1.Recoltarea sangelui pt examinari hematologiceRecoltarea sangelui se face prin:-intepare-la adult:pulpa degetului,lobul urechii -la copi:fata plantar a halucelui,calcai :punctie venoasa.Recoltarea sangelui capilar pt ex hematologicePregatire

Materiale necesare:

-manusi-ace,tampoane de vata,seruri test,-tavita renala,lame uscate,pipette Potain

.Pregatire pacientului:psihica:

-se anunta sa nu manance,I se explica necesitatea efectuarii tehnicii

:fizica-se aseaza in pozitie sezand cu mana sprijinita

Executie

-se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool

-se asteapt evaporarea alcoolului

-cu o miscare brusca se inteapa pielea pulpei degetului in partea lateral a extremitatii, perpendicular cu straturile cutanate

-se sterge cu un tampon uscat prima picatura, se lasa sa se formeze o alta picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama

-se sterge cu un tampon cu alcool.

Pregatirea produsului pt laborator

Efectuarea frotiului

-la extremitatea unei lame se pune o picatura de 3-4 mm diametru

-se aseaza o lamella cu marginile slefuite in unghi de 45 cu lama

-lamela se trage catre partea libera o lamei, pastrand aceeasi inclinatie si antrenand toata picatura fara sa o fragmentize

-se agita lama pt uscare

-se ecchiteaza si se trimite la laborator.

Recoltarea sangelui venos pt examene hematologice

Sedimentarea: -asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sange necoagulabil lasat in repaus Viteza de sedimentare a hematiilor(VSH)-rapiditatea cu care se produce depunerea lorHematocrit

Recoltarea sangelui pt determinarea hematocritului(VET) se face prin punctie venoasa.Se recolteaza 2 ml de sange pe cristale de EDTA (acid etilen diaminotetraacetic) -0,5 ml solutie, uscata prin evaporare.

Rezistenta

globulara

-se recolteaza sange pt obtinerea globulelor rosii

-se evita hemoliza si coagularea sangelui

-sangele recoltat (5-6 ml) se trece imediat intr-un balon Erlenmeyer de 100ml in care s-au pus 5-10 perle de sticla

-se agita usor balonul timp de 5-10 min cu miscari circulare

-sangele se defibrineaza si nu se mai coaguleaza

-se trimite imediat la lab

2.Recoltarea sangelui pt examene biochimice-se efectueaza prin punctie venoasa cu sistem vacutainer, dimineata pe nemancate

Felul analizei Modul de prelevare Interpretarea rezultatelor

Uree sanguina 5-10ml p.v. 0,20-0,40gr/100ml

acidul uric 2-6mg%

creatinina 0,6-1,20 mg%

bilirubina T=0,6-1 mg%; D=0,1-0,4 mg%

colesterol 1,80-2.80 gr%

lipemie 600-800 mg%

teste de disproteinemie

fosfataza alcalina 2-4 u Bodansky

transaminaza TGO=2-20 UI, TGP=2-16 ui

amilaza 8-32 uW(Wolgemuth)

electroforeza

calcemie 9-12 mg%;4,5-5,5 mEq/l

sideremie recoltarea direct in eprub cu ac de platina

100-160/100ml

rezerva alcalina 5-10 ml sange in sticlute heparinate 58-65/100ml

ionograma sanguina

glicemia 2 ml sange/florura Na 4mg 0,80-1,20gr la mie

fibrinogen 0,5 ml citrate de Na 3,8% si 4,5 sange

200-400mg%

timp de protrombina 0,5 ml oxalate de K 4,5ml sange timpii:

T.Quick=12”-14”

T.Howell=1’30’’ -2’30’’

3.Recoltarea sangelui pt examene serologiceExamenele serologice releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. Aceste ex. se utilizeaza pt diagnosticarea bolilor infectioase9tifos exantematic, febra tifoida, sifilis). Recoltarea sangelui se face prin p.v, direct in eprubeta, intr-o cantitate de 5-10 ml. Dupa coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei si dupa 30 min se decanteaza serul intr-o eprubeta direct sau prin aspirare cu o pipeta Pasteur sterile. Serul nehemolizat are o culoare galbuie, cel hemolizat este roz

4.Recoltarea exudatului faringianDefinitie- Exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui process inflamator faringianScop Explorator:-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratam.

-depistarea pers sanatoase purtatoare de germeni – Pregatirea Materiale necesare:-de protectie -masca de tifon - sterile:-spatula lingual, eprubeta cu tampon faringian sau ansa de platina, -eprubete medii de cultura-ser fiziologic sau glicerina 15%.-nesterile:-tavita renala, stativ pt eprubete, lampa spirt, chibrit.Pregatirea pac: -psihica:-se anunta si i se explica tehnica -fizica:-se anunta sa nu manance, sa nu bea apa, sa nu faca gargara, sa nu se spele pe dinti, sa nu I se instileze solutii dezinfectante in nas,sa nu ia antibiotic sau sulfamide-se aseaza pac pe scaunExecutie--asistenta se spala pe maini si se dezinfeteaza cu alcool,-isi pune masca de protective,-invita pac sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat,-deschide eprubeta cu tamponul faringian,-apasa limba cu spatula linguala,-cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amygdale, dezlipeste o portiune din falsele membrane(cand este cazul),-evita imbibarea tamponului cu saliva si atingerea dintilor,-introduce tamponul faringian in eprubeta ,-la indicatia medicului intinde produsul obtinut pe lame de sticla pt frotiuri colorate sau insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv 2 eprubete din aceeasi recoltare,-se spala pe maini cu apa si sapunPregatire produsului pt. lab. -se transporta produsul la laborator evitand suprainfectarea-daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavului, tamponul se umezesta in prealabil cu ser fiziologic sau glicerina 15%.-timpul scurs de la recoltare sa nu depaseasca 5-6 ore. Reorganizarea locului de munca. Notarea in F.O.eorganizarea--se noteaza data recoltarii, numele persoanei careia I s-a efectuat recoltarea-daca s-au facut insamantari sau nu.

