Studii de Caz 4.2015 Decizii Ale CA BNR Toamna 2014

7/25/2019 Studii de Caz 4.2015 Decizii Ale CA BNR Toamna 2014

http://slidepdf.com/reader/full/studii-de-caz-42015-decizii-ale-ca-bnr-toamna-2014 1/10

Seminar 4-6

STUDIU DE CAZ: Rata dobânzii de politica monetara si

perspectivele creditarii

Dacă nici acum băncile nu dau drumul la credite, atunci când?

Isărescu taie din nou dobânda şi le dă băncilor şi lei şi euro

Autor: Razvan Voican ZF 8!"#!"$

Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât astăzi să le furnizeze băncilor o inecţie mai!uţin aşte!tată de lichiditate "n euro !rin reducerea ratei rezer#elor minime obli$atorii "n#alută cu două !uncte !rocentuale, de la %&' la ()' din !asi#ele atrase cu scadenţa maimică de doi ani*

Măsura vine în tandem cu reducerea ratei de rezervă la lei care era larg anticipată pe piaţă -cu trei puncte procentuale, de la 15% la 1%!"#R î$i respectă astel promisiunea de a începe un proces de reducere graduală a rezervelor minime pentru apropierea acestora de nivelul standarddin zona euro &%'!

(li)erarea de lic*iditate prin reducerea ratelor de rezervă la lei $i la valută vine săampliice eectul unei noi reduceri a do)+nzii-c*eie de la % la ,.5% pe an, piaţa anticip+ndde/a de dimineaţă această mi$care prin noi minime istorice ale ratelor inter)ancare R0"0R!

Anali$tii (rste"2R credeau că "#R va menţine anul acesta nesc*im)ată rata rezervelor minime la valută av+nd în vedere că at+t )anca centrală, c+t $i Ministerul 3inanţelor au deram)ursat împreună 5, mld! euro din împrumutul luat în 44 de la 3M6!

7i totu$i, "#R a apăsat pe toate )utoanele de eli)erare de lic*iditate, d+nd cel mai puternic

semnal de p+nă acum în avoarea scăderii do)+nzilor la credite! Reducerea do)+nzii-c*eie ignoră presiunile su) care s-a alat leul în ultima perioadă pe ondul unui conte8t regionalneavora)il! 0ricum, "#R a indicat că mai degra)ă ar înclina spre un leu mai sla) care săîncura/eze e8porturile principala locomotivă a economiei!

9e de altă parte, )anca centrală ace un gest de cura/ $i încredere în acela$i timp prinreducerea rezervelor minime la valută, av+nd în vedere tentaţia mare a )ăncilor de a ram)ursainanţări către )ăncile-mamă în conte8tul procesului de dezintermediere care tot continuă!

n timp ce scăderea de do)+ndă ietine$te lic*idităţile pe termen scurt, eli)erarea de rezervevine să răspundă $i nevoii )ăncilor de resurse pe termen mai lung, iind cunoscută pro)lemadezec*ili)rului de maturităţi din )ilanţuri!

Răm+ne de văzut cum vor olosi )ăncile această in/ecţie puternică de lic*iditate vor da

drumul la creditare sau se vor gră)i să-$i mai ram)urseze din datorii!

Sarcini de lucru

1. Ce a hotărât Consiliul de Administraţie BNR in ianuarie 2014?2. Enumeraţi efectele care ot aărea ca urmare a adotarea măsurilor de olitică

monetară.!. Care "a fi tendinţa ratei do#ân$ii la credite? %a la deo$ite?4. &a ce se referă 'ro#lema de$echili#rului de maturităţi din #ilanţuri(?

