25
Realizat în cadrul proiectului LIFE13NAT/RO/000205 finanţat prin programul Life+ Studiu privind favorabilitatea habitatelor şi identificarea zonelor cheie cu risc de fragmentare a habitatului pentru specia lup Acţiunea: C9 Identificarea şi promovarea soluţiilor pentru diminuarea fragmentării habitatului de către infrastructura de transport Responsabil acţiune: Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita Autori: Szabó Szilárd, Both József, Mihai Pop, Silviu Chiriac, Sandu Radu Mihai 2015

Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

  • Upload
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

Realizat în cadrul proiectului LIFE13NAT/RO/000205 finanţat prin programul Life+

Studiu privind favorabilitatea habitatelor şi identificarea zonelor cheie

cu risc de fragmentare a habitatului pentru specia lup

Acţiunea: C9 Identificarea şi promovarea soluţiilor pentru diminuarea fragmentării habitatului de către infrastructura de transport

Responsabil acţiune: Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

Autori: Szabó Szilárd, Both József, Mihai Pop, Silviu Chiriac, Sandu Radu Mihai

2015

Page 2: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

2

1. Introducere

Un statut de conservare favorabil al unei specii presupune şi existenţa unor habitate suficient de bine conservate care să poată asigura un echilibru ecosistemic favorabil menţinerii unor populaţii minime viabil. Existenţa unui număr mare de lupi în arealul proiectului necesită şi menţinerea unor suprafeţe mari de habitate favorabile acestei specii.

Presiunea umană exercitată asupra habitatelor populate de lup se accelerează o dată cu creşterea necesităţilor de dezvoltare a comunităţilor umane. Astfel, se înregistrează în ultimii ani o degradare a ecosistemelor forestiere din cauza exploatărilor forestiere, o reducere a suprafeţelor de păşuni şi fâneţe datorate creşterii suprafeţei construite (case de vacanţă, pensiuni etc.). Fragmentarea habitatelor lupului este generată în primul rând de extinderea şi/sau reabilitarea infrastructurii rutiere şi feroviare. Infrastructura existentă şi cea propusă pentru dezvoltare (autostrada Mureş - Iaşi, modernizarea căilor ferate, reabilitarea drumurilor naţionale şi extinderea la 4 benzi a drumurilor expres) sunt un element de presiune actuala şi o ameninţare atât la adresa speciilor de faună cât şi la adresa siguranţei traficului.

În cadrul activităţii C9 am asumat realizarea unei hărţi a favorabilităţii habitatelor pentru lup în Carpaţii Orientali prin analiză GIS. În combinaţie cu harta infrastructurii de transport dar şi cu a altor categorii de infrastructură se va realiza o analiză a presiunii existente şi a ameninţărilor viitoare, privind fragmentarea, asupra populaţiei de lup la nivel regional. Acest studiu va constitui baza pentru propunerile tehnice de creşterea a permeabilităţii infrastructurii de transport existente pentru populaţia de lup dar şi pentru alte specii de mamifere. Se vor propune măsuri concrete pentru cel puţin 7 sectoare de drumuri naţionale şi 5 tronsoane de cale ferată.

Se va realiza primul studiu independent ce vizează stabilirea unor măsuri de permeabilizare a viitoarelor proiecte de infrastructură în Carpaţii Orientali pentru specia lup.

2. Biologia şi ecologia lupului

2.1. Distribuţie şi efectivele

Din cauza distrugerii habitatelor, schimbărilor de mediu, persecuţiei de către oameni şi a altor bariere de creştere a populaţiei, lupii cenuşii se mai întâlnesc acum doar în câteva arii din Statele Unite, Alaska, Canada, Europa si Asia, specia fiind redusa la doar câteva populaţii izolate, cu un număr mic de indivizi. Ca rezultat al tolerantei umane manifestată în ultima perioada de timp, a reintroducerii si repopulării naturale, lupul cenuşiu a început să-şi refacă efectivele în unele părţi ale Statelor Unite ale Americii şi Europa, unde odinioară fuseseră exterminaţi.

Munții Carpați, ce se întind pe teritoriul a șapte țări (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Serbia, Slovacia, Ucraina), dețin a doua cea mai mare populație de lupi din Europa, după Rusia. În România, datele oficiale indică o populație cuprinsă între 2000 și 2700 de exemplare de lup, distribuite pe o suprafață de circa 9 milioane de hectare, specia putând fi întâlnită în zonele colinare înalte și în zonele cu munți joși de-a lungul întregului arc carpatic.

Page 3: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

3

2.2. Statutul de conservare

Specia urs lup (Canis lupus) este prezentă pe trei continente, în urma evaluăriilor IUCN fiind declarată, la nivel mondial, în categoria speciilor cu risc redus „Lower Risk” de dispariţie. Cu toate acestea, se consideră că pentru păstrarea actualului statut de conservare, specia necesită o atenţie suplimentară, fiind în acest sens inclusă în anexa II (specii strict protejate) la Conventia de la Berna, convenţie la care România a aderat în anul 1993.

În contextul obiectivelor comunitare şi internaţionale, România ca semnatară a Convenţiei de la Berna (Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna) şi a Tratatului de aderare la Uniune Europeană, şi-a asumat rolul de a susţine eforturile internaţionale privind conservarea lupului. În acest sens, în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, nr. 407/2006, specia a fost inclusă în anexa II si anume specii strict protejate, iar prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, act ce transpune prevederile Directivei Habitate, specia a fost declarată de asemenea ca specie protejată fiind inclusă în anexa 4A ca specie ce necesită o protecţie strictă.

