STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/Acordul de... · studiu de evaluare adecvata . pentru "exploatare in cariera a andezitului

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU

"EXPLOATARE IN CARIERA A ANDEZITULUI INDUSTRIAL SI DE CONSTRUCTIE -

PERIMETRUL PIETROASA NORD, JUDETUL TIMIS" - completari -

Teritoriul administrativ al comunei Pietoasa, judetul Timis

Beneficiar: S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.

Director Ing. Ilie CHINCEA

Iunie 2012

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis" - completari

Solicitare ARPM Timisoara:

1. Se vor prezenta date privind distributia fiecarei specii de interes comunitar si habitatele acestora, mentionate in Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca, care pot fi afectate de implementarea proiectului;

2. Se vor prezenta date privind structura si dinamica populatiilor pentru speciile afectate prin implementarea proiectului, dupa urmatoarea cerinta:

2.1. Evolutia numerica a populatiei speciilor in cadrul sitului ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca;

2.2. Marimea populatiei (numar de indivizi) estimativ la fiecare specie posibil afectata de implementarea proiectului;

2.3. Procentul estimativ al populatiei pentru speciile afectate de implementarea proiectului;

2.4. Date privind faptul ca numarul populatiei de specii afectate nu va fi redus prin implementarea proiectului;

2.5. Suprafata ocupata pentru implementare proiectului raportata la suprafata sitului ROSCI0 355 Podisu Lipovei- Poiana Rusca (in procente);

2.6. Se va specifica, de asemenea perioada calendaristica in care au fost efectuate observatiile in teren, speciile analizate, numarul de observatii si felul acestora, prezenta/absenta speciilor in zona proiectului si in vecinatatea acestuia (sub forma tabelara), informatii insotite de fotografii realizate in teren;

3. Explicarca clara a metodelor de evaluare a impactului si predictie, inclusiv sursele de informatie;

4. Cuantificarea si evaluarea sub raportul impactului pentru pierderile din suprafata sitului ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca sau reducerea efectivelor populatiei speciilor;

5. Evaluare si explicarea impactului probabil asupra sitului ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca, datorita perturbarii, degradarii, fragmentarii si modificarii ftzice a terenului in zona proiectului;

6. Dat fiind faptul cd in Studiul de evaluare adecvatd se face afirmatia ,,in zona potential influentata prin implementarea proiectului evaluat nu exista proiecte similare sau de alta natura, .gstfel ca impreuna sa genereze impact cumulativ" (pag. 46); in acest sens se vor aduce argumente pentru sustinerea afirmatiei de mai sus (cum s-a identificat inexistenta unor proiecte similare care singure sau in combinatie cu proiectul analizat ar putea avea impact negativ asupra sitului ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca; scara de timp pentru care se iau in consideratie efectele cumulative, idetificarea cailor posibile de cumulare a impactelor);

7. Identificarea si evaluarea impactului cumulativ a proiectului analizat cu alte planuri/proiectea supras itului ROSCI 0355 PodisulL ipovei - PoianaR usca;

8. Evaluarea impactului cauzat de proiect, fara, a lua in considerare masurile de reducere a impactului, respectiv evaluarea impactului rezidual cauzat de proiect dupa implementarea masurilor de reducerea impactului;

9. Evidentierea si descrierea masurilor de reducere a impactului care vor fi implementate pentru fiecare specie de interes comunitar si habitatul acestora din situl ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca;

Pagina 2 din 24



10. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere,cu persoana juridica sau fizica responsabila de monitorizarea si implementarea masurilor de reducere a impactului. 1. Se vor prezenta date privind distributia fiecarei specii de interes comunitar si

habitatele acestora, mentionate in Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca, care pot fi afectate de implementarea proiectului; Situl cuprinde doua zone acopertie cu masiv forestier, intre care se situeaza o zona antropizata. Zona antropizata cuprinde 11 localitati (spatiu intravilan) in jurul carora graviteaza gradini, livezi si pasuni proprietati ale localnicilor, ori izlaz comunal. Zona de amplasare a proiectului se afla situata oarecum central in aceasta zona antropizata, departe de habitatele obisnuite ale carnivorelor mari (specii de interes pentru situl Podisul Lipovei – Poiana Rusca) Referitor la distributia speciilor de interes comunitar in cadrul sitului si modul in care ele sunt afectate de implementarea proiectului, situatia este urmatoarea: Ursus arctos: Ursul este prezent in masivul forestier compact, situatiile in care el se deplaseaza in afara acestuia fiind extrem de rare, chiar accidentale si numai in conditii de suprapopulare (ceea ce nu este cazul in cadrul sitului) pentru identificarea unui nou teritoriu, asemanatotrca structura cu cel parasit. Analiza de teren a aratat ca ursul este prezent doar in zona de S a sitului (Poieni, Luncani, Tisa, Lapugiu), pe suprafata fondurilor de vanatoare cu acelasi nume. Existenta a fost dovedita de urmele identificate in teren si confirmata de interviurile luate ciobanilor si gestionarilor de fonduri cinegetice. Situatia efectivelor raportate anual de catre gestionarii de fonduri cinegetice catre agentiile de mediu confirma acest lucru. Raportat la amplasamentul proiectului, acesta se afla situat in afara fondurilor cinegetice amintite, structura biotopului este improprie prezentei acestei specii care niciodata nu a fost observata pe zona ampalsamentului in discutie. Linx linx Specie foarte discreta si care, natural, traieste in densitati populationale mult mai mici decat ursul si lupul, este intalnita, la fel ca si ursul in masive forestiere de suprafete mari, nefragmentate, inalte. In urma deplasarilor efectuate la nivelul intregului sit, nu au putut fi identificate urme ale acestui mamifer nici in habitatul in care in mod obisnuit se intalneste, si cu atat mai mult in habitatul oferit de zona in care urmeaza a fi implementat proiectul, absolut improprie prezentei lui. Evaluarile de efectiv din ultimii 5 ani realizate pe fondul cinegetic Curtea, pe care se suprapune proiectul arata ca rasul nu a fost identificat niciodata la nivelul acestui fond cinegetic. Canis lupus Lupul este o specie foarte adaptabila care, in momente de carenta in identificarea si capturarea prazii face deplasari mari pentru gasirea ei si paraseste temporar habitatul obisnuit, care este padurea. In timpul activitatii de teren cu ocazia lucrarilor la prezenta documentatie au fost identificate urme de lup in zona de N si de S a sitului, ocupand acelasi habitat cu ursul.

