SUBIECTE ADMITERE BAROU

DREPT PROCESUAL PENAL1) Abinerea i recuzarea.

Art 50-C pr. Pen persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de aparticipa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate. Recuzarea-art.51-C. Pr. Pen.-in cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, poate fi recuzata atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii de oricare dintre parti de indata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate. Recuzarea se formuleaza oral sau in scris cu aratarea cazului de incompatibilitate. Abtinera sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet in sedinta secreta fara participarea celui care se abtine sau este recuzat. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de indata ascultandu-se procurorul si daca este necesar cel ce se abtine si partile. Daca se admite abtinerea sau recuzarea se va stabili in ce masura se mentin actele. Abtinerea sau recuzarea care priveste intreaga instanta se solutioneaza de instanta ierarhic superioara. Incheierea nu ste supusa nici unei cai de atac. In cursul urmaririi penale asupra cererii de abtine sau de recuzare se pronunta procurorul insarcinat cu supravegherea penala sau procurorul ierarhic superior. Procurorul este obligat sa solutrioneze cererea in cel mult 3 zile printr-o ordonanta.

2) Aciunea civil n procesul penal: noiune; condiii ale exercitrii acesteia.

Art.476 Instanta examineaza actiunea civila numai daca persoana vatamata este prezenta si se constituie parte civila, iar pretentiile acesteia pot fi solutionate fara amanarea judecatii. Art.14-Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului precum si a partii responsabile civilmente. Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila. Reparatrea pagubei se face potrivit legii civile: in natura sau prin plata unei despagubiri banesti. Persoana vatamata se poate constitui ca parte civila in contra invinuitului sau inculpatului si a partii responsabile civilmente. Constituirea se poate face in cursul urmaririi penale si in fata in stantei pana la citirea actului de sesizare.Este posibil ca svrirea unei infraciuni s produc, pe lng urmrile socialmente periculoase i un prejudiciu material sau moral n dauna unei persoane fizice sau juridice, caz n care infraciunea este i sursa unor obligaii civile. Mijlocul legal prin care persoana pgubit material cer s-i fie reparat prejudiciul cauzat este aciunea civil. Aciunea civil constituie instrumentul juridic prin care sunt trai la rspundere inculpatul i partea responsabil civilmente deoarece prin aceeai fapt s-a nclcat att norma de drept penal ct i norma de drept civil i exist temeiuri juridice ca fapta s atrag att rspunderea penal ct i cea civil. Aceste aciuni au fost reunite n cadrul procesului penal pentru c i au izvorul n aceeai fapt; fapta se refer la aceleai persoane ce trebuie trase la rspundere penal i civil i pentru a se evita darea unor soluii contradictorii. Prii vtmate i s-a lsat i dreptul de a opta pentru exercitarea aciunii civile n cadrul procesului civil. Aciunea civil poate fi alturat aciunii penale n cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vtmate ca parte civil. Repararea pagubei se face potrivit dispoziiilor legii civile: n natur, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situaiei anterioare svririi infraciunii, prin desfiinarea total ori parial a unui nscris i prin orice alt mijloc de reparare; sau prin plata unei despgubiri bneti, n msura n care repararea n natur nu este cu putin. De asemenea, se acorda despgubiri bneti pentru folosul de care a fost lipsit partea civil. Persoana vtmat se poate constitui parte civil n contra nvinuitului sau inculpatului i persoanei responsabile civilmente. Condiii ale exercitrii aciunii civile. Pentru exercitarea aciunii civile n cadrul procesului penal trebuie ndeplinite cumulativ mai multe condiii astfel: 1. Infraciunea s fi cauzat un prejudiciu material sau moral. Aceast condiia nseamn c nu n orice proces penal poate fi exercitat aciunea civil ntruct unele infraciuni (este vorba despre infraciunile de pericol, exemplu de infraciune de pericol: ptrunderea fr drept n sediul unei instituii publice), prin natura urmrilor lor nu pot genera prejudicii materiale sau morale, i astfel este exclus exercitarea aciunii civile. 2. ntre infraciunea svrit i prejudiciu, s existe raport de cauzalitate. Inexistena acestui raport nltur existena temeiului tragerii la rspundere juridic a persoanei care a svrit fapta. 3. Prejudiciul s fie cert. Aceast condiie impune ca aciunea civil s fie exercitat pentru repararea unui prejudiciu sigur, att sub aspectul existenei sale, ct i sub aspectul posibilitilor de evaluare. Prejudiciul este cert cnd este constatat, fiind astfel actual. i prejudiciul viitor poate fi cert, n situaia cnd este susceptibil de evaluare. 4. Prejudiciul s nu fi fost reparat, condiie cerut ntruct exist posibilitatea ca, nainte de exercitarea aciunii civile n procesul penal, prejudiciul cauzat prin infraciune s fi fost acoperit total sau parial de ctre alte persoane dect inculpatul. ns, repararea prejudiciului cauzat prin infraciune, nu exclude de plin drept, posibilitatea exercitrii aciunii civile n procesul penal, ntruct exist posibilitatea ca prejudiciul s nu fi fost acoperit integral, sau, dac prejudiciul a fost pltit, total sau parial, de tere persoane crora nu le revenea aceast obligaie, aciunea civil poate fi exercitat n procesul penal n funcie de titlul cu care a fost acoperit prejudiciul. 5. S existe manifestarea de voin din partea persoanei juridice sau a persoanei fizice cu capacitatea deplin de exerciiu de a fi despgubit, condiie care se realizeaz prin constituirea de parte civil.3) Aciunea penal: noiune; obiectul i subiecii aciunii penale; trsturile aciunii penale.

Art.9-actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere a persoanelor care au savarsit infractiuni. Art.23-inculpatul-persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala. Art.24 parte vatamata-persoana care a suferit prin fapta pena o vatamare fizica, morala sau materiala. Parte civila-persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal. Parte responsabila civilmente-persona chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate de invinuit sau inculpat. Aciunea penal constituie instrumentul juridic prin intermediul cruia se deduce n faa organelor judiciare raportul conflictual de drept penal n vederea tragerii la rspundere a celui vinovat de comiterea unei infraciuni. Aciunea penal are ca obiect tragerea la rspundere penal a persoanelor care au svrit infraciuni. Aciunea penal poate fi exercitat n tot cursul procesului penal, de unde rezult c aciunea penal nu are ca obiect aplicarea sanciunii penale, ntruct ar nsemna a reduce posibilitatea exercitrii aciunii penale numai n faza de judecat, concluzie inexact ntruct aciunea penal poate fi exercitat n tot cursul procesului penal. Subiecii aciunii penale sunt n realitate subiecii principali ai raportului juridic procesual penal i anume statul, ca subiect activ al aciunii penale, i autorul infraciunii, ca subiect pasiv al acestei infraciuni. Subiecii oficiali sunt persoane care ndeplinesc atribuiile privind activitatea organelor judiciare penale. Aceast categorie se subdivide n: subieci oficiali judiciari (organele de cercetare penal, procurorii, judectorii) i subiecii oficiali extrajudiciari (persoane cu atribuii de inspecie din inspeciile de stat, poliie sanitar, poliie sanitar-veterinar, vamal .a., de organe de control i constatarea infraciunilor, de experi oficiali etc.). Subiecii particulari sunt persoane care particip la diferite raporturi procesuale. Ei se subdivid n dou categorii: subiecii particulari principali care sunt prile i subiecii particulari secundari care particip la celelalte raporturi procesuale. Prile sunt inculpatul, partea vtmat, partea civil i partea responsabil civilmente. Acetia sunt singurii subieci procesuali care pot efectua acte procesuale. Trsturile aciunii penale: aciunea penal este o aciune social, n sensul c aparine societii i se exercit prin intermediul organelor statului anume nvestite n acest sens (de unde i denumirea c aciunea penal aparine statului, trstur care deosebete aciunea penal de cea civil, care este privat); aciunea penal este obligatorie (consecin direct a principiului oficialitii procesului penal), ea trebuie pus n micare n mod necesar ori de cte ori sa svrit o infraciune. n unele cazuri aciunea penal nu mai este obligatorie, de exemplu, cnd punerea n micare a aciunii penale este condiionat de plngerea prealabil; este o aciune indisponibil, ntruct odat pus n micare nu poate fi retras, trebuind fi continuat pn la epuizarea ei care are loc prin rmnerea definitiv a soluiei care se pronun n cauza penal. ns, i de la aceast regul exist excepii cnd persoana vtmat are s-i retrag plngerea prealabil sau s se mpace cu fptuitorul; este indivizibil (inclusiv cnd aciunea penal este pus n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate), n sensul c se ntinde asupra tuturor celor care au participat la svrirea infraciunii; aciunea penal este individual, urmare a principiului rspunderii penale personale, putnd fi exercitat numai mpotrivapersoanelor care au calitatea de participani la svrirea infraciunii.4) Aprtorul ca participant la desfurarea procesului penal. Drepturile i obligaiile acestuia.

