28
Stresul managerial Definiție: Termenul conceptual de stres psihic a fost „inventat” de către Hans Selye, ocazie uriaşă de a evalua – în plan psihologic şi medical– limitele „maşinăriei omeneşti” (Balzac), de a face faţă adversităţilor vieţii. Astfel, fiinţa umană este prevenită şi instruită, prin diverse modalităţi, să răspundă unei provocări, pe care Alvin Toffler o circumscria sub termenul de suprasolicitare, ce afectează trei planuri majore ale psihicului: senzorial, informaţional şi decizional (toate având o inerentă rezonanţă afectivă). Din această definiţie, rezultă că stresul este negativ. Cercetările recente scot în evidenţă din fericire, existenţa ambelor forme de stres, stresul negativ, denumit de regulă distres, şi stresul pozitiv, denumit eustres. Dacă, aşa cum afirma H. Selye – genialul creator al conceptului general de stres – „sancţiunile stresului psihic sunt bolile şi nefericirea”, este logic să anticipăm situaţia ideală capabilă să ne apere de aceste veritabile primejdii: prevenirea şi anihilarea acestui adevărat flagel al umanităţii. Ar fi, totuşi, imposibilă o astfel de rezolvare, dar, paradoxal, nici nu considerăm că ea ar constitui premisele unei ipotetice fericiri. De fapt, viaţa fără puţin stres (o veritabilă „sare în bucate”) ar constitui o sursă de enormă şi paralizantă plictiseală. Selye introduce conceptul general de stres, pe care l-a definit ca „o reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea externă a unor factori – agenţi stresori – de natură variată (fizică, chimică, biologică şi psihică)”. Este foarte important de precizat faptul că stresul reprezintă o reacţie normală la o situaţie anormală şi are

Stresul Managerial (Selectat)

Embed Size (px)

DESCRIPTION

v

Citation preview

Stresul managerial

Definiie:Termenul conceptual de stres psihic a fost inventat de ctre Hans Selye, ocazie uria de a evalua n plan psihologic i medical limitele mainriei omeneti (Balzac), de a face fa adversitilor vieii. Astfel, fiina uman este prevenit i instruit, prin diverse modaliti, s rspund unei provocri, pe care Alvin Toffler o circumscria sub termenul de suprasolicitare, ce afecteaz trei planuri majore ale psihicului: senzorial, informaional i decizional (toate avnd o inerent rezonan afectiv). Din aceast definiie, rezult c stresul este negativ. Cercetrile recente scot n eviden din fericire, existena ambelor forme de stres, stresul negativ, denumit de regul distres, i stresul pozitiv, denumit eustres.Dac, aa cum afirma H. Selye genialul creator al conceptului general de stres sanciunile stresului psihic sunt bolile i nefericirea, este logic s anticipm situaia ideal capabil s ne apere de aceste veritabile primejdii: prevenirea i anihilarea acestui adevrat flagel al umanitii. Ar fi, totui, imposibil o astfel de rezolvare, dar, paradoxal, nici nu considerm c ea ar constitui premisele unei ipotetice fericiri. De fapt, viaa fr puin stres (o veritabil sare n bucate) ar constitui o surs de enorm i paralizant plictiseal.Selye introduce conceptul general de stres, pe care l-a definit ca o reacie general nespecific a organismului la aciunea extern a unor factori ageni stresori de natur variat (fizic, chimic, biologic i psihic).Este foarte important de precizat faptul c stresul reprezint o reacie normal la o situaie anormal i are rolul principal de a ne proteja de situaia amenintoare, permind: Concentrarea ntregii atenii asupra ameninrii respective; Mobilizarea energiei maxime; Pregtirea pentru aciune n scopul de a rspunde ameninrii.[footnoteRef:1] [1: A. Adreescu, L.Stefan ,Managementul Stresului Profesional Ghid pentru personalul din domeniul ordinii si sigurantei publice- Editia a II-a,Editura Ministerul Administratiei si Internelor, Bucuresti,2006;]

Stresul reprezint procesul prin care organismul reacionez i ncearc s fac fa unui anumit eveniment care determin o presiune extraordinar asupra fiinei umane. Asemenea evenimente se refer deseori la pierderi, ameninri i rniri fizice sau emoionale.Organizaia Mondial a Muncii (2004) definete stresul de la locul de munc: o reactive emoional, mental, comportamental i fiziologic la aspectele duntoare ale muncii, mediului, al locului de munc i a organizrii locului de munc. Stresul occupational apare cnd cerinele locului de munc nu se potrivete cu capacitile, resursele sau nevoile angajailor i este o stare caracterizat de un nivel ridicat de distress (stress duntor) i de cele mai multe ori nsoit de sentimental de incapacitatea de adaptare la el.[footnoteRef:2] [2: M. Stoica, Elemente de Psihologie Manageriala, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2011]