Pagina 3 din 24



Pe zona de implementare a proiectului nu au fost identificate urme de lup dar, din discutiile cu localnicii a rezultat ca, accidental, de 2-3 ori pe an lupul parcurge si aceasta portiune de teren atacand uneori stanele de oi. Lutra lutra Este un carnivor acvatic nocturn cu trupul alungit, coada lunga, picioare scurte in raport cu corpul, cate 5 degete unite prin membrana de innot. In afara hranei mai are nevoie de vegetatie deasa la tarm pentru a se ascunde si odihni, radacini si sol moale pentru a-si construi un adapost. Habitat: Strans legat de hrana de baza : pestele. Prefera tarmurile impadurite ale apelor curgatoare si statatoare. In arealul sitului ROSCI0355 aceasta specie poate fi intalnta in apropierea albiilor cursurilor de apa permanente: Bega-Poieni, Paraiele Homojdia, Nandreasca si Icu in apropierea confluentei cu raul Bega. Isophya stysi Traieste in vegetatia ierboasa din zona submontana. Nu putem afirma prezenta speciei pe arealul viitoarei cariere. Lycaena helle Prefera zonele umede de pe malurile raurilor sau padurile. Nu putem afirma prezenta speciei pe arealul viitoarei cariere. Bombina variegata Specie de interes comunitar care necesita o protectie stricta, si pentru a carui conservare este necesara desemnarea zonelor speciale de conservare, listata in Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania (CRVR), avand statutul de specie aproape amenintata. În zona de impact direct nu a fost observata Utilizeaza toate tipurile de balti si baltoace unele chiar formate in urmele de cauciuc de pe marginea drumului. Inexistenta habitatelor de reproducere in perimetrul viitoarei cariere face ca proiectul sa aiba un impact nesemnificativ asupra populatiilor acestei specii.

2. Se vor prezenta date privind structura si dinamica populatiilor pentru speciile afectate prin implementarea proiectului, dupa urmatoarea cerinta:

2.1. Evolutia numerica a populatiei speciilor in cadrul sitului ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca; Evolutia este data pe ultimii 5 ani la nivelul ROSCI0355 Podisul Lipovei – Poiana Rusca:

Specia / efectiv la nivelul sitului ROSCI0355 An Urs Lup Ras Cerb

comun Caprior Mistret Iepure

2008 15 35 15 300 1050 780 600 2009 15 38 15 320 1030 750 620 2010 18 35 15 300 1050 785 660 2011 12 30 15 310 1000 760 650 2012 16 39 15 320 1030 750 650

2.2. Marimea populatiei (numar de indivizi) estimativ la fiecare specie posibil afectata de implementarea proiectului;

Pagina 4 din 24



Dintre speciile de carnivore mari de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl, doar lupul tranziteaza mai mult sau mai putin tangential zona de implementare a proiectului. Rezulta ca numarul de indivizi din speciile de urs si ras, care ar putea fi posibil afectati de implementarea proiectului este nul. De asemenea, numarul de indivizi din specia lup, care ar putea fi afectati de implementarea proiectului este de asemenea nul, deoarece zona nu reprezinta habitat de odihna sau de hranire pentru aceasta specie ci eventual un habitat de tranzit. Datorita dimensiunilor reduse ale arealului pe care se implementeaza proiectul, dar si a faptului ca zonele limitrofe proiectului sunt similare din punct de vedere al habitatelor, zona poate fi ocolita cu usurinta de catre lup. Daca luam in considerare doar efectele generate de implementarea proiectului asupra speciilor de carnivore mare, prognozam ca marimea populatiei acestor specii la nivelul sitului este si va ramane constanta, acestea nefiind afectate de implementarea proiectului. Exemplare din specia Bombina variegata care au fost observate in apropierea paraului Slaveasca nu vor fi afectate de implementarea proiectului, avand in vedere ca prin lucrarile si activitatile prevazute in proiect nu va fi afectat cursul de apa sau malurile acestuia, existand posibilitatea de a se indeparta usor de zona de lucrari in alte amplasamente pe cursul paraului. Isophya stysi Traieste in vegetatia ierboasa din zona submontana. Nu putem afirma prezenta speciei pe arealul viitoarei cariere. Lycaena helle Prefera zonele umede de pe malurile raurilor sau padurile. Nu putem afirma prezenta speciei pe arealul viitoarei cariere.

2.3. Procentul estimativ al populatiei pentru speciile afectate de implementarea proiectului; In concordanta cu estimarea prezentata la punctul anterior, rezulta ca procentul estimativ al populatiei speciilor de interes comunitar afectate de implementarea proiectului este nul.

