Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea Stiinte Administrative

Studiu aplicativ privind eficientizarea activităţii in cadrul Spitalului ,,Sfanta Maria’’Iasi

Profesor coordonator StudentVoinea Seria 1, grupa 3 Anul III

2011

CUPRINS

CAPITOLUL I Organizarea şi funcţionalitatea Spitalului Sfanta Maria Iasi.Premise şi factori de impact

1.1 Cadrul general de înfiinţare şi organizare a instituţiei publice ; 1.2 Individualizarea misiunii şi obiectului de activitate în instituţia publică ; 1.3 Prezentarea obiectivelor şi activităţilor instituţiei publice ; 1.4 Prezentarea structurii organizatorice şi indicarea fluxului informational (organigrama, interrelatii intre compartimente/departamente/servicii ; competente, atributii, sarcini) 1.5 Evidenţierea relaţiilor interinstituţionale; 1.6 Structura personalului (organizare pe compartimente/birouri/servicii, funcţii ocupate) ; 1.7 Analiza nivelului de pregătire profesională în funcţie de studiile avute (formare profesională iniţială şi perfecţionare profesională) ; 1.8 Analiza fluxului documentelor în cadrul instituţiei ; 1.9 Analiza situaţiei financiare (bugetul de venituri şi cheltuieli, mod de finanţare, fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de indicatori etc.).

CAPITOLUL II. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a celui instituţional a Spitalului Sfanta Maria

2.1 Analiza cadrului reglementativ aplicabil ; 2.2 Analiza relaţiilor de muncă ; 2.3 Analiza capacităţii decizionale ; 2.4 Analiza punctelor forte, a punctelor slabe, oportunităţilor şi amenintărilor în vederea eficientizării activităţii respectivei instituţii publice ; 2.5 Identificarea posibilelor soluţii în vederea eficientizării activităţii instituţiei publice; 2.6 Eficientizarea comunicării dintre instituţia publică şi cetăţean; 2.7 Identificarea posibilităţilor de utilizare a tehnologiilor informaţionale în activitatea instituţiei publice (factori de impact, obstacole, soluţii);

Concluzii şi propuneri

Bibliografie

Organizarea şi funcţionalitatea Spitalului Sfanta Maria Iasi.

1.1 Cadrul general de înfiinţare şi organizare a instituţiei publice

Spitalul a fost înfiinţat în 1970 în actuala locaţie prin unificarea tuturor structurilor pediatrice existente în Iaşi (Spitalul Israelit, Spitalul Caritas, Spitalul Sf. Spiridon). În structura iniţială erau incluse 2 secţii de Pediatrie, o secţie de Chirurgie Pediatrică şi Ortopedie, secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, secţia Oncologie şi secţia de Prematuri.

Profilele clinice sunt în marea majoritate unice pentru toată zona Moldovei. Secţiile şi compartimentele de înaltă specialitate funcţionează începând din 1991 şi au vechime între 11 şi 13 ani şi sunt deservite de medici cu a doua specialitate sau competenţă.

1.2 Individualizarea misiunii şi obiectului de activitate în instituţia

publică

Spitalul de Urgenţă pentru copii "Sfânta Maria" asigură asistenţă medicală pediatrică de înaltă specialitate pentru municipiul şi judeţul Iaşi precum şi pentru cele 7 judeţe ale Moldovei. Conform Legii nr. 27. din 18/06/2003, denumită şi Legea spitalelor, spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică sau privată, care asigură servicii medicale.Serviciile medicale acordate de spital sunt:- preventive;- curative;- de recuperare şi paliative;- de îngrijire în caz de graviditate şi maternitate, precum şi a nou-nascutului. Spitalul participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei, potrivit competenţelor stabilite de Ministerul Sănătaţii. Spitalul asigură condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. Spitalul răspunde, potrivit legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igiena şi alimentaţie, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, ce determină prejudicii cauzate pacienţilor, stabilite de către organele competente. Pentru prejudicii cauzate pacienţilor din culpa medicală, răspunderea este individuală. Orice spital are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricarei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică. Problemele de etică şi deontologie profesională sunt de competenţa, după caz, a Colegiului Medicilor din România, a Colegiului Farmaciştilor din România sau a Ordinului Asistenţilor Medicali din România. Pentru a putea funcţiona în condiţii de normalitate, spitalul trebuie să îndeplinească condiţiile de autorizare sanitară de funcţionare şi, după caz, de acreditare prevăzute de lege. Spitalele sunt obligate să deţină sau să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare.

Spitalele care nu obţin autorizaţia sanitară de funcţionare, în termenul prevăzut prin norme elaborate de Ministerul Sănătatii li se suspendă activitatea parţial sau total. Taxa de acreditare se suportă de spital. Nivelul taxei se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor. După acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare, spitalele intra în procesul de acreditare, care se efectuează la cererea spitalelor. Acreditarea garantează faptul, conform articolului 13 din Legea nr. 270, că spitalele funcţionează la standardele stabilite potrivit Legii nr. 270, privind acordarea serviciilor medicale şi conexe actului medical, certificând calitatea serviciilor de sănătate în conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare.Acreditarea se acordă de către Comisia Naţionala de Acreditare a Spitalelor, instituţie autonomă de drept public, cu personalitate juridică, sub controlul Parlamentului, şi conferă spitalului dreptul de a intra în raporturi contractuale cu casele de asigurări de sănătate. O data la 5 ani spitalele sunt suspuse areacreditarii. Infiinaţarea sau desfiinţarea spitalelor publice se face prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Sănătaţii, cu avizul consiliului local, respectiv judeţean. Reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele publice se aprobă prin ordin al ministrului sănătatii, la propunerea conducerii spitalului.In actul de înfiinţare a spitalului public se stabilesc cel putin următoarele elemente:

- Denumirea;- Tipul de spital- Tipul de finantare- Numarul de paturi- Categoria de servicii medicinale spitalicesti acordate

Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, Ministerul Sănătaţii propune anual Planul naţional de paturi, care se aprobă prin hotarâre a Guvernului.