5.Recoltarea urinei pt examenul sumar si proba AddisSumar de urina-din urina recoltata fie din emisie spontana fie prin sondaj vezical sau punctie vezicala se trimite un esantion de 100-150 ml de urina la laborator.La acest examen se pot evidential urme de sange sau oxalati sau urati. Proba addis Hamburger – care permite studiul cantitativ al elementelor figurate(eritrocite) si ale cilindrilor din urina. !!!Nu se face recoltarea pt Addis in perioada menstruatiei. Efectuarea tehnici Se anunta pacientul cu o zi inainte de efectuarea probei sis a consume o cantitate mai mica de lichide.Dimineata pacientul este rugat sa urineze intr-un recipient notandu-se ora exacta a acestei urinari.Aceasta urina se arunca.Din acest moment pac este rugat sa ramana in repaus timp de 100-180 min.In acest interval se pregatesc materialele de recoltat.Dupa 100-180 min se face toaleta organelor genital cu apa si sapun.Se solicita pac sa urineze si se recolteaza intreaga

cantitate de urina, masurandu-se volumul si trimitandu-se la laborator.Se noteaza exact intervalul de timp intre cele 2 mictiuni si volumul de urina la a doua mictiune.Normal prin urina se elimina aproximativ 500 pana la 1000 hematii/min, si 500-1000 leucocite/min.

6.Recoltarea urinei pt urocultura Urocultura stabileste prezenta microbilor in urina. Se recolteaza urina de dimineata in absenta unui tratament cu perfuzii sau a unui tratament cu antibiotice ce ar putea modifica rezultatul. Se face toaleta organelor genital externe cu apa si sapun sau permanganate de potasiu sau ceai de musetel , -se recolteaza jetul mijlociu direct in eprubeta sterile-dupa recoltare se astupa recipientul cu dopul steril si se transporta la laborator etichetat cu numele pac,data recoltarii ,-se insamanteaza direct pe mediul de cultura.

7.Recoltarea sputei direct in cutia Petri, prin spalatura bronsica si gastrica Recoltarea sputei direct in cutia Petri Sputa- reprezinta totalitatea secretiilor ce se expilzeaza din caile respiratorii print use Scop:- Explorator-pt examinari macroscopic, citologice, bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului.Materiale necesare:Sterile-cutie Petri, pahar conic,scuipatoare speciala :nesterile- pahar cu apa,servetele sau batista de unica folosintaPregatirea pacientului. Psihica- se anunta si i se explica necesitatea tehnicii -se instrueste sa nu inghita sputa, -sa nu o imprastie -sa expectoreze numai in vasul dat -sa nu intriduca in vas si saliva.Efectuarea tehnicii:-I se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura si faringele,-I se ofera vasul se colectare,-se solicita pac sa expectoreze dupa un acces de tuse,-se colecteaza sputa matinala sau adunata in 24 de ore

Recoltarea sputei prin lavaj bronsic-se utilizeaza la pac cu T.B.C cavitar,care nu expectoreaza -se pun in evidenta bacilii incapsulati in submucoasa care nu apar in mod obisnuit in sputa -se introduce in recipientul de aerosol 5 ml ser fiziologic sau 4 ml solutie teofilina 3% cu 1 ml solutie de stricnina 1 la mie -pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspirati adanci repetate urmate de expirati scurte -se face o scurta pauza de 4-5 secunde si se repeat pana la aerosolizarea intregii cantitati de lichid -dupa aspiratii ,pacientul incepe sa tusasca chiar daca nu a tusit niciodata -sputa expectorate se recolteaza intr-un vas steril, recoltarea se repeat zilnic, in urmatoarele 4 zile ,in vase separate

Produsul recoltat este pregatit pentru laborator :-se acopera recipientele ,se trimit la laborator ,-se reorganizeaza locul de munca -notarea in F. O.

Recoltarea sputei prin lavaj gastric Aceasta tehnica se foloseste la pac. care nu reusesc sa elimine sputa si o inghit .-se introduce sonda (Einhorn sau Faucher) in stomac dimineata pe nemancate -se introduce prin sonda 200 ml apa distilata , bicarbonatata , calduta care este evacuate imediat sau extrasa cu seringa -lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pt. ca germenii cautati pot fi distrusi daca stau mai mult timp in contact cu mediul acid al sucului gastric -daca recoltarea se face pentru insamantare si lichidul trebuie trimis la alt laborator ,sucul obtinut poate fi neutralizat cu bicarbonatat de Na.8.Recoltarea materiilor fecalept. ex. Coproparazitologic si coprobacteriologicEx. parazitologic- permit evidentierea parazitilor sau a oualor de paraziti in materiile fecale.

Pregatire Materiale necesare:

-tavita renala,

-plosca sterile,

-tampoane sterile montate la port tampon,

Sonda Nelaton,

-materiale pt toaleta perineala,

-musama, aleza.

Pacient

-se anunta si I se explica necesitatea ef examinarii

Executie -recoltarea din scaun spontan sau provocat

9.Recoltarea materiilor fecale pt determinarea hemoragiilor oculte

10.Recoltarea secretiei vaginaleDefinitie Secretia vaginala reprezinta un transudat al mucoasei vaginale ce contine cellule

epiteliale de descuamare si germeni.

-prelevarea se face in primele 10 zile dupa ciclul menstrual

Pregatire Materiale de protectie:-manusi sterile

-specule vaginale.ansa de platina

-pipete Pasteur, eprubete

-lame de sticla

Pregatirea pac.:- psihica

-se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examinarii

-fizica

-cu 2 zile inainte de recoltare se recomanda repaus therapeutic si sexual

-se aseaza pacienta in pozitie ginecologica pe masa de ginecologica

-se efectueaza toaleta organelor genital externe cu apa sterile calduta, fara solutii dezinfectante sau sapun

Executie -asistenta se spala pe maini si imbraca manusile chirurgicale

-indeparteaza labile mari si mici

-recolteaza cu ansa sau cu tamponul fixat pe porttampon din urmatoarele locuri de elective:-orificiul glandelor Bartolin

-orificiul colului uterin

-meatul urinar

-recoltarea se face cu valve si specule sterile evitand atingerea vulvei sau a

peretilor vaginului

-se efectueaza cate 2 frotiuri pt fiecare produs recoltat pt examen citologic, iar pt examenul bacteriologic se recolteaza cu ansa din eprubeta sterila

Interpretarea

examenului

La ex macroscopic apar 4 imagini

-tipul I –epitelii si lactobacilli(secretie normal)

