Cuprins1.Introducere......................................................................................................................................................................... 1.1.Actualitate............................................................................................................................... 1.2.Scopul lucrarii.......................................................................................................................... 1.3.Pentru cine este dedicate lucrarea?........................................................................................ 1.4.Scurt rezumat.......................................................................................................................... 2.Alimente sanatoase pentru dantura copiilor.................................................................................................................... 3.Ce este fluorul?.................................................................................................................................................................. 3.1.Perioada cind se face fluorizarea danturii................................................................................ 4.Factorii care influeneaz procesul de incorporare a fluorului n smal dup aplicarea topic a preparatelor preventive................................................................. 4.1 Starea esuturilor dentare dure............................................................................................... 4.2 Proprietile preparatelor fluorului aplicate topic.................................................................... 4.2.1. Natura chimica a Fluorului................................................................................................ 4.2.2. PH-ul................................................................................................................................. 4.2.3. Concentraia F n preparatele aplicate topic.................................................................... 4.2.4. Componena chimic a substantei de baza a preparatelor preventive............................ 5.Tehnica de aplicare topic a fluorurilor................................................................... 7.Educaia sanitar n colectivitile organizate de copii............................................. 8.Metode de cercetare asupra pacientilor........................................................................................................................... 9.Descrierea metodei aplicata la cercetarea cariilor.......................................................................................................... 10.Analiza cazurilor.............................................................................................................................................................. 10.1Cazul 1(Examinarea copiilor de la 1,5 pina la 3 ani)............................................................... 10.2Cazul 2(Examinarea femeilor insarcinate )............................................................................. 10.3Cazul 3(Examinarea elevilor).................................................................................................. 11.Concluzii:.......................................................................................................................................................................... 12.Bibliografie:......................................................................................................................................................................1.Introducere1.1.ActualitateIn viata de zi cu zi igiena dentara reprezinta pentru societatile civilizate o deprindere si totodata o necesitate vitala.Dat fiind faptul ca omul civilizat este deprins cu obiceiul de a se hrani la o anumita ora,el stie ca dupa fiecare masa trebuie sa-si curate dantura pentru a nu lasa loc de actiune cariei dentare.Asa cum caria dentara si complicatiile ei cauzeaza oamenilor multe suferinte,tulbura activitatea aparatului digestiv,contribuie la aparitia unor afectiuni grele ale inimii,rinichilor,articulatiilor,lupta impotriva ei trebuie sa devina din ce in ce mai rezultativa.Insa apare o alta problema pentru cei interesati de propria dantura.Marele asortiment de paste de dinti care te pun in dificultate de alegere.Lucrarea in cauza va va da unele sfaturi in legatura cu alegerea corecta a pastei de dinti plus unele ,,smecherii in legatura cu pastrarea dintilor d-voastra.1.2.Scopul lucrarii Asigurarea sanatatii copiilor si maturilor prin