1

http://www.zf.ro/autori/razvan-voican-2814677/





Seminar 4-6

STUDIU DE CAZ: Is%resc& taie iar dobânda 'i trimite b%ncile

d&p% clien(i: Este treaba voastr% s% da(i credite

Banca centrală a redus !entru a cincea oară "n %&(+ dobândacheie, !ână la %,-.', !entru

a im!ulsiona creditarea* /u#ernatorul 0u$ur Isărescu cheamă băncile să se 1a!ro!ie declienţi2 şi să nui aşte!te să #ină ei să ceară credite*

;uvernatorul "#R Mugur 6sărescu consideră că ar i păcat ca din motive legate de proita)ilitateinstituţiile de credit să dea <cu piciorul= la avanta/ul ec*ili)rării raportului credite-depozite $iavertizează )ăncile <să ai)ă gri/ă de economisire=, suger+nd că nu ar i de dorit să a/ustezedo)+nzile la depozite odată cu continuarea reducerii do)+nzii-c*eie!

>otodată, guvernatorul c*eamă )ăncile să se <apropie de clienţi= pentru a stimula creditarea!

2onsiliul de administraţie al "#R a decis să reducă do)+nda-c*eie la un nou minim istoric de

,.5%, măsura iind însoţită de o a/ustare a rezervelor minime o)ligatorii &RM0' la valută la1%, precum $i de o îngustare a coridorului ormat de acilitatea de credit $i de depozit în /uruldo)+nzii-c*eie &do)+nzile la care )ăncile se împrumută de la "#R $i respectiv plasează )ani la"#R pe termen de o zi', la ?- ,5 puncte procentuale de la ?-,.5 puncte procentuale!

Răspunsul guvernatorului la dilema de unde să vină stimularea creditării este: <de la )ănci=!<(ste )ine ca )ăncile să se apropie de clienţii pentru că astel vor găsi soluţii! (ste trea)a

)ăncilor să dea credite! Apropierea de clienţi $i nu depărtarea de clienţi, adică situarea pe poziţiiantagonice, va duce la cre$tere creditării! Altel, lic*iditate este suicientă, )ani sunt, sunt c*iar

prea mulţi=! 2reditele în lei au continuat să consemneze ritmuri pozitive de cre$tere în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei do)+nzii de politică monetară asupra ratelor do)+nzilor la creditele noi acordate companiilor $i populaţiei!

@inamica anuală reală a creditului acordat sectorului privat a rămas însă în teritoriu negativ peondul accentuării contracţiei stocului de credite în valută $i al derulării operaţiunilor deeliminare a creditelor neperormante din )ilanţurile instituţiilor de credit, susţine "#R!

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/22466/13490991/2/2-rezerve.jpg



Seminar 4-6

Volumul de credite acordate în septem)rie anul acesta de către )ănci populaţiei $i companiilor aost în scădere cu ,5% aţă de aceea$i perioadă a anului trecut $i cu 4,% mai puţin aţă de luna

precedentă! 2reditarea continuă să scadă $i după $ase ani de la iz)ucnirea crizei!

istemul )ancar $i-a redus dependenţa de inanţarea e8ternă! "anc*erii aveau în septem)rie

credite acordate de 1 mld! lei $i depozite atrase de 1B mld! lei!

2re$terea depozitelor din ultima perioadă $i menţinerea pe o traiectorie descendentă a credităriiau ăcut ca economiile clienţilor să acopere în totalitate portooliile de credite! nsă, ritmul decre$tere al depozitelor a decelerat în condiţiile continuării programului de rela8are monetarăderulat de "#R, care odată cu scăderea do)+nzii-c*eie la minime istorice a creat spaţiu )ăncilor

pentru tăierea )oniicaţiilor la depozite! <#oi asistăm acum la un proces e8trem de sănătos! -aredus masiv dependenţa de linile de inanţare e8ternă la nivelul sistemului )ancar! @acă )ăncileau ăcut acest eort, iar raportul dintre volumul împrumuturilor $i cel al economisirii a a/uns launele )ănci de la la 1 la 1 la 1, este un eort care merită să ie continuat! Ar i păcat ca acum,din considerente legate mai degra)ă de proita)ilitate, să se dea cu piciorul la acest mare avanta/

la care am reu$it să a/ungem! (ste o atenţionare nevoalată să ai)ă gri/ă de economisire=, adeclarat ieri 6sărescu la )rieing-ul de presă de după $edinţa de politică monetară!