-tipul II –epitelii, lactobacili, rari bacilli gram-negativi sau leucocite

-tipul III –epitelii ,foarte rari lactobacilli, foarte frecventi bacilli gram-negativi, coci gram-pozitivi si negative, frecvente leucocite

-tipul -IV- rare epitelii, lactobacilli absenti, frecvente leucocite, Trichomonas prezent

Rearganizare

Notarea in F.O

11.Recoltarea sangelui venos cu sistemul Vacum-tainerAvantajele acestei metode sunt:-confortul pac.;-calitatea probei de sange;-securitatea personalului medical;Materiale necesare:-holder-tub de material plactic ce prezinta la partea superioara amboul la care se ataseaza acul de punctie prin infiletare iar la partea inferioara 2 aripioare;Acul de punctie este protejat de o carcasa bicolora si de o banda de siguranta a acului,care se confera date despre integritate si valabilitatea acului.Tubul vacum-tainer- cu dopuri de diferite culori conventionale.Materiale necesare effect.punctiei venoasePregatirea psihica a pac.:-se anunta si se explica necesitatea si inofensitatea tehnicii;Pregatirea fizica- asezarea pac.in decubit ,in pozitie confortabila cu mana in abductie si extensie fortata; Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun,imbraca manusile sterile,verifica banda de siguranta a acului,indeparteaza carcasa de culoare alba a acului,prin miscari de rasucire.Infileteaza capatul liber in holder.Fixeaza garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei,strangandu-l astfel pt.a opri circulatia,fara a comprima artera.Se recomnda pac.sa stranga pumnul,venele devenind astfel proeminente.Se allege locul punctiei si se aseptizeaza.Se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul punctiei,exercitand o usoara presiune si tractiune in jos asupra tesutului venos.Se indeparteaza carcasa colorata a acului si se patrunde cu acul traversand in ordine,tegumentul in disecatie oblica de 30 grade ,apoi peretele venos ,invingandu-se o rezistenta elastica,pana cand acul inainteaza in gol.Introducerea tubul in

holder apucand aripioarele cu indexul mediusul,iar cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului.Dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de impingere asupra aripioarelor,si se imprima miscari usoare de inclinare,rasturnare ale tubului pt.omogenizarea cu aditivul.Se introduce tubul urmator si dupa terminarea recoltarii se retrage acum din vena si se face o compresiune asupra locului,punctiei timp de 1-3 min.fara a flecta antebratul pe brat.Se eticheteaza tuburile,se trimit la lab.se reorganizeaza locul de munca,iar acele utilizate se depun in containerul special destinat.Ingrijirea ulterioara a pac.,se face toaleta locala a tegumentului,se schimba lenjeria daca este murdara,se asigura o pozitie comoda in pat si se supravegheaza pac.Tuburile de recoltat vacuum-tainer in functie de codul de culoare a dopului de cauciuc astfel:-rosu si portacaliu- pt.electroforeza,transaminaze,amilazemie,uree sangvina,glicemie,acid uric, creatinina(f.renala),calcemie,fosforemie,sideremie(fier),lipemie(gr.in sange),proteina reactiva,helicobacter,antigenul HBS (hepatita B),ASLO;-negru- VSH;-bleu-fibrinogenul,timpii de coagulare;-mov- hematologice(si anume hematocrit),indicia eritrocitari,rezistenta globulara;-verde- analize biochimie;

12.Recoltarea secretiilor purulente Secretiile purulente se recolteaza de pe suprafata tegumentelor,din plagi supurate,ulceratii, organele genitale,conjunctivita oculara,leziuni ale cavitatii bucale si din conductul auditiv extern.Scop explorator:-depistarea florei microbiene generatoare si efectuarea antibiogramei;Scop terapeutic:-evacuarea si tratarea colectiilor purulente;Pregatirea materialelor sterile:-eprubete,ansa de platina;-2-3 lame de sticla bine degresate;-seringi si ace;-ser fiziologic si alcool iodat;-tinctura de iod si pipete Pasteur;Pregatirea materialelor nesterile:-creion dermatograf,lampa de spirt si chibrituri;Pregatirea psihica a pac.:-se anunta s ii se explica necesitatea efectuarii examinarii;Pregatirea fizica a pac.:-se aseaza in pozitie adecvata;Recoltarea de vezicule,pustule si ulceratii:-se curata si se dezinfecteaza suprafata veziculelor,pustulelor,ulceratiilor;-se sterilizeaza ansa prin incalzire la rosu si se aseaza sa se raceasca;-se recolteaza o mica portiune de puroi,de sub crusta sau de la marginea ulceratiilor;-materialul recoltat se trece pe o lama de sticla sterila;-se efectueaza frotiu;Recoltarea de papule,nodule sau alte leziuni inflamatorii:-se dezinfecteaza tegumentele cu tinctura de iod;-se punctioneaza regiunea cu un ac steril montat in seringa;-se plimba acul in teren in mai multe directii pana se obtine serozitate la aspirare;-se spala seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultura;

-se introduce lichidul intr-o eprubeta sterile si se inchide cu dopul,dupa flambare;Recoltarea puroiului din abcese,flegmoane,colectii:-abcesul,flegmonul este deschis-se recolteaza aseptic cu o pipeta Pasteur,flambata si racita sau cu o ansa de platina;-cand abcesul este inchis:-recoltarea se face cu seringa prin punctionare;-transportul produsului se face in cel mult 2 ore,iar pt.anaerobi se anunta laboratorul cu o ora inainte pt.regenerarea mediilor;-examenul direct(citobacteriologic)se face pe lama colorata (May-Grumwald-Giemsa)

