21
CAP. I. STRUCTURA, COMPOZIŢIA ŞI PROPRIETĂŢILE LAPTELUI 1. Structura laptelui. Laptele este secreţia caracteristică a glandelor mamare a tuturor mamiferelor femele. În diferite părţi ale lumii, se utilizează laptele diverselor specii de mamifere pentru consum în stare fluidă sau sub formă de produse lactate. Popoarele din Europa, America de Nord, Australia, Noua Zeelandă consumă în cea mai mare parte lapte de vacă şi produsele sale. În Europa de Nord, se foloseşte pe scară largă laptele de capră şi de oaie, laponii consumă lapte de ren, iar în Asia de S- E laptele de bivoliţă, de iapă. Laptele este unul din puţinele alimente ce pot fi consumate în stare naturală. Este singurul produs din alimentaţie, cu excepţia mierii a cărei unică funcţie în natură este de a servi ca aliment. Laptele poate fi definit ca "secreţia proaspătă, integrală obţinută prin mulgerea completă a mamiferelor sănătoase, excluzând cea obţinută în perioada de 15 zile înainte şi 7 zile după fătare". Laptele este un lichid de culoare alb - gălbui, cu gust dulceag şi miros caracte-ristic, plăcut. Datorită funcţiei sale - hrană pentru tineret - este un aliment complet şi complex, cu valoare nutritivă ridicată. Fiind unicul aliment în prima perioadă a vieţii, el conţine toate substanţele necesare vieţii şi dezvoltării. El acoperă în cea mai mare măsură nevoile omului în alimente de origine animală. Caracteristica esenţială a compoziţiei laptelui o constituie armonia sa, ceea ce îi conferă o valoare alimentară excepţională, făcându-l indispensabil pentru copii şi foarte folositor pentru adulţi. Prin compoziţia sa chimică bogată şi variată, laptele asigură majoritatea substan-ţelor necesare construirii ţesuturilor vii şi a întreţinerii proceselor metabolice ce se

Structura Compozitia Si Proprietatile Laptelui

Embed Size (px)

