Upload
claudia-necula
View
2.268
Download
4
Embed Size (px)
Citation preview
I. Embriogeneza aparatului genital feminin
II. Gametogeneza
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
1/43
I. Embriogeneza aparatului genital feminin
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
2/ 43
Embriogeneza aparatului genital.
Organizare.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
• Aparatul reproductiv feminin este alcătuit din:
1. Gonade - Ovare.
Gametogeneză.
Funcţie hormonală.
2. Tractul reproductiv (tube uterine, uter, vagin).
Sistem de ducturi şi glande asociate.
Depozitare tranzitorie şi transport gameţi, nidare, dezv. sarcină.
3. Organe genitale externe + gl. anexe.
Reprezintă structurile reproductive vizibile.
3/43
Embriogeneza aparatului genital – Origine.
Origine embriologică
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
• Ovarele au origine diferită de cea a uterului, trompelor şi vaginului.
• Trompele uterine, Uterul şi cele 2/3 superioare ale Vaginului se formează din
Canalele lui Müller.
• Vaginul 1/3 inferioară şi Vestibulul Vaginal se
formează din Sinusul Urogenital.
• Clitorisul, Labiile mici şi mari au origine diferită
de cea a 1/3 inferioare a vaginului din Tuberculul genital.
• Glandele mamare au origine din crestele embrionare cutanate axilo-inghinale.
4/43
Embriogeneza aparatului genital – Ovarul.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
Ovarul:
- se dezvoltă embriologic - separat de tractul genital - din mezoderm şi
endoderm [celulele germinale (gonocite)],
- În S5 pe faţa mediană a mezonefrosului celulele celomice şi celulele
mezenchimale proliferează => crestele gonadale,
- din endodermul din regiunea veziculei viteline spre crestele gonadale
migrează gonocitele primordiale => epiteliul celomic devine germinativ.
- din celomul germinativ ce acoperă viitoarea gonadă pătrund în mezenchim
celule sub formă de cordoane sexuale. Proces în 2 etape:
- I-a generaţie de cordoane sexuale situate medular – degenerează,
- a II-a generaţie de cordoane sexuale, cu localizare corticală. În S 18-20
se fragmentează => foliculi ovarieni primordiali alcătuiţi din 1 ovogonie
(celulă germinală 46 cromozomi) + celule foliculare (din celom). -> Apoi
ovarul migrează din reg. lombară spre pelvis.
5/43
Embriogeneza aparatului genital – Ovarul.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
6/43
În S a 5-a pe fata mediana a mezonefrosului celulele celomice si mezenchimale
prolifereaza => creste gonadale. Acestea sunt situate de o parte si cealalta a
mezenterului.
Embriogeneza aparatului genital – Ovarul.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
7/43
2. Gonadele se dezvoltă din mezoderm (S5 - crestele gonadale) si endodermul veziculei viteline (celule germinale primordiale). Celulele germinale migrează dinspre vezicula vitelină şi pătrund în crestele genitale până la nivelul celomului=> Celom germinativ.
1. Creasta gonadală este situată pe mezonefros.
1 2
Embriogeneza aparatului genital – Ovarul.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
8/43
Cordoane sexuale – generaţia I şi II Din celomul germinativ ce acoperă gonada primitivă migrează celule germinale în mezenchim sub formă de cordoane sexuale (I-a si a II-a generatie).
La acest moment gonada este indiferentă. În lipsa cromozomului Y caracterele ovariene definitive apar în S12-S16.
Embriogeneza aparatului genital - Gonadele
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
9/43
La sexul feminin prima generaţie de cordoane sexuale (medulare) degenerează
-> rete ovaris din hilul ovarian.
Ca urmare gonada se separă de mezonefros iar gonada învelită de seroasă
(epiteliul celomic) migrează spre pelvis.
Din cordoanele corticale -> foliculi ovarieni.
Embriogeneza aparatului genital - Gonadele
Din cordoanele sexuale corticale -> foliculii ovarieniFoliculii - alcătuiţi din 1 ovocit de ord. I şi celule granuloase (orig. celomice) si tecale (orig. mezenchimală).Foliculii proliferează – Nr. Maxim S20 (4 Milioane) -> 300 mii la 7 ani.
