STUDII SI CERCETARI

ŞTIINŢIFIC EBIOLOGIE ŞI ŞTIINŢE AGRICOL E

ANUL VIII

FASC. 1

195 7

AC:ADEMIA KEPLIBLICII POPIII.AKE KOMIN EF I L I A L A I A Ş [

EDITLIRA ACADEII 1EI REPtIBLICII POPLiLARE ROMINE

.\CAl EN11A R. P. R. F[Ll1~L,\ I ;\Ş l~Tti>ali ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIF[C E

I IOLOGIE ŞI ŞT . AGR1COL EAnul 'III (1957), Fasc . t

DATE CLI PRIVIRE LA ZOOGEOGRAFIA SUBORDINULU ILANIATORES (ord. OPILIONES) DIN R. P. R.

DE

F. CIRDE I

Comunicare prFzentatcr la 27 martie 1957 ln şedinla Flllalel las ia Aeademiei R. P. K.

Subordinul Laniatores cuprinde 8 familii, 50 subfamilii şi aproxi-mativ 1500 de specii .

Maioritatea dCeStord trăiesc ln tările calde şi dln Europa se cu -nosc numai 30 de specii grupate in două familii : fam. Phalangodidaeşi fam. Travuniidae .

Travuniidele cunoscute pină-n prezent sint exclusiv locuitoare depeşteri ; ele numără 15 specii, care au fost găsite in peşterile din Pi-rinei, Alpi şi Alpii Dinarici.

Familia Phalangodidae se imparte in două subfamilii : Phalango-dinae şi Tricomnrnatinae .

Falangodinele au nouă specii găsite in Pirinei, Alpi, Algeria, Cor-sica şi Carpaţi, iar Tricommatinele şase specii colectate din Alpii Răsă-riteni şi Carpati .

Comparind aria de răspindire a Falangodinelor cu cea a Tricommatinelor, se vede că primcle sint mai bine reprczentate în sud-vestul ,iar ultimele in sud-estul Europei .

De pe teritoriul rominese au fost colectate de ciţiva cercctător i1 1 1, [2], [3], [4], [6], [8], [9] un număr de specii pc care le intîlnim citat ein literatura din tară şi din străinătate . Din materialul colectat în prezentse păstrează citeva spccii in colectaa Roewer şi in muzeul din Frankfur tpe Main. Multe din aceste specii au trecut de mult in sinonimie, ia runele, din lipsă de material comparativ sau din cauza descrierii preasumare de către autori, se pare că nici n-ar cxista .

Pe baza unui material colectat de autor din diferite regiuni aletării şi pe baza studiului colecţiei aflatc la lnstitutul dc speologie dinCluj s-a putut preciza cc spccii se găsesc in prezent ta noi in tară ş icare estc repartitia lor geugrafica. Pentrti speciile din colecţia autorului

F' . C1RDE I

s-a dat descrierea insoţită de desen, intrucît majoritatea lor sint erde„mice patriei noastre şi-n ţară nu se găseştc în nici o colecţie form atip sau alt material comparativ . I)ăm mai jos descrierca speciilor d eLaniatores ce sc cunosc astăzi in R .P.R. şi localităţile unde au fost gă..site .

Ord. 01'1L10NES

Subord . LANIATORE S

Fam. PHALANGODIDA E

Subfam . PHALAt1'GUD l:rAE

Scoto'_etnops dacicus Roewer

Lungilnea cor-pului 4 mm . Corpul oval şi gituit in re.giunea pe-recllii a treia de cose, Margizlca frUntalâ a cefalotoracelui in Iocul und c

1 AFig ,

se prind chelicerele prezintă două adincituri arcuite şi intre aceste amarginea frantală iese înainte in formă de ghimpe (fig . 1 A) . Tuber.,culul ocular este mai lat decit lung şi nu are pe el grunzuri (fig . i Ă"

3 ZOOGEOGRAFIA

L,A.NIATORES DIN R. P . R .

61

Fig .

1, 1 C, 1 i)

iJ

E

---,

(-1'

/‘.