Citation preview

CAP. I. STRUCTURA, COMPOZIIA I PROPRIETILELAPTELUI1. Structura laptelui.Lapteleestesecreiacaracteristicaglandelor mamareatuturor mamiferelorfemele.ndiferitepri alelumii, seutilizeazlaptelediverselor specii demamiferepentru consum n stare fluid sau sub form de produse lactate.Popoarele din Europa, America de Nord, Australia, Noua eeland consum ncea mai mare parte lapte de vac !i produsele sale. n Europa de Nord, se folose!te pescar larg laptele de capr !i de oaie, laponii consum lapte de ren, iar n Asia de "#Elaptele de bivoli, de iap.Lapteleesteunul dinpuinelealimentecepot fi consumatenstarenatural.Este singurulprodus din alimentaie, cu e$cepia mieriia creiunic funcie n natureste de a servi ca aliment.Laptele poate fidefinit ca %secreia proaspt, integral obinut prin mulgereacompletamamiferelor sntoase, e$cluz&ndceaobinutnperioadade'(zilenainte !i ) zile dup ftare%. Laptele este un lic*id de culoare alb # glbui, cu gust dulceag !i miros caracte#ristic, plcut.+atorit funciei sale # *ran pentru tineret # este un aliment complet !i comple$,cu valoare nutritiv ridicat. ,iind uniculaliment n prima perioad a vieii, elconinetoatesubstanelenecesarevieii !i dezvoltrii. El acopernceamai maremsurnevoile omului n alimente de origine animal.-aracteristica esenial a compoziiei laptelui o constituie armonia sa, ceea ce iconfer o valoare alimentar e$cepional, fc&ndu#l indispensabil pentru copii !i foartefolositor pentru aduli.Prin compoziia sa c*imic bogat !i variat, laptele asigur ma.oritatea substan#elor necesareconstruirii esuturilor vii !i antreinerii proceselor metabolicecesepetrec n organism. /aloarea sa energetic este de 0( # 00 cal pentru '11 g.Laptele este produsulde secreie al glandelor mamare. -elulele secretoare aleacestei glande construiesc componentele laptelui din compu!ii din s&nge. Pentrufiecare litru de lapte secretat, prin glanda mamar de vac trec apro$imativ (11 l s&nge.Absorb#ia componentelordins&ngedectre glandamamar!isecreia lornlapteeste un proces activ, at&t prin faptul c glanda mamar biosintetizeaz componente noi2 lactoza, cazeina 3 c&t !iprin modificrile de concentraie ale componenetelor adusede s&nge n celulele glandei. Laptele nu este un amestec mecanic, ci constituie un sistem c*imic !i biofizic foarte comple$. Laptele este considerat sc*ematic ca o emulsie sau suspensie de grsime 2 n funcie de temperatura laptelui 3 ntr#o soluie apoas care conine numeroase substane, unele sub form coloidal, altele n stare dizolvat. a. sub form de emulsie sau suspensie se gsesc4# grsimea# pigmenii# vitaminele liposolubileb. sub form de soluie coloidal # substanele proteice# fosfaii insolubilic. sub form de soluie adevrat# lactoza# srurile minerale# substanele azotoase cu greutate molecular mic# vitaminele *idrosolubile,orma sub care se gsesc diferite componente depinde de gradul de dispersie alfiecruia. 2. Copo!i"ia c#iic$ a lapteluiLaptele este un lic*id de culoare alb # glbuie, secretat de glanda mamar a mami#ferelor. El este un aliment complet care conine toate substanele nutritive necesare dezvoltrii !i cre!terii copiilor, a restului populaiei. Laptele are n componena sa45.'. "ubstane organice5.'.'. 6rsimea # trigliceride# steroli# fenoli# acizi gra!i liberi5.'.5. "ubstane azotate# proteice # cazein# lactalbumin# lactglobulin# anticorpi# enzime # catalaz# lipaz# fosfataz2# neproteice # acizi aminai liberi# glutein# colin# uree# acid uric5.'.7. "ubstane neazotate# lactoz# ali *idrai# acizi organici # lactic# butiric# citric# ceruri5.'.8. /itamine # A, +5, E, 9', 95, -, 9(, 90, 9'5 5.5. "ubstane anorganice#Na, -a, :g, ,e, etc.# 6aze # o$igen# dio$id de carbon# azot# amoniac2.1. Su%&ta'"e or(a'ice2.1.1. )r$&iea * este un amestec de trigliceride !i substane asociate n cantiti reduse ca4 fosfogliceride, steroli, pigmeni !i vitamine solubile n grsimi, acizi gra!i liberi.)r$&iea propriu!i&$ + tri(liceri,ele - reprezint ;< = din substane grase. Ease caracterizeaz printr#o mare comple$itate, ceea ce o deosebe!te de alte grsimi. -onine 71 = acizi gra!i diferii n timp ce grsimea altor animale ( # ) = 2 caprinic, caprilic, caproic, lauric, stearic, oleic, etc.-uloarea grsimii este alb la oaie !i capr, galben la vac datorit pigmenilor solubilizai n gliceridele incolore.Proprietile fizice !i c*imice ale grsimii depind de coninutul lor n acizi gra!i. Ace!ti indici se caracterizeaz printr#o anumit constant, de aceea au fost denumii !i co'&ta'te ale (r$&iii.I',icii .i!ici cei mai importani ai grsimii trebuie considerai4 temperatura sau punctul de topire, punctul de solidificare, solubilitatea, densitatea.Punct de topire al grsimii laptelui > 5; # 781 -Punct de solidificare > '< # 571 -3+ensitatea la '(1 -4 1,;70 # 1,;(1. +eoarece la '( sau 511 - grsimea este solid, greutatea specific se efectueaz la '111 - !i ea este 1,