Apreciem c o definiie sintetic actual a stresului general este cea dat de A. von Eiff: Reacie psiho-fizic a organismului, generat de ageni stresori ce acioneaz pe calea organelor de sim asupra creierului, punndu-se n micare datorit legturilor corticolimbice cu hipotalamusul un ir ntreg de reacii neuro-vegetative i endocrine, cu rsunet asupra ntregului organism.Dac ceea ce se definete, n mod obinuit, prin stress psihic, reprezint, n opinia noastr, stresul psihic primar (cu ageni stresori psihici posesori ai unei semnificaii, ca de exemplu, cuvntul cutremur, capabil s declaneze instantaneu reacia de stres), n cazul stresul psihic secundar este vorba tot de o reactive de stres psihic, dar care survine n continuarea (sau aproape instantaneu) unui stres primar, declanat de ageni stresori nepsihogeni (vezi cazurile de insolaie, o senzaie dureroas, sau o stare febril).Cel mai elocvent exemplu l constituie stresul psihic secundar reprezentat de boal, n cadrul creia simptomele psihice sau somatice genereaz stres psihic secundar nou, cauzat de disconfort psihic i somatic (dar i un stres psihic primar, prin semnificaie, de pericol pentru viaa sau integritatea individului ori pentru inseria lui socio-profesional).Stresul este o boal a timpurilor noastre, care i afecteaz pe oameni indiferent de modul lor de via. Stresul este pretutindeni, mai evident, cu frecven mai mare, n rile super dezvoltate i n special la ofierii de poliie din toat lumea.Tehnologiile i facilitile moderne au mrit ritmul de lucru, ceea ce a condus implicit la diminuarea timpului de relaxare la serviciu.[footnoteRef:3] [3: A. Adreescu, L.Stefan ,Managementul Stresului Profesional Ghid pentru personalul din domeniul ordinii si sigurantei publice- Editia a II-a,Editura Ministerul Administratiei si Internelor, Bucuresti,2006;]

Model al stresului:Modelul prezentat de ctre Pitariu (2004) este un model al stresului occupational specific perioadei de tranziie social-economica din Romnia i are la baza trei variabile majore: Persoana- Situaia _ Rezultatele.Situaia de munca- unde managerul i desfoar activitatea este determinate de condiii economice, politice i de via, de cerinele formulate de organizaie i cerinele privind postul de munc.ntre reacia dintre agenii stresori i reaciile de stres, trebuie s se in cont de Persoan (Pitariu,2004) adic de facori moderator. Aceti factori moderator sunt: caracteristicile demografice (vrsta, sex, experiena profesional), diferenele individuale (tipul A de comportament) i de strategiile de management al stresului (support social i controlul).Rezultatele , nsemnnd consecinele comportamentale ajore ale aciunii factorilor de stress, efecte asupra perdormantei profesional, asupra satisfaciei profesionale (fa de locul de munc i fa de organizaie) i asupra sntii mentale i fizice a managerului).[footnoteRef:4] [4: M. Stoica, Elemente de Psihologie Manageriala, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2011]