2.4. Date privind faptul ca numarul populatiei de specii afectate nu va fi redus prin implementarea proiectului; Toate datele asimilate pana in prezent confirma faptul ca zona de implementare a proiectului (amplasament si vecinatatea pe o raza de 250 m in jurul proiectului desemnata pentru observatii directe) nu este frecventata de speciile de carnivore mari pentru care a fost declarat situl.

2.5. Suprafata ocupata pentru implementare proiectului raportata la suprafata sitului ROSCI0 355 Podisu Lipovei- Poiana Rusca (in procente); I (A1.2.3)

Suprafata ocupata pentru implementarea proiectului este egala cu suprafata concesionata, ceea ce reprezinta 2,2264 ha, iar suprafata sitului de interes comunitar ROSCI0 355 Podisu Lipovei- Poiana Rusca fiind de 35738 ha, rezulta procentul de ocupare de 2,2264 ha/35738 ha x 100 = 0,0062%.

2.6. Se va specifica, de asemenea perioada calendaristica in care au fost efectuate observatiile in teren, speciile analizate, numarul de observatii si felul acestora, prezenta/absenta speciilor in zona proiectului si in

Pagina 5 din 24



vecinatatea acestuia (sub forma tabelara), informatii insotite de fotografii realizate in teren; Observatiile de teren s-au derulat in perioada sfarsitului de sezon hibernal si in sezonul de primavara al anului curent. Pentru identificarea si evaluarea prezentei in teren a speciilor de fauna au fost efectuate 5 deplasari, pa raza sitului ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca, pe trasee astfel alese incat sa asigure punerea in evidenta a distributiei speciilor cat mai fidel in raport cu conditiile geomorfologice si de habitat si in raport cu presiunile antropice existente la nivelul sitului. In tabelul urmator se prezinta un raport sintetic al acestei activitati precum si rezultatele obtinute:

Nr. crt.

Data Locatie/Traseu Observatii

specie/dovada Comentarii

Zona de S a sitului: V. Fantanele, V. Caldarilor, Cracu Runcului, V. Stalpu.

Lup: urma tipar imprimata transversal in taluzul drumului pe V. Caldarilor Urs: nu au fost observati indici de prezenta Ras: nu au fost observati indici de prezenta

Lup: au fost identificati indici de prezenta a 2 exemplare, dar nu a fost observat fizic vreun exemplar

1. 30.03

Zona centrala a sitului incluzand zona de implementare a proiectului si zona de siguranta, terenuri agricole.

Lup: nu au fost observati indici de prezenta Urs: nu au fost observati indici de prezenta Ras: nu au fost observati indici de prezenta

-

2. 10.04 Zona de S a sitului: Cracul lui Brotan, Bega Poienilor, Valea Sasa, Lunca Larga, V. Sopot

Lup: nu au fost observati indici de prezenta Urs: urma tipar bine imprimata pe noroi pe Valea Sasa Ras: nu au fost observati indici de prezenta

Urs: au fost identificati indici de prezenta a 1 exemplar, dar nu a fost observat fizic vreun exemplar

Zona centrala a sitului incluzand zona de implementare a priectului si zona de siguranta (Valea Pietrii, Capu Dealului, Creasta


-

Pagina 6 din 24



Dalman, Dl. Dubraia, DFE 017, terenuri agricole in jurul localitatii Pietroasa

3. 22.04 Zona de N a sitului: Paraul Teiusului, Paraul Surtu, paraul Izvoarele

Lup: urma tipar, paraul Teiusului Urs: nu au fost observati indici de prezenta Ras: nu au fost observati indici de prezenta

Lup: au fost identificati indici de prezenta a 1 exemplar, dar nu a fost observat fizic vreun exemplar

4. 05.05 Zona de S a sitului Drumul de Sopot – Lunca Larga, Caprisoara- Taul Ursului, V. Fantanele, V. Caldarilor, Cracu Runcului, V. Stalpu.

Lup: urma tipar, Lunca Larga; Urs:urma tipar pe drumul de Sopot si urma partie in zona V. Stalpu. Ras: nu au fost observati indici de prezenta

Lup: au fost identificati indici de prezenta a 3 exemplare, dar nu a fost observat fizic vreun exemplar Urs: au fost identificati indici de prezenta a 2 exemplare, dar nu a fost observat fizic vreun exemplar

5. 25.05 Zona centrala a sitului, pajisti si terenuri agricole, intre Pietroasa si Homojdia, plus zona de implementare a proiectului


-

In perioada realizarii studiului, prezenta speciilor de carnivore mari de interes comunitar (lup, urs, ras) a putut fi semnalata exclusiv pe zona de padure compacta de la nivelul sitului. Treimea de N a sitului (delimitata la nord de localitatea Caprioara, iar la sud de localitatea Cosevita) Zona se caracterizeaza prin masiv forestier compact pe aproximativ 55-60 % din suprafata. Observatiile membrilor echipei care a realizat studiul de evaluare adecvata nu au pus in evidenta indici de prezenta ale speciilor de urs si ras, fapt ce concorda cu evidentele regasite in datele statistice ale fondurilor cinegetice. Prezenta lupului a fost remarcata prin urme identificate pe Paraul Teiusului. Treimea centrala a sitului (delimitata la nord de localitatea Cosevita, iar la sud de localitatea Poieni)