Art. 172-In cursul urmaririi penale aparatorul are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate depune cereri sau memorii. Inculpatul arestat are drept sa ia legatura cu aparatorul. Aparatorul are dreptul de a face plangeri. In cursul judecatii aparatorul are dretul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia si sa ia contact cu inculpatul arestat. Activitatea procesuala penala trebuie sa se desfasoare in asa fel incat sa fie trase la raspundere penala numai persoanele care se fac vinovate de comiterea infractiunilor si numai in masura gravitatii faptelor savarsite. Aceasta se realizeaza prin dreptul de aparare ce i se confera inculpatului si celorlalte parti care participa in procesul penal. Dreptul de aparare cuprinde atat eforturile persoanelor ce lupta pentru respectarea drepturilor si intereselor lor procesuale, cat si obligatia organelor judiciare de a asigura exercitarea acestor drepturi. Constitutia Romaniei inscrie acest drept in art.24 care consfinteste faptul ca dreptul de aparare este garantat in tot cursul procesului. O asemenea reglementare intalnim si in Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. Potrivit art.6 C.pr.pen., dreptul de aparare este garantat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal, ocazie cu care organele judiciare sunt obligate sa le asigure deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile prevazute de lege si sa administreze probele necesare in aparare. Din continutul acestor reglementari rezulta ca realizarea justitiei penale intr-un stat de drept trebuie sa se faca cu respectarea tuturor drepturilor si intereselor procesuale ale partilor, care nu este un simplu interes privat, ci este si un interes public. In acest sens, alaturi de parti si societatea are interesul ca intr-o cauza penale sa se afle adevarul. Apararea este o activitate procesuala de necesitate publica, reflectata atat in drepturile procesuale ale partilor, cat si in obligatiile organelor judiciare. Apararea trebuie sa se refere la tot complexul cauzei, atat in fapt, cat si in drept si trebuie sa se desfasoare prin actele si indeplinita dupa formele procesuale prescrise de lege, ea neputand fi indeplinita in mod temeinic si in toata amploarea decat de un aparator cu pregatire juridica, de un avocat. Realizarea acestei functii este asigurata de avocatura care la noi in tara isi exercita activitatea si este organizate in baza Legii nr.51/1995, publicata in M.O nr.116 din 9 iunie 1995 si a statului profesiei de avocat, publicat in M.O nr.237 din 17 octombrie 1995. Profesia de avocat se exercita numai de membrii barourilor, la alegere, in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale. In exercitarea profesiei, avocatul este independent si se supune numai legii, statului si eticii profesionale. Acesta trebuie sa ocroteasca interesele legale ale partii pe care o apara. Potrivit art.2 alin.3 din Legea nr.51/1995, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea nestingherita a activitatii avocatului in conditiile legii. Desi se inscrie printre principalii participanti la rezolvarea cauzei penale si se situeaza pe pozitia procesuala a parti ale carei interese le sustine, aparatorul nu este parte in proces, ci el indeplineste functia apararii, functie ce reprezinta o necesitate publica. De asemenea, avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii (art.39 alin.1 din Legea nr.51/1995). Totodata, avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii nici unei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are dezlegare prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza. Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei parti in cauza. Avocatul nu poate indeplini functia de expert sau de traducator in cauza in care este angajat aparator (art.39 alin. 2-5 din Legea nr.51/1995). Asistenta jurdica este una dintre cele mai importante componente ale dreptului de aparare al partilor, alaturi de posibilitatea acestora de a-si asigura personal apararea si de obligatia organelor judiciare de a avea in vedere, din oficiu, toate aspectele care sunt in favoarea partilor, iar reglementarea ei in Constitutie, in Codul de procedura penala, in Legea nr.92/1992 si in Legea nr.51/1995 constituie o garantie a exercitarii acestui drept fundamental. Considerata ca o activitate procesuala complexa, apararea impune ca eforturile persoanei care isi apara drepturile si interesele proprii sa se alature si un aparator. Acesta din urma asigura in cadrul procesului penal-prin sustinerea si valorificarea drepturilor si intereselor partii pe care o apara, prin mijloacele si caile prevazute de lege asistenta juridica. Asistenta juridica in procesul penal reprezinta activitatea complexa desfasurata in conditiile legii, de aparator pentru promovarea si apararea intereselor procesuale legitime ale invinuitului sau inculpatului in procesul penal. Potrivit art.3 din Legea nr.51/1995, asistenta juridica se realizeaza prin acordarea de consultatii si intocmirea de cereri cu caracter juridic, prin asistarea si, dupa caz, reprezentarea juridica, a persoanelor fizice sau juridice, in fata organelor de jurisdictie, de urmarire penala si de notariat, precum si sustinerea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale acestora cu autoritatile publice, institutiile si orice persoana romana sau straina, redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, precum si orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii. Din continutul art.6 alin.4 si art.171 alin.1 C.pr.pen cat si din alte reglementari, rezulta ca orice parte are dreptul sa fie asistata de aparator in tot cursul procesului penal, iar folosirea acestui drept este facultativa, in sensul ca partile vor aprecia daca vor apela sau nu la aparator. Tinand cont de toate aceste consideratii se poate spune ca asistenta juridica este facultativa. Prin modificarile Legii nr.32/1990, legiuitorul a inlocuit, in art.171 alin.1, formula in tot cursul procesului penal cu in tot cursul urmarii penale si al judecatii dorind, astfel, sa aduca faza urmaririi penale, pe care o numeste expres, la aceleasi rigori ca si faza judecatii, sub aspectul garantiilor procesuale ce trebuie sa apere dreptul la asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului. Totodata, prin aceleasi modificari, s-a dispus obligativitatea organelor judiciare de a aduce la cunostiinta invinuitului sau inculpatului dreptul respectiv. In anumite cazuri prevazute de lege, pentru asigurarea unei aparari reale a unor persoane care, datorita situatiilor in care se gasesc, nu se pot apara singure, dreptul de aparare nu mai este facultativ, ci devine o conditie legala necesara pentru normala desfasurare a procesului penal, asistenta juridica devenind obligatorie. Deci, in asemenea situatii, partile nu mai dispun dupa voie de dreptul de a fi asistate de un aparator, ci, daca nu si-a ales un avocat i se va desemna unul din oficiu. Prevederile legale care impun obligativitatea asistentei juridice pentru cazurile date, sunt conditii imperative ale valabilitatii actelor efectuate si orice abatere de la aceste norme se sanctioneaza prin nulitate absoluta. In urma modificarilor art.171 alin.2 C.pr.pen., prin Legea nr.32/1990, s-au adus noi prevederi in planul drepturilor si garantiilor procesuale ale partilor prin instituirea unor cazuri noi de asistenta juridica obligatorie. Astfel, in cursul urmaririi penale, asistenta juridica este obligatorie in urmatoarele cazuri: cand invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ ori cand este arestat chiar in alta cauza. In cursul judecatii, pe langa aceste cazuri, asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani sau cand instanta apreciaza ca inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. De asemenea, potrivit art.2 din Legea nr.83/1992, este prevazuta asistenta juridica obligatorie si in cazul procedurii urgente de urmarire si judecare a unor infractiuni de coruptie. Potrivit art.171 alin 4 C.pr.pen cand asistenta juridica este obligatorie, daca invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu. In asemenea situatii, legea acorda prioritate alegerii facute de invinuit sau inculpat, dispunand ca delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea celui ales, facand totodata precizarea ca, daca la judecarea cauzei, aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit, cauza se amana (art.171 alin.5 si 6 C.pr.pen). Din reglementarile in vigoare rezulta ca asistenta juridica nu este obligatorie numai pentru invinuit sau inculpat. Astfel, potrivit art.173 alin.3 C.pr.pen, cand instanta apreciaza ca din anumite motive partea vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente nu si-ar putea face singura apararea, dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator. Pentru a da suport deplin si consistenta reglementarii asistentei juridice, legea instituie o consolidare esentiala a drepturilor aparatorului in cazul procesului penal cu efecte directe asupra drepturilor si intereselor invinuitului, ale inculpatului si ale celorlalte parti. In acest plan, noua reglementare realizeaza si cele mai solide garantii procesuale, atat in cursul urmarii penale cat si in cursul judecatii. Potrivit dispozitiilor art.172 alin.1-6 C.pr.pen, in cursul urmaririi penale, aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, sa formuleze cereri si sa depuna memorii. Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actelor de urmarire penala, daca exista dovada ca aparatorul a fost incunostiintat de data si ora efectuarii actului. Cand asistenta juridica este obligatorie, organul de urmarire penala va asigura prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului. In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala se face mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de aparator. Inculpatul arestat are dreptul sa ia contact cu aparatorul. In mod exceptional, cand interesul urmaririi cere, procurorul din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penala poate dispune, prin ordonanta motivata, interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul, o singura data, pe o durata de cel mult 5 zile. Luarea de contact cu aparatorul nu poate fi interzisa la prelungirea duratei arestarii de catre instanta de judecata, iar la prezentarea materialului de urmarire penala aceasta este obligatorie. Aparatorul are dreptul de a se plange, potrivit art.275 C.pr.pen., daca cererile sale nu au fost acceptate, in cazul in care asistenta juridica este obligatorie si nu si-a asigurat prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului ori a fost interzisa luarea de contact dintre inculpatul arestat si aparator in afara situatiilor prevazute de lege, procurorul este obligat sa rezolve plangerea in cel mult 48 de ore. In cursul judecatii, potrivit art.172 alin.7 C.pr.pen., aparatorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar in cazul cand inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta. Aparatorul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asigure asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate sesiza conducerea baroului de avocati spre a lua masuri (art.172 alin. Ultim C.pr.pen.). Astfel, in baza art.65 din Legea nr.51/1995, avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat sau ale statutului profesiei de avocat, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura a prejudicia onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei. Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat. In acelasi timp, si aparatorul partii vatamate, al partii civile si al partii responsabile civilmente are dreptul de a formula cereri si de a depune memorii. De asemenea, are dreptul sa asiste la efectuarea urmatoarelor acte de urmarire penala: ascultarea partii pe care o apara, cercetari la fata locului, perchezitii si autopsii, prelungirea duratei arestarii, iar la efectuarea altor acte de urmarire poate asista cu incuviintarea organului de urmarire penala. In cursul judecatii, aparatorul exercita drepturile partii pe care o asista (art.173 alin.1 si 2 C.pr.pen.). Aparatorul are o pozitie independenta fata de parte. Desi reprezinta interesele partii, fiind legat sub multiple aspecte de vointa acesteia, aparatorul devine independent prin faptul ca este chemat sa apere doar interesele legitime permise de lege.

5) Apelul peste termen.