1.3 Prezentarea obiectivelor şi activităţilor instituţiei publice

Obiectivul noului manager al Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii  “Sf. Maria”  Iasi este realizarea unui spital modern , la standarde europene

Proiectele propuse pleaca de la un alt mod de a privi actul medical, din punct de vedere managerial, si anume pe criterii de performanta

Dr. Valentin Munteanu spera ca strategia sa de management sa dea primele rezultate chiar la sfarsitul acestui an

In conditiile in care Moldova reprezinta o regiune cu natalitate crescuta, Dr. Valentin Munteanu considera ca menirea celui mai mare spital pediatric din zona este sa ofere servicii medicale de inalta specializare si sa lase pediatria generala in grija spitalelor orasenesti , a medicilor de familie , precum si a sectorului propriu de internari de zi al spitalului.

Prin investigarea si tratarea cazurilor comune in sistemul internarilor de zi si in ambulatoriul integrat al spitalului se urmareste atat impactul economic , precum si cel psihologic asupra parintilor si copiilor. Echipa manageriala intentioneaza sa modifice structura organizatorica a institutiei , astfel incat , in urmatorii 5 – 6 ani , spitalul sa aiba sectii complet modernizate si ultraspecializate de chirurgie, cardiologie, hepatologie si gastroenterologie pentru copii, cu aparatura de ultima generatie si personal de specialitate.

Un alt obiectiv al proiectului de management este infiintarea Centrului de Medicina Paliativa si Terapia Durerii la Copil, primul de acest gen din tara. Dincolo de respectarea drepturilor pacientului, este un gest firesc, de pastrare a demnitatii umane, sa le oferim copiilor suferinzi de boli incurabile sansa sa-si traiasca ultimele zile in conditii decente , fara durere si fara umilinte. Cu sprijinul Directiei de Sanatate Publica, Colegiului Medicilor si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate  se doreste , pentru inceput, infiintarea in spital a unui sector cu 5 paturi pentru medicina paleativa, cu servicii medicale corespunzatoare nevoiilor acestora. Pe termen lung, in colaborare cu o fundatie olandeza , precum si cu alti parteneri dornici sa investeasca in acest proiect, se urmareste crearea acestui centru specializat intr-o cladire noua, in apropierea spitalului.

Una din probleme acute ale institutiei o reprezinta lipsa spatiului de spitalizare , raportat la cerere. Pentru rezolvarea acestei probleme , se intentioneaza constructia unui hotel pentru parintii copiilor internati. Acest spatiu hotelier va fi realizat printr-un parteneriat public – privat, in imediata apropiere a cladirii actuale a Spitalului   “Sf. Maria”  si va oferi cazare apartinatorilor micilor nostri pacienti , la preturi decente.

O alta modaliate de a rezolva parte din problemele acute ale Spitalului de Copii   “Sf. Maria”  o reprezinta proiectele europene. In perioada imediat urmatoare, spitalul va beneficia de reabilitare termica prin reconstructia fatadei, refacerea structurilor electrice interioare, de incalzire si de ventilatie , precum si reparatia capitala a doua sectoare de ingrijire  a copiilor bolnavi. Aceste probleme de infrastructura ale spitalului vor fi rezolvate , in mare parte, prin implementarea proiectului HYPERB ( proiect european romano-grecesc ), proiect initiat in anii anteriori si care va fi derulat in urmatorii 2 ani.            Dr. Valentin Munteanu , impreuna cu intreaga sa echipa manageriala , isi propune realizarea unor proiecte concrete care sa situeze Spitalul de Copii “Sf. Maria”  la standardele unui spital regional , cu indicatori de performanta si care sa raspunda nevoilor tuturor pacientilor de varsta pediatrica din Moldova.

1.4 Prezentarea structurii organizatorice şi indicarea fluxului informational (organigrama, interrelatii intre compartimente/departamente/servicii ; competente, atributii, sarcini)

Organizarea compartimentului financiar contabil

În fiecare unitate unde se gestionează valori materiale şi băneşti este obligatorie

existenţa compartimentului financiar-contabil care organizeazå şi conduce gestiunea

financiarå. Răspunderea pentru organizarea evidenţei este dată conducătorilor de unităţi care

au sarcina legală să organizeze evidenţa la fiecare loc de muncă şi la nivelul întregii unităţi,

îngrijindu-se totodată şi de buna funcţionare a compartimentului financiar-contabil.

Conducătorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic

conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează, iar din punct de vedere funcţional şi

conducătorului compartimentului financiar-contabil al organului ierarhic superior.

În toate sectoarele execuţiei bugetare se foloseşte contabilitatea în partidă dublă.

Instituţiile bugetare care ţin contabilitatea în partidă dublă fac înregistrări contabile pe baza

unor planuri de conturi şi a unor instrucţiuni de aplicare a planului de conturi elaborate de

Ministerul Finanţelor.

La realizarea gestiunii financiare în cadrul instituţiilor publice un rol important îl are

cunoaşterea şi respectarea clasificaţiei bugetare. Aşezarea la baza gestiunii bugetare a

clasificării bugetare, asigură pe de o parte un limbaj comun cu planificarea bugetară, adică

identitatea de conţinut a veniturilor şi cheltuielilor, atât în planificare cât şi în evidenţa

execuţiei bugetului, iar pe de altă parte permite analiza rezultatelor execuţiei bugetului de stat

comparativ cu îndeplinirea obiectivelor activităţii instituţiilor publice locale şi centrale.