intermediul informatiei pregatita pentru prevenirea afectiunilor dentare. Propagarea unui mod sanatos de viata la copii. Realizarea educatiei pentru sanatate a generatiei in crestere. Formarea la copii a unor deprinderi corecte de ingrijire a dintilor orientate spre prevenirea afectiunilor dentare. Constientizarea importantei produselor lactate,a fructelor si a legumelor,dar si a daunei dulciurilor. Constientizarea necesitatii de a trata la timp dintii bolnavi. Identificarea obiectelor individuale a cavitatii bucale.1.3.Pentru cine este dedicate lucrarea?Lucrarea in cauza se dedica in special celor trei grupe de persoane asupra carora a avut loc cercetarea,iar la general,tuturor persoanelor interesate de propria dantura.Pentru a determina ca principala cauza de dezvoltare a afectiunilor dentare este nerespectarea regulilor de igiena,alimentarea irationala si insuficienta fluorului in organism.Eventual,s-ar parea ca igiena sau profilaxia dentara nu au un interes stiintific mai mare decit vindecarea si combaterea unor boli,insa daca ar fi urmate citeva reguli simple nu s-ar ajunge pina la boli dentale grave.Astfel aceasta lucrare este dedicata celor care sunt indiferenti in legatura cu aceste aspecte ale frumusetii exterioare si mai important decit atit al sanatatii in general.Se urmareste motivarea acestor personaane in scopul combaterii acestui viciu al igienei dentare pe plan secundo si includerea ei in agenda normala a omului de rind.1.4.Scurt rezumatDieta omului contine un grup de 5 principii nutritive de baza: carbohidrati, lipide, proteine, vitamine si minerale. Acestea impreuna cu apa sunt esentiale pentru viata. In plus, fibrele alimentare sunt considerate a fi foarte importante pentru o stare buna de sanatate. Bacteriile implicate in procesele carioase se hranesc cu carbohidrati. Carbohidratii sunt o sursa de energie,deci sunt necesari. Totusi trebuie sa avem grija sa ne axam pe cei naturali. Zaharurile pot fi repede transformate in acizi de bacteriile de la nivelul cavitatii bucale,deci aproape toate alimentele si bauturile care contin carbohidrati fermentabili sunt o sursa de hrana pentru bacterii care pun in libertate acizi implicati in procesul de formare a cariilor. Cu cat alimentele si bauturile ce contin zahar rafinat sunt consumate mai frecvent cu atat creste riscul de aparitie a cariilor. Viteza cu care un aliment sau o bautura strabate cavitatea bucala a fost asociata cu cresterea riscului de formare a cariilor: o perioada mai mare de stagnare la nivelul cavitatii bucale este asociata cu un potential cariogen mai mare. Din acest motiv este atit de important periajul efectuat inainte de culcare. Exista insa alimente ce contin o serie de elemente care ajuta la protejarea dintilor. Acesti componenti actioneaza in moduri diferite. De exemplu,pot actiona ca un sistem tampon neutralizand PH-ul placii bacteriene, ajuta la procesul de remineralizare sau au o actiune inhibitorie asupra bacteriilor din placa dentara. De exemplu,cacaua din ciocolata inhiba bacteriile orale. Existenta proprietatilor cariostatice ale componentilor ciocolatei arata complexitatea relatiei dintre alimente si carii. Alte alimente care contin diferite proteine si minerale cu efecte de stopare a evolutiei cariilor sunt: branza, cerealele si laptele. Caria dentara apare dupa eruptia dintilor in rezultatul contactului direct al alimentelor cu suprafata dintelui, rolulprincipal revine hidratilor de carbon (zaharului) .Profilaxia cariei dentare urmareste asigurarea starii de sanatate a cavitatii bucale si cuprinde un complex de metode care duc la cresterea rezistentei tesuturilor dure dentare si combaterea factorilor agresori cariogeni.Un factor important in profilaxia cariei dentare are alimentatia rationala, care cuprinde masuri profilactice prenatale (pina la nastere) si post natale (dupa nastere). Profilaxia prenatala asigura o buna dezvoltare a organismului copilului, precum si a aparatului dento-maxilar, printr-o alimentatie complexa rationala a gravidei cuprinzind proteine, hidrocarbonate, grasimi, vitamine si saruri minerale cu o valoare calorica medie de circa 3000 calorii pe zi. S-a determinat ca pentru un copil cu virsta nu mai mare de 2 luni,o cantitate alimentara timp de o 24 de ore trebuie sa fie egala cu 1/5 parte din greutatea corpului,la 2-4 luni 1/6,la 4-6 luni 1/7,la 6-9 luni-1/8.Pentru copii in virsta de la 3-5 ani trebuie sa fie 1500g,5-7 ani 1800g,7-11 2000-2300g,Copii mai mari folosesc regim alimentar ca si maturi,care trebuie sa contina in medie 80-100g proteine,400-500g