13 Spalatura oculara- Este introducerea unui current de lichid in sacul conjunctivalScop-terapeutic in procesele inflamatorii ale conjunctivei, in cazul unor secretii conjunctivale abundente si pt indepartarea corpilor strainiMateriale necesare- materiale de protectie-prosoapeMateriale sterile-comprese, tampoane de vata, recipient sau picuratorMedicamente-acid boric 3%, ser fiziologic, oxicianura de mercur1/5000, apa bicarbonatata 20/1000.Se preg pac psihic explicand tehnica si necesitatea eiSe aseaza in poz sezand cu capul inclinat pe spate cu privirea in sus, Se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterileSe aseaza un prosop in jurul gatului, se aseaza o tav renala lipita de gat pe partea ochiului ce urmeaza a fi spalat, iar daca starea generala a pac nu permite poz sezand pac va sta in decubit dorsal sau lateral cu capul aplecat innapoiEfectuarea tehnicii- la tehnica participa 2 asistUna supravegheaza pac si il mentine in poz aleasa si cealalta efect tehnicaSe spala pe maini si se dezinf, verifica temp lichidului de spalatura 37 C,o temp mai joasa declanseaza reflexul de inchidere a ploapelor,Aseaza pe cele doua ploape inf si super cate o compresa sterile imbibata in solutie antiseptica de spalare,deschide fanta palpebrala cu degetele maini stangi si toarna incet lichidul din picurator in sacul conjunctival, solicita pac sa roteasca ochiul in toate directiile, repeat tehnica la nevoie si verifica prezenta eventualilor corpi straini in lichidul de spalatura.Indeparteaza tavita renala, usuca fata pac, indepart si compresa de pe ochiul protejat si aeseaza pac in poz comodaSe not teh in FO, numele pers care a effect the precum si aspectul lichidului de spal.Picuratorul se va tine la 5-6 cm distanta de ochiul pac pt ca event miscari, reflexe produse de acesta sau gesturile gresite ale assist san u traumatizeze ochiul cu varful picuratoruluiIn cazul in care exista o colectie purulenta assist preg instrumentarul si mat nec pt incizie si drenaj al acestuia.Aplica apoi pans ocular pt care se pregatesc comprese sub forma de pernite adica vata acoperita cu tifon, diam mai mare decat orbita care se aplica pe globul ocular si se fixeaza cu benzi de leucoplastAdm tratam general cu antibio sau antiinflam la recom mediculuiAsig repaus la pat si repaus visual in camera cu semiobscuritate

14.Spalatura auriculara

Prin spalatura auriculara se intelege spalarea conductului auditiv extern prinintroducerea unui current de lichidScopul este terapeutic-pt indepart secretiilor(puroi, cerum);, pt indeoartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar; tratam otitelor cornice;Materiale necesare- 2 sorturi cauciuc, musama , prosop; alezaMateriale sterile- seringa guyon, lichid de spalatura la 37C, sol medicam prescrisa,Materiale nesterile-masa trat, tavita renala, scaun Preg. Psihica- I se explica scopul tehniciiIn cazul dopului de cerumen- cu 24 h inainte se instileaza in conductul auditiv extern de 3/zi sol de bicarbonate de sodium in glicerina, in unele cazuri se poate fol si apa oxigenatIn cazul dopului epidermic- se instill sol de acid salicilic1% in ulei de vaselinaIn cazul corpilor straini hidrofili(boabe legume sau cereale)- alcoolInsecte vii-ulei; glicerina sau se aplica un tampon cu effect narcotizatPacientul se aseaza in poz sezand pe scaun; se protejeaza cu prosopul si sortul, se aseaza tavita sub urechea pa care va tine capul inclinat spre tav.Asist se spala pe maini si imbraca sortul de cauciug, verifica temp lichidului de spalatura si incarca seringa guyon, solicita pac sa desachida gura pt ca se largeste conductul auditiv si continutul patologic se indeparteaza mai usor; trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga iar cu mana dreapta injecteaza lichidul de spalatura spre peretele posterosuperior asteptand evacuarea lichidului , operatiunea se poate repeat la nevoie; se usuca conductul auditiv extern cu tampoane sterile si uscate.Medicul controleaza result spalaturii prin otoscopie, introduce un tampon de vata in conduct, se aseaza pac in decubit dorsal 30 min pana la o ora si se exam lichidul de spal.Se noteaza in FO tehnica si rezultatul spalaturii.In urma spalaturii auriculare pot sa apara si accidente; varsaturi, ameteli, dureri sau traumatizarea timpanului datorate presiunii prea mari sau temp crescute sau scazute a lichidului de spalatura

15.Spalatura gastricaPrin spalatura gastrica intelegem evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exudates si subst straineScopul- este therapeutic pt evacuarea continutului stomacal toxicIndicatii- Intoxicatii alimentare sau subst toxice, stoza gastrica, pregatirea preoperatorie, in interventiile de urge pe stomac, preg de examen gastroscopicContraindicatii:- intixicatii cu subst caustice- in caz de hepatite cornice, varice esofagiene, ulcer gastric in perioada dureroasa, cancer gastric Materiale necesare: materiale de protectie:- 2 sortiuri material plastic; musama sau aleza, prosoape materiale sterile:-sonda gastrica Aihon; 2 seringi 20ml; casoleta cu manusi sterile pensa hemostatica materiale nesterile:-cana de sticla(metal) 5L, palnie;apa calda 25-26 C,recipient pt captarea lichidului; medicamente; carbune medicinal sau alt antidote la indicatia medicului;Pregatirea pac : psihica-se anunta importanta siii e explicate tehnica : fizica- se aseaza pac pe scaun si se protejeaza cu un prosop in jurul gatului; -se aseaza sortul da cauciug; -se indeparteaza proteza dentara daca este cazul;

