STUDIU DE DIAGNOZĂ: Evaluarea unui eşantion reprezentantiv de copii din centrele de plasament, şi analiza focus-grupurilor care reunesc diverse tipuri de beneficiari

pentru crearea unor alternative la centrele de plasament închise

Varianta în limba română

2

Declinarea răspunderii:

Prezentul raport este elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Banca Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în prezentul document le aparțin în întregime autorilor. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în prezentul document nu reflectă în mod necesar opiniile Băncii Mondiale, ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor reprezentate de aceștia. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în prezentul raport.

Prezentul raport nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Drepturi de autor:

Materialul prezentat în această publicație este protejat prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea unor fragmente din prezentul document fără permisiune poate constitui o încălcare a legislației în domeniu.

Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice parte a prezentului document, vă rugăm să transmiteți o solicitare cu informații complete la: (i) Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (Bd Gheorghe Magheru nr. 7, Sector 1, București); sau la (ii) Grupul Băncii Mondiale România (str. Vasile Lascăr nr. 31, Et 6, Sector 2, București, România).

3

Acord de Servicii de Asistență Tehnică privind Elaborarea unor planuri de dezinstituţionalizare a copiilor care nu beneficiază de îngrijirea părinţilor şi de transfer al acestora în centre de îngrijire comunitare (P156981)

REZULTATUL #3:

Acest raport a fost elaborat în cadrul Acordului privind Serviciile de Consultanță încheiat între Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție la 12 mai 2016 pentru implementarea proiectulului ”Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate” – cod SIPOCA 2, finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. Acest raport reprezintă Rezultatul nr. 3 din cadrul acordului.

4

Mulțumiri Rezultatul #3 produs în conformitate cu Acordul de Servicii de Consultanță privind Dezvoltarea planurilor pentru dezinstituționalizarea copiilor rămaşi fără îngrijire părintească și transferul acestora către îngrijirea în comunitate a fost elaborat sub supravegherea D-lui Cem Mete, coordonarea generală fiind asigurată de D-na Tatiana Proskuryakova.

Activitățile de colectare a datelor și pregătire a prezentului raport au fost coordonate de D-l Emil Teșliuc, D-l Vlad Grigoraș (lideri de echipă) și D-na Manuela Sofia Stănculescu. Documentul a beneficiat de contribuțiile unei echipe de 68 de consultanți care a cuprins membri ai Colegiului Naţional al Asistenților Sociali din România (CNASR), sociologi, asistenți de cercetare și specialiști IT, precum și o echipă de bază formată din: Simona Anton, Elena Cătălina Iamandi Cioinaru, Bogdan Corad, Cristina Cornea (Vladu), Monica Marin și Andreea Stănculescu (Trocea). De asemenea, echipa a beneficiat de sprijinul următoarelor persoane: Andrei Zambor, Monica Ion, Corina Grigore, Oana Caraba și Alexandra Călin.

Banca Mondială apreciază cooperarea excelentă, îndrumarea și feedback-ul în timp util din partea reprezentanților ANPDCA, în particular a D-nei Gabriela Coman (Președinte) și a D-nei Elena Tudor (manager de proiect). De asemenea, Banca Mondială își exprimă recunoștința pentru implicarea tuturor angajaților din sectorul public care au participat la procesul de colectare a datelor și pentru cooperarea instituțiilor acestora. În mod special, echipa Băncii Mondiale mulțumește directorilor Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) pentru participarea la atelierele de lucru organizate de Banca Mondială, pentru deschiderea de a permite și altor membri ai DGASPC să coopereze cu echipa de cercetare, precum și pentru disponibilitatea directorilor centrelor de plasament de a permite efectuarea evaluării copiilor.

De asemenea, echipa Băncii Mondiale dorește să mulțumească principalelor ONG-uri din domeniul protecției copilului, precum și UNICEF și celorlalte instituții care au sprijinit procesul de colectare a datelor.

Șanse egale și echitate Toate activitățile proiectului au fost concepute și implementate pentru beneficiul egal al fetelor și băieților și al femeilor și bărbaților. Echipa și experții din cadrul proiectului s-au bucurat de tratament egal, indiferent de sex, origine etnică sau alte caracteristici.

Dezvoltare durabilă În timpul implementării proiectului, echipa Băncii Mondiale a vizat utilizarea rezonabilă și eficace a resurselor pentru a proteja mediul și a asigura coeziunea socială. Fiecare cetățean și instituție trebuie să aibă în vedere că dezvoltarea durabilă este singura cale de a răspunde nevoilor umane fără a periclita integritatea sistemelor naturale și viitorul umanității, ca întreg.

5

Cuprins

INTRODUCERE .......................................................................................................... 8

CONTEXT ................................................................................................................ 9

1. PROCESUL .......................................................................................................... 14

1.1. Instrumentele pentru evaluarea multidisciplinară a copiilor ......................................... 14

1.1.1. Consultări cu specialiștii DGASPC .................................................................... 14

1.1.2. Focus-grupuri cu copii ................................................................................. 15

1.1.3. Pretestarea instrumentelor .......................................................................... 18

1.1.4. Setul de instrumente utilizate pentru colectarea datelor ....................................... 18

1.2. Aplicația IT "e-cuib" ......................................................................................... 21

1.3. Eșantionul reprezentativ de copii ......................................................................... 24

1.4. Procesul de colectare a datelor ........................................................................... 27

1.4.1. Echipa ................................................................................................... 27

1.4.2. Principiile ............................................................................................... 28

1.4.3. Fazele procesului ...................................................................................... 29

1.4.4. Componenta de creștere a capacității instituționale ............................................. 31

2. REZULTATELE ..................................................................................................... 33

2.1. Nevoile copiilor și tinerilor din centrele din plasament din România ............................... 33

2.1.1. Evaluarea medicală .................................................................................... 33

2.1.2. Evaluarea psihologică ................................................................................. 35

2.1.3. Evaluarea socială ...................................................................................... 36

2.1.4. Evaluarea educațională ............................................................................... 39

2.1.5. Evaluarea familiei (naturale și extinse) ............................................................ 40

2.2. Soluții de îngrijire alternativă identificate pentru copiii și tinerii adulți din centre de plasament din România ....................................................................................................... 41

CONCLUZII ȘI PAȘI URMĂTORI ...................................................................................... 43

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 44

Anexe .................................................................................................................. 46

Anexa A. Eșantionul de copii după centre de plasament ................................................... 46

Anexa B. Setul de instrumente de evaluare multidisciplinară pentru un copil virtual .................. 48

Anexa C. Setul de rapoarte agregate la nivel de centru .................................................... 49

6

Într-un centru de plasament pentru copii din România

7

Acronime

AMP Asistent maternal profesionist

ANPDCA Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

BM Banca Mondială

CES Cerinţe educaționale speciale

CNASR Colegiul Național al Asistenților Sociali din România

CTF Case de tip familial

DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

MEN Ministerul Educației Naționale

MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale 1

ONG Organizație neguvernamentală

PIP Plan Individualizat de Protecție

POR Program Operațional Regional

SEOSP Serviciul de Evaluare și Orientare Școlară și Profesională

SPAS Serviciul Public de Asistență Socială

1 Până în ianuarie 2017, s-a numit Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

8

INTRODUCERE

Prezentul studiu de diagnoză a fost elaborat în cadrul Acordului de Servicii de Consultanță privind Dezvoltarea planurilor pentru dezinstituționalizarea copiilor rămaşi fără îngrijire părintească și transferul acestora către îngrijirea în comunitate, încheiat între Banca Mondială și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) la data de 12 mai 2016. Acordul are în vedere implementarea proiectului implementat de ANPDCA - ”Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate” – cod SIPOCA 2, finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă.

În perioada mai-noiembrie 2017, echipa Băncii Mondiale a desfășurat procesul de colectare și analiza datelor necesare pentru pregătirea celui de-al treilea livrabil prevăzut de contract (Rezultatul #3). Acest raport se bazează în mare măsură pe metodologia preliminară pentru elaborarea planurilor de închidere a centrelor de plasament care a fost prezentată în detaliu în Rezultatul #2,2 livrat de Banca Mondială către ANPDCA în mai 2017.

În același timp, rezultatele prezentate în acest raport completează datele cu privire la istoricul instituțional al copiilor din centre de plasament care au fost colectate și prezentate în Rezultatul #1, livrat de Banca Mondială către ANPDCA în februarie 2017.

Rezultatul #3 a beneficiat de un atelier de consultare cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), organizat de Banca Mondială la Poiana Brașov între 16-18 august 2017.

Obiectivul și structura raportului

Potrivit acordului, 3 Rezultatul #3 rezumă rezultatele unei evaluări complexe a unui eșantion reprezentativ de peste 1.400 (nu mai mult de 1800) de copii protejați în centre de plasament din România, și include analiza de focus-grupuri cu copii și adolescenți.

Obiectivul raportului este de a identifica măsurile de îngrijire alternativă pentru copiii din centrele de plasament (atât instituții clasice cât și modulate) bazat pe o evaluare multidisciplinară (medicală, psihologică, socială și educațională) a nevoilor lor, precum și pe preferințele și alegerile lor cu privire la oportunități de îngrijire alternativă, așa cum le-au exprimat înșiși copiii în focus-grupuri.

Acest raport este structurat în două părți. Partea 1 descrie procesul de colectare a datelor, inclusiv pregătirea instrumentelor, pretestarea, aplicația IT, eșantionarea, modul în care s-a desfășurat procesul, precum și echipa care l-a desfășurat. Partea a 2-a prezintă principalele constatări cu privire la măsurile de îngrijire alternativă pentru copiii din centrele de plasament din România (atât instituții clasice cât și modulate).

Procesul de colectare a datelor a fost însoțit de o componentă puternică de creștere a capacității DGASPC-urilor care au elaborat planuri individuale de închidere pentru unul sau mai multe centre de plasament, între septembrie și noiembrie 2017.

2 În special în cea de-a doua parte concentrată pe Îndrumarul pentru elaborarea planurilor individuale de închidere a centrelor de plasament pentru copii din România. 3 Banca Mondială (2016).

9

CONTEXT

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) din cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS)4 din România, a solicitat sprijinul Băncii Mondiale pentru elaborarea unui plan operațional de dezinstituționalizare a copiilor care sunt protejați în centre de plasament clasice și asigurarea tranziției acestora în servicii dezvoltate la nivelul comunităților din care provin.

Reducerea numărului de copii din instituțiile de mari dimensiuni, necorespunzătoare, rămâne o prioritate a guvernului român în anii următori. Guvernul s-a angajat deja să accelereze procesul de dezinstituționalizare și a menționat acest aspect ca reprezentând o prioritate în diferite documente strategice, inclusiv Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020, Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020, și Acordul de Parteneriat. În acord cu Pachetul privind investițiile sociale și Recomandarea Comisiei Europene "Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării," ANPDCA a stabilit, printre altele, următoarele priorități pentru 2014-2020: (i) Închiderea centrelor de plasament clasice pentru protecția copilului și transferul copiilor din aceste centre către servicii în cadrul comunității și (ii) Asigurarea de intervenții timpurii și preventive pentru copii, care vor asigura exercitarea dreptului copiilor de a crește într-un mediu familial și îi vor ajuta să-şi realizeze pe deplin potențialul și să-şi exercite integral drepturile.

România a moștenit un sistem de protecție a copilului dezastruos de la regimul comunist. Între anii 1945 și 1989 statul a dezvoltat o rețea de instituții de mari dimensiuni, iar familiile sărace erau încurajate să-şi lase copiii (în special pe cei cu dizabilități) în grija statului. Au fost subminate modelele tradiționale de ocrotire a copilului, precum plasarea unui copil cu dificultăți în grija unui membru al familiei extinse. În contextul politicilor agresive pro-nataliste, combinate cu criza economică din anii ’80, rezultatul a fost unul dezastruos. În 1989, peste 100.000 de copii trăiau în astfel de instituții, în condiții foarte precare. Mai mult, chiar și atunci când condițiile materiale erau rezonabile, instituționalizarea a avut un puternic impact negativ asupra sănătății, dezvoltării și stării psihologice a copiilor, din cauza depersonalizării, rutinelor rigide și a izolării sociale.5

În ultimii 15 ani, guvernul a înregistrat progrese semnificative în reducerea numărului de copii din instituții și prin dezvoltarea unor servicii alternative de tip familial, însă aceste progrese au stagnat după 2010. Numărul copiilor aflați în servicii de tip rezidențial (în centre publice și private de plasament, inclusiv în case de tip familial) a scăzut, de la valoarea maximă de 57.181, înregistrată în decembrie 2000, la aproximativ 15.478, la data de 30 septembrie 2016. Cu toate acestea, în 2011, pentru prima dată în 15 ani, numărul copiilor aflați în instituții a crescut6, ca urmare a creșterii populației sărace și a bugetului limitat disponibil pentru serviciile de tip familial. Însă, în ultimii câțiva ani, rata a început din nou să scadă. Mai mult, numărul total al copiilor aflați în sistemul de protecție specială din România7 care beneficiază de o măsură de protecție specială a scăzut semnificativ, de la aproximativ 98.000 de copii în 1997 până la aproximativ 52.774 la data de 30 septembrie 2016. Însă a scăzut și numărul total al copiilor și, din acest motiv, rata copiilor aflați în sistemul de protecție specială a stagnat (1.776 la 100000 de copii în 2000 și 1.641 la 100000 de copii în 2011), ceea ce ilustrează limitele sistemului de a reduce numărul copiilor care intră în sistemul de protecție. Comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est și din Comunitatea Statelor Independente

4 Până în ianuarie 2017, s-a numit Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV). 5 Johnson et al. (2006), Browne (2009), Tobis (2000), National Scientific Council on the Developing Child (2014). 6 MMFPS, DGPC (2011: 1). Numărul copiilor instituționalizați (plasați în servicii rezidențiale) era de 23.240 în 2011, comparativ cu 23.103 în 2010. 7 În România, sistemul de protecție specială a copilului reprezintă ansamblul de măsuri, prestații și servicii concepute pentru creșterea și îngrijirea copiilor separați, temporar sau definitiv, de părinți care nu pot fi lăsați în îngrijirea acestora.

10

(ECE/CSI), România are o rată medie8 a copiilor plasați în cadrul serviciilor publice de îngrijire. Cu toate acestea, în cifre absolute, sistemul de protecție a copilului din România este încă unul dintre cele mai mari, fiind responsabil să asigure servicii de îngrijire pentru aproximativ 60.000 de copii (din care 52.000 în cadrul sistemului special de protecție).9

Închiderea centrelor de plasament pentru protecția copilului a fost un proces lent, iar proporția copiilor plasați în instituții (clasice sau modulate) a rămas neschimbată după 2011. Conform Strategiei naționale privind protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020: 10 “Restructurarea instituţiilor de ocrotire a copilului s-a desfăşurat în strânsă legătură cu încercarea de a oferi alternative de tip familial la ocrotirea de tip rezidenţial a copilului şi de a preveni abandonul. Pe de o parte, instituţiile clasice, cu o capacitate mare (între 100 şi 400 de locuri) au fost restructurate, încercându-se reducerea capacităţii, modularea acestora, pentru a oferi mai mult spaţiu pentru fiecare copil, într-un mediu cât mai apropiat de cel familial. Reducerea numărului de copii, prin dezinstituţionalizare, în special prin reintegrarea copiilor în familia naturală sau lărgită, ori prin plasamentul la o familie sau persoană, a făcut posibilă “umanizarea” instituţiilor. Însă, nu toate centrele de plasament au fost astfel transformate; lipsa de fonduri şi de experienţă a făcut ca după anul 2007 procesul să se desfăşoare lent, în etape, în funcţie de fondurile existente sau de priorităţile stabilite prin strategiile judeţene. În anul 2011, 52% din copiii protejaţi în servicii de tip rezidenţial se aflau în instituţii de tip clasic şi modulat.”11 La sfârșitul anului 2014, 50% dintre copiii aflați în ocrotire de tip rezidențial încă locuiau în instituții (centre de plasament).

Reforma de dezinstituționalizare a copiilor desfășurate până în prezent în România oferă cinci lecții principale care trebuie luate în considerare de decidenți în acest nou val de reformă (vezi și Caseta 2). Principalele lecții învățate arată că: (i) Planificarea închiderii centrelor și dezvoltării de noi servicii trebuie să aibă la bază nevoile specifice identificate pentru fiecare copil și familia acestuia, precum și consultarea lor; (ii) Închiderea centrelor de plasament trebuie obligatoriu însoțită de dezvoltarea și întărirea serviciilor de prevenire a separării copiilor de familie de la nivel de comunitate; (iii) Este necesară întărirea considerabilă a activităților de monitorizare și evaluare a situației copiilor după închiderea centrului de plasament, precum și a calității serviciilor alternative nou înființate; (iv) ONG-urile sunt parteneri valoroși în domeniul protecției copilului și tocmai de aceea dezinstituționalizarea poate fi construită mai ales prin parteneriate public-privat; (v) Ar fi utilă organizarea unor campanii de informare și sensibilizare la nivelul populației generale și a factorilor de decizie de la nivel local pentru a crește nivelul de acceptare și integrare a acestor copii, mai ales a celor cu nevoi speciale, în comunitate.

La 31 martie 2015, mare parte dintre copii încă locuiau în centre de plasament, clasice și modulate.12 Conform statisticilor oficiale ale ANPDCA, existau 81 de unități de plasament clasice, unde se aflau în ocrotire un total de 3.866 de copii și tineri. Suplimentar, existau alte 83 de centre de plasament modulate, în care erau 3.492 de copii. Deși necesitatea închiderii acestor centre era unanim acceptată, costurile asociate acestui proces erau extrem de mari, iar fondurile existente absolut insuficiente. Prin urmare, la începutul proiectului SIPOCA 2, a fost necesară stabilirea unor priorități pentru a decide care vor fi primele centre închise, în baza unei analize aprofundate a situației acestora și a calității serviciilor pe care le asigură copiilor.

8 România are între 1.600 și 1.700 de copii în serviciile de ocrotire a copilului, la 100.000 de copii, în totalul populației cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani, comparativ cu o medie de 1.850, la 100.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani, date pentru regiunea ECE/CSI și pentru țările din Europa de Est și Asia Centrală (baza de date Transmonee 2015, tabelul 6.1.22). 9 Ceilalți aproximativ 8.000 de copii beneficiază de servicii de tip tutelă, îngrijire de zi, supraveghere specizată, consiliere, prevenire, și diferite alte servicii care nu presupun separarea de familie și ocrotirea în cadrul serviciilor de tip familial sau rezidențial. 10 ANPDCA (2014: 30) 11 Conform HHC (2012), o instituție “de tip vechi”, “tradițională” sau “clasică” înseamnă un centru de plasament cu peste 12 copii sau tineri, cel puțin patru copii într-un dormitor și grupuri sanitare comune pentru locatarii unui etaj. O instituție “renovată” “restructurată” sau “modulată” înseamnă un centru de plasament cu peste 12 copii sau tineri, structurat în unități care cuprind de obicei un dormitor, o cameră de zi și o baie. Prin comparație, o casă de tip familial (CTF) este o unitate de plasament având la bază un model familial, cu cameră de zi, bucătărie și băi. 12 13 martie 2015 a fost data de referință adoptată atunci când a fost elaborat proiectul, în 2015.

11

În consecință, în cadrul proiectului, Rezultatul # 2 (mai 2017) a propus o tipologie a centrelor clasice și modulate bazată pe dovezi, precum și o metodologie de prioritizare împreună cu un set de opțiuni pentru lista de prioritizare a închiderii centrelor de plasament pentru copii din România. Tipologia centrelor clasice și modulate nu a fost încă recunoscută ca atare în mod uniform în întreaga țară. Metodologia de prioritizare s-a bazat pe o evaluare multicriterială, pentru a ordona toate centrele de plasament din România (atât centrele clasice, cât și cele modulate) în funcție de calitatea îngrijirii pe care o oferă copiilor.13 Astfel, metodologia de prioritizare a determinat acele centre în care copiilor, cel mai probabil, nu le erau satisfăcute nevoile în ceea ce privește sănătatea și dezvoltarea.14 În acest scop, evaluarea multicriterială a utilizat: (1) calitatea îngrijirii copilului în fiecare centru de plasament în ceea ce privește (a) numărul de copii afectați, 15 (b) mediul de îngrijire16 și (c) calitatea îngrijirii17; (2) opiniile copiilor înșiși despre calitatea vieții în centrele de plasament în care trăiesc;18 și (3) opțiunile DGASPC cu privire la centrele care trebuie închise și în ce ordine. 19 În acest mod, ținând cont de faptul că nu poate exista o soluție optimă unică pentru prioritizarea închiderii centrelor de plasament, a fost propus un set de modalități "bune" de planificare a procesului.

Închiderea acestor centre este un proces20 care trebuie planificat cu atenție și minuțiozitate pentru a stabili:

(i) Nevoile copiilor care locuiesc în prezent în aceste centre;

(ii) Alternativele la îngrijirea asigurată în prezent în cadrul acestor centre, care ar putea fi avute în vedere după închiderea centrelor;

(iii) Serviciile care ar putea fi oferite, având în vedere resursele disponibile și necesare;

(iv) Domeniile și nivelul investițiilor care vor fi necesare;

(v) Necesarul de formare profesională a personalului și tipurile noi de personal care va trebui angajat;

(vi) Măsurile de prevenire care trebuie adoptate sau consolidate în vederea reducerii numărului de copii care intră în sistemul de protecție specială.