glucide,80-100 g grasimi, 0,1g vitamine si diferite saruri.Apa necesara timp de 24 de ore organismului este de 2,5-4,5 litri, 800-1000ml se contin in alimente, 300-400ml se formeaza in organism,iar 1200-1300 ml o alcatuiesc apa,laptele,diferite sucuri care se intrebuinteaza. Rationul alimentar al gravidei treguie sa fie bazat pe produsele lactate, produse din carne si peste,oua si,in deosebi,legume si fructe.Femeia gravida trebuie sa duca control strict si asupra starii de sanatate a cavitatii bucale. Sa viziteze medicul stomatolog in prima si a doua jumatate a graviditatii si in caz de necesitate, sa asaneze cavitatea bucala.Dupa nastere ar fi foarte bine daca alimentatia copilului ar fi bazata pe laptele matern macar timp de 6 luni. In cazul alimentatiei artificiale alaturi de laptele de vaca este necesar de a adauga zeama (sucurile) de fructe si legume. Intre 1 - 14 ani este etapa in care se termina mineralizarea dintilor permanenti. La inceputul acestei etape se va supraveghea ca masticatia sa se faca in bune conditii cu folosirea alimentelor mai dure. Efortul de masticatie a piinii tari, fructelor si legumelor determina si o buna autocuratire-indepartare a depunerilor moi de pe suprafetele dentare. Trebuie supravegheate si functiile de respiratie, fonatie, deglutitie. Necesarul de calorii in aceasta etapa ajunge pina la 2500-2600 calorii pe zi. Aportul considerabil apartine glucidelor si,partial,lipidelor si proteinelor. Dintre sarurile minerale cel mai important este calciul. Se dezvolta si necesitatile de vitamina D, A, C si vitaminele din grupul B. Alimentatia adolescentului cu virsta cuprinsa intre 14-20 de ani prezinta cresterea ratiei calorice ajungind la 32004000 calorii pe zi, se asocieaza si cu cresterea cantitatii de legume si fructe consumate(13-17% din valoarea calorica a ratiei alimentare) si de produse cerealiere(20-48% din valoarea calorica). Alimentatia adultului constituie un consum energetic de 3000-5000 calorii pe zi si corespunde o crestere a consumului de glucide, dar este necesar ca glucidele sa nu depaseasca de 5 ori cantitatea de lipide si proteine si sa fie consumate sub forma de amidon, glicogen. Se recomanda restrictie la consumul de dulciuri in special cele lipicioase. Acestea asociate cu lichioruri folosite intre mesele principale sau cind se da copilului o bomboana inainte de culcare, numai la citeva minute dupa depunerea dulciurilor pe dinti se produc acizi organici capabili de a produce leziuni de decalcifiere (distrugere) a dintelui in aproximativ 90 minute. Se recomanda consumul de dulciuri o singura data pe zi la masa principala. Una din metodele cele mai eficiente in profilaxie a cariei dentare reprezinta curatirea artificiala care se realizeaza prin periaj dentar cu utilizarea pastelor, pulberilor, a apelor de gura. Pastele de dinti sunt substante complexe care au rolul curatirii suprafetelor dentare, atit prin actiunea abraziva, cit si prin actiunea detergenta. Periajul dentar trebuie sa inceapa de la virsta de 3 ani. Pina la aceasta virsta copilul este invatat si urmarit sa-si clateasca gura dupa fiecare masa. Periajul dentar trebuie sa se indeplineasca dupa fiecare masa in special dupa masa de seara. In cazul singerarii gingivale periajul nu va fi intrerupt, dar se va efectua cu atentie fara lezarea mucoasei gingivale. In apa potabila din zona raioanelor de centru concentratia fluorului este sporita, este necesar de a folosi mai mult paste de dinti cu concentratie de calciu mai mare: Jemciug, Colgate, Silca s.a. De asemenea se poate folosi pulberea de dinti, dar nu permanent deoarece contine substante abrazive. Nu se recomanda la persoanele cu o mineralizare dentara slaba, la persoanele care au tendinta de depunere a tartului dentar.Mai putin se folosesc apele de gura,deoarece ele au o actiune de curatire redusa. Ele mai mult au efect de dezodorizare, calmare, usor antiseptic. Se mai cunosc si mijloace secundare de igiena bucala cum ar fi: scobitorile si atele dentare, dar trebuie sa fim foarte atenti caci la folosirea lor un timp mai indelungat provoaca si atrofii ale papilei (gingiei) interdentare cu formarea spatiului respectiv care devine un loc de depozitare al resturilor alimentare. Se mai folosesc gumele de mestecat care combat formarea placii bacteriene. E mai bine de a le folosi numai dupa masa,deoarece multe dintre acestea contin zaharuri care poate afecta smaltul dentar.2.Alimente sanatoase pentru dantura copiilorMajoritatatea parintilor incearca sa le ofere copiilor gustari si pranzuri care sa contina alimente sanatoase pentru