6sărescu a arătat că nu pledează pentru inanţarea 144% a creditului doar din surse interne,Rom+nia av+nd încă nevoie de capital străin, dar într-un <doza/ ec*ili)rat, ără împrumuturi petermen scurt care sunt mai insta)ile=!

n urma reducerii RM0 la valută de la 1B% la 1% vor ie eli)erate )ăncilor 44 mil! euro!

;uvernatorul "#R apreciază că )ani se pot <întoarce= în creditare sau pot i repatriaţi la )ăncile-mamă!

<"anii se pot întoarce în creditare! au )anii aceia, izic, pot să ie repatriaţi, să se plătească o parte din datoriile )ăncilor-iică către )ăncile-mamă! @ar )anii se pot întoarce în Rom+niacumpar+nd dierite titluri! 9oţi să ai două distri)uţii dierite, care sunt )une! 7i c+nd îţi plăte$ti odatorie a )ăncilor-iică nu este un lucru rău - este un lucru )un dacă se ace ec*ili)rat, într-un pasraţional, ără să se sară calul!=

BNR !ro$nozează acum o inflaţie de (,.' "n %&(+

"#R a redus prognoza privind inlaţia în acest an de la ,% la 1,5% $i de la % la ,% în415! <Repoziţionarea traiectoriei ratei inlaţiei are ca resorturi principale persistenţa deicituluide cerere agregată, consolidarea pe un palier mai scăzut a anticipaţiilor privind inlaţia, inluenţae8ercitată de inlaţia redusă $i caracterul ragil al redresării activităţii economice din zona euro $idin alte ţări europene=, potrivit unui comunicat al "#R! n luna august, "#R a redus prognozade inlaţie, de la ,% la ,% pentru acest an $i de la ,% la % pentru 415!

Riscurile asociate noii proiecţii sunt generate în continuare cu precădere de un grad ridicat deincertitudine cu privire la evoluţiile din mediul e8tern, în principal volatilitatea lu8urilor decapital în condiţiile varia)ilităţii apetitului pentru risc al investitorilor pe ondul a/ustării

conduitei politicii monetare a principalelor )ănci centrale din lume, al procesului dedezintermediere transrontalieră din sistemul )ancar $i al tensiunilor geopolitice!



Seminar 4-6

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.11.2014

Sarcini de lucru

1. Ce a hotărât Consiliul de Administraţie BNR?2. %escrieti instumentele de olitica monetară folosite si efectele lor.

!. Care este situaţia creditelor )i a deo$itelor?4. Ce uteţi sune desre raortul credite deo$ite?*. Ce ro+no$e ri"ind inflatia se fac?,. Ce uteti sune desre climatul de afaceri din Romania -n erioada actuală?

Studiu de caz

)ot%rârea Consili&l&i de administra(ie *+R

!,""#!",

n $edinţa din 5 noiem)rie 415, 2onsiliul de administraţie al "ăncii #aţionale a Rom+niei a*otăr+t următoarele:

• Men inerea ratei do)+nzii de politică monetară la nivelul de 1,.5 la sută pe anCț

• ;estionarea adecvată a lic*idităţii din sistemul )ancarC• 9ăstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime o)ligatorii aplica)ile pasivelor

în lei $i în valută ale instituţiilor de credit!

2A al "#R a analizat i apro)at Raportul asupra inla iei, document care va i prezentatș ț

pu)licului într-o conerin ă de presă organizată în data de noiem)rie 415!ț

2ele mai recente date statistice eviden iază răm+nerea ratei anuale a inla iei la niveluri negative!ț ț

Aceasta s-a plasat însă pe un palier inerior celui anticipat, în principal ca urmare a scăderii pestea teptări a pre ului com)usti)ililor!ș ț

Rata anuală a inla iei s-a situat în luna septem)rie 415 la -1,. la sută, în condi iile con/ugăriiț ț

eectelor scăderii pre urilor volatile cu cele ale e8tinderii, încep+nd cu 1 iunie 415, a serei deț

aplica)ilitate a cotei reduse a >VA, de la sută, la toate alimentele, )ăuturile nealcoolice iș

serviciile de alimenta ie pu)lică!ț

Rata medie anuală a inlaţiei a co)or+t la zero, iar indicatorul relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Dniunea (uropeană E rata medie anuală a inlaţiei determinată pe )aza indicelui armonizat al preţurilor de consum E s-a redus la 4, la sută de la 4,5 la sută înaugust 415!