2.3. Aspecte din biologia şi etologia lupului

Femelele adulte cântăresc între 18-55 kg şi măsoară 1,37-1,52 m lungime totală; masculii cântăresc 20-70 kg şi 1,27-1,64 m lungime totală, în funcţie de subspecii. În România Promberger şi Ionescu (2000) menţionează o greutate medie de 35-60 kg şi o lungime totală a corpului de 1,10-1,50 m. Botul este triunghiular de aproximativ 10 cm lungime, expunând organelor olfactive o suprafaţa extinsă. Această permite lupului să detecteze mirosul prăzii la o distanţă de 2,4 km în condiţii favorabile. Lupii au părul lung şi variind în culoare, de la albul pur la cenuşiu stropit şi maro, putând ajunge la negru cărbune. În general în România lupul are culoarea cenuşiu cărunt. Blană este formată din două rânduri de peri: un rând des, lânos, lângă piele, de culoare gălbui-cenuşie şi un al doilea rând, spicul, format din peri mai lungi, asprii, cu vârful negru, astfel încât, în ansamblu, culoarea generală a blănii este brun-cenuşie. Sunt întâlnite însă destul de multe variaţii cromatice, în funcţie de sezon şi de mediul ambiant.

Lupii sunt carnivori, având tendința de a-și diversifica tipul de hrană. Atunci când vânează în haită ucid căprioare, cerbi, capre negre sau oi, vaci, căi și câini. În timpul primăverii tendința este de a captură ungulate juvenile. În România, cea mai importantă sursă de hrană o reprezintă cerbul. Lupii pot vâna și animale mici precum iepuri, vidre, veverițe, șoareci, păsări etc.

Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi alege locul pentru vizuină şi zona de rendez-vous şi pe care apără faţă de alte haite, survolând cu regularitate şi marcând punctele de reper.

Mărimea teritoriului haitei depinde de o varietate de factori, putând varia de la 18 kmp/haită la 1300 kmp/haită. Lupii trăiesc în teritorii mici, bine definite atunci când au o pradă abundență, ei rămânând mulți ani în același loc. Teritoriile mici sunt caracteristice zonelor în care pradă nu migrează iar teritoriile foarte mari - zonelor în care pradă migrează

Page 4: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

4

(în Alaska, unde pradă este caribou, lupii migrează sute de km în fiecare an). Alți factori care influențează mărimea teritoirului pe care haită îl apăra sunt climatul, prezența altor haite și natură terenului. În arealele cu densitate mare de locuitori, lupii au teritorii mici. Lupii au tendința de a avea teritorii mari în arealele în care există alte carnivore mari: rași, urși.

Împerecherea are loc în lunile februarie-martie, după o gestaţie de 62-63 zile, lupoaica fată 4-6 pui, orbi cca. 2 săptămâni, alăptaţi vreme de 6 săptămâni. După două-trei luni puii ies deja împreună cu haita. Nu mai au nevoie de vizuină, dar rămân cu părinții încă mulți ani . În acest timp învață cum, unde și ce să vâneze, iar în final părăsesc haita proprie. Cu toate că lupii sunt foarte precauți cu puii, 60—80 % din ei mor în primul an al vieții. Femelele ajung la maturitate sexuală peste 2 ani iar masculul peste 3.

Lupul trăieşte 15-16 ani însă în sălbăticie poate atinge doar 10 ani. Vârstă unui exemplar se poate aprecia cu oarecare aproximaţie în funcţie de uzură dentiţiei. Din punct de vedere al dezvoltării ontogenice, lupii se clasifica în: nou născuţi: 0-6 luni; juvenili: 6-18 luni; subadulţi: 18-30 luni;

2.4. Preferinţele de utilizare a habitatului de către lup

Lupul este foarte adaptabil, capabil de a supravieţui în cele mai diferite condiţii de habitat. Aria de răspândire imensă a acestei specii, pe care a avut în vremuri preistorice dovedeşte cel mai bine oportunismul teritorial al acestuia. Singurul factor care a limitat răspândire lupului a fost accesibilitatea prăzii în cantităţile suficiente pentru supravieţuirea haitei şi în zonele neperturbate ale lumii acest lucru este valabil şi în prezent.

Timp de mai multe sute de ani lupul era considerat un dăunător şi a fost vânat prin toate mijloacele posibile atât în Europa cât şi în Asia sau America de Nord. În ciuda statutului de specie protejată majoritatea mortalităţilor la lup au cauze umane şi în prezent, directe sau indirecte, aceste fiind vânătoare, braconajul, accidentele rutiere, bolile şi paraziţi transmisibile de la animale domestice. Omul a ocupat din ce în ce mai mult din teritoriile populate de lupi şi a început să le folosească pentru agricultură, activităţi zootehnice, etc Specia în cursul secolelor s-a adaptat la aceste condiţii schimbate printr-o serie de răspunsuri comportamentale, dintre care cele mai importante sunt:

- trecerea la viaţa nocturnă, utilizarea mai intensă a terenurilor acoperite cu vegetaţie densă faţă de cele deschise;

- utilizarea pădurilor dense şi greu accesibile pentru zone de reproducere; - utilizarea hranei de origine antropică, prădarea animalelor domestice, ovine, caprine,

bovine, animale de companie, etc. Cunoscând caracteristicile comportamentale ale lupului putem afirma că utilizarea

habitatului de către această specie nu este una randomizată, există unele preferinţe cuantificabile şi asociabile cu o multitudine de factori fizici, biotici şi antropici.

La oricare studiu sau încercare de modelare a utilizării habitatului trebuie să ţinem cont de caracteristicile sezoniere a comportamentului speciei. Ciclul de viaţă a haitei din privinţa utilizării habitatului putem caracteriza prin două faze distincte:

I. octombrie-aprilie: faza nomadă

Page 5: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

5

II. aprilie-septembrie: faza sedentară

Faza nomadă, care se suprapune cu sezonului de iarnă se caracterizează prin

următoarele: - speciile de pradă de talie mică sunt mai puţin accesibile din cauza zăpezii, a migraţiei, etc., speciile de talie mare (cerbi, căpriori şi mistreţi) se retrag spre zone cu altitudine mai joasă, în văi, etc. Nu mai sunt accesibile animalele domestice în jurul zonelor împădurite favorabile pentru „home site” după terminarea sezonului de păşunat. Lupii trec la viaţă nomadă în jurul teritoriului făcând deplasări de până la 50 km în urma prăzii. Mişcare lor în această fază depinde de condiţii meteorologice (stratul de zăpadă), abundenţa prăzii etc. şi este extrem de greu de estimat sau modelat.