intreg corpul, inclusiv pentru dantura lor. Insa nu este intotdeaunaPentru ca poate fi imposibil pentru parinti sa monitorizeze in intregime dieta alimentara a propriilor copii, este important ca acestia sa-i invete ce inseamna o alimentatie sanatoasa. Pentru a-i ajuta sa faca alegeri alimentare sanatoase, este important sa:usor. Copiii poftesc la tot felul de produse nesanatoase pe care le vad la televizor sau in magazine,si astfel dantura acestora are de suferit. pastrezi in bucatarie alimente sau gustari sanatoase; limitezi consumul de alimente bogate in zahar in timpul meselor; sa li se puna intotdeauna apa la dispozitie.Alimentele si bauturile pe care micutii le consuma zilnic afecteaza in mod direct sanatatea orala si pot duce la aparitia cariilor dentare la o varsta foarte frageda. Expertii sunt de parere ca acestia au nevoie de alimente diversificate, din grupele alimentare importante, pentru o dezvoltare armonioasa si sanatoasa. Cand zaharul devine dominant in dieta copilului, riscul aparitiei cariilor devine foarte mare. Asta pentru ca bacteriile din cavitatea bucala folosesc zaharul drept hrana. Aceste bacterii produc acid indeajuns de puternic pentru "a dizolva" smaltul dintelui de lapte. In timp ce majoritatea persoanelor stiu ca prajiturile sau bomboanele sunt bogate in zahar, continutul de zahar a unor alte alimente nu este la fel de cunoscut. De exemplu, laptele contine un tip de zahar numit lactoza. Dar si alte alimente care,desi nu au un gust foarte dulce (precum untul de arahide),contin zahar. Insa dulciurile nu sunt singurele vinovate pentru aparitia cariilor. Gustarile bogate in amidon (covrigei sau snacks-uri) pot cauza aparitia cariilor la fel ca dulciurile. Totul se reduce la cat de mult timp le este permis carbohidratilor sa ramana pe dinti. Cat de des mananca copilul tau poate fi la fel de important ca tipul de alimente pe care le consuma. Daca copilul tau are parte de foarte multe gustari bogate in carbohidrati in timpul zilei, inclusiv bauturi dulci, bacteriile pot produce acid aproape in mod continuu si astfel creste si riscul aparitiei cariilor. Cantitatea alimentelor depinde de mineralizarea apei si de continutul fluorului in ea.Fluorul este un element cu proprietati unicale,facind parte din grupa biomicroelementelor.In natura fluorul se intilneste numai sub forma de compusi. Majoritatea compuilor fluorului n natur au o solubilitate joas n ap. Aceasta are o nsemntate biologic deosebit, deoarece organismele vii pot asimila numai compui solubili n ap a fluorului. n condiii naturale ei se depisteaz n ap, soluri i aer (n cantiti foarete mici). Cantiti mai mari se ntlnesc numai n unele regiuni ale globului pmntesc . Compuii fluorului se asimileaz n diferite sectoare ale tractului digestiv. ns cantitatea maximal este asimilat n intestinul subire. Cile de baz de ptrundere a compuilor fluorului n organismul uman sunt: din apa potabil n tractul digestiv i aerogen, n cazul intoxicaiilor industriale. Ingestia fluorului este urmat de urmtoarele faze metabolice: adsorbie, distribuia i difuziunea n organism, excreia. Cea mai mare parte a fluorului dup ce a fost ingerat este absorbit la nivelul tractului digestiv, de unde va trece n circulaia sangvin i va fi distribuit n diverse esuturi. Cantitatea de fluor absorbit variaz n funcie de: doza de fluor ingerat; momentul ingestiei; durata consumului de fluor; solubilitatea elementelor fluorate; capacitatea lor de a fi hidrolizate prin aciune enzimatic; asocierea fluorului cu alte elemente.Bilanul fluorului la copii este pozitiv - organismul reine circa 45% din fluorul ingerat i excret circa 55%.La vrsta adult exist un bilan echilibrat, ceea ce face ca fluorul absorbit n urma circuitului metabolic s fie excretat n totalitate. n condiii patologice bilanul poate fi negativ, ceea ce nseamn c rezervele de fluor din organism vor fi mobilizate. Natura produsului ingerat compuii foarte solubili (NaF, H2SiF, Na2PO3F) sunt absorbii rapid i aproape total.Compuii foarte greu solubili (CaF2) sau puin solubili (MgF2, AlF3) sunt mai puin absorbii. In localitatile cu continutul de fluor scazut in apa se fac fluorizari incepind cu virsta de 2-3 ani.Daca in apa fluorul este intr-o cantitate mai mica decit norma( Ca + PEtapa 2Pierderea mineralelor duce la aparitia leziunii carioase initiale.Etapa 3Ulterior, caria se extinde spre dentina subiacenta..... ... ..De aici si pana la aparitia complicatiilor (pulpite, abcese, iar in final pierderea dintelui) nu mai este decat un pas.Periajul dentar si o igiena corecta si regulata contribuie la