DIFERITELE TIPURI DE STRESEste foarte important de precizat faptul c stresul reprezint o reacie normal la o situaie anormal i are rolul principal de a ne proteja de situaia amenintoare, permind: Concentrarea ntregii atenii asupra ameninrii respective; Mobilizarea energiei maxime; Pregtirea pentru aciune n scopul de a rspunde ameninrii.Stresul bazalOrice persoan triete acest tip de stres, deoarece n viaa cotidian se confrunt cu diferite evenimente, care nu sunt conforme cu ateptrile sale i la care reacioneaz cu anumite stri de tensiune, frustrare, iritare, furie etc.Acestea apar n viaa personal sau n cea profesional i se refer la diferitele nenelegeri cu colegii i efii, cu prietenii i vecinii, la sarcinile primite i la timpul necesar realizrii acestora, la provocrile crora trebuie s le facem fa permanent.n general sugestiile referitoare la managementul stresului bazal vizeaz urmtoarele indicaii: Identificai sursa stresului; Dormii suficient de mult; Mncai regulat; Odihnii-v i conservai-v energia; Facei-v timp pentru relaxare i exerciii fizice; Controlai-v consumul de alcool i tutun; Acceptai schimbrile; Comunicai-v dorinele, dar nu n manier agresiv; Dezvoltai-v relaii satisfctoare de prietenie; Cultivai o atitudine pozitiv; Amuzai-v din cnd n cnd, chiar i de propria persoan.Stresul cumulativAcest tip de stres este rezultatul aciunii unui eveniment dificil, care apare prea des, dureaz prea mult i este prea sever. Prin n aprecierea probabilitii de instalare a acestei forme de stres.Dac nu se acord atenie stresului cumulativ, atunci acesta poate duce la sindromul de epuizare nervoas. Consecinele vor fi att n plan personal, ct i n cel profesional, o astfel de persoan putnd, de exemplu, fie s evite munca i s nu mai poat face fa sarcinilor cotidiene, fie deseori s devin total implicat n munc i s exclud orice alte aspecte ale vieii.Simptomele ntlnite la aceste persoane se refer la: Oboseal intens; Pierderea ncrederii n sine; Sentiment de neajutorare; Tristee; ngrijorare; Vinovie; Refuzul de a accepta c se afl ntr-o stare de epuizare; Negarea faptului c eficiena a nceput s scad; Imposibilitatea de evaluare obiectiv a performanei proprii; Dureri de cap, stomac, spate.Sugestii referitoare la managementul stresului cumulativ: Acceptai c unele lucruri nu se pot schimba, cel puin nu imediat; Descoperii-v i analizai-v limitele personale; Evitai suprancrcarea cu sarcini, nvai s delegai unele activiti i lsai unele sarcini pentru mai trziu; Gestionai timpul corespunztor; Fii realist cu privire la scopuri; nelegei riscurile unor expectaii prea nalte; Avei grij de dumneavoastr, doar aa vei putea avea grij i de alii.Stresul traumaticDac stresul cumulativ apare n timp, iar la un anumit moment poate fi recunoscut i se poate interveni asupra lui, n schimb stresul este foarte violent, producnd rnirea fizic sau emoional a persoanei. Astfel de evenimente pot include att pe cele care se repercuteaz asupra propriei persoane, precum boli grave, atacuri armate, viol, rpire etc., ct i pe cele la care suntem martori, precum moartea cuiva, crime, dezastre, masacre, epidemii etc.n astfel de situaii persoana triete un oc, iar reaciile pot aprea imediat sau dup o perioad, acestea incluznd: Fric; Furie; Depresie; Confuzie; Idei obsesive; Sentiment de inutilitate; Sentiment de abandon; Pierderea sensului vieii; Dificulti de a lua decizii; Creterea consumului de alcool.Dac aceste reacii sunt prea intense sau apar prea des ele pot duce la apariia unor tulburri psihologice, de aceea n astfel de situaii se recomand apelarea de urgen la specialitii din domeniul sntii mentale, fie ei psihologi, psihoterapeui, psihiatri, medici.

Sugestii referitoare la managementul stresului traumatic: nelegei faptul c este normal s suferii dup un eveniment traumatic; Nu uitai c dup o experien traumatic cel mai bun scenariu este c vei deveni mai puternic, iar cel mai ru scenariu este acela c vei experimenta o form de stress creia nu-i vei putea face fa singur; Vorbii despre eveniment, imediat, cu cineva de ncredere; Nu suferii n linite, vorbii despre emoiile pe care le trii, doar aa vei putea preveni apariia unor efecte mai serioase n viitor; Nu fii critic cu propria persoan i nu v gndii c suntei slab; Nu v imaginai c alii v vor desconsidera; Solicitai ajutor de specialitate; Acceptai un mediu protectiv oferit de cei crora le pas de dumneavoastr.Stresul posttraumaticAtunci cnd simptomele de mai sus dureaz mai mult de o lun, acestea pot duce la apariia unei probleme mult mai serioase, numit stres posttraumatic.De fapt, se numete tulburare de stres aprut n urma unui eveniment traumatic (post-traumatic stress disorder PTSD) i poate fi asemuit cu o ran fizic, care nu se vindec n mod natural.Simptomele aprute se refer la: Retrirea periodic a evenimentului traumatic; Evitarea oricrui stimul care amintete de evenimentul respectiv; Pruden i alert exagerat fa de situaii; Reacii violente fa de situaiile amenintoare.[footnoteRef:5] [5: A. Adreescu, L.Stefan ,Managementul Stresului Profesional Ghid pentru personalul din domeniul ordinii si sigurantei publice- Editia a II-a,Editura Ministerul Administratiei si Internelor, Bucuresti,2006;]