Importanţa mai mare putem atribui fazei sedentare suprapusă cu perioada de primăvară-vară, şi începe odată că alegerea locului de fătare de către perechea alfa. Fiind faptul că mortalitatea puilor în primele 6 luni este maximă alegerea locului potrivit pentru vizuină şi rendez-vous este esenţială pentru succesul reproductiv a haitei şi supravieţuirea acestuia. Mobilitatea puilor este foarte redusă în primele luni şi prin acesta şi mişcarea lupilor adulţi este limitată, deplasările se fac numai pe distanţe din care hrana se poate căra la rendez-vous site fără eforturi mult prea mari.

În ciuda existenţei a mai multor studii referitoare la alegerea habitatului pentru vizuină şi loc de rendez-vous din America de Nord (Murie 1944; Ballard şi Dau 1983; Fuller 1988; Ciucci şi Mech 1992) Rusia (Tehsin 1987; Ryabov 1988) şi Polonia (Theuerkauf, Rouys, Jedrzejewski 2003) şi acum există o lipsă de informaţii referitoare la acest subiect. Marea majoritate a specialiştilor au ajuns la concluzia că locaţiile pentru vizuini şi zone de rendez-vous au fost alese la distanţă cât mai mare faţă de localităţi, drumuri cu trafic intens şi departe de marginea pădurii. Lupii utilizează pentru vizuini toate tipurile de pădure, factorul principal fiind distanţa cât mai mare faţă de factorii perturbanţi, caracteristicile pădurii având o importanţă secundară.

3. Modelarea habitatelor

3.1. Conceptul de modelare matematică

Pentru a avea o viziune mai clară asupra potenţialele habitate ale lupului în cadrul arealului de studiu a proiectului am decis să efectuăm o modelare geospaţială a gradului de potrivire a peisajului. În acest context am considerat habitat suprafaţa pe care sunt întrunite condiţiile ecologice care permit supravieţuirea şi reproducere cu succes a speciei şi care este relaţionată spaţial cu alte suprafeţe similare pentru a îndeplini totodată şi necesităţile de dispersie şi de deplasare. Modelarea a constituit de asemenea o bază de pornire pentru studiile legate de fragmentarea habitatelor, depistarea barierelor ecologice şi modelarea coridoarelor ecologice.

Modelarea a utilizat metodologia bazată pe cunoaşterea cerinţelor ecologice a speciei lup (Canis lupus), şi constă în colectarea sau generarea unor seturi de date spaţiale care reprezintă principalele factori de mediu de care depinde distribuţia speciei în zona de studiu. Prin diferite metode matematice de analiză spaţială aceste seturi de date pot fii prelucrate în aşa fel încât rezultatul final să reprezinte un model teoretic cuantificabil de calitate a habitatului, bazată pe cerinţele ecologice a speciei. Rezultatele obţinute au fost corectate în funcţie de datele concrete de teren privind distribuţia spaţială a lupului, pentru a ridica gradul

Page 6: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

6

de încredere a acestui studiu. Chiar şi în cele mai bune condiţii un astfel de studiu poate avea un grad de încredere de aproximativ 70%.

3.2. Metodologie de lucru, date, unelte

Pentru modelarea prin sistem GIS (Geographic Information System) a gradului de corespondenţă a habitatelor pentru specia lup s-a utilizat metodologia elaborată de echipa de dezvoltare a extensiei Corridor Desiner şi publicată în lucrarea „Paşii conceptuali pentru realizarea coridoarelor pentru animale”) şi care a fost propusă de asemenea în lucrarea „Modelarea GIS a unei reţele ecologice, instrument pentru dezvoltare durabilă – ghid practic” de Anca-Diana Ardeleanu şi Ion Mirea din 2009.

Pentru analiza in GIS s-a utilizat software-ul ESRI ArcMap 9.3 ArcInfo echipat cu extensia pentru analiza spaţială avansată Spatial Analyst. Pentru modelarea potrivirii habitatului, crearea rasterului costurilor de deplasare şi generarea coridoarelor ecologice s-a folosit extensia Corridor Designer pentru ArcGIS 9.x (Bier, P., D. Majka, and J. Jenness. 2007 Corridor Designer: ArcGIS tools for designing and evaluating corridors). Pentru analize suplimentare a mai fost folosit extensia DEM Surface Tools by Jeff Jennes.

Analizele au fost pregătite prin colecatrea şi procesarea straturilor GIS de bază. Aceste

straturi au fost:

modelul digital altimetric (digital elevation model DEM) a zonei de studiu. Acest model se poate accesa de pe site-ul http://srtm.csi.cgiar.org/ în format SRTM (Shuttle Radar Topography Mission) din care se poate deriva modelul digital cu rezoluţia de 90 m;

harta digitală a categoriilor de utilizare a terenurilor Corine Landcover, versiunea 2006;

reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene, precum şi reţeaua căilor ferate în format digital ESRI Shape;

harta digitală a zonelor de intravilan a localităţilor din zona de studiu în format digital ESRI Shape;

harta digitală a fondurilor cinegetice completate cu datele referitoare la efectivele optime şi efectivele evaluate în anul 2014 a lupului,

harta digitală a localizării unităţilor zootehnice din arealul de răspândire a lupului.

harta digitală a ariilor protejate de interes naţional şi a siturilor reţelei ecologice Natura 2000, în format ESRI Shape, accesibile pe site-ul Internet a Ministerului Mediului şi Pădurilor.

Pentru a putea lucra cu aceste date a fost necesar uniformizarea lor. Acest lucru s-a realizat prin conversia tuturor straturilor vectoriale în straturi de tip raster, cu pixeli de dimensiune egală (50x50 metri) şi perfect suprapuse. S-a făcut de asemenea decuparea straturilor la zona de lucru.

Page 7: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

7

Harta nr. 1 Ilustrarea factorilor de habitat modelaţi în GIS

Harta nr. 2 Ilustrarea factorilor de habitat modelaţi în GIS

Page 8: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

8

Rasterizarea straturilor care reprezintă reţelele de comunicaţii şi limitele zonelor locuite s-a realizat prin acordarea valorilor pixelilor în funcţie de distanţă faţă de liniile sau poligoanele din straturile Shape, utilizând comanda Euclidian Distance din ArcToolbox.