Fiecare centru clasic sau modulat trebuie închis în conformitate cu o metodologie și un plan care țin cont de toate aceste elemente (cu o importanță specială acordată nevoilor copiilor) și care abordează

13 Spre exemplu, pe baza evaluării multicriteriale, Rezultatul #2 a arătat clar că, deși centrele modulate sunt oarecum mai bune decât cele clasice în ceea ce privește mediul de îngrijire, diferențele dispar în ceea ce privește calitatea îngrijirii. Astfel, centrele de tip modulat sau centrele de tip clasic asigură aceeași calitate a îngrijirii beneficiarilor lor (nu foarte bună). 14 Mulheir și Browne (2007: 55). 15 (a) Numărul de copii afectați: cu cât este mai mare un centru, cu atât este mai necesară închiderea acestuia, pentru a oferi tuturor copiilor care trăiesc acolo ocazia de a crește într-un mediu cât mai apropiat cu putință de cel familial. 16 (b) Mediul de îngrijire: resurse umane și materiale insuficiente și/sau de slabă calitate dintr-un centru pot afecta sănătatea și dezvoltarea copiilor care trăiesc acolo. Prin urmare, cu cât resursele disponibile pentru un centru sunt mai mici, cu atât este mai necesară închiderea acestuia. Variabilele structurale asociate cu mediul de îngrijire au fost structurate în patru sub-dimensiuni: distanță și izolare, infrastructura centrului, aspecte legate de sănătate și securitate și personalul de îngrijire (López Boo et al, 2016: 53) 17 (c) Calitatea îngrijirii: sănătatea și dezvoltarea copiilor pot fi, de asemenea, afectate negativ de interacțiuni abuzive și neglijare sau de alte forme de violență din partea personalului centrului sau din partea altor copii. Prin urmare, cu cât calitatea îngrijirii dintr-un centru este mai mică, cu atât este mai necesară închiderea acestuia. Variabilele de proces aferente au fost structurate în trei sub-dimensiuni: servicii și activități pentru dezvoltarea copilului, interacțiunile dintre copii și personalul de îngrijire și implementarea standardelor de calitate și a managementului de caz. (López Boo et al, 2016: 53) 18 Informații obținute prin focus-grupuri. 19 Informații obținute prin interacțiunea cu DGASPC, în principal prin efectuarea de interviuri. 20 Conform recomandării Grupului European de Experţi în tranziţia de la îngrijirea instituţională către cea din cadrul comunităţii formulate în “Direcții europene comune privind tranziţia de la îngrijirea instituţională către cea din cadrul comunităţii” și în “Orientări privind utilizarea fondurilor Uniunii Europene pentru tranziţia de la îngrijirea instituţională către cea din cadrul comunităţii” (EEG, 2012).

12

măsura în care resursele umane, financiare și materiale disponibile sunt adecvate pentru acea instituție anume.

În acest scop, Rezultatul #2 (mai 2017) include un "Îndrumar pentru elaborarea planurilor individuale de închidere a centrelor de plasament din Romania".În plus, prezentul studiu (Rezultatul #3) arată modul în care metodologia preliminară pentru elaborarea planurilor individuale de închidere a centrelor de plasament (prezentată în Îndrumar) a fost îmbunătățită pentru evaluarea multidisciplinară a copiilor. În același timp, aduce informații valoroase cu privire la măsurile de îngrijire alternativă pentru copiii din centrele de plasament, după cum rezultă din evaluarea multidisciplinară.

Succesul procesului de dezinstituționalizare va depinde de asemenea de reducerea numărului de copii care intră în centrele de plasament. În mod special, este necesară elaborarea unei metodologii pentru identificarea copiilor expuși riscului de separare de familie.

Reducerea numărului de copii aflați în sistemul de protecție specială va necesita dezvoltarea serviciilor de prevenire în cadrul comunității. Studiile arată că există zone (în special comunități sursă) în care lipsesc serviciile de intervenție timpurie și orientare, acesta fiind unul dintre motivele pentru care copiii pot intra în sistemul de protecție specială a copilului. 21 Conform statisticilor oficiale, aproape 1,4% dintre toți copiii români cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani sunt expuși riscului de separare de familie. Cu toate acestea, un studiu UNICEF a estimat că acest procent este mai mare – aproape 2% dintre copiii cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani – dacă ținem cont și de copiii “invizibili”.22

21 Stănculescu et al. (coord.) (2016) 22 Stănculescu și Marin (2012). Termenul de copii “invizibili” se referă la copiii “sunt pierduți din vedere în cadrul familiilor, comunităților, și societăților lor, precum și pentru guverne, donatori, societatea civilă, mass-media, și chiar și pentru alți copii” conform UNICEF (2006) The State of the World’s Children 2006: Excluded and Invisible [Starea copiilor lumii 2006: excluși și invizibili], www.unicef.org

13

Rezultatul #3:

Partea 1 PROCESUL DE COLECTARE A DATELOR PENTRU UN EȘANTION REPREZENTATIV DE COPII

14

1.

1. PROCESUL

Potrivit Acordului, 23 între mai și noiembrie 2017, echipa Băncii Mondiale a desfășurat evaluarea multidisciplinară a unui eșantion reprezentativ de copii protejați în centre de plasament din România.

Acest capitol descrie procesul de colectare a datelor. Mai întâi, arată cum au fost elaborate instrumentele pentru evaluarea multidisciplinară a copiilor, prin consultări cu specialiști ANPDCA și DGASPC precum și prin focus-grupuri cu copii. Apoi, descrie cum au fost pretestate instrumentele, aplicația „e-cuib”, eșantionul reprezentativ de copii, cum s-a desfășurat procesul de colectare a datelor, componenta de creștere a capacității din proces, și echipa care a desfășurat colectarea datelor.

1.1. Instrumentele pentru evaluarea multidisciplinară a copiilor Studiul a început cu instrumentele de evaluare concepute pentru a identifica nevoile copiilor și familiilor acestora, care au fost dezvoltate ca parte din metodologia preliminară pentru elaborarea planurilor individuale de închidere a centrelor de plasament. Proiectele acestor instrumente au fost prezentate în “Îndrumarul pentru elaborarea planurilor individuale de închidere a centrelor de plasament pentru copii din România” cuprins în Rezultatul #2, livrat de Banca Mondială către ANPDCA în mai 2017.

1.1.1. Consultări cu specialiștii DGASPC

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) a diseminat “Îndrumarul pentru elaborarea planurilor individuale de închidere a centrelor de plasament pentru copii din România” tuturor DGASPC-urilor cu centre de plasament din România. Între 16-18 august 2017, Banca Mondială a organizat un atelier de consultare la Poiana Brașov, la care au participat 45 de specialiști în protecția copilului din 25 de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).

La întâlnire au participat managerul proiectului SIPOCA 2 - Elena Tudor și responsabilul monitorizare R1 și R3- Cristina Cuculas.

La acest atelier, a fost discutat și agreat întregul set de instrumente pentru evaluarea multidisciplinară a copiilor. Dintre toate instrumentele, angajații DGASPC le-au identificat pe cele cu privire la evaluarea familiei și a comunității ca fiind cele care ridică cele mai multe dificultăți. Motivele principale sunt legate de practicile de lucru actuale ale managerilor de caz care efectuează rareori vizite la familiile/ rudele copiilor și în comunitățile din care aceștia provin, precum și slaba colaborare între DGASPC și SPAS-urile locale. Datele lipsă din informația colectată prin aceste două instrumente reprezintă o vulnerabilitate în procesele actuale și viitoare de dezinstituționalizare, precum și în munca zilnică a managerilor de caz.

Echipa Băncii Mondiale a încorporat într-o nouă versiune a instrumentelor toate observațiile, ideile și comentariile specialiștilor DGASPC.

23 Banca Mondială (2016).

15

1.1.2. Focus-grupuri cu copii

O a doua rafinare a instrumentelor pentru evaluarea multidisciplinară a fost operată pe baza rezultatelor focus-grupurilor realizate cu copii protejați în centrele de plasament. Pe scurt, focus-grupurile au arătat că:

(1) opinia copiilor ar trebui luată în considerare,

(2) opinia familiilor acestora ar trebui de asemenea ascultată,

(3) unii copii vor să meargă acasă, în timp ce alții preferă să fie în îngrijirea sistemului, dar toți își doresc să trăiască într-un mediu familial față de unul instituțional.

Echipa de bază de cercetători ai Băncii Mondiale au efectuat următoarele 12 focus-grupuri cu copii.

Tabel 1: Lista de focus-grupuri cu copii

Nr. Județ Localitate Centru de plasament Cod

1 Bistrița Năsăud Beclean Centrul de Plasament de tip familial pentru copiii din cadrul CPC Beclean

601

2 Botoșani Pomârla Centrul de plasament Dumbrava Minunată 702

3 Botoșani Trușești Centrul de Plasament Sf. Nicolae * 703&704

4 Brașov Făgăraș Centrul de reabilitare Şcolară "Floare de Colţ" Făgăraş - Complex de Servicii Făgăraş

805

5 Buzău Beceni Centrul rezidenţial pentru recuperarea si reabilitarea copilul cu tulburări de comportament nr. 5 Beceni

1001

6 Hunedoara Brad Centrul de plasament Brad 2001

7 Ialomița Urziceni Complex de Servicii Urziceni (Serviciul Rezidențial) 2103

8 Ilfov Periș Centrul de plasament nr. 5 2301

9 Neamț Piatra Neamț Modul Casa "Călin" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Elena Doamna", Piatra Neamţ

2703

Modul Casa "Smărăndița" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Elena Doamna", Piatra Neamţ

2704

10 Satu Mare Hurezu Mare CPC “Roua” Hurezu Mare 3002

11 Sălaj Jibou Centrul de plasament din Jibou 3102

12 Suceava Suceava Centrul de plasament "Speranţa" Suceava 3303

Notă: * Centru recent format prin unirea a două foste centre (Casa Rurală Traian și Casa Rurală Decebal având codurile 703 și 704) care au fost evaluate în Rezultatul #2 (Banca Mondială, 2017).

Similar cu alte focus-grupuri cu copii realizate în cadrul proiectului, acestea au inclus copii care au împlinit 10 ani (fără limită superioară de vârstă), atât fete, cât și băieți, cu și fără dizabilități, locuind în părți diferite ale centrului de plasament (dormitoare, etaje sau module diferite). Participanții la discuțiile de grup cu copii au fost selectați de reprezentantul Consiliului Copiilor din centru (un copil) sau, mai rar, de cercetător (care a ales aleator participanții dintre copiii prezenți). 24 Nu s-a permis participarea personalului centrului (educatori, șeful de centru sau alții) la aceste focus-grupuri, pentru

24 Cercetătorul și reprezentantul Consiliului Copiilor, împreună cu şeful de centru, au verificat dacă participanții au fost aleși în conformitate cu regulile de selecție (vârstă, gen, dizabilitate, poziționarea dormitorului copilului în cadrul centrului), înainte de a-i invita în sala în care era organizat focus-grupul. În cazurile în care distribuția era neechilibrată, pentru oricare dintre criteriile de mai sus, erau recrutați mai mulți copii pentru a remedia aspectul respectiv. După aceea, şeful de centru a semnat un acord de participare la focus-grup în numele tuturor copiilor participanți.

16

a crea copiilor cadrul necesar de exprimare liberă a opiniilor despre condițiile de trai și despre viața lor de zi cu zi în centru.25

Discuțiile au fost structurate pe zece teme, însă nu au durat mai mult de 75 de minute (având o durată medie de aproximativ 55 de minute). Cele zece teme de discuție sunt prezentate în Tabelul 2. După discutarea unei teme, copiilor li s-a cerut să îi dea o notă de la 1 la 10 (“ca la școală, dacă iei mai puțin de 5 ai picat testul, dacă iei 10, ai trecut cu notă maximă”). Copiii au scris pe foaie notele pentru fiecare temă, pe parcursul focus-grupului. La finalul discuției, foile completate de copii au fost colectate, iar datele au fost introduse într-un fișier excel.

Tabel 2: Temele discutate și evaluate în focus-grupurile cu copii

Tema Elemente evaluate

1. Condiții de trai și curățenie 2. Obiecte personale 3. Mâncarea 4. Școala 5. Medicul 6. Activități de recreere 7. Relația cu educatorii centrului 8. Relația cu colegii din centru 9. Relația cu managerul de caz 10. Relația cu părinții și familia, precum și punctele de

vedere ale copiilor asupra viitorului

Sursa: Banca Mondială (2017).

În total, 50 de fete și 54 de băieți și-au exprimat opiniile cu privire la viața lor din prezent într-un centru de plasament și la planurile pentru viitor.

Cu toate acestea, evaluatorul extern al DGASPC a fost prezent și a luat notițe. Cercetătorul Băncii Mondiale a moderat discuțiile.

Principalele rezultate ale focus-grupurilor cu copii

Copiii care au participat la discuțiile noastre de grup și-au evaluat centrele de plasament cu scoruri între 6.4 și 9, așadar între “satisfăcător” și “foarte bine”. În general, copiii au avut o percepţie pozitivă privind condiţiile materiale şi de locuire din centrele de plasament. Însă în acelaşi timp, amintesc de nevoia unui mediu familial caracterizat de afecţiune, de înţelegere şi comunicare din partea personalului. Dintre nevoile pe care le au copiii, primează nevoia de a le fi ascultată vocea, de a avea pe cineva cu care să poată vorbi, o persoană căreia să-i poată povesti orice şi în care să poată avea încredere. Așadar, personalul care lucrează direct cu copiii în sistemul de protecție trebuie să petreacă zilnic un timp cu copiii, în care să le asculte poveştile, nemulţumirile, bucuriile, opiniile, nevoile, dorinţele. De asemenea, copiii trebuie să fie consultaţi şi implicaţi activ în planificarea activităţilor zilnice, în realizarea planului de intervenţie şi în toate aspectele ce îi privesc, cum ar fi educaţia, sănătatea, petrecerea timpului liber etc. pentru a dezvolta deprinderi de luare a deciziilor, planificare și gestionare necesare pentru a trăi o viaţă independentă.

“Ce lipseşte din centrul în care staţi? Văd că unii nu aţi dat nota 10. Cei care nu aţi dat 10, ce ar lipsi?

Ce v‐ar face să… ce ar trebui să se schimbe în aşa fel încât să spuneţi că este de nota 10?

- Să ştii că măcar o persoană din casa aia va ţine cu tine şi nu te va trăda niciodată, sau va… Că eu n‐am încredere în ei… măcar puţin, pe sfert, să te iubească mă şi pe tine acolo. Pe bune. Acolo e…

25 Cu toate acestea, evaluatorul extern al DGASPC a fost prezent și a luat notițe. Cercetătorul Băncii Mondiale a moderat discuțiile.

17

Păi şi pe tine nu te iubesc?

- Nu.

De ce spui asta?

- Pentru că așa le simt.” (Focus grup cu copii într-un centru de plasament)

Principalul mesaj al copiilor exprimat în focus-grupuri este că, în general, condiţiile materiale din sistem sunt satisfăcătoare, chiar mai bune decât cele de acasă pentru mulţi dintre ei, însă ceea ce lipseşte este acea persoană care să-şi facă timp pentru ei, cu care să construiască o relaţie bazată pe încredere, o persoană care „să te iubească, mă, şi pe tine acolo.” Aceasta este nevoia principală pe care centrele de plasament nu o pot satisface. Al doilea, de această dată din punctul de vedere al copiilor mai mari, este o oarecare independenţă şi participarea mai activă la toate deciziile care le pot influenţa viaţa, de la hainele pe care le poartă până la finalitatea PIP.

Copiii și tinerii s-au plâns și de lipsa unor programe care să vină în întâmpinarea nevoilor de petrecere a timpului liber, de formare a deprinderilor de viaţă independentă şi a celor de socializare în afara instituţiei. Alţi tineri s-au plâns că nu sunt lăsaţi să aibă o prietenă sau un prieten, 26 după caz, că nimeni nu vorbeşte cu ei despre educaţie sexuală şi contraceptivă, și că în general personalul consideră tabu tot ce ține de viața sexuală. Probabil din aceste motive, mulți tineri din centre de plasament ajung să aibă crize de identitate sexuală.

Când au fost întrebaţi care sunt lucrurile care îi fac fericiţi, copiii au amintit de fraţii care sunt cu ei în sistem, de vizitele părinţilor, de convorbirile telefonice cu părinţii, de posibilitatea de a-şi continua studiile.

“-Ce mă face nefericită e că îmi doresc ca părinţii mei să mă viziteze puţin mai des. Şi atât...

- Pe mine mă face fericită în primul rând că am fraţii cu mine şi asta mă bucură cel mai mult. Şi ce mă face nefericită e că părinţii nu prea mă vizitează.

- Eu sunt fericită că am primit oportunitatea de a‐mi continua studiile pentru că asta îmi şi doream ‐ pe plan muzical. Şi sunt fericită atunci când acasă este o parte veselă, foarte activă şi nefericită nu prea ţin legătura cu părinţii mei, mama mă sună cam rar şi cam atât.” (Focus grup cu copii într-un centru de plasament).

Cu privire la familiile lor naturale, copiii și tinerii au mărturisit că şi-ar dori să nu mai existe violenţă, consum de alcool sau alte substanţe în familia lor de origine, şi de asemenea să aibă condiţii bune de locuit. Doar în aceste condiţii, copiii şi-ar dori să se întoarcă acasă. Deşi îşi doresc să menţină legătura cu familiile lor, ei conştientizează că dincolo de lipsa afecţiunii şi a îngrijirii părinteşti, sistemul de protecţie le oferă condiţii mai bune şi mai multe oportunităţi.

“-Eu aş vrea să se şteargă majoritatea lucrurilor urâte cu buretele, să nu mai existe băutură, alcool şi ţigări. Să revină totul la normal. Şi să fiu din nou maimuţica lui tata.

- Eu nu, nu aş vrea să mă întorc, pentru că am descoperit o altă viaţă aici, pot să zic că m‐am emancipat de când am ajuns aici. Nici eu nu vreau să mă întorc pentru că aici am mai multe oportunităţi decât le‐aş avea acasă. Să îmi termin şcoala.” (Focus grup cu copii într-un centru de plasament)

“-Înainte să mă întorc la familia mea, aş vrea să ştiu că au condiţii să te ţină, să te lase să mergi la şcoală şi să aibă toaletă în casă, nu în curte.” (Focus grup cu copii într-un centru de plasament)

În general, copiii mici doresc să meargă acasă, iar cei mai mari (începând cu 12-13 ani) preferă să locuiască în sistemul de protecție. Ajunşi la vârsta adolescenţei, copiii conştientizează că au fost respinşi de familie, pot dezvolta un sentiment de respingere faţă de părinţii lor şi nu îşi mai doresc să meargă acasă. De asemenea, cu cât perioada petrecută în sistemul de protecţie este mai mare, cu atât legăturile cu familia sunt mai slabe, se produce o ruptură între copil şi familie, iar reintegrarea este mai dificil de realizat.

26 Argumentul angajaţilor DGASPC fiind: „Îi protejăm. Ei nu înţeleg asta, dar [altfel] în orice moment ne putem trezi cu bebeluşi la poartă.”

18

Pe de altă parte, refuzul copiilor se datorează deserori aşteptărilor pe care aceştia au ajuns să le aibă cu privire la condiţiile de locuire, aşteptări pe care şi le-au format în timpul petrecut în sistemul de protecţie. În general, condiţiile de locuire din familia naturală nu se schimbă pe perioada în care copilul este în sistem, iar condiţiile oferite în centre şi stilul de viaţă pe care aceştia îl au aici, îi determină să nu îşi dorească să se întoarcă acasă.

Cu toate acestea, aşteptările copilului de la familiile lor variază considerabil. Unii copii îşi doresc să locuiască cu părinții lor chiar dacă sunt foarte săraci și locuiesc într-o singură cameră improprie, și fără apă curentă, mâncarea nu este regulată, iar hainele şi tot confortul care poate fi furnizat de centrele de plasament nu este și în familia lor. Alți copii au o relație foarte slabă cu familiile lor și valorizează mai mult condițiile și oportunitățile disponibile în sistem față de cele care ar putea fi oferite în cadrul familiile lor, dacă ar locui cu acestea. Alți copii nu au de ales, în special în cazul celor cu dizabilități severe care au nevoie de servicii medicale specializate și sprijin constant pe care familia nu îl poate oferi.

1.1.3. Pretestarea instrumentelor

După revizuirea instrumentelor pentru evaluarea multidisciplinară a copiilor pe baza consultării cu specialiștii și focus-grupurilor cu copii, setul de instrumente a fost pretestat.

Echipa de bază de cercetători a desfășurat pretestarea în septembrie 2017, în județele Constanța (cetrele cu codurile 1302-1306) și Covasna (Centru de plasament nr 6 Olteni, cod 1402), în strânsă cooperare cu specialiștii DGASPC. În același timp, în timpul pretestării, diferite erori din aplicația „e-cuib” (vezi secțiunea 2.2) au fost identificate și corectate.

1.1.4. Setul de instrumente utilizate pentru colectarea datelor

Setul revizuit de instrumente pentru evaluarea multidisciplinară a copiilor conține 13 chestionare care corespund celor 8 dimensiuni de evaluare, așa cum arată Caseta 1, Astfel, pentru fiecare copil și tânăr selectat în eșantionul reprezentativ, un număr de 8 chestionare au fost completate (câte unul pentru fiecare dimensiune a evaluării)27 pentru a evalua în mod comprehensiv nevoile și resursele lui/ ei și pentru a determina măsura cea mai adecvată de îngrijire alternativă pentru viitor (inclusiv un plan de viitor, beneficii și intervenții).