-I se ofera tavita renala si este rugat sa o tina sub barbie pt capturarea salivei .Efectuarea tehnicii:-asis se spala pe maini; imbraca manusile sterile si sortul de cauciug; umezeste sonda; se aseaza in dreapta pac si ii fixeaza capul intre mana si torace; cere pac sa deschida gura si sa respire adanc; introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii si roaga pac sa inghita; prin deglutitie soanda ajunge in stomac- la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se adduce la nivelul toracelui pac;-se verifica temp lichidului de spalatura si se umple palnia; se ridica palnia deasupra capului pac; innainte ca ea sa se goleasca complet se coboara cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului in poz verticala pt a se aduna in ea lichidul din stomac; se goleste lichidul- se repeat operatia pana lichidul este curat fara resturi alimentare sau subst straine; - se indeparteaza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care se extrage cu atentie pt a se impiedica scurgerea continutului in faringe de und ear putea fi aspirat in caile respiratorii; daca spaalatura s-a effect pt eliminarea unor subst toxice ingerate accidental sau voluntary, tot ceea ce s-a evacuate din stomac se va pastra pt examinarea de catre medic iar un esantion va fi trimis la laborator.Ingrijirea ulterioara:I se ofera pac un pahar cu apa sa-si clateasca gura; se sterg mugozitatile de pe fata si Barbie; se indeparteaza tav renala si sortul; se aseaza pac in pozitie comoda; se reorganize locul de munca si se trece the in F.O.-daca apare senzatia de tuse se indica o respiratie profunda sau se face anestezia faringelui cu sol de cocaine 2%. 16.Spalatura vaginalaPrin spalatura vaginala se intelege introducerea unui curen de lichid-apa sau solutii medicamentoase –in vagin,care,dupa,ce spala peretii vaginali,se evacueaza pe langa canula.Scop terapeutic:-indepartarea continutului vaginal(produse normale sau patologice),dezlipirea exsudatelor patologice de pe mucoasa;-dezinfectia locala inaintea interventiilro chirirgicale;-calmarea durerii si reducerea proceselor inflamatorii;Pregatirea materialelor de protectie:-paravan,prosoape,traversa,musama,invelitori de flanela; Pregatirea materialelor de protectie sterile:-canula,vaginala,irrigator,vata;Pregatirea materialelor de protectie nesterile:-stativ pt.irigator si basinet;Medicamente:-2 l solutie medicamentoasa(apa oxigenata,solutie cloramina,permanganate de K 1/2000,oxicianura de mercur 1/4000,solutie sublimat 1%)Pregatirea psihica a pacientei:-se anunta si e se explica necesitatea efectuarii examenului;Pregatirea fizica a pacientei:-se izoleaza patul cu paravan(daca nu se efectueaza in sala de tratament);-se protejeaza patul cu musama si aleza;-se aseaza pacienta in pozitie ginecologica;-se introduce bazinetul sub bazinul pacintei;-se spala organelle genitale cu apa si sapun;-se acopera regiunea vulvei cu un strat subtire de vaselina(pt.spalaturile calde);

Executie:-incepe cu spalarea si dezinfectarea mainilor;-se indeparteaza canula la tubul irigatorului,se elima aerul;-se aseaza irigatorul la 50-75 cm inaltime fata de simfiza pubiana;-se verifica temperature solutiei;-se repereaza orificiul de intrare in vagin,de deschide robinetul si se introduce canula odata cu curentul de lichid pana in fundul de sac posterior al vaginului;-se spala bine fundul de sac posterior si apoi se plimba canula pe toata suprafata vaginului;-se retrage canula inainte ca irigatorul sa se goleasca,se penseaza tubul si se depune in tavita renala;Ingrijirea ulterioara a pac.:-se usca regiunea genital cu vata si prosoape;-se indeparteaza materialele folosite;-se ajuta sa se imbrace;-se aseaza comod in pat si se aeriseste salonul;Pregatirea produsului pt.lab.:-se examineaza lichidul de spalatura,care poate contine:flocoane de mucus,puroi,cheaguri de sange;Reorganizarea locului de munca si notarea sa in foaia de observatie.De stiu:-dupa temperature lor,spalaturile vaginale se impart in:-spalaturi reci (pana la 20 grade C);-spalaturi caldute(35-37 grade C);-spalaturi calde(45-50 grade C);-solutii medicamentoase (preparate farmaceutic sau pe loc)vor fi incalzite la temperatura necesara in baia de apa.-inainte de utilizare,se va verifica temperature acestora;

17.Spalarea vezicii urinarePrin spalatura vezicii urinare se intelege introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica.Scop terapeutic:-indepartarea exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicii;-pregatirea in vederea unor explorari(citoscopie,pielografie);Pregatirea materialelor de protectie:-musama,aleza si prosoape;Pregatirea materialelor sterile:-doua sonde Theimann,Nelaton sau sonde cu o singura cale-unidirectionale;-casoleta cu tampoane;-casoleta cu manusi;-doua pense hemostatice;-seringa Guyon,medii de cultura;Pregatirea materialelor nesterile:-bazinet si tavita renala;Medicamente:-ser fiziologic,oxicianat de mercur 1/5000,ulei de parafina,solutie de spalatura 1 L,solutie rivanol0,1-2%,nitrat de argint 1-4%;Pregatirea psihica a pac.:-se anunta si se explica necesitatea tehnicii;Pregatirea fizica a pac.:

-se izoleaza patul cu paravan;-se protejeaza cu musama si aleza;-se aseaza pac.in poz.ginecologica;-se efectueaza toaleta regiunii genitale;Executie:-tehnica incepe cu sondajul vezical;-dupa evacuarea vezicii se adapteaza la sonda seringa Guyon sau un irrigator si se introduce 80-100 ml solutie,fara sa se destinda vezica;-se retrage seringa si se lasa sa se scurga lichidul introdus,capatul sondei asezandu-se pe o compresa;-se repeta operatia pana ce lichidul evacuate este limpede;Reorganizarea locului de munca.Notarea in foaia de observatie:-se noteaza tehnica si aspectul lichidului de spalatura;De stiut:-tehnica se executa in conditii de perfecta asespsie a materialelor si manevrelor;-sonda se poate astupa prin cheaguri de sange-se destupa prin insuflare de aer sau ser fiziologic;-tehnica se executa cu prudenta pt.a preveni complicatiile:hemoragii,traumatisme,infectii;

18.Punctia rahidianaPunctia rahidiana rep.patrunderea cu un ac in spatial subarahnoidian,prindre verdebre.Scop explorator:-masurarea presiunii lichidului cefalorahidian;-recoltarea lichidului in vederea examenului macroscopic si de lab.;-injectarea de substante radioopace pt.examenul radiologic al maduvei(aer sau substante pe baza de iod);Scop terapeutic:-prin punctie se face decomprimarea in cazul sindromului de hipertensiune intracraniana;-introducerea medicamentelor citostatice,antibioticelor sau rerurilor immune si spatiu subarahnoidian;Scop anestezic:-introducerea substantelor anestezice-rahianestezice;Indicatii:-boli inflamatorii ale sistemului nervos central(meningita,encefalita),scleroza multipla, hemoragie subarahnoidiana,tumori cerebrale;-interventii chirurgicale-cu scop anestezic;Locul punctie:-punctie lombara-D 12,L1 sau L4-L5;-punctie dorsal –D6-D7;-punctie suboccipitala-intre protuberanta occipital externa si apofiza axisului,pe linia mediana;Pregatirea punctie-materiale:-de protective a mesei sau a patului;-pt.dezinfectia pielii;-instrumente si materiale sterile,ace lungi cu diametrul 1-1,5 mmcu mandarin,seringi,ace si seringa pt.anestezie,campuri chirurgicale,comprese si tampoane,manusi de cauciuc,pense hemostatice, anatomice;Alte materiale:eprubete,lampa de spirt,tavita renala,manomentru Claude;Medicamente-anestezilce locale;pt. rahianestezie,antibiotice,citostatice,seruri immune,preparate cortizonice.