@in perspectiva activită ii economice, relativa temperare a ritmului de cre tere economicăț ș

înregistrată în trimestrul 66 415 nu s-a regăsit în evoluţia componentelor ma/ore ale cereriiagregate: consumul privat i investi iile au înregistrat cele mai ridicate contri)u ii la dinamicaș ț ț

96" real din perioada postcriză, iar cererea e8ternă netă $i-a restr+ns aportul negativ! @ateleilustrează, în plus, prelungirea tendin ei ascendente a dinamicii c+ tigurilor salariale nominale iț ș ș

a costurilor unitare cu or a de muncă în industrie!ț



Seminar 4-6

Analiza indicatorilor monetari a relevat consolidarea dinamicii anuale pozitive a credituluineguvernamental e8clusiv pe seama intensiicării ritmului de cre tere a componentei în monedăș

na ională! 9onderea creditului în lei în creditul total acordat sectorului neguvernamental a atinsț

54, la sută, devans+nd după apro8imativ F ani pe cea a împrumuturilor în valută! Aceastăevolu ie este )eneică din perspectiva mecanismului de transmisie a politicii monetare i aț ș

atenuării riscurilor la adresa sta)ilită ii inanciare!ț

2onte8tul general a indus diicultă i suplimentare pentru adoptarea unei decizii de politicăț

monetară! 9e plan intern, procesul de numire a unui nou guvern accentuează incertitudinilelegate de mi8ul de politici macroeconomice, mai ales că )ugetul pentru anul 41B este încăneconigurat!

Mediul e8tern continuă, de asemenea, să ie marcat de incertitudini, av+nd ca surse principaleevolu iile economice din 2*ina i din alte state emergente ma/ore, cu implica ii asupra cre teriiț ș ț ș

economice a zonei euro, dar i la nivel go)al! Ga aceasta se adaugă continuarea divergen elor înș ț

ceea ce prive te conduitele politicilor monetare ale principalelor )ănci centrale ale lumii!ș

n aceste condi ii i pe )aza datelor disponi)ile în prezent, 2A al "#R a *otăr+t men inerea rateiț ș ț

do)+nzii de politică monetară la nivelul de 1,.5 la sută pe an, continuarea gestionării adecvate alic*idităţii din sistemul )ancar i păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minimeș

o)ligatorii pentru pasivele în lei i în valută ale institu iilor de credit!ș ț

>ot în edin a de astăzi, 2A al "#R a analizat i apro)at i Raportul asupra inla iei! #ouaș ț ș ș ț

prognoză reconirmă perspectiva men inerii ratei anuale a inla iei în teritoriu negativ peț ț

parcursul următoarelor trei trimestre i a revenirii ei ulterioare la valori pozitive plasate, p+nă laș

începutul anului 41., su) limita de /os a intervalului intei!ț

2A al "#R reairmă că deciziile sale vizează asigurarea sta)ilită ii pre urilor pe termen mediu înț ț

condi ii de păstrare a sta)ilită ii inanciare! >otodată, 2onsiliul de administra ie apreciază că unț ț ț

mi8 ec*ili)rat al politicilor economice, alături de progresul în sera reormelor structurale, suntesen iale pentru men inerea macrosta)ilită ii, asigurarea unei cre teri economice dura)ile,ț ț ț ș

continuarea procesului de convergen ă cu Dniunea (uropeană i întărirea rezisten ei economieiț ș ț

rom+ne ti a ă de eventuale ocuri sau condi ii adverse pe plan mondial!ș ț ș ț

"#R reiterează că utilizarea $i dozarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune, încondiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne $i ale mediului economic internaţional, sunt denatură să asigure îndeplinirea o)iectivului undamental privind sta)ilitatea preţurilor pe termen

mediu, precum $i menţinerea sta)ilităţii inanciare!