Conducătorul compartimentului financiar-contabil şi consiliul de administraţie prin

persoana conducătorului instituţiei publice are obligaţia să organizeze şi să ţină atât

contabilitatea sintetică cât şi contabilitatea analitică pentru cunoaşterea în detaliu a

patrimoniului pe care îl gestionează. Periodic are loc operaţia de punctaj între informaţiile

înregistrate în contabilitatea sintetică şi informaţiile înregistrate în contabilitatea analitică.

Organizarea gestiunii financiare la instituţiile publice se realizeazå în compartimentul

financiar contabil, condus de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană

competentă împuternicită să îndeplinească această funcţie.

Funcţiile conducătorului compartimentului financiar-contabil este cu atât mai

important cu cât se manifestă prin rezolvarea operativă şi cu competenţă a problemelor care

ţin de resortul său, cum sunt:

conducerea şi organizarea sistemului informaţional al instituţiei;

exercitarea cu simţ de răspundere a controlului financiar preventiv, operativ curent şi

ulterior;

folosirea tuturor pârghiilor pentru ca prin elaborarea şi îndeplinirea bugetelor de

venituri şi cheltuieli să se asigure o eficienţă maximă în utilizarea fondurilor bugetare.

Ministerul S

ănătăţii şi Fam

iliei

Direcţia de Sănătate Publică Iaşi

Consiliul de administraţie

Director general

Asistent şef al unităţiiD

irector adjunct financiar contabilD

irector adjunct medical

Audit internCom

partiment

juridic

secţia de reumatologie

secţia de balneofizioterapie

secţia de ortopedie traumatologie

secţia de cardiologie

secţia O.R.L.

secţia de neurologie

secţia boli profesionale

secţia de recuperare neuromotorie

secţia obstetrică-ginecologie

laborator analize medicale

explorări funcţionale

radiologie

secţia fizio-electro-termo-balneo-terapie

laborator anatomie patologică

primire bolnavi

Birou Aprovizionare. Transporturi. Administrativ

Birou contabilitate - Compartiment financiar

Birou resurse umane, normare, organizare, salarizare

Serviciu de pază

Bloc alimentar

Bloc lenjerie-spălătorie

- Organigrama Spitalului « Sf. Maria » Iaşi -

Structura personalului

Activitatea de prevenire a îmbolnăvirilor, de urmărire şi rezolvare a cazurilor de acuţi

şi cronici presupune o activitate intensă şi de mare răspundere. Structura personalului

medical începe cu cele mai înalte grade academice – profesor universitar – şi continuă cu

toate categoriile de medici, asistente, infirmiere, îngrijitoare, chimişti, biologi, psihologi,

ingineri, economişti, tehnicieni, muncitori pentru o gamă largă de domenii (tămplari, sudori,

instalatori, electricieni, mecanici etc).

Pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului, pentru efectuarea tratamentelor,

Spitalul Clinic de Copii “Sf. Maria” Iaşi, utilizează o gamă foarte largă de medicamente,

reactivi din ţară şi import, materiale pentru radiologie, endoscopie, fibroscopie, EKG etc.

La clinica IV Pediatrie funcţionează compartimentul de hemodializă, compartiment ce

asigură dializarea bolnavilor pentru întreaga zonă a Moldovei, având un consum lunar de

6.000 lei.

Secţia Guliver, unde sunt trataţi copii infectaţi cu virusul HIV şi copii bolnavi de SIDA,

consumă medicamente de aproximativ 8.500 lei /lunar.

Secţia Poieni, unde sunt trataţi copii cu diabet consumă medicamente şi materiale

sanitare în valoare de 5.000 lei/lunar.

Activitatea spitalului este foarte complexă, în flux continuu, cu spaţii pentru spălătorie,

bucătărie, centrală termică, staţii de oxigen, staşie de soluţii sterile, morgă, crematoriu,

gospodării, anexe, ateliere, centrală telefonică, spaţii de depozitare, seră, spaţiu verde etc.

În prezent, Spitalul ‘’Sf. Maria’’ este ordonator terţiar de credite, aflat în subordinea

Direcţiei de Sănătate Publică – Iaşi, din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, având ca

autoritate administrativă Consiliul de Administraţie, ai cărui membri sunt: directorul general,

directorul adjunct medical, directorul adjunct economic, contabilul şef, asistentul medical şef

pe unitate şi consilierul juridic.

Cu un efectiv de 610 paturi, spitalul îşi desfăşoară activitatea medicală în 12 secţii medicale,

dintre care 8 sunt clinici (secţia clinică recuperare reumatologie, secţia clinică recuperare

balneologie şi recuperare medicală, secţia clinică recuperare ortopedie şi traumatologie,

secţia clinică recuperare cardio-pulmonară, secţia clinică ORL, secţia clinică recuperare

neurologie, secţia clinică medicina muncii şi secţia clinică de recuperare neuromotorie).

Prestarea serviciilor medicale se face de către personalul medical competent (medici

specialişti şi asistenţi medicali), în timp ce activitatea administrativă a spitalului este

îndeplinită de o serie de funcţionari care organizează şi fundamentează activitatea

financiară.