Stresorii specifici managerilor:Munca managerial se caracterizeaz prin program prelungit, responsabiliti multiple i deplasri frecvente n interes de serviciu. Fiecare manager are propia lista de presiuni: 55% din 1065 de manageri din 10 ri i 5 continente au declarant c stresul lor provine din presiunea timpului i a termenelor-limita.Datorit specificului activitii manageriale (delegaiile, cltoriile cu avionul, locuitului la hotel), stilul de via a managerului este nesntos.Percepia presiunii timpuluiPresiunea major a managerilor este timpul. Managerii cred c se ateapt din partea lor s presteze o activitate de o calitatete foarte bun, dar n jumtate din timpul necesar. Att managerii din ar, ct i din strintate lucreaz n medie 10-12 ore/zi, muli dintre ei adug i smbt la sptmn de lucru, iar un sfert din manageri i iau de lucru acas, de mai multe ori pe sptmn. Majoritatea managerilor lucreaz mult, foarte mult i totui n criz de timp.Criz de timp perceput de mangeri, care dac nu este rupt printr-o mai bun intelgere i rezolvare a problemelor existente poate duce la mbolnviri uneori destul de grave, boli aa numite ale managerilor (asthenia nervoas, boli cardiace, ulcere).Suprancrcarea munciiSuprancrcarea rolului se refer la ndeplinirea de prea multe sarcini ntr-un timp foarte scurt, iar n acest lucru este des ntlnit la manageri, n special n organizaiile de azi scheme de personal reduse.Suprancrcarea rolului, prelungirea duratei zilei de munc, generate de constrngeri c: termene scadente, schimbri frecvente n prioritile organizaiei, folosirea pe scar larg a unor metode i tehnici uzate moral, i determin s ignore aspect importante cu privire la sntatea personal, punndu-se pee i pe locul doi, dup organizaie.

Stresorii de natur socialStresorii de natur social se refer la stresorii determinant de relaiile de la locul de munc, stresorii privind acordarea respectful i suportul primit din partea colegilor, subalternilor i efului i de organizarea muncii i stresorii privind elemente de structur organizaional i de climat organizaional.Managerii i specialitii n domeniul resurselor umane acorda o atenie deosebit realizrii unei ambiane sociale pozitiv la locul de munc, cunoscnd repercursiunile negative pe care le au stresorii de natur social, repercursiunii resimite att asupra sntii i confortului angajailor, ct i asupra performanelor organizaiei.

Conflictul munca/ familieDatorit presiunii timpului apare o alt problem stringenta a managerilor, cunoscut sub denumirea de conflict munca/ familie.Perceperea lipsei de support din partea soiei, prietenilor, dar i din partea organizaiei (efului, colegilor) duce la accentuarea confilctului munca/ familie, deci la accentuarea stresului resimit de manager.De multe ori se ntmpl c managerul s pun primul loc firma, dezamgindu-i familia.Datorit responsabilitilor, ce-I revin i contiinele sale, conflictul munca/ familie nu se rezolv niciodat n favoarea preocuprilor private ale managerului. De multe ori se ntmpl c pn la urma managerul s plece la firm, dezamgind familia.Muli indivizi pierznd familia, prietenii se refugiaz n munc, devenind aa numiii dependent de munc sau workaholici.n anul 1997 , Scott propune trei pattern-uri comportamentale ale workaholicului: workaholiki dependent compulsive corelai pozitiv cu nivelul crescut de stress i negative cu performana n munc; workaholici perfectionisti- corelai pozitiv cu nivelul de stress i performan sczut n munc i workaholici prientati spre success- corelai cu performana n munc.Responsabilitatea personalResponsabilitile mari att fa de oameni ct i de lucruri se reflect prin repercursiunile pe care le poate avea att viitorul organizaiei i ct i a subordonailor. Presiunile pot aprea ca urmare a dorinei de a concilia interesele organizaiei cu cele ale diferitelor categorii de indivizi. Nu de puine ori, managerul este pus s aleag i a sacrifice unele interese n favoarea altora, aceste responsabiliti fiind nsoite de emoii i sentimente puternice.Pierderea controluluiPierderea controlului su mai bine zis senzaia de pierdere a controlului este o puternic sursa de stress, n special pentru persoanele cu funcii de conducere. Pentru a avea success managerul trebuie s dein control att asupra activitii sale, ct i s-I fac pe client, parteneri, subaltern s simt c deine controlul asupra muncii, pe care el o cere de la ei.Stresul apare tot datorit interpretrii sale subiective, a percepiei sale negative c el trebuie s dein controlul asupra tuturor situaiilor, altfel nu poate fi apreciat.

Percepia potrivirii cu locul de muncMuli manageri au locuri de munc, care nu se potrivesc cu abilitile lor i de aceea nu sunt mulumii de ei. Percepia negative privind abilitile la locul de munca constituie o alt surs puternic de stress, ea fiind determinate tot de interpretarea subiectiv a angajailor.Cnd ceea ce facem se potrivete cu predispoziiile noastre, dm randament maxim i ne simim bine. Cu ct munca la serviciu ne cere s facem uz de caliti i caracteristici mai puin dezvoltate, cu att devenim mai stresai i mai nefericii.[footnoteRef:6] [6: M. Stoica, Elemente de Psihologie Manageriala, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2011]

Factori intrinseci muncii desfurate Suprasolicitarea (cantitativ i calitativa) Subsolicitarea Munca sub presiune timpului i a termenelor-limita Numrul mare de ore de munc Orarul incenvenabil Cltoriile prea frecvente Condiii prea frecvente Condiii de munc impropii Acoperirea peierderilor din venituri propii etc.