În vederea identificării posibilităților de reintegrare, integrare28 familială a copilului sau integrare socio-profesională a tinerilor, evaluarea multidisciplinară a inclus următoarele opt dimensiuni de evaluare:

1. Evaluare multidisciplinară a copilului sau tânărului, cu următoarele componente:

(A) evaluarea medicală (B) evaluarea psihologică (C) evaluarea socială (D) evaluarea educațională

2. Evaluarea familiei copilului și tânărului (naturale și extinse), inclusiv a legăturii copilului cu familia

27 Tipul de chestionar care trebuia completat pentru fiecare copil, pe fiecare dimensiune, a fost determinat în funcție de caracteristicile copilului, spre exemplu, copil cu sau fără dizabilități, copil școlarizat sau neșcolarizat, copil cu familie identificată sau fără familie etc. 28 Coroborând precizările Ordinului nr. 287/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire și sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie, precum și a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde, cu cele ale Ordinului nr. 1733/2015 din 19 august 2015 privind aprobarea procedurii de stabilire şi plată a alocaţiei lunare de plasament, termenul integrarea copilului (utilizarea alternativelor de tip familial) vizează plasamentul copilului în familia extinsă, respectiv rudă până la gradul al IV-lea inclusiv cu copilul, la asistentul maternal profesionist, la o persoană sau familie de plasament care face parte din reţeaua socială a copilului, respectiv rude, altele decât cele până la gradul al IV-lea inclusiv, cunoştinţe sau prieteni ai familiei ori ai familiei extinse a copilului faţă de care acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau alături de care s-a bucurat de viaţa de familie, ori adopția copilului, în condiţiile legii.

19

3. Evaluarea serviciilor din comunitate

4. Raport concluziv (sumar al principalelor informații și concluzii ale evaluărilor din cadrul dimensiunilor anterioare).

5. Planul de viitor (plan individual pentru reintegrare, plasament într-un serviciu de tip familial sau transfer către altă instituție pentru fiecare copil care trăiește în prezent într-o instituție, cuprinzând serviciile sociale, medicale, educaționale și de suport de care ar avea nevoie copilul și familia sa).

Caseta 1 arată cum este organizat setul de instrumente pe dimensiuni de evaluare.

De asemenea, Anexa B prezintă un set complet de instrumente de evaluare multidisciplinară completate pentru un copil virtual.

1(A) Evaluarea medicală a presupus examinarea clinică în vederea stabilirii stării de sănătate a copilului sau tânărului. Examinarea a fost realizată de către medicul de familie la care era înregistrat copilul din instituție sau de către medicul cu care DGASPC/instituția are contract de servicii. Aceste date includ cel puțin următoarele aspecte: (i) Dezvoltarea fizică a copilului; (ii) Copilul suferă de o boală gravă sau tulburare congenitală tratabilă, dar care nu a fost încă diagnosticată și/sau nu este încă tratată; (iii) Informaţii legate de starea de sănătate a părinților, atât cât se cunosc.

1(B) Evaluarea psihologică a fost efectuată de psihologi cu drept de liberă practică, din sectorul public sau privat. Împreună cu evaluarea medicală, evaluarea psihologică a identificat nevoile speciale, întârzierile în dezvoltare, dificultățile de comportament pe care copilul le manifestă și de care trebuie să se țină cont atunci când este propusă măsura de protecție alternativă la instituționalizarea în centrul de plasament. De asemenea, în cadrul evaluării psihologice, au fost identificate sentimentele și așteptările copilului cu privire la măsura de protecție specială din prezent și viitor.

1(C) Evaluarea socială a copilului din instituție a presupus analiza cu precădere a istoricului de instituționalizare a copilului, a motivelor pentru care a fost separat de familie, a relațiilor păstrate cu familia, a datelor despre familie, cât și opiniile, dorințele și speranțele copilului pentru viitor. În funcție de vârsta și gradul de maturitate ale copilului, a fost consemnată și opinia acestuia cu privire la relația cu familia, inclusiv posibilitatea reintegrării cu prioritate a copilului în familia naturală, această informație primită contribuind semnificativ la decizia privind parcursul copilului după închiderea instituției. 1(D) Evaluarea educațională a identificat nivelul achizițiilor școlare al copilului; gradul de corelație cu nivelul de dezvoltare cognitiv, psiho-motor și socio-afectiv, precum și lacunele școlare ale copilului, particularitățile sale cu privire la învățare și dezvoltare.

Evaluarea multidisciplinară a fost complementată de două alte tipuri de evaluări. Pentru copiii care au o familie, a fost efectuată o evaluare a familiei (naturale și extinse), care s-a concentrat pe capacitatea acesteia de a oferi condițiile necesare creșterii, îngrijirii și educării copilului, precum și pe legătura dintre copil și familie. În cazul existenței celei mai mici șanse de reintegrare a copilului în familie, chiar și pe termen mediu, sub anumite circumstanțe, echipa a desfășurat și o evaluare a comunității în care locuiește familia, cu privire la existența serviciilor sociale, medicale, educaționale și de suport de care au nevoie copilul și familia.

Pe baza tuturor informațiilor colectate prin aceste instumente, pentru fiecare copil a fost elaborat câte un Raport concluziv și un Plan de viitor. Cu aceste instrumente este finalizată evaluarea multidisciplinară. Bazat pe evaluarea complexă efectuată pentru fiecare copil, pe imaginea clară asupra situației actuale a fiecărui copil și a familiei acestuia, a resurselor și nevoilor disponibile, inclusiv cele de la nivel de comunitate, a fost propusă o soluție privind cele mai adecvate alternative de îngrijire. Aceeași informație a furnizat de asemenea bazele pentru recomandări cu privire la servicii, prestații și alte forme de sprijin pentru familia naturală/extinsă sau pentru a asigura dezvoltarea și îngrijirea copilului într-un cadru nou – plasament la familie, la o persoană înrudită sau AMP, adopție sau plasament într-un apartament sau căsuță de tip familial.

20

Caseta 1: Instrumentele de evaluare multidisciplinară organizate pe dimensiuni de evaluare

1. Evaluarea multidisciplinară a copilului sau tânărului:

(A) Evaluarea medicală

Instrumentul 1 - Fișa de Evaluare Medicală, pentru copiii și tinerii care nu au dizabilități și/sau CES

Instrumentele standard potrivit Anexei 7 în conformitate cu Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016, pentru copiii cu dizabilități și/sau CES

(B) Evaluarea psihologică

Sumar de raport psihologic, pentru copiii și tinerii care nu au dizabilități și/sau CES

Instrumentele standard potrivit Anexei 8 în conformitate cu Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016, pentru copiii cu dizabilități și/sau CES, inclusiv Planul de servicii psihologice

(C) Evaluarea socială a copilului sau tânărului

Instrumentul 4 - Fișa de evaluare socială, pentru toți copiii și tinerii. Pentru copiii cu dizabilități și/sau CES alte documente standard în conformitate cu Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 pot fi adăugate

(D) Evaluarea educațională

Formularul copiilor neșcolarizați (denumit Caseta 18 în Anexa B)

Instrumentul 6 - Fișa psihopedagogică, pentru copiii fără dizabilități și fără CES

Instrumentele standard potrivit Anexei 9 în conformitate cu Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016, pentru copiii cu dizabilități și/sau CES

2. Evaluarea familiei naturale și extinse, precum și a legăturii cu copilul:

Instrumentul 8 - Chestionarul pe gospodărie (aliniat cu Anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 691/2015, precum și cu rezultate din cercetări desfășurate de Banca Mondială, ANPDCA și UNICEF în 2014-2015, respectiv 2016), pentru copiii care au identificată o familie sau persoană relevantă

Instrumentul 9 – Raportul de evaluare a familiei, pentru copiii care au identificată o familie sau persoană relevantă

3. Evaluarea serviciilor din comunitate:

Instrumentul 11 - Chestionarul de evaluare a comunității, pentru copiii care au identificată o familie sau persoană relevantă, cu privire la comunitatatea în care trăiește familia sau persoana relevantă, instrument aplicat doar în cazul în care copilul are șanse de reintegrare în familie, chiar și pe termen mediu, în anumite circumstanțe.

4. Raportul concluziv - Instrumentul 14

5. Planul de viitor - Instrumentul 15

Notă: Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 aprobă metodologia care guvernează evaluarea și intervenția integrată necesare pentru (1) încadrarea copiilor cu dizabilități în grad de handicap, (2) orientarea școlară și profesională a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și pentru (3) abilitarea și reabilitarea copiilor cu dizabilități și/sau copiilor cu nevoi educaționale speciale.

Vezi de asemenea setul de instrumente completate pentru un Copil Virtual ca și exemplu în Anexa B.

21

1.2. Aplicația IT "e-cuib" Având în vedere complexitatea setului de instrumente pentru evaluarea multidisciplinară, numărul mare de copii selectat în eșantionul reprezentativ și numărul mare de oameni care au desfășurat evaluarea (și care au introdus datele), Banca Mondială a dezvoltat o aplicație IT numită “e-cuib”.

E-cuib este în același timp un instrument de colectare a datelor și o aplicație IT care furnizează asistență pentru generarea planurilor individuale de închidere a centrelor de plasament (în conformitate cu “Îndrumarul pentru elaborarea planurilor individuale de închidere a centrelor de plasament pentru copii din România” (Rezultatul #2).29

Așadar, e-cuib simplifică și îmbunătățește calitatea procesului de colectare a datelor (prin introducerea automată a datelor în baze de date, prin vizualizarea statusului procesului de colectare a datelor, și prin permiterea agregării informației pentru a produce rapoarte la nivel de centru). Instrumentul de colectare a datelor a fost construit folosind un cadru care a asigurat următoarele: (i) utilizatorii pot să colecteze date din mai multe locații simultan, (ii) utilizatorii au acces limitat la centrele pe care sunt repartizați și au acces la diferite abilități ale aplicației în funcție de rolul lor (coordonatori, intervievatori, etc.), (iii) include întregul set de instrumente pentru evaluarea multidisciplinară a copiilor (vezi Caseta 1 și Anexa B), (iv) conține condiții de pre-filtrare și post-validare pentru întrebări (pentru a fi adresate doar întrebările relevante pentru a asigura validarea datelor), (v) permite utilizatorilor să exporte datele în diferite forme uzuale (precum xls sau csv).

29 Banca Mondială a livrat Rezultatul #2 către ANPDCA în cadrul proiectului SIPOCA 2, în mai 2017.

22

Figura 1: Capturi de ecran ale e-cuib

Misiunea este o pagină cu informații generale, printre care și principiile de dezinstituționalizare a copiilor.

Evaluarea copiilor și tinerilor protejați în centre de plasament și rapoarte agregate la nivel de centru de plasament (produse automat).

Model pentru planurile individuale de închidere ale centrelor de plasament și anexele aferente.

23

Notă: Capturi de ecran făcute în Noiembrie 2017 pentru un centru virtual cu copii virtuali.

24

E-cuib are de asemenea caracteristici care permit introducerea altor informații privind centrele de plasament sau sistemul de protecție a copilului la nivel de județ (de către specialiști DGASPC), astfel încât să fie produse planurile individuale de închidere a centrelor de plasament pentru copii. După ce este finalizată evaluarea multidisciplinară a tuturor copiilor și tinerilor protejați într-un centru de plasament, rapoartele agregate (pentru fiecare dimensiune a evaluării) sunt produse în mod automat. Aplicația permite utilizatorului să aleagă centrul (din cadrul județului) și raportul de evaluare care să fie generat. Adițional, unele anexe ale planurilor individuale de închidere sunt generate automat folosind datele obţinute din activități anterioare derulate pentru prioritizarea tuturor centrelor de plasament din țară.30 De asemenea, pentru orice alte informații solicitate pentru planurile individuale de închidere, utilizatori multipli din partea DGASPC-urilor au putut lucra simultan pentru a simplifica și eficientiza procesul.

1.3. Eșantionul reprezentativ de copii Eșantionul a fost stratificat. În primul rand, au fost selectate centrele de plasament.

Un număr de 44 de centre au fost selectate din trei straturi distincte: (i) centre care sunt pe lista de prioritizare de 50 de centre și pentru care au fost depuse eforturi de a accesa fonduri europene, (ii) centre care sunt pe lista de prioritizare dar pentru care nu există nicio intenție de a accesa fonduri europene în prezent, (iii) centre care nu se află pe lista de prioritizare. Înainte de a fi selectate sistematic, centrele au fost sortate în cadrul fiecărui strat, în funcție de indicele rafinat (folosit pentru prioritizare), pentru ca acestea să fie implicit stratificate în funcție de alte caracteristici ale centrelor (cum ar fi tipul centrului de plasament, dimensiunea centrului de plasament, calitatea serviciilor furnizate în centru și distribuția geografică).

Distribuția celor 44 centre de plasament selectate, după tip, este aproape similară cu cea pentru toate centrele din țară, așa cum arată Tabelul 3. După cum era de așteptat, eșantionul include toate tipurile de centre rezidențiale.

Tabel 3: Distribuția eșantionului de centre de plasament după tip (%)

Centre de plasament selectate în eșantion*

Toate centrele de plasament din țară

Număr total 44 167

Total %, din care: 100 100

Centre clasice 32 31

Clasic cu unele îmbunătățiri 39 32

Modulat parțial 20 18,5

Modulat (toate criteriile sunt îndeplinite) 9 18,5

Centre mixte 82 80

Centre în care sunt protejați băieți 9 8

Centre în care băieții reprezintă 80% sau mai mult dintre beneficiari 5 5

Centre în care fetele reprezintă 80% sau mai mult dintre beneficiari 2 4

Centre în care sunt protejate fete 2 3

Centru cu copii 0-3 ani 16 19

Centre în care tinerii 18+ reprezintă 33-100% dintre beneficiari 9 11

Centru pentru copii fără dizabilități 59 55

Centre pentru copii cu dizabilități ** 16 17

Centre pentru copii cu dizabilități severe *** 25 28

30 Date utilizate pentru elaborarea Rezultatului #2 din cadrul proiectului SIPOCA 2 (Banca Mondială, 2017).

25

Centre de plasament selectate în eșantion*

Toate centrele de plasament din țară

Centre care sunt într-o relație funcțională cu o școală specială**** 20 17

Centre care nu sunt într-o relație cu o școală specială, dar din care jumătate dintre beneficiari sau mai mult sunt înscriși la o școală specială 2 11

Centre în care copiii cu comportamente de risc ***** reprezintă:

- cel mult 24% din toți beneficiarii 39 48

- 25-49% din toți beneficiarii 36 34

- 50% sau mai mult din toți beneficiarii 25 18

Note: Definiția tipologiilor centrelor de plasament pentru copii se regăsesc în Rezultatul #2 (Banca Mondială, 2017). * Toate estimările din raport sunt calculate din eșantionul neponderat. ** Centrele pentru copii cu dizabilități sunt definite ca instituții care au fost desemnate ca și centre de plasament pentru copii cu dizabilități și foste internate ale școlilor special preluate de DGASPC-uri de la Ministerul Educației Naționale (MEN), mai mult de 50% dintre beneficiari fiind copii cu dizabilități, dintre care sub 50% cu dizabilități severe. *** Centrele pentru copii cu dizabilități severe sunt definite ca instituții care au fost desemnate ca centre rezidențiale pentru copii cu dizabilități și foste internate ale școlilor special preluate de DGASPC-uri de la Ministerul Educației Naționale (MEN), mai mult de 70% dintre beneficiari fiind copii cu dizabilități, dintre care sub 50% cu dizabilități severe. **** Centre care se află într-o relație funcțională cu o școală specială se referă la situațiile în care cele două instituții se află în imediata vecinătate (aceeași clădire sau aceeași curte), iar majoritatea copiilor de vârstă școlară care trăiesc în centru frecventează acea școală specială. ***** Copiii cu comportamente la risc se referă la cei din cel puțin una dintre următoarele situații: (i) mamă minoră/tată minor, era gravidă sau avusese deja copii; (ii) experiențe repetate de bătăi sau violență cu alți copii sau tineri; (iii) era într-o ”gașcă” sau într-un grup de prieteni la risc; (iv) fugise din centru sau alt serviciu de protecție; (v) avusese probleme cu poliția; sau (vi) au experimentat cerșetoria și/ sau au fost victime ale traficului sau exploatării.

Tabelul 4 arată că, în ceea ce privește mărimea centrului (numărul de beneficiari), eșantionul conține o parte considerabil mai mare a instituțiilor mari (în care trăiesc 50 sau mai mulți de copii și tineri). Cu toate acestea, distribuția copiilor în centrele selectate în funcție de mărimea centrului este foarte apropiată de cea existentă pentru toate centrele, deoarece centrele cu mai puțin de 16 beneficiari, deși sunt multe (19% din toate centrele) adăpostesc doar o mică parte din copiii și tinerii care trăiesc în instituții (6% din total).

Tabel 4: Distribuția centrelor de plasament și a copiilor și tinerilor care trăiesc în centre în funcție de dimensiunea centrului: o comparație între eșantion și toate centrele din țară

Centre de plasament Copii și tineri care trăiesc în centre de plasament

Centre de plasament selectate în eșantion

Toate centrele de plasament din țară

Centre de plasament selectate în eșantion

Toate centrele de plasament din țară

Număr total 44 167 1,745 6,513

Total %, din care: 100 100 100 100

Dimensiunea centrului:

=< 16 beneficiari 2 19 1 6

17-29 beneficiari 21 27 12 18

30-49 beneficiari 34 37 33 34

50+ beneficiari 43 17 54 42

26

0 2 4 6 8 10 12 14

ALBABACAU

DAMBOVITAMARAMURES

MURESSector 2Sector 4Sector 5

TELEORMANVRANCEA

SATU MARESector 3

BISTRITA NASAUDCALARASI

CARAS SEVERINCOVASNA

GORJIALOMITA

MEHEDINTISALAJ

Sector 1SUCEAVA

ARADBIHOR

BOTOSANICLUJDOLJ

HUNEDOARAILFOV

HARGHITATIMIS

BUZAUGALATITULCEAARGES

CONSTANTANEAMT

SIBIUPRAHOVA

VALCEAIASI

BRASOV

Toate centrele din județ care nu

au fost selectate

Centrele selectate în eșantion

În ceea ce privește calitatea serviciilor furnizate în centru,31 cele 44 de centre selectate au scoruri generale între 24 și 61, în condițiile în care minimul național este de 17, în timp ce maximul este de 61. În mod corespunzător, eșantionul acoperă întreaga varietate de centre de plasament pentru copii, de la cele cu un nivel scăzut (printre cele mai slabe din țară) la cele cu o calitate ridicată a serviciilor (printre cele mai bune din România).

În ceea ce privește distribuția geografică, Figura 2 arată că centrele de plasament selectate sunt răspândite în toate regiunile țării. Totuși, majoritatea centrelor alese sunt situate în 12 județe care concentrează aproape 60% din toate centrele rezidențiale pentru copii din România.

Figura 2: Distribuția eșantionului de centre de plasament în funcție de județ (număr)

31 Scorul general pentru calitatea serviciilor a fost determinat ca media scorurilor privind: (a) dimensiunea centrului, (b) mediul de îngrijire și (c) calitatea îngrijirii. Cu cât scorul total este mai ridicat, cu atât calitatea serviciilor este mai scăzută și cu atât mai mare este prioritatea centrului pentru închidere. Astfel, conform acestui model conceptual, cea mai mare prioritate de închidere a fost acordată centrelor mari cu un mediu de îngrijire necorespunzător și o calitate scăzută a îngrijirii. Scorul total al calității serviciilor pentru fiecare centru de plasament a fost prezentat în Tabelul 12 din Anexa Rezultatului #2 din cadrul proiectului SIPOCA 2 (Banca Mondială, 2017).

27

Eșantionul centrelor de plasament este disponibil în Anexa A.

În a doua etapă, copiii și tinerii au fost selectați aleatoriu în cadrul celor 44 de centre alese. Astfel, numărul de copii pe centre variază în funcție de numărul total de beneficiari ai centrului, între minim 10 și maxim 127. Centrele cu planuri individuale de închidere sunt cele cu cel mai mare număr de copii din eșantion. Selecția aleatorie asigură faptul că eșantionul este reprezentativ din punct de vedere statistic pentru copiii și tinerii care locuiesc în centre de plasament, atât în ceea ce privește sexul, vârsta, dizabilitatea sau obiectivul PIP.

Din eșantion, 29 de centre de plasament (cu peste 1.500 de copii) au fost în procesul de elaborare a planurilor individuale de închidere folosind e-cuib și au declarat intenția de a implementa planurile de închidere prin aplicare pentru finanțare în cadrul POR.

1.4. Procesul de colectare a datelor Acest capitol prezintă echipa care a efectuat evaluarea multidisciplinară a copiilor și tinerilor protejați în centre de plasament, principiile care au guvernat întreaga activitate, fazele procesului și componenta sa de creștere a capacității instituționale.

1.4.1. Echipa

Datorită complexității muncii și a numărului mare de copii evaluați, Banca Mondială a angajat un număr mare de consultanți pe lângă echipa de cercetători. Astfel, echipa Băncii Mondiale a inclus:

o echipă de bază formată din 7 sociologi și 1 asistent social care au participat la elaborarea, rafinarea și pretestarea instrumentelor pentru evaluarea multidisciplinară și a metodologiei pentru e-cuib

o echipă de 6 specialiști IT care au dezvoltat e-cuib

17 asistenți sociali recrutați în cooperare cu Colegiul Național al Asistenților Sociali din România

18 sociologi recrutați în baza unei competiții deschise, din diverse centre universitare

19 asistenți de cercetare cu experiență relevantă în activități de introducere de date și muncă de teren.

Un număr total de 68 de profesioniști au fost implicați în activitățile de colectare de date, după cum este descris în Figura 3.

Figura 3: Echipa Băncii Mondiale care a desfășurat procesul de colectare de date pe specialități și pe perioada de teren (număr profesioniști per săptămână de teren)

1

11 12 12 9 9 12 11 107 86

12

1813

15 14

1613

1113 11

0

8

12

108 8

10

9

7 75

0

2

6

66 6

6

6

6 66

0

10

20

30

40

50

60

Pretestare Sapt 1 Sapt 2 Sapt 3 Sapt 4 Sapt 5 Sapt 6 Sapt 7 Sapt 8 Sapt 9 Sapt 10

Specialisti IT

Asistenti de cercetare

Sociologi

Asistenti sociali

28

Înainte de a începe munca de teren, o sesiune de formare a fost susținută la sediul Băncii Mondiale, în Septembrie 2017.