Transformarea factorilor de habitat în variabile numerice pe care programul de analiză le poate utiliza s-a făcut prin acordarea scorurilor între 0 şi 100. În acest sistem zona care a fost caracterizată printr-un scor între 100 şi 80 reprezintă habitatul cel mai favorabil, lupul are şanse bune de a reproduce cu succes. Zonele în care prezenţa lupului este permanentă dar sunt utilizate numai ocazional pentru reproducere au scorul între 80 şi 60. Sub acest punctaj reproducere nu mai este posibilă, iar zonele cu punctaj sub 30 sunt evitate de această specie. Zonele total nefavorabile, cele locuite sau puternic antropizate au primit scorul 0.

Pentru parametrizarea factorilor am urmărit indicaţiile date în lucrările lui Ardeleanu şi Bier sus menţionate, pe care le-am adaptat după specificul zonei de studiu şi a caracteristicilor ecologice a speciei ţintă din literatură de specialitate şi experienţele proprii acumulate a autorilor prezentei lucrări.

Acoperirea terenului – am considerat ca fiind factorul cu foarte mare importanţă pentru specia lup. Scorurile maxime am acordat terenurilor acoperite cu vegetaţie forestieră de foioase, răşinoase sau mixte, cu codurile Corine Landcover 311-313 urmat de habitate de tranziţie cu cod 324, apoi alte categorii de terenuri cu vegetaţie total sau parţial naturală.

Distanţa faţă de reţeaua de transporturi rutiere şi feroviare precum şi distanţa faţă de localităţi de asemenea au fost ponderate prin consultarea mai multor surse de inspiraţie. Din aceste date a fost generată harta compozit a factorilor perturbatori care a fost inclus ulterior în analiza gradului de potrivire a habitatului.

Harta nr. 3 Modelul perturbării antropice

Page 9: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

9

Gradul de potrivire a habitatului a fost realizat utilizând comanda Create habitat suitability model din CorridorDesigner. Această aplicaţie GIS calculează pentru fiecare pixel a zonei de lucru o medie aritmetică ponderată a tuturor factorilor care au fost luate în calcul, în conformitate cu ponderea care li s-a atribuit. Acest coeficient poate fii considerat un indicator al gradului de potrivire al habitatului (Habitate Suitability Index, HSI)

Datorită mediei aritmetice calculate se întâmplă faptul că în modelul generat este acordat un punctaj oarecare şi zonelor unde există factori de excludere a prezenţei speciei lup. Pentru a evita erorile de calcul generate de acest lucru se face reclasificarea modelului calităţii habitatului. Prin comanda Reclassify HSM to accomodate critical habitat factor din CorridorDesigner Toolbox se pot atribui scorul 0 tuturor pixelilor care sunt situate în zonele total improprii pentru prezenţa lupului. În cazul prezentei studii acest procedeu a fost aplicat pentru zonele locuite din intravilanul localităţilor.

3.3. Rezultatele modelării

Prin parcurgerea tuturor paşilor procedurali descrişi în capitolul anterior s-a obţinut modelul teoretic de potrivire a habitatelor. Modelul reprezintă gradul de suitabilitate a habitatului pentru specia de lup în faza sedentară de creşterea puilor, aprilie-septembrie. Am considerat că acest model prezintă un grad mai ridicat de credibilitate referinţele speciei fiind mai concrete şi mai cuantificabile, dar optăm pentru utilizarea lui şi din cauza faptului că acesta ar putea constitui baza de plecare şi pentru activităţile asumate în cadrul Acţiunii C8 Sporirea sucesului reproductiv prin protectia efectiva a vizuinelor de lup si a arealelor de rendez-vous

Page 10: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

10

3.4. Concluzii

Din analiza modelului de calitate a habitatelor (Habitate Suitability Model) generat se poate formula următoarele concluzii:

- calculând media generală a HSI pe întregul areal de răspândire a lupului am obţinut valoarea de 53,30 ceea ce înseamnă că aceste terenuri şi în momentul de faţă dispun de un potenţial ridicat pentru a susţine o populaţie viabilă de lupi;

- siturile Natura 2000 destinate conservării lupului sunt amplasate în general în zonele cele mai favorabile pentru această specie, singura excepţie fiind situl „Dealurile Târnavei Mici – Bicheş”. În acest caz lipsa pădurilor compacte şi reţeaua densă de drumuri şi zone construite reduc favorabilitatea habitatului pentru reproducerea lupului;

- zonele de favorabilitate maximă încă sunt destul de compacte şi nefragmentate existând speranţa ca acestea să-şi păstreze calităţile şi pe viitor. Fragmentarea este mai accentuată pe zonele limitrofe a habitatului ideal, acestea fiind utilizate mai accentuat în timpul iernii când haitele trec la o viaţă nomadă, părăsind arealurile de reproducere în cătarea prăzii.

4. Fragmentarea habitatelor

4.1. Conceptul de fragmentare

Fragmentarea habitatelor este fenomenul prin care în locul în care înainte a existat un habitat de extindere mare, continuă, se formează mai multe petece de habitate de dimensiuni reduse (Wilcove et al. 1986). Aceste fragmente de habitate sunt înconjurate de un mediu care diferă de caracteristicile habitatului iniţial, care pot include drumuri, cursuri de apă, zone antropizate etc. Migraţia între aceste fragmente este posibilă pentru unele specii, pentru altele însă este împiedicată total sau parţial. Această situaţie influenţează prin două căi populaţiile existente în această zonă. Prin reducerea suprafeţei totale a habitatului iniţial este influenţată negativ mărimea populaţiilor şi creşte semnificativ şansa de dispariţie a acestora. Pe de altă parte aşezarea fragmentelor rezultate şi sistemele complexe de legături între acestea influenţează activitatea de migraţie sau dispersie a populaţiilor. De obicei scade semnificativ şansa repopulărilor, fapt care măreşte importanţa gradului de populare a fragmentelor de habitate învecinate.