Spitalul are, aşadar, un efectiv de 607 angajaţi, care sunt repartizaţi în funcţii după cum

urmează:

– Repartizarea pe funcţii a personalului Spitalului ”Sf. Maria ‘’– Iaşi

Nr. Denumire funcţie Nr. posturi Nr. Denumire funcţie Nr.

posturi

1 medic primar 33 26 consilier juridic 1

2 medic stagiar 19 27 audit 1

3 medic specialist 7 28 tehnician 1

4 medic rezident 83 29 preot 1

5 asistent medical 193 30 moaşă 1

6 soră medicală 13 31 programator 1

7 reg. medical 12 32 telefonist 2

8 infirmier 60 33 electrician 4

9 îngrijitor 56 34 instalator sanitar 5

10 medic şef secţie 11 35 magazioner 3

11 cercet. ştiinţific 1 36 lăcătuş 2

12 gipsar 2 37 şofer 2

13 logoped 2 38 fochist 3

14 profesor CFM 6 39 zidar 1

15 kinetoterapeut 8 40 zugrav 1

16 biolog 1 41 liftier 4

17 chimist 1 42 achizitor 1

18 farmacist 2 43 spălătorească 8

19 farmacist rezident 7 44 lenjer 1

20 statist. med. 3 45 garderobier 1

21 economist 6 46 muncitor necalificat 15

22 referent 3 47 bucătar 7

23 contabil 5 48 mont. dep. regl. 1

24 casier 1 49 paznic 4

25 secretar doct. 2 50 portar 2

Total 607

1.5 Evidenţierea relaţiilor interinstituţionale

1. Relaţia cu Direcţia Sanitară Judeţeană Iaşi

- Este ordonator secundar de credite, care centralizează necesarul de fonduri pentru construcţii - montaj şi dotări cu aparatură. Apoi le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le repartizează în teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor;

- La începutul anului, lunar şi ori de câte ori datele din statul de plată suferă modificări, se trimit către Direcţia Sanitară Judeţeană salariile personalului angajat în cadrul spitalului;

- Având în vedere planificarea concediilor de odihnă şi frecventele indexări salariale, Direcţia Sanitară Judeţeană Iaşi solicită lunar fundamentarea necesarului de credite pentru luna care urmează;

- Întocmeşte un memoriu justificativ pentru situaţia cheltuielilor ţi veniturilor spitalului;- Emite dispoziţie bugetară de repartizare a creditelor bugetare ce se foloseţte pentru

obţinerea banilor de la Trezoreria Municipiului;

2.Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Iaşi

Primesc o variantă a bugetului de cheltuieli materiale, având în vedere sursa de finanţare a acestor cheltuieli de la bugetul local. La aceste nivele se centralizează cheltuielile şi veniturile fundamentate de fiecare unitate în parte rezultând un prim proiect de venituri şi cheltuieli fundamentate, pentru anul următor, la nivelul necesarului ţinând cont de structuri şi parametri orientativi.

3.Trezoreria Municipiului Iaşi

Pentru fiecare tip de sursă financiară şi tip de cheltuială în Trezoreria Municipiului Iaşi, Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria”are deschise conturi bancare

4.Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii Sociale Iaşi

Este virat la finele lunii soldul contribuţiei la ajutorul de şomaj.

5.Direcţia Generală a Finanţelor Publice

Este virat impozitului aferent fondului de salarii.

1.6Structura personalului (organizare pe compartimente/birouri/servicii,

funcţii ocupate)

Clinica I Pediatrie Şef Clinică - Conf. Dr. Constantin Iordache

Toxicologie Terapie Acută Secţia Cardiologie

Colectivul de medici Şef UPU - Dr. Mihaela Carmen Fermeşanu     Asist. univ. Dr. Solange Tamara Roşu - medic primar medicină de urgenţă; medic specialist epidemiologie   Asist. univ. Dr. Mihaela Fermeşanu- medic primar medicină de urgenţă    Dr. Carmen Olaru - medic primar pediatru; competenţă ecografie generală   Dr. Maria Magdalena Florea - medic specialist pediatru

Clinica II Pediatrie Şef Clinică - Prof. Dr. Evelina Moraru

Alergologie-Imunologie Gastroenterologie şi Hepatologie Pneumologie

Colectivul de medici

Şef Clinică - Prof. Dr. Evelina Moraru

  Prof. Dr. Evelina Moraru - medic primar pediatrie; medic primar gastroenterologie   Prof. Dr. Stela Goţia - medic primar pediatrie; medic primar alergologie şi imunologie clinică   Conf. Dr. Constantin Ailoaie - medic primar pediatru; medic primar supraspecializat în biostimulare laser   Conf. Dr. Aurica Rugină - medic primar pediatru; medic specialist alergologie-imunologie clinică   Asist. universitar Dr. Irina Badiu - medic primar pediatru   Asist. universitar Dr. Alina Murgu - medic primar pediatru   Asist. universitar Dr. Bogdan Hermeziu - medic primar pediatru

Clinica III Pediatrie Şef Clinică - Conf. Dr. Georgeta Diaconu

Diabet, boli de nutriţie şi metabolism Neurologie pediatrică

Colectivul de medici

Şef Clinică - Conf. Dr. Georgeta Diaconu

 

   Conf. Dr. Georgeta Diaconu - medic primar pediatrie; medic primar neurologie   Conf. Dr. Eugen Cîrdei - medic primar pediatrie; medic specialist gastroenterologie pediatrică   Asist. universitar Dr. Dana-Teodora Anton - medic primar pediatrie; medic specialist gastroenterologie pediatrică   Asist. universitar Dr. Laura-Mihaela Trandafir - medic primar pediatrie, competenţă ecografie generalaă   Dr. Rodica Stânea - medic primar pediatrie   Dr. Maricel Burlacu - medic primar pediatrie, medic specialist gastroenterologie pediatrică

Clinica IV Pediatrie Şef Clinică - Conf. Dr. Ingrid Miron

Oncologie Medicală Hematologie Nefrologie Dializă

Clinica V Pediatrie Şef Clinică - Prof. Dr. Marin Burlea

Gastroenterologie Endoscopie digestivă

Clinica Ortopedie PediatricăŞef Clinică - Dr. Simona Gavrilescu

Ortopedie Pediatrică

Neurochirurgie

Clinica Chirurgie Pediatrică IŞef Clinică - Dr. Bogdan Savu

Chirurgie Pediatrică Arşi O.R.L.