Materialele se aleg in functie de scopul punctiei.Pregatirea pac.:-preg.psihica:se informeaza pac.cu privire la necesitatea efectuarii punctiei,i se explica pozitia in care va sta;Pregatirea fizica:-pac.este pe nemancat(a jeun);-pozitia este data in fuctie de locul punctiei si starea lui;-pozitia decubit lateral in pat cu spatele la marginea patului,coapsele flectate pe abdomen,barbia atinge pieptul(pozitie”spate de pisica”sau asemanatoare cu cea a embrionului);-pozitie sezand pe masa de operatie sau de tratament cu mainile pe coapse,capul in hiperflexie;Pac.este mentinul in aceasta pozitie de asistenta medicala.Executia punctiei:-se face de catre medic,ajutat de una-doua asistente medicale;-se desfasoara in salon,in sala de tratament sau in sala de operatie(punctie anestezica);Medicul:-isi spala mainile,le dizinfecteaza;-stabilese locul punctie;-face anestezia locala;-aseaza campul steril sub locul punctiei;-executa punctia;-scoate mandrinul;-masoara tensiunea lichidul cefalo-rahidian;-rerage acul de punctie;Asistenta 1:-isi spala mainile,le dezinfecteaza;-pregateste locul punctiei,dezinfecteaza;-serveste seringa cu anesezic (daca e cazul);-serveste manusile chirurgicale;-serveste campul steril;-dezinfecteaza locul punctiei,serveste acul de punctie cu mandrin;-mentine eprubetele pt.recoltarea lichidului;-serveste manometrul Claude;-serveste seringa cu solutiile medicamentoase pregatite;-dezinfecteaza locul punctiei;-comprima cu o compresa sterile locul punctiei;-aplica pansament uscat fixat cu romplast;-aseaza pac.in pat in pozitie decubit dorsal,fara perna;Asistenta 2:-isi spala mainile,le dezinfecteaza;-dezbraca pac.,protejeaza patul sau masa de punctie cu musama ,aleza;-asaza pac.in pozitie corespunzatoare,in functie de starea lui si locul punctiei;-mentine pac.in pozitie recomandata,sustinandu-i ceafa cu o mana,iar cu cealalta mana impingand usor regiunea epigastrica;Ingrijirea ulterioara a pac.-pac.sta in decubit dorsal,fara perna,24h;-dupa 6h se poate alimenta si hidrata la pat;-se supravegheaza semnele vitale:puls,T.A ,respiratie;-se informeaza medicul in cazul aparitie unor manifestari cum ar fi:varsaturi,greturi,cefalee;

Pregatirea produsului pt.examinare:-examinarea macroscopica se face imediat,apreciindu-se culoare,aspectul,presiunea lichidului (normal lichidul este limpede,clar ca apa de stanca,se scurge picatura cu picatura); In stari patologice, lichidul cefalorahidian poate fi hemoragic,purulent,xantocrom,iar viteaza sa de scrugere poate creste;-pt.examenul citologic,biochimic,bacteriologic lichidul este trimis la laborator;Reorganizarea locului de munca.Notarea punctie in foaia de observatie- se noteaza aspectul lichidului si presiunea,precum si data, ora,numele persoanei care a executat punctia;Accidente:-sindromul postpunctional(ameteli,cefalee,varsaturi,rahialgii),datorat hipotensiunii lichidienee provocate de punctie;-hemoragii ce apar prin ac in timpul punctiei,fara importanta;-dureri violente in membrele inferioare,determinate de atingerea ramificatiilor cozii de cal sau ale maduvei spinarii,cu varful acului;-contractura fetei,gatului sau a unui membru prin atingerea maduvei cervicale,cand s-a executat punctia sub occipital;-socul reflex poate duce la sincope mortale;accidental este foarte rar(se vor pregati mijloacele obisnuite de reanimare);De stiut:-mandrinul,dupa scoaterea din interiorul acului,se mentine steril pt. a putea fi refolosit daca se intrerupe scurgerea lichidului in timpul recoltarii(cand lichidul este purulent,vascos sau cu sfacele de fibrina);- in cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid,dupa puncrie,pac.se va aseza in pozitie Trendelenburg;-punctia suboccipitala se poate executa si pecientilor ambulatory deoarece nu necesita pos punctional,pozitie decubit dorsal 24 h;-daca dupa cateva picaturi de sange la inceputul punctiei apare lichidul clar,se schimba eprubeta;la laborator se trimite lichidul limpede;De evitat:-evacuarea unei cantitati mari de lichid cefalorahidian;-modificarea pozitiei pac.in timpul punctiei(indreptarea coloanei vertebrale)care poate determina ruperea acului si traumatizarea substantei nervoase;-suprainfectarea produsului in timpul pregatirii pt.trimiterea la laborator;

20.Punctia abdominala sau paracentezaPunctia abdominala consta in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui ac de punctie pt eliminarea lichidului asceticScopul-explorator- se pune in evidenta prezenta lichidului si recoltarea lichidului pt ex de labor pt a stabili natura acestuiaterapeutic-pt evac unei colectii de lichid in ascitele massiveIndicatii- ascitele care provoaca tulburari circulatorii si resp prin presiunea asupra diafragmului; ascitele care nu se rexorb prin metodele obisnuite de tratament; traumatismele organelor abdominale; cand se suspecteaza acumulare de sange in peritoneu.Contraindicatii-chisturi ovariene mari; sarcina; colectiile de lichid inchistate care se evacueaza doar chirurgical.