În timpul cercetării în teren, echipa Băncii Mondiale a lucrat în strânsă colaborare cu specialiștii DGASPC pentru a asigura respectarea tuturor standardelor de confidențialitate și etică. Pentru completarea evaluării multidisciplinare a eșantionului reprezentativ de copii, au participat peste 200 de reprezentanți DGASPC, din toate cele 44 de centre, din 17 județe.

Figura 4: Reprezentanții DGASPC care au cooperat la colectarea datelor (%)

1.4.2. Principiile

Evaluarea nevoilor și resurselor copiilor și familiilor acestora este deosebit de importantă pentru că:

--> Evaluarea dă direcția întregului proces de dezinstituționalizare: Fără o evaluare și analiză clară a instituției, a situației copiilor din centru, a contextului în care ei se află acolo și a circumstanțelor care au dus la plasarea lor în instituție, nu se poate acționa asupra cauzelor separării, nu se poate opri fluxul de intrări în sistem și nu se poate reuși o dezinstituționalizare reală chiar dacă se închide instituția.

--> Evaluarea identifică serviciile care trebuie dezvoltate: Având în vedere că ținta este de a planifica servicii și în funcție de ce își doresc copiii, servicii care ar înlocui instituțiile și ar răspunde nevoilor pe care instituțiile le-au ignorat, este vital să se înțeleagă nevoile copiilor dintr-un anumit moment și să se estimeze felul în care ele vor evolua.

--> Evaluarea transmite mesajul “nimeni nu rămâne în urmă, tuturor le va fi mai bine!”: Copiii din instituție au suferit deja destul ca să mai fie supuși unei noi respingeri, unei noi “părăsiri”. Personalul instituției este și el afectat de instituționalizare, căci suferă de aplicarea zilnică a unei rutine mecanice, dezumanizante care îi transformă din oameni-care-lucrează-cu-copiii în angajați-care-lucrează-cu-obiecte-ale-muncii. Ca și copiii, personalul trebuie să înțeleagă nevoia de schimbare și felul în care schimbarea e posibilă. În caz contrar, el poate să devină cel mai îndărătnic oponent și poate pune piedici semnificative, având o influență mare asupra copiilor. Tocmai de aceea, evaluarea trebuie să asigure contextul favorabil în care personalul din instituții poate să devină aliat în proces. Într-un fel sau altul sunt parte din procesul de evaluare toți cei care vor fi afectați și toți cei care pot contribui la găsirea unor soluții mai bune urmărind interesul superior al copilului.

22

19

14

10

8

5

9

14

0 5 10 15 20 25

Asistenți sociali

Psihologi

Manageri de caz

Șefi de centru

Asistenți medicali

Medici

Psihopedagogi, educatori, logopezi

Alții (inspectori, consilieri, management DGASPC)

29

Procesul de colectare a datelor asociat cu evaluarea multidisciplinară a eșantionului reprezentativ de copii a fost guvernat de principiile arătate în Caseta 2.

Caseta 2: Principiile care guvernează evaluarea nevoilor și resurselor

Evaluarea este centrată pe copil

Pe tot parcursul evaluării, copilul este punctul central, iar opiniile lui sunt luate în considerare întotdeauna. În timpul evaluării trebuie să se lucreze permanent cu copilul, inclusiv prin găsirea unor metode potrivite, multiple adaptate fiecărui copil pentru exprimarea dorințelor și sentimentelor lor și înțelegerea experiențelor lor. Nu trebuie găsite soluții doar pentru că instituția trebuie închisă, ci trebuie găsite soluții care asigură bunăstarea și securitatea copilului.

Evaluarea se bazează pe dezvoltarea copilului

Dezvoltarea fiecărui copil este modelată semnificativ de experiențele și interacțiunea cu o serie de factori, unii specifici (moștenirea genetică, personalitatea), alții pot include probleme de sănătate, dezvoltare, de natură culturală, fizică sau emoțională, legați de mediul în care trăiește copilul.

Evaluarea are în vedere copilul și familia acestuia, ca un întreg

Înțelegerea unui copil trebuie să se bazeze pe contextul familial, cultural și comunitar în care se dezvoltă. Prin urmare, evaluarea trebuie să ia în considerare trei domenii: a) nevoile de dezvoltare ale copilului; b) capacitatea părinților de a răspunde adecvat nevoilor copilului și c) familia extinsă și factorii de mediu.

Evaluarea asigură egalitatea șanselor

Asigurarea egalității de șanse înseamnă că evaluarea răspunde în mod egal tuturor nevoilor individuale ale copilului.

Evaluarea presupune lucrul direct cu copilul și familia acestuia

Indiferent cât de dificilă este situația familiei sau relația cu aceasta, este important să fie identificate metode de implicare în procesul de evaluare astfel încât rezultatul cu privire la posibilitatea reintegrării să fie elocvent.

Evaluarea identifică atât punctele forte, cât și riscurile și dificultățile

Este foarte importantă înțelegerea completă a situației copilului și să se identifice atât influențele pozitive cât și cele negative.

Evaluarea are la bază o abordare multidisciplinară, interdisciplinară și interinsituțională

Implicarea profesioniștilor din mai multe domenii și chiar din mai multe instituții asigură o evaluare completă, globală a copilului.

Evaluarea este fundamentată pe date și dovezi

Profesioniștii folosesc cunoștințele din practică și din cercetările asupra nevoilor copiilor și familiilor, precum și rezultatele serviciilor și intervențiilor, pentru a fundamenta evaluarea.

Sursa: Mulheir și Browne (2013).

1.4.3. Fazele procesului

De regulă, la fiecare centru de plasament a fost alocată o echipă de cercetare, compusă dintr-un sociolog, un asistent social și unul sau doi asistenți de cercetare. Pentru centrele mai mari (cu mai mult de 50 de copii și tineri), echipa a fost extinsă. La nivel de județ, mărimea echipei a depins de numărul de centre selectate din acel județ. Dacă într-un județ DGASPC începuse să elaboreze un plan individual de închidere pentru unul sau mai multe centre, echipa a fost extinsă în continuare pentru a oferi asistență și sprijin în acest sens. Fiecare județ a avut un coordonator, în general un sociolog, care a organizat toate activitățile de colectare a datelor în acel județ.

30

La nivel de județ, activitatea pe teren a urmat pașii descriși în continuare:

1. Echipa s-a întâlnit cu directorul DGASPC și a convenit asupra modalității de desfășurare a activităților de teren, a specialiștilor DGASPC care vor participa, a spațiului în care vor avea loc activitățile, a programului de lucru32 și a altor aranjamente.

2. Vizita la centrul de plasament și selecția aleatorie a copiilor și a tinerilor care trăiesc în acesta (pentru eșantion) dintr-o listă nominală a tuturor beneficiarilor (ca în e-cuib), care a fost actualizată de obicei în colaborare cu șeful de centru sau cu un asistent social al centrului.

3. În principal din motive de confidențialitate, reprezentanții DGASPC au completat o primă versiune a majorității instrumentelor de evaluare multidisciplinară (arătate în Caseta 1). Medicul centrului, un asistent medical sau un medic pediatru din cadrul DGASPC au completat Fișa de evaluare medicală. Psihologul centrului sau din alte servicii ale DGASPC a completat formularul corespunzător. Un educator sau un psihopedagog a completat Fișa psihopedagogică. Un asistent social al centrului sau șeful de centru a completat Fișa de evaluare socială. Aceste prime variante au fost apoi discutate cu sociologul Băncii Mondiale și, mai rar, cu asistentul social. Rolul principal al sociologului a fost de a verifica corectitudinea datelor din instrumente și între diferitele instrumente de evaluare medicală, psihologică, socială, educațională, familială și comunitară. Astfel, au fost identificate și soluționate informații contradictorii,33 au fost clarificate și specificate răspunsurile vagi și neclare, iar informațiile lipsă au fost completate.

4. În unele județe (nu în toate), DGASPC a convenit să aibă vizite comune la familiile copiilor și comunitățile lor, implicând un asistent social DGASPC și un sociolog al Băncii Mondiale. Așadar, evaluările legate de familie și comunitate (bazate pe Instrumentele 8 și 11 din Anexa B) au fost uneori completate împreună direct pe teren.

5. În general, Rapoartele concluzive și Planurile de viitor au fost lucrate împreună de un specialist din partea DGASPC și un asistent social din echipa Băncii Mondiale. Soluțiile de îngrijire alternativă pentru fiecare copil și tânăr au fost discutate temeinic și au fost stabilite numai după ce s-a ajuns la un consens. Principalul rol al asistentului social a fost acela de a se asigura că: (1) toate nevoile și resursele copilului și ale familiei sale care au fost identificate în cadrul evaluărilor medicale, psihologice, educaționale, sociale, familiale și comunitare se reflectă în Raportul concluziv; (2) toate nevoile și resursele au fost abordate în mod adecvat în Planul de viitor prin identificarea serviciilor, beneficiilor și intervențiilor necesare pentru copil și pentru familia sa; și (3) au fost luate în considerare opiniile copilului și ale familiei sale, iar soluțiile alternative hotărâte nu intră în conflict cu acestea.

6. Introducerea datelor în e-cuib. Asistenții de cercetare ai Băncii Mondiale au desfășurat această activitate. În acest fel, toate informațiile au fost disponibile on-line într-un format standardizat, ceea ce a permis monitorizarea în timp real a procesului de colectare a datelor. De asemenea, aplicația a fost testată și îmbunătățită în mod constant pe parcursul acestui proces.

Feedback-ul primit de la DGASPC a fost, în general, unul pozitiv. Cu toate acestea, au existat diferite dificultăți în colectarea informațiilor, după cum urmează:

Complexitatea metodologiei de evaluare multidisciplinară. Cu toate acestea, aplicația online e-cuib (cu toate caracteristicile sale) a reușit să simplifice considerabil aplicarea sa.

Lipsa unui examen clinic recent pentru completarea evaluării medicale pentru mulți copii. Feedback slab de la reprezentanții unităților de învățământ cu privire la evaluarea

educațională. În continuare prea puține date valide cu privire la familia copilului (naturală și extinsă) sau la

comunitatea în care trăiește familia.

32 De exemplu, în unele județe, spațiile disponibile în cadrul DGASPC puteau fi utilizate doar până la ora 5 pm. Aranjamente speciale erau necesare pentru a asigura disponibilitatea spațiului. 33 De exemplu, medicul notase că mama copilului era decedată, în timp ce asistentul social sau psihologul furnizau informații recente despre mama respectivă.

31

Variația semnificativă dintre județe și profesioniști în ceea ce privește timpul alocat pentru efectuarea fiecărui tip de evaluare pentru fiecare copil.

Lipsa informațiilor recente despre copiii care nu mai sunt prezenți în centrele de plasament de o perioadă lungă de timp.34

1.4.4. Componenta de creștere a capacității instituționale

Procesul de colectare a datelor a avut o componentă puternică de creștere a capacității instituționale, care s-a referit la asistența și sprijinul oferit în mod constant DGASPC-urilor care au demarat activitatea de elaborare a planurilor individuale de închidere pentru unul sau mai multe centre de plasament, între septembrie și noiembrie 2017.

După cum am menționat, din eșantion, 29 de centre rezidențiale (cu un total de peste 1.500 de copii) au demarat elaborarea de planuri individuale de închidere, folosind e-cuib, și și-au declarat intenția de a aplica pentru finanțare POR pentru implementarea acestor planuri.

Trei elemente au contribuit în principal la creșterea capacității instituționale a DGASPC, și anume:

(a) Transferul de cunoștințe de la asistenții sociali cu privire la modul de concepere a unui Raport concluziv și a unui Plan de viitor, prin utilizarea completă a resurselor și serviciilor disponibile, furnizate de instituții publice sau organisme private, pentru a evalua nevoile copiilor și tinerilor. Acest lucru stimulează mutarea accentului dezinstituționalizării asupra copiilor și a tinerilor, nu asupra clădirilor sau a personalului.

(b) Setul de instrumente pentru evaluarea multidisciplinară (Caseta 1). Proiectarea acestei metodologii contribuie, de asemenea, la o abordare axată pe copil. Prin urmare, utilizarea sa la scară națională ar fi benefică atât pentru copii, cât și pentru personalul DGASPC. De asemenea, personalul DGASPC implicat în procesul de colectare a datelor a beneficiat de instruire la locul de muncă în utilizarea acestei noi metodologii. Cel mai probabil, cea mai mare parte a personalului DGASPC care a participat la acest proces a înțeles mai bine principiile cheie pentru utilizarea într-o manieră uniformă a tuturor instrumentelor și, dacă este necesar, va putea să completeze informațiile pentru alți copii, fără asistență tehnică. Unii dintre ei și-au dat seama cum pot beneficia de acest sprijin în munca lor zilnică și se vor folosi din plin de instrumente. Așadar, această metodologie poate fi utilizată la scară mai largă, cu atât mai mult cu cât e-cuib reprezintă o resursă valoroasă care ușurează și simplifică aplicarea acesteia.

(c) E-cuib este, totuși, mai mult decât un instrument de colectare a datelor. Este o aplicație prietenoasă cu caracteristici extrem de relevante atât pentru activitatea zilnică a specialiștilor DGASPC, cât și pentru elaborarea planurilor individuale de închidere a centrelor de plasament. Pe baza evaluărilor copiilor, e-cuib produce automat rapoarte agregate la nivel de centru (județ și național). Acesta conține, de asemenea, toate instrumentele necesare pentru finalizarea unui plan individual de închidere. În acest sens, Banca Mondială a organizat, în noiembrie 2017, o sesiune de instruire privind modul în care să se utilizeze pe deplin toate caracteristicile relevante ale e-cuib pentru toate DGASPC-urile care pregăteau planuri de închidere pentru unul sau mai multe centre de plasament. Această sesiune a avut loc la București și a avut 32 de participanți de la DGASPC-uri. Reprezentanții DGASPC ce au fost numiți de managementul DGASPC pentru pregătirea planurilor de închidere au primit acces la informația privind centrele pentru care erau responsabili.

Anexa C prezintă un set întreg de rapoarte agregate la nivel de centru de plasament.

34 De exemplu, sunt copii care au plecat la tratamente medicale în Franța în urmă cu mai mult de doi ani. Sau sunt adolescenți care au fugit din centru în urmă cu mai multe luni.

32

Rezultatul #3:

Partea 2 PRINCIPALELE REZULTATE CU PRIVIRE LA MĂSURILE DE ÎNGRIJIRE ALTERNATIVĂ PENTRU COPII

33

2.

2. REZULTATELE

Acest capitol are o primă secțiune care prezintă principalele rezultatele privind nevoile copiilor și tinerilor din centrele de plasament din România (atât clasice cât și modulate), pe baza evaluării multidisciplinare a unui eșantion reprezentativ. A doua secțiune prezintă soluții alternative de îngrijire pentru acești tineri și copii, determinate pe baza evaluării nevoilor și resurselor și prin luarea în considerare a preferințelor și alegerilor lor, exprimate în cadrul discuțiilor de grup.

2.1. Nevoile copiilor și tinerilor din centrele din plasament din România Rezultatele prezentate în această secțiune sunt obținute pe baza unui eșantion reprezentativ de 1,712 copii și tineri cu date introduse în aplicația E-cuib. Acest eșantion reprezentativ include copii și tineri din toate grupurile etnice,35 cu vârste cuprinse între 1 și 25 ani, din care 2% sunt cu vârste între 0 și 3 ani și aproximativ 14% au între 18 și 25 ani.36 Băieții reprezintă 62% din total eșantion.37 Un procent de 15% din copiii și tinerii incluși în eșantion lipseau temporar din centre, fiind plecați fie la studii, fie la spital, fie au fugit din centru sau se aflau în alte situații.

2.1.1. Evaluarea medicală

Evaluarea medicală nu a putut fi realizată pentru aproximativ 1% din total eșantion, datorită copiilor și tinerilor care lipseau temporar din centrele lor. O pondere de 46% din copii aveau o dizabilitate și erau încadrați în grad de handicap. O altă parte de 9% dintre copii și tineri aveau o boală cronică severă, însă nu au certificate de încadrare în grad de handicap. În final, 44% dintre copii și tineri nu au avut nici dizabilitate, nici o boală cronică, fiind evaluați ca sănătoși. În concluzie, majoritatea copiilor și tinerilor din centrele de plasament din România au nevoi considerabile de servicii medicale specializate și/ sau permanente.

Figura 5: Distribuția copiilor și tinerilor din centre de plasament privind dizabilitatea (%)

Sursa: e-cuib, Noiembrie 2017 (N=1,712).

35 Distribuția privind apartenența etnică este următoarea: 64% români, 11% romi, 2% maghiari, 2% alte grupuri etnice și 21% cu apartenență etnică nedeclarată. 36 Pentru comparație, în întreaga populație de copii și tineri instituționalizați, ponderea copiilor între 0 și 2 ani este 2%, în timp ce proporția adolescenților peste 16 ani este de 33%. În eșantion, ponderile corespunzătoare sunt de 1,2%, respectiv 38%. 37 În întreaga populație de copii și tineri instituționalizați, băieții dețin o pondere mai mare decât fetele (57% versus 43%).

1

46

9

44

Evaluarea medicală nu a putut fi realizată

Copii și tineri cu dizabilități încadrați în grad de handicap

Copii și tineri fără certificat de handicap, dar continuu monitorizați pentru o boală

cronică gravă

Copii și tineri fără dizabilități sau boală cronică gravă

34

Ponderea copiilor cu dizabilități este foarte mare (91%) pentru copiii între 1 și 3 ani. Ea descrește dar rămâne dominantă (55-59%) pentru copiii fie între 4-6 ani, fie între 18-25 ani.

Tabel 5: Distribuția pe vârste și dizabilitate a copiilor și a tinerilor din centre rezidențiale (%)

1-3 ani

4-6 ani

7-10 ani

11-14 ani

15-17 ani

18+ ani

Total eșantion

Evaluarea medicală nu a putut fi realizată 3 1 0 1 1 0 1

Copii și tineri:

- cu dizabilități și certificat de handicap 91 59 43 42,5 44 55 46

- fără certificat de handicap dar monitorizați în mod constant pentru o boală cronică gravă

3 5 9 9 10 6 9

- fără dizabilități sau boală cronică gravă 3 35 48 47,5 45 39 44

Total - % 100 100 100 100 100 100 100

- N 35 92 293 483 576 233 1,712

Sursa: e-cuib, Noiembrie 2017.

Mai mult decât atât, printre copiii și tinerii cu dizabilitate și cu certificat de încadrare în grad de handicap, predomină cei cu dizabilități încadrați în grad de handicap grav, după cum arată Figura 6. Dintre toți copiii cu dizabilitate, 57% sunt încadrați în gradul de handicap grav, 16% au încadrare în grad de handicap accentuat și 27% au deficiențe/afectări funcționale și limitări de activitate și restricții de participare care au determinat încadrarea în gradele de handicap mediu și ușor. Proporția celor cu grad de handicap grav scade monoton de la peste 83% dintre copiii de vârste preșcolare (1-6 ani) la aproape jumătate dintre adolescenții și tinerii de 15 ani și peste. De asemenea, dintre copiii cu certificate de încadrare în grad de handicap grav, mai mult de un copil din patru nu este deplasabil sau el/ea are nevoie de transport specializat.

Figura 6: Copiii și tinerii cu încadrare în grad de handicap din centre rezidențiale, pe grade de handicap și posibilitatea de a fi deplasat(ă) (număr)

Sursa: e-cuib, Noiembrie 2017 (N=796).

Prin urmare, pentru cea mai mare parte a acestor copii și tineri cu dizabilități încadrați în gradul grav de handicap, medicii și pediatrii care au realizat evaluarea medicală au considerat că au nevoie de suport substanţial, îngrijire medicală specializată și/ sau intervenție imediată.

310

120209

9

80

50

12

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Grad de handicap - Grav Grad de handicap -

Accentuat

Grad de handicap -

Mediu

Grad de handicap - Ușor

Evaluarea nu a putut fi realizată

Copilul necesită transport specializat

Copilul nu este deplasabil (este imobilizat la pat)

Copilul este deplasabil

35

2.1.2. Evaluarea psihologică

Evaluarea psihologică nu a putut fi realizată pentru mai puțin de 1% din total eșantion, datorită copiilor și tinerilor care lipseau temporar din centrele lor. Tabelul 6 arată că peste două treimi dintre copiii și tinerii care trăiesc în centrele de plasament din România sufereau de întârzieri în variate arii de dezvoltare, fie intelectuală, fie de maturitate în acord cu vârsta și/sau, mai rar, psiho-motorii. Aproximativ un sfert dintre copii cumulează întârzieri în toate ariile de dezvoltare considerate.

Tabel 6: Distribuția copiilor și tinerilor din centrele de plasament pe grupe de vârstă și întârzieri în dezvoltare (%)

Copiii și tinerii prezintă întârzieri în dezvoltare:

1-3 ani

4-6 ani

7-10 ani

11-14 ani

15-17 ani

18+ ani

peste

Total eșantion

- da (orice tip de întârziere) 97 71 64 67 68 64 67

- nu 3 29 35 * 32 * 31 * 36 32 *

Copiii și tinerii cu întârzieri în dezvoltare:

- în dezvoltarea lor intelectuală 97 66 54 61 60 60 60

- în dezvoltarea lor psiho-motorie 89 41 27 27 23 31 28

- în dezvoltarea lor conform vârstei 91 59 57 58 56 52 57

- în toate cele trei arii de mai sus 89 39 25 25 20 27 26

Total - % 100 100 100 100 100 100 100

- N 35 92 293 483 576 233 1,712

Sursa: e-cuib, Noiembrie 2017. Notă: * Până la 100% sunt cazurile în care evaluarea psihologică nu a putut fi realizată.