Fig . 1 E

Chelicerele : primul articol pe partea dorsală are doi ţepi, unu laProape de partea proximală şi altul de cea distala (fig . 1 B) ; al doileaarticol are frontal-bazal un ţep mare şi către partea distală doi ţepi

62

t; . CiRI)î 1

mai mici aşezati pc acecaşi linie cu primul (fig . 1 C). Pedipalpii (fig, 1D) : Cuxrlc cu trei ţcpi, trocanterul are un tep mai mic în regiune ddorsală şi unul mai marc in partea ventrală ; femurul este arcuit, in-groşat şi turtit lateral ; în partea dorsală, pe linia mediană, prezintă u nşir compus din tepi mici, iar pe partea ventrală se găseşte un şir forma tdin patru ţcpi lungi ; patela — lateral-apical — are un tep lung şi me-dian doi ; tibia, ventral, pc fiecare latură prezintă patru ţepi lungi ;tarsul are ventral-lateral de fiecare parte trei ţepi lungi ; gheara ter-minală lungă .

Articulaţia tarselor picioarelor (fig . 1 E) : 4 (2), 9—10 (4), 4, 4 .Rczspîndire geograficci. Specia este cunoscută numai de pe teritoriu l

patriei noastre de la Băile Herculane şi de la Azuga . Exemplarele d ela Azuga au fost colectate de jaquet şi determinate de C o r t i 141 ; celede la Băile Herculane au fost determinate de Roewer, care a revizui tşi determinările făeute de Corti . Forma tip se găseşte in muzeul dinFrankfurt pe Main. În literatura veche de la noi se citează sub denumireade Scotolemon jaqueti Corti . În tară există în colecţia autorului 3 exem-plare care corespund cu descrierea făcută de Roewer . Acestea au fos trecoltate din pădurea seculară Slătioara, în august 1949. Este punctu lcel mai nordic din Europa în care a fost găsită această specie .

Subfam. TRICOMMATINA E

Brigestus robustus Roewe r

A fost găsit pe teritoriul tării noastre în imprejurimile OraşuluiStalin [9j, regiunea Stalin . Forma tip sc găseşte în muzeul din Frankfur tpe Main. 1n literatura veche e cunoscut sub denumirea Al etascotol emo njaqueti Roewer . N-a fost găsit în alte localităţi din ţară .

Brigestus granulatus Roewer

Lungimea corpului 4 mm ; corpul oval şi pronuntat gîtuit in drep-tul percchii a treia de coxe . Marginea frontală a ecfalotoracelui cu dou aadîneituri arcuite în care se prinde baza chelicerelor (fig . 2 A). Tu-berculul ocular presărat cu grunzuri m :ei .

Chelicerele : primul articol dorsal cu doi ţepi aşezaţi nu depart eunul de altul pe linie mediană yi la mijlocul articolului (fig. 2 B) ; aldoilea articol al chclieerei prezintă in partea bazală un ţep mare c ubaza groasă şi puţin mai departe de el trei ridicături mici (fig . 2 B).

Pedipalpii (fig . 2 C) : trocanterul, dorsal, cu un tep mai mare ş idoi mai mici . Femurul, dorsal, cu un şir dc cinci tcpi ; patela, lateral ,cu un dinte apical şi, median, cu doi ţepi ; tibia şi tarsul de fiecareparte cu cîte patru ţcpi lungi ; gheara terminală aşa de lungă ca şi tarsul .

Articulaţia tarselor picioarelor : 5 (3) ; 9—10 (4) ; 4, 4. Culoareacorpului galben-ruginie (fig. 2 D) .

Răspindire geograf iccz . Specia este cunoscută din Ucraina subcar -patică, URSS, din raionul Eogdan [! j, şi din ţara noastra, din împreju-rimile Oraşului Stalin. Forma tip sc găseşte in muzeul din Frankfurt pc

C

ZOOGEOGRAFIĂ StIRORnINlll.11l LANIATORES i)IN R. P . R .

63

'1ain, Noi am găsit accastă spccic în ttrmătoarele localităti : Brodina(iulic 1942), rrgitinea Stzcc~ava ; Gura. Humorului regiUnea Suceava (pu-blicată 111 suh niimcle dc , l fetascotnierlton jaqueti Corti) ; Cheile Bicazului 131, (august 1955) şi dată suh denumirea de iy1 etascotol emort granuiat ushocwCr, ln colectia autorului sc găsesc 3 exemplare intacte. Prin gă--sirca acestei spccii in Moldova se face legătura între regiunea Stalin;i LIcraina subearpatieă şi se poate trage concluzia că este răspîndităpc intregul arc carpatic din Ucraina subcarpatică şi poate pină la Du-năre.