Factori legai de rolul n organizaie Ambiguitatea rolului (obiective neclare); Conflictul de rol (cerine aflate n conflict); Absena participrii la luarea deciziilor; Responsabilitatea pentru oameni i lucruri; Adaptarea la schimbrile tehnologice rapide;

Factori viznd structura i climatul de munc Absena comunicrii sau comunicarea ineficienta; Absena sentimentului apartenenei; Birocraia excesiv; Dezechilibru ntre patronat i sindicat; Factori viznd relaiile la locul de munc Relaiile cu superiorii; Relaiile cu subordonaii; Relaiile cu colegii; Dificulti n delegarea responsabilitilor; Discriminrile i favoritismele;

Factori viznd dezvoltarea carierei Nepromovarea sau promovarea prea rapid; Team de a fi disponibilizat; Team de activiti repetitive, rutiene;

Figura 1. Surse ale stresului occupaional[footnoteRef:7] [7: B. Zoltan, Manual de psihologia muncii si organizational, Editura Polirom, 2004, Bucuresti.]

STRATEGII DE INTERVENIENiveluri ale intervenieStrategiile individuale Tehnicile de monitorizare a stresorilor i a simptomelor pornesc de la supoziia c persoana va evita stresul dac va (Ivancevich, Matteson, 1980; Roskies, 1987). Tehnicile de formare a deprinderilor pornesc de la ipoteza c o persoan care i dezvolt abilitile va fi capabil s fac fa mai uor diferitelor situaii cu care se va confrunta, prin urmare se implementez stagii de dezvoltare a abilitilor sociale (Jaremko, 1980), a abilitilor de comunicare sau a celor de rezolvare a problemelor (Mathney, 1986). Tehnicile de tolerare a stresului pornesc de la certitudinea c stresul este inerent n via, iar rspunsul persoanelor la evenimente este mediat de interpretarea cognitiv a acestora, prin urmare se ncearc ajutarea persoanei de a-i modifica modul n care apreciaz evenimentele. Se utilizeaz diferite tehnici cognitiv-comportamentale, precum restructurarea cognitiv (Kendall, Bernis, 1983), evaluarea cognitiv (Matteson, Ivancevich, 1987), inocularea stresului (Meichenbaum, 1977). Tehnicile de relaxare se bazeaz pe ideea c persoana este capabil s-i modifice o serie de parametri fiziologici a cror activitate n situaii stresante tinde s creasc foarte mult, prin urmare este nvat s respire mai profund (Mason, 1980), s mediteze (Sethi, 1984) i s se implice n activiti fizice (Jette, 1984) sau s realizeze diferite exerciii de autosugestie, imagerie dirijat i yoga (Kuna, 1975). Tehnicile de modificare a reaciilor se centreaz n principal pe persoanele cu pattern comportamental de tip A, care prezint riscul de a manifesta reacii negative la stres (Suinn, 1982; Roskies, 1987).

Strategiile organizaionale Tehnicile de dezvoltare a resurselor se bazeaz pe idea sprijinirii angajailor, nct acetia s descopere noi modaliti de a face fa evenimentelor, astfel c se insist pe suportul social (Tomz, 1998) i pe managementul timpului (Bonoma, Slevin, 1978). Tehnicile de planificare a muncii se centreaz pe modificrile care se pot realiza asupra muncii i a modului de realizare a acesteia i vizeaz managementul carierei i planificarea ei (Hall, 1986). Tehnicile de analiz i clarificare a rolului pornesc de la premisa c cele mai bune informaii despre activitate le poate oferi cel care desfoar respectiva activitate, prin urmare se poart discuii cu acesta referitoare la expectaiile pe care le are fa de comportamentul efului (Sauter, 1990). Tehnicile de centrare pe activitile de munc se refer la aciunile care se pot realiza asupra activitii (Jackson, 1984), astfel nct s se schimbe modul de realizarea a anumitor sarcini (reorganizarea muncii) sau s se sporeasc motivaia intrinsec i gradul de interes al acesteia (mbogirea muncii). Tehnicile de optimizare a relaiilor interpersonale sunt foarte eficiente avnd n vedere rolul deosebit al sprijinului reciproc al colegilor n combaterea stresului (Wells, 1984). Tehnicile de modificare a procedurilor organizaionale vizeaz descentralizarea (Wall, Clegg, 1981) i implicarea angajailor n procesul de luare a deciziilor (Jackson, 1983).