Art.365-Partea care a alipsit atat la judecata cat si la pronuntare, poate declara apel si peste termen dar nu mai tarziu de 10 zile dupa caz de la data inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii privind despagubirile civile. Apelul declarat peste termen nu suspenda executarea, dar instanta poate suspenda executarea. Apelul peste termen. Participantul la proces care a lipsit atat la judecata, cit si la pronuntarea sentintei, poate declara apel si peste termen, dar nu mai tarziu decat 10 zile de la data inceperii executarii pedepsei sau a despagubirilor materiale. Apelul declarat peste termen nu suspenda executarea sentintei. Instanta de apel poate suspenda executarea sentintei atacate. Apelul se declara prin cerere scrisa, cererea de apel trebuie sa contina: Denumirea instantei la care se depune apelul; Numele si prenumele apelantului, calitatea procesuala si adresa lui; Denumirea instantei care a pronuntat sentinta, data sentintei, numele si prenumele inculpatului in privinta caruia se ataca sentinta; Continutul si motivele cerintelor apelantului; Indicarea probelor si mijloacelor cu ajutorul carora acestea pot fi administrate, daca se invoca necesitatea administrarii de noi probe; Data declararii apelului si semnatura apelantului; Lista documentelor ce se anexeaza la cererea de apel. Pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea se atesta de un judecator de la instanta a carei hotarare se ataca. Cererea poate fi atestata si de primarul localitatii unde domiciliaza apelantul. Cererea de apel se depune la instanta a carei sentinta se ataca, in atatea copii citi participanti la proces sunt. Persoana arestata poate depune cererea de apel la administratia locului de detinere, fara a anexa copii. Dupa expirarea termenului stabilit pentru declararea apelului, instanta judecatoreasca care a pronuntat sentinta trimite, in termen de cinci zile, dosarul penal, impreuna cu apelul in instanta judecatoreasca superioara.

6) Arestarea inculpatului: condiii, organe judiciare care pot lua msura; durata.

Art.148-Masura arestarii preventive se ia fata de inculpat daca sunt indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala in urmatoarele situatii: daca domiciliul inculpatului nu poate fi stabilit, infractiunea este flagranta iar legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 3 luni, inculpatul a fugit sau s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, sunt date suficiente din care rezulta ca inculpatul a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unui martor expert sau interpret, inculpatul a comis din nou o infractiune, inculpatul este recidivist, exista circumstante agravante, inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani si lasarea lui in libertate prezinta pericol pentru ordinea publica. Art.149-arestarea inculpatului nu poate depasi 30 zile afara de cazul in care ea este prelungita in conditiile legii. Masura poate fi luat de catre procuror sau de catre instanta. Msura arestrii preventive poate fi luat fa de o persoan dac sunt probe sau indicii temeinice c a svrit o fapt prevazut de legea penal i numai n vreunul din cazurile prevzute de art. 148 din Codul de procedur penal. Arestarea preventiv se dispune de judector i numai n cursul procesului penal, iar pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti de condamnare, persoana este considerat nevinovat si nici o pedeapsa nu poate fi stabilita decat in conditiile si in temeiul legii.Arestarea preventiv a inculpatului (persoana fa de care se efectueaz urmrirea penal i a fost pus n micare aciunea penal). Arestarea preventiv a inculpatului n cursul urmririi penale i al judecii nu poate depi 30 de zile, afar de cazul cnd ea este prelungit n condiiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, cnd arestarea a fost dispus dup ascultarea inculpatului, iar n cazul cnd arestarea a fost dispus n lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii n executare a mandatului de arestare. Minorul ntre 14 i 16 ani nu poate fi arestat preventiv dect dac pedeapsa prevzut de lege pentru fapta de care este nvinuit este deteniunea pe via sau nchisoarea de 10 ani ori mai mare i o alt msur preventiv nu este suficient. Durata arestrii inculpatului minor ntre 14 si 16 ani este, n cursul urmririi penale de cel mult 15 zile, iar verificarea legalitii i temeiniciei arestrii preventive se efectueaz n cursul judecii periodic, dar nu mai trziu de 30 de zile. Prelungirea acestei msuri n cursul urmririi penale sau meninerea ei n cursul judecii nu poate fi dispus dect n mod excepional. n mod excepional, cnd pedeapsa prevazut de lege este deteniunea pe via sau nchisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventiv a inculpatului minor ntre 14 si 16 ani n cursul urmririi penale poate fi prelungit pn la 180 de zile. Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv n cursul urmririi penale pe o durata de cel mult 20 de zile. Durata msurii preventive poate fi prelungit n cursul urmririi penale de fiecare dat cu 20 de zile, dar fr a se putea depi un termen rezonabil i nu mai mult de 90 de zile. n mod excepional, cnd pedeapsa prevzut de lege este deteniunea pe via ori nchisoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea preventiv a inculpatului minor mai mare de 16 ani, n cursul urmririi penale poate fi prelungit pn la 180 de zile.Durata arestrii nvinuitului minor este de cel mult 3 zile.mpotriva ncheierii prin care s-a dispus n timpul urmririi penale arestarea preventiv a nvinuitului sau a inculpatului sau prelungirea arestrii preventive ca i mpotriva ncheierii dat n cursul judecii prin care s-a dispus luarea, meninerea arestrii preventive, nvinuitul sau inculpatul poate face recurs la instana superioar n termen de 24 de ore de la pronunare, pentru cei prezeni i de la comunicare pentru cei lips. Persoanei arestate preventiv i se aduc, de ndat, la cunotin, n limba pe care o ntelege, motivele arestrii. nvinuirea i se aduce la cunotina celui arestat, n cel mai scurt termen, n prezena unui avocat ales sau numit din oficiu. De asemenea, c are dreptul de a nu face nici o declaraie, atrgndu-i-se totodat atenia c ceea ce declar poate fi folosit i mpotriva sa. Preedintele instanei sau judectorul delegat de acesta fixeaz ziua i ora de soluionare a propunerii de arestare preventiv formulat de procuror, care se comunic att aprtorului ales sau numit din oficiu ct i procurorului, acesta din urm fiind obligat s asigure prezena n faa judectorului a nvinuitului sau inculpatului. Propunerea de arestare preventiv se soluioneaz n camera de consiliu de un singur judector, indiferent de natura infraciunii iar nvinuitul sau inculpatul este adus n faa judectorului. Msura arestrii preventive a nvinuitului sau inculpatului poate fi luat numai dup ascultarea acestuia de ctre judector n prezena aprtorului, n afar de cazul cnd este disprut, se afl n strinatate ori se sustrage de la urmrire sau de la judecat. n aceste cazuri, nvinuitul sau inculpatul va fi ascultat imediat ce a fost prins sau s-a prezentat. Judectorul ncunotiineaz despre msura arestrii preventive n termen de 24 de ore un membru al familiei nvinuitului sau inculpatului ori o alt persoan desemnat de acesta. Minorilor arestai preventiv li se asigur pe lng drepturile prevzute de lege pentru deinuii preventiv ce au depait 18 ani drepturi proprii i un regim special de detenie preventiv. Atunci cnd s-a dispus arestarea preventiv a unui nvinuit sau inculpat minor se ncunotineaz n termen de 24 de ore prinii, tutorele, persoana n ngrijirea sau supravegherea creia se afl minorul, alte persoane pe care le desemneaz acesta, precum i serviciul de reintegrare social a infractorilor i de supraveghere a executrii sanciunilor neprivative de libertate de pe lng instana creia i-ar reveni s judece n prima instana cauza. Constitutia permite eliberarea persoanei arestate preventiv, la cererea acesteia, sub control judiciar sau pe cautiune atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii de instanta de judecata. Cererea de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauiune poate fi fcut att n cursul urmririi penale, ct i n cursul judecii de ctre nvinuit sau inculpat, soul ori rudele apropiate ale acestuia. Cauiunea se restituie n condiiile legii. De asemenea, legea prevede situaiile n care cauiunea nu se restituie. Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauiune poate fi revocat n condiiile legii. n caz de revocare a liberrii provizorii, instana dispune arestarea preventiv a inculpatului sau a nvinuitului. mpotriva ncheierii instanei prin care s-a dispus revocarea liberrii provizorii se poate face recurs. Termenul de recurs este de 24 de ore i curge de la pronunare pentru cei prezeni i de la comunicare pentru cei lips. Recursul se judec n termen de 2 zile.7) Arestarea nvinuitului.

Procurorul din oficiu sau la sesizarea organului de urmarire penala cand sunt indicii temeinice ca a fost comisa o fapta prevazuta de legea penala daca considera ca in interesul urmaririi penale este necesara privarea de libertate a invinuitului dispune prin ordonanta motivata arestarea acestuia aratand temeiurile care justifica luarea masurii si fixand durata arestarii care nu poate depasi 5 zile. Procurorul emite mandat de arestare a invinuitului.Arestarea invinuitului poate fi dispusa si de instanta de judecata.nvinuitul este reinut. Reinerea dureaz 24 de ore. La sesizarea organului de cercetare sau din oficiu, procurorul poate solicita judectorului arestarea nvinuitului, care nu poate depi 10 zile, acestea calculndu-se de la data expirrii ordonanei de reinere. n cazul n care procurorul solicit reinerea se aplic art. 146 i urmtoarele din Codul de procedur penal, astfel: Dac sunt ntrunite condiiile pentru a se dispune reinerea i exist probe din care rezult vreunul dintre cazurile n care se dispune arestarea nvinuitului, procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penal, cnd consider c n interesul urmririi penale este necesar arestarea nvinuitului, numai dup ascultarea acestuia n prezena aprtorului, prezint dosarul cauzei, cu propunerea motivat de luare a msurii arestrii preventive a nvinuitului, preedintelui instanei sau judectorului delegat de acesta; Dosarul se prezint preedintelui instanei creia i-ar reveni competena s judece cauza n fond sau al instanei corespunztoare n a crei circumscripie se afl locul de detenie ori judectorului delegat de preedintele instanei; La prezentarea dosarului de ctre procuror, preedintele instanei sau judectorul delegat de acesta fixeaz ziua i ora de soluionare a propunerii de arestare preventiv, pn la expirarea celor 24 de ore de reinere, n cazul n care nvinuitul este reinut. Ziua i ora se comunic att aprtorului ales sau numit din oficiu, ct i procurorului, acesta din urm fiind obligat s asigure prezena n faa judectorului a nvinuitului reinut; Propunerea de arestare preventiv se soluioneaz n camera de consiliu de un singur judector, indiferent de natura infraciunii; nvinuitul este adus n faa judectorului i va fi asistat de aprtor; Participarea procurorului este obligatorie; Dup ascultarea nvinuitului, judectorul, de ndat, admite sau respinge propunerea de arestare preventiv, prin ncheiere motivat; Dac sunt ntrunite condiiile pentru arestare, judectorul dispune, prin ncheiere, arestarea preventiv a nvinuitului, artnd n concret temeiurile care justific luarea msurii arestrii preventive i fixnd durata acesteia, care nu poate depi 10 zile; Totodat, judectorul, admind propunerea, emite, de urgen, mandatul de arestare a nvinuitului; mpotriva ncheierii se poate face recurs n termen de 24 de ore de la pronunare, pentru cei prezeni, i de la comunicare, pentru cei lips. Dac procurorul apreciaz c sunt suficiente dovezi pentru punerea n micare a aciunii penale, d rechizitoriu prin care pune n micare aciunea penal i dispune trimiterea n judecat i trimite dosarul instanei competente nainte de expirarea mandatului de arestare. n cazul n care procurorul nu a dispus trimiterea n judecat n termen de 3 zile de la data emiterii ordonanei de reinere, procurorul va prezenta instanei cu propunerea de arestare preventiv a nvinuitului. Instana de judecat, poate dispune arestarea nvinuitului n cazurile i condiiile artate mai sus. Cnd s-a dispus arestarea, preedintele completului de judecat emite mandatul de arestare a nvinuitului. nvinuitul arestat este trimis de ndat procurorului mpreun cu mandatul de arestare.8) Cauzele care mpiedic punerea n micare a aciunii penale sau care sting aciunea penal.