#oul Raport asupra inlaţiei va i prezentat pu)licului într-o conerinţă de presă organizată îndata de noiem)rie 415! 2onorm calendarului anun at următoarea $edinţă 2A al "#R dedicatăț

politicii monetare va avea loc în data de . ianuarie 41B!

5



Seminar 4-6

STUDIU DE CAZ: In-latia .n România

România a "ncheiat anul %&(3 cu cea mai mică inflaţie din (44& "ncoace5 (,..'

1!41!41 Autor: Claudia 0edre$a

România a reuşit du!ă %+ de ani de ca!italism să intre "n 6ccident din !unctul de #edere alinflaţiei* 7a indicatorul 8IB !er ca!ita este "nsă la %%' faţă de 9ranţa sau /ermania*

9roducţia agricolă oarte )ună $i reducerea >VA la produsele de paniicaţie au dus inlaţia la1,55% în decem)rie 41, nivelul minim al ultimilor de ani, inlaţia încadr+ndu-se la limitainerioară în intervalul ţintit de "#R pentru anul trecut, de 1,5-,5%!

"anca centrală a mai atins ţinta de inlaţie în anii 44B $i 411! (ste pentru prima dată c+ndRom+nia are o inlaţie anuală de su) %, adică limita uzuală în ţările occidentale, la care visa înanii de *iperinlaţie $i inlaţie galopantă din perioada 14-444!

B

http://www.zf.ro/autori/claudia-medrega-2813960/

http://www.zf.ro/autori/claudia-medrega-2813960/



Seminar 4-6

9e de altă parte, 96" per capita în Rom+nia este de doar .!444 de euro, aţă de !444 de euro înzona euro, deci de patru ori mai redus, iar salariile sunt de .-14 ori mai mici dec+t în 3ranţa,;ermania sau 0landa!

n lipsa reducerii >VA la produsele de paniicaţie $i a anului agricol e8cepţional rata anuală a

inlaţiei din 41 s-ar i situat undeva în intervalul -,5%, deci la limita superioară a ţintei"#R, consideră (ugen inca, analist - $e la "2R!

@e altel, cre$terea anuală a preţurilor mărurilor nealimentare a ost de ,B%, iar cea aserviciilor de ,%, în timp ce preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,F%!

2u o rată anuală a inlaţiei de aproape 1,B% în 41, la limita inerioară a ţintei "#R, Rom+niacompletează ta)loul unei inlaţii oarte scăzute în (uropa 2entrală $i de (st!

n 2e*ia inlaţia a ost de 1,% la inalul anului trecut &la o ţintă a )ăncii centrale de %H1pp', în9olonia este estimată la 4,.% în decem)rie &cu o ţintă a )ăncii centrale de ,5%H1pp', iar în

Dngaria estimările indică o rată a inlaţiei în /urul valorii de 4,% &aţă de o ţintă a )ănciicentrale de %'!

ta)ilizarea inlaţiei la aceste niveluri /oase este o perormanţă în condiţiile în care p+nă în 44Rom+nia avea rate anuale ale inlaţiei e8primate prin două cire, mai spune inca!

9entru 41 anali$tii anticipează că inlaţia va continua să oscileze în primele luni în /urul pragului minim de 1,5%, însă, ulterior, va cre$te spre -%!

>rendul descendent al inlaţiei din prima parte a anului 41 $i cererea de consum încă sla)ă ar putea încura/a "#R să continue ciclul de rela8are a politicii monetare prin reducerea do)+nzii-c*eie $i diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime o)ligatorii, măsuri care vor puteaantrena scăderea do)+nzilor la credite $i relansarea creditării, cu impact avora)il asupraeconomiei! @e altel, "#R a început anul cu o reducere a do)+nzii-c*eie de la % la ,.5%,măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime o)ligatorii la lei de la 15% la 1%$i la valută de la 4% la 1F%!