Este de remarcat faptul că fragmentarea habitatelor nu este datorat exclusiv activităţii umane directe, a schimbării categoriilor de folosinţă sau a investiţiilor infrastructurale, adeseori procesul de degradare generală a habitatelor conduce la un grad mai ridicat de fragmentare.

Harta nr. 4 Modelul GIS a favorabilităţii habitatului (Habitate Suitability Model) pentru specia lup

Page 11: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

11

Fragmentele de habitat se deosebesc de habitatul iniţial prin faptul că:

- raportul de perimetru/arie este mult mai mare - centrul fragmentelor este mult mai aproape de margine Aceste caracteristici trebuie luate în considerare în special în cazul lupului, care

preferă habitate de extindere mare şi neperturbate, mai ales în alegerea locurilor de reproducere.

În cazul studiilor referitoare la gradul de fragmentare şi degradare a habitatelor trebuie să ţinem cont şi de faptul că în unele cazuri o pierdere minimă de habitat poate cauza un grad de fragmentare ridicată. Este o abordare greşită evaluarea investiţiilor în cadrul procedurii de autorizare numai prin raportarea suprafeţelor afectate la suprafaţa totală a unui tip de habitat sau arie de protecţie naturală (parc naţional, sit Natura 2000, etc.)

4.2. Efectele ecologice ale fragmentării

Efectele ecologice ale fragmentării sunt forte complexe. Cu toate că specia de lup este o specie foarte oportunistă şi adaptabilă la schimbările ce au loc în cadrul habitatului să natural, efectele ecologice generale ale fragmentării pot influenţa negativ starea de conservare a speciei. Aceste efecte sunt următoarele:

fragmentarea reduce extinderea tipurilor de habitate cu un grad de ridicat de potrivire cu nevoile ecologice a speciei lup;

fragmentarea poate împiedica dispersia liberă a speciei, îngreunează ocuparea habitatelor noi sau repopularea;

împiedică accesul la sursele de hrană, la locuri de reproducere, etc.;

poate să izoleze populaţiile locale faţă de metapopulaţie, care duce la degradarea genetică a acestora, deci măreşte şansele de dispariţie a lor.

4.3. Studiul de fragmentare, schimbarea în timp a gradului de fragmentare

Pentru a avea o imagine generală asupra decurgerii în timp a proceselor de fragmentare a habitatelor s-a utilizat metoda comparării matematice a celor două baze de date GIS de acoperire a terenurilor, Corine Land Cover disponibile, datele din 2000 fiind considerate baza de comparaţie.

Rezultatele comparării se prezintă astfel:

Valoare Situaţie în 2000 Situaţie în 2006 Schimbare %

Numărul fragmentelor (buc) 5 919 6 893 116%

Mărimea medie a fragmentelor (ha) 263,02 225,81 86%

Lungimea totală a perimetrelor (km) 74 400 81 038 109%

Page 12: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

12

Din acest tabel se pot formula următoarele concluzii: - datele matematice confirmă faptul că în perioada de studiu a avut loc o accentuare a

fragmentării habitatelor. Numărul fragmentelor a crescut la 116% faţă de situaţia anterioară, şi în mod evident aceste fragmente sunt din ce în ce mai mici, mărimea lor medie scăzând de la 263,02 ha la 225,81 ha.

- lungimea totală a perimetrelor fragmentelor de asemenea a crescut de la 74,40 mii km la 81,03 mii km. Acest fapt indică accentuarea efectelor fenomenului de margine.

Harta nr. 5 Habitat cu grad înalt de fragmentare în zona Cristuru Secuiesc

5. Bariere de ecologice

5.1. Conceptul de bariera

Conform literaturii de specialitate orice structură naturală sau antropică, care poate să îngreuneze sau să împiedice mişcarea natural a animalelor, poate fii considerat o barieră. Fiind faptul că barierele naturale au o influenţă mai redusă asupra animalelor şi pot fii influenţate numai într-o mică măsură, studiul descris în prezenta lucrare se referă numai la barierele antropice, care pot împiedica sau îngreuna mişcarea speciei ţintă.

5.2. Clasificarea barierelor

Barierele pot fii clasificate prin mai multe puncte de vedere, cum este de exemplu rezistenţa impusă faţă de mişcarea animalelor, durata de acţiune a efectului de barieră sau tipul barierei.

Page 13: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

13

Din punctul de vedere al rezistenţei barierele sunt foarte diversificate, fiind situate între bariere absolut impermeabile pentru animale şi bariere cu rezistenţă minimă. Bineînţeles, rezistenţa barierei nu este un parametru absolut, aceasta fiind într-o relaţie strânsă cu specia de animal, din punctul de vedere al căruia efectuăm studiul acestuia. De exemplu un drum public cu trafic mijlociu poate fii considerat o barieră puternică pentru specia de lup, în timp ce este permeabil pentru specia de lup. Din punctul de vedere al duratei de acţiune barierele pot fii permanente (un element de infrastructură rutieră, etc.) sau temporare, care îşi exercită efectul de împiedicarea mişcării libere a animalelor numai pe o perioadă limitată de timp, sau sunt sezoniere. Pentru a avea o imagine cât mai reală asupra barierelor, acestea trebuie evaluate individual, având în vedere specia în cauză, locaţia, soluţia tehnică aplicată existenţa coridoarelor de mişcare a animalelor, mediul înconjurător, peisajul etc. Din acest motiv modelele generale bazate pe analize cartografice pot fii utilizaţi numai ca indicatori de detectare a locaţiilor care pot fii critice.

5.2.1. Categorii de bariere antropice

5.2.1.1. Drumuri

Cu toate că infrastructura rutieră a României nu ajunge la nivelul ţărilor vest europene, efectul de barieră şi de fragmentare a habitatelor generată de acestea nu poate fii neglijat, mai ales luând în considerare marea diversitate a zonelor cu valoare ecologică ridicată din această ţară. Lungimea totală a drumurilor naţionale şi judeţene din România este de 198.000 km, conform Anuarului Statistic al României din anul 2011.