Pagina 7 din 24



Zona este acoperita de culturi agricole, pajisti, si teren intravilan pe mai mult de 70% din suprafata, fiind cea mai antropizata de pe intreaga suprafata a sitului. Habitatele forestiere existente sunt puternic fragmentate, intre amplasamentele acestora identificandu-se conditii de conectivitate pentru carnivorele mari si pentru speciile prada. Conditiile de conectivitate insa sunt aproape excluse in zonele de intravilan ale localitatilor si si restrictionate in zonele deschise cu exploatatii agricole (salase, terenuri arabile, stane, livezi). Pe zona amintita nu au fost identificate urme ale speciilor de carnivore mari de interes comunitar pe nici unul dintre traseele abordate. Traseele abordate au cuprins si zona de implementare a proiectului. Treimea de S a sitului (delimitata la nord de localitatea Poieni, iar la sud de localitatea Ruschita) Zona se caracterizeaza prin masiv forestier compact pe aproximativ 95% din suprafata. Aceasta este cea mai reprezentativa din punct de vedere al popularii cu speciile de interes, habitatul caracteristic fiind optim pentru dezvoltarea carnivorelor mari. Prezenta ursului a fost identificata in zona drumului de Sopot si a Vaii Stalpu. Prezenta lupului a fost identificata in zona vaii Lunca Larga. Nu a putut fi identificata prezenta rasului.

Fig: urma de urs observata pe Valea Sasa, in data de 10.04.2012

Pagina 8 din 24



Fig: urma de urs observata in apropierea drumului forestier Sopot, in data de 05.05.2012

Fig: urma de lup observata in Lunca Larga, in data de 05.05.2012

Pagina 9 din 24



Fig: urma de urs observata in V. Stalpu, in data de 05.05.2012

Situatia identificata in teren vine sa confirme ocurenta in teren a speciilor tinta de carnivore mari, situatie existenta in evidenta autoritatilor responsabile cu managementul acestora (gestionare de fonduri de vanatoare, ocoale silvice, etc) si raportate anual la autoritatile competente (APM, ITRSV, MMP). Astfel, zonele cu efective de carnivore mari se gasesc in partea de N si de S a sitului, in timp ce in partea centrala prezenta lor este foarte redusa sau accidentala, datorita conditiilor de habitat intens antropizat.

3. Explicarea clara a metodelor de evaluare a impactului si predictie, inclusiv sursele de informatie;

Pentru cartarea folosintei actuale a terenurilor din zona analizata pentru identificarea si evaluarea nivelului de impact generat de proiect (zona de forma circulara cu raza de 250 m in jurul amplasamentului carierei Pietroasa Nord) au fost folosite urmatoarele: - imagini satelitare si aeriene (sursa: Fondul Geodezic National) precum si blocuri fizice (sursa: APIA); - amenajamentele silvice ale UP-urilor care se suprapun peste arealul ROSCI0355; Pentru evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului s-au utilizat urmatorii indicatori:

• procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut; • procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile

de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar; • durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar; • schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata).

De asemenea, un rol important in realizarea studiului de evaluare adecvata l-au avut toate studiile/documentele enumerate la bibliografie. Situl nu dispune de un plan de managemet aprobat, si nici nu exista un proiect in curs pentru realizarea unui plan de management. Elaboratorii rapoartelor de cercetare au constatat ca speciile din formularul standard al sitului se regasesc in sit.

Pagina 10 din 24



Identificarea in teren a speciilor de interes comunitar s-a facut prin observatii directe, si interviuri luate gestionarilor de fonduri cinegetice din zona, ciobani, lucratori silvici, analiza a documentelor OS Cosava. A fost aplicata metoda de identificare pe baza de transsecte in zonele considerate semnifivative care pot constitui habitate optime, ori zone de conectivitate.

4. Cuantificarea si evaluarea sub raportul impactului pentru pierderile din suprafata

sitului ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca sau reducerea efectivelor populatiei speciilor;

Prin implementarea proiectului pierderea de suprafata din situl ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca va fi 0,0062%, ceea reprezinta o reducere nesemnificativa a suprafetei acestui sit. Sub aspectul evolutiei populatiei speciilor din sit, se poate concluziona ca, de asemenea, nu vor exista reduceri ale efectivelor ca urmare a acestei reduceri de suprafata teritoriala, in vecinatatea sau pe amplasamentul proiectului carierei Pietroasa Nord nefiind identificate habitate prioritare, specii de interes comunitar. Terenurile de pe amplasament si din vecinatatea lui sunt reprezentate de pajisti care au caracter discontinu fiind adesea intercalate cu livezi de prun sau palcuri de padure. Unele suprafete inierbate nu pot fi incadrate fitocenologic datorita stadiilor tranzitionale precum si degradarii acestora. Aceste pajisti sunt formate in mare parte din specii ca: Agrostis capillaris, Festuca rupicola, Carex humilis, Lolium perenne, Festuca rubra, Nardus stricta Festuca valesiaca, Poa pratensis. Datorita pasunatului intensiv, pajistile naturale s-au degradat, fiind invadate cu foarte multe specii ruderale. Acest tip de vegetatie se pastreaza pe islazurile ramase necultivate, la capetele ogoarelor si pe terase.

Pagina 11 din 24



Imagine preluata de pe amplasamentul proiectului (amplasament si vecinatati)


Pagina 12 din 24





Tot ca urmare a reducerii nesemnificative a suprafetei sitului, speciile de fauna identificate pe amplasament si in vecinatatea acestuia (Bombina variegata, Lacerta

Pagina 13 din 24



agilis, Natrix natrix) nu vor suferi reduceri de efective ale populatiei, deoarece exista posibilitatea de a se reloca in arealele imediate asemanatoare.