Cum au e#oluat !reţurile du!ă %&&.

n 445, în primul an de ţintire a inlaţiei, preţurile de consum au înregistrat o cre$tere anuală deF,B% aţă de ţinta de .,5%, în anul 44B inlaţia anuală a co)or+t spectaculos la ,%, su) ţinta

de 5%, iar în anul 44. a urcat înapoi la el de spectaculos p+nă la B,B%, peste ţinta de %!

#ici în perioada 44F-414 inlaţia anuală nu a reu$it să a/ungă în intervalul ţintit de "#R! Guptacu preţurile a devenit mult mai dură pe ondul crizei inanciare internaţionale, al scumpiriie8plozive a petrolului $i a altor materii prime!

n anii de criză, anga/amentul de ţintire a inlaţiei a intrat în conlict cu posi)ilitatea ca "#R săcontri)uie la contracararea recesiunii! 9e l+ngă ţinta de inlaţie, "#R a avut de acomodato)iective uneori contradictorii legate inclusiv de politica de curs de sc*im) $i de reglementărileîn domeniul creditării E adică a tre)uit să controleze cursul $i să ţină în r+u creditarea!

Anul 411 s-a înc*eiat cu o inlaţie de ,1%, în ţintă, în timp ce în 41 Rom+nia a a/uns la orată a inlaţiei de ,5%, în aara intervalului ţintit, în urma producţiei agricole sla)e, a scumpirii

.



Seminar 4-6

energiei, a gazelor $i a petrolului, precum $i din cauza deprecierii leului! 2ererea sla)ă dineconomie nu a putut contra)alansa o serie de cre$teri de preţuri!

Ce a influenţat inflaţia "n %&(3

"#R a atins anul trecut ţinta de inlaţie, iind pentru a treia oară c+nd )anca centrală reu$e$te săatingă acest o)iectiv de c+nd a adoptat strategia de ţintire a inlaţiei ca principal o)iectiv

monetar, în august 445!

6nlaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă, su) %, după ce în primele două trimestre din 41a oscilat în intervalul 5-B%!

>rendul descendent al inlaţiei a încura/at rela8area politicii monetare prin reducerea do)+nzii-c*eie! "#R a tăiat do)+nda-c*eie în a doua /umătate a anului trecut cu 1,5 puncte procentuale,duc+nd-o la minimul istoric de %, în speranţa că $i )ăncile comerciale vor reduce do)+nzile lacreditele în lei pentru a ace costul împrumuturilor în moneda naţională compara)il cu cel alcreditului în euro!

F

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21333/11896979/2/1-graf-inflatie.jpg



Seminar 4-6

căderea inlaţiei a ost inluenţată în special de anul agricol )un $i reducerea >VA la produselede paniicaţie încep+nd cu luna septem)rie, de la % la %! n cazul p+inii, transmisia a ostsemniicativă, de circa 5%! n septem)rie, dinamica anuală a inlaţiei a decelerat semniicativ la1,FF%, aţă de nivelul de ,B.% din august! n noiem)rie, preţurile de consum au stagnat aţă deluna anterioară, ca urmare a ietinirii alimentelor, astel că rata anuală a inlaţiei s-a plasat la1,F%!

n decem)rie 41 rata inlaţiei a ost de 4,% comparativ cu noiem)rie, astel că aţă dedecem)rie 41 preţurile de consum au înregistrat o cre$tere de 1,55%! Mărurile nealimentareau înregistrat o cre$tere anuală a preţurilor de ,B%, iar tariele serviciilor au urcat cu ,%, întimp ce la produsele alimentare s-a înregistrat o scădere a preţurilor de 1,F1%!

"anca centrală a revizuit prognoza de inlaţie pentru inele anului 41, de la ,1% la % &ără alua în calcul impactul ma/orării impozitelor $i ta8elor', anticip+nd o scădere a ratei su) intervalulde variaţie în prima parte a anului viitor $i apoi o revenire, mai ales din eect de )ază! Iinta deinlaţie a "#R este de ,5% ?- un punct procentual!