Secţia Reproducere Umană Asistată - Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
Corp luteal matur
Folicul secundar
Pedicul vascular
Corpalbicans
CoagulCorp luteal (Stadiu precoce)
Corticală
Folicul terţiar
Folicul de Graaf
Corp haemoragic(Folicul postovulator)
Folicul primar
10/43
Embriogeneza aparatului genital – Tractul genital.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
Tractul genital feminin: trompe, uter, 2/3 superioare ale vaginului.
Se dezvoltă din canalele lui Müller ce se găsesc la extremitatea cranială
poziţionate lateral iar la cea caudală medial de canalele lui Wolff (încrucişare).
Acestea apar ca şi invaginaţii pe suprafaţa embrionului în S 5-7-a.
Sunt alcătuite din 3 porţiuni:
1 - cranială (verticală) – formează ostiul tubar şi trompele uterine – se
deschide în peritoneu;
2 - mijlocie (orizontală) – încrucişează ductele Wolf;
3 - caudală (verticală) – fuzionează în S 8-a, într-un canal unic (utero-vaginal)
la care septul median se resoarbe până în L III-a. => uter + 2/3 superioare ale
vaginului. Se deschide în sinusul uro-genital.
- canalul utero-vaginal se deschide în porţiunea anterioară a cloacei
(în sinusul uro-genital). Din celom => epiteliul tubar, endometru, endocervix.
- în L 4-a apare schiţa istmului uterin.
11/43
Embriogeneza aparatului genital - Tractul genital.
Tractul genital feminin
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
12/43
La embrion în stadiul
indiferent există două ducte
importante în acest stadiu
evolutiv:
- ductul Müller mai important
la sexul feminin,
- ductul Wolff mai important
la sexul masculin.
-Funcţie de sexul genetic şi
gonadic tractul genital se
feminizează sau
masculinizează (acţiunea
factorilor hormonali).
Embriogeneza aparatului genital - Tractul genital.
Tractul genital feminin: canalele Wolff degenerează şi cele Muller se dezvoltă.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
13/43
Müller
Embriogeneza aparatului genital - Tractul genital.
Tractul genital feminin: Reminiscenţe ale canalelor Wolff.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
14/43
Reminiscenţe: canale Wolff:- Epoophoron,- Paroophoron,- Ductul Gardner.
Embriogeneza aparatului genital - Tractul genital.
Tractul genital feminin: embrion 11 săptămâni,
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
15/43
1
1
2
3
1 – trompe2 – uter3 - ovar
Embriogeneza aparatului genital - Tractul genital.
Tractul genital feminin - Luna a IV-a. - Formarea istmului şi colului uterin (S-17),- Joncţiunea utero-tubară (S-20) – dispoziţie fibre musculare.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
16/43
Embriogeneza aparatului genital: 1/3 inferioară vagin şi vestibul
Cloaca - formaţiunea primară în care se deschid tractul digestiv şi
urogenital.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
Cloaca - se separă prin pintenul perineal (sept uro-rectal) ce
coboară având acolate canalele lui Muller si Wolff în:
- sinusul uro-genital (anterior),
- si rect (posterior).
Sinusul uro-genital se separă în 2 porţiuni:
- anterioară: vezica, uretra şi vestibulul vaginal
- posterioară: partea inferioară a vaginului. Aceasta se
deschide la exterior prin resorbţia membranei cloacale.
Lipsa resorbţiei => Imperforare himenală.
17/43
Embriogeneza aparatului genital: 1/3 inferior vagin şi vestibul
Sinusul uro-genital
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
Sinusul uro-genital se separă printr-un sept vertical şi transversal în:
- porţiunea anterioară - formează vezica, uretra şi vestibulul vaginal.
- porţiunea posterioară - formează 1/3 inferioară a vaginului în care
se deschide canalul utero-vaginal.
Vaginul se deschide la exterior datorită resorbţiei membranei cloacale.
Vaginul are origine dublă:
- 2/3 superioare din canalele lui Müller.
- 1/3 inferioare din sinusul uro-genital.
18/43
Embriogeneza aparatului genital: 1/3 inferior vagin şi vestibul
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
19/43Organele genitale externe se formează în jurul cloacăi.Septul uro-rectal coboară şi împarte cloaca în sinusul uro-genital şi rect/anus.