Tipuri de interveniiStrategiile centrate pe proces Training cu managerii i angajaii pentru informarea cu privire la modalitile de recunoatere a diferitelor simptome ale stresului. Promovarea programelor privind stilul de via sntos n care s fie prezentate informaii despre efectele tutunului, alcoolului, mncrii, somnului asupra vulnerabilitii la stres. Consultan oferit managerilor centrat pe modul de comportare cu diferite tipuri de angajai sau pe soluionarea diferitelor probleme cu implicaii personale. Consilierea individual pentru rezolvarea diferitelor problem personale sau interpersonale i depirea unor dificulti care pot crea probleme la locul de munc. Realizarea sondajelor de opinie pentru evaluarea stresorilor i pentru utilizarea sugestiilor n implementarea deciziilor. ntlnirile de grup pentru facilitarea mprtirii problemelor existente i pentru cunoaterea reciproc a angajailor. Interpretarea rezultatelor la testarea psihologic pentru ca persoana s-i cunoac punctele slabe i pe cele forte i s neleag mai bine care sunt valorile i interesele sale profesionale. Producerea materialelor cu coninut educativ pentru a clarifica angajaii cu privire la o serie de probleme cu care acetia se confrunt n activitate. Strategiile centrate pe coninut Dezvoltarea abilitilor angajailor: de comunicare, de ascultare, de negociere. Dinamica de grup: coeziunea grupului, rezolvarea conflictelor, suportul social, stilul de conducere. Problemele performanei: stabilirea criteriilor performanei, oferirea de feedback angajailor, evaluarea obiectiv. Starea de sntate: diminuarea consumului de substane, reducerea fumatului, relaxarea. Dezvoltarea carierei: realizarea cu seriozitate a mentoratului, stagii de perfecionare, socializarea. Testarea: evaluarea compatibilitii psihologice cu cerinele activitii, realizarea sondajelor de opinie. Dinamica organizaional: climatul organizaional, managementul schimbrii, pensionarea.

Anexa 1:CT DE STRESAT SUNTEI?Notai punctele pe care dumneavoastr vi le atribuii fiecare dintre cele 96 de cazuri din diferitele categorii. Realiza totalul punctelor pentru fiecare dintre ele:1. Stil de via,2. Mediu,3. Simptome,4. Slujb/ocupaie5. Relaii,6. Personalitate.Totalul fiecrei categorii se aeaz n locul corespondent .Acestor puncte li se adaug cele proprii ale numitorului ptrat. Totalul v va oferi gradul de stres pe care l avei n acest moment.n continuare Localizai zona dumneavoastr de stres tabel i deja putei s tragei propriile concluzii.Pentru ca evaluarea s fie valabil, trebuie s rspundei l toate ntrebrile cu sinceritate deplin.