Clinica Chirurgie Pediatrică IIŞef Clinică - Conf. Dr. Gabriel Aprodu

Chirurgie Pediatrică Urologie Chirurgie Plastică, Microchirurgie reconstructivă

Secţie Clinică Anestezie Terapie IntensivăŞef Secţie - Dr. Corneliu Paiu

A.T.I. A.T.I. - neonatologie

Pediatrie CroniciŞef Secţie - Dr. Rodica MihailideRecuperare PediatricăŞef Clinică - Dr. Laura FlorescuRecuperare, Medicină fizică şi balneologieŞef Clinică - Dr. Elena DonisăLaborator Analize MedicaleŞef Laborator - Şef lucrări Dr. Lelioara Tocan

Dr. Lelioara Tocan - medic specialist, doctor în medicina, şef de lucrari UMF ”Gr.T. Popa”    Asistent şef: Mariana Borcan - asistent principal    Registrator medical principal: Doina Dediu

Biochimie:    Şef departament: Elena Jalaboi - chimist principal       Luminiţa Radu - chimist principal       Mihaela Velea - chimist principal       Codrina Maria Ciubotaru - bioinginer

Hematologie:    Şef departament: Dr. Irina Maxim - medic primar       Dr. Cezarina Dragomirescu - medic specialist, doctor în medicină, responsabil cu managementul calităţii, şef de lucrari Universitatea Apollonia

Imunologie:    Şef departament: Profir Liliana - biolog specialist

Microbiologie    Şef departament: Cătălina Dahorea - chimist principal, doctor în ştiinţe biologice       Elena Petraru - biolog principal, doctor în ştiinţe biologice

Laborator Radiologie şi Imagistică MedicalăŞef Laborator - Dr. Alexandru Vlad

Colectivul de medici

 Şef Clinică - Dr. Alexandru Vlad

   Dr. Alexandru Vlad - medic primar, competenţă ecografie   Dr. Mircea Georgescu - medic primar, competenţă ecografie generală   Dr. Elena Macsim - medic primar, competenţă ecografie generală

Unitate Primire UrgenţeŞef Compartiment - Dr. Mihaela Carmen FermeşanuColectivul de medici Şef UPU - Dr. Mihaela Carmen Fermeşanu     Asist. univ. Dr. Solange Tamara Roşu - medic primar medicină de urgenţă; medic specialist epidemiologie   Asist. univ. Dr. Mihaela Fermeşanu- medic primar medicină de urgenţă    Dr. Carmen Olaru - medic primar pediatru; competenţă ecografie generală   Dr. Cătălina Ionescu - medic primar pediatru

1.7 Analiza nivelului de pregătire profesională în funcţie de studiile

avute (formare profesională iniţială şi perfecţionare profesională)

Pregatirea profesionala incepe dupa ce persoana care vrea sa se angajeze in cadrul

spitalului, a terminat facultatea de medicina. Acea persoana mai intai trebuie sa faca

practica in cadrul institutiei, pe urma sa fie angajat si sa evolueze de la medic rezident,

medic primar, medic specialist, depinde de sectia la care vrea sa lucreze.

1.8 Analiza situaţiei financiare (bugetul de venituri şi cheltuieli, mod de

finanţare, fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de

indicatori etc.)

Studiul indicatorilor financiari ai asistenţei medico-sanitare are ca obiectiv folosirea

raţională a resurselor, în condiţiile unei îngrijiri a sănătăţii populaţiei la un nivel cât mai

ridicat, corespunzător cerinţelor şi dezvoltării ştiinţei medicale.

Sistemul de indicatori ai asistenţei medico-sanitare cuprinde 4 grupe: a) indicatori

sintetici ai ocrotirii sănătăţii în economia naţională; b) indicatori ai resurselor asistenţei

medico-sanitare; c) indicatori ai consumului de prestaţii medico-sanitare (ai utilizării

resurselor); d) indicatorii costului asistenţei medico-sanitare.

Indicatorii sintetici sunt utilizaţi în scopul stabilirii locului pe care-l ocupă ocrotirea

sănătăţii în ansamblul economiei naţionale. Analiza ponderii şi dinamicii cheltuielilor pentru

ocrotirea sănătăţii din venitul naţional şi din bugetul de stat oglindeşte politica sanitară a

statului. Conform bazei de date a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cheltuielile pentru

sănătate din PIB reprezintă mai puţin de jumătate comparativ cu ţările candidate la Uniunea

Europeană şi aproape de patru ori mai puţin faţă de media din Uniunea europeană, România

situându-se pe ultimul loc printre ţările europene.

O importanţă deosebită prezintă şi indicatorii forţei de muncă şi a fondurilor fixe.

Numărul de salariaţi este un indicator general al efortului pentru asigurarea forţei de muncă

necesare, fiind cunoscut şi sub numele de număr mediu scriptic de salariaţi. Este un indicator

de volum şi de structură a resurselor umane, putând fi calculat în acest ultim caz ca pondere a

personalului superior/mediu sanitar în numărul total de salariaţi. Dacă indicatorul se

calculează sub formă de pondere, atunci acesta exprimă gradul de dotare cu forţă de muncă

specializată.

