Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară„Ion Ionescu de la Brad”, Iași

ŞCOALA DOCTORALĂ DE AGRONOMIE, HORTICULTURĂ ŞI ZOOTEHNIEDomeniul de doctorat: AGRONOMIE

Specializarea: Producerea și păstrarea furajelor

Studii privind ecologia, morfologia și biologiaspeciei Dichanthium ischaemum L. Roberty

Conducător de doctorat,Prof. univ. dr. Vasile VÎNTU

Doctorand, Ing. Lucian Ciprian MELUȚ

2014

Planul raportului

Capitolul 1. Importanța speciei Dichanthium ischaemum L. Roberty

Capitolul 2. Ecologia, biologia, morfologia și importanța speciei Dichanthium ischaemum (L.) Roberty

Capitolul 3. Caracterizarea Centrului de Cercetare și Dezvoltare pentruCombaterea Eroziunii Solului Perieni, Vaslui3.1. Poziția geografică și forma de organizare a CCDCES Perieni 3.2. Aspecte geologice, morfologice și relieful teritoriului 3.3. Aspecte privind hidrografia, hidrologia şi hidrogeologia zonei 3.4. Solurile dominante 3.5. Elemente de climă

3.5.1. Temperatura 3.5.2. Precipitațiile 3.5.3. Vântul, umiditatea şi influenţa lor asupra vegetaţiei

3.6. Vegetația specifică CCDCES Perieni Concluzii

Bibliografie

• Una din gramineele perene cu importanță pentru vegetația

pajiștilor, atât în țară cât și pe plan mondial, este Dichanthium

ischaemum (L.) Roberty (bărboasă).

• Cercetările efectuate evidențiază importanța acestei specii, în

special în zonele de stepă și silvostepă, folosindu-se cu

precădere pentru controlul și combaterea eroziunii solului.

Din punct de vedere al importanței

economice este considerată o specie

furajeră consumată numai în primele faze

de vegetație (Berg W.A., 1993), dar și o

buruiană problemă în culturile agricole

din zona de stepă și silvostepă (Coleman

S.W. și Forbes T.D.A., 1998)

Importanța speciei D. ischaemum (L.) Roberty

Specificare

Cultivarul

Plains WW-SparWW-Iron

Master

Caucasia

n

Ganad

a

Producția de furaj H H H H M

Sporul de greutate

(bovine)H H H H N

Capacitatea de instalare H H M M H

Toleranța la secetă M H M M-L M

Rezistența la iernare M-L M M-H H H

Producția de semințe H H M M H

Toleranța la solurile cu

deficit de fierL L H L M

Potențialul pentru

eroziunea soluluiM M H L H

Principalele însușiri ale cultivarului de bărboasă(după Zobeck T. și colab., 2011; Redfearn D.D., 2003;)

*H – bine; M – mediu; L – scăzut și N – nu sunt informații

ECOLOGIA, BIOLOGIA ȘI MORFOLOGIA SPECIEI DICHANTHIUM ISCHAEMUM (L.) ROBERTY

- Specie oligotrofă, xerofită, cu largă amplitudine ecologică;

- Se instalează pe coastele însorite, cu expoziție sudică, sud-

estică sau sud-vestică, moderat până la foarte puternic

înclinate, erodate ;

- Adaptată solurilor sărace, pietroase, însorite, uscate, nisipoase,

calcaroase, de la câmpie (silvostepă) până în regiunea

submontană. Este comună în toată țara, cu excepția regiunilor

din nord, unde lipsește sau este rară.

- După caracterul de xerofitism, este cuprinsă în cadrul ecologic

al stipetelor și xerofestucetelor cu care adeseori se co-asociază;

- Solurile pe care se instalează sunt de tipul cernoziomurilor

castanii, castanii deschise, degradate sau de pantă în formare,

cu apa freatică la mare adâncime;

- Specie tolerantă la călcare și poate fi pășunată și în timpul

iernii.

Diagrama ilustrată a elongării tulpinii și rădăcinii, precum și dezvoltarea morfologică la specia Dichanthium ischaemum(literele reprezintă: A-apariția rădăcinilor adventive; B-începutul

elongării rapide a internodiilor; C-apariția inflorescenței; D-înfrățirea și E-înflorirea)

(după Tsao T. H. și colab., 1950)

Distribuția ecologică a speciei Dichanthium ischaemum (L.) Roberty în Europa și Asia

(după Coleman S.W. și colab., 2004)

• Bărboasa ocupă natural zonele cuprinse între 35 – 50o latitudine nordică în Asia și Europa, cu o excepție în Taiwan (24oN); între 30 și 38o latitudine nordică în SUA, dar și în Costa Rica la 1500 – 1800 m altitudine și 10o latitudine nordică. Distribuția sugerează faptul că este o specie adaptată zonelor cu temperature medii anuale de 10 – 17oC, până la 20oC în unele cazuri.

Caracterizarea Centrului de Cercetare și Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni, Vaslui

Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului (CCDCES) Perieni se află localizat din punct de vedere geografic la 46°16’ latitudine nordică şi 27°37’ longitudine estică, în sudul Colinelor Tutovei, iar din punct de vedere administrativ în comuna Perieni, judeţul Vaslui, în nord – vestul municipiului Bârlad.

Categoria

de folosință

SuprafațaCategoria

de folosință

Suprafața

ha % ha %

Arabil 609,61 73,85 Ape, bălți și păduri 17,83 2,15

Vie nobilă 94,22 11,41 Drumuri exploatare 16,78 2,03

Fânețe 44,45 5,38 Curti, constructii 12,69 1,53

Pășuni 27,60 3,34 Neproductiv 2,29 0,27

Total agricol 775,89 93,99 Total neagricol 49,58 6,01

TOTAL GENERAL 825,47 ha 100%

Modul de folosinţă actual al terenului la CCDCES Perieni

Din punct de vedere climatic, teritoriul CCDCES Perieni și împrejurimile sale se încadrează în tipul climatic temperat continental cu nuanțe excesive propriu zonelor colinare din sudul Moldovei, caracterizat prin ierni deosebit de reci și veri fierbinți și secetoase.

Excesivitatea climatică este dovedită şi de această repartiţie inegală a precipitaţiilor şi mai ales de prezenţa fenomenelor de secetă şi a ploilor torenţiale. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad la sfârşitul primăverii şi prima jumătate a verii (în lunile mai, iunie, iulie cad 36% din total) iar cele mai scăzute valori se înregistrează în februarie şi martie (17% din total).

Concluzii

• Considerațiile și caracterizările deduse pe baza studiului bibliografic

asupra speciei Dichanthium ischaemum (L.) Roberty sunt valabile

pentru orientarea în mare, pe de o parte, la organizarea bazei furajere,

și pe de altă parte, la studiul aprofundat al morfologiei speciei.

• Din punct de vedere al formațiunii vegetale CCDCES Perieni se

încadrează în zona silvostepei. Specificul silvostepei de aici constă în

bogăția elementelor termofile în alcătuirea pâlcurilor de pădure și

procentul ridicat de specii pontice în componența pajiștilor. Cele mai

multe sunt afectate atât de degradări avansate ale solului, cât şi de

procesele de ruderalizare și folosire nerațională ce afectează

compoziţia floristică şi structura acestor pajişti. Cca 86% sunt fără

valoare furajeră, toxice sau dăunătoare, și numai 14% sunt bune sau

mijlociu furajere, ceea ce arată stadiul avansat de degradare.