5. Evaluarea si explicarea impactului probabil asupra sitului ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca, datorita perturbarii, degradarii, fragmentarii si modificarii fizice a terenului in zona proiectului; Perturbarea ca urmare a implementarii proiectului va consta in prezenta personalului de lucru, a utilajelor de extractie si prelucrare, a mijloacelor de transport si a organizarii de santier, a producerii de zgomote si vibratii specifice activitatii carierei. Efectele perturbarii se vor manifesta pe durata existentei activitatii din proiect, ceea ce inseamna ca vor avea un caracter temporar, iar dupa inchiderea perimetrului de exploatare vor inceta complet. Mediul va fi afectat doar punctual, strict pe amplasamentul proiectului si intr-un perimetru alaturat situat la o distanta nu mai mare de circa 100 m. Rezulta ca la nivelul intregului sit perturbarea va fi nesemnificativa, datorita raspandirii largi a tipului de habitat afectat si a existentei oportunitatilor pentru migrarea si dezvoltarea speciilor prezente in zona de influenta a proiectului. Putem mentiona de asemenea ca nivelul populatiilor speciilor de interes comunitar, pentru care a fost desemnat situl ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca, au o prezenta extrem de redusa in zona de impact si ca distributia acestora la nivelul intregii suprafete a siturilor asigura pastrarea statutui de conservare cel putin la nivelul actual. Degradarea habitatelor ca urmare a implementarii proiectului va consta in reducerea suprafetei existente ca urmare a lucrarilor de excavare in cariera (1,042 ha), in ocuparea unei suprafete cu haldarea solului vegetal si a sterilului de roca (0,25 ha), tasarea solului in zona de organizare de santier (50 mp), poluarea zonelor adiacente executiei lucrarilor de terasamente si a unei benzi in lungul drumului C112 pe sectorul Cariera Pietroasa Nord – Cosevita. Se mentioneaza faptul ca pentru implementarea proiectului nu sunt necesare defrisari, ceea ce denota lipsa degradarii habitatelor forestiere. Rezulta ca mediul va fi afectat local, strict pe amplasamentul proiectului si intr-o zona de ordinul a cateva zeci de metri, in jurul amplasamentului si a drumului de acces, degradarea habitatelor la nivelul intregului sit va fi nesemnificativa. Se constata ca nu vor fi degradate habitate de interes comunitar. Fragmentarea habitatelor este un proces prin care un areal natural continuu este redus ca suprafata si divizat in doua sau mai multe fragmente. In cazul proiectului analizat, fragmentarea rezultata prin realizarea carierei este minima datorita extinderii reduse de numai 2 ha, precum si datorita perioadei reduse de exploatare prevazute (1-5 ani). Se constata ca nu vor fi fragmentate habitate de interes comunitar. Dupa inchiderea exploatarii in zona se vor realiza lucrari de refacere a mediului, ceea ce va avea ca rezultat, habitate prielnice speciilor, inclusiv a unor specii de importanta comunitara. Modificari chimice ale mediului inconjurator ca urmare a implementarii unui proiect oarecare, pot aparea ca urmare a emisiilor de poluanti activ chimic, in factorii de mediu si se pot manifesta in mod direct asupra factorului de mediu in care a avut loc emisia (apa, aer, sol) sau indirect ca urmare a transferului de poluare intre factorii de mediu. Se constata ca tehnologia de exploatare si de prelucrare aplicata in cadrul proiectului nu necesita utilizarea substantelor chimice de proces, iar emisiile de poluanti au un nivel redus, caracter difuz, discontinuu si temporar. Rezulta ca prin implementarea proiectului nu se modifica indicatorii chimici cheie de calitate a mediului inconjurator.

Pagina 14 din 24



6. Dat fiind faptul ca in Studiul de evaluare adecvatd se face afirmatia, „in zona potential influentata prin implementarea proiectului evaluat nu exista proiecte similare sau de alta natura, astfel ca impreuna sa genereze impact cumulativ” (pag. 46); in acest sens se vor aduce argumente pentru sustinerea afirmatiei de mai sus (cum s-a identificat inexistenta unor proiecte similare care singure sau in combinatie cu proiectul analizat ar putea avea impact negativ asupra sitului ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca; scara de timp pentru care se iau in consideratie efectele cumulative, identificarea cailor posibile de cumulare a impactelor); Precizam ca atunci cand a fost facuta afirmatia citata, s-au luat in considerare atat extinderea spatiala a zonei (pe o raza de circa 250 m fata de limitele perimetrului carierei) in care implementarea proiectului ar avea efecte potentiale, structurale si functionale, asupra factorilor de mediu, precum si asupra habitatelor si speciilor. Tinand cont de caracteristicile diferite de mobilitate ale speciilor de fauna, s-a evaluat daca din punct de vedere functional libertatea lor de miscare in teritoriu va fi ingreunata de prezenta acestui proiect. In ceea ce priveste existenta unor proiecte cu efecte similare, informatiile au fost preluate din toate sursele pe care le-am considerat utile, si anume: de la autoritatile locale, cu ocazia vizitelor in terenul proiectului; de pe site-urile ANPM, ARPMTm si ale CNADNR; din alte surse disponibile pe Internet. O sitautie a proiectelor identificate si analizate, in vederea identificarii unor potentiale efecte cumulative cu proiectul "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de constructie - perimetrul Pietroasa Nord, judetul Timis" este prezentata in continuare:

a) Perimetre de exploatare a rocilor minerale in cariere. Suprafata totala a carierelor prezente pe teritoriul sitului Podisul Lipovei-Poiana Rusca si Defileul Muresului Inferior (care continua coridorul ecolgic spre Muntii Apuseni) este nesemnificativa comparativ cu suprafata arealului de distributie a fiecarei specii prezente, astfel incat efectul lor este mult diminuat:

1) Cariera Costeiu de Sus „Solaris”, in curs de reglementare

Pagina 15 din 24



2) Cariera de piatra Pojoga

3) Cariera de piatra Caprioara

Din examinarea celor trei situatii anterior prezentate se pot remarca urmatoarele: - Perimetrele de exploatare ale carierelor au dimensiuni reduse si creaza efecte

locale asupra factorilor de mediu si asupra habitatelor si speciilor, fara a crea vreun efect cumulativ din acest puncte de vedere;

Pagina 16 din 24



- Crearea carierei Pietroasa Nord nu conduce la reducerea vreunui habitat de interes comunitar si nu poate contribui impreuna cu alte proiecte la cumularea efectelor din acest punct de vedere;

- In ceea ce priveste amplificarea efectelor precum cele de perturbare, fragmentare sau de bariera, pe care fiecare proiect, luat separat, l-ar putea avea in oarecare masura, se observa ca distantele mari dintre locatiile respective (intre 7,44 - 17,5 km), natura reliefului (exemplificat prin sectiunile transversale ale reliefului prezentate la baza imaginilor), dar si „acoperirea terenului”, fac ca sa nu existe efecte cumulative;

b) Infrastructura de transport:

1) Traseul proiectului „Autostrada A1, tronsonul Lugoj – Deva”

Pagina 17 din 24



2) Traseul proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferata km 614-Simeria

componenta a coridorului IV Pan-European pentru circulatia trenurilor cu viteze maxime de 160 km/h”

Din examinarea ultimelor doua situatii anterior prezentate se pot remarca urmatoarele: - Distantele considerabile intre locatiile celor trei proiecte (4,33 km, respectiv

18,8 km), profilul reliefului si „acoperirea terenului”; - Natura diferita a efectelor asupra mediului pentru ca, in timp ce dintre formele

pregnante de impact generate de infrastructura de transport sunt cele de bariera pentru mobilitatea speciilor de fauna, sau cele de reducere si de fragmentare a habitatelor, cariera Pietroasa Nord nu produce aceste efecte.

In figura urmatoare este prezentata estimarea traseelor oportune de deplasare pe coridorul ecologic, a speciilor de carnivore mari pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara. Aceasta intareste afirmatiile prezentate anterior.

Pagina 18 din 24



Tabel: Evaluarea pe baza de criterii a efectelor cumulative ale proiectului cu alte proiecte din areal ul studiat Limitele in interiorul carora se face analiza efectelor cumulative

Impactul asupra populatiilor speciilor a fost analizat la scara siturilor Natura 2000 asupra carora s-a considerat ca proiectul poate avea un impact negativ, respectiv situl de importanta comunitara ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca. Prin urmare, impactul cumulativ a fost evaluat in limitele geografice in care se intinde acest sit, luandu-se in considerare toate planurile si proiectele cunoscute, care pot crea efecte cumulative cu Cariera Pietroasa Nord populatiile speciilor. Prin exceptie, avand in considerare rolul de coridor ecologic al sitului, s-au analizat si proiecte situate pe culoarele inspre Muntii Apuseni, din afara sitului, respectiv in perimetrul sitului ROSCI0064 Defileul Muresului Inferior.

Scara de timp pentru care au fost luate in

Efectele cumulative au fost luate in considerare pentru o perioada de 5 ani, respectiv in etapa de amenajare si deshidere

Pagina 19 din 24



considerare efectele cumulative

a carierei, etapa de exploatare si etapa de inchidere. Prin refacerea amplasamentului la cotele finale rezultate din etapa de inchidere, prognozam ca majoritatea efectelor negative ale proiectului vor fi inlaturate si ca speciile afectate de acesta in faza de deschidere sau de exploatare vor reocupa perimetrul si zonele invecinate proiectului. Se poate prognoza, de asemenea, o diversificare a tipurilor de habitat in urma inchiderii proiectului

Caile posibile de cumulare a impactelor

Evaluarea cailor posibile de cumulare a impactelor a luat in considerare tipurile de activitati antropice care se desfasoara pe suprafata sitului de imoprtanta comunitara supus analizei si efectele pe care aceste activitati le pot avea asupra speciilor de importanta comunitara identificate in perimetrul Carierei Pietroasa Nord sau in vecinatatea acesteia. Astfel, celelalte cariere care exista, sau se afla in curs de realizare pe suprafata sitului genereaza impact negativ similar, prin:

- decopertarea covorului vegetal (in unele cazuri, defrisarea unor suprafete impadurite – nu este cazul proiectului Pietroasa Nord), conducand la pierderea partiala a habitatului de viata, cuibarire, reproducere, hranire, adapost pentru o serie de specii;

- afectarea vegetatiei in vecinatatea proiectelor prin depunerea de pulberi;

- afectarea activitatii populatiilor speciilor in vecinatatea proiectelor datorita zgomotului si vibratiilor;