FfQ. 2 A

Bukowina monticola Roewe r

Specia aceasta provine din Cimpulung, regiunea Suceava [9] şI aiost determinată de Roewer, care a şi creat gcnul si spccia . Forma tipse dăseşte in muzeul din Frankfurt pe Main .

F. c'IRt)t : iN

:`~ut~~rul a colCctclt dht nor clttl Mulduvrl uitevet cxetltpinrc• t'erenpnrtin ttenttlui liufic,witw hucwvr, clar carc ctu uncic c'nrct :'tc re ccs l edcuschcsc dc spccin /t . ruOfl(IrOlu Roewer . C)rindulrctt marimce tc• .ptlor pc erticulcic vhcliccrclor şt pcclipttlpilur cytc alt~ cic'ctt Ict spect e13 . mottticr►lu 191 . 1 .a tcl rttlurtrrct c~urpului, l_In cer.wtcr tu~rtc disttnc tnl excinplerclor ticlsitc dr cttttur cstc prczcntd unci dtinili nvtlrc dispusămcdlnn pr partcct clnrsdld ct cOrpului . 1'r kazct ccCStc►t' c•~rcctcrr cttrtorula crc<it spccin :

h C

t :ift . '2

Iti, 2

Hukowina hormuzarhi i

l .us~4lin :ca ciurlytiltil 4 nutt. ( :ur pul uv~l t tn rc~tlitrnc ct percchll Atrc~ia ctc COxV c'l c flt,uit . Mdrlltne,t Irutttctic v vtdluturccclui nt'c tit►ttăadlnvttttt t ,n Ior rnd d~• <trc, tn u<,rc' ti~ pr i :iclr I,uft : vlti•It( crclur . L1U nmortti )Vci fr()J)tnit : n :'t'lctl,)turrrrc•lul tic Ijrclutttlrştc' prtntrc' lntcrvetittl do

ZOOGEoRAFIA Stlfţ oRDINIILul I .ĂNIATORrS DIN R. P. R .

65

baza cbelicerelor un apendice triunghiular ascuţit la virf . Dorsal ,corpul cste presarat cu grunzuri mici, otlrduite transversal . Tuberculu loculdr cu grunzuri mici (fig . 3 A, B, C, D, E) .

4cademte, tiiologie şi Şt. agricole, Iaşt -5

p

l .rtICO

У7.00GWGRAFII: 5иВ(RDINЦI tI L1mNIC)R1CS DIN ~ . Р . R .

67

,Iргорга1г uпttl де alt11 (fic1 . . В)^ а1 doi 1еа artieol, гп prima parte а

<а, in rcgiunca dorsal^, prezintă trei 1ерг, un1i1 т~с şi ре асееаşг linie,1а о distantă mică, doi tepi таг mari, aşezati aproape ипи1 де altu 1(ii1i . .' ~) •

f'cdipalpii (fig . 3 D) : trocantcrul prezintă lateral un 1ер şi ventra lдоi dinli ; lemurul гste puternie' curbat şi turtit lateral . Ре partea dor-sală а femurului ве аf 1а un şir де с ~nс ~ 1ep 1 . Primul, din partea proxi .та1а, cste пхаг mic . Ре partea ventral^ se află un şir де cinci 1epi ;prinгul şi аl cincilea sint mai mici . Patela, lateral-intern, си doi tepi .Tibia are lateral, дс о parte şi де аlна, cite trei perechi де 1ерг mari ;tarsul, lateral, де о parte şi де аlна, cîte un şir format din patru ţepi ;сег дог din тгj1ос sînt mui mari . Gheara негтгпа1а де lungimea tarsului .

Articulatia tarselor ргсгоаге1ог : 6 (3) ; 10—11 (4) ; 4, 4 . (fig . 3 Е) .Cuioarea galben-гuginie ; longitudinal-median ре corp, in regiune a

дorsală, prеzintă о dungă де си1оаге întunecat^ .Răspîtаiгea geografir^. Colectat^ din радигеа comunei Brodina ,

regiunea Sueeava, august 1942^ Slătioara, regiunea Sueeava, augus t1949 . În coleelia autorиlui ве af 1ă trei exemplare .