În fapt, aproape jumătate (46%) dintre copiii și tinerii instituționalizați sunt încadrați în grad de handicap ca urmare a problemelor lor de sănătate mintală. O mare parte din ei sunt încadrați în gradul de handicap grav, în special printre copiii de vârstă pre-școlară.

Tabel 7: Distribuția copiilor și tinerilor din centrele de plasament cu încadrare în grad de handicap legat de probleme de sănătate mintală pe grupe de vârstă și pe grade de handicap (%)

1-3 ani

4-6 ani

7-10 ani

11-14 ani

15-17 ani

18+ ani

peste

Total eșantion

Copiii și tinerii cu încadrare în grad de handicap legat de probleme de sănătate mintală, din care:

100 59 45 43 44 48 46

- grav 83 38 25 23 17 24 24

- accentuat 17 11 7 6 7 14 8

- mediu 0 9 8 11 16 9 11

- ușor 0 1 5 3 3 1 3

Total - % 100 100 100 100 100 100 100

- N 35 92 293 483 576 233 1,712

Sursa: e-cuib, Noiembrie 2017.

36

Este util să reamintim aici ideea că copiii cu dizabilități, în special cei cu dizabilități grave și cei cu probleme de sănătate mintală reprezintă grupurile pentru care reintegrarea în familie este cel mai puțin probabil să se întâmple, conform opiniei specialiștilor DGASPC.38

“Există categorii de copii pentru care reintegrarea în familie este mai dificilă?

-Da, copilul cu dizabilităţi, au dreptate colegii mei. [...]

- Copilul cu dizabilităţi dacă este lăsat în grija statului, acolo o să rămână... până o să-şi termine câte zile a avut.

- Da. Pentru că asta înseamnă o luptă a familiei, asta înseamnă o cheltuială, asta înseamnă un efort, asta înseamnă un om permanent să stea lângă el. Este foarte dificil. [...]

- Şi principala chestie este obstacolul psihologic. În momentul în care părintele, având un copil de genul acesta, l-a abandonat, pentru el acel copil nu mai există. Dacă timp de 3 luni de zile... în următoarele 3 luni de zile, vorbesc aleatoriu, acel copil n-a mai fost vizitat, este clar că acel copil n-o să mai fie vizitat niciodată. Deci vorbim de reintegrare ZERO.

- Eu am caz. Cazuri de fapt, care au ajuns într-un centru pentru adulţi cu dizabilităţi, şi i-am crescut de la 4 ani, de fapt din leagăn. Vechiul leagăn, i-am preluat eu şi acum au deja 20 şi ceva de ani.” (Focus grup specialişti, Bucureşti)

2.1.3. Evaluarea socială

Copiii care aveau sub 1 an la momentul intrării în sistem ca și cei care au intrări multiple în sistem (re-intrări) au mai multe șanse să devină “copiii sistemului” decât alți copii din sistemul de protecție.39 O mare parte dintre aceștia sunt copii cu dizabilități. Astfel, statistic, ei au șanse semnificativ mai mari să-și petreacă întreaga copilărie în sistemul de protecție a copilului, numai pentru a fi transferat într-o instituție pentru adulți atunci când vor împlini vârsta necesară. Indiferent dacă părinții acestor copii sunt în viață și cunoscuți, puținul timp pe care acești copii l-au petrecut acasă înainte de a intra în sistemul de protecție a fost insuficient pentru crearea unei legături suficient de puternice între copii și mamele sau părinții lor pentru a-i motiva pe aceștia să se ocupe de creșterea și îngrijirea acestor copii. În aceste situații mamelor sau părinților nu le-a fost oferit nici un fel de sprijin sau consiliere. Prin urmare, cei mai mulți dintre copii au încetat să mai comunice cu părinții cu mult timp în urmă.

Între tinerii și copiii din centre rezidențiale, cei care au intrat în sistem atunci când aveau sub 1 an reprezintă 18%, dar această pondere crește la 31% dintre tinerii și copiii cu dizabilități încadrați în grad de handicap.40 În același timp, aproape toți (85% dintre copii) cu un risc crescut de a deveni “copiii sistemului” sunt copii și tineri cu dizabilități.

Ponderea copiilor și tinerilor cu intrări multiple (re-intrări) în sistem este de aproximativ 8% din eșantion, cu un minim de 3% dintre copiii de 0-3 ani și 10% dintre adolescenții de 15 ani și mai mult.

O parte din copii își petrec o perioadă scurtă din timp în sistem, în timp ce alții își petrec aproape toată viața. Potrivit recomandărilor ONU pentru soluții alternative pentru copii: “Îndepărtarea unui copil din îngrijirea familiei trebuie să fie privită ca o măsură la care să se recurgă în ultimă instanță și, ori de câte ori este posibil, trebuie să fie o măsură temporară și cât mai scurtă cu puțință.”41 Durata petrecută în sistem este deosebit de relevantă pentru că îngrijirea instituționalizată a copilului este dăunătoare pentru copii, în special pentru grupul de vârstă 0-3 ani, pentru care fiecare 3 luni petrecute în instituție echivalează cu o lună întârziere în dezvoltarea sa.42

38 Stănculescu et al (2016: 283). 39 Stănculescu et al (2016: 286-289). 40 După cum era așteptat, ponderea copiilor care au intrat în sistem când aveau sub 1 an este considerabil mai mare în grupul copiilor de 0-3 ani (74%) și pentru copiii cu vârste între 4 și 6 ani (33%). 41 UN Guidelines for the Alternative Care of Children (2010:4, B. 14) 42 Cohen (coord.) Bucharest Early intervention Project, Harvard University, developingchild.harvard.edu.

37

Durata medie petrecută în sistem a fost deja mare în România,43 dar este și mai crescută pentru copiii pentru care nu a fost identificată o soluție stabilă în cadrul sistemului.44 Aceasta înseamnă că pentru copiii și tinerii care sunt mutați dintr-o instituție în alta, dintr-un serviciu în altul, durata petrecută în sistem crește. Pentru acest motiv, a fost inclus acest indicator în evaluarea multidisciplinară. O pondere de 37% dintre copiii și tinerii din centrele rezidențiale sunt în această situație.45 În timpul petrecut în sistem, ei au trecut prin trei sau mai multe etape.46 De fapt, unul din doi adolescenți (15 ani și peste) din centre de plasament a fost deja mutat în mod frecvent în cadrul sistemului. Prin urmare, închiderea centrului de plasament în care ei trăiesc s-ar putea să fie resimțită de mulți dintre ei ca pierderea unui cămin. Cu atât mai mult cu cât aproape 60% din copiii care au trecut prin trei etape sau mai mult au dizabilități (cu certificat de handicap) sau o boală cronică gravă.

Pentru identificarea unei soluții potrivite de îngrijire alternativă pentru copiii care au atins vârsta de 18 ani, este esențială cunoașterea nivelului de dezvoltare a deprinderilor pentru viață independentă. În acest sens, studiul nostru arată că aproape 80% din toți tinerii (de 15 ani și peste) care trăiesc în prezent în instituții nu au deprinderi de viață independentă suficient dezvoltate. Acest rezultat subliniază încă o dată nevoia de atenție specială acordată acestui grup în timpul procesului de închidere a centrelor. Orice plan individual de închidere pentru un centru rezidențial care adăpostește tineri de 18 ani și peste ar trebui să conțină un program specific de intervenție pentru dezvoltarea abilităților de viață independentă pentru fiecare tânăr și ar trebui să pună la dispoziție locuințe sociale pentru cei fără dizabilități sau facilități de asistență pentru cei cu dizabilități (locuire asistată dar și independentă), care să fie disponibile în momentul în care tânărul părăsește sistemul. Altfel, acești tineri nu vor avea șanse reale de a fi integrați în societate și de a-și dezvolta o viață independentă sustenabilă. Este util de menționat că ponderea tinerilor cu abilități de viață independentă insuficient dezvoltate variază între aproape toți copiii (de la 15 ani sau mai mult) cu încadrare în grad de handicap grav și accentuat și 80% dintre tinerii de peste 18 ani cu grad de handicap mediu, 50% cu cel ușor și respectiv 40% din cei de 18 ani și peste fără dizabilități și fără o boală cronică gravă.

Un alt aspect important de luat în considerare în stabilirea unei soluții alternative de îngrijire este reunirea fraților. Astfel, este foarte relevant să utilizăm rezultatele evaluării fraților.Tabelul 8 arată că ponderea copiilor fără frați în sistem este de numai 22% în eșantion, cu un maxim de 52-60% între cei mai mici (1-3 ani) și cei mai în vârstă dintre ei (18+ ani) și un minim de mai puțin de 10% dintre copiii de 4-14 ani.

Astfel, închiderea actualelor centre de plasament va fi deosebit de dificilă în privința identicării unei soluții adecvate pentru grupurile de frați, în special în condițiile în care 41% dintre beneficiari au frați care trăiesc în același centru. Situația este cu atât mai complexă cu cât jumătate din eșantion au de asemenea prieteni apropiați în centru, de care nu doresc să fie separați. Deși este mai scăzută ponderea copiilor cu prieteni apropiați în același centru rămâne importantă (41%) și pentru copiii cu dizabilități. Chiar și în grupul copiilor cu dizabilități încadrați în grad de handicap grav, un copil din cinci declară că are prieteni apropiați de care nu dorește să fie separat.

43 În România, un copil petrece 7,5 ani în medie, reprezentând aproape 65% din întreaga lui viață în cadrul sistemului. 44 Stănculescu et al (2016: 270-278). 45 Două mențiuni: (1) Ponderea copiilor care au mai mult de trei etape în sistem este de 28% dintre toții copiii aflați în sistemul de protecție specială. Acest rezultat arată că, printre beneficiarii centrelor de plasament sunt exact acei copii pentru care nu a fost încă identificată o soluție stabilă în cadrul sistemului. (2) Ponderea copiilor cu mai mult de trei etape în sistem crește monoton de la mai puțin de 9% dintre copiii de 1-3 ani la 48% din copiii de 15 ani sau peste. 46 Etapele sunt determinate de schimbări în măsura de protecție a copilului, în serviciu sau furnizor. De exemplu, o schimbare a măsurii de protecție din plasament în regim de urgență în plasament, o schimbare a serviciului de la asistență maternală la un centru rezidențial, sau o schimbare a furnizorului de servicii ca transferul de la un asistent maternal la altul sau transferul de la un centru la un alt centru de același tip. Numărul etapelor pe care le parcurge copilul nu este determinat de schimbările legislative ci, într-o măsură substanțială, de combinația de servicii de protecție disponibilă la nivel județean. Stănculescu et al (2016: 277)

38

Tabel 8: Distribuția pe grupe de vârstă și situația fraților pentru copiii și tinerii din centre de plasament (%)

1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani

11-14 ani

15-17 ani

18+ ani

Total eșantion

Cu frați/ surori în același centru 17 51 61 50 30 25 41

Cu frați/ surori în sistem, dar nu în centru (în alte servicii de protecție) 23 41 39 44 35 23.5 37

Fără frați în sistem 60 8 0 6 35 51.5 22

Cu prieteni apropiați în centru, de care nu doresc să fie separați 9 36 53 62 48 40 50

Total - % 100 100 100 100 100 100 100

- N 35 92 293 483 576 233 1,712

Sursa: e-cuib, Noiembrie 2017.

Figura 7: Ponderea copiilor și tinerilor din centre de plasament cu dificultăți majore ca rezultat global al evaluării, pe grupe de vârstă și dizabilitate (%)

Sursa: e-cuib, Noiembrie 2017.

La finalul evaluării sociale, echipa de evaluare multidisciplinară a furnizat un rezultat global pe o scală de la “bine” la “dificultăți majore”. Aproape unul din trei copii și tineri din eșantion a fost evaluat cu “dificultăți majore”. Pentru 80% dintre copiii de 1-3 ani și dintre copiii cu dizabilități încadrați în grad de handicap grav se așteaptă ca aceștia să aibă dificultăți majore de integrare.

10

14

10

26

79

52

35

25

28

29

43

83

30

Fără certificat de handicap sau boală cronică

Fără certificat de handicap, dar monitorizat în mod constant

pentru o boală cronică gravă

- mediu sau ușor

- accentuat

- grav

Încadrați în grad de handicap, cu gradul:

18+ ani

15-17 ani

11-14 ani

7-10 ani

4-6 ani

1-3 ani

Total eșantion

39

2.1.4. Evaluarea educațională

Principalele rezultate ale evaluării educaționale sunt prezentate în tabelul următor. Copiii și tinerii neșcolarizați reprezintă 16% din eșantion. Mulți dintre aceștia (38%) sunt tineri de 18 ani și peste care și-au încheiat studiile. Ceilalți 14% sunt copii de vârstă preșcolară care nu frecventează instituții de educație timpurie. În cele din urmă, ceilalți 48% sunt copii de vârstă școlară neînscriși într-o formă de educație, în mare parte din motive de dizabilitate, pentru care nu este asigurată nici educația la domiciliu.

Tabel 9: Principalele rezultate ale evaluării educaționale a copiilor și tinerilor din centrele de plasament (%)

4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani

15-17 ani 18+ ani Total

eșantion

Neșcolarizați 41 12 9 9 43 16

Înscriși în învățământul special 11 28 39 45 27 36

Înscriși în învățământul de masă sau incluziv 48 60 52 47 30 48

Total - % 100 100 100 100 100 100

- N 92 293 483 576 233 1,677

Dintre copiii înscriși la școală:

- cu probleme de absenteism 2 2 14 27 6 15

- cu rezultate școlare slabe 0 4 23 31 14 21

- cu risc de abandon școlar 0 2 6 12 4 7

- pentru care evaluarea educațională a evidențiat dificultăți majore 6 6 7 6 0 6

Total - N 54 258 439 527 132 1,410

Sursa: e-cuib, Noiembrie 2017.

Slaba dezvoltare a conceptului de educaţie incluzivă în România face ca multe unităţi şcolare de masă să nu integreze copii cu CES şi/sau dizabilităţi.47 Din acest motiv, mulţi dintre aceşti copii trebuie să intre în sistemul de protecţie specială pentru a avea acces la educație, indiferent de relaţia lor cu familia. Practic, în cazul lor, intrarea în sistemul de protecţie specială este adeseori echivalentă cu plecarea copiilor de acasă la o şcoală cu internat şi nu cu separarea propriu-zisă de familie. Acesta este cazul pentru mai mult de o treime din copiii de vârstă școlară care locuiesc în centre de plasament. Ei ar putea fi ușor reintegrați în familiile lor naturale dacă:

- educația incluzivă ar fi disponibilă în comunitatea unde trăiește familia sau

- transportul zilnic (naveta) ar fi asigurat până la o şcoală specială sau

- ar fi disponibile internate școlare care să aibă legătură nu cu sistemul de protecție a copilului, ci cu sistemul educațional.

Printre copiii înscriși la școală, sunt identificate diverse probleme. Problemele legate de absenteismul școlar sunt raportate pentru 2% dintre copiii care locuiesc în centre de plasament și care sunt înscriși în învățământul primar, dar ponderea acestora ajunge la 27% pentru cei înscriși în învățământ

47 Diferite cercetări, rapoarte şi interviuri cu familiile copiilor cu dizabilităţi ilustrează problemele cheie cu care se confruntă familiile în momentul în care copiii lor cu dizabilităţi intră în sistemul de învăţământ și trag un semnal de alarmă cu privire la metodele necorespunzătoare folosite actualmente de multe şcoli (de masă şi speciale) pentru a cuprinde diferite categorii de copii cu CES și/sau dizabilități, spre exemplu: Horga și Jigău (coord., 2010), Gherguț (2011), Toth (2013), Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (2013) și Chiriacescu (2014).

40

profesional sau liceu. Proporția copiilor cu rezultate școlare slabe sare de la 4% pentru învățământul primar la 31% pentru învățământul profesional sau liceu. În general, pe lângă cei 16% dintre copiii din instituții care nu sunt înscriși în învățământ, un procent suplimentar de 6-7% dintre copiii care frecventează o școală prezintă dificultăți majore în ceea ce privește educația lor. În consecință, mai mult de unul din cinci copii în vârstă de 4 ani și peste, provenind dintr-un centru de plasament nu are asigurat accesul la educație. Și aceasta în condițiile în care o mare parte din copii se află într-un centru de plasament care funcționează pe langă o școală specială.

2.1.5. Evaluarea familiei (naturale și extinse)

Un prim rezultat al evaluării familiei arată că tinerii şi copiii care locuiesc în centre de plasament pot fi grupați în trei categorii aproape egale. Aproape o treime (36%) dintre aceștia nu au nici o familie naturală, nici o familie extinsă sau o persoană neînrudită care să îi poată lua acasă. Pentru alți 29% dintre ei există unele date despre familie, însă cea mai mare parte a acestora sunt învechite sau incorecte, astfel încât familia nu poate fi identificată faptic. Ultimii 35% dintre aceștia au o familie pentru care sunt disponibile informații corecte și care a putut fi identificată faptic. În consecință, reintegrarea în familia naturală sau extinsă este o alternativă realistă doar pentru o mică parte dintre copiii și tinerii din centrele de plasament.

Figura 8: Proporția copiilor și tinerilor din centrele de plasament în funcție de situația mamei și tatălui (%)

Sursa: e-cuib, Noiembrie 2017 (N=1,712).

Informațiile disponibile despre mamă și tată sunt puține și sunt puțin fiabile. În multe cazuri, datele despre mame se limitează la un nume și la o adresă legală, unde adesea nu pot fi găsite. Datele despre tați sunt și mai puține. Doar pentru 24% dintre copii familia a putut fi identificată faptic și mama era prezentă în familie. Ponderea scade la 13% dintre copii în raport cu tații lor. Această lipsă de date cu privire la familie, care este datorată efortului insuficient și nesistematic de-a lungul timpului pentru identificarea și menținerea relației dintre copii și familiile lor, constituie o barieră pentru procesul de dezinstituționalizare a copiilor, cu efecte greu (dacă nu imposibil) de atenuat în prezent sau pe termen mediu. Până când managementul de caz nu este aplicat și actualizat în mod corespunzător și până când nu sunt disponibile date complete și corecte, majoritatea deciziilor aferente procesului de dezinstituționalizare vor fi mai degrabă bazate pe presupuneri decât pe dovezi.

54

15 14 12

5

29

11 10

30

20

0

10

20

30

40

50

60

Persoană prezentă în

familie

Persoană divorțată

sau separată, care a

părăsit domiciliul

Persoană plecată în

străinătate, în spital

pe termen lung, în

închisoare, în unități

sociale

Persoană decedată,

necunoscută,

dispărută sau nu se

știe

Alte situații

Mama

Tatăl

41

2.2. Soluții de îngrijire alternativă identificate pentru copiii și tinerii adulți din centre de plasament din România Această secțiune se concentrează asupra soluțiilor de îngrijire alternativă identificate pentru eșantionul reprezentativ de copii și tineri în cadrul Planurilor lor de viitor. Măsurile de îngrijire alternativă au fost determinate de asistenții sociali profesioniști (echipa Băncii Mondiale în colaborare cu DGASPC), luând în considerare evaluarea nevoilor și resurselor, împreună cu opiniile copiilor și ale familiilor acestora. Datele folosite provin din e-cuib.

În stabilirea unei măsuri alternative pentru fiecare copil, echipa de evaluare multidisciplinară a luat în considerare următoarele aspecte:48 Relația cu membrii familiei naturale Opinia copiilor Reunirea fraților Nevoile medicale Nevoile sociale Nevoile educaționale Nivelul de dezvoltare a abilităților de viață independentă Aptitudinile, abilitățile și talentele copiilor Nivelul de vulnerabilitate al copiilor sau tinerilor Menținerea relațiilor de prietenie.

Având în vedere nevoile și circumstanțele specifice ale copiilor și tinerilor care trăiesc în prezent în centre de plasament, nu este surprinzător faptul că principala soluție de îngrijire alternativă identificată pentru 59% dintre copii este transferul la o casă de tip familial (CTF).

Tabel 10: Copii și tineri din centre de plasament în funcție de măsurile de îngrijire alternativă identificate pentru aceștia (%)

0-3 ani 4-17 ani 18+ ani Total eșantion

Direct (re)integrare în familia naturală a copilului 0 6 6 6

Direct integrare socioprofesională 0 8 35 11,5

Direct în adopție 0 0 0 0

Plasare la rude, prieteni, familie de plasament – pe termen lung 0 1 0 1

Plasare la asistentul maternal (AMP) 17 6 0 5

Plasarea într-o casă de tip familial (CTF) sau într-un apartament 54 66 14 59

Transfer într-un alt serviciu rezidențial pentru copii sau adulți 29 13 45 17,5

Total - % 100 100 100 100

- N 35 1,444 233 1,712

Sursa: e-cuib, Noiembrie 2017.

Reintegrarea în familia naturală a copilului este o soluție pentru foarte puțini copii, în principal datorită motivelor prezentate în secțiunea 3.1.5, dar și datorită lipsei de acces la educație incluzivă sau la servicii medicale specializate la nivel de comunitate. O abordare mai centrată pe familie nu este permisă de lipsa unor politici adecvate pentru copil și familie, precum și de serviciile subdezvoltate la nivel comunitar.

48 Dărăbuș et al. (2017).

42

Adopția este o soluție pentru și mai puțini. Din întregul eșantion, doar 21 de copii au fost înregistrați ca fiind în proces de adopție, dar numai pentru 5 dintre aceștia soluția identificată de specialiști în Planul de viitor pentru următorii trei ani este ieșirea din sistem direct prin adopție.

Plasamentul la asistent maternal este de asemenea o alternativă puțin utilizată, posibil datorită nevoilor speciale ale copiilor mici și ale celor cu dizabilități care trăiesc în centrele de plasament.