Indicatori sintetici sunt şi indicatorii demografici, care impun opţiuni de politică

sanitară. Modificările cantitative şi calitative din rândul populaţiei exercită o influenţă

importantă asupra cerinţelor de îngrijiri medicale. Prăbuşirea natalităţii de la 16 născuţi vii la

1000 de locuitori în 1989, la 10,5‰ în anul 2005, coroborată cu creşterea mortalităţii generale

de la 10,6 decese la 1000 locuitori în 1989, la 11,4‰ în 2005, cât şi amplasarea migraţiei

externe au făcut ca populaţia României să scadă cu circa 700.000 de locuitori în ultimii ani.

Totodată, se constată o tendinţă alarmantă de îmbătrânire a populaţiei cu scăderea

ponderii vârstelor tinere cuprinse între 0 şi 14 ani şi creşterea ponderii populaţiei de peste 60

de ani, această evoluţie determinând o alunecare a cererii de servicii de protecţie socială şi, în

particular, de servicii de sănătate către populaţia vârstnică.

Evidenţierea asigurării cu resurse se reflectă printr-o serie de indicatori ai dezvoltării

bazei materiale a ocrotirii sănătăţii în ceea ce priveşte resursele umane, materiale şi financiare.

Ca resurse umane se cuprind indicatorii asigurării cu personal medico-sanitar pe categorii:

medici, total şi pe specialităţi, farmacişti, personal mediu, auxiliar şi tehnic sanitar, exprimaţi

prin numărul de locuitori reveniţi pentru un cadru medico-sanitar şi proporţia la 10.000 de

locuitori pe categorii.

Fundamentarea veniturilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi

În cadrul activităţii de elaborare, verificare şi aprobare a planurilor de venituri, instituţiile

bugetare întocmesc planurile de venituri bugetare corespunzător cu sarcinile de planificare

financiară în baza programului de realizare a indicatorilor economici şi sociali ce sunt trasaţi

prin planul naţional unic şi pe baza analizei datelor furnizate de sistemul de evidenţă. Astfel,

în planificarea bugetului de venituri şi cheltuieli, instituţiile sanitare folosesc o serie de

indicatori de plan, după cum urmează:

Indicatori folosiţi în planificarea veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor sanitare

Numele indicatorului Unitatea unde se utilizează

numărul unităţilor

numărul medicilor consultanţi

(numărul funcţiilor medicale)

Unităţi sanitare ambulatorii fără staţionar

numărul unităţilor

numărul paturilor

număr paturi/zi

numărul medicilor consultanţi

numărul funcţiilor medicale

Unităţi cu ambulatorii şi staţionar

numărul unităţilor

numărul paturilor

număr paturi/zi

Unităţi sanitare numai cu staţionar

număr staţii de salvare

număr autosalvări

număr staţii aviasan

număr avioane

număr ore de zbor

Staţii de salvare

numărul unităţilor Staţii de recoltare şi conservare a sângelui

număr litri de sânge, din care: cu regim special ssau

cu plată

numărul unităţilor

număr copii

număr copii/zi

Colonii sanatoriale

numărul unităţilor Inspectorat sanitar antiepidemic

numărul unităţilor Unităţi medico-juridice

Fundamentarea veniturilor se face de către fiecare instituţie sanitară, superioară sau

subordonată, cele ierarhic superioare fiind responsabile de elaborarea bugetelor de venituri şi

cheltuieli centralizate, în care se includ şi veniturile.

Fundamentarea cheltuielilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi

Ocrotirea sănătăţii constituie o preocupare permanentă, nu doar pentru individ, ci şi

pentru societatea din care face parte, astfel încât ea devine o acţiune de interes general,

înregistrând multiple influenţe şi, determinând la rândul său, numeroase sfere de activitate.

Pentru alocarea de fonduri domeniului sanitar trebuie să se ţină seama de o serie de factori

precum: starea de sănătate a populaţiei, dezvoltarea economico-socială, politica adoptată de

guvern în această direcţie, nivelul pregătirii personalului medical, gradul de cultură sanitară a

populaţiei, organizarea acţiunilor de prevenire a bolilor prin nivelul de dezvoltare a reţelei de

instituţii sanitare şi acţiunile profilactice cu caracter de masă, gradul de poluare al mediului

înconjurător.

Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii, cele suportate din bugetul de stat, se regăsesc în

legea bugetului de stat, mai exact într-o anexă a acesteia, unde le este rezervat un capitol

structurat în subcapitole pentru fiecare unitate sanitară în parte, precum şi în articole bugetare.

La fundamentarea cheltuielilor pentru unităţile sanitare trebuie să se ţină cont de o serie

de cerinţe. Aşadar, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau

finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ, fiind, deci, necesară o

bază legală a cheltuielilor. Execuţia preliminară pentru anul de bază se determină ca sumă

între execuţia certă pe o anumită perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului,

corectată cu eventuale influenţe. Deosebit de importantă este şi analiza şi studierea

comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi în dinamică. Este necesară

realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe o anumită perioadă de timp, inclusiv

compararea cheltuielilor unităţilor sanitare între ele. Această analiză se face şi de către

organul ierarhic superior, în etapa de analiză a proiectului de buget de venituri şi cheltuieli

primit de la instituţia subordonată.

O influenţă majoră asupra dinamicii cheltuielilor din domeniul sanitar o au şi preţurile şi

tarifele diferitelor servicii (consultaţii, tratamente, analize medicale, alocaţia de hrană) care

determină în mod direct structura şi evoluţia cheltuielilor. Acestea reprezintă în ultimul timp,

factorul cel mai imprevizibil în evoluţia diferitelor categorii de cheltuieli, întrucât îşi pune

amprenta caracterul inflaţionist al economiei.

