al programului consta n satisfacerea necesarului de informatii n procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltarea urbana durabila, prin ca re toate regiunile europene sunt ajutate sa se adapteze viitoarelor circumstante de dezvo ltare. Axe prioritare: Axa prioritara 1: Orase promotoare ale cresterii economice si ocuparii fortei de

munca; Axa prioritara 2: Orase atractive si unite; Axa prioritara 3: Asistenta tehnica (managementul si implementarea programului) Comisia Europeana a dezvoltat si alte instrumente pentru a asista statele membre si regiunile la mbunatatirea calitatii proiectelor acestora si pentru a creste efect ul de prghie pe care resursele financiare ale Comisiei l au asupra politicii de coeziune. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a JASPERS Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions este un instrument de asistenta pentru statele membre n pregatirea proiectelor mari finan tate prin FEDR si FC; JEREMIE Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises promoveaza accesul la finantare al microntreprinderilor si IMM-urilor; JESSICA Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas initiati va desfasurata de Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii n colaborare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei n cadrul careia statele membre pot utiliza o parte din fondurile structurale pentru realizarea unor investitii rambursabile n proiecte c are fac parte dintr-un plan integrat de dezvoltare urbana durabila. Aceste investitii, care po t lua forma participarii la capital, mprumuturilor si/sau garantiilor, finanteaza proiectele prin intermediul fondurilor de dezvoltare urbana si, daca este necesar, prin intermed iul fondurilor de participare. JESSICA nu este o sursa noua de finantare pentru stat ele membre, ci mai degraba o modalitate noua de utilizare a fondurilor structurale existente pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare urbana. Fondul European de Ajustare la Globalizare este un nou fond european creat pentr u a finanta sprijinul individual acordat lucratorilor disponibilizati datorita globa lizarii. Acest fond a fost lansat de catre Uniunea Europeana n 2007 si dispune de 500 milioane d e euro anual, suma completata de contributiile nationale (50%). Beneficiarii acestui fond sunt lucratorii afectati de concedieri ca urmare a glo balizarii. Un stat membru (n numele lucratorilor disponibilizati) poate solicita Comisiei Europ ene finantare din FEAG atunci cnd peste 1.000 de lucratori sunt concediati sau, n anum ite conditii expres prevazute de Regulamentul 1927/2006 privind instituirea FEAG, cnd este afectat un numar mai mic de lucratori. Programul Progress a fost stabilit prin Decizia nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 2006. Programul Comunitar pentru ocup area fortei de munca si solidaritate sociala PROGRESS sustine financiar implementarea obiectivelor Uniunii Europene n domeniile ocuparii si al afacerilor sociale, asa cum au fost stabilite prin Agenda Sociala, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Str ategiei

Lisabona n aceste domenii. Programul PROGRESS este deschis celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, t arilor din Spatiul Economic European si Asociatia Europeana a Liberului Schimb, Croatie i, Serbiei, fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. Potentialii beneficiari ai Pro gramului PROGRESS sunt: autoritatile locale, regionale; serviciile publice de ocupare a f ortei de munca si institutele nationale de statistica; organismele specializate; universi tatile si institutele de cercetare; partenerii sociali si organizatiile neguvernamentale. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a CAPITOLUL III COORDOATE REGIOALE PRIVID DEZVOLTAREA COMUITATILOR URBAE DI CADRUL REGIUII SUD-EST PERIOADA 2007 -2013 3.1 Prezentarea generala a Regiunii Cadrul geografic si istoric Regiunea Sud-Est este situata n partea de sud-est a Romniei si se nvecineaza la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia si Regiunea BucurestiIlfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si tarmul Marii Negre. Regiunea este a doua ca marime din cele 8 regiuni de dezvoltare, avnd o suprafata de