Locul punctiei-deobicei este in fosa iliaca stanga la punctual de intalnire a treimii medii cu cea mijlocie, a liniei care uneste ambilicul cu splina iliaca antero-superioara-stanga;-pe linia ombilico-pubiana la mijlocul ei.Materiale necesare:de protectia patului; pt dezinfectarea tegum; ac cu diam 3-4mm, seringi, ace, pense hemostatice, camp chirurgical, mat pt recoltarea si colectarea lichidului,eprubete ,cilindru,galeata; pt ingrijirea loc punctiei(cearceaf, leucoplast, subst medic),paravan,tavita renala,Pregatirea psihica-se explica the si necesitatea eiFizica-se invita pac sa urineze,daca este cazul se va face sondaj vezical.Se dezbraca regiunea abdominala; se aseaza pac in pat in decubit dorsal peste cearceaful impaturit in lung, apoi cu flancul stang se intoarce la marginea patului si trunchiul usor ridicatExecutia punctiei se face de catre medic ajutat de 1-2 asis, in sala de tratam-asis si medical se spala pe maini , se dezinf imbraca manusile sterile,-asis preg patul cu musama,aleza, cearceaf si aseaza pac in poz corespunz,mentine pac in aceasta poz si verifica F.VCealalta asis preg locul punctiei, il dezinf, serveste seringa cu anestezic,serveste manusile chirurgicale,campul chir, dezinf locul punctiei, serveste acul , recolteaza in eprub lichidul de ascita, serveste tubul prelungitor pt evacuarea lichidului,supravegheaza scurgerea lichidului in vasul collector, schimba poz pac daca se intrerupe scurgerea lichidului, dupa terminarea punctiei dezinf locul si pune un pansament compresivCele doua asis strang cearceaful in jurul abdomenului se prinde cu ace de siguranta si leucoplastMedicul-alege locul punctiei, face anestezia locala,protejeaza locul punctiei cu campul steril, executa punctia, adapteaza tubul prelungitor la trocar(ac), retrage trocarul.Ingrijirea ulterioara a pac:se aseaza pac comad in pat ,se asigura o temp optima in incapere si liniste; dupa 6 ore se indeparteaza cearceaful; se noteaza circumferinta abdom si se noteaza; se ajuta pac pt satisfacerea nevoilor sale; se monitorizeaza F.V iar pansamentul se schimba respectand conditiile de asepsie.Lichidul recoltat este supus unui examen macroscopic care consta in masurarea cant de lichid evacuate, aprecierea aspectului si determinarea densitatii.-se determina reactia Rivolta; se face ex citologic,bacteriologic si biochimicSe noteaza cant de lichid evacuate, data ora si numele pers care a executat punctiaSe noteaza circumferinta abdom inainte si dupa in FOAccidente-colaps vascular prin decomprimarea brusca cav abdominale;Hemoragie digestive manifestata prin hematemeza sau melena; perforarea intest care produce peritonita.Viteza de scurgere a lichidului 1l la 15min, in cazul ascitelor massive la prima paracenteza se evacueaza 4-5l, iar la urmatoarea pana la 10L.

21.Punctia articulara Punctia articulara reprezinta realizarea unei comunicari instrumentale intre cavitatea articulara si mediul extern.Scop explorator:-punerea in evidenta a prezentei lichidului articular(seros,purulent,sangvinolent);-recoltarea lichidului articular in vederea examinarii sale;Scop terapeutic:-evacuarea lichidului;

-administrarea medicamentelor in cavitatea articulara(produse cortizonice,anestezice locale, substante de contrast pt.examen radiologic);Indicatii:-artrite acute sau cornice,trau,traumatisme articulare insotite de hemartroza;Contraindicatii:-procese inflamatorii tegumentare in zona in care urmeaza a se face punctia;Locul punctiei:-se punctioneaza mai frecvent articulatiile:-genunchiului,cotului,umarului,gleznei;Pregatirea punctiei:Materiale:-de protectie a patului;-pt.dezinfectia pielii;-instrumentar si materiale sterile:ace de 4-5 cm lungime,seringa de 5 ml pt.aneztezie,ace de 8-10 cm lungime cu diametrul de 0,5-2 mm pt.aspirat lichidul,pense,manusi,camp chirurgical,tampoane, comprese;Alte materiale:-romplast,fesi,tavia renala,pahar conic gradar,atele;Medicamentele anestezice locale-xilina 1%,medicamente antiinflamatoare,antibiotice,substante de contrast radiologic;Pregatirea psihica a pac.:-se informeaza cu privire la scopul punctiei;Pregatirea fizica a pac.:-se aseaza intr-o pozitie care sa permita executarea punctiei,cu articulatia relaxata;eventual articulatia se aseaza pe o perna;se indeparteaza pilozitatea;Executarea punctiei:-se face de catre medic ajutat de una-doua asistente in sala de tratament sau in salon;Medicul:-isi spala mainile si le dezinfecteaza;-alege locul punctiei(zona de maxima fluctuenta);-efectueaza anestezia locala;-aseaza campul sub locul punctiei;-executa punctia,aspira lichidul;-retrage acul de punctie;Asistenta 1:-isi spala mainile si le dezinfecteaza;-preg.locul punctiei si dezinfecteaza;-serveste seringa cu anestezic;-serveste manusile sterile;-serveste campul protector;-dezinfecteaza locul punctiei;-serveste seringa cu acul de punctie;-colecteaza lichidul in vasul gradat,recolteaza in eprubete;-dezinfecteaza locul punctiei si comprima cu tampon steril;-aplica pansament compresiv la locul punctiei,fixat cu fasa;-aplica atele care sa imobilizeze articulatia punctionala;Asistenta 2:-isi spala mainile si le dezinfecteaza;-protejeaza patul sub articulatia punctionala;-mentine pac.in pozitia adecvata;-mentine pac.,il supravegheaza;-aplica pansament compresive la locul punctiei,fixat cu fasa;-aplica atele care sa imobilizeze articulatia punctionala;

Ingrijirea ulterioara a pac.:-se asigura repaosul regiunii;-se supravegheaza starea generala si semnele vitale;-se supravegheaza aspectul pansamentului;-se mentine pansamentul compresiv si imobilizarea in atela timp de 24-48h;Pregatirea produsului pt.examinare:-se pregatesc eprubetele cu lichid pt.trimitere la lab.;se eticheteaza mentinandu-se examenul cerut(citologic,bacteriologic);-examenul macroscopic se face imediat,masurandu-se cantitatea si apreciindu-se aspectul lichidului (seros,purulent,sanguinolent);Reorganizarea locului de munca.Notarea punctiei in foia de observatie:-se noteaza cantiatea si aspectul lichidului extras.Complicatii:-imediat-lezarea pachetului vasculonervos-tardive-infectii;De stiut:-tehnica se desfasoara in conditii de asepsie desavarsita;-seroasele articulare prezinta receptivitate deosebita fata de injectii;De evitat:-zonele tegumentare in care se gasesc procese inflamatorii pt.executia punctiei;