43

CONCLUZII ȘI PAȘI URMĂTORI

Prezentul studiu de diagnoză reprezintă cel de-al treilea rezultat ce a fost produs în cadrul Acordului de Servicii de Consultanță privind Elaborarea unor planuri de dezinstituţionalizare a copiilor care nu beneficiază de îngrijirea părinţilor şi de transfer al acestora în centre de îngrijire comunitare semnat între Banca Mondială și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție pe 12 mai 2016. Acordul are în vedere implementarea proiectului implementat de ANPDCA - ”Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate” – cod SIPOCA 2, finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă.

Livrabilul sintetizează rezultatele unei evaluări complexe a unui eșantion reprezentativ de peste 1.400 de copii aflați în îngrijire în centrele de plasament din România, incluzând analiza de focus-grupuri cu adolescenți și tineri. Raportul a fost structurat în două părți principale: prima parte care descrie procesul de colectare de date (incluzând pregătirea instrumentelor, designul eșantionului și instrumentul online utilizat pentru colectarea datelor) și cea de-a doua parte ce prezintă rezultatele principale ce țin de soluțiile de îngrijire alternativă identificate pentru copiii din centrele de plasament din România.

Datele folosite în acest raport provin din e-cuib și pot fi accesate atât de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, cât și de reprezentanții centrelor pentru care se pregătesc planuri de închidere (aceștia din urmă au acces limitat doar la centrele pentru care sunt responsabili).

În termeni de pași următori, Banca Mondială va livra în perioada rămasă până la încheierea contractului alte trei livrabile: o Livrabilul 4 ce are ca scop: (i) realizarea unei hărți a comunităților sursă pentru copiii ce se află în

îngrijire în centrele rezidențiale (pe baza analizei informației ce a fost deja colectată despre copiii ce se aflau în îngrijire în perioada colectării datelor necesare pregătirii prioritizării închiderii centrelor), (ii) evaluarea resurselor care ar putea fi utilizate pentru a compensa pentru închiderea centrelor rezidențiale (va fi inclusă aici o analiză detaliată a serviciilor alternative care sunt parte a sistemului de protecție a copilului și de care copiii dezinstituționalizați ar putea beneficia în viitor, și (iii) evaluarea eficacității serviciilor bazate pe comunitate (serviciile care ar trebui să existe pentru a reduce incidența separării copiilor de familii, în special în comunitățile sursă).

o Livrabilul 5 ce va consta în metodologia finală de pregătire a planurilor individuale de închidere a centrelor rezidențiale. Pe baza feedbackului primit atât din partea echipei care a fost implicată în etapa de colectare a datelor pentru cel de-al treilea output precum și din partea reprezentanților DGASPC care au pregătit planuri de închidere pe baza metodologiei preliminare, echipa va dezvolta: (i) varianta finală a ghidului împreună cu modelul de plan de închidere, și (ii) un instrument online mai comprehensiv ce va ajuta reprezentanții DGASPC să își pregătească planurile de închidere în viitor.

o Livrabilul 6 prin care echipa Băncii Mondiale va: (i) realiza o analiză a sondajului privind familiile copiilor instituționalizați ce trăiesc în comunități sursă, (ii) identifica copiii aflați la risc de separare în cel puțin 30 de comunități, (iii) pregăti 30 de planuri pentru dezvoltarea de servicii de prevenire în comunitățile sursă rurale, și (iv) va dezvolta un plan de monitorizare și evaluare a închiderii centrelor rezidențiale.

44

BIBLIOGRAFIE 1. ANPDCA - Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (2014) Strategia

naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020. Disponibil la adresa: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/3172-2014-02-03-proiecthg-strategiecopii

2. Banca Mondială (2016) Supplemental Concept Note Romania, Reimbursable Advisory Services (RAS) on Development of Plans for De-Institutionalization of Children Deprived of Parental Care and their Transfer to Community-Based Care.

3. Banca Mondială (2017a) Output #1: Descriptive Report on the Evaluation of the Existing Resources of Residential Centers, February 2017, Reimbursable Advisory Services (RAS) on Development of Plans for De-Institutionalization of Children Deprived of Parental Care and their Transfer to Community-Based Care.

4. Banca Mondială (2017b) Output #2: Operational Plan for the Closing of Residential Centers, February 2017, Reimbursable Advisory Services (RAS) on Development of Plans for De-Institutionalization of Children Deprived of Parental Care and their Transfer to Community-Based Care.

5. Browne, K. (2009) The Risk of Harm to Young Children in Institutional Care, Londra: Save the Children UK. Disponibil la adresa: https://www.crin.org/en/docs/The_Risk_of_Harm.pdf

6. Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (2013) Research on the quality of education of children with disabilities. Disponibil la adresa: http://www.cedcd.ro/media/comunicate/169,romania-minte-cu-nerusinare-la-onu/

7. Chiriacescu, D. (2014) Rezultatele a patru focus-grupuri cu familii de copii cu dizabilități neuromotorii din București și județele Giurgiu, Argeș și Neamț. Procesul de planificare strategică pentru perioada 2015-2020 pentru Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic România (ASCHF-R).

8. Dărăbuș St., Pop, D., Stegeran, B. și Tohătan, R. (2017) Închiderea instituțiilor pentru copii. Intervenție, implementare și plan de acțiune, HHC Romania Printing House. Disponibil la adresa: https://childhub.org/ro/biblioteca-online-protectia-copilului/studiu-hhc-inchiderea-institutiilor-pentru-copii-interventie

9. EEG - European Expert Group on the Transition from Institutional to Community-based Care (2012) Common European Guidelines on the Transition from Institutional to Community-based Care, Bruxelles. Disponibil la adresa: http://www.deinstitutionalisationguide.eu/

10. Gherguț, A. (2011) ”Education of Children with Special Needs in Romania; Attitudes and Experiences”. Prezentare la International Conference on Education and Educational Psychology 2010, în Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volumul 12:595-599. Disponibil la adresa: www.sciencedirect.com

11. HHC România - Hope and Homes for Children (2012) Audit of Social Services for Children in Romania. Executive Report, HHC Romania Printing House. Disponibil la adresa: http://www.hhc.ro/fisiere/centrumedia_fisiere/Raport-Executiv_Auditul-Serviciilor-Sociale-pentru-Copii-din-Romania_-2012.pdf

12. Horga, I. și Jigău, M. (coord.) (2009) Situaţia copiilor cu cerinţe educative speciale incluşi în învăţământul de masă, UNICEF, București: Vanemonde.

13. Johnson, R., Browne, K. și Hamilton-Giachritsis, C. (2006) ”Young children in institutional care at risk of harm”, in Trauma Violence Abuse, Jan:7(1), pp. 34-60. Disponibil la adresa: http://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/1524838005283696?url_ver=Z39.88-2003&rfr_id=ori%3Arid%3Acrossref.org&rfr_dat=cr_pub%3Dpubmed&

14. Lopez Boo, F., Araujo, M. C. și Tomé, R. (2016) How Is Child Care Quality Measured? A Toolkit, Inter-American Development Bank, Social Protection and Health Division. Disponibil la adresa: www.iadb.org/SocialProtection

45

15. MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și DGPC - Direcția Generală de Protecția Copilului (2011), Buletin Statistic din 31 decembrie 2011

16. Mulheir, G. și Browne, K. (2007) De-institutionalizing and transforming children’s services. A guide to good practice, Birmingham: University of Birmingham.

17. Mulheir, G. și Browne, K. (2013) De-institutionalizing and transforming children’s services: A guide to good practice, European Union Daphne Programme NGO Working Group on Children without Parental Care.

18. National Scientific Council on the Developing Child (2005/2014) Excessive stress disrupts the architecture of the developing brain: Working paper no. 3 (updated edition). Disponibil la adresa: www.developingchild.harvard.edu

19. Stănculescu, M. S. și Marin, M. (2012) Sprijinirea copiilor invizibili. Raport de evaluare. UNICEF, București: Vanemonde. Disponibil la adresa: http://www.unicef.org/romania/Raport_HIC_engleza.pdf

20. Stănculescu, M.S., Grigoraș, V., Teșliuc, E. și Pop, V. (coord.) (2016) România: Copiii din sistemul de protecție a copilului 2014. București: Banca Mondială și UNICEF. Disponibil la adresa: https://www.unicef.org/romania/Romania_Children_in_Public_Care_2014.pdf

21. Tobis, D. (2000): Moving from Residential Institutions to Community Based Social Services in Central and Eastern Europe and the Former Soviet Union, The World Bank, Washington D.C Disponibil la adresa: http://siteresources.worldbank.org/DISABILITY/Resources/280658-1172671461088/MovingFromResTobis.pdf

22. Toth, A. (2013) Evaluarea nevoilor şi aşteptărilor părinţilor cu copii cu handicapuri neuromotorii. Raport cercetare calitativă. Bucureşti: Sociometrics. Disponibil la adresa: http://www.aschfr.ro/doc/Raport%20cercetare%20calitativa%20-%20Centrul%20de%20zi%20Aurora.pdf

23. United Nations (2010) Guidelines for the Alternative Care of Children. Disponibil la adresa: http://www.unicef.org/protection/alternative_care_Guidelines-English.pdf

46

Anexe

Anexa A. Eșantionul de copii după centre de plasament

Anexă Tabel 1: Eșantionul după centre de plasament

Cod Județ Localitate Centru de plasament Număr

de copii selectați

307 AG Rucăr Centrul rezidential - Complex de Servicii pentru Copilul în Dificultate Rucăr 10

601 BN Beclean Centrul de Plasament de tip familial pentru copiii din cadrul CPC Beclean 10

703 & 704 BT Trușești Centrul de Plasament Sf. Nicolae * 45

801 BV Codlea Centrul de Plasament "Aurora" Codlea - Complex de servicii Magura Codlea 14

802 BV Codlea Centrul de plasament pentru copilul cu handicap "Speranta" - Complex de servicii Magura Codlea 35

803 BV Codlea Centrul de reabilitare scolara "Albina" - Complex de Servicii Magura Codlea 14

805 BV Făgăraș Centrul de reabilitare Școlară "Floare de Colț" Făgăraș - Complex de Servicii Făgăraș 36

810 BV Săcele Centrul de plasament Ghiocelul - Complex de Reabilitare Școlară Brădet 42

811 BV Victoria Centrul de Plasament "Azur" Victoria - Complex de servicii Victoria 48

812 BV Codlea Centrul de plasament Alice - Complex de servicii Măgura Codlea 25

1004 BZ Buzău Centrul rezidential pentru copiii cu handicap nr. 9, Buzău 83

1301 CT Agigea Centrul de Plasament "Delfinul" 37

1303 CT Constanța Centrul de plasament "Ovidiu" 72

1304 CT Constanța Complex de servicii comunitare "Cristina" 71

1305 CT Constanța Complex de servicii comunitare "Orizont" 74

1402 CV Olteni Centru de plasament nr. 6 Olteni 58

1701 GL Galați Centrul de plasament "Negru Vodă" 2

1802 GJ Tg. Jiu Centrul de plasament destinat protectiei rezidentiale a copiilor cu dizabilitati-din cadrul CSC-CNS Tg. Jiu ( copii cu dizabilitati ) 10

1803 GJ Tg. Jiu Centrul de plasament destinat protectiei rezidentiale a copiilor cu dizabilitati -din cadrul CSC-CH Tg-Jiu ( copii cu dizabilitati) 10

2201 IS Horlești Complex de Servicii Comunitare ''Bogdănesti' 54

2202 IS Iasi Complex Servicii Comunitare Bucium 95

2203 IS Iasi Complex Servicii " Veniamin Costache" 9

2205 IS Iasi Centrul de recuperare pentru copilul cu handicap sever Galata - Casa Modulara SERA 10

2206 IS Iasi CP "Ion Holban" Iasi 10

47

2207 IS Iasi CP "CA Rosetti" Iasi 123

2209 IS Pascani Subunitatea Sf. Stelian 30

2701 NT Piatra Neamt Modulul Casa "Traian" functioneaza in cadrul Complexului de servicii "Ion Creanga", Piatra Neamt 10

2705 NT Piatra Neamt Centrul rezidential pentru copilul cu dizabilitati Piatra Neamt 10

2706 NT Roman Complex de servicii "Romanita", Roman 127

2905 PH Ploiesti Complexul de Servicii Comunitare "Sf. Andrei" Ploiesti, Centru de plasament 10

2906 PH Plopeni Centrul de Plasament Plopeni - Centru de plasament 45

2907 PH Sinaia Centrul de Plasament Sinaia - Centru de plasament 53

2908 PH Valenii de Munte

Complexul de Servicii Comunitare "Sf. Maria" Valenii de Munte, Centru de plasament 10

3102 SJ Jibou Centru de Plasament din cadrul Complexului de Servicii Sociale Jibou 65

3204 SB Orlat Centrul de plasament Orlat 100

3501 TM Gavojdia Centrul de plasament Gavojdia 67

3502 TM Lugoj Centrul de plasament Lugoj 42

3601 TL Mahmudia Centrul de plasament Mahmudia 10

3603 TL Tulcea Centrul de plasament pentru recuperarea si reabilitarea copilului cu handicap sever Pelican 10

3604 TL Tulcea Centrul de plasament Speranta 48

3803 VL Rm. Valcea Centrul de Plasament "Andreea" 25

3804 VL Rm. Valcea Centrul de Plasament "Ana" 28

3805 VL Rm. Valcea Serviciul de tip rezidential pentru recuperarea copilului cu dizabilitati Rm. Valcea 24

3806 VL Rm. Valcea Centrul pentru Copilul cu Dizabilitati Rm Valcea 33

TOTAL 1,744

Note: * Centru recent format prin unirea a două foste centre (Casa Rurală Traian și Casa Rurală Decebal având codurile 703 și 704) care au fost evaluate în Rezultatul #2 din cadrul proiectului SIPOCA 2 (Banca Mondială, 2017). Căsuțele marcate în galben indică centrele de plasament pentru care DGASPC au inițiat planuri de închidere în e-cuib.

48

Anexa B. Setul de instrumente de evaluare multidisciplinară pentru un copil virtual 1.A. Fișa medicală

1.B. Sumar de raport psihologic

1.C. Fișa de evaluare socială

1.D. Fișa psihopedagogică

2.A. Chestionarul pe gospodărie

2.B. Raportul de evaluare a familiei

3. Chestionarul de evaluare a comunității

4. Raportul concluziv

5. Planul de viitor

49

Anexa C. Setul de rapoarte agregate la nivel de centru

ANEXA 5. Lista nominală a copiilor și tinerilor din instituție la [T0]

Cine a completat lista nominală:

Nume și prenume Funcție Instituție

Copiii și tinerii care au intrat în procesul de evaluare multidisciplinară

Nr. Nume și prenume CNP Situația copilului Nume manager de caz

în prezent

Semnătura: ________________________

ANEXA 6. Lista nominală a copiilor și tinerilor intrați în instituție după [T0]

Cine a completat lista nominală:

Nume și prenume Funcție Instituție

Copiii și tinerii care au intrat în procesul de evaluare multidisciplinară

Nr. Nume și prenume CNP Copilul era

prezent la T0? Copilul are măsura de protecţie la T0?

Nume manager de caz în prezent

Semnătura: ________________________

50

ANEXA 7.Raport pe centru de evaluare medicală

Tabel sintetic privind activitățile de evaluare medicală a copiilor și tinerilor din lista nominală (din ANEXA 5).

NR. Nume Prenume CNP Data nașterii

Numele persoanei care a efectuat evaluarea medicală

Prenumele persoanei care a efectuat evaluarea medicală

NR. Rezultatul evaluării a fost consemnat într-o

Fișă medicală

Fișa medicală este pusă în dosarul

copilului

Rezultatul evaluării a fost consemnat într-o Fișă medicală

medicală sintetică pentru copiii cu dizabilități și/sau cerințe

educaționale speciale (conform Anexa 7 din Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016)

Fișa medicală sintetică este

pusă în dosarul copilului

NR. La dosar este atașat biletul de trimitere

La dosar este

atașată decizia SEC

La dosar este atașat un program de Intervenție Specifică (PIS) pentru

sănătate

La dosar sunt atașate rezultatele analizelor și investigațiile paraclinice

recomandate de medicul de familie

La dosar sunt atașate alte documente

NR. Copilul are o

dizabilitate

Gradul de

handicap

Copilul are risc de

dizabilitate

Copilul este fără

dizabilitate

Copilul este deplasabil/nedeplasabil/

necesită transport specializat

Evaluarea medicală include

serviciile medicale

prognozate pentru copil

Principalele rezultate la nivel de centru ale evaluării medicale

(Număr) 0-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-17 ani 18+ ani

Copii/tineri cu dizabilități (cu grad de handicap), din care:

${MAADM1_AGR_0_3}

${MAADM1_AGR_4_6}

${MAADM1_AGR_7_10}

${MAADM1_AGR_11_14

}

${MAADM1_AGR_15_17

}

${MAADM1_AGR_18_18

}

Copii/tineri cu grad de handicap grav

${MA86_4_AGR_0_3}

${MA86_4_AGR_4_6}

${MA86_4_AGR_7_10}

${MA86_4_AGR_11_14

}

${MA86_4_AGR_15_17

}

${MA86_4_AGR_18_18

}

Copii/tineri cu grad de handicap accentuat

${MA86_3_AGR_0_3}

${MA86_3_AGR_4_6}

${MA86_3_AGR_7_10}

${MA86_3_AGR_11_14

}

${MA86_3_AGR_15_17

}

${MA86_3_AGR_18_18

}

51

Copii/tineri cu grad de handicap mediu

${MA86_2_AGR_0_3}

${MA86_2_AGR_4_6}

${MA86_2_AGR_7_10}

${MA86_2_AGR_11_14

}

${MA86_2_AGR_15_17

}

${MA86_2_AGR_18_18

}

Copii/tineri cu grad de handicap ușor

${MA86_1_AGR_0_3}

${MA86_1_AGR_4_6}

${MA86_1_AGR_7_10}

${MA86_1_AGR_11_14

}

${MA86_1_AGR_15_17

}

${MA86_1_AGR_18_18

}

Copii/tineri cu risc de dizabilitate (neîncadrați încă

în grad de handicap)

${M15_AGR_0_3}

${M15_AGR_4_6}

${M15_AGR_7_10}

${M15_AGR_11_14}

${M15_AGR_15_17}

${M15_AGR_18_18}

Copii/tineri care sunt deplasabili

${M22_MA85_1_AGR_0

_3}

${M22_MA85_1_AGR_4

_6}

${M22_MA85_1_AGR_7

_10}

${M22_MA85_1_AGR_1

1_14}

${M22_MA85_1_AGR_1

5_17}

${M22_MA85_1_AGR_1

8_18}

Copii/tineri care sunt nedeplasabili

${M22_MA85_2_AGR_0

_3}

${M22_MA85_2_AGR_4

_6}

${M22_MA85_2_AGR_7

_10}

${M22_MA85_2_AGR_1

1_14}

${M22_MA85_2_AGR_1

5_17}

${M22_MA85_2_AGR_1

8_18}

Copii/tineri care au nevoie de transport specializat

${M22_MA85_3_AGR_0

_3}

${M22_MA85_3_AGR_4

_6}

${M22_MA85_3_AGR_7

_10}

${M22_MA85_3_AGR_1

1_14}

${M22_MA85_3_AGR_1

5_17}

${M22_MA85_3_AGR_1

8_18}

Copii/tineri pentru care evaluarea generală a stării de

sănătate este bună

${M29_1_AGR_0_3}

${M29_1_AGR_4_6}

${M29_1_AGR_7_10}

${M29_1_AGR_11_14}

${M29_1_AGR_15_17}

${M29_1_AGR_18_18}

Copii/tineri pentru care evaluarea generală a stării de sănătate este satisfăcătoare

${M29_2_AGR_0_3}

${M29_2_AGR_4_6}

${M29_2_AGR_7_10}

${M29_2_AGR_11_14}

${M29_2_AGR_15_17}

${M29_2_AGR_18_18}

Copii/tineri care prezintă anumite dificultăți

${M29_3_AGR_0_3}

${M29_3_AGR_4_6}

${M29_3_AGR_7_10}

${M29_3_AGR_11_14}

${M29_3_AGR_15_17}

${M29_3_AGR_18_18}

Copii/tineri care necesită intervenție imediată/îngrijiri

de specialitate

${M29_3_AGR_0_3}

${M29_3_AGR_4_6}

${M29_3_AGR_7_10}

${M29_3_AGR_11_14}

${M29_3_AGR_15_17}

${M29_4_AGR_18_18}

Cine a completat raportul Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

52

ANEXA 8. Raport pe centru de evaluare psihologică

Tabel sintetic privind activitățile de evaluare psihologică a copiilor și tinerilor din lista nominală (din ANEXA 5).