2013

35.762 km2 (15 % din suprafata totala a tarii). Regiunea Sud-Est are granite naturale formate de rul Prut, fluviul Dunarea si Mar ea Neagra. Cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunarii, cmpia Baraganulu i si cmpia Covurluiului, podisul Dobrogei, Muntii Macinului si o parte a Carpatilor de Curbura si a SubcarpatiIor de Curbura. Regiunea este strabatuta de fluviul Dunarea, cuprinde Delta Dunarii si este marg inita la est de ntreg litoralul romnesc al Marii Negre (245 km). Clima este temperat-continentala cu ierni geroase n vest si mai moderate n sud. Zo na Cmpiei Romne are, de regula, veri caniculare si ierni blnde. n partea de est, datori ta influentelor marine, toamnele sunt lungi si primaverile trzii. Administrativ, Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judete: Braila, Buzau, Constanta, Gal ati, Tulcea si Vrancea. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Regiunea Sud-Est cuprinde 11 municipii, 24 orase si 354 comune cu 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanta cu 306.332 locuitori, urmat de Galati 298.366 locuitori, Braila 218.744 locuitori, Buzau 136.624 locuitori, Focsani 101.083 locuitori si Tulcea cu 92.874 locuitori (1 iulie 2005). Judetul Buzau, cu 17,06% din suprafata Regiunii este al treilea ca marime, dupa Constanta si Tulcea. n judet se gasesc 2 din cele 11 municipii, 23,16% din numarul total de comune si 32,82% din numarul total al satelor. Regiunea de dezvoltare / Judetul Suprafata totala (km2) umarul oraselor si municipiilor din care: municipii umarul comunelor umarul satelor Sud -Est 35762 35 11 354 1447 Braila 4766 4 1 40 140 Buzau 6103 5 2 82 475 Constanta 7071 12 3 58 188 Galati 4466 4 2 60 180 Tulcea 8499 5 1 46 133 Vrancea 4857 5 2 68 331

2013

Regiunea Sud-Est are o populatie de 2.846.379 locuitori la 1 iulie 2005, repreze ntnd 13,16 % din populatia tarii, cu o densitate de 79,6 loc/kmp, sub media pe tara c are este de 90,7 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este ntlnita n judetul Galati (138,9 loc/kmp) iar cea mai mica n judetul Tulcea (29,7 loc/kmp). Resurse naturale: Regiunea dispune de petrol (zacaminte de hidrocarburi de la Be rca, Sarata -Monteoru, Paclele, Oprisenesti, Ianca), gaze naturale n judetele Braila s i Buzau si n platforma continentala a Marii Negre. Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul (Muntii Macinului), piatra de var (podisul Dobrogei), minereu de fier, pirita de cupru, sulfuri complexe de plumb si zinc, cuart, granit, marmura si varietati de piatra de var, caolin, baritina n dealurile Tulcei, depozite de loess, sare n Buzau. Ape sulfuroa se, feruginoase, clorusodice se gasesc n Braila, Buzau, Constanta. Platforma continen