Întocmirea planului de cheltuieli bugetare propriu-zis pentru anul de plan se face în

urma analizei fiecărei cheltuieli din anul de bază, în vederea reducerii cheltuielilor care nu se

mai raportează în anul de plan. La calcularea cheltuielilor pentru anul de plan trebuie să se

ţină seama de creşterea sau reducerea indicatorilor de plan faţă de cei din anul de bază, de

aplicarea normelor de cheltuieli obligatorii sau indicative la articolele bugetare la care se

aplică asemenea norme. Trebuie să se ţină seama de eventualele acţiuni ce vor apare în anul

de plan.

În dimensionarea cheltuielilor din domeniul sănătăţii se iau în calcul indicatorii specifici

fiecărui tip de cheltuială în parte. Fundamentarea se face, aşadar, pentru cele două tipuri de

cheltuieli majore ale oricărei instituţii sanitare: cheltuielile de personal şi cheltuielile materiale

şi servicii.

Structura cheltuielilor sanitare în perioada 2001 – 2006 :

Nr.

crt.

Cheltuieli sanitare 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1 Total cheltuieli în

spitale (zi)

- pentru un pat

- pentru un bolnav

- pentru o zi

spitalizare din care:

247,08

94,8

81

375,80

146,3

133

479,84

192,9

174

625,78

289,4

125

601,45

231,58

212,56

799,19

247,42

288,63

2

Interne

- pentru un pat

- pentru un bolnav

- pentru o zi

spitalizare

52,22

191

16

63,04

226

20

65,95

234

22

74,73

289

26

80,58

261,58

26,20

142,82

421,54

48,14

3

Chirurgie

- pentru un pat

- pentru un bolnav

- pentru o zi

spitalizare

76,31

256

25

97,74

326

24

95,10

302

33

97,11

336

38

121,4263

330,59

43,97

165,137

500,111

64,720

4

Obstetrică-

ginecologie

- pentru un pat

- pentru un bolnav

- pentru o zi

spitalizare

51,40

103

18

68,96

133

25

75,55

159

28

68,29

177

31

60,2548

132,66

23,48

66,574

143,561

26,657

5

Pediatrie

- pentru un pat

- pentru un bolnav

- pentru o zi

spitalizare

55,049

231

21

48,08

239

20

50,03

242

20

41,23

274

23

47,1067

182,69

19,36

70,89

228,49

27,98

Se încadrează în această categorie cheltuielile din mijloace bugetare reprezentând

consumuri de materiale, combustibil, energie, alimente, medicamente, materiale sanitare,

apă, plăţi pentru serviciile prestate şi lucrări executate, retribuţia personalului. Tot în

categoria cheltuielilor, instituţiile bugetare mai înregistrează şi preţul de înregistrare a

obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi a unor mijloace fixe procurate, în

executarea acţiunilor aprobate prin planurile de cheltuieli.

Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a celui instituţional a Spitalului Sfanta Maria

2.1Analiza cadrului reglementativ aplicabil

Studiile efectuate de diferitele organizaţii internaţionale cu privire la economia

sanitară pe plan mondial arată dificultatea în a găsi o clasificaţie funcţională unitară a

cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii. Aceasta se datorează, pe de o parte, organizării

variate a asistenţei medico-sanitare în concordanţă cu sistemul socio-economic din diferite

ţări, cu particularităţile lor specifice, şi pe de altă parte, a gradului diferit de dezvoltare, în

general, şi în ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii populaţiei în special. M,.

Necesarul de îngrijiri medico-sanitare trebuie să aibă o fundamentare ştiinţifică reală

constând din cunoaşterea numărului populaţiei, a structurii şi a perspectivelor evoluţiei

demografice, cunoaşterea nivelului şi a perspectivelor evoluţiei demografice, de cunoaştere

aprofundată a stării de sănătate, a condiţiilor igienico-sanitare, a factorilor epidemiologici.

De asemenea, este necesară cunoaşterea gradului de satisfacere a necesităţilor, în raport cu

cerinţele existente şi, în acest sens, de determinare a priorităţilor în funcţie de necesităţi.

Aşadar, fundamentarea ştiinţifică a activităţii medicale nu poate fi făcută fără folosirea unui

sistem unitar de indicatori, care a fost elaborat la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a

Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

2.2 Analiza relaţiilor de muncă

Ca in orice institutie publica, relatiile de munca sunt foarte importante. Intre compartimentele

Spitalului Sfanta Maria din Iasi exista o stransa colaborare, care se ajuta reciproc si care duc

informatia de la un compartiment la altul.

Si intre medici si pacienti exista o stransa legatura. Relaţia medic-pacient este decisivã pentru

livrarea unui serviciu medical de calitate atât în diagnosticarea, cât şi în tratarea unei

afecţiuni. În acest moment, în sistemul public de sãnãtate din România, aceastã relaţie este

înca una tributarã modelului formal de comunicare, în care superioritatea în atitudine a

medicului este de necontestat datoritã cunoştinţelor şi experienţei sale. Sistemul privat de

sãnãtate este o alternativã salutarã şi reprezintã un model de comunicare modern, în termenii

respectului reciproc, ai încrederii şi împartãşirii unor valori şi perspective comune. În peste un

deceniu de experienţã în implementarea şi practicarea acestui tip de relaţie deschisã şi

reciprocã între pacient şi medic, în limitele respectului şi protecţiei datelor personale impuse

de etica medicala.

2.3 Analiza capacităţii decizionale

Inainte de a se lua o decizie, toti medicii se consulta. Nimeni nu-si da cu parerea singur si i-a

decizia pe care acesta o gandeste. Trebuie analizata corect situatia si se consulta cu privire la

decizia care trebuie luata. Nici o decizie nu este luata in graba.