Nr. Nume Prenume CNP Data nașterii

Cine a efectuat evaluarea psihologică

Rezultatul evaluării a fost

consemnat într-o Fișă de evaluare

psihologică (conform Anexa 8

din Ordinul nr. 1985/1305/5805/

2016)

Fișa de evaluare

psihologică a fost anexată la dosarul copilului

Nr. Copilul are întârzieri

intelectuale în dezvoltare

Copilul are întârzieri

psihomotorii în dezvoltare

Copilul are întârzieri de maturitate în

dezvoltare

A fost completat un Plan de servicii

psihologice

Planul de servicii psihologice a fost anexat la dosarul

copilului

Principalele rezultate la nivel de centru ale evaluării psihologice

(Număr) 0-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-17 ani 18+ ani

Copii/tineri cu întârziere de dezvoltare intelectuală

${P8_A_AGR_0_3}

${P8_A_AGR_4_6}

${P8_A_AGR_7_10}

${P8_A_AGR_11_14}

${P8_A_AGR_15_17}

${P8_A_AGR_18_18}

Copii/tineri cu întârziere de dezvoltare psihomotorie

${P8_B_AGR_0_3}

${P8_B_AGR_4_6}

${P8_B_AGR_7_10}

${P8_B_AGR_11_14}

${P8_B_AGR_15_17}

${P8_B_AGR_18_18}

Copii/tineri cu întârziere de dezvoltare de maturitate

${P8_C_AGR_0_3}

${P8_C_AGR_4_6}

${P8_C_AGR_7_10}

${P8_C_AGR_11_14}

${P8_C_AGR_15_17}

${P8_C_AGR_18_18}

Copii/tineri cu probleme de sănătate mintală (cu grad de

handicap), din care:

${P9_AGR_0_3}

${P9_AGR_4_6}

${P9_AGR_7_10}

${P9_AGR_11_14}

${P9_AGR_15_17}

${P9_AGR_18_18}

Copii/tineri cu grad de handicap grav

${P10_4_AGR_0_3}

${P10_4_AGR_4_6}

${P10_4_AGR_7_10}

${P10_4_AGR_11_14}

${P10_4_AGR_15_17}

${P10_4_AGR_18_18}

Copii/tineri cu grad de handicap accentuat

${P10_3_AGR_0_3}

${P10_3_AGR_4_6}

${P10_3_AGR_7_10}

${P10_3_AGR_11_14}

${P10_3_AGR_15_17}

${P10_3_AGR_18_18}

Copii/tineri cu grad de handicap mediu

${P10_2_AGR_0_3}

${P10_2_AGR_4_6}

${P10_2_AGR_7_10}

${P10_2_AGR_11_14}

${P10_2_AGR_15_17}

${P10_2_AGR_18_18}

Copii/tineri cu grad de handicap ușor

${P10_1_AGR_0_3}

${P10_1_AGR_4_6}

${P10_1_AGR_7_10}

${P10_1_AGR_11_14}

${P10_1_AGR_15_17}

${P10_1_AGR_18_18}

Cine a completat raportul Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

53

ANEXA 9. Raport pe centru de evaluare socială a copilului

Tabel sintetic privind activitățile de evaluare socială a copiilor și tinerilor din lista nominală (din ANEXA 5).

Nr. Nume Prenume CNP Data nașterii Funcția persoanei care

a efectuat evaluarea

socială

Nr. Rezultatul evaluării a fost consemnat într-o

Fișă de evaluare socială

Fișa de evaluare socială a fost anexată la dosarul copilului

A fost completată o Anchetă socială a

factorilor de mediu (bariere sau facilitatori)

(conform Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016)

Ancheta factorilor de mediu a fost anexată la

dosarul copilului

Nr. Copilul a intrat în

sistemul de protecție când avea 0-12 luni

Copilul are în timpul

petrecut în sistem 3+ etape

Copilul are frați sau surori în

centru sau în alte

servicii de protecție specială

Copilul are în centru de plasament prieteni de

care nu vrea să fie

despărțit(ă)

Copilul este în proces de

adopție

Copilul este tânăr(ă) cu

deprinderi de viață

independentă insuficient dezvoltate

Rezultatul global al evaluării sociale indică

dificultăți majore

Principalele rezultate la nivel de centru ale evaluării sociale:

(Număr) 0-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-17 ani 18+ ani

Copii/tineri care au intrat în sistem când aveau 0-12 luni

${S6_AGR_0_3}

${S6_AGR_4_6}

${S6_AGR_7_10}

${S6_AGR_11_14}

${S6_AGR_15_17}

${S6_AGR_18_18}

Copii/tineri cu ieșiri și reveniri în sistem

${S4_AGR_0_3}

${S4_AGR_4_6}

${S4_AGR_7_10}

${S4_AGR_11_14}

${S4_AGR_15_17}

${S4_AGR_18_18}

Copii/tineri cu 3+ etape în sistem (care au fost mutați frecvent în cadrul sistemului)

${S8_AGR_0_3}

${S8_AGR_4_6}

${S8_AGR_7_10}

${S8_AGR_11_14}

${S8_AGR_15_17}

${S8_AGR_18_18}

Copii/tineri cu frați/surori în centru

${S16E_1_AGR_0_3}

${S16E_1_AGR_4_6}

${S16E_1_AGR_7_10}

${S16E_1_AGR_11_1

4}

${S16E_1_AGR_15_1

7}

${S16E_1_AGR_18_1

8}

Copii/tineri cu frați/surori în sistem, dar nu în centru (în alte servicii de protecție)

${S16E_2_AGR_0_3}

${S16E_2_AGR_4_6}

${S16E_2_AGR_7_10}

${S16E_2_AGR_11_1

4}

${S16E_2_AGR_15_1

7}

${S16E_2_AGR_18_1

8}

Copii/tineri cu prieteni buni în centru de care nu doresc să fie despărțiți/despărțite

${S17_AGR_0_3}

${S17_AGR_4_6}

${S17_AGR_7_10}

${S17_AGR_11_14}

${S17_AGR_15_17}

${S17_AGR_18_18}

54

Copii/tineri aflați în proces de adopție

${S10B_AGR_0_3}

${S10B_AGR_4_6}

${S10B_AGR_7_10}

${S10B_AGR_11_14}

${S10B_AGR_15_17}

${S10B_AGR_18_18}

Tineri de 18+ ani care nu au deprinderi de viață independentă suficient dezvoltate

- - - - - ${S23G_AGR_18_18}

Copii/tineri cu evaluare socială de dificultăți majore

${S25_AGR_0_3}

${S25_AGR_4_6}

${S25_AGR_7_10}

${S25_AGR_11_14}

${S25_AGR_15_17}

${S25_AGR_18_18}

Cine a completat raportul Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

55

ANEXA 10. Raport pe centru de evaluare educațională

Tabel sintetic privind activitățile de evaluare educațională a copiilor și tinerilor din lista nominală (din ANEXA 5).

Nr. Nume Prenume CNP Data nașterii Funcția persoanei care a efectuat evaluarea

educațională

Nr. Rezultatul evaluării a fost consemnat în Fișa psihopedagogică pentru copilul sau tânărul fără dizabilități și fără CES care este școlarizat

Fișa este

pusă la dosarul copilului

Rezultatul evaluării a fost consemnat în Fișa

psihopedagogică pentru elevul cu dizabilități și/sau CES (conform

Anexa 9 din Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016)

Fișa este

pusă la dosarul copilului

Rezultatul evaluării a fost consemnat în

Tabelul pe centru privind copiii și

tinerii neșcolarizați

Tabelul este pus

la dosarul copilului

Nr. Copilul este

școlarizat

Dacă nu, sunt identificate obiectivele

educaționale pentru copil

(conform Tabelului copiilor și tinerilor

neșcolarizați)

Copilul are probleme de absenteism de la școală

Copilul are probleme

de rezultate școlare slabe

Copilul are probleme de risc de abandon școlar

Copilul fără dizabilități și fără CES care este școlarizat

și are un rezultat global

al evaluării educaționale care indică dificultăți

majore

Copilul frecventează învăţământul

special, dar nu are măsură de

protecție specială și beneficiază

doar de servicii în regim de

internat

Principalele rezultate la nivel de centru ale evaluării educaționale

(Număr) 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-17 ani 18+ ani

Copii/tineri (cu sau fără dizabilități sau CES) care nu

sunt școlarizați

${ECADM1_AGR_4_6}

${ECADM1_AGR_7_10}

${ECADM1_AGR_11_14}

${ECADM1_AGR_15_17}

${ECADM1_AGR_18_18}

Copii/tineri (cu sau fără măsură de protecție specială) în

învățământul special

${E1K_EA7B_AGR_4_6}

${E1K_EA7B_AGR_7_10}

${E1K_EA7B_AGR_11_14}

${E1K_EA7B_AGR_15_17}

${E1K_EA7B_AGR_18_18}

Copii/tineri în învățământul special, dar fără măsură de protecție, care beneficiază doar de servicii în regim de

internat

${E1K_EA7B_EXTRA_AGR_

4_6}

${E1K_EA7B_EXTRA_AGR_

7_10}

${E1K_EA7B_EXTRA_AGR_

11_14}

${E1K_EA7B_EXTRA_AGR_

15_17}

${E1K_EA7B_EXTRA_AGR_

18_18}

Copii/tineri în învățământul de masă sau incluziv

${E1K_EA7B_OR_AGR_4_6}

${E1K_EA7B_OR_AGR_7_1

0}

${E1K_EA7B_OR_AGR_11_

14}

${E1K_EA7B_OR_AGR_15_

17}

${E1K_EA7B_OR_AGR_18_

18}

56

Copii/tineri (cu sau fără dizabilități sau CES) cu

probleme de absenteism

${E1L_EA7C_AGR_4_6}

${E1L_EA7C_AGR_7_10}

${E1L_EA7C_AGR_11_14}

${E1L_EA7C_AGR_15_17}

${E1L_EA7C_AGR_18_18}

Copii/tineri (cu sau fără dizabilități sau CES) cu rezultate școlare slabe

${E1M_EA7D_AGR_4_6}

${E1M_EA7D_AGR_7_10}

${E1M_EA7D_AGR_11_14}

${E1M_EA7D_AGR_15_17}

${E1M_EA7D_AGR_18_18}

Copii/tineri (cu sau fără dizabilități sau CES) cu risc de

abandon școlar

${E1N_EA7E_AGR_4_6}

${E1N_EA7E_AGR_7_10}

${E1N_EA7E_AGR_11_14}

${E1N_EA7E_AGR_15_17}

${E1N_EA7E_AGR_18_18}

Copii/tineri fără dizabilități și fără CES care sunt școlarizați și

au evaluări educaționale de dificultăți majore

${E5_AGR_4_6}

${E5_AGR_7_10}

${E5_AGR_11_14}

${E5_AGR_15_17}

${E5_AGR_18_18}

Cine a completat raportul Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

57

ANEXA 11. Raport pe centru de evaluare a familiilor copiilor și tinerilor

Tabel sintetic privind activitățile de evaluare a familiei naturale și extinse, precum și a legăturii cu copilul, pentru toți copiii și tinerii din lista nominală (din ANEXA 5).

Nr. Nume Prenume CNP Copilul are identificată o familie sau orice altă rudă

până la gradul IV sau altă persoană

neînrudită relevantă?

Evaluarea familiei a inclus vizită în teren – numărul

de vizite realizate în teren

Nr. Rezultatul evaluării a fost consemnat într-un Raport de evaluare a familiei (Instrumentul

9)?

Raportul de evaluare a familiei este anexat la

dosarul copilului

Chestionarul de evaluare a nevoilor

gospodăriei (Instrumentul 8) a fost

completat?

Chestionarul pe gospodărie este anexat

la dosarul copilului

Nr. (Re)integrarea copilului în familie este posibilă într-un

termen scurt

(Re)integrarea copilului în familie este posibilă doar în

anumite condiții, într-un termen mediu

Dacă da, a fost stabilit un plan de lucru cu familia pentru a

minimiza riscurile de reintegrare?

Principalele rezultate la nivel de centru ale evaluării familiilor

(Număr) 0-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-17 ani 18+ ani

Copii/tineri pentru care nu a fost identificată o familie, o

rudă sau o altă persoană neînrudită relevantă

${relevantCaretaker_AGR_0_3}

${relevantCaretaker_AGR_4_6}

${relevantCaretaker_AGR_7_10}

${relevantCaretaker_AGR_11_14

}

${relevantCaretaker_AGR_15_17

}

${relevantCaretaker_AGR_18_18

}

Copii/tineri pentru care a fost identificată o familie în teren

${reachableFamily_AGR_0_3}

${reachableFamily_AGR_4_6}

${reachableFamily_AGR_7_10}

${reachableFamily_AGR_11_14}

${reachableFamily_AGR_15_17}

${reachableFamily_AGR_18_18}

Copii/tineri pentru care (re)integrarea în familia

naturală sau extinsă nu este posibilă

${REINTEG_7_AGR_0_

3}

${REINTEG_7_AGR_4_

6}

${REINTEG_7_AGR_7_

10}

${REINTEG_7_AGR_11

_14}

${REINTEG_7_AGR_15

_17}

${REINTEG_7_AGR_18

_18}

Copii/tineri pentru care (re)integrarea este posibilă pe

termen scurt

${REINTEG_1_AGR_0_3}

${REINTEG_1_AGR_4_6}

${REINTEG_1_AGR_7_10}

${REINTEG_1_AGR_11_14}

${REINTEG_1_AGR_15_17}

${REINTEG_1_AGR_18_18}

58

Copii/tineri pentru care (re)integrarea este posibilă în anumite condiții, pe termen

mediu

${REINTEG_1_7_AGR_0_3}

${REINTEG_1_7_AGR_4_6}

${REINTEG_1_7_AGR_7_10}

${REINTEG_1_7_AGR_11_14}

${REINTEG_1_7_AGR_15_17}

${REINTEG_1_7_AGR_18_18}

Principalele rezultate la nivel de centru privind tipurile de familii identificate pentru copiii și tinerii din lista nominală

(Număr) 0-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-17 ani 18+ ani

Copii/tineri pentru care a fost identificată o familie în teren,

din care:

${reachableFamily_AGR_0_3}

${reachableFamily_AGR_4_6}

${reachableFamily_AGR_7_10}

${reachableFamily_AGR_11_14}

${reachableFamily_AGR_15_17}

${reachableFamily_AGR_18_18}

1. Mamă și tată (eventual plus alte rude)

2. Mamă (eventual plus alte rude)

3. Tată (eventual plus alte rude)

4. Bunici materni (eventual plus alte rude)

5. Bunici paterni (eventual plus alte rude)

6. Alte rude relevante 1

7. Alte rude relevante 2

8. Alte persoane neînrudite relevante

Principalele rezultate la nivel de centru privind riscurile la care sunt expuse familiile identificate pentru copiii și tinerii din lista nominală

(Număr) 0-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-17 ani 18+ ani

Copii/tineri pentru care a fost identificată o familie în teren,

din care:

${reachableFamily_AGR_0_3}

${reachableFamily_AGR_4_6}

${reachableFamily_AGR_7_10}

${reachableFamily_AGR_11_14}

${reachableFamily_AGR_15_17}

${reachableFamily_AGR_18_18}

RISC1. Gospodărie în sărăcie monetară

59

RISC2. Gospodărie în sărăcie extremă

RISC3. Insecuritatea veniturilor gospodăriei

RISC4. Gospodărie fără acces adecvat la beneficii sociale

RISC5. Gospodărie cu cel puțin un membru neînregistrat la

medicul de familie

RISC6a. Copil sub 1 an cu greutate scăzută la naștere, în

gospodărie

RISC6b. Copil sub 1 an nevaccinat, în gospodărie

RISC6c. Copil sub 1 an care nu primește vitamina D și Fier, în

gospodărie

RISC6d. Copil sub 6 luni care nu este alăptat exclusiv de la

piept, în gospodărie

RISC6e. Copil peste 6 luni și sub 1 an care nu are o alimentație

diversificată

RISC6f. Copil sub 1 an care nu este în conformitate cu

standardele de dezvoltare

RISC6. Gospodărie cu risc de sănătate pentru cel puțin un

copil sub 1 an

RISC7. Sarcină la risc sau mamă minoră, în gospodărie

RISC8. Copii peste 1 an care nu au o alimentație diversificată,

în gospodărie

RISC9. Copii cu igienă precară în gospodărie

RISC10. Gospodărie cu risc de neglijare a copiilor

RISC11a. Risc de violență domestică sau abuz în

gospodărie (dependență de alcool, de droguri, antecedente penale, prostituție, cerșetorie)

60

RISC11b. Copil în familie cu risc de violență asupra copiilor

RISC11. Gospodărie cu risc de violenţă sau abuz

RISC12a. Adolescent (10-17 ani) cu comportament la risc în ceea ce privește activitatea

sexuală, în gospodărie

RISC12b. Comportamente la risc privind consumul de

substanțe și violență la cel puțin un adolescent (10-17 ani)

din gospodărie

RISC12. Gospodărie cu adolescenți (10-17 ani) cu

comportamente la risc

RISC13a. Copil de vârstă preșcolară, care nu a fost

înscris la grădiniță, în gospodărie

RISC13b. Copil de 6-9 ani care nu a fost înscris la școală, în

gospodărie

RISC13c. Copil de 10-15 ani care nu a fost înscris la școală,

în gospodărie

RISC13d. Copil de 6-15 ani, cu risc de abandon școlar, în

gospodărie

RISC13e. Copil de 6-15 ani cu cerințe educaționale speciale

(CES), în gospodărie

RISC13f. Copil de 6-15 ani care a abandonat școala, în

gospodărie

RISC13. Gospodărie cu cel puțin un copil de 6-15 ani care nu a fost înscris la școală, care a

abandonat şcoala sau care este la risc de abandon şcolar

RISC14. Lipsa accesului la beneficii educaționale

RISC15a. Condiții nesănătoase de locuire

RISC15b. Condiții de insecuritate a locuirii

RISC15. Gospodărie cu condiții precare de locuire

61

RISC16. Gospodărie cu cel puțin un membru fără acte de

identitate

RISC21. Risc de mediu (locuința gospodăriei este situată într-o zonă inundabilă și/sau cu risc de alunecări de teren și/sau în apropierea unei gropi de gunoi și/sau nu are acces la un sistem

de apă necontaminată, la canalizare, la energie electrică

sau la un sistem adecvat de ridicare a gunoiului)

RISC17a. Copil în plasament sau asistență maternală în condiții

de risc

RISC17b. Copil cu risc de separare de familie - cu mamă care are și alți copii minori dați

în îngrijirea cuiva în afara gospodăriei, dar nu în sistemul

de protecție

RISC17c. Copil cu risc de separare de familie - cu mamă care are și alți copii minori în

sistemul de protecție

RISC17. Gospodărie cu risc de separare a copiilor de familie

RISC18a. Relație inexistentă între familie și instituții -

familia nu este pregătită pentru a reintegra copilul (nu a stat nimeni de vorbă cu familia despre situația copilului)

RISC18b. Relație slabă între familie și instituții - familia este slab pregătită pentru

reintegrare

RISC18. Legătură slabă între famiilie și instituțiile

responsabile cu reintegrarea copilului (DGASPC și SPAS)

RISC19. Șanse reduse de reintegrare a copilului (familia nu dorește să ia copilul acasă și/sau copilul nu dorește să se

întoarcă în familie)

RISC20. Legătură slabă între familie și copilul din instituție

(familia nu vizitează copilul, nu dă telefoane, nu trimite

pachete, nu ia copilul acasă în vacanțe)

62

Principalele rezultate la nivel de centru privind nevoile familiilor identificate pentru copiii și tinerii din lista nominală

(Număr) 0-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-17 ani 18+ ani

Copii/tineri pentru care a fost identificată o familie în teren,

din care:

${reachableFamily_AGR_0_3}

${reachableFamily_AGR_4_6}

${reachableFamily_AGR_7_10}

${reachableFamily_AGR_11_14}

${reachableFamily_AGR_15_17}

${reachableFamily_AGR_18_18}

NEV1. Nevoia de calificare a tinerilor de 18-24 ani din

gospodărie

NEV2. Nevoia de educație parentală, consiliere,

acompaniere

NEV3. Nevoia de planificare familială

NEV4. Nevoia de ajutoare pentru familii

NEV5. Nevoia de sprijin administrativ pentru obținerea

unor acte de proprietate/legalizare

NEV6. Nevoia de sprijin familial și comunitar pentru

reintegrarea copilului

NEV7. Nevoia de servicii de suport pentru persoanele cu dizabilități, cu boli cronice, precum și pentru persoane dependente (care nu sunt autonome și au nevoie de

sprijin constant)

NEV8. Nevoia de servicii de suport pentru persoane foste deținute sau care au fost în

sistemul de protecție

Cine a completat raportul: Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

63

ANEXA 12. Raport pe centru de evaluare a serviciilor din comunitate

Tabel sintetic privind activitățile de evaluare a serviciilor din comunitate, pentru copiii și tinerii din lista nominală (din ANEXA 5).

Nr. Nume Prenume CNP Data nașterii Funcția persoanei care a efectuat

evaluarea comunității

Nr. Numărul de vizite în teren efectuate pentru evaluarea serviciilor din comunitate

Chestionarul de evaluare a serviciilor din comunitate (Instrumentul 11) a fost

completat

Chestionarul de evaluare a serviciilor din comunitate a fost

anexat la dosarul copilului

${QADM1_AGR} comunități pentru care a fost completată evaluarea serviciilor din comunitate

Nr. Județ Comună/Oraș/Municipiu Sat

Lista localităților în care există parteneri pentru reintegrare*

Nr. Comună/Oraș/Municipiu

* Localități în care există SPAS sau persoane cu atribuții de asistență socială, asistent medical comunitar și/sau mediator sanitar și/sau mediator școlar și/sau Structură Comunitară Consultativă funcțională și/sau grupuri de suport și/sau grupuri religioase sau caritabile și/sau ONG-uri active în domeniul protecției copilului.

Lista localităților în funcție de riscul de reintegrare a copiilor în comunitate**

Nr. Comună/Oraș/Municipiu Medie risc de reintegrare

** Riscul de reintegrare în comunitate a fost identificat în funcție de numărul de grupuri vulnerabile care au fost raportate ca fiind prezente în comunitatea în care locuiește familia identificată pentru copil/tânăr sau unde se intenționează mutarea copilului/tânărului, având în vedere toți copiii și tinerii din lista nominală. Riscul maxim este egal cu 14 și se referă la prezența în comunitate a următoarelor grupuri vulnerabile: (A) copii și tineri în situație de dificultate (copii abandonați în unitățile spitalicești; copii în protecţie specială: centre de plasament, AMP, plasament familial; tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului; copii și tineri care trăiesc pe străzi; copii privați de libertate, mame minore), (B) persoane cu probleme de sănătate mintală, (C) persoane toxico-dependente (alcool, droguri); persoane private de libertate sau aflate în evidența serviciilor de probațiune; persoane fără adăpost; victime ale violenței în familie; victime ale traficului de persoane și (D) comunități marginalizate; comunități afectate de hazarde naturale (inundații, alunecări de teren etc.).