tala a Marii Negre contine rezerve semnificative de minerale si hidrocarburi. Rezerve d e hidrocarburi lichide si gazoase se gasesc si n judetele Braila, Vrancea si Galati . Singurul depozit de petrol la suprafata din Europa se afla n zonele Berca si Monteoru din judetul Buzau. Analiza unor caracteristici fizico-geografice, demografice, economice si de prod uctie, infrastructura, locuinte si mod de locuire, echiparea tehnica a locuintelor, pro bleme sociale si ecologice identifica mai multe zone care prezinta caracteristici asemanatoare. U na din zonele n care predomina factorii favorizanti ai dezvoltarii este Dobrogea de Sud-Est. Pe de alta parte, sunt zonele Deltei Dunarii, Dobrogea Centrala si de Sud-Vest, Cmpia Baraganului, zona SubcarpatiIor de curbura si a Moldovei de Sud, care n ciuda potentialului ridicat de dezvoltare, ramn totusi nedezvoltate. Regiunea dispune de numeroase statiuni balneoclimateric e asezate n vecinatatea unor lacuri cu proprietati curative (Lacu Sarat n judetul Braila, Bal ta Alba n Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a judetul Buzau). O atractie speciala a regiunii sunt siturile cultural-istorice s i arheologice precum si mnastiri cu valoare etnografica speciala. O alta particularitate a regi unii este prezenta celor mai renumite podgorii si centre de productie a vinului din Romnia, acestea gasindu-se n toate judetele regiunii. Zona Cmpiei Baraganului (cuprinde suprafete din judetele Buzau, Braila si Vrancea ) este caracterizata de o seismicitate foarte ridicata, precipitatii reduse, risc de in undatii, potential forestier scazut. Demografic, se nregistreaza mbatrnirea accentuata a populatiei si scaderea continua a numarului de locuitori. Indicii de natalitate au valori medii si sub medii, dar exista posibilitati de nnoire si sporire a fortei de munca mature. Sectorul zootehnic si activitatile industriale sunt slab reprezentate; atractivitatea turistica este limitata, acti vitatile neagricole sunt reduse. Terenul arabil are o pondere ridicata din totalul terenului agricol . Predomina locuintele din materiale nedurabile, cu un grad slab de echipare cu instalatii d e apa si racordari limitate la reteaua telefonica. Dobrogea de Nord (judetul Tulcea) este zona speciala datorita Deltei Dunarii inc lusa n patrimoniul mondial (UNESCO) si Parcului National Muntii Macinului pentru conser varea unor specii rare de flora si fauna specifice intersectiei arealelor mediteranean , balcanic, caucazian. Rezervatia Biosferei cuprinde 5.800 kmp (53% din suprafata judetului) iar parcul national 11.321 ha, reprezentnd singura arie protejata din Romnia unde padu rile de stepa sud-mediteraneene si balcanice sunt prezente mpreuna si se afla ntr-o stare buna de conservare. Densitatea populatiei este foarte redusa, cu un declin demografic ac centuat. Activitatile industriale sunt slab reprezentate, terenul agricol n proprietate pr ivata au o pondere foarte redusa, activitatile economice fiind axate pe exploatarea de resu rse naturale, turism si activitati traditionale n concordanta cu principiile dezvoltarii durabi le. n Dobrogea de Sud-Est predomina comune cu talie medie si mare, cu o densitate rid icata a populatiei n zona rurala. Se nregistreaza stabilitate demografica, cu o usoara cre stere. Zona are un grad foarte mare de atractivitate turistica, dimensiuni relativ mari ale exploatatiilor agricole individuale, pondere ridicata a terenului arabil, posibi litati de cooperare cu centrele urbane, forta de munca calificata si pondere ridicata a ac

tivitatilor neagricole. Este prezent fenomenul de poluare a plajelor datorat n special navelo r din apropierea litoralului, solurile sunt moderat degradate datorita folosirii pesti cidelor. Dobrogea Centrala si de Sud-Vest prezinta precipitatii reduse. Zona are rezervat ii si monumente ale naturii, precum si resurse complexe. Densitatea populatiei este re dusa, predominnd comunele care nregistreaza un declin accentuat al populatiei. Delta Dunarii si aria mai larga a judetului Tulcea reprezinta o zona speciala da torita n primul rnd conditiilor fizico-geografice. Densitatea populatiei este redusa, decl inul demografic fiind accentuat. Activitatile industriale sunt foarte slab reprezenta te, terenul agricol aflat n proprietate privata are pondere redusa, drept urmare gradul de oc upare al populatiei este foarte redus. Potentialul forestier este ridicat iar turismul de agrement, itinerant si stiintific au puncte de atractie n Delta Dunarii (diversitatea si bi otopurile unice), monumentele istorice si religioase (mnastirile Celic-Dere, Cocos-Niculitel, Saon si Bazilica paleocrestina din satul Niculitel, cetati romane italienesti, bizantine Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodonum, Halmyris, Arganum, Enisala). Zona Moldovei de Sud (parti din judetele Galati si Vrancea) se caracterizeaza pr in alunecari de teren frecvente, risc de inundatii si seismicitate ridicata. Alimen tarea cu apa n sistem centralizat este redusa, accesul direct la reteaua majora rutiera si fero viara este Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a dificil. Se nregistreaza un nivel ridicat al mortalitatii infantile si asistenta sanitara precara. Zona Subcarpatilor de Curbura (arii din judetele Vrancea si Buzau) are o seismic itate ridicata si alunecari de teren frecvente, zona montana reprezentnd 50% din supraf ata. Zona cuprinde numeroase rezervatii si monumente ale naturii si o complexitate mare de resurse ale naturii. Demografic se constata mbatrnirea populatiei si scaderea numarului de locuitori. Activitatile neagricole au pondere ridicata, terenul agricol fiind cu preponderenta n proprietate privata. Agricultura reprezinta activitatea principala pentru 33,2% din totalul populatiei ocupate, dar sunt detinerea unor suprafete mici de teren, lipsa utila jelor tehnologice moderne determina randamente agricole slabe. Zona este caracterizata prin suprafete ntinse de paduri. 3.2 Infrastructura n Regiunea Sud-Est Regiunea este strabatuta de urmatoarele cai rutiere si de cale ferata: Bucuresti Constanta, Bucuresti Braila -Galati si Bucuresti Buzau -Focsani (prin Ploiesti s au prin Urziceni), care se continua spre nord. Regiunea are o conectivitate buna cu cori dorul IV (Berlin / Nurenberg Praga Budapesta Arad Bucuresti Constanta Istanbul Salonic), coridorul VII (Dunarea cu bratul Sulina si Canalul Dunare -Marea eagra) si coridorul IX (Helsinki -St. Petersburg Moscova Pskov Chisinau Bucuresti Dimitrovgrad -Alexandroupolis). Kiev Ljubasevka