Embriogeneza aparatului genital: 1/3 inferior vagin şi vestibul
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
20/43• Atunci când atinge membrana cloacală - Septul uro-rectal împarte cloaca în sinusul- uro-genital şi regiunea anorectală.• Membranele anală şi uro-genitală încep să se resoarbă.• Canalul utero-vaginal se deschide
în sinusul uro-genital -> comunicare.
Embriogeneza aparatului genital: Organe genitale externe.
Dezvoltarea organelor genitale externe şi a glandelor anexe
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
Organele genitale externe se dezvoltă din
-Tuberculul genital – clitorisul.
- Pliurile urogenitale (Repliurile genitale) – labiile mici.
- Tuberculii labio-scrotali (Bureletul genital) – labiile mari.
Glandele anexe se dezvoltă din:
- Epiteliul sinusului uro-genital - glandele Skene.
- Mugurii epiteliali ai peretelui vestibulului vaginal – glandele Bartholin.
21/43
Embriogeneza aparatului genital: Organe genitale externe.
Dezvoltare:
- tuberculul genital – clitoris
- pliurile urogenitale (repliuri genitale) – labiile mici
- tuberculii labio-scrotali (bureletul genital) – labiile mari
Glande anexe:
- glande Skene.
- glande Bartholin.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
22/43
Embriogeneza aparatului genital: Organe genitale externe.
Dezvoltarea organele genitale externe feminine:- pliurile ureterale devin labiile mici- tuberculii labio-scrotali devin labiile mari.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
23/43
Embriogeneza aparatului genital: Diferenţierea sexuală.
Sexul genetic: XX sau XY
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
25/43
Stabilit la momentul concepţiei de către cromozomul sexual al spermatozoidului.
Sexul genetic determină diferenţierea sexului gonadal.
Embriogeneza aparatului genital: Diferenţierea sexuală.
Sexualizarea gonadelor
Faza precoce sau faza indiferentă a dezvoltării sexuale.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
- La 6 săptămâni gonadele şi tractul reproductiv se găsesc
într-un status indiferent putându-se dezvolta spre oricare dintre sexe.
- Dezvoltarea divergentă începe în jurul săptămânii a 7-a
datorită cromozomului Y. Fără cromozomul Y există tendinţă nativă
spre dezvoltare ovariană.
- La 7 săptămâni apare morfogeneza testiculară iar cea
ovariană la 12 săptămâni.
26/43
Embriogeneza aparatului genital masculin: Diferenţierea sexuală.
XY
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
Sexul gonadal - Diferenţierea testiculară. Sexualizare - organe genitale interne.
1. În prezenţa cromozomului Y, din gonada indiferentă se dezvoltă
gonada masculină (testicul) - săptămâna 6/7 a gestaţiei.
Genele pentru masculinizare au fost descoperite în 1990 --
şi se găsesc pe regiunea determinantă a sexului de pe cromozomul Y [Sex-
determining region of the Y chromosome (SRY)].
2. Din S8 - gonada masculină secretă testosteron (celulele Leydig sub
acţiunea hCG) şi factorul anti-Müllerian (celule Sertoli).
3. În prezenţa testosteronului şi factorului anti-Müllerian sistemul
reproductiv masculin (canalele Wolff) se dezvoltă şi cel feminin (canalele
Müller) involuează.
4. Gonada masculină migrează spre scrot. Spermatogeneza necesită
temperaturi mai joase.
27/43
Embriogeneza aparatului genital feminin: Diferenţierea sexuală.
XX
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
Sexul gonadal - Diferenţierea ovariană. Sexualizarea - organe genitale interne:
1. În absenţa testosteronului şi a factorului anti-Müllerian tractul
reproductiv feminin (canalele Müller) se dezvoltă fără alte intervenţii iar cel
masculin (canalele Wolf) regresează.
2. Ovarele se dezvoltă în absenţa cromozomului Y.
3. Ovarele nu produc estrogeni până la pubertate.
28/43
Embriogeneza aparatului genital: Diferenţierea sexuală.
Diferenţierea organelor genitale externe: La S 8 sunt identice.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
29/43
Embriogeneza aparatului genital: Diferenţierea sexuală.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
30/43
Embrion 8 (stânga) respectiv 10 (dreapta) săptămâni. Organele genitale externe nu sunt vizibile în imaginea din stânga datorită extremităţi caudale a embrionului. Trebuie să treacă timp pentru aparţia diferenţelor fenotipice.
Embriogeneza aparatului genital: Diferenţierea sexuală.