Zona de studiu pentru analiza efectuată în cadrul proiectului are o reţea rutieră de lungime de 6.363 km, care este compusă din următoarele categorii de drumuri:

Categoria de drum Lungime totală în areal de studiu Procent din total

Drumuri europene 504 0,93 %

Drumuri naţionale 1.471 23,12 %

Drumuri judeţene 4.386 68,94 %

Total reţea de drumuri 6.363 100 %

Celelalte categorii de drumuri, drumurile comunale, agricole, forestiere, nu au fost luate în calcul în cadrul prezentului studiu, efectul de barieră al acestora pentru specia lup fiind considerată nulă, având în vedere lăţimea redusă a acestora şi traficul redus care are loc pe acestea. Trebuie menţionat faptul că drumurile forestiere cu trafic redus sunt folosite de către lup pentru deplasările mai lungi între zonele de vânătoare, reducând astfel considerabil efortul şi cantitatea de energie consumată. Unele studii de specialitate arată că un procent de 60-80% din totalul distanţei parcurse de lupi s-a efectuat pe astfel de drumuri forestiere.

Page 14: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

14

Harta nr. 6 Reţeaua de drumuri publice şi căi ferate din arealul de studiu

Este de remarcat faptul că în arealul de studiu sunt peste 7000 km de drumuri

forestiere. Aceste drumuri nu prezintă efect de barieră dar pot influenţa efectivele de lupi în mod indirect, prin crearea căilor de acces pentru extracţii forestiere, perturbare a locurilor de reproducere şi iernat prin accesul necontrolat al turiştilor, vânătorilor, pescarilor etc., deci contribuie la creşterea presiunii antropice asupra habitatelor naturale. Pe de altă parte trebuie menţionat faptul că drumurile forestiere cu trafic redus sunt folosite de către lup pentru deplasările mai lungi între zonele de vânătoare, reducând astfel considerabil efortul şi cantitatea de energie consumată. Unele studii de specialitate arată că un procent de 60-80% din totalul distanţei parcurse de lupi s-a efectuat pe astfel de drumuri forestiere.

Efectul de barieră al drumurilor depinde în mare măsură de categoria drumului, care se reflectă în mare măsură în lăţimea părţii carosabile şi soluţia tehnică aplicată pentru construcţia acestuia. În unele cazuri drumurile secundare şi înguste pot avea un efect de barieră ridicată, din care cauză ar fi o greşeală mare să evaluăm un tronson de drum fără a ţine cont de intensitatea traficului care are loc pe acesta. De obicei intensitatea traficului este exprimat în media anuală a traficului zilnic (vehicul/zi). De asemenea este importantă şi distribuţia traficului pe perioadele zilei, având o influenţă mai mare asupra deplasării lupilor tronsoanele cu trafic intens în timpul nopţii. Traficul contribuie la amplificarea efectului de barieră mai ales prin zgomotul produs dar şi prin perturbarea vizuală a animalelor.

Efectul de barieră a unui drum poate să fie influenţată de infrastructură rutieră atât în sens negativ cât şi în sens pozitiv. Un drum secundar cu trafic redus poate să constituie o barieră impermeabilă din cauza parapetelor de beton armat, construite pentru prevenirea alunecărilor de teren.

Page 15: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

15

Foto nr. 1 Parapet din beton lângă DN 2D, barieră absolută pentru lup

Pe tronsonul între localităţile Lepşa şi Ojdula a drumului naţional DN 2D, în momentul de faţă fiind în curs de modernizare a fost cartate în total 2811 m de astfel de parapete, care influenţează în mod semnificativ efectul de barieră a acestui segment de drum.

Harta nr. 7 Localizarea parapetelor de beton pe drumul DN 2D

De asemenea infrastructura rutieră poate să reducă efectul de barieră a drumului.

Podurile, podeţele, viaductele pot constitui coridoare de traversare a drumului, care deseori sunt folosite şi de lup, dacă soluţia tehnică aplicată la construcţia acestora corespunde condiţiilor impuse de caracteristicile comportamentale a acestui specii.

Page 16: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

16

Foto nr. 2 Podul peste pârâul Chirui, utilizat cu regularitate de lupi

pentru subtraversarea drumului naţional DN 13A

5.2.1.2. Căi ferate

Efectul de barieră al căilor ferate este în aproape similară cu cea a drumurilor, dar se manifestă în general cu o intensitate mai redusă faţă de acestea. Acest lucru se datorează faptului că liniile de cale ferată sunt în general mult mai înguste decât drumurile şi sunt mai uşor de traversate. Intensitatea traficului este relativ redusă, timpul trecut între două garnituri feroviare este mult mai lung, animalele pot alege mai uşor perioada optimă de traversare a liniei ferate.

Adesea putem constata o cumulare a efectelor de barieră a mai multor structuri. Căile ferate pe mai multe tronsoane sunt paralele cu drumurile sau cu cursurile de apă, fapt care amplifică efectele nedorite exercitate de acestea.

În arealul de studiu avem în total 1.318 km de căi ferate dintre care o parte însemnată se află în zonele nepopulate de lup din regiunile mai joase a judeţelor Neamţ, Bacău, Vrancea şi Mureş.

5.2.1.3. Zone îngrădite

Îngrădirile constituie o categorie de barieră ecologică care este destul de greu de abordat în mod ştiinţific, datorită diversităţii mare a acestora. Pot fii uneori de dimensiuni însemnate, mai ales în cazul păşunilor îngrădite cu gard electric, dar dimensiunea zonelor îngrădite poate să difere de la an la an. Ţinerea în evidenţă a acestora este de asemenea greoaie pentru că uneori sunt montate în urma parcurgerii procedurilor de autorizare a construcţiilor dar în cele mai multe cazuri fără nici un act de reglementare.

Dintre diversele tipuri de îngrădiri din punct de vedere al efectului de barieră ne interesează mai mult numai gardurile electrice ale păşunilor şi gardurile ţarcurilor pentru vânat.

