ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

-FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI-

PROIECT

Profesor coordonator:

PETRESCU Irina

GAFIȚA Georgiana Valentina

GRUPA 1324,Seria B,An 3

BUCURE TIȘ Page 1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

-FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI-

BUCURE TIȘ Page 2

STUDIU COMPARATIV

Brăila – Arad

Profesor coordonator:

PETRESCU Irina

GAFIȚA Georgiana Valentina

GRUPA 1324,Seria B,An 3

CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................3

CAPITOLUL 1 ANALIZA INDICATORILOR..............................4

1.2.Numărul mediu de salariați.......................................................................5

1.3.Rata șomajului............................................................................................6

1.4.Densitatea drumurilor publice la 100 kmp..............................................7

BUCURE TIȘ Page 3

1.5.Densitatea căilor ferate la 1000 kmp........................................................7

1.6.Numărul de paturi în spitale la 1000 loc..................................................8

1.7.Numărul de medici la 1000 loc..................................................................8

1.8.NUMĂRUL DE ABONAMENTE TV.........................................8

1.9.Rata mortalității infantile..........................................................................8

CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA JUDEȚELOR...................9

2.1. Criterii geografice.....................................................................................9

2.2. Criterii demografice................................................................................11

2.3. Criterii economice...................................................................................14

ANEXE...............................................................................................16

BILIOGRAFIE..................................................................................17

LISTĂ TABELE ȘI FIGURI...........................................................18

LISTĂ INDEXURI............................................................................18

INTRODUCERE

Judeţul Arad este aşezat în vestul ţării, de o parte şi de alta a Mureşului şi Crişului Alb şi se învecinează cu: Bihor la nord şi nord-est, Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timiş la sud şi cu Ungaria la vest. Se întinde pe o suprafaţă de 7754 kmp şi cuprinde din punct de vedere administrativ 10 oraşe (din care 1 municipiu) , 68 de comune şi 270 de sate.

Figură 1

BUCURE TIȘ Page 4

Judeţul Brăila este situat în partea de sud-est a ţării, in vecinatatea Dunarii.

Figură 2

CAPITOLUL 1 ANALIZA INDICATORILOR

1.1.PIB/loc :

Tabel 1

BUCURE TIȘ Page 5

PIB/locuitor(mil lei) 2009 2010 2011Braila 6870,2 6223,8 7049,4

Arad 11083.2 10774.5 10774.5

Figură 3- Evoluție PIB locuitor – euro Brăila

Figură 4- Evoluție PIB locuitor – euro Arad

Topul județelor din România după PIB. (Anexa 1)

1.2.Numărul mediu de salariați

Tabel 2

Nr mediu de sal (mii pers) 2010 2011 2012Braila 73.4 76.6 75.8

Arad 107.0 111.4 113.7

Figură 5- Evoluţia numărului mediu de salariaţi pe activităţi din Brăila

BUCURE TIȘ Page 6

Figură 6- Evoluția numărului de salariați Arad

1.3.Rata șomajului

Tabel 3

Rata somajului 2010 2011 2012Braila 8,7 5,8 6,5

Arad 5.2 3.8 3.5

Figură 7- Evoluția ratei șomajului Arad

BUCURE TIȘ Page 7

Figură 8- Evoluția ratei șomajului Brăila

Figură 9- structura șomajului

1.4.Densitatea drumurilor publice la 100 kmp

BUCURE TIȘ Page 8

Tabel 4

Densitatea drumurilor publice la 100 kmp

2010 2011 2012

Braila 24,9 24,9 24,9

Arad 29.1 29.2 29.7

Densitatea drumurilor publice la 100 kmp în județul Brăila, respectiv Arad se situează sub media pe ţară de 34,6 km, în principal ca urmare a existenţei unei reţele dense de căi ferate şi a concentrării localităţilor de-a lungul căilor de comunicaţie terestre.

1.5.Densitatea căilor ferate la 1000 kmp

Tabel 5

Densitatea reţelei feroviare pe 1000kmp din Brăila este de 33,2 km, fiind sub densitatea pe ţară care este de 45,3 km în comparație cu Arad care depășește densitatea țării (60,6).