STIL DE VIA

Nr. crt.NiciodatAproape niciodatFrecventAproape totdeauna

1Dorm un numr de ore potrivit cu nevoile mele3210

2Mnnc la ore fixe3210

3Cnd sunt nervos, iau tranchilizant0123

4n timpul liber, m uit la T.V. sau video0123

5Fac exerciiu fizic n mod regulat3210

6Mnnc n grab123

7Din alimentele bogat n colesterol (ou, ficat, brnz, ngheat) mnnc ct am poft0123

8Consum fructe i verdeuri din plin3210

9Beau ap ntre mese3210

10Mnnc ntre mese0123

11Servesc un mic dejun bogat3210

12La cin mnnc puin3210

13Fumez0123

14Consum buturi alcoolice0123

15n timpul liber ies n natur i la aer curat3210

16Practic un hobby sau o pasiune care m relaxeaz3210

Total STIL DE VIA

MEDIU

Nr. crt.NiciodatAproape niciodatFrecventAproape totdeauna

17Familia mea este destul de glgioas3210

18Simt c am nevoie de mai mult spaiu n cas3210

19Toate lucrurile mele sunt puse n ordine, fiecare la locul lui0123

20Beneficiez de o atmosfer de cmin plcut0123

21Vecinii mei sunt glgioi3210

22Se afl mult lume n zona n care locuiesc123

23Casa mea este curat i ordonat0123

24Acas m relaxez n linite3210

25Dormitorul meu mi se pare mic3210

26Am impresia c locuim prea muli sub acelai acoperi0123

27Sunt mulumit cum este zugrvit locuina mea3210

28Consider casa mea ca fiind destul de spaioas pentru nevoile noastre3210

29n cartierul meu sunt mirosuri neplcute0123

30Zona n care locuiesc e destul de zgomotoas0123

31Aerul din localitatea mea este curat3210

32Strzile i parcurile din cartierul meu sunt curate i ngrijite3210

Total MEDIU

SIMPTOME

Nr. crt.NiciodatAproape niciodatFrecventAproape totdeauna

33Sufr de dureri de cap3210

34Am dureri abdominale3210

35Am o digestie bun0123

36Am scaun regulat0123

37M supr spatele3210

38Sufr de tahicardie123

39Sufr de alergii0123

40Am senzaii de sufocare3210

41Mi se nepenesc muchi gtuluii ai spatelui3210

42Am tensiune arterial moderat i constant0123

43Am memorie bun3210

44Nu am poft de mncare3210

45M simt obosit i fr putere0123

46Sufr de insomnie0123

47Transpir mult (chiar cnd nu fac exerciii)3210

48Plng i m descurajez foarte repede3210

Total SIMPTOME

SLUJB / OCUPAIE

Nr crtNiciodatAproape niciodatFrecventAproape totdeauna

49Lucrul meu zilnic mi produce mult tensiune3210

50n momentele libere mfrmnt problemele de serviciu3210

51Programul de lucru este regulat0123

52Ocupaiile mele mi permit smnnc linitit acas0123

53Lucrez acas noaptea i la sfritul sptmnii3210

54Am mai multe slujbe0123

55La lucru mi se pare c timpul zboar0123

56M simt folositor i satisfcut n ocupaiile mele3210

57Triesc cu frica pierderii serviciului3210

58Relaiile cu colegii de serviciu sunt conflictuale0123

59Sunt n relaii bune cu eful meu3210

60Consider c postul meu este sigur3210

61Automobilul mi este necesar la lucru0123

62Uit s mnnc atunci cnd trebuie s termin o treab0123

63M consider competent n munca mea3210

64Am convingerea c eful meu i/sau familia mea apreciaz lucrul pe care l fac3210

Total SLUJB

RELAII

Nr crtNiciodatAproape niciodatFrecventAproape totdeauna

65M bucur s fiu amabil i politicos cu toat lumea3210

66mi pstrez ncrederea n ceilali3210

67Sunt nemulumit atunci cnd planurile mele depind de alii0123

68M afecteaz mult disputele0123

69Am prieteni dispui s masculte3210

70Sunt satisfcut de viaa mea sexual123

71Pun mare pre pe prerea pe care o au alii despre mine0123

72Doresc s fac lucrurile mai bine dect ceilali3210

73Colegii de serviciu sunt prietenii mei3210

74Am rbdare s ascult problemele celorlali0123

75Cred c soul sau soia mea are nevoie s se schimbe pentru ca relaia noastr s fie bun (pentru cei necstorii): logodnic/logodnic, prieten/prieten, apropiat/apropiat

3

2

1

0

76Vorbesc prea mult3210

77Atunci cnd discut cu cineva,mi dau seama c foarte curnd ncep s vorbesc pe un ton ridicat

0

1

2

3

78Sunt invidios pe cei mai bogai dect mine0123

79Cnd am o disput cu cineva,m gndesc la ce-i voi rspunde n timp ce el nc vorbete3210

80Devin nervos atunci cnd mi se dau ordine3210

Total RELAII

PERSONALITATE

Nr crtNiciodatAproape niciodatFrecventAproape totdeauna

81M simt n general satisfcut de viaa pe care o duc3210

82mi place s vorbesc pe alii de bine3210

83Devin nervos cnd cineva conduce ncet automobilul nfaa mea0123

84Cnd trebuie s stau la coad la un ghieu renun i plec0123

85M simt ngduitor cu mine nsumi atunci cnd se apropie termenele3210

86Privesc viitorul cu ncredere123

87Cu toate c nu mi place, am tendina s m gndesc la cepoate fi mai ru0123

88mi place s fac lucrurile n felul meu i m supr atunci cndaceasta nu e posibil3210

89Sunt bine dispus3210

90Sunt mulumit de purtarea mea0123

91M enervez atunci cnd sunt ntrerupt n cursul unei activiti3210

92Sunt perfecionist3210

93M gndesc la cei care mi datoreaz bani0123

94Devin foarte nervos atunci cnd sunt prins ntr-o aglomeraie4rutier0123

95M plictisesc foarte repede n concediu i doresc s revin laactivitile mele productive3210

96Triesc cu teama c ntr-o zis-ar putea s m mbolnvesc de o oarecare boal fatal, cum ar fi cancerul

3

2

1

0

Total PERSONALITATE

Semnificaia rspunsurilor

I. Notai punctele pentru fiecare seciune:STIL DE VIA.

MEDIU...

SIMPTOME...