reducerea incidentei cariilor, placii bacteriene dentare si afectiunilor gingivale cu peste 50 %. O alta problema frecvent intalnita este prezenta tartrului. Tartrul se poate forma prin calcificarea placii dentare, dar s-au observat si depozite de substante minerale direct pe dinti, fara ca stadiul preliminar de placa dentara sa fi existat anterior. In afara de faptul ca este inestetic, tartrul poate afecta negativ sanatatea gingiilor. Mandel si Gaffar au concluzionat in 1986 ca observatiile clinice din diverse studii arata ca prezenta tartrului supragingival limiteaza mecanismele naturale de autocuratire, face igiena orala mai dificila pentru pacienti si reduce drenajul din zonele creviculare. Conform bazei de date a OMS, marea majoritate a populatiei sufera de depuneri de tartru. Printre produsii de metabolism ai placii bacteriene se numara si compusii sulfurati volatili. Acestia sunt responsabili in proportie de 90% de aparitia respiratiei urat mirositoare, problema de care sufera multi dintre pacienti. Alte cauze ale respiratiei urat mirositoare, cu care trebuie facut diagnosticul diferential, sunt: boli diverse (diabet, afectiuni hepatice si renale,), alimentatia, alcoolul si fumatul. Complicatiile determinate de prezenta placii bacteriene pot, de asemenea, sa duca la expunerea dentinei si aparitia hipersensibilitatii dentare, o afectiune dureroasa si extrem de neplacuta. Majoritatea pacientilor zilelor noastre sunt preocupati de culoarea dintilor lor. Modificarile de culoare ale dintilor au cauze diverse, care se cumuleaza de-a lungul timpului: alimentatia, fumatul, diverse noxe profesionale si multe altele. Acumularea pigmentilor pe dinti determina colorarea smaltului, actiune ireversibila daca nu este urmata de un periajadecvat si regulat. In concluzie, dintii pot suferi de multiple afectiuni, insa toate aceste afectiuni pot fi extrem de usor prevenite printr-o igiena orala corecta si regulata si prin folosirea unei paste de dinti fluorurate de calitate. Inca din timpuri stravechi, oamenii au cautat si descoperit mijloace diverse de curatare a dintilor si cavitatii bucale. Primele preocupari in acest sens apar in Evul Mediu si Epoca Renasterii: extracte de fructe, scoici arse si pulberi diverse.Rolul fluorului in protectia impotriva cariilor este astazi o certitudine. Acest efect se realizeaza prin mecanisme multiple: cresterea rezistentei dintilor fata de atacul acizilor produsi de placa; intensifica procesul de remineralizare a smaltului; inhiba metabolismul placii bacteriene. Exista multiple variante de eliberare a fluorului in pastele de dinti. Cele mai folosite sunt:fluorura de sodiu monofluorfosfatul de sodiu NaF/NaMFP aminofluorurile Crest, prima pasta de dinti cu fluor, produsa de Procter & Gamble, elibera acest element prin sistemul pe baza de fluorura de staniu. In acelasi timp, P&G a utilizat si sistemul de eliberare a fluorului pe baza de monofluorfosfat de sodiu. Aceste doua sisteme fluorurate au dominat piata producatorilor de pasta de dinti pentru o lunga perioada de timp. Cercetatorii Procter & Gamble au continuat eforturile de imbunatatire a eficientei anti-carie a pastei de dinti Blend-a-Med. Atentia lor s-a indreptat catre fluorura de sodiu. Insa, problema majora a fost reprezentata de mentinerea nivelului activ si a biodisponibilitatii fluorului: fluorura de sodiu este incompatibila cu majoritatea sistemelor abrazive folosite in pastele de dinti, datorita reactivitatii ei extrem de mari. Fluorura de sodiu este partial dezactivata de abrazivii pe baza de calciu.Noul sistem NaF/silice a devenit patent Procter & Gamble si este utilizat astazi in toate pastele de dinti Blend-a-Med si Crest.Efectele clinice ale fluorului in protectia anti-carie se pot realiza doar daca fluorul este eliberat la nivelul smaltului dentar in forma sa ionica. Diferenta dintre fluorul total si cel ionic este semnificativ in defavoarea formei ionice pentru marea majoritate a sistemelor fluorurate. Sistemul Fluoristat prezinta avantajul bio-disponibilitatii de 100 % a fluorului: Fluoristatp cb la e o MP F MP F MP a F /N F MP a F /N F N F (F o ta a lu ris t)a ra b ziv s e ilic s e ilic c lc a iu c lc a iu s e ilic s e ilicflu r o to l ta (p m p ) 0 10 00 10 00 15 40 15 40 10 10flu r o io ic n (p m p ) 1 2 4 0 7 2 26 1 40 8 10 10W ite 1 9 h 91Bio-disponibilitatea fluorului din Fluoristat este demonstrata si prin masurarea aportului de fluor la nivelul smaltului dentar prin diverse sisteme fluorurate. Studiul realizat in 1991 a aratat superioritatea Fluoristat-ului:1 2 1 0 8 6 4 2 0 Wit 1 9 he 91A ot l d f o p r u e lu rF oisa lu r t t( a) NFS F+a MP N F SF MP p cb la e oAcelasi studiu a realizat o comparatie intre aportul de fluor la nivelul smaltului dentar si procentul de reducere a incidentei cariilor prin diverse sisteme fluorurate:%e u eec ri r d c r ai 4 5 4 0 3 5 3 0 2 5 2 0 1 5 1 0 pa e o l cb 5 0 15 .1 Fu rsa l oi t t S F/ a MP F NSF MP32 .471 .81. 