Drumurile nationale conectate legate de arterele rutiere europene sunt: E60 strabate Franta, Austria, Slovacia, Ungaria si Romnia de la Oradea la Constanta, strabatnd Regiunea de la vest la est; E85 strabate Grecia, Bulgaria si Romnia, intra n tara prin Giurgiu si strabate partea de nord-vest a Regiunii trecnd prin Buzau si Focsani; E87 strabate Turcia, Bulgaria, intra n tara prin Vama Veche, parcurge Dobrogea de la sud la nord, trece prin Constanta si se opreste la Tulcea; E70 care strabate Spania, Franta, Italia, Croatia, Serbia, intra n tara prin Stam ora Moravita si strabate Regiunea de la vest la est pna la Constanta; E581 strabate partea de nord a Regiunii pe linia Galati -Tecuci. La 31.12.2005, Regiunea era situata pe locul IV la nivel national cu o retea de drumuri publice de 10.856 km. Din acestea doar 2.108 km erau drumuri modernizate, regiun ea ocupnd ultimul loc la nivel national. Densitatea este de 30,4 km drumuri publice/ 100 kmp teritoriu. Reteaua de drumuri se caracterizeaza prin calitatea slaba a drumurilo r, sistemul

deficitar de iluminare si marcare stradala. n mediu rural situatia drumurilor est e critica, majoritatea localitatilor rurale neavnd drumuri pietruite sau asfaltate. n anul 2005 reteaua de cai ferate situa Regiunea pe locul II cu 1.750 km din cei 10.948 km la nivel national. Cei 477 km de linie ferata electrificata situeaza Regiunea pe locul V, iar densitatea de 48,9 km linii ferate / 1000 kmp asigura locul II la nivel nati onal. Cele mai importante noduri de cale ferata n regiune sunt: Faurei, Buzau si Barbosi, care a sigura tranzitul spre Bucuresti, Moldova si Dobrogea. Regiunea are doua magistrale fero viare: Bucuresti -Galati si Bucuresti Mangalia, care se leaga mai departe cu trasee int ernationale. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a Problemele care afecteaza caile ferate sunt legate de elementele rulante, din pu nct de vedere tehnic dar si al conditiilor de confort relativ scazut al vagoanelor de transpor t persoane. Podurile Giurgeni -Vadul Oii (rutier) si Fetesti -Cernavoda (rutier si feroviar) asigura legatura cu Dobrogea. Transportul naval cuprinde transportul maritim si transportul pe caile si canale le navigabile, pe Dunare si Marea Neagra. Pe senalul navigabil dintre Sulina si Bra ila pot intra nave maritime cu pescaj de pna la 7 m, pe restul cursului putnd circula doar vase cu pescaj de pna la 2 m. Porturile de la Dunare sunt porturi maritime (Constanta, Mangalia si Midia) si f luvialmaritime(Braila, Galati, Tulcea si Sulina). Toate cele patru porturi fluvial-mar itime fac parte din reteaua TEN. Constanta este al patrulea port maritim n Europa si cel ma i mare la Marea Neagra, situat la intersectia Coridoarelor de Transport Pan-European IV si VII. Portul Constanta are potential pentru de a deveni principala poarta pentru Corid orul Europa-Asia. O importanta deosebita o are canalul Dunare -Marea Neagra, care fac e parte din Coridorul Fluvial European Rhin Main -Dunare, asigurnd legatura dintre portur ile Rotterdam si Constanta. Transportul aerian cuprinde patru aeroporturi: la Mihail Kogalniceanu (aeroport international situat la 24 km de Constanta), la Tulcea (care functioneaza n preze nt numai pentru curse charter), la Tuzla si Buzau (aeroporturi utilitare). Aeroporturile au fost construite n perioada 1921-1972 si reamenajate / reechipate gradual n perioada 196 22000, fiind n mare masura necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave. Toate cele 4 zone libere nfiintate prin hotarri de Guvern n temeiul Legii nr. 84/19 92 privind regimul juridic al zonelor libere din Romnia sunt situate n Regiunea Sud-E st: Zona Libera Sulina, Zona Libera Constanta-Sud si Zona libera Basarabi, Zona Libe ra Galati si Zona Libera Braila. Reteaua de telecomunicatii este n general bine dezvoltata, existnd acoperire pentr u ntreaga regiune. S-au facut investitii importante n ultimii ani, mai ales din part ea firmelor