- afectarea distributiei si mobilitatii speciilor datorita traficului intens sau cu masini de mare tonaj pe artere de circulatie din categorie superioara; In cazul proiectului carierei Pietroasa Nord, nivelul traficului prognozat a se inregistra pe DC 112 (tronsonul Cariera - Cosevita) in etapa de maxima activitate, care va fi cea de exploatare, va fi de 3(x2) – 5(x2) treceri pe ora. Acest nivel de trafic fiind nesemnificativ fata de cel care se inregistreaza in prezent pe DN 68, sau de cel care se va inregistra la constructia tronsonului de autostrada Lugoj-Deva se apreciaza ca nu va exista un efect cumulativ cu cel al exploatarii Carierei Pietroasa Nord. In plus, asa cum a rezultat din evaluarea facuta de echipa de studiu, DC 112, nu reprezinta o potentiala bariera pentru speciile de carnivore mari;

- o alta cale posibila de cumulare a impactelor in cazul speciilor de fauna caracterizate prin mobilitate ridicata (ex: carnivorele mari), o reprezinta obturarea, perturbarea sau degradarea in mod succesiv pe un traseu discontinuu de mobilitate a unor zone de conectivitate. Se constata ca nici dupa acest criteriu nu exista efecte cumulate generate de proiectele identificate in arealul studiat.

Pagina 20 din 24



7. identificarea si evaluarea impactului cumulativ a proiectului analizat cu alte

planuri/proiecte asupra sitului ROSCI 0355 Podisul Lipovei – Poiana Rusca; Asa cum rezulta din analiza efectuata la punctul anterior, nu s-a identificat un impact cumulativ al proiectului propus cu alte planuri su proiecte, existente sau in curs de promovare. Au fost identificate si luate in considerare pentru analiza inca doua cariere aflate in perimetrul ROSCI0355 Podisul Lpovei-Poiana Rusca, respectiv la Costeiul de Sus si Caprioara, si una in perimetrul ROSCI0064 - Defileul Muresului, la Pojoga (luata in considerare fiind pe culoarul de trecere a carnivorelor mari inspre Muntii Apuseni). Suprafata totala a carierelor prezente in teritoriul studiat este nesemnificativa comparativ cu suprafata arealului de distributie a fiecarei specii prezente. Referitor la populatiile de mamifere mari, dar nu numai, trebuie sa tinem seama de faptul ca impactul negativ al infrastructurii de transport de interes national, DN68 si constructia sectorului de autostrada Lugoj-Deva asupra acestora este semnificativ si ca exista specii care evita vecinatatile amplasamentului respectiv folosesc deja arealele din preajma acestuia, preferand relocarea in zone mai sigure si mai putin perturbate. Rezulta astfel concluzia ca, impactul carierei Pietroasa Nord care face obiectul proietului evaluat este nesemnificativ in orice conditii si la orice specie se face referire. Concluzia este deci ca impactul cumulativ al proiectului cu alte planuri sau proiecte similare este nesemnificativ.

8. Evaluarea impactului cauzat de proiect, fara, a lua in considerare masurile de reducere a impactului, respectiv evaluarea impactului rezidual cauzat de proiect dupa implementarea masurilor de reducerea impactului;

a) Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului: Evaluarea semnificatiei impactului implementarii proiectului "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de constructie - perimetrul Pietroasa Nord, judetul Timis" asupra speciilor si habitatelor de importanta comunitara s-a facut pe baza urmatorilor indicatori: 1. procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut: nu se vor pierde suprafete din habitate prioritare, pierderea suprafetei teritoriale raportata la suprafata sitului fiind de 0,0062%; 2. procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar: nu se vor pierde suprafete din habitatele de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar, rezultand un procent de pierdere 0%; 3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente): nu vor fi fragmentate habitate de interes comunitar rezultand procentul de fragmentare de 0%; 4. durata sau persistenta fragmentarii: fragmentarea rezultata prin realizarea carierei este minima ca urmare a extinderii reduse de numai 2 ha, iar persistenta este temporara pe perioada de exploatare prevazuta (1-5 ani); 5. durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar: Efectele perturbarii se vor manifesta pe durata existentei activitatii din proiect, ceea ce inseamna ca vor avea un caracter temporar, iar dupa inchiderea perimetrului de exploatare vor inceta complet. Mediul va fi afectat doar punctual, strict pe amplasamentul proiectului si intr-un perimetru alaturat situat la o distanta nu mai mare de circa 100 m;

Pagina 21 din 24



6. schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata): nu vor aparea schimbari in densitatea populatiilor; 7. scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului: nu este cazul de inlocuire a vreunei specii; habitatul, care nu este de interes comunitar, afectat de implementarea proiectului este reprezentat de amplasamentul carierei si al haldelor tehnologice (2,2264 ha), iar acesta se va reface in termen de circa 6 luni de la inchiderea exploatarii, prin executarea lucrarilor de refacere; 8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar: nu este cazul, prin implementarea proiectului nu se modifica indicatorii chimici cheie de calitate ai mediului inconjurator. Pe baza informatiilor prezentate mai sus se poate concluziona ca impactul proiectului "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de constructie - perimetrul Pietroasa Nord, judetul Timis" asupra speciilor si habitatelor de importanta comunitara din situl Natura 2000 ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca este nesemnificativ.

b) Evaluarea impactului rezidual cauzat de proiect dupa implementarea masurilor de reducerea impactului:

Prin procesul de refacere a mediului in amplasamentul proiectului la incetarea activitatii carierei Pietroasa Nord, majoritatea speciilor identificate pe suprafata proiectului vor redobandi relativ rapid un habitat prielnic atat pentru hranire cat si pentru reproducere.