In desfasurarea actiunii penale, pot interveni anumite cauze de impiedicare a pu-nerii in miscare a actiunii penale sau a exercitarii actiunii penale, dupa caz. Ele pot interveni in orice moment, in orice stadiu al procedurilor, adica fie inaintea inceperii urmaririi penale, cand persoana interesata este faptuitorul, fie dupa inceperea urma-ririi penale, dar inainte de punerea in miscare a actiunii penale, cand persoana intere-sata este inculpatul. Daca aceste cauze intervin inainte de inceperea urmaririi penale, ele impiedica insasi inceperea urmaririi penale, adica sunt cauze de impiedicare a inceperii urmaririi penale. Daca intervin dupa inceperea urmaririi penale, ele sunt cauze de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale, iar daca intervin dupa punerea in miscare a actiunii penale, impiedica exercitarea actiunii penale. Cu aceeasi consecinta procesuala (inchiderea dosarului) aceste cauze sunt prevazute de un singur text de lege: art. 10, c.pr.pen. Art. 10, c.pr.pen.cuprinde doua mari categorii de cauze de impiedicare: Cauze care fac ca actiunea penala sa fie lipsita de temei-Sunt acele cauze in care fie lipseste insusi temeiul actiunii penale, care este iden-tic cu cel al raspunderii penale si care este chiar infractiunea, fie in care este exclusa raspunderea penala. Aceste cauze sunt prevazute de art. 10, lit. a-h, c.pr.pen. a) Fapta nu exista -; Cand fapta lispeste in materialitatea ei b) Fapta nu este prevazuta de legea penala -; Cand fapta exista, insa ea nu este prevazuta de Codul penal sau de o lege speciala. c) Fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni -; Cand lipseste una dintre trasaturile infractiunii si anume pericolul social. d) Fapta nu a fost savarsita de invinuit sau inculpat -; Cand, in urma efectuarii actelor premergatoare sau de urmarire, se constata ca fapta este savarsita de o alta persoana. e) Faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii -; Orice fapta presupune un continut constitutiv. Atunci cand lipseste un element de care este conditionata insasi existenta infractiunii, fapta nu va constitui infractiune. f) Exista una dintre cauzele care fac ca fapta sa nu fie infractiune -; Aceasta este situatia in care avem una dintre cauzele ce inlatura caracterul penal al faptei (art. 44-51, c.pen.), precum si cele prevazute de legile speciale (Ex: Proba veritatii, in caz de insulta sau calomnie). O parte dintre aceste cauze opereaza in rem (situatia de la litera a), altele operea-za si in rem si in personam. Cauze care lipsesc actiunea penala de obiect-Sunt acele cauze in care este inlaturata sau inlocuita raspunderea penala, precum si acele cauze in care lipseste o conditie de procedura ceruta de lege pentru punerea in miscare sau pentru exercitarea actiunii penale. Acestea sunt prevazute in art. 10, lit. f-g, c.pr.pen., la care se adauga si cauzele de nepedepsire prevazute in Codul penal sau in alte legi speciale: a) Lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent sau o alta conditie prevazuta de lege pentru punerea in miscare sau pentru exercitarea actiunii penale. Plangerea prealabila a persoanei vatamate este prevazuta fie in Codul penal, fie in legi speciale pentru anumite categorii de infracti-uni, ca o conditie de punere in miscare si de exercitare a actiunii penale, cum este cazul infractiunii de lovire sau de alte violente, de vatamare corporala din culpa, de furt intre soti, de tulburare de posesie, de viol in forma simpla, de amenintare sau in-fractiunea de concurenta neloiala, pentru care se cere conditia plangerii prealabile, prevazute de Legea nr. 11/1991. Plangerea prealabila se poate adresa fie organului de urmarire penala, in cazurile prevazute de art. 279, lit. b) si c), c.pr.pen. fie direct instantei de judecata, in condi-tiile art. 279 (2), lit. a), c.pr.pen. Ea este nu numai un mod special de sesizare a organului de cercetare penala, ci si o conditie de procedura astfel incat absenta ei, atunci cand este prevazuta expres de lege, face sa lispeasca insusi cadrul legal proce-sual de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale. In afara plangerii prea-labile, legea mai pretinde autorizarea sau sesizarea organului competent in alte situatii: Infractiunile savarsite in strainatate impotriva sigurantei Statului Roman sau impotriva vietii, sanatatii sau integritatii corporale a unui cetatean roman de catre un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, aflata in strainatate; Infractiunile contra reprezentantului unui stat strain, pentru care este necesara exprimarea dorintei Guvernului strain; Infractiunile contra circulatiei pe Caile Ferate, pentru care se cere sesizarea or-ganelor Cailor Ferate; Infractiunile contra ordinii si disciplinei militare, pentru care se cere sesizarea comandantului UM; Infractiunile comise de magistrati si de notarii publici, pentru care se cere avi-zul ministrului Justitiei; Infractiunile comise de presedintele, vicepresedintele si judecatorii CSJ, pentru care se cere autorizarea presedintelui Romaniei. b) Intervine amnistia sau prescriptia, care inlatura raspunderea penala sau dece-sul faptuitorului, care impiedica punerea in miscare a actiunii pentru ca este o acti-une personala. c) A intervenit retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor. Retragerea plangerii prealabile a persoanei vatamate, atunci cand plangerea pre-alabila este o conditie de punere in miscare sau exercitare a actiunii penale are ca efect impiedicarea punerii in miscare sau a exercitarii actiunii penale. Pentru a pro-duce aceste efecte, retragerea trebuie sa fie totala si neconditionata. Impacarea partilor impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, atunci cand legea penala prevede expres ca inlatura raspunderea penala. Pentru a fi valabila trebuie sa aiba loc in fata autoritatii judiciare competente care presupune prezenta ambelor parti. Trebuie sa fie totala si neconditionata, pentru ca, potrivit art. 132, c.pen. impacarea este personala si produce efecte numai daca intervine pana la ramanerea definitiva a hotararii. d) Atunci cand s-a dispus inlocuirea raspunderii penale cu o raspundere adminis-trativa, conform modificarilor prevazute de Legea nr. 104/1992. e) Atunci cand a intervenit autoritatea de lucru judecat. Hotararile ramase defini-tive intra in puterea de lucru judecat, in baza legii. Acesta produce doua efecte: Efectul pozitiv -; Consta in posibilitatea punerii in executare a hotararii penale definitive. Efectul negativ -; Consta in impiedicarea unei noi puneri in miscare a actiunii penale pentru aceeasi fapta (Regula: Non bis in idem). In situatia in care legea conditioneaza punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale de o autorizare sau de o sesizare din partea organului competent, o noua acti-une penala poate fi pusa in miscare si exercitata, daca ulterior este indeplinita condi-tia prevazuta de lege, ceea ce reprezinta o derogare de la regula Non bis in idem. f) A intervenit una dintre cauzele de impunitate: Desistarea sau impiedicarea producerii rezultatului (art. 22, c.pen.); Denuntarea faptei de trafic sau consum de droguri inaintea inceperii urmaririi penale (art. 15, Legea 143/2000); Denuntarea faptei inainte de inceperea urmaririi penale; Inlesnirea arestarii faptuitorilor dupa inceperea urmaririi penale, in cazul infrac-tiunii de trafic de persoane, prevazuta de Legea 678/2001 privind prevenirea si com-baterea traficului de persoane; Desi cauzele de impunitate nu sunt prevazute expres in art. 10, c.pr.pen. ele conduc la acelasi efect, pentru ca, in realitate, inlatura raspunderea penala, adica impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale. Art.10-actiune penala nu poate fi pusa in miscare si daca a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca: a) fapta nu exista; b) fapta nu este prevazuta de legea penala, b1) fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni; c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau inculpat; d) faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii; e) exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal ala faptei; f) lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent, ori alta conditie prevazuta de lege pentru punerea in miscare a actiunii penale; g) a intervenit amnistia sau prescptia ori decesul faptuitorului; h) a fost retrasa plangerea prealabila sau partie s-au impacat, pentru infractiunile pentru care opereaza aceste institutii; i) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale; j) exista autoritate de lucru judecat.

9) Cazuri de conexitate i indivizibilitate.