5 39 A ot l d fu r p ru e l oDeci, formula moderna a pastelor de dinti contine fluor ca principal ingredient cu rol de protectie impotriva cariilor. Dar o pasta de dinti, pentru a fi eficienta, trebuie sa contina si alte tipuri de ingrediente, cu rol in prevenirea celorlalte afectiuni orale. Aceste ingrediente terapeutice sunt: A- agentii anti-bacterieni care previn formarea placii bacteriene: *clorhexidina *triclosan *compusi cu zinc Clorhexidina reprezinta de mult timp Standardul de Aur pentru actiunea ei impotriva placii si a afectiunilor gingivale, fiind utilizata de peste 20 de ani. Totusi, ea este incompatibila cu ingredientii din pastele de dinti (arome, coloranti, umectanti, agenti de legare, agenti de curatare si abrazivi. De aceea, s-a recurs la folosirea triclosanului si a compusilor cu zinc ca agenti anti-bacterieni. Triclosanul este un fenol cu spectru larg anti-microbian [Visher & Regos, 1974]. Eficacitatea sa impotriva fungilor si a unui spectru larg de bacterii Gram pozitive si negative (inclusiv microorganisme implicate in gingivite) a fost dovedita stiintific. S-a dovedit clinic ca Triclosanul este eficient, fara a avea efecte secundare [Scheie, 1989]. Triclosanul, care a fost initial introdus in componenta apei de gura, s-a dovedit a fi eficace si in componenta pastelor de dinti. Triclosanul are o actiune anti-bacteriana de lunga durata dupa periajul dentar:(H dson o1 00 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0et a 19 l 94)%p articip ti c zo e d in ib an u n le e h itie M ica M ie ed M are1m in10 o re T p l d p p riaj im u u a e12 o reEfect anti-bacterian de durata au si compusii cu zinc incorporati in pastele de dinti. B-agentii anti-tartru : pirofosfatii citrat de zinc Sistemele anti-tartru din pastele de dinti functioneaza ca inhibitori de crestere a cristalelor, ce intrerup transformarea fosfatului amorf de calciu in saruri de calciu mai bine organizate. Pirofosfatii leaga calciul si inhiba formarea cristalelor, iar sarurile de zinc leaga fosfatii, avand acelasi efect. C-agentii cu efect de albire: silice abraziva Produsele moderne pot ajuta dintii sa-si mentina albul natural obtinut dupa o albire profesionala. Tratamentele profesionale de albire au o eficienta mare, dar prezinta marele dezavantaj ca nu pot fi utilizate decat de max. 1-2 ori pe an, datorita posibilului efect nociv asupra smaltului dentar. De aceea, este nevoie de o modalitate de a pastra efectul de albire obtinut dupa albirea profesionala. Formula pastei de dinti Blend-a-med Medic White contine particule speciale de silice abraziva, care curata mai bine dintii, fara a fi mai abrazive. Particulele de silice sunt acum sferice si in cantitate mult mai mare decat in celelalte paste de dinti. D-agentii cu rol in prevenirea respiratiei urat mirositoare: compusii cu zinc aromele agentii anti-bacterieni Ionii de zinc inhiba cresterea bacteriilor, reducand astfel productia de compusi volatili sulfurati (CVS). Ionii de zinc reactioneaza cu moleculele de CVS si previn respiratia urat mirositoare. E-agentii cu rol in prevenirea hipersensibilitatii dentare: azotatul de potasiu Azotatul de potasiu interfera transmisia nervoasa si reduce astfel hipersensibilitatea. Se reduce astfel durerea resimtita de pacienti (in 14 zile).7.Educaia sanitar n colectivitile organizate de copii.Pentru realizarea programului de prevenire i combatere a principalelor afeciuni stomatologice, un rol esenial revine aciunilor de educaie stomatologic, de dispensarizare, precum i controlului stomatologic profilactic de dou ori pe an. Educaia sanitar privindsntatea oro-dentar urmrete creterea nivelului de cultur sanitar a populaiei, contientizarea privind necesitatea inerii strii de sntate buco-dentar prin nsuirea unor deprinderi de igien nutriional, de igien buco-dentar cu tehnic eficient de periaj. Educaiei sanitare trebuie s i se acorde o atenie crescut i s i se gseasc loc alturi de alte metode fundamentale de tratament. Din acest punct de vedere, orice cabinet stomatologic trebuie s devin un centru de popularizare i de instruire cu privire la metodele i mijloacele de prevenire a afeciunilor stomatologice. Metode de educaie sanitar: 1. educaia