private de telefonie mobila, astfel nct n perioada 2000-2003 a avut loc o crestere a numarului de abonamente telefonice la reteaua nationala, urmata de scaderea acce ntuata a acestor tipuri de abonamente dupa anul 2004. Mediul rural prezinta un grad scazu t de conectare la retelele de telecomunicatii si acces la internet. Utilitatile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzator, ntre judete exi stnd disparitati semnificative. Situatia n anul 2005 se prezinta astfel: Gaze naturale Energie termica Alimentare cu apa r. localitati Lungime retea r. localitati r. localitati Lungime retea ivel national 742 27.496 155 1.999 50.821 Regiunea SE 51 1.742 22 316 8.718 Braila 10 327 2 35 1.163 Buzau 15 473 3 63 1.381 Constanta 4 275 10 69 2.253 Galati 10 435 2 42 1.264 Tulcea 3 59 2 49 1.194 Vrancea 9 173 3 58 1.463 Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a Regiunea se situeaza pe locul VI n ceea ce priveste numarul localitatilor aliment ate cu gaze naturale (6,9% din total pe tara) si pe locul II n ceea ce priveste numarul local itatilor n care se distribuie energie termica. La sfrsitul anului 2005, iveste lungimea simpla a retelei ra) si locul III la nivel national n ceea ntare cu apa potabila (16,1% din total stente au un grad avansat de uzura. regiunea a ocupat locul II la nivel national n ceea ce pr de distributie a apei potabile (17,4 % din total pe ta ce priveste numarul localitatilor cu instalatii de alime pe tara). Sunt multe localitati n care instalatiile exi

Infrastructura de mediu si calitatea vietii Regiunea Sud-Est are 9 bazine hidrografice: Prut, Brlad, Dunare, Litpral, Siret, Putna, Milcov, Rmna, Rmnicu Sarat). Majoritatea hidrostructurilor sunt contaminate cu azo tati datorita naturii solului din zona si nu pot constitui surse de alimentare cu apa pentru populatie. Sursele de poluare a pnzei freatice provin din impurificari cu ape sal ine, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a lucrarilor miniere sau forajelor, infiltrat ii de la suprafata solului, nerespectarea zonelor de protectie sanitara sau a conditiilor de executie n sectiunile de captare a apelor. n Regiune exista 75 de statii de epurare municipa le si industriale: Braila 16, Buzau 23, Constanta 12, Galati 10, Tulcea 7, Vrancea 7). Starea generala de calitate a atmosferei este determinata de gradul de urbanizar e, industrializare, motorizare, chimizare si densitate demografica. Teritorial, doa r n Constanta exista echipament pentru monitorizarea poluarii de fond. La nivelul Regiunii exi sta 21 de statii automate de monitorizare a calitatii aerului: 5 statii la Braila, 1 stati e la Buzau, 7 statii la Constanta, 5 statii la Galati, 2 statii la Tulcea si 1 statie la Vrancea. Gestiunea deseurilor n mediul rural colectarea si depozitarea se face nca necontro lat. Deoarece n Regiune nu se realizeaza colectarea selectiva a deseurilor biodegradab ile si nu exista statii de compostare si nici statii de tratare mecano-biologica, s-au pro pus spre construire 41 de statii de compostare. 90% din deseurile municipale sunt elimina te prin depozitare, naintea eliminarii finale deseurile municipale fiind doar compactate.