Diferenţiereaorganelor genitale externe
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
31/43
Gametogeneza
Gametogeneza: Spermatogeneza, Ovogeneza
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
32/43
Gametogeneza
Mitoza şi meioza
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
33/43
Mitoza - păstrează numărul diploid de cromozomi (46) la următoarea generaţie de celule.
Meioza este reducţională şi înjumătaţeşte numărul de cromozomila noua generaţie de celule. Set haploid de cromozomi (23).
Gameţii (spermatozoid şi ovul) deţin 23 de cromozomi. Prin fuzionare rezultă zigotul cu 46 de cromozomi.
GametogenezaSpermatogeneza Ovogeneza
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
38/43
Spermatogoniile –mitoze intrauterin, la naştere şi la pubertate. Pubertate -> Spermatocit primar – 2n.Spermatocit secundar – 2n 2 cromatide. Spermatide – n cu cromatide simple. Maturare.
Ovogoniile – multiplicare S20 intrauterin. Incepe meioza intrauterin – Blocare în profaza I diviziunimeiotice -> Ovocit ordinul I la nastere (4n). Pubertate. Crestere.Ovocit ordinul II (2n) eliberat la ovulaţie. Metafaza celei de a II-a diviziuni la fecundare -> ovul (n).
II Gametogeneza
Diferenţe între Ovogeneză şi Spermatogeneză
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
• Dacă la sexul feminin numărul final al celulelor germinale se stabileşte prin migrare şi mitoză în timpul vieţii embrionare, la sexul masculin capacitatea mitotică a celulelor germinale se reia în primele 6 luni după naştere şi apoi la pubertate.
• Momentul intrării în meioză este diferit la cele două sexe:– la XX meioza începe în stadiile precoce ale
embriogenezei şi rămâne blocată în profază I diviziuni meiotice (dictyotene),
– la XY meioza se realizează după pubertate.
• Numărul de gameţi rezultaţi dintr-o celulă primordială este diferit la cele două sexe:
– la XX rezultă un ovul (celulă sexuale - haploide) şi 3
globuli polari.
– la XY rezultă 4 spermotozoizi (celule sexuale – haploide).
39/43
Embriogeneza aparatului genital feminin
Gametogeneza – Ovogeneza.
Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
• Săptămâna 8 colonizarea gonadelor primitive diviziunea mitotică a gonadocitelor.
• Număr maxim de ovocite 6 - 7 Mil. (cca. 20. Săptămână fetală)
– la naştere cca. 450.000 – la pubertate cca. 300.000
• Ovulaţii per an cca. 13
– Nr. foliculi atretici per ovulaţie cca. 600-1000 – Ovulaţii totale cca. 400
• Vârsta medie a menopauzei = 51 Ani –Menopauză precoce < 40 Ani
7,0
6,0
5,0
4,0
3,0
2,0
1,0
0,60,3
3 6 9 5 10 20 30 40 50
Număr foliculi primordiali [Mil]
Naştere
VârstăFetală [luni] Vârstă [ani]
40/43
Fiziologia reproducerii – Gametogeneza - Meioza
Gametogeneza – Ovogeneza, Spermatogeneza
Secţia Reproducere Umană Asistată - Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
Metafaza I 1. Diviziune meiotica
Zygote
1 Globul polar
Fertilizare
2 Globul polar
Metafaza II 2. Diviziunemeiotica
Peak LH
După pubertate la fiecare ciclu menstrualIntrauterin – blocaj în I Metafază
Ovulaţie – peak + 20h
41/43
Ovocit primar 46 cr bicromatidici
Ovocit secundar 23 crbicromatidici
Ovul (23 cr)
(2n)
Fiziologia reproducerii - Gametogeneza
Gametogeneza – Maturarea foliculară
Secţia Reproducere Umană Asistată - Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
Corp luteal matur
Folicul secundar
Pedicul vascular
Corpalbicans
CoagulCorp luteal (Stadiu precoce)
Corticală
Folicul terţiar
Folicul de Graaf
Corp haemoragic(Folicul postovulator)
Folicul primar
42/43
Fiziologia reproducerii - Gametogeneza
Gametogeneza – Maturarea foliculară
Secţia Reproducere Umană Asistată - Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara
Folicul primar
Folicul secundar
Folicul terţiar
Folicul preovulator25 µm
200 µm
500 µm 20 mm
160 µm
43/43