MetaSeotolenion jaqueti Cort i

5ресга aceasta este citată in literatură [9~ са fiind găsită în Car- -patii romгneti, 1а Azuga. ЕоГта tip, саге se gâsea în muzeul din Ви--cureşti, в--а pierdut. LIn alt ехетр1аг care s^ aiLă caracterele descriseде Corti pentru speeia дс mai sus n -а fost găsit .

АННЫЕ ОТIIОСМТЕЛliК0 3СОГгГРАФНI '~ ПКМ -ОТРЯД.А I .АNIАTORE S(ОТРЯ,1 OPILION1S) 171 3 РН Р

К,?

кое с0,-[енг1\ ен 11 е

В этон работе описыва ются все виды под-отряда iгзн~естные до си хпор нз РНР .

Дтня некоторых впдОв, указывается 1)51,11, новыХ мест Наа.ожце 1-1 11 я

п авторалг . Нски;то1;ыс 11 3 этих мест находятся в северной час 1 в страны ,

11 потоп1и н ареал е( ,гран итсског,) распрост ра11сн11я пОдотряца Ё ол LI оrеS

перемещается еще г;о ,л ес к сейеру . Во ц Brihиvina Hor muzachd, яа .1ястсяпоiзг,м для рода .

I)ОNNЁЕ CONCFRNАNT LА ,оооЕО (иz РIН! Лц SIIIOkm . САNIАТО ~R Еs

(САЛ. OPICION Еs) D~ ~А R . р. К .

ё н и ц1 ё

С)п decrit toutes 1es espeees du sousordre Laпiatores que. 1'?n

С'flrnait jusqu' а prс sent дапв 1а R. Р. R. Роиг quelques espёees оп citcде nouvelles localit с s, ой 1'auteur 1es а trotv&s. Quelques-unes де

F . CIRDE I

ces 1ocalitёs sont situecs dans 1а partie du Nord du pays et par се fai t1 'aire де д_istribution des Laniatores europёens est еtendue де Ьеаиеоирvers 1е Nord. L1espece Bukowina hormuzachii est nouvelle роиг 1 аscience .

В I В ~ I 0 G R А F I Е

1 . С i г д е i F .— Vorlйufige Mitteiluпg iiber Орг!гопеп-Еаипа von Аитппгеп . Апп. se .Un iv. jassy, t . XXVIII, 1942, f . 1, р . 254— 256.

2 .

С,пtribuţluпi 1а fаипа аганп1де1ог (Ор'1гопе z ) din ^идени1 АIЬа. Rev. şt ,„V . Аdamachi ” , V.ХХХ,1944, nr . 4, р . 240 — 242 .

з .

Coпtributil 1а fаипа Opiliontdelor дгп Cheile Bicazulu ►. Асад . R . Р . R. Fs .1ia1a Iaşi, Studii şi cerce t а ri ştiinkifice, Апи1 VII (1956), fasc . 1, р .73—77.

4. С о r t i Е . — Arachпides recueil~ is раг М. faquet (Еаипе де 1а Аоитапгеi . Ви11 . Sос .Sci . Bucarest, XII, р . 224—226.

5. Н е г т а п U . — Ungarns 8pirmen-Faипa . III . Budapest . Vег. Тегт . Тад. Тагв . 1879 .6. К о 1 о s v а r у G. — Die Webe ^kпerhte Uпgarпs . Budapest, 1929.7 . К г а t о с h v i 1 ~ . — Secaci (Oprlioпes) Ceskosloveпske repuЫiky . Асна Societ . Seieлt .

Nat. Maravicae, t . IХ, f . 1, р . 1—35 . Brao, 1934.8. R о е w е r С . F r. — Die Weberkпechte der Erde . )гпа, Verlag G . Fischer, 1923 .9. Opiliows (f~пfte Serie). Z"ugleich егпе Revisioп a11er hisher Ьекаппне п

Laпiatores . Агсн . Zоо1 . Ехрг . Gen., tom . 7~, р . 1—56, 1935 .