colectiv generalizat; 2. educaia colectiv n grup; 3. educaia individual. Avantajul educaiei colective generalizate se datoreaz faptului c poate fi informat concomitent o mare parte din populaie n termeni de timp redui, ns, mesajul mass-media este impersonal, el se adreseaz tuturor, deci altora, ntr-adevr, din moment ce o informaie e general, ea nu ni se adreseaz direct, putnd fi ocultat cu uurin. Se adaug faptul c cu ct subiecii sunt mai tineri, cu att mai puin au contiina temporalitii lor. n cabinetul stomatologic, situaia e diferit, cci medicul nu emite o informaie general care se adreseaz tuturor indivizilor, iar pacientul este mai apt s recepioneze mesajul, deoarece fiind ntr-un loc izolat, protejat de indiscreii, i se poate capta atenia printr-o discuie individual. Procesul instructiv-educativ desfurat continuu i sistematic n cadrul instituiilor de educaie i nvmnt (educaia colectiv n grup) permite formarea unor deprinderi trainice, care ulterior se vor transforma n necesitate igienic i vor deveni o parte constituitiv a ntregului comportament al copilului.8.Metode de cercetare asupra pacientilorIncidenta cariei-indicator care se determina prin raportarea numarului copiilor cu carie dentara la numarul total de inspectii dentare.Se masoara in procente: Incidenta cariei = nr copiilor cu carie dent./nr cercetarilor x 100%; In procedura de determinare a incidentei cariei dentare,in grupa copiilor cu carie dentara sunt inclusi atit copii ce au nevoie de lecuire,cit si copii ce nu au nevoie de ea. Intensitatea cariei-se caracterizeaza prin nivelul afectiunii dintelui cu proces cariat si se determina prin media indicatorilor COE+co. COE reprezinta indexul pentru dintii permanenti,iar ,,co reprezinta indexul pentru dentitia de lapte. COE: C-dintii permanenti afectati de carie; O-dintii permanenti cu obturatie; E-dintii permanenti extrasi. co: c-dintii de lapte afectati de carie; o-dintii de lapte obturati. Indexul COE+co dentar-suma dintilor cariati si obturati,atit permanenti cit si de lapte,plus la acestia sunt adaugati si dintii permanenti deja inlaturati. La determinarea indexului COE dentar,dintele care are obturatie si carie se va lua in calcul drept dinte cariat. Intensitatea cariei = Suma indexului COE+co la copii examinati/Nr copiilor examinati care au carie.9.Descrierea metodei aplicata la cercetarea cariilorMetoda Fiodor VolotchinConsta in vopsirea partii vestibulare a sase dinti frontali de jos cu solutia Shiller-Piserev.Depunerile dentare se coloreaza intr-o culoare cafenie inchisa.Starea igienica a cavitatii bucale se determina cu o scara de notare cu 5 grade. I. Colorarea a intregii parti a dinteluiV grade.--3/4 IV grade. --1/2 III grade. --1/4 II grade. -- inexistenta culorii I grad. Calculele se fac dupa formula: Ked= Ki / n Unde: Ked indicatorul igienic general; Ki gradul de curatire a dintelui; n numarul dintilor cercetati.Indicatorul igienic al cavitatii bucale se gradeaza in felul urmator: 1.1-1.4 ingrijire buna(optimala); 1.5-1.8 satisfacator; 1.9-2.5 nesatisfacator; 2.6-3.8 rau; 3.9-5 foarte rau.Indicatorul igienic care atinge gradul 2,6 si mai mult demonstreaza lipsa unei ingrijiri regulate a cavitatii bucale.Norma indicatorului igienic nu trebuie sa depaseasca gradientul 1.1-1.5 grade.10.Analiza cazurilor10.1Cazul 1(Examinarea copiilor de la 1,5 pina la 3 ani)Au fost examinati un grup de copii in numar de 12 cu virsta 1,5-3 ani.S-a depistat ca la toti au fost afectati dintii superiori frontali.Ca factor eteologic in cadrul acestor patologii este consumul frecvent de zahar asociat cu secretia redusa de saliva,alaptarea prelungita la sin in special noaptea datorita lactozei din laptele matern sau hranirii indelungate din beberon cu bauturi cu continut ridicat de zahar,imbogatite cu vitamina C.Aparitia afectiunilor sedatoreaza contactului substratului cariogen cu suprafetele vestibulare ale dintilor frontali timp indelungat,nivelul scazut de salivatie in orele de noapte si micsorarii functiei de tampon a salivei.Grupul incisiv inferior nu este implicat in proces datorita protejarii de limba si saliva.Dupa cercetarile efectuate asupra pacientilor indicatorul igienic a fost urmatorul: ---la 5 copii au fost depistate normele 1.1-1.4 (ingrijire buna); ---la un copil au fost depistate normele 1.4-1.8(satisfacator); ---la 4 copii au fost depistate normele 1.9-2.5(nesatisfacator); ---la 2 copii au fost depistate normele 2.6-3.8(rau); ---la 0 copii au fost depistate normele 3.9-5(foarte rau). Dupa discutii cu parintii:s-a explicat de a micsora timpul de alimentatie