1.6.Numărul de paturi în spitale la 1000 loc

Tabel 6

1.7.Numărul de medici la 1000 loc

Tabel 7

Nr de medici la 1000 loc 2008 2009 2010Braila 1.42 1.39 1.47

Arad 2.06 2.20 2.44

Într-un clasament al țărilor europene în ceea ce privește numărul de medici pe cap de locuitori, România se situează în primele trei țări cu numărul cel mai mic de medici pe cap de locuitori. La polul opus se situează Grecia, țara cu cei mai mulți medici, depășind

BUCURE TIȘ Page 9

Densitatea cailor ferate la 1000 km2

2010 2011 2012

Braila 33.2 33.2 33,2

Arad 60.6 60.6 60.6

Nr de paturi in spitale la 1000 loc

2008 2009 2010

Braila 5.8 5.8 5.1

Arad 5.5 5.7 5.3

astfel țări dezvoltate precum Marea Britanie sau Franța conform clasamentului publicat de telegraph.co.uk.

Media pe țară a numărului de medici la 1000 locuitori este de 2.2, astfel că Arad reușește începând cu 2009 să depășească media țării.

1.8.Numărul de abonamente TV

Tabel 8

Nr de abonamente TV la 1000 loc

2005 2006 2007

Braila 87824 88959 85972

Arad 129879 130542 132100

1.9.Rata mortalității infantile

Tabel 9

Figură 10- mortalitatea infantilă

BUCURE TIȘ Page 10

Rata mortalitatii infantile

2009 2010 2011

Braila 10.5 9.9 15.0

Arad 9.8 8.9 9.6

CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA JUDEȚELOR

2.1. Criterii geografice

Judeţul Arad este situat în partea de vest a României şi se întinde din Munţii Apuseni (partea de est a judeţului) până în câmpia largă formată de râurile Mureş şi Crişul Alb. Punctele extreme ale judeţului sunt cuprinse între coordonatele 20°45’ (Nădlac) şi 22°39’ (Târnăviţa) longitudine estică, respectiv 45°58’ (Labaşinţ) şi 46°38’ (Berechiu) latitudine nordică.

Relieful creşte altitudinal de la vest la est, constituindu-se 3 mari unităţi de relief: Câmpia de Vest (incluzând Câmpia înaltă a Aradului şi Câmpia Crişului Alb), Dealurile Vestice şi Munţii Apuseni, reprezentaţi de Munţii Zărand, Munţii Codru-Moma şi porţiuni din Masivul Găina. Între culmile montane se intercalează Depresiunea Zărandului.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Mureş cu afluenţii săi, de Crişul Alb, precum şi de câteva râuri care fac parte din reţeaua hidrografică a Crişului Negru (Teuz, Sartiş). Lacurile sunt de origini diferite, naturale de luncă şi antropogene (Cladova şi Tauţ)

Clima este preponderent continental-moderată cu influenţe oceanice, media temperaturilor oscilând în intervalul 8°C la munte şi 11°Cîn zona de câmpie. Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori cuprinse între 600-1000 mm/mp.

Câteva date istorice semnificative, 1156: din acest an datează prima atestare documentară a aşezării Arad; 1245: regele maghiar Bela al IV-lea ordonă refacerea fortificţiilor Lipovei, aceasta constituind prima menţiune a cetăţii; 1446: cetatea Lipova este stăpânită de Iancu de Hunedoara; 1514: cetatea Aradului este cucerită de răsculaţii conduşi de Gheorghe Doja; 1519: este menţionată în documente localitatea Curtici; 1552: turcii invadează Aradul transformându-l în paşalâc, cetatea este distrusă, locuitorii masacraţi, iar copii luaţi în robie; 1688: oraşul Arad intră sub stăpânire habsburgică; 1812: îşi deschide porţile Înalta   Preparandie, prima şcoală pedagogică din Arad; 1848: are loc adunarea populaţiei arădene care a proclamat desfiinţarea iobăgiei şi libertatea presei.

Judeţul Brăila se află situat în partea sud-estică a României în zona de câmpie, pe un teritoriu de 4766 km2 , reprezentând 2% din suprafaţa totală a ţării. Apele acoperă 6,4% din suprafaţă. Reşedinţa judeţului este municipiul Brăila, situat pe fluviul Dunărea, care curge prin judeţ înainte de a-şi continua drumul către judeţele vecine, Galaţi şi Tulcea, pentru ca în sfârşit să se verse în Marea Neagră.

Oraşul Brăila a fost atestat documentar în anul 1368. Dezvoltarea Brăilei a fost determinată, pe de o parte, de aşezarea la punctul cel mai apropiat de mare al Dunării muntene, pe de alta de vecinătatea bălţii bogate în peşte şi a Bărăganului bogat în lanuri de grâne şi turme de animale.