n Regiune sunt 21 de depozite industriale neconforme, din care 14 pentru deseuri nepericuloase si 7 pentru deseuri periculoase. Din cele 44 de instalatii de inci nerare, 28 au fost nchise pna la sfrsitul anului 2006. Regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protectia mediului nconjurat or, att datorita factorilor naturali, ct si celor antropici: degradarea padurilor, poluar ea marina, eroziunea plajelor, poluarea cauzata de substantele industriale sau de pesticide si ngrasaminte chimice. n zonele de deal si de munte din judetele Vrancea, Buzau si G alati, despaduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor. n Delta Dunarii po luarea complexa a afectat habitatul natural, iar litoralul Marii Negre necesita interve ntii majore pentru combaterea poluarii marine si pentru prevenirea erodarii plajelor. O parte a malurilor rurilor din Regiune necesita lucrari de ndiguire si protejare pentru ca n perioadele cu precipitatii abundente sau dezghet, cotele apelor depasesc albiil e naturale, producnd inundatii. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

2013

C ili l J d N B a 3.3 Situatia socio-economica n Regiunea Sud-Est se afla 3 din primele 10 orase ale tarii dupa numarul de locui tori (la 1 iulie 2005) si anume: Constanta, Galati si Braila. n anul 2005, populatia urbana reprezenta 55,5 % din totalul populatiei regiunii, n judetele Constanta, Galati si Braila avnd loc o concentrare a populatiei n mediul urban dat orita industrializarii si oportunitatilor de angajare oferite n ultimii ani. Judetele B raila, Constanta si Galati au o populatie rezidenta preponderent n mediul urban, iar jud etele Buzau, Tulcea si Vrancea au o populatie rezidenta preponderent n mediul rural. Structura pe sexe a populatiei din regiune arata o reducere a populatiei de sex masculin: n mediul urban 764.327 persoane n 2004, fata de 761.994 persoane n 2005, respectiv n mediul rural: 635.728 persoane n 2004 fata de 635.023 persoane n 2005. Cele mai importante scaderi ale populatiei masculine se nregistreaza n judetele Constanta s i Galati. Preponderenta populatiei de sex feminin se remarca n toate judetele regiunii. Pe judete, cea mai importanta scadere a populatiei s-a nregistrat n Constanta -30.893 persoane; n Vrancea s-a nregistrat o crestere a populatiei totale, respectiv 393.766 persoane n 2004 fata de 391.220 persoane n anul 2000. Rata natalitatii este n scadere, iar populatia tnara si matura migreaza n mediul ur ban, ceea ce duce la mbatrnirea populatiei n mediul rural. Pe grupe de vrste se nregistrea za aceleasi valori la nivel national si regional. Regiunea Sud-Est se caracterizeaza printr-o mare diversitate etnica, lingvistica si religioasa. Conform recensamntului populatiei si locuintelor din 2002, 4,8% din p opulatia Regiunii Sud-Est reprezinta minoritati etnice cu urmatoarea structura: romi 1,7% , rusi lipoveni 0,9%, greci 0,1%, turci 1% si 1,1% tatari. Se ntlnesc urmatoarele concent rari de comunitati: n judetul Tulcea comunitatea rusilor lipoveni cuprinde 16.350 persoane din 25.464 persoane la nivelul regiunii; n judetul Constanta comunitatea turca cuprinde 27.914 persoane din 32.098 persoane la nivel regional, iar comunitatea tatara 23.230 persoane din 23.935 pe rsoane la nivelul tarii. Regiunea Sud-Est se confrunta cu scaderea populatiei totale, active si ocupate. n 2005 n Regiune exista un numar de 1.147 mii persoane populatie ocupata, adica 12,5% din

totalul la nivel national, cu o scadere foarte accentuata (173.000 persoane) fata de anu l 2000. Forta de munca prezinta tendinta de mbat