Prorogarea de competen const n extinderea competenei unui organ judiciar i asupra unor infraciuni sau persoane care nu i sunt date n competen. Un organ judiciar nu va putea, prin prorogare de competen, s preia n competena sa cauze care revin organelor superioare ci numai celor inferioare sau egale n grad. Cazurile de prorogare de competen sunt prevzute de lege, nefiind posibil prorogarea convenional. Cele mai des ntlnite cazuri de prorogare de competen sunt indivizibilitatea i conexitatea. Cazuri de conexitate. Conexitatea este o stare de legtur ntre mai multe cauze penale care impune reunirea lor pentru a fi soluionate mpreun. Legturile ntre cauze pot fi subiective, referindu-se la persoana celui care a svrit toate infraciunile, sau obiective, crend o unitate de timp, de loc, sau o dependen ntre infraciuni. n alte cazuri legtura de conexitate este mixt, referindu-se, pe de-o parte, la acea persoan care a svrit mai multe infraciuni, iar pe de alt parte la existena unei legturi ntre infraciuni. Cazurile de conexitate sunt n numr de patru: cnd dou sau mai multe infraciuni sunt svrite prin acte diferite de una sau de mai multe persoane mpreun, n acelai timp i n acelai loc; cnd dou sau mai multe infraciuni sunt svrite n timp ori n loc diferit, dup o prealabil nelegere ntre infractori. Elementul de conexitate const n nelegerea ntre infractorii care organizeaz comiterea infraciunilor i pentru judecarea lor se impune o cunoatere a ntregului; cnd o infraciune este svrit pentru a pregti, a nlesni sau ascunde comiterea altei infraciuni, ori este svrit pentru a nlesni sau pentru a asigura sustragerea de la rspundere penal a fptuitorului altei infraciuni. Conexitatea este dat de faptul c trebuie judecate mpreun infraciuneamijloc cu infraciunea-scop (de ex. infraciunea de fals cu infraciunea de nelciune) i infraciunea svrit i cea prin care se ncearc ascunderea ei (favorizare, tinuire, omisiunea denunrii); cnd ntre dou sau mai multe infraciuni exist legtur i reunirea cauzelor se impune pentru o bun nfptuire a justiiei. Motivele de reunire pot fi multiple dar urmresc un singur scop, o mai bun nfptuire a justiiei (de exemplu, o persoan a svrit mai multe infraciuni, n concurs, fr legtur ntre ele sau o persoan vtmat a fost prejudiciat prin infraciuni diferite i prejudiciul trebuie delimitat). Cazuri de indivizibilitate. Indivizibilitatea este o stare de legtur ntre cauze, generat de anumite mprejurri care, prin natura lor sau voina legii, formeaz o unitate care impune judecarea ntregului complex faptic i de inculpai de o singur instan. Unitatea natural exist atunci cnd o singur aciune sau inaciune constituie mai multe infraciuni i unitatea legal cnd mai multe fapte penale constituie o singur infraciune. Sunt trei cazuri de indivizibilitate i anume: cnd la svrirea unei infraciuni au participat mai multe persoane. Cazul se refer la participaia penal cnd exist unitate infracional cu pluralitate de infractori - coautori, instigatori, complici, care trebuie judecai mpreun pentru o bun administrare a probelor i pentru o just proporionalizare a pedepselor n funcie de contribuia fiecruia la comiterea faptei; cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrite prin acelai act. Este cazul concursului formal de infraciuni, cnd datorit existenei unei singure aciuni sau inaciuni, care datorit mprejurrilor n care a avut loc sau urmririlor pe care le-a produs, ntrunete elementele a dou sau mai multe infraciuni, se impune judecarea ntr-o singur cauz; cnd mai multe acte materiale alctuiesc, prin voina legii, o singur infraciune, cum este infraciunea continuat, complex sau din obinuin. n acest caz legea impune ca actele materiale ce intr n componena unei infraciuni s fie tratate ca un ntreg indivizibil pentru care se aplic o singur sanctiune.

10) Cazurile de asisten juridic obligatorie.

Art.171-asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezervist, concentrat, elev al unei institutii militatre de invatamant, internat intr-un centru de reeducare sau institut medical educativ, arestat chiar si in alta cauza, daca legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani sau instanta apreciaza ca inculpatul nu-si poate face singur apararea.

11) Cazurile de contestaie n anulare.

Art. 386 impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri: cand procedura de citare a partii pentu termenul la care s-a judecat cauza de instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii; cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare; cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei cauze din cele prevazute in art.10 lit. f-j cu privire la care existau probe in dosar; cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi cauza. Putei apela la aceast care de atac extraordinar doar mpotriva unei hotrri judectoreti irevocabile. Putei exercita aceast cale de atac extraordinar doar pentru motivele exprese prevzute de lege. Nu putei formula o nou contestaie n anulare pentru motive ce au existat la data celei dinti. ntre contestaia n anulare i revizuire nu exist o ordine care trebuie respectat. Exercitarea contestaiei n anulare nu suspend executarea hotrrii atacate. Contestaia n anulare are 2 forme: contestaia n anulare obinuit; contestaia n anulare special. Putei formula contestaia n anulare obinuit, pentru urmtoarele motive: cnd procedura de citare a prii, pentru ziua cnd s-a judecat pricina, nu a fost ndeplinit potrivit legii; cnd hotrrea a fost dat de judectori cu nclcarea dispoziiilor de ordine public privitoare la competen; Pentru a fi admisibil contestaia n anulare de drept comun, trebuie ndeplinite dou condiii: hotrrea contestat s fie irevocabil ( indiferent dac a fost pronunat n prim instan, n apel, recurs, revizuire, contestaie n anulare ( exemplu: hotrrea dat n prim instan care nu a fost apelat, sau legea prevedea c pot fi atacate cu recurs i nu au fost recurate, hotrrile pronunate n apel nerecurate, hotrrea pronunat n recurs, etc; motivele contestaiei n anulare obinuite s nu fi putut fi invocate pe calea apelului sau recursului ( exemplu: dac ai invocat aceste motive prin apel i dei au fost respinse, nu le-ai reiterat n recurs, sau ai invocat aceast neregularitate procedural direct n recurs etc. Contestaia n anulare obinuit va fi primit pentru motivele indicate, n cazul n care aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instana de recurs le-a respins pentru c avea nevoie de verificri de fapt, sau recursul a fost respins fr s fie judecat pe fond. Putei formula contestaia n anulare special pentru urmtoarele motive: cnd dezlegarea dat prin hotrrea instanei de recurs este rezultatul unei greeli materiale; cnd instana de recurs a respins recursul sau l-a admis n parte, ns a omis s cerceteze vreunul din motivele de nelegalitate pe care le-ai invocat. n cazul ambelor motive de contestaie n anulare special, trebuie s fie vorba de hotrri judectoreti pronunate n recurs. Care este instana competent s soluioneze contestaia n anulare: instana a crei hotrre se atac. (prima instan, instana de apel, instana de recurs, instana care a soluionat contestaia n anulare sau revizuirea, dac se invoc motive de nelegalitate a procedurii de citare sau de necompeten material a instanei sau instana de recurs, cnd se invoc motive specifice contestaiei n anulare speciale). Cererea ( contestaia n anulare) trebuie s fie fcut n scris i s cuprind: artarea instanei, numele, domiciliul ori reedina prilor, ori dup caz, denumirea i sediul lor i ale reprezentantului, obiectul cererii i semntura. n ce termen putei exercita contestaia n anulare: Dac formulai contestaie la executare mpotriva unei hotrri judectoreti care poate fi pus n executare silit trebuie s o introducei nainte de nceperea executrii i n tot timpul executrii ei, pn la svrirea ultimului act de executare. Dac formulai contestaie n anulare mpotriva unei hotrri irevocabil care nu poate fi executat silit, trebuie s o introducei n termen de 15 zile de la data cnd ai luat cunotin de hotrre, dar nu mai trziu de un an de la data cnd hotrrea a rmas irevocabil. Reguli privitoare la judecat: Contestaia n anulare se judec de urgen i cu precdere. Pentru judecarea cauzei se va dispune citarea prilor. Citarea trebuie, sub pedeapsa nulitii, nmnat prii cu cel puin 5 zile naintea termenului judecii, excepie cazurile urgente, cnd termenul poate fi scurtat. Dac nu vi s-a nmnat citaia n termen suntei n drept s cerei amnarea cauzei. Dac avei calitate de intimat, avei obligaia s depunei ntmpinare cel mai trziu cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat. Dac suntei intimat i nu depunei ntmpinare, vei fi deczut din dreptul de a mai propune probe i de a invoca excepii, n afara celor de ordine public. Dac suntei intimat i nu suntei reprezentat sau asistat de avocat, avei posibilitatea s cerei un termen pentru pregtirea aprrii i depunerea ntmpinrii. S nu considerai c dac ai formulat contestaie n anulare, hotrrea contestat nu se va pune n executare pn la soluionarea contestaiei n anulare. Dac dorii ca executarea hotrrii pe care ai contestat-o s nu porneasc, trebuie s solicitai acest lucru instanei nvestite cu soluionarea contestaiei n anulare. Deci, vei formula o cerere prin care vei solicita s dispun suspendarea executrii hotrrii contestate pn la soluionarea contestaiei n anulate. Este foarte important s cunoatei c aceast cerere o putei formula pe calea dreptului comun, fie separat, fie prin cererea prin care ai invocat motivul de contestaie n anulare. Dac exist urgen n soluionarea cererii de suspendare, o putei formula pe calea ordonanei preediniale. n acest caz trebuie s facei dovada c pe rolul instanei se afl nregistrat cererea de suspendare n condiiile dreptului comun, deoarece pe calea ordonanei preediniale msura se dispune doar pn la soluionarea acestei cererii. n cazul ambelor cereri, legea prevede condiia unei cauiuni, pe care o va stabili instana prin ncheiere, ce este supus recursului n termen de 15 zile de la comunicare. Cauiunea pe care o depunei v poate fi restituit dup rmnerea irevocabil a hotrrii prin care s-a soluionat cererea,n condiiile legii. Hotrrea pronunat n contestaie n anulare este supus acelorai ci de atac ca i hotrrea pe care o atacai.

12) Cazurile de revizuire.