În secolul al XIV-lea, Brăila devine cel mai însemnat port al Ţării Româneşti şi principalul centru pescăresc în care înflorea comerţul. Piaţa Brăilei devine atât de importantă pentru comerţul de cereale, încât unitatea ei de măsură "chila de Brăila" (patru sute de ocale) se introduce ca unitate de măsură etalon, atât în Ţara Românească cât şi în Moldova.Din punct de vedere cultural-istoric, zona Brăilei a constituit o punte de legătură între lumea răsăriteană şi cea sudică.

BUCURE TIȘ Page 11

În 1540 Brăila devine ''raia'' turcească şi timp de trei secole cetatea Brăilei decade.La 13 ianuarie 1836, Brăila a fost declarată ''Porto Franco'', ceea ce însemna că în Brăila se puteau depozita orice fel de mărfuri, cu excepţia vinului, rachiului şi tutunului, fără să plătească vamă sau alte taxe, favorizându-se în acest fel importul şi exportul.Fiind primul port maritim al Dunării, Brăila a rămas un oraş deschis, unde multe naţionalităţi ca: greci, turci, ruşi, bulgari, evrei, armeni au trăit în bună înţelegere, tradiţiile şi credinţele lor îmbogăţind viaţa şi cultura oraşului.

Clima este temperat continentală cu nuante mai excesive în vest şi mai moderata în Lunca Siretului şi Insula Mare a Brăilei.

Situat în apropierea Mării Negre, judeţul Brăila are temperaturi medii anuale de peste 10o C (mai ridicate cu 1,5 o C faţă de restul câmpiei).

Precipitaţiile anuale sunt reduse (în medie 4651 apă/mp) şi au un caracter torenţial vara. Resursele subsolului sunt formate din rezerve de hidrocarburi lichide şi gazoase; depunerile de loes formează materia primă pentru ceramica inferioară. Apa şi nămolul lacurilor sărate au calităţi terapeutice deosebite, pe lângă acestea fiind amenajate baze de tratament balnear, din care funcţionează în prezent numai cea de la Lacu Sărat. În oraşul Însurăţei a fost pus în evidenţă un izvor de ape termale sulfuroase cu calităţi terapeutice deosebite, având un debit de 280 mc în 24 ore şi o temperatură la ieşire de 60°.

Din punctul de vedere al mediului înconjurător sunt de semnalat următoarele aspecte:Insula Mică a Brăilei, adevărată deltă interioară situată pe o suprafaţă de 15000 ha, a fost declarată rezervaţie naturală mixtă de floră şi faună.Condiţiile geografice fac ca în această zonă să coexiste trei tipuri de vegetaţie caracteristice bălţii, pădurii şi stepei.

Lacul Jirlău (8,9 kmp) recunoscut refugiu ornitologic, fapt pentru care a fost consemnat alături de Delta Dunării şi de alte arealuri din ţară, în lista celor 2440 arii acvifaunistice de importanţă europeană "Important bird areas in Europe" publicată în 1989 în Anglia.

În Insula Mare a Brăilei, creată prin asanarea Bălţii Brăilei, există "Popina Blasova" mărturie a eroziunii hercinice a munţilor Dobrogei, recunoscută în anul 1994 ca monument al naturii, aici perpetuându-se două specii de coada şoricelului cu flori galbene şi o specie de clopoţel, caracteristice munţilor Dobrogei.

Chiar dacă pădurile ocupă o parte restrânsă din suprafaţa judeţului (5,5%), majoritatea fiind păduri de luncă, pădurile Viişoara şi Camniţa au fost declarate rezervaţii forestiere, prima pentru cele 300 ha ce reprezintă relicva codrilor de stejar de pe malul drept al Călmăţuiului, iar cea de-a doua pentru arboretul pur de frasin, răspândit pe o suprafaţă de 1,3 ha.