Zonele marginalizate reprezintă zone extrem de defavorizate, în care populaţia are cel mult studii gimnaziale, câştigă venituri informale (mai ales din agricultură) şi trăieşte în locuinţe precare, chiar şi după standardele rurale, care au în general un acces redus la infrastructura şi utilităţile de bază (case supraaglomerate şi/sau fără acces la apă ori curent). Aceste zone marginalizate sunt considerate ”problematice” din cauza unei combinaţii de factori, mai precis numărul mare de gospodării cu venituri mici, nivelul scăzut al educaţiei şi al calificărilor cerute pe piaţa muncii, preponderenţa mamelor singure, numărul mare de copii şi rata ridicată a infracţiunilor minore. Într-o măsură mai mare decât celelalte comunităţi, mai ales în mediul rural, zonele marginalizate sunt caracterizate printr-o proastă accesibilitate fizică, cu drumuri de pământ, locuinţe necorespunzătoare, expunere la riscuri de mediu (inundaţii, alunecări de teren etc.) şi proasta calitate sau absenţa serviciilor publice. (Sursa: Swinkels et al. (coord.) (2014) Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate și Teșliuc et al. (coord.) (2015) Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate).

64

Lista localităților care au strategie de dezvoltare a serviciilor sociale și buget anual dedicat dezvoltării serviciilor sociale

Nr. Comună/Oraș/Municipiu

Principalele rezultate la nivel de centru ale evaluării serviciilor din comunitate

(Număr) 0-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-17 ani 18+

Copii/tineri care au nevoie de servicii educaționale

${Q7A_AGR_0_3}

${Q7A_AGR_4_6}

${Q7A_AGR_7_10}

${Q7A_AGR_11_14}

${Q7A_AGR_15_17}

${Q7A_AGR_18_18}

Copii/tineri care au nevoie de servicii de sănătate

${Q8A_AGR_0_3}

${Q8A_AGR_4_6}

${Q8A_AGR_7_10}

${Q8A_AGR_11_14}

${Q8A_AGR_15_17}

${Q8A_AGR_18_18}

Copii/tineri care au nevoie de servicii sociale

${Q9A_AGR_0_3}

${Q9A_AGR_4_6}

${Q9A_AGR_7_10}

${Q9A_AGR_11_14}

${Q9A_AGR_15_17}

${Q9A_AGR_18_18}

Copii/tineri care au nevoie de servicii de sprijin pentru locuire

${Q10A_AGR_0_3}

${Q10A_AGR_4_6}

${Q10A_AGR_7_10}

${Q10A_AGR_11_14}

${Q10A_AGR_15_17}

${Q10A_AGR_18_18}

Copii/tineri care au nevoie de servicii de sprijin pentru ocupare

${Q11A_AGR_0_3}

${Q11A_AGR_4_6}

${Q11A_AGR_7_10}

${Q11A_AGR_11_14}

${Q11A_AGR_15_17}

${Q11A_AGR_18_18}

Copii/tineri care au nevoie de servicii de cultură, sport, timp

liber

${Q12A_AGR_0_3}

${Q12A_AGR_4_6}

${Q12A_AGR_7_10}

${Q12A_AGR_11_14}

${Q12A_AGR_15_17}

${Q12A_AGR_18_18}

Copii/tineri care au nevoie de servicii legale

${Q13A_AGR_0_3}

${Q13A_AGR_4_6}

${Q13A_AGR_7_10}

${Q13A_AGR_11_14}

${Q13A_AGR_15_17}

${Q13A_AGR_18_18}

Cine a completat raportul: Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

65

ANEXA 13. Raport pe centru privind planurile de viitor pentru copii și tineri

Acest raport reprezintă o sinteză a soluțiilor identificate pentru copiii și tinerii din lista nominală (din ANEXA 5), în conformitate cu Planurile de viitor (Instrumentul 15).

Lista nominală a copiilor și tinerilor care vor fi reintegrați în familia naturală

Nr. Nume Prenume CNP

Lista nominală a copiilor și tinerilor care vor fi plasați la asistenți maternali (AMP)

Nr. Nume Prenume CNP Denumirea AMP-ului

Județ Municipiu/Oraș/ Comună

Sat

Lista copiilor și tinerilor care merg la CTF/apartament

Nr. Nume Prenume CNP Denumirea serviciului

Județ Municipiu/Oraș/ Comună

Sat

Lista copiilor și tinerilor care vor fi mutați în alte servicii rezidențiale

Nr. Nume Prenume CNP Denumirea serviciului

Județ Municipiu/Oraș/ Comună

Sat

Lista localităților unde vor fi mutați copiii și tinerii din lista nominală

Nr. Județ Municipiu/Oraș/ Comună

Sat Număr de copii mutați în localitate

Există activități pentru

pregătirea comunității

66

Planul de viitor și revizuirea planurilor standard pentru copiii și tinerii din lista nominală

Număr de copii și tineri din lista nominală care au: 0-3 ani 4-17 ani 18+ ani

- Raportul concluziv (Instrumentul 14) completat

- Planul de viitor (Instrumentul 15) completat ${PV111_AGR_0_3} ${PV111_AGR_4_17}

${PV111_AGR_18_18}

- Planul de viitor anexat la dosarul de caz ${PV112_AGR_0_3} ${PV112_AGR_4_17}

${PV112_AGR_18_18}

- Planul Individualizat de Protecție (PIP) revizuit/actualizat prin introducerea tuturor beneficiilor, serviciilor sau altor tipuri de suport de care copilul și familia pot beneficia, în acord cu Planul de viitor

${PV101_AGR_0_3} ${PV101_AGR_4_17}

${PV101_AGR_18_18}

- Programele de intervenție specifică (PIS) din cadrul PIP-ului revizuite/actualizate în conformitate cu PIP-ul

${PV102_AGR_0_3} ${PV102_AGR_4_17}

${PV102_AGR_18_18}

- Planul de abilitare-reabilitare (PAR) pentru copiii cu dizabilități revizuit/actualizat în acord cu Planul de viitor

${PV103_AGR_0_3} ${PV103_AGR_4_17}

${PV103_AGR_18_18}

- Planul de servicii individualizat (PSI) pentru copiii cu dizabilități neîncadrați în grad de handicap și cu CES actualizat și corelat cu PAR-ul

${PV104_AGR_0_3} ${PV104_AGR_4_17}

${PV104_AGR_18_18}

SOLUȚIILE PERMANENTE SAU MĂSURILE ALTERNATIVE DECISE PENTRU COPII/TINERI (conform Planurilor de viitor, punctul III)

1. (Re)integrarea sau plasamentul

Număr de copii și tineri din lista nominală cu soluția: 0-3 ani 4-17 ani 18+ ani

- Direct (re)integrare în familia naturală a copilului ${PV31A_1_AGR_0_3}

${PV31A_1_AGR_4_17}

${PV31A_1_AGR_18_18}

- Direct integrare socioprofesională ${PV31A_2_AGR_0_3}

${PV31A_2_AGR_4_17}

${PV31A_2_AGR_18_18}

- Direct în adopție ${PV31A_3_AGR_0_3}

${PV31A_3_AGR_4_17}

${PV31A_3_AGR_18_18}

- Integrare în familia extinsă ${PV31A_4_AGR_0_3}

${PV31A_4_AGR_4_17}

${PV31A_4_AGR_18_18}

- Plasare la rude, prieteni, familie de plasament – pe termen lung

${PV31A_5_AGR_0_3}

${PV31A_5_AGR_4_17}

${PV31A_5_AGR_18_18}

- Plasare temporară într-o familie de plasament, până la găsirea unei soluții eficiente pe termen lung

${PV31A_6_AGR_0_3}

${PV31A_6_AGR_4_17}

${PV31A_6_AGR_18_18}

- Plasare la AMP - total, din care: ${PV31A_7_AGR_0_3}

${PV31A_7_AGR_4_17}

${PV31A_7_AGR_18_18}

AMP angajat DGASPC ${PV31A_PV7A2_7_1_AGR_0_3}

${PV31A_PV7A2_7_1_AGR_4_17}

${PV31A_PV7A2_7_1_AGR_18_18}

AMP angajat OPA ${PV31A_PV7A2_7_2_AGR_0_3}

${PV31A_PV7A2_7_2_AGR_4_17}

${PV31A_PV7A2_7_2_AGR_18_18}

- Plasarea într-o casă de tip familial (CTF) sau apartament - total, din care:

${PV31A_8_AGR_0_3}

${PV31A_8_AGR_4_17}

${PV31A_8_AGR_18_18}

DGASPC ${PV31A_PV7A2_8_1_AGR_0_3}

${PV31A_PV7A2_8_1_AGR_4_17}

${PV31A_PV7A2_8_1_AGR_18_18}

67

OPA ${PV31A_PV7A2_8_2_AGR_0_3}

${PV31A_PV7A2_8_2_AGR_4_17}

${PV31A_PV7A2_8_2_AGR_18_18}

- Plasarea excepțională într-un alt serviciu rezidențial atunci când nevoile extrem de complexe ale copilului nu pot fi acoperite prin măsurile anterioare - total, din care:

${PV31A_9_AGR_0_3}

${PV31A_9_AGR_4_17}

${PV31A_9_AGR_18_18}

DGASPC ${PV31A_PV7A2_9_1_AGR_0_3}

${PV31A_PV7A2_9_1_AGR_4_17}

${PV31A_PV7A2_9_1_AGR_18_18}

OPA ${PV31A_PV7A2_9_2_AGR_0_3}

${PV31A_PV7A2_9_2_AGR_4_17}

${PV31A_PV7A2_9_2_AGR_18_18}

- Alte măsuri alternative ${PV31A_10_AGR_0_3}

${PV31A_10_AGR_4_17}

${PV31A_10_AGR_18_18}

2. Soluția a fost discutată și agreată cu familia?

Număr de copii și tineri din lista nominală pentru care soluția:

0-3 ani 4-17 ani 18+ ani

- Da, a fost discutată și agreată cu familia ${PV32_1_AGR_0_3}

${PV32_1_AGR_4_17}

${PV32_1_AGR_18_18}

- Nu a fost discutată și agreată cu familia ${PV32_0_AGR_0_3}

${PV32_0_AGR_4_17}

${PV32_0_AGR_18_18}

3. Soluția a fost discutată și agreată cu copilul/tânărul?

Număr de copii și tineri din lista nominală pentru care soluția:

0-3 ani 4-17 ani 18+ ani

- Da, a fost discutată și agreată cu copilul/tânărul ${PV33_1_AGR_0_3}

${PV33_1_AGR_4_17}

${PV33_1_AGR_18_18}

- Nu a fost discutată și agreată cu copilul/tânărul ${PV33_0_AGR_0_3}

${PV33_0_AGR_4_17}

${PV33_0_AGR_18_18}

4. Pentru soluția decisă în final

Număr de copii și tineri din lista nominală pentru care au fost realizate sau stabilite:

0-3 ani 4-17 ani 18+ ani

A. Justificarea soluției (în baza Raportului concluziv) ${PV34A_AGR_0_3} ${PV34A_AGR_4_17}

${PV34A_AGR_18_18}

B. Un calendar al tuturor etapelor intermediare până la atingerea finalității PIP sau în primele 36 luni

${PV34B2_AGR_0_3}

${PV34B2_AGR_4_17}

${PV34B2_AGR_18_18}

C1. Lista de măsuri tranzitorii pentru fiecare etapă în parte

${PV34C3_AGR_0_3}

${PV34C3_AGR_4_17}

${PV34C3_AGR_18_18}

C2. Persoanele responsabile pentru măsură tranzitorie ${PV34C4_AGR_0_3}

${PV34C4_AGR_4_17}

${PV34C4_AGR_18_18}

D1. Riscurile potențiale pentru fiecare etapă în parte ${PV34D2_AGR_0_3}

${PV34D2_AGR_4_17}

${PV34D2_AGR_18_18}

D2. Resursele umane necesare pentru fiecare etapă ${PV34D5_AGR_0_3}

${PV34D5_AGR_4_17}

${PV34D5_AGR_18_18}

D3. Resursele financiare necesare pentru fiecare etapă ${PV34D6_AGR_0_3}

${PV34D6_AGR_4_17}

${PV34D6_AGR_18_18}

D4. Resursele materiale necesare pentru fiecare etapă ${PV34D7_AGR_0_3}

${PV34D7_AGR_4_17}

${PV34D7_AGR_18_18}

68

D5. Alte resurse necesare pentru fiecare etapă ${PV34D8_AGR_0_3}

${PV34D8_AGR_4_17}

${PV34D8_AGR_18_18}

SERVICIILE SOCIALE CARE TREBUIE ASIGURATE ÎN APROPIEREA COPILULUI/TÂNĂRULUI (conform Planurilor de viitor, punctul IV)

Număr de copii și tineri din lista nominală pentru care trebuie asigurate următoarele servicii sociale în

apropiere:

0-3 ani 4-17 ani 18+ ani

1. Centre de zi sau servicii de zi pentru copii și tineri, cu toate profilurile asociate problematicii copilului post-instituționalizat (inclusiv pentru sprijinirea integrării/reintegrării, pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, centre multifuncționale pentru tineri)

${PV4_1_AGR_0_3} ${PV4_1_AGR_4_17}

${PV4_1_AGR_18_18}

2. Centre de recuperare sau servicii de recuperare în comunitate (inclusiv servicii mobile sau la domiciliu)

${PV4_2_AGR_0_3} ${PV4_2_AGR_4_17}

${PV4_2_AGR_18_18}

3. Servicii de consiliere și sprijin psihologic pentru familie (inclusiv AMP) și copil

${PV4_3_AGR_0_3} ${PV4_3_AGR_4_17}

${PV4_3_AGR_18_18}

4. Servicii de consiliere socială ${PV4_4_AGR_0_3} ${PV4_4_AGR_4_17}

${PV4_4_AGR_18_18}

5. Servicii de consiliere vocațională și sprijin pentru inserția profesională

${PV4_5_AGR_0_3} ${PV4_5_AGR_4_17}

${PV4_5_AGR_18_18}

6. Grupuri de consiliere și suport pentru familii, pentru tineri sau pentru copiii în dificultate

${PV4_6_AGR_0_3} ${PV4_6_AGR_4_17}

${PV4_6_AGR_18_18}

7. Centre sau servicii respiro, pentru găzduirea temporară a copiilor cu nevoi complexe de îngrijire și cu grad ridicat de dependență

${PV4_7_AGR_0_3} ${PV4_7_AGR_4_17}

${PV4_7_AGR_18_18}

8. Centre sau servicii de criză ${PV4_8_AGR_0_3} ${PV4_8_AGR_4_17}

${PV4_8_AGR_18_18}

Servicii de suport care trebuie asigurate în apropierea copilului (conform Planurilor de viitor, punctul V)

Număr de copii și tineri din lista nominală pentru care trebuie asigurate următoarele servicii de suport

în apropiere:

0-3 ani 4-17 ani 18+ ani

1. Servicii medicale ${PV5_1_AGR_0_3} ${PV5_1_AGR_4_17}

${PV5_1_AGR_18_18}

2.Planificare familială ${PV5_2_AGR_0_3} ${PV5_2_AGR_4_17}

${PV5_2_AGR_18_18}

3.Asigurare medicală ${PV5_3_AGR_0_3} ${PV5_3_AGR_4_17}

${PV5_3_AGR_18_18}

4.Consiliere școlară ${PV5_4_AGR_0_3} ${PV5_4_AGR_4_17}

${PV5_4_AGR_18_18}

69

5.Învățământ special ${PV5_5_AGR_0_3} ${PV5_5_AGR_4_17}

${PV5_5_AGR_18_18}

6.Grădiniță/școală ${PV5_6_AGR_0_3} ${PV5_6_AGR_4_17}

${PV5_6_AGR_18_18}

7.Transportul la unitatea de învățământ din altă localitate

${PV5_7_AGR_0_3} ${PV5_7_AGR_4_17}

${PV5_7_AGR_18_18}

8.Orientare și consiliere vocațională ${PV5_8_AGR_0_3} ${PV5_8_AGR_4_17}

${PV5_8_AGR_18_18}

9.Asistare și mediere pe piața muncii ${PV5_9_AGR_0_3} ${PV5_9_AGR_4_17}

${PV5_9_AGR_18_18}

10.Sprijin și consiliere pentru găsirea unui loc de muncă, angajare și adaptare la cerințele postului

${PV5_10_AGR_0_3}

${PV5_10_AGR_4_17}

${PV5_10_AGR_18_18}

11.Educație parentală ${PV5_11_AGR_0_3}

${PV5_11_AGR_4_17}

${PV5_11_AGR_18_18}

12.Transportul la serviciile sociale din alte localități ${PV5_12_AGR_0_3}

${PV5_12_AGR_4_17}

${PV5_12_AGR_18_18}

13.Cazarea părintelui pe perioada abilitării-reabilitării copiilor în centre din alte localități

${PV5_13_AGR_0_3}

${PV5_13_AGR_4_17}

${PV5_13_AGR_18_18}

14.Cazare pe perioadă determinată/pe timp de noapte ${PV5_14_AGR_0_3}

${PV5_14_AGR_4_17}

${PV5_14_AGR_18_18}

15.Masă, pregătirea hranei ${PV5_15_AGR_0_3}

${PV5_15_AGR_4_17}

${PV5_15_AGR_18_18}

16.Locuință ${PV5_16_AGR_0_3}

${PV5_16_AGR_4_17}

${PV5_16_AGR_18_18}

17.Servicii de asistență socială eficiente la nivel local, care să poată monitoriza în timp real situația copilului în noua sa familie sau în mediul lui de viață și care să poată face o legătură eficace între serviciile din comunitate care sunt accesate de copil (școală, medic de familie, servicii culturale etc.).

${PV5_17_AGR_0_3}

${PV5_17_AGR_4_17}

${PV5_17_AGR_18_18}

18.Sprijinul pentru părinți/reprezentant legal pentru pregătirea documentelor necesare acordării gradului de handicap pentru persoanele adulte cu dizabilități

${PV5_18_AGR_0_3}

${PV5_18_AGR_4_17}

${PV5_18_AGR_18_18}

19.Informare despre procedura de atestare ${PV5_19_AGR_0_3}

${PV5_19_AGR_4_17}

${PV5_19_AGR_18_18}

20.Programe de pregătire a familie adoptatoare ${PV5_20_AGR_0_3}

${PV5_20_AGR_4_17}

${PV5_20_AGR_18_18}

21.Consiliere juridică ${PV5_21_AGR_0_3}

${PV5_21_AGR_4_17}

${PV5_21_AGR_18_18}

22.Consiliere în vederea obținerii drepturilor ${PV5_22_AGR_0_3}

${PV5_22_AGR_4_17}

${PV5_22_AGR_18_18}

23.Activități de socializare și petrecere a timpului liber ${PV5_23_AGR_0_3}

${PV5_23_AGR_4_17}

${PV5_23_AGR_18_18}

24.Activități de integrare comunitară ${PV5_24_AGR_0_3}

${PV5_24_AGR_4_17}

${PV5_24_AGR_18_18}

25.Activități de dezvoltare de deprinderi de viață independentă

${PV5_25_AGR_0_3}

${PV5_25_AGR_4_17}

${PV5_25_AGR_18_18}

26.Monitorizare și sprijin post-reintegrare ${PV5_26_AGR_0_3}

${PV5_26_AGR_4_17}

${PV5_26_AGR_18_18}

27.Monitorizare și sprijin post-adopție ${PV5_27_AGR_0_3}

${PV5_27_AGR_4_17}

${PV5_27_AGR_18_18}

70

28.Monitorizare și sprijin post-integrare socioprofesională

${PV5_28_AGR_0_3}

${PV5_28_AGR_4_17}

${PV5_28_AGR_18_18}

Beneficii de asistență socială care trebuie asigurate pentru familie și copil (conform Planurilor de viitor, punctul VI)

Număr de copii și tineri din lista nominală pentru care trebuie asigurate următoarele beneficii de

asistență socială:

0-3 ani 4-17 ani 18+ ani

1. Alocație de plasament ${PV6_1_AGR_0_3} ${PV6_1_AGR_4_17}

${PV6_1_AGR_18_18}

2. Alocație de stat pentru copil ${PV6_2_AGR_0_3} ${PV6_2_AGR_4_17}

${PV6_2_AGR_18_18}

3. Indemnizație creștere copil ${PV6_3_AGR_0_3} ${PV6_3_AGR_4_17}

${PV6_3_AGR_18_18}

4. Alocație pentru susținerea familiei ${PV6_4_AGR_0_3} ${PV6_4_AGR_4_17}

${PV6_4_AGR_18_18}

5. Venit minim garantat ${PV6_5_AGR_0_3} ${PV6_5_AGR_4_17}

${PV6_5_AGR_18_18}

6. Ajutoare pentru încălzirea locuinței ${PV6_6_AGR_0_3} ${PV6_6_AGR_4_17}

${PV6_6_AGR_18_18}

7. Sprijin material/de urgență ${PV6_7_AGR_0_3} ${PV6_7_AGR_4_17}

${PV6_7_AGR_18_18}

8. Alte ajutoare material și non-materiale ${PV6_8_AGR_0_3} ${PV6_8_AGR_4_17}

${PV6_8_AGR_18_18}

0-3 ani 4-17 ani 18+ ani

Număr de copii și tineri din lista nominală care au nevoie de echipamente, materiale și tehnologii

asistive pentru mutare

${PV9A_AGR_0_3} ${PV9A_AGR_4_17} ${PV9A_AGR_18_18}

Cine a completat raportul Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

Asumarea raportului de către echipa de evaluare multidisciplinară

Nume și prenume

Semnătură

Nume și prenume

Semnătură

Nume și prenume

Semnătură

71

Competenţa face diferenţa! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă cofinanţat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție Bdul. Ghe. Magheru nr. 7, Sector 1, București Telefon : 021.310.07.89 E-mail : office@anpfdc.ro

Material gratuit

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate, SIPOCA 2”

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare Noiembrie 2017

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României