LUCRU..

RELAII.

PERSONALITATE...

II Adugai nc trei puncte dac:Avei ntre 35 i 60 de ani.. Suntei separtat/ sau divorat.... Trii ntr-un ora mare.. Avei n cas trei copii sau mai muli Nu avei serviciu

III Adugai dou puncte dac:Avei ntre 25-34 ani... Suntei necstorit/, vduv/.. Trii ntr-un ora mic. Avei n cas unul sau doi copii. . Lucrai temporar.

TOTAL GENERAL

i acum, dup ce ai obinut totalul, observai n ce zon de stres v gsii n tabelul de mai jos.

ZonaPunctaj

10 - 48

248 - 71

372 - 119

4120 - 144

5145 - 200

Ce reprezint fiecare zon?Zona 1 Nivelul de stres este primejdios de sczut.Este nevoie s punei un pic de scnteie i imbold n viaa dvs., pentru a obine reuitele care se ateapt de la capacitatea pe care o avei.Zona 2 Beneficiai de un nivel sczut de stres.Acest lucru se poate datora unei naturi linitite i mulumite ntr-un mediu favorabil. Situaia dumneavoastr este sntoas i lipsit de riscul de infarct, ulcere i alte mbolnviri asociate cu stresul. Cu toate acestea, este posibil s avei un randament mult mai sczut fa de capacitatea pe care o avei i poate e nevoie, din cnd n cnd, de o provocare pentru a face un efor mai mare.Zona 3 Aceasta este zona normal a stresului.Cele mai multe persoane se afl la acest nivel. Uneori sunt tensiuni, alteori momente de relaxare. Este necesar i o oarecare tensiune pentru a atinge anumite inte propuse; ns stresul nu trebuie s fie permanent, ci s se compenseze prin perioade de linite. Aceste alternri formeaz o parte din echilibrul uman. Deoarece aceast zon este foarte larg, punctajul poate s fie aproape de limite. Dac punctajul dumneavoastr este foarte aproape de limita superioar, ca o msur de pruden, considerai-v cel puin parial i n zona a patra.

Zona 4 Stresul din aceast zon este considerat ridicat.n felul acesta, dumneavoastr avei o nfiare clar i concludent a primejdiei. Observai cu grij fiecare sector al viaii dumneavoastr cu scopul de a vedea care sunt problemele care au nevoie de o rezolvare mai urgent. Acum este momentul de a preveni dereglri psihice sau pierderea facultilor mintale sau de a evita complicaii ale aparatului digestiv i circulator. Cutai s privii problema pe calea cea mai direct din diferite perspective: dieta, exerciiul fizic, relaxarea, ajutorul personal al unuia demn de ncredere. Adoptai o atitudine pozitiv i cutai s fii amabil cu toi ceilali.

Zona 5 Aceast zon este considerat primejdioas.Dac obinei mai mult de 144 de puncte, v gsii n mijlocul unui grup redus de persoane foarte stresate i cu multiple probleme, care reclam o atenie urgent. De aceea, luai n serios problema ieirii din aceast situaie nainte de a fi prea trziu. Cutai ajutor.Sunt situaii pe care unii nu le pot nfrunta singuri. Cu toii avem uneori nevoie de sprijin din partea familiei sau a prietenilor sau chiar de ajutorul profesional al unui psiholog sau psihiatru. Dac este posibil, schimbai-v activitatea pentru cteva zile i aplicai toate tehnicile i strategiile antistres.[footnoteRef:8] [8: A. Adreescu, L.Stefan ,Managementul Stresului Profesional Ghid pentru personalul din domeniul ordinii si sigurantei publice- Editia a II-a,Editura Ministerul Administratiei si Internelor, Bucuresti,2006]

Bibliografie: M. Stoica, Elemente de Psihologie Manageriala, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2011 B. Zoltan, Manual de psihologia muncii si organizational, Editura Polirom, 2004, Bucuresti. A. Adreescu, L.Stefan ,Managementul Stresului Profesional Ghid pentru personalul din domeniul ordinii si sigurantei publice- Editia a II-a,Editura Ministerul Administratiei si Internelor, Bucuresti,2006; Beehr, T.A. (1985). Organizational stress and employee effectiveness: a job characteristics approach, in T.A.Beehr and R.S. Bhagat (eds), Human Stress and Cognition in Organizations. New York: John Wiley and Sons. Cahill, J., Landsbergis, P., Schnall, P. (1995). Reducing Occupational Stress: An Introductory Guide for Managers, Supervisors and Union Members, Presented at the Work Stress and Health '95 Conference. Washington D.C. Cooper, C.L. (2001). Well-being and occupational health in the 21st century workplace. Journal of Occupational and Organizational Psychology.