Gardurile electrice montate în jurul păşunilor şi pajiştilor pot avea uneori lungimi destul de însemnate. Acestea de obicei nu sunt montate pentru a previne pagubele produse de carnivore mari în cadrul animalelor domestice, acestea au scopul de a ţine animalele pe

Page 17: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

17

păşune. Fermierii aleg de obicei soluţia tehnică mai puţin costisitoare, gard cu două conducte electrice orizontale, care nu constituie un obstacol absolut î calea deplasării lupilor. Aceste garduri au mai mult un efect psihologic, lupii care au mai avut contact cu astfel de sisteme evită să atingă gardul. Dar trebuie avut în vedere că această specie, dacă este bine motivat şi nu este perturbat, de obicei găseşte calea de traversare a gardului, fie pe dedesubt fie sărind peste conductele

Gardurile de protecţie a ţarcurilor pentru vânat, constituie de asemenea bariere în calea mişcării urşilor. Gardurile confecţionate din plasă de sârmă şi sârmă ghimpată, dublate adeseori cu gard electric, dacă sunt întreţinute în mod corespunzător, sunt aproape 100% impermeabile pentru animale. Având de obicei dimensiuni mari, acestea trebuie luate în considerare în analizele de fragmentare a habitatelor.

Foto nr. 3 Gardul complexului cinegetic din Borsec, jud. Harghita.

5.2.1.4. Localităţile, zonele construite

Localităţile şi alte zone construite (facilităţi industriale, comerciale, turistice etc.) sunt considerate barierele ecologice cele mai semnificative pentru mişcarea liberă a animalelor, aceste structuri antropice sunt considerate bariere total impermeabile. Între condiţiile zonei studiate putem vorbi despre zone construite compacte, zone de-a lungul văilor, cursurilor de apă sau a drumurilor publice, ca structuri lineare (cazuri tipice a zonelor cu case de weekend de-a lungul văilor) sau clădiri individuale dispersate într-o zonă mai extinsă, ca structuri punctiforme (zonele cu practici tradiţionale de agricultură, Şaptesate, Fântâna Brazilor etc.) Efectul de barieră exercitată de acestea este în raport invers cu distanţele dintre clădiri.

Conform hărţilor de acoperire a terenurilor în arealul de studiu extinderea zonelor construite este de 230.072 ha, care reprezintă 6,68 % din suprafaţa totală.

Page 18: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

18

Harta nr. 7 Extinderea zonelor construite din arealul proiectului

În ultima perioadă procesul de extindere a zonelor construite sus menţionate se amplifică în mod semnificativ pe de o parte, pe de altă parte apar noi structuri liniare între zonele construite punctiforme existente. Având în vedere acest fapt, caracterul ireversibil a proceselor precum şi existenţa unor măsuri foarte limitate de restabilire a conectivităţii, considerăm că este absolut necesar includerea în procedură de elaborare a planurilor urbanistice a studiilor amănunţite referitoare la efectele de barieră şi fragmentare a habitatelor naturale a viitoarelor zone construite.

5.2.1.5. Tipuri de habitate improprii

Unele tipuri de habitate extensive pot constitui bariere pentru mişcarea liberă a animalelor prin peisaj. Acestea nu corespund cerinţelor ecologice a animalelor, deci vor fii evitate pe cât este posibil. Fiind faptul, că lupul este o specie care este adaptată habitatelor forestiere va evita instinctiv spaţiile largi, deschise, fără o vegetaţie înaltă în care poate să se ascunde. Dacă din diferite motive animalul este obligat să traverseze astfel de zone o va face în modul în care trebuie să se distanţeze cât mai puţin de zone cu vegetaţie forestieră, care pot constitui adăpost pentru el. De obicei utilizează petecele de vegetaţie forestieră ca stepping-stones. Astfel efectul de barieră a acestor tipuri de habitate depinde foarte mult de mărimea zonelor deschise şi gradul de mozaicare a acestora.

Zonele decopertate în urma extracţiilor miniere sau alte lucrări, lipsite total de vegetaţie prezintă aceeaşi efect de barieră ca şi tipurile de habitate improprii.

Page 19: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

19

Foto nr. 4 Perimetru de extracţii miniere Lafarge din comuna Joseni, jud. Harghita,

având suprafaţa de peste 70 ha.

5.3. Efectele cumulative ale barierelor

Cu toate că barierele ecologice pot fii studiate şi prin efectul lor negativ individual asupra conectivităţii şi permeabilităţii habitatelor, în cele mai multe cazuri efectul acestora se cumulează. Peisajul compus dintr-o reţea densă de bariere ecologice poate să devină foarte puţin permeabil sau total impermeabil, chiar dacă nici unul dintre barierele individuale nu au un efect limitativ significant.

Efectul cumulativ a barierelor poate să fie studiată la două nivele: - la nivel local, efectul cumulativ se manifestă cel mai des prin suprapunerea spaţială a

mai multor tipuri de bariere, în cel mai întâlnit caz un drum public cu o cale ferată, drum public cu zone îngrădite, cursuri de apă cu drumuri paralele, etc.

- la nivel regional, cumularea barierelor se manifestă prin suprapunerea structurii de localităţi cu reţea de comunicaţii (drumuri, căi ferate) şi zonele non habitat, terenuri fără vegetaţie naturală sau puternic antropizate.

Page 20: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

20

Foto nr. 5 Defileul Oltului la Băile Tuşnad. Efectul cumulat al diferitelor tipuri de bariere, zona

construită, drum naţional, cale ferată şi curs de apă.

5.4. Depistarea hot-spoturilor privind fragmentarea habitatelor prin analiza GIS

Depistarea hot-spoturilor, a zonelor cheie privind fragmentarea habitatelor s-a obţinut prin suprapunerea hărţii obţinute în urma modelării matematice a favorabilităţii habitatelor redată în capitolul 3.3 cu reţeaua infrastructurii de transport existente. În acest proces au fost luate în calcul numai drumurile de rang înalt, drumurile europene, naţionale şi judeţene precum şi căile ferate, considerând faptul că drumurile de rang redus, cele comunale, agricole sau forestiere, nefiind considerate bariere ecologice nu contribuie la fragmentarea habitatelor.

