10
Tipuri de aşchii şi mod formare al aşchiilor Prin aşchiere se îndepărtează de pe suprafaţa semifabricatului adaosul de prelucrare, sub formă de aşchii, cu scule aşchietoare. Tipuri de aşchii. Forma aşchiilor rezultate la prelucrarea prin aşchiere depind de natura materialului de prelucrat, de forma geometrică a sculei, de reg de aşchiere etc. a de rupere, care se obţin, de regulă, la prelucrarea materialelor fragile, fonta, bronzul etc. b de forfecare sau de fragmentare. Se obţin la prelucrarea metalelor dure ş semidure; c-continue sau de curgere, se obţin la prelucrarea oţelurilor moi, a alamelo

Strunjire-lectia 1.1

Embed Size (px)

Citation preview

Tipuri de achii i modul de formare al achiilorPrin achiere se ndeprteaz de pe suprafaa semifabricatului adaosul de prelucrare, sub form de achii, cu scule achietoare. Tipuri de achii. Forma achiilor rezultate la prelucrarea prin achiere depinde de natura materialului de prelucrat, de forma geometric a sculei, de regimul de achiere etc.

a de rupere, care se obin, de regul, la prelucrarea materialelor fragile, ca: fonta, bronzul etc. b de forfecare sau de fragmentare. Se obin la prelucrarea metalelor dure i semidure; c- continue sau de curgere, se obin la prelucrarea oelurilor moi, a alamelor etc.

Formarea aschiei

Tipuri de achii i modul de formare al achiilor

Micarea sculei achietoare, ex: la frezare, gurire etc. sau a piesei de prelucrat, la strunjire, n vederea detarii achiilor, se numete micare principal de achiere. Micarea principal poate fi de rotaie(strunjire, frezare, gurire etc.) sau translaie (rabotare, mortezare). Este necesar i o micare de avans, care asigur continuitatea detarii achiilor, aceast micare poate fi realizat de scula achietoare la: strunjire, rabotare) sau de piesa de prelucrat (frezare, mortezare).

Formarea aschiilor la strunjire

Adncimea de achiere este determinat de mrimea adaosului de prelucrare, i se recomand s se fac dintr-o singur trecere, dac acest lucru este posibil.

Elementele geometrice ale cuitului de strungA- partea activ a cuitului cu care se realizeaz detaarea achiilor; B partea de prindere a cuitului n dispozitivul portcuit; 1- faa de degajare, pe care alunec achiile n timpul procesului de prelucrare; 2- Tiul secundar; 3 Faa de aezare secundar; 4- Vrful cuitului; 5- Faa de aezare principal; 6- Tiul principal;

Scule pentru prelucrarea prin strunjireStrunjirea este operaia de prelucrare prin achiere pe maini unelte numite strunguri. La strunjire, piesa execut micarea principal de achiere (de rotaie), iar scula micarea de avans. Sculele pentru prelucrarea prin strunjire cele mai folosite sunt cuitele de strung. Dup cum varietatea prelucrrilor executate pe strung este foarte mare, la fel i cuitele sunt foarte numeroase.

Parametrii regimului de aschiere Regimul de achiere: reprezint totalitatea parametrilor care caracterizeaz desfurarea procesului de achiere. Ex: viteza de achiere, avansul, adncimea de achiere; Viteza de achiere este spaiul parcurs de tiul sculei n raport cu piesa de prelucrat, n unitatea de timp (m/minut). Cu viteza calculat sau aleas din normative se calculeaz numrul de rotaii pe care trebuie s-l fac piesa de prelucrat sau scula respectiv. d- diametrul piesei de prelucrat sau al sculei dac aceasta efectueaz micarea principal de achiere n mm.n Vas *1000 rot min d

Strungul normalDintre strungurile utilizate n atelierele de prelucrri mecanice cel mai des folosite sunt strungurile normale (universale) - SN

Test pentru realizarea feedback-ului1. Completai schema de formare a achiei: 4 puncte; 2. Completai elementele constructive ale strungului normal din figura urmtoare: 4 puncte;

BibliografieBibliografie: ; Vasile Mrginean, Ion Moraru, Dumitriu Teodorescu , Utilajul i tehnologia meseriei, manual pentru clasele a IX-a i a X-a, Editura Didactic i Pedagogic-Bucureti 1997; Auxiliare curriculare - www.edu.ro; www.didactic.ro,

V MULUMESC!!!!!!!!!