9. Evidentierea si descrierea masurilor de reducere a impactului care vor fi implementate pentru fiecare specie de interes comunitar si habitatul acestora din situl ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca; Pentru reducerea impactului potential asupra vegetatiei si faunei, se prevad urmatoarele masuri:

- evitarea deteriorarii terenurilor adiacente perimetrului carierei in toate fazele de executie a proiectului: lucrari de deschidere, pregatire si exploatare;

- monitorizarea prin observatii si metode standard de masurare, efectuate sezonier sau cel putin anual in acelasi anotimp, privind structura vegetatiei in vecinatatea perimetrului exploatarii;

- deseurile rezultate din excavatii (steril, sol vegetal) vor fi depozitate temporar, intr-un perimetru care nu afecteaza flora sau fauna sitului;

- lucrarile miniere de exploatare a andezitului industrial si de constructie se vor realiza strict in perimetrul pentru care a fost obtinuta Licenta de exploatare;

- utilizarea in exclusivitate a gaurilor de foreza si a sistemului de puscare cu trepte de microintarziere pentru diminuarea socului seismic;

- utilizarea sistemelor de umectare a rocilor la statia de concasare si sortare precum si a drumurilor de exploatare in perioada de seceta prelungita si temperaturi ridicate;

- utilizarea de materiale explozive care limiteaza emisiile de noxe in atmosfera; - amenajarea haldei pentru depozitarea temporara a solului vegetal excavat, in

vederea utilizarii acestuia la refacerea amplasamentului dupa incetarea activitatii; - utilizarea echipamentelor, utilajelor si autovehiculelor performante, in vederea

reducerii impactului asupra mediului prin zgomot si emisia de noxe; - lucrarile de reparatii si intretinere ale utilajelor si echipamentelor se vor realiza in

afara amplasamentului carierei;

Pagina 22 din 24



- monitorizarea pulberilor in suspensie si a nivelului de zgomot la limita perimetrului de exploatare;

- la incetarea activitatii de exploatare se vor utiliza proceduri de refacere a amplasamentului potrivite conditiilor din zona;

- se va urmari cu precadere necesitatea asigurarii coridorului ecologic pentru carnivorele mari (urs, lup, ras);

- realizarea unei bariera verzi prin plantarea de arbusti si arbori din specii native, caracteristice zonei;

- monitorizarea a speciilor de carnivore mari de importanta comunitara si specii indicator; in cazul in care se impune, se vor lua masuri specifice de reducere a impactului asupra acestor specii.

10. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere, cu persoana juridica sau fizica responsabila de monitorizarea si implementarea masurilor de reducere a impactului. Nr.

crt.

Masuri de reducere a impactului

An I An II An III

An IV

An V

1 Evitarea deteriorarii terenurilor adiacente perimetrului

carierei in toate fazele de executie a proiectului:

lucrari de deschidere, pregatire si exploatare.

implementare X X X X X

monitorizare X X X X X

2

Monitorizarea prin observatii si metode standard de

masurare, efectuate sezonier sau cel putin anual in

acelasi anotimp, privind structura vegetatiei in

vecinatatea perimetrului exploatarii



3 Deseurile rezultate din excavatii (steril, sol vegetal)

vor fi depozitate temporar, intr-un perimetru care nu

afecteaza flora sau fauna sitului.



4

Lucrarile miniere de exploatare a andezitului

industrial si de constructie se vor realiza strict in

perimetrul pentru care a fost obtinuta Licenta de

exploatare;



5 Utilizarea in exclusivitate a gaurilor de foreza si a

sistemului de puscare cu trepte de microintarziere

pentru diminuarea socului seismic.



6

Utilizarea sistemelor de umectare a rocilor la statia

de concasare si sortare precum si a drumurilor de

exploatare in perioada de seceta prelungita si

temperaturi ridicate..



Pagina 23 din 24



Pagina 24 din 24

7 Utilizarea de materiale explozive care limiteaza

emisiile de noxe in atmosfera



8 Amenajarea haldei pentru depozitarea temporara a solului vegetal excavat, in vederea utilizarii acestuia la refacerea amplasamentului dupa incetarea activitatii.

implementare X

monitorizare X

9 Utilizarea echipamentelor, utilajelor si autovehiculelor performante, in vederea reducerii impactului asupra mediului prin zgomot si emisia de noxe.



10 Lucrarile de reparatii si intretinere ale utilajelor si

echipamentelor se vor realiza in afara

amplasamentului carierei



11 Monitorizarea pulberilor in suspensie si a nivelului de zgomot la limita perimetrului de exploatare.



12 La incetarea activitatii de exploatare se vor utiliza

proceduri de refacere a amplasamentului potrivite

conditiilor din zona.

implementare X

monitorizare X

13

Se va urmari cu precadere necesitatea asigurarii

coridorului ecologic pentru carnivorele mari (urs, lup,

ras).



14 Realizarea unei bariere verzi prin plantarea de

arbusti si arbori din specii native, caracteristice zonei.

implementare X


15

Monitorizarea a speciilor de carnivore mari de

importanta comunitara si specii indicator; in cazul in

care se impune, se vor lua masuri specifice de

reducere a impactului asupra acestor specii.



De implementarea si monitorizarea masurilor de reducere a impactului asupra mediului, persoana juridica responsabila este beneficiarul proiectului, SC SORMIAUR COMPANY SRL, prin administrator Ioan MURARIU.

Documents

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/Acordul de... · studiu de evaluare adecvata . pentru "exploatare in cariera a andezitului