S-a identificat un număr de 34 de astfel de hot-spoturi in aria de răspândire a lupului, a căror date de identificare sunt redate în tabelul următor:

Nr.crt Cod hot-spot

Localizare Judeţ Tip Element de

infrastructură Lungime

(m)

1 HR001 Brădeţ - Vărghiş Harghita Rutier DN 13A 8095

2 HR002 Kiss Ketto - Subpădure Harghita Rutier DN 13A 5227

3 HR003 Sicasău -Lafarge Harghita Rutier DJ 138 5046 4 HR004 Liban - Şugău Harghita Rutier DJ 138 2403 5 HR005 Bucin Harghita Rutier DN 13B 11048

6 HR006 Secu - Creangă Harghita Rutier DN 15 6958 7 HR007 Halasag Harghita Rutier DJ 128 5849 8 HR008 Hagota Harghita Rutier DJ 127 4114 9 Hr009 Păngăraţ Harghita Rutier DN 12C 13082

Page 21: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

21

10 HR010 Pasul Ghimeşului Harghita Rutier DN 12A 5226 11 HR011 Valea Uzului Harghita Rutier DJ 123 5995 12 HR012 Pasul Niergheş Harghita Rutier DN 11B 4154

13 CV013 Balvanyos Covasna Rutier DN 113 689 14 HR014 Mohoş Harghita Rutier DJ 113A 1626

15 HR015 Tuşnad Băi-

Vărghiş Harghita Rutier DN 12 1097

16 HR016 Tuşnad Băi -

Carpituş Harghita Rutier+ Feroviar

DN 12 şi Mag. princ. 400 1184

17 CV017 Valea Vodoş Covasna Rutier DJ 121A 6131

18 VR018 Ojdula - Greşu Covasna - Vrancea Rutier DN 2D 17413

19 BC019 Oituz Covasna -

Bacău Rutier DN 11 6182 20 VR020 Breţcu - Oituz Covasna Rutier DN 11 1950

21 CV021 Satu Nou - Vărghiş Harghita - Covasna Rutier DJ 131 6267

22 HR022 Mereşti Harghita Rutier DJ 132 2112 23 MS023 Săcădat Mures Rutier DJ 153 4911 24 MS024 Sălard Mures Rutier DN15 4608

25 HR025 Bistricioara Harghita Rutier DJ 174B 5768 26 BC026 Ciobănuş Bacau Rutier DN 12A 5151 27 NT027 Balaj Neamţ Rutier DJ 127A 5308 28 NT028 Petru Vodă Neamţ Rutier DN 15B 5672

29 NT029 Boboţeni - Mitocu

Bălan Neamţ Rutier DJ 155K 8856

30 BC030 Gura Başca Bacău Rutier DJ 123 6957 31 HR031 Greţeş Harghita Feroviar Mag. princ. 400 2851 32 HR032 Livezi Harghita Feroviar Mag. sec. 501 2789

33 HR033 Dejuţiu Harghita Feroviar Mag. sec. 308 1342 34 HR034 Sovata - Praid Harghita Feroviar Mag. sec. 307 2489

Page 22: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

22

Harta nr. 8 Hot-spoturi de fragmentare a habitatelor depistate prin analiză GIS

Page 23: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

23

În etapele următoare ale proiectului WOLFLIFE odată selectate acele zone cheie, se vor demara, separat deoarece obiectivele sunt diferite, activitatea de monitorizare a permeabilităţii sectoarelor de drum şi căi ferate existente şi identificarea haitelor de lupi în zona infrastructurii propuse. În cadrul acestei activităţi se va evalua atât intensitatea traficului, pentru acele sectoare pentru care nu exista cifre deja înregistrate, se vor înregistra mortalităţile la speciile de faună sălbatică şi de asemenea se vor înregistra toate speciile de faună prezente în vecinătatea drumurilor. Activităţile de monitorizare a sectoarelor de infrastructura de transport, se vor realiza în principal iarna, deoarece prezenţa zăpezi facilitează înregistrarea informaţiilor, dar monitorizarea se va realiza in funcţie de numărul de sectoare identificate pe baza unei planificări ce va fi realizată de către echipa proiectului pentru fiecare obiectiv (monitorizare trafic, monitorizare mortalitate şi monitorizare permeabilitate). În identificarea zonelor şi realizarea planificării se va ţine cont şi de necesitatea asigurării conectivităţii între ariile naturale protejate şi siturile Natura 2000. De asemenea în cadrul activităţii vor fi înregistrate şi informaţii privind alte specii.

Pentru zonele cheie identificate, ca şi măsură imediată de reducere a riscului de coliziune se vor monta bannere în care şoferii vor fi atenţionaţi prin imagini, asupra riscului de coliziune cu animalele sălbatice, urmărind în acest mod reducerea vitezei pe acele sectoare de drum în care frecvenţa coliziunilor cu animale sălbatice este mare.

Foto nr. 6 Locaţia de traversare a haitei de lupi peste ND13A în hot-spot HR002

Page 24: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

24

Foto nr. 7 Zona de trecere a lupilor peste DJ138 în hot-spot HR004

Page 25: Studiu - WOLFLIFEșoareci, păsări etc. Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi

25

6. Bibliografie

Ardeleanu, A.D., Mirea, I., 2009, Modelarea GIS a unei reţele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabilă – ghid practic, Editura Silvică, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice

Anděl, P., Mináriková, T. and Andreas, M. (eds.) 2010: Protection of Landscape Connectivity for Large Mammals. Evernia, Liberec, 134 pp

Bier, P., Majka, D. and Jenness, J., 2007. Conceptual steps for designing wildlife corridors. pp. 1-90. Corridordesign.org

Bier, P., Majka, D. and Jenness, J., 2007a. CorridorDesigner ArcGIS Toolbox Tutorial. Pp 1-25. Corridordesign.org

Maanen, E., Predoiu, G., Klaver, R., Soule, M., Popa, M., Ionescu, O., Jurj, R., Neguş, Ş., Ionescu, G., Altenburg, W., 2006, Safeguarding the Romanian Carpathian ecological network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. A&W ecological consultans , Veenwouden, The Netherlands. ICAS Wildlife Unit, Brasov, Romania.

Predoiu, G., Maanen, E., 2003, Building a regional ecological network in the Carpathians, based on key habitats for large carnivore (wolfes, bears and lynx), Editura Silvică, Anale I.C.A.S, 46(1): 197-206