Art.394-revizuirea poate fi ceruta cand: s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei; un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere; un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals; un membru al completului de judecata, procurorul sau persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere; cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti nu se pot concilia. Putei exercita aceast cale de atac doar mpotriva unei hotrri judectoreti definitive n apel sau prin neapelare, precum i mpotriva unei hotrri judectoreti date de instana de recurs, atunci cnd evoc fondul. Putei uza de calea revizuirii chiar dac mpotriva hotrrii nu ai declarat apel. Deci hotrrea supus revizuirii trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie o hotrre definitiv pronunat de instana de apel; s fie o hotrre definitiv a primei instane mpotriva creia nu s-a declarat apel; s fie o hotrre pronunat de instana de recurs; s evoce fondul. Ce se nelege prin a evoca fondul: nseamn c instana nvestit cu cererea de chemare n judecat a analizat probele administrate , raporturile dintre pri i a pronunat o hotrre. Aceast condiie trebuie s fie ndeplinit de orice hotrre judectoreasc supus revizuirii. Putei uza de aceast cale de atac doar pentru motivele exprese prevzute de lege: dac dispozitivul hotrrii cuprinde dispoziii potrivnice ce nu se pot aduce la ndeplinire; dac s-a pronunat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult dect s-a cerut; dac obiectul pricinii nu se afl n fiin; dac un judector , martor sau expert, care au luat parte la judecat,a fost condamnat definitiv pentru o infraciune privitoare la pricin sau dac hotrrea s-a dat n temeiul unui nscris declarat fals n cursul sau n urma judecii. n cazul n care , n ambele situaii, constatarea infraciunii nu se mai poate face printr-o hotrre penal, instana de revizuire se va pronuna mai nti, pe cale incidental, asupra existenei sau inexistenei infraciunii invocate. La judecarea cererii se va cita i cel nvinuit de svrirea infraciunii. dac, dup darea hotrrii, s-au descoperit nscrisuri doveditoare, reinute de partea potrivnic sau care nu au putut fi nfiate dintr-o mprejurare mai presus de voina prilor, ori dac s-a desfiinat sau modificat hotrrea unei instane pe care s-a ntemeiat hotrrea a crei revizuire se cere; dac statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate public, disprui, incapabili sau cei pui sub curatel sau consiliu judiciar nu au fost aprai deloc sau au fost aprai cu viclenie de cei nsrcinai s-i apere; dac exist hotrri definitive potrivnice, date de instane de ace grad sau de grade diferite , n una i aceeai pricin, ntre aceleai persoane, avnd aceeai calitate. Aceast dispoziie se aplic i n cazul cnd hotrrile potrivnice sunt date instane de recurs; dac partea a fost mpiedicat s se nfieze la judecat i s ntiineze instana despre aceasta, dintr-o mprejurare mai presus de voina sa; dac Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a drepturilor sau libertilor fundamentale datorat unei hotrri judectoreti, iar consecine grave ale acestei nclcri continu s se produc i nu pot fi remediate dect prin revizuirea hotrrii pronunate. Cererea de revizuire se ndreapt la instana care a dat hotrrea rmas definitiv i a crei revizuire se cere. n cazul prevzut la punctul 7, cererea de revizuire se va ndrepta la instana mai mare n grad fa de instana sau instanele care au pronunat hotrrile potrivnice. Dac instanele sunt situate n circumscripii diferite , cererea de revizuire se va adresa instanei care a dat prima hotrre. Cererea de revizuire trebuie s fie fcut n scris, s cuprind artarea instanei , numele , domiciliul i reedina prilor, ori dup caz, denumirea i sediul lor i ale reprezentantului, obiectul cererii i semntura. Dac formulai cererea prin mandatar trebuie s anexai procura n original sau n copie legalizat. Anexat cererii trebuie s depunei taxa judiciar de timbru. Cine poate exercita contestaia n anulare: doar persoanele care au avut calitate de parte n procesul n care s-a pronunat hotrrea atacat. Nu este suficient aceast condiie, ci trebuie s avei i interes ca s promovai cererea de revizuire; procurorul poate declara contestaie n anulare, chiar dac nu a participat la judecarea cauzei n care s-a pronunat hotrrea contestat; n ce termen se poate exercita revizuirea: n funcie de motivul de revizuire invocat, legea prevede putei exercita revizuirea n termen de o lun , termen ce se va socoti n funcie de motivul invocat: n cazurile prevzute la pct. 1, 2, i 7 alin (1) , de la comunicarea hotrrii definitive, iar cnd hotrrile au fost date de instane de recurs dup evocarea fondului , de la pronunare; pentru hotrrile prevzute la punctul 7 alin.(2) de la pronunarea ultimei hotrri; n cazul prevzut la punctul 3, de la cel din urm act de executare; n cazul prevzut la punctul 4 , din ziua n care partea a luat cunotin de hotrrea de condamnare a judectorului, martorului sau expertului ori de hotrrea care a declarat fals nscrisul. Dac nu exist astfel de hotrri , termenul curge de la data cnd partea a luat cunotin de mprejurrile pentru care constatarea infraciunii nu se mai poate face printr-o hotrre penal , dar nu mai trziu de 3 ani de la data producerii acestora; n cazurile prevzute la punctul 5,din ziua n care sau descoperit nscrisurile care se invoc, ori, dup caz, din ziua n care partea a luat cunotin de hotrrea desfiinat sau modificat pe care s-a ntemeiat hotrrea a crei revizuire se cere; n cazul prevzut la punctul 6, de la comunicarea hotrrii definitive fcut statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate public, sau de la ntoarcerea disprutului ori de la dobndirea capacitii; n aceste dou cazuri termenul fiind de 6 luni; n cazul prevzut la punctul 8 , termenul de revizuire este de 15 zile i se socotete de la ncetarea mpiedicrii; n cazul prevzut la punctul 9, termenul este de 3 luni de la data publicrii hotrrii Curii Europene a Drepturilor Omului n Monitorul Oficial al Romniei. Dac dorii ca hotrrea supus revizuirii s nu fie pus n executare trebuie s formulai cerere de suspendare a executrii acesteia. Aceast cerere se formuleaz n condiiile prezentate la contestaia n anulare. Regulile privitoare la judecat sunt aceleai ca la contestaia n anulare-Hotrrea dat n revizuire este supus acelorai ci de atac ca i hotrrea revizuit. Dac revizuirea s-a solicitat pentru hotrri potrivnice calea de atac este recursul.

13) Cile de atac mpotriva actelor prin care se dispune asupra lurii, revocrii, nlocuirii, ncetrii sau meninerii unei msuri preventive.

Art 140unu-impotriva ordonantei de arestare preventiva se poate face plangere la instanta care ar fi competenta sa judece cauza in fond. Plangerea se va cerceta in camera de consiliu. Instanta va pronunta in aceasi zi o incheiere care este supusa recursului. )Plngerea mpotriva ordonanei organului de cercetare penal sau a procurorului privind msura. Potrivit dispoziiilor art.140 ind.1 mpotriva ordonanei organului de cerecetare penal sau a procurorului, prin care s-a luat msura preventiv a reinerii se poate face plngere penal, nainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea msurii. Organul competent s soluionze plngerea este procurorul care supravegheaz cercetarea penal, iar cnd ordonana este a procurorului, competent s soluioneze plngerea este prim-procurorul parchetului sau, dup caz, procurorul general al parchetului de pe lng curtea de apel ori procurorul ef de secie al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie. n cazul cnd ordonana de reinere este a prim-procurorului ori a procurorului general al parchetului de pe lng curtea de apel sau a procurorului ef de secie al Parchetului de pe lng Curtea de Casaie i Justiie, plngerea se rezolv de procurorul ierarhic superior. Procurorul se pronun asupra plngerii prin ordonan nainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea msurii reinerii. Cnd consider c msura reinerii este ilegal sau nu se justific, procurorul dispune revocarea ei. Plngerea mpotriva msurilor de prevenie luate de procuror. Potrivit art.140 ind.2 C.proc.pen., nvinuitul sau inculpatul poate face plngere mpotriva ordonanei procurorului prin care se dispune luarea msurii obligrii de a nu prsi localitatea ori a msurii obligrii de a nu prsi ara. Plngerea se poate face ntr-un termen de 3 zile de la luarea msurii. Organul competent s soluionte plngere este instana creia i-ar reveni competena s judece cauza n prim instan. Procedura de soluionare a plngerii este urmtoarea: n primul rnd, plngerea se soluioneaz n camera de consliu. Citarea nvinuitului sau inculpatului este obligatorie. Neprezentarea acestuia nu mpiedic judecarea plngerii. Procurorul particip obligatoriu la judecarea plngerii. Dosarul de urmrire penal este naintat instanei n termen de 24 de ore iar plngerea se soluioneaz n termen de 3 zile. Instana se pronun n aceeai zi, prin ncheiere, iar cnd consider c msura preventiv este ilegal sau nu este jusitificat, instana dipune revocarea ei. Plngerea nvinuitului sau inculpatului mpotriva ordonanei procurorului, prin care s-a dispus luarea msurii preventive nu este suspensiv de executare. Dosarul se restituie procurorului n termen de 24 de ore de la soluionarea plngerii. Calea de atac mpotriva ncheierii pronunate de instan n cursul urmririi penale privind arestatrea preventiv. Potrivit dispoziiilor art.140 ind.3 C.proc.pen., mpotriva ncheirerii prin care se dispune revocarea, nlocuirea, ncetarea sau prelungirea arestrii preventive, precum i mpotriva ncheierii de respingere a propunerii de arestare preventiv, nvinuitul sau inculpatul i procurorul pot face recurs la instana superioar. Din interpretarea per a contrario a acestui text rezult c ncheierea prin care nu se dipune instana refuz deci s dipun n timpul urmririi penale revocarea, nlocuirea sau ncetarea arestrii preventive nu este susceptibil de recurs fiind, deci, definitiv. Termenul de recurs este de 24 de ore de la pronunare, pentru cei prezeni, i de la comunicare, pentru cei lips. nvinuitul sau inculpatul arestat este adus n faa instanei i este ascultat n prezena aprtorului su. n cazul n care acesta se afl internat n spital i din cauza strii sntii nu poate fi adus n faa instanei sau n alte cazuri n care deplasarea sa nu este posibil, recursul este examinat n lipsa inculpatului, dar numai n prezena aprtorului, cruia i se d cuvntul pentru a pune concluzii. Participare procurorului la judecarea recursului este obligatorie. Dosarul este naintat instanei de recurs n termen de 24 de ore, iar recursul se soluioneaz n termen de 48 de ore, n cazul arestrii nvinuitului, i 3 zile, n cazul arestrii inculpatului. Instana se pronun n aceeai zi, prin ncheiere. Cile de atac mpotriva ncheierii pronunate de instan n cursul judecii privind msurile preventive. Potrivit dispoziiilor art.141 C.proc.pen., ncheierea dat n prim instan i n apel, prin care se dipune luarea, revocarea, nlocuirea, ncetarea sau meninerea unei msuri preventive ori prin care se constat ncetarea de drept a arestrii preventive, poate fi atacat separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat. Per a contrario, ncheierea dat n prima i n apel prin care nu se dipune instana refuz, deci, s dipun- revocarea, nlocuirea sau prin care nu se constat ncetarea de drept a msurii arestrii preventive nu este susceptibil de recurs fiind, deci, definitiv. Termenul de recurs este de 24 de ore i curge de la pronunare, pentru cei prezeni, i de la comunicare, pentru cei lips. Dosarul este naintat instanei de recurs n termen de 24 de ore, iar recursul se judec n trei zile. Instana de recurs va restitui dosarul primei instane n termen de 24 de ore de la soluionarea recursului. Recursul declarat mpotriva ncheierii prin care s-a dispus luarea sau meninerea unei msuri preventive ori prin care s-a constatat ncetarea de drept a arestrii preventive nu este suspensiv de executare. Per a contrario, recursul declarat mpotriva ncheierii prin care nu s-a dispus luarea sau meninerea unei msuri preventive, instana refuznd s ia msura sau nemeninnd-o, este suspensiv de execuatare. Drepturile proprii i regimul special pentru minori. Potrivit art.160 ind.f C.proc.pen., minorilor reinui sau arestai preventiv li se asigur, pe lng drepturile prevzute de lege pentru deinuii preventiv ce au depit 18 ani, drepturi proprii i un regim special de detenie preventiv, n raport cu particularitile vrstei lor, astfel nct msurile privative de libertate luate fa de minori n scopul bunei defurri a procesului penal ori al mpiedicrii sustragerii lor de la umrrirea penal, judecata ori de la executarea pedepsei, s nu prejudicieze dezvoltarea fizic, psihic sau moral a minorului. nvinuiilor sau inculpailor minori, reinui ori arestai preventiv, li se asigur, n toate cazurile, asisten juridic obligatorie, organele judiciare fiind obligate s ia msuri pentru desemnarea unui aprtor din oficiu dac minorul nu i-a ales unul i pentru ca acesta s poat lua contact direct cu minorul arestat i s comunice cu el. Atunci cnd se dispune reinerea sau arestarea preventiv a unui nvinuit sau inculpat minor, se ncunotiineaz despre aceasta imediat, n cazul reinerii, i n termen de 24 de ore, n cazul arestrii, prinii, tutorele, pesoana n ngrijirea sau supravegherea creia se afl minorul, alte persoane pe care le desemneaz acesta, iar n caz de arestare, i serviciul de reintegrare social a infractorilor i de supraveghere a executrii sanciunilor neprivative de liberate de pe lng instana creia i-ar reveni s judece n prim instan cauza, consemnndu-se acesta ntr-un proces-verbal. n timpul reinerii sau arestrii preventive, minorii se in separat de majori, n locuri anume destinate minorilor arestai preventiv. Respectarea drepturilor i a regimului special prevzute de lege pentru minorii reinui sau arestai preventiv este asigurat prin controlul unui judector anume desemnat de preedintele instanei, prin vizitarea locurilor de detenie preventiv de ctre procuror, precum i prin controlul altor organisme abilitate de lege s viziteze deinuii prevetiv.14) Cercetarea judectoreasc.

Cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art.10 lit f-h si j procurorul pune concluzii de incetare a procesului penal sau de achitare. Dupa ce au fost indeplinite toate masurile premergatoare si instanta constata ca nu exista vreo un impediment pentru buna desfasurare a procesului va constata cauza in stare de judecata (art. 321). In cadrul acestei activitati denumita si "ancheta judiciara", instanta va readministra probele care au fost administrate in faza de urmarire penala putand administra si probe noi. Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judecatoreasca poate fi schimbata pentru buna desfasurare a procesului penal. Daca inculpatul este prezent, schimbarea ordinii nu poate fi dispusa decat dupa ascultarea acestuia. Presedintele dispune ca grefierul sa dea citire sau sa faca o prezentare succinta a actului de sesizare a instantei dupa care explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce. Totodata, instiinteaza pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i atentia ca tot ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa, precum si cu privire la dreptul de a pune intrebari coinculpatilor, celorlalte parti, martorilor, expertilor si de a da explicatii in cursul cercetarii judecatoresti cand socoteste ca este necesar. Se trece apoi la ascultarea inculpatului dupa ce se verifica identitatea acestuia. Declaratiile orale ale inculpatului se consemneaza de catre grefier in scris la persoana intai la dictarea presedintelui si se semneaza dupa lectura de cel in cauza. Inculpatul este lasat sa spuna tot ce stie despre fapta pentru care este trimis in judecata, apoi i se pot pune intrebari de catre presedinte si in mod nemijlocit de catre ceilalti membri ai completului, de catre procuror, de partea vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpati si de aparatorul inculpatului a carui ascultare se face. Intrebarile se pun prin intermediul presedintelui completului de judecata care poate proceda la respingerea acelora ce nu sunt necesare pentru justa solutionare a cauzei. Cand inculpatul face declaratii care nu corespund cu cele date anterior, i se cer explicatii asupra contrazicerilor, iar daca refuza, instanta va dispune citirea declaratiilor anterioare. In cauzele cu mai multi inculpati, regula este aceea ca fiecare inculpat se asculta in prezenta celorlalti. Daca instanta considera necesar ii poate asculta pe inculpati separat iar dupa terminarea audierilor le vor fi citite in mod obligatoriu declaratiile date de ceilalti inculpati. Instanta de judecata poate proceda la reascultarea unuia sau mai multi inculpati in prezenta celorlalti. Incalcarea dispozitiilor priviind ascultarea inculpatului pot atrage nulitatea hotararii daca se va dovedi ca inculpatul a suferit o vatamare in sustinerea apararilor sale. Ascultarea celorlalte parti (art. 326)-Dupa ascultarea inculpatului se procedeaza la ascultarea partii vatamate, partii civile, partii responsabil civilmente. Regulile de ascultare a inculpatului se aplica si in cazul ascultarii celorlalte parti. Ascultarea martorilor (art. 327 - 328)-In vederea audierii, martorii sunt chemati pe rand in sala de judecata. Dupa identificare si prestarea juramantului protrivt normelor din partea generala a codului, se trece la audierea acestora. Martorul este lasat sa declare tot ce stie cu legatura la faptele si imprejurarile pentru dovedirea carora a fost propus. Martorului i se pot pune intrebari de catre instanta si de catre procuror, de partea care l-a propus, precum si de celelalte parti. Martorul care poseda un inscris in legatura cu depozitia facuta poate sa-l citeasca in instanta, iar inscrisul poate fi retinut la dosar in original sau in copie. In situatia in care un martor numai poate fi audiat din motive bine intemeiate instanta poate dispune citirea depozitiei date in cursul urmaririi penale. Daca cu ocazia audierii, martorul face afirmatii contradictorii, instanta poate dispune citirea declaratiilor date la organul de urmarire penala. In asemenea cazuri urmeaza a retine numai acele declaratii care, in raport cu toate elementele cauzei, pot fi considerate ca exprima adevarul, indiferent in ce stadiu al procesului ai fost facute. Lipsa martorilor poate conduce la concluzia ca audiera acestora numai este necesara astfel ca judecata va continua. In caz contrar, se va dispune amanarea cauzei in vederea audierii martorilor a caror lipsa nu este justificata. Atat procurorul cat si partile care au propus audierea unor martori pot renunta in masura in care numai este necesar audierea acestora, insa instanta este obligata sa puna aceasta chestiune in discutia partilor. In urma ascultarii martorii raman in sala la dispozitia instantei pana la terminarea cercetarii judecatoresti care se efectueaza in sedinta aflata in curs. Daca instanta constata cu numai este necesar reaudierea martorului poate permite plecarea acestuia din sala de sedinta. In continuarea cercetarii judecatoresti se procedeaza la prezentarea mijloacelor materiale de proba atunci cand acestea exista si la administrarea de probe noi. Astfel daca sunt necesare lamuririle unui expert se va proceda la ascultarea acestuia, sau daca anumite dovezi pot fi facute prin inscrisuri ele vor fi prezentate pentru a fi examinate de instanta. Cercetarea judecatoreasca poate necesita uneori efectuarea unei cercetari la fata locului sau a unei reconstituiri, caz in care sunt aplicabile dispozitiile din partea generala a Codului (art. 129 - 131). Instanta indeplineste aceste activitati in conditiile proprii fazei de judecata, cu deplasarea intregului complet, a grefierului, prezenta procurorului cand aceasta este obligatorie, citarea partilor s.a.. Toate aceste activitati efectuate se desfasoara ca o continuare a sedintei de judecata. In cursul cercetarii judecatoresti, pot interveni anumite situatii cand in urma administrarii unor noi probe sau in urma readministrarii probelor din dosar instanta sa dispuna restituirea cauzei la procuror pentru ca urmarirea penala a fost efectuata de un organ necompetent sau pentru completarea urmaririi penale, schimbarea incadrarii juridice, extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale, extinderea procesului penal pentru alte fapte, extinderea procesului penal cu privire la alte persoane. Toate aceste activitati au loc inainte de a se termina cercetarea judecatoreasca insa acestea vor fi analizate distinct de aceasta activitate. Terminarea cercetarii judecatoresti-Cand instanta constata ca au fost administrate toate probele necesare in vederea aflarii adevarului, presedintele intreaba pe procuror si pe parti daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti. Dupa acest moment, daca nu s-au formulat cereri noi sau daca cererile propuse au fost respinse de instanta ori daca s-a efectuat completarile cerute presedintele v-a declara terminata cercetarea judecatoreasca (art. 339).15) Cercetarea la faa locului i reconstituirea.