2.4 Analiza punctelor forte, a punctelor slabe, oportunităţilor şi amenintărilor în

vederea eficientizării activităţii respectivei instituţii publice

-Aspecte pozitive:

În privinţa competenţei profesionale spitalul dispune de cadre medicale cu competenţe profesionale diverse, supraspecializăr i o b ţi n u t e î n ţară şi s t r a i n a t a t e , c u p r e o c u p ă r i î n domeniul cercetării medicale, implicaţi în proiecte europene

-Aspecte negative:

L a n i v e l d e s p i t a l s e o b s e r v ă „abundenţa” personalului auxiliar nemedical(muncitori necalificaţi, bucătari, pază, etc.) ceea ce duce la o pondere exageratăa cheltuielilor de personal faţăde celelalte cheltuieli, cu implicaţii directe în scăderea posibilităţii de a desfăşura servicii medicale, principala sursăaducătoare de venituri.Se mai constată un surplus de personal medical superior.

2.5 Identificarea posibilelor soluţii în vederea eficientizării activităţii

instituţiei publice

Una dintre solutii ar fi cresterea calitatii actului medical oferit cetatenilor prin utilizarea

potentialului ofetit de tehnologia informatiei.

O alta solutie ar consta in dezvoltarea serviciilor medicale prin implementarea unui sistem

informatic integrat, asigurand accesul cetatenilor si personalului medical la servicii

informatice de tip e-sanatate.

2.6 Eficientizarea comunicării dintre instituţia publică şi cetăţean

Comunicarea rapidã medic-pacient este unul dintre aspectele principale ale eficienţei şi

calitãţii serviciilor medicale. Accesul la informatii concludente determinã, de cele mai multe

ori, succesul în tratarea problemelor de sãnãtate ale pacientului şi asigurã o economie

considerabilã de costuri şi timp.

Pentru a avea o comunicare eficientã, se impune dezvoltarea unui sistem de relaţii care

constã în îndeplinirea aşteptãrilor consumatorilor, şi a intereselor pe termen lung ale

organizaţiei. Acest sistem presupune:

accesul consumatorului la serviciu în orice moment;

respectarea promisiunilor, deoarece organizaţiile de servicii influenteazã

nivelul aşteptãrilor consumatorilor prin promisiunile implicite şi/sau explicite;

comunicaţiile între instituţia sanitarã şi pacient trebuie iniţiate de ambii

parteneri implicaţi (consumatorii apreciazã mai mult relaţia cu instituţia când

aceasta face efortul de a menţine o legãturã permanentã).

Comunicarea dintre pacienti sau persoane beneficiare de servicii sanitare si angajatii

institutiei publice sanitare poate sã:

arate beneficiile unei schimbãri de comportament;

întãreascã relaţiile între organizaţii;

promoveze o poziţie privind o problemã de sãnãtate sau o politicã;

demonstreze sau sã ilustreze comportamente sãnãtoase;

determine acţiune în sensul indicat de campanie;

reconfirme cunoştinţe, atitudini sau comportamente;

ducã la contestarea sau negarea unor mituri şi a unei concepţii greşite;

influenţeze percepţiile, credinţele şi atitudinile care pot duce la schimbarea

normelor sociale;

ducã la creşterea cunoştinţelor şi conştientizãrii publicului ţintã despre o

problemã de sãnãtate şi despre soluţiile la acea problemã.

Comunicarea în cadrul instituţiilor sanitare trebuie să reprezinte un domeniu distinct de

interese pentru autorităţile publice, dar şi pentru organizaţiile private din sănătate, ce urmăresc

atragerea încrederii pacienţilor în serciviile oferite.

Concluzii

Sanatatea este considerata ca parte componenta a calitatii individului si prin extrapolare putem spune ca sanatatea este concomitent o expresie a calitatii vietii politice, socio-economice si culturale a intregii societati.

Sanatatea este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, este o valoare universala a societatii, existenta biologica a individului fiind completata de existenta sa sociala si de statutul mediului ambiental. Caitatea vietii este un imperativ etic al societatii, dar si o responsabilitate a acesteia. Programele de sanatate publica reflecta calitatea vietii, imbunatatirea sanatatii fiind data de imbunatatirea calitatii intregii palete biopsiho-sociale a societatii.

Spitalul a existat de-a lungul anilor cu un minim de rationalitate si fara o viziune a viitorului sau pe termen mediu si lung. Lumea spitaliceasca in general sufera o criza economica cu distantare in timp si in mod diferit de restul societatii si de alte sectoare economice . Se accentueaza o „criza de incredere” care a facut sa dispara increderea absoluta a ansamblului societatii fata de medici si fata de sistemul de ingrijiri medicale. Spitalul trebuie sa evolueze catre o mai mare adaptabilitate si flexibilitate a echipelor, mai multa recunoastere a rolului si a importantei resurselor umane.

Bibliografie

1. Alexandru Gheorghe –Evaluarea eficienţei activităţilor sanitare, Editura Lumina Lex,

Bucureşti, 2004

2. Brezeanu P., Marinescu I. – Finanţe publice şi fiscalitate, Editura Fundaţia România de

mâine, Bucureşti, 2004

3. Enăchescu D., Marcu M.G. – Sănătate publică şi management sanitar,Editura All,

Bucureşti, 2004

4. Filip Gheorghe şi altii – Finanţe publice, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004

5. Greceanu-Cocoş Virginia –Contabilitatea instituţiilor publice, ediţie comentată şi

actualizată, Editura Adevărul, Bucureşti, 2001

6. Hoanţă Nicolae – Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Iaşi, 2001

7. Ionescu Luminiţa –Contabilitatea instituţiilor publice, Editura Economica, Bucureşti, 2001

8. Moşteanu Tatiana –Buget şi trezorerie publică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

2004

9. Ştefura Gabriel – Bugete publice, editura Economica 2003

10. Văcărel I. – Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003