22.Punctia venoasaPunctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. Scopul explorator:-recoltarea sangelui pt.examene de lab.:-biochimice,hematologice,serologice si bacteriologice;Scop terapeutic:-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei i.v;-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale;-executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui;-sangerare 300-500 ml in edemul pulmonar acut,hipertensiune arteriala;Locul punctiei:-venele de la plica cotului(bazica si cefalica)unde se formeaza un “M”venos prin anastomozarea lor;-venele antebratului;-venele de la fata dorsala a mainii;-venele subclaviculare;-venele femurale;-venele maleolare interne;-venele jugulare si epicraniele(mai ales la sugar si copilul mic);Pregaritea punctiei:Materiale de protectie:-perna elastica pt.prijinearea bratului,musama si aleza;-pt.dezinfectia tegumentelor;-instrumentar si materiale sterile:-ace de 25-30 mm,diametrul 6/10,7/10,10/10 mm(in functie de scop),seringi de capacitate(in functie de scop),pense,manusi chirurgicale,tampoane;Alte materiale:-garou sau banda Esmarch,eprubete uscate si etichetate,cilindru gradat,fiole cu solutii medicamntoase,solutii perfuzabile,tavita renala(materialele se vor pregati in functie de scopul punctie);

Pregatirea pac.:Pregatirea psihica:-se informeaza asupra scopului punctiei;Pregatirea fizica:-pt.punctia la venele bratului,antebratului:-se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pt,pac.,cat si pt.persoana care executa punctia(decubit dorsal);-se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice cisrculatia de intoarcere la nivelul bratului;-se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima;-se tezinfecteaza tegumentele;-se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei,strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera;-se recomanda pac.sa stranga pumnul,venele devenind astfel turgescente;Executia punctiei:Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vizavi de bolnav:-se fixeaza vena cu policele mainii stangi,la 4-5 cm sub locul punctiei,exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos deasupra tesuturilor vecine;-se fixeaza seringa,gradatiile fiind in sus,acul atasat cu bizoul in sus,in mana dreapta,intre police si restul degetelor;-se patrunde cu acul traversand,in ordine,tegumentul-in directia oblica(unghi de 30 de grade),apoi peretele venos-invingandu-se o rezistenta elastica,pana cand acul inainteaza in gol;-se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei;-se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa;-se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase:injectarea medicamentelor,recoltarea sanegelui ,perfuzie;-in caz de sangerare,se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul colector,garoul ramanand legat de brat;-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacarea garoului si a pumnului;-se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului se se retrage brusc acul;-se comprima locul punctiei 1-3 min,bratul fiind in pozitie verticala;Ingrijirea ulterioara a pac.:-se face toaleta locala a tegumentului;-se schimba lenjeria daca este murdara;-se asigura o pozitie comoda in pat;-se supravegheaza pac.;Pregatirea sangelui pt.trimiterea la lab.:-se face imediat;Reorganizarea locului de munca.Accidente:Hematom(prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos);Strapungerea venei (perforarea peretelui opus);Ameteli,paloare,lipotimie;Interventiile asistentei:-se retrage acum si se comprima locul punctiei 1-3 min.;-se retrage acul in lumenul venei;-se intrerupe punctia,pac.se aseaza in decubit dorsal fara perna,se anunta medicul;De stiut:-pt.evidentierea venelor:

-se fac miscari in sensul circulatiei de intoarcere cu partea cubitala a mainii pe fata anterioara a antebratului;-se intoarce mana si antebratul in apa calda;-pt.evidentierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face o presiune digital ape traiectul venei deasupra locului punctiei(in sensul circulatiei venoase);-pt punctionarea venelor jugulare,pac.se aseaza in decubit dorsal,transversal pe pat,cu capul lasat sa atarne;-prin punctia venoasa se poate fixa,pe cale transcutanata ,catetere din material plastic-ace Braunulen sau Venflons(cateterul este introdus in lumenul acului cu care se face punctia;dipa punctionare venei,acul se retrage ramanand numai cateterul).Se utilizeaza numai materiale de unca folosinta.De evitat:-punctionarea venei din lateral;-punctionarea venei cu acul avand bizoul in jos;-manevrarea incorecta a instrumentarului steril;-atingerea produsului recoltat(punctia creand o legatura directa intre mediul exterior si sistemul vascular pot intra si iesi germeni patologeni);-flectarea antebratului pe brat cu tamponul la plica cotului,deoarece impiedica inchiderea plagii venoase,favorizand revarsarea sangelui;

23.Punctia osoasa Punctia osoasa reprezinta creearea unei comunicari intre mediul extern si zona spongioasa a osului, strabatand stratul sau cortical,prin intermediul unui ac.Scop explorator:-recolatarea maduvei pt.examinare,in vederea stabilirii structurii,compozitiei si pt.studierea elementelor figurate ale sangelui in diferitele faze ale dezvoltarii lor;Scop terapeutic:-administrarea de medicamente lichide,hidratante si nutritive,precum si transfuzia intraosoasa;recoltarea maduvei de la persoane sanatoase in vederea trasfuzarii sale la un pacient;Indicatii:-boli hematologice;Locul punctiei:-este de obicei la nivelul oaselor superficial,usor accesibile cum ar fi:-spina iliaca posterosuperioara;-creasta iliaca;-sternul-manubriul sau corpul;-maleolele tibiale;-calcaneul;-apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsal si primelor vertebre lombare;Pregatirea punctiei:Materiale:-materiale pt.protectia patului;-materiale pt.dezinfectie;-instrumentar si materiale sterile:ace de punctie Rohr,Rosegger,Klima(de cca 5 cm lungime, rezistente,cu diamentrul 1-2 mm,varful scurt,ascutit,prevazute cu mandrin);seringi de 10 -20 ml, ace si seringa pt.anestezia locala,pense,tampoane,comprese,camp chirurgical,manusi