BUCURE TIȘ Page 12

2.2. Criterii demografice

Analizele realizate privind structura demografică a zonei Brăila pune în evidenţă

următoarele aspecte:

• Dinamica evoluţiei populaţiei zonei periurbane Brăila în perioada 2002 – 2009, relevă

descreşterea continuă din tot acest interval. În ansamblul perioadei, populaţia regiunii a scăzut

cu 21491 persoane, de la 588365 locuitori în 2002, la 566 874 în 2009. În intervalul 2002-

2009, dinamica populaţiei nu a avut aceeaşi tendinţă la nivel de unitate administrativ

teritorială Astfel, importante scăderi ale populaţiei s-au înregitrat în localităţile rurale Tudor

Vladimirescu1(59%), Carcaliu (-10,7%), Marasu (-9,1%), Frecăţei (-5,2%), precum şi în

municipiile Brăila (-4,7%) şi Galaţi (-4,0%). La polul opus sunt creşterile de populaţie din

localităţile Vădeni (10,2%), Chişcani (12,1%) şi Şendreni (27,6%). Scăderea populaţiei la

nivelul zonei este realizată atât pe baza sporului natural (care este negativ în tot intervalul

2004 – 2008) cât şi pe baza migraţiei.

• Datorită gradului ridicat de urbanizare determinat de prezenţa în structura zonei a două

municipii reşedinţă de judeţ, valoarea densităţii populaţiei la nivel de zonă (235,9

locuitori/km²)este superioară mediilor înregistrate la nivel regional (78,8 locuitori/km²) şi

naţional (90 locuitori/km²).

• Populaţia zonei periurbane Brăila este preponderent urbană, aproximativ 90% din totalul

populaţiei concentrându-se în cele trei centre urbane ale zonei.

• Sporul natural calculat la nivelul anului 2009 pentru municiupiul Brăila rămâne negativ

(-2,7‰), dar uşor superior ca valoare anului anterior (vezi figura de mai jos).

1 Scăderea semnificativă a volumului populaţiei înregistrată în comuna Tudor Vladimirescu se explică prin desprinderea din cadrul acesteie a unei comune noi

BUCURE TIȘ Page 13

Figură 11- evoluția mișcării naturale

Analizele realizate privind structura demografică a județului Arad pune în

evidenţă următoarele aspecte:

• Populaţia judeţului este caracterizată prin faptul că femeile sunt majoritare, este concentrată mai mult în mediul urban, decât în cel rural. Populaţia activă şi în vârstă de muncă reprezintă 69,26% din totalul populaţiei, în judeţul Arad. O pondere importantă în cadrul populaţiei judeţului este ocupată şi de populaţia de până la 14 ani care reprezintă 15,52%, iar populaţia de peste 65 de ani reprezintă 15,42%.• Din analiza structurii populaţiei în funcţie de naţionalitate se poate observa că diversitatea etnică rămâne o caracteristică puternică judeţului. Se mai poate observa creşterea procentului de cetăţeni români de naţionalitate română, diminuarea comunităţilor de maghiari şi germani, creştere uşoară a populaţiei de rromi.• Judeţul se caracterizează printr-un spor negativ al populaţiei, spor care este dat de diferenţa foarte mare între numărul de născuţi vii şi numărul celor decedaţi într-un an. De asemenea, se mai poate urmări şi fenomenul de migraţiune externă a populaţiei din regiune. Astfel, majoritatea emigranţilor legali au avut un nivel ridicat de instruire şi calificare, au fost tineri, fără diferenţe semnificative de gen, preponderent persoane căsătorite.• Dacă este să ne referim la evoluţia populaţiei judeţului Arad se poate spune că aceasta se înscrie în trendul general al populaţiei României şi anume unul descrescător. Totuşi, nu scăderea numărului populaţiei este aspectul cel mai îngrijorător, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste.• Din analiza pe grupe mari de vârstă în perioada pronosticată 2003-2025 se observă că toate grupele de vârstă analizate au valori sub media naţională indiferent de anul pe care îl luăm drept referinţă. Se mai remarcă o scădere constantă a populaţiei cuprinsă în grupa 0-14 ani. În

BUCURE TIȘ Page 14

ceea ce priveşte evoluţia populaţiei pe sexe, se observă că nu există diferenţe majore în privinţa scăderii populaţiei feminine sau masculine.• De asemenea, din prisma evoluţiei populaţiei preşcolare şi a celei şcolare se pot observa următoarele evoluţii:

populaţia preşcolară (3-6 ani) a judeţului Arad se va diminua în perioada de prognoză cu circa 3281 de persoane;

populaţia şcolară angrenată în primul şi al doilea ciclu de educaţie (populaţia din grupa 7-14 ani) va cunoaşte o scădere mai accentuată, fiind vorba despre o scădere aproximată la 11425 de persoane;

populaţia între 15 şi 24 de ani se înscrie şi ea foarte bine în linia de scădere generală a populaţiei judeţului. Ea este categoria de vârstă cea mai afectată şi este prevăzută o diminuare de circa 19 273 de persoane până în 2025.