nocturna cu bauturi dulci si sau administrat microelementele necesare de fluor prin metodele descrise in lucrare pentru o protejare mai buna a dintilor impotriva cariilor.S-a efectuat un control profilactic peste trei luni.Complicatii nu s-au depistat si de asemenea nici un fel de defecte la toti pacientii evaluati anterior.10.2Cazul 2(Examinarea femeilor insarcinate )Deficitul fierului in organism se formeaza in urma alimentatiei irationale cu un continut mic de fier si dereglarea asimilarii lui in organism in urma diferitor procese inflamatorii a sistemului gastric,iar daca vorbim despre femeile insarcinate,aceasta grupa de persoane este mai predispusa la insuficienta fierului in organism decit celelalte grupe de persoane.Astfel,in scopul cercetarii continutului acestuia in organismul gravidelor,au fost examinate 9 femei insarcinate cu diagnoza anemie ferodeficitara.In urma controlului la 5 au fost depistate carie multipla,iar papilele limbii erau netede.La trei au fost depistate erozii in regiunea cavitatii bucale,acuzau uscaciune,senzatie de intepaturi,arsuri,amorteli a cavitatii bucale,iar o pacienta avea cavitatea bucala si dentitia perfect sanatoasa. Astfel lor le-a fost prescris tratament cu preparate de fier si tratament stomatologic.Peste 2 luni au fost facute examinari.S-au depistat rezultate pozitive si s-a indicat continuarea tratamentului mai departe pina la momentul sarcinii si chiar o luna dupa.10.3Cazul 3(Examinarea elevilor)Au fost examinati 25 de elevi cu virsta cuprinsa intre 14-16 cu diferite defecte carioase,in diferite stadii de dezvoltare. Dupa cercetarile efectuate asupra pacientilor indicatorul igienic a fost urmatorul: ---la 11 copii au fost depistate normele 1.1-1.4 (ingrijire buna); ---la 5 copil au fost depistate normele 1.4-1.8(satisfacator); ---la 2 copii au fost depistate normele 1.9-2.5(nesatisfacator); ---la 5 copii au fost depistate normele 2.6-3.8(rau); ---la 3 copii au fost depistate normele 3.9-5(foarte rau). In urma interogarii elevilor asupra modului de ingrijire s-a determinata ca 10 elevi curata dintii corect regulat,3 neglijeaza igiena cavitatii bucale,12 curata regulat,dar nu corect.S-a explicat regulile de igiena a cavitatii bucale,rolul alimentatiei corecte,la cei cu carie multipla li s-a administrat VITAFTOR si proceduri locale cu gel fluorat.La examinarea repetata peste de an s-a determinat un rezultat pozitiv.Indicile de frecventa de intensitate nu s-a marit.Indicele de igiena a cavitatii bucale s-a imbunatatit considerabil.11.Concluzii: Igiena orala corecta este elementul esential al pastrarii unei bune sanatati orale. Fluorurile joaca un rol important in remineralizarea smaltului dentar si in protectia impotriva cariilor. Pastele de dinti fluorurate trebuie sa elibereze fluorul in forma sa ionica pentru a fi eficiente. Fluorura de sodiu intr-un sistem abraziv compatibil, ca Fluoristat-ul, ofera cel mai inalt nivel de aport al fluorului la nivelul smaltului (in vitro si in vivo). Fluorura de sodiu intr-un sistem abraziv compatibil, ca Fluoristat-ul, ofera o eficacitate clinica in protectia anti-carie nedepasita de nici un alt sistem de eliberare a fluorului. Pasta de dinti Blend-a-med contine si o serie de alti ingredienti cu rolin prevenirea formarii placii bacteriene (Triclosan), anti-tartru (pirofosfati), cu rol de albire (silice abraziva), cu rol de prevenire a respiratiei urat mirositoare (arome, agenti anti-bacterieni) si ingredienti cu rol de prevenire a hipersensibilitatii dentare (azotatul de potasiu). Pastele de dinti fluorurate Blend-a-med, cu Fluoristat ca sistem de eliberare a fluorului, utilizate zilnic, alaturi de un periaj corect, contribuie la reducerea incidentei cariilor, placii bacteriene si a afectiunilor gingivale.12.Bibliografie:Axelsson & Lindhe- The distribution of plaque and gingivitis and the influence of tooth brushing hand in a group of South Wales 11-12 year-old children, J. Clin. Periodontol., 14:64-572 (1987). D.J.White, Reactivity of fluoride dentifrices with artificial caries. Quantitative aspects of aquired acid resistance (AAR): Fluoride uptake, retention, surface hardening and remineralization, J. Clin. Dent., 3, 6-14, 1991. Faller et al, Salivary Effects on in vitro Activity of Sodium Fluoride and Amine Fluoride dentifrices, Caries Res., 25, 231, 1991. Godoroja P., Burlacu V. "Curs de stomatologie infantil", 1992. Godoroja P., Lupan I. i al. Stomatologie pediatric n teste, 1999. Gafar M. Caria dentar, Bucureti, 1995 Grivu O. "Prevenia n stomatologie", Timioara, 1995. Cura E. Pedodonie, Iai, 2000.