Art.129-cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii sa se descopere si sa se fixezeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care infractiunea a fost savarsita. Organul de urmarire penala efectueaza cercetarea la fata locului in prezenta martorilor asistenti sau a partilor cand este necesar. Instanta de judecata efectueaza cercetarea la fata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului cand prezenta acestuia la judecata este obligatorie. Cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului savarsirii unei infractiuni, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale precum si imprejurarile in care infractiunea a fost savarsita, organul de urmarire efectueaza o cercetare la fata locului. Masura poate sa fie luata, de asemenea, si de catre instanta de judecata. Art.130-reconstituirea organul de urmarire penala sau instanta de judecata daca gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor date poate sa procedeze la reconstituirea la fata locului. Reconstituirea se face in prezenta invinuitului sau inculpatului. Un alt procedeu probator prin care organele judiciare amintite obtin date importante cu privire la modul de savarsire al unei infractiuni, il reprezinta cel al reconstituirii. In acest sens, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, daca gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor date, poate sa procedeze la reconstituirea la fata locului, in intregime sau in parte, a modului si a conditiilor in care a fost savarsita fapta. Cand este necesar, ambele masuri se fac de catre organul de urmarire penala, in prezenta partilor. La efectuarea actelor de procedura trebuie sa fie prezenti si martorii asistenti, cu exceptia cazului cand acest lucru nu este posibil. Martorii asistenti sunt persoane chemate sa participe la efectuarea anumitor acte procedurale in scopul de a garanta faptul ca procedura urmata este legala, iar rezultatul corespunde celor consemnate. Nu pot fi martori asistenti: minorii sub 14 ani, persoanele interesate in cauza si cei care fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural. Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti, numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi. In cazul constatarii la fata locului, invinuitul sau inculpatul arestat sau retinut este adus la cercetare, iar daca nu este posibil i se asigura la cerere reprezentarea. In procedura reconstituirii prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. judecata HYPERLINK "http://www.edrs.ro?cs=290308" \o "Revista juridica" \t "_blank"

Instanta de efectueaza cercetarea la fata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului, cand participarea acestuia la judecata este obligatorie. La efectuarea cercetarii la fata locului se incheie proces-verbal, care trebuie sa cuprinda: descrierea amanuntita a situatiei locului, a urmelor gasite, a obiectelor examinate si a celor ridicate, a pozitiei si starii celorlalte mijloace materiale de proba, astfel incat acestea sa fie redate cu precizie si pe cat posibil cu dimensiunile respective. In caz de reconstituire a modului in care a fost savarsita fapta, se consemneaza amanuntit si desfasurarea reconstituirii. In toate cazurile se pot face schite, desene sau fotografii, ori alte asemenea lucrari, care se vizeaza si se anexeaza la procesul-verbal.16) Cererea de reabilitare: titularii cererii de reabilitare, coninutul cererii de reabilitare.

Art.495-cererea de reabilitare se face de catre condamnat iar dupa moartea acestuia de sot sau rude apropiate. In cerere trebuie sa se mentioneze: adresa condamnatului, condamnarea si fapta pentru care a fost pronuntata, locurile de munca pe tot intervalul de timp de la executarea pedepsei si pana la introducerea cererii, temeiurile cererii, orice alte informatii utile. Potrivit legii, reabilitarea face sa inceteze decaderile si interdictiile, precum si incapacitatile rezultate din condamnare. Ea este de drept si judecatoreasca. Reabilitarea de drept opereaza prin lege in cazul condamnarii la amenda sau la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit nici o infractiune. Reabilitarea judecatoreasca se acorda, la cererea celui condamnat, de catre instanta de judecata, in cazurile in care nu opereaza reabilitarea de drept. Cererea de reabilitare judecatoreasca trebuie sa cuprinda date cu privire la petitionar, obiectul, motivele in fapt si in drept, mijloacele de proba in sustinerea ei, data depunerii si semnatura. Se poate face si cerere de contestare a reabilitarii de drept si cerere de anulare a reabilitarii. Pentru acordarea ei, trebuie indeplinite conditiile prevazute de lege cu privire la trecerea unor termene, care variaza intre 4 si 5 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate. Procurorul General poate dispune, in cazuri exceptionale, reducerea acestor termene. Referitor la cel condamnat, se cere ca acesta sa nu fi suferit o noua condamnare, sa aiba asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, sa fi avut o buna conduita, sa fi achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligat. Termenul se socoteste, pentru amandoua formele de reabilitare, de la data cand a luat sfarsit executarea pedepsei principale sau de la data cand aceasta s-a prescris ori de la data actului de gratiere. In caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate face o noua cerere decat dupa un termende 3 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dupa 2 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani si dupa 1 an, in alte cazuri. Termenele se socotesc de la data respingerii cererii. Reabilitarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta, cu exceptia interzicerii de a se afla intr-o anumita localitate, si nu duce la obligatia de reintegrare in functia din care infractorul a fost scos in urma condamnarii, rechemarea in cadrele armatei sau de redare a gradului militar pierdut. Condamnatului reabilitat i se anuleaza antecedentele penale, nu mai are astfel antecedente si, ca urmare, daca savarseste o noua infractiune, este considerat infractor primar, nu va fi recidicvist, i se pot aplica dispozitiile privind suspendarea executarii pedepsei pentru o noua infractiune etc. Procedura reabilitarii judecatoresti mai prevede, in afara celor mentionate cu privire la instanta competenta, cererea de reabilitare si masuri pentru solutionarea cererii (citarea petitionarului si a altor persoane). Instanta poate dispune respingerea cererii pentru lipsa conditiilor de forma (de exemplu, cand a fost introdusa inainte de termenul legal); suspendarea examinarii cererii (daca s-a pus in miscare actiunea penala printr-o alta infractiune savarsita de condamnat); admiterea si solutionarea prin hotarare a cererii. Hotararea prin care instanta rezolva cererea de reabilitare este supusa apelului, iar hotararea pronuntata de instanta de apel este supusa recursului. Reabilitarea de drept a persoanei juridice este reglementata de art. 134 alin. 2C. pen., introdus prin L. nr. 278/2006. Conditii: sa fii trecut 3 ani de la data la care pedeapsa amenzii sau pedeapsa complementara a fost executata si persoana juridica nu a savarsit nicio alta infractiune.17) Citarea prilor la judecat. Compunerea instanei de judecat. Asigurarea aprrii. Art.291-judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate. Neprezentarea partilor nu impiedica judecarea cauzei. Partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele urmatoare. Militarii in termen si detinutii sunt citati la fiecare termen. Art.292-compunerea instantei-instanta judecat in complet a carui compunere este prevazuta de lege. Completul trebuie sa ramana acelasi pana la terminarea judecatii. Daca aceasta nu este posibil completul se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor. Prin instan se nelege organul mputernicit de lege s rezolve litigiul intervenit ntre pri. Constituia Romniei prevede c justiia se realizeaz prin nalta Curte de Casaie i Justiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite prin lege, respectiv curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate i judectoriile. Noiunea de instan desemneaz i judectorul sau, dup caz, completul de judecat ce soluioneaz o anumit pricin. Rolul instanei-Instana este obligat s soluioneze cererile de chemare n judecat cu care a fost sesizat, dat fiind faptul c refuzul de a judeca, respectiv denegarea de dreptate, este interzis. n materie civil, rolul instanei const n: cercetarea cauzei - duce la stabilirea, pe baz de probe, a situaiei de fapt; soluionarea cauzei - const n pronunarea hotrrii, prin aplicarea textului de lege corespunztor situaiei de fapt stabilite. Art.294-asigurarea apararii-in cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie presedintele instanttei odata cu fixarea termenului ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.Inculpatul, partile si aparatorii au dreptul sa ia cunostinta de dosar in tot cursul judecatii. Asistenta jurdica este una dintre cele mai importante componente ale dreptului de aparare al partilor, alaturi de posibilitatea acestora de a-si asigura personal apararea si de obligatia organelor judiciare de a avea in vedere, din oficiu, toate aspectele care sunt in favoarea partilor, iar reglementarea ei in Constitutie, in Codul de procedura penala, in Legea nr.92/1992 si in Legea nr.51/1995 constituie o garantie a exercitarii acestui drept fundamental. Considerata ca o activitate procesuala complexa, apararea impune ca eforturile persoanei care isi apara drepturile si interesele proprii sa se alature si un aparator. Acesta din urma asigura in cadrul procesului penal-prin sustinerea si valorificarea drepturilor si intereselor partii pe care o apara, prin mijloacele si caile prevazute de lege asistenta juridica. Asistenta juridica in procesul penal reprezinta activitatea complexa desfasurata in conditiile legii, de aparator pentru promovarea si apararea intereselor procesuale legitime ale invinuitului sau inculpatului in procesul penal. Potrivit art.3 din Legea nr.51/1995, asistenta juridica se realizeaza prin acordarea de consultatii si intocmirea de cereri cu caracter juridic, prin asistarea si, dupa caz, reprezentarea juridica, a persoanelor fizice sau juridice, in fata organelor de jurisdictie, de urmarire penala si de notariat, precum si sustinerea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale acestora cu autoritatile publice, institutiile si orice persoana romana sau straina, redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, precum si orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii. Din continutul art.6 alin.4 si art.171 alin.1 C.pr.pen cat si din alte reglementari, rezulta ca orice parte are dreptul sa fie asistata de aparator in tot cursul procesului penal, iar folosirea acestui drept este facultativa, in sensul ca partile vor aprecia daca vor apela sau nu la aparator. Tinand cont de toate aceste consideratii se poate spune ca asistenta juridica este facultativa. Prin modificarile Legii nr.32/1990, legiuitorul a inlocuit, in art.171 alin.1, formula in tot cursul procesului penal cu in tot cursul urmarii penale si al judecatii dorind, astfel, sa aduca faza urmaririi penale, pe care o numeste expres, la aceleasi rigori ca si faza judecatii, sub aspectul garantiilor procesuale ce trebuie sa apere dreptul la asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului. Totodata, prin aceleasi modificari, s-a dispus obligativitatea organelor judiciare de a aduce la cunostiinta invinuitului sau inculpatului dreptul respectiv. In anumite cazuri prevazute de lege, pentru asigurarea unei aparari reale a unor persoane care, datorita situatiilor in care se gasesc, nu se pot apara singure, dreptul de aparare nu mai este facultativ, ci devine o conditie legala necesara pentru normala desfasurare a procesului penal, asistenta juridica devenind obligatorie.Deci, in asemenea situatii, partile nu mai dispun dupa voie de dreptul de a fi asistate de un aparator, ci, daca nu si-a ales un avocat i se va desemna unul din oficiu. Prevederile legale care impun obligativitatea asistentei juridice pentru cazurile date, sunt conditii imperative ale valabilitatii actelor efectuate si orice abatere de la aceste norme se sanctioneaza prin nulitate absoluta. In urma modificarilor art.171 alin.2 C.pr.pen., prin Legea nr.32/1990, s-au adus noi prevederi in planul drepturilor si garantiilor procesuale ale partilor prin instituirea unor cazuri noi de asistenta juridica obligatorie. Astfel, in cursul urmaririi penale, asistenta juridica este obligatorie in urmatoarele cazuri: cand invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant, in