Figură 12- evoluția demografică

2.3. Criterii economice

Judeţul Arad dispune de o economie echilibrată, principalele sectoare de activitate productivă fiind agricultura şi industria. Aradul deţine ponderi importante în economia naţională. Judeţul Arad este considerat a fi un judeţ în creştere, cu rezultate economice foarte bune. Cu o tradiţie importantă industrială şi comercială, Aradul reuşeşte să se situeze printre cele mai prospere oraşe din România postrevoluţionară datorită importantelor investiţii autohtone şi străine. Mentionţionăm potenţialul agricol deţinut de judeţul Arad: locul 4 în ierarhia judeţelor în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă, locul 3 pe ţară la parcul de tractoare agricole fizice, locul 6 la producţia de porumb boabe, etc. Principalele ramuri industriale sunt: vagoane marfă şi de călători, industria de confecţii şi textile, industria alimentară, mobilă şi accesorii pentru mobilă, componente pentru industria auto, componente electronice, contoare, încălţăminte

BUCURE TIȘ Page 15

Putem afirma că, la nivelul municipiului Brăila, există o economie în mare parte diversificată. Cifra de afaceri înregistrată de unităţile economice active din municipiu este dependentă de industria constructoare de maşini, industria confecţiilor, industria alimentară, industria chimică, comerţ şi servicii şi de alte activităţi.

În prezent se impune şi mai mult nevoia stringentă de diversificare a tuturor activităţilor economice şi de creştere a competitivităţii unor companii care să determine, în primul rând, creşterea atractivităţii zonei.

De asemenea, există în municipiu un potenţial uman important, care, prin abilităţile profesionale de care dispune, ar putea contribui la acest deziderat. Specializarea municipiului este realizată în principal pe valorificarea şi prelucrarea potenţialului natural al zonei. Este de fapt o valorificare a unor resurse care pun în evidenţă: producţia de nave, excavatoare, hârtie, confecţii, mobilă etc. Aceste bunuri generează valoare adăugată şi folosesc forţa de muncă specializată a municipiului şi a zonelor limitrofe. Cele mai multe firme sunt firme mici şi mijlocii, care desfăşoară activităţi locale şi mai puţin extinse la nivel naţional/comunitar.

Problemele de natură managerială sau investiţională sunt cauzate în principal de lipsa resurselor financiare. Cu toate că municipiul Brăila este bine poziţionat, oportunităţile ce ar putea determina creşterea economică nu sunt întotdeauna valorificate şi suficient exploatate.

În municipiu există o tradiţie în comerţ, activitatea comercială fiind una de bază la nivel de municipiu, însă există o slabă capacitatea de promovare a produselor obţinute de firmele locale, atât pe piaţa internă cât şi comunitară, fiind astfel o restricţie în dezvoltarea economiei locale.

BUCURE TIȘ Page 16

ANEXEFigură 13- Anexa 1

BUCURE TIȘ Page 17

BILIOGRAFIE

eurostat. (fără an).

insse. (fără an).

wikipedia. (fără an).

BUCURE TIȘ Page 18

LISTĂ TABELE ȘI FIGURI

Figură 1.......................................................................................................................................3Figură 2.......................................................................................................................................3Figură 3- Evoluție PIB locuitor – euro Brăila.............................................................................4Figură 4- Evoluție PIB locuitor – euro Arad..............................................................................4Figură 5- Evoluţia numărului mediu de salariaţi pe activităţi din Brăila....................................5Figură 6- Evoluția numărului de salariați Arad..........................................................................5Figură 7- Evoluția ratei șomajului Arad.....................................................................................6Figură 8- Evoluția ratei șomajului Brăila....................................................................................6Figură 9- structura șomajului......................................................................................................6Figură 10- mortalitatea infantilă.................................................................................................8Figură 11- evoluția mișcării naturale........................................................................................12Figură 12- evoluția demografică...............................................................................................13Figură 13- Anexa 1...................................................................................................................15

LISTĂ INDEXURI

Arad, 3Brăila, 3economie echilibrată, 13structura demografică, 11Vladimirecu, 11

BUCURE TIȘ Page 19