Ce s!un analiştii des!re e#oluţia inflaţiei "n %&(+

• :u$en ;inca, analistşef la BCR

n lipsa reducerii >VA la produsele de paniicaţie $i a anului agricol e8cepţional, rata anuală ainlaţiei din 41 s-ar i situat undeva în intervalul -,5%, deci la limita superioară a ţintei"#R! 6nlaţia se va menţine la minime istorice de 1-1,5% în prima /umătate a anului, iar din varăva cre$te treptat $i va atinge ,B% în luna decem)rie, pe ondul scumpirii alimentelor $i energiei!0 inlaţie scăzută va permite )ăncii centrale să rela8eze în continuare politica monetară, iar înacest sens ne a$teptăm la o do)+ndă de politică monetară de ,5% $i la o rată a rezervelor minimeo)ligatorii la lei de F% p+na în luna martie!

• 0ihai 8ătrulescu, senior economist la <niCredit =iriac Ban>

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21333/11896979/3/3-inflatie.jpg



Seminar 4-6

6nlaţia a avut o evoluţie descrescătoare în 41, a/utată at+t de anul agricol )un, dinamicatemperată a preţurilor administrate, dar $i modiicările iscale precum reducerea >VA pentru

p+ine! nsă, eectul de )ază pozitiv generat de ace$ti actori va i eliminat în 41, iar inlaţia vaaccelera la ,.% p+nă la inalul anului &acciza pentru com)usti)ili av+nd un impact deapro8imativ 4,-4,Bpp'!

• lad 0uscalu, economistulşef al IN/ Ban>

6nlaţia a setat un nou record mulţumită recoltei deose)ite $i reducerii cotei >VA pentru produsede paniicaţie! Acest record va i pro)a)il spart în primul semestru din 41 av+nd în vedere căeectele celor două evenimente vor persista! Anticipăm o inlaţie medie în primul semestruinerioară pragului de 1,5%, însă normalizarea preţurilor alimentelor $i cre$terea accizelor pentrucom)usti)il vor trimite pro)a)il inlaţia către ,5% la inalul anului 41!

• 9lorentina Cozmâncă, senior economist la RB; Ban>

Anticipăm că pe tot parcursul anului 41 rata anuală a inlaţiei se va menţine su) limitasuperioară de ,5% a intervalului ţintit de "#R de J-1 punct procentual în /urul nivelului de,5%! Mai mult, ne a$teptăm ca rata inlaţiei să se reducă în primul trimestru, în ciuda cre$terii

preţurilor produselor acciza)ile ca urmare a modiicării modului de calcul al accizelor &aplicareacursului de sc*im) $i inde8area cu rata medie anuală a inlaţiei'! Astel, anticipăm ca rata anualăa inlaţiei să co)oare su) pragul de 1,5% în primul trimestru, deci să iasă temporar din intervalulţintit de )anca centrală, urm+nd să crească treptat spre s+r$itul anului, către ,-,%!2onsiderăm că )anca centrală va continua ciclul de rela8are a politicii monetare!

• Rozalia 8al, economistulşef al /aranti Ban>

6nlaţia va atinge un nivel minim istoric de apro8imativ 1% în prima /umătate a anului 41, darva cre$te în a doua parte a anului p+nă la ,5%! 3actorii care vor putea inluenţa semniicativdinamica inlaţiei în 41 sunt măsurile anunţate de li)eralizare a preţurilor la energie &cre$terede apro8imativ 14%' $i gaze &cre$tere de apro8imativ F%', dar $i inde8area accizelor cu ,..%încep+nd din ianuarie 41 $i cre$terea accizelor la car)uranţi &preţul inal crescut cu 5,5%, cuun impact asupra inlaţiei de 4,5 puncte procentuale'!

14

Documents

Studii de Caz 4.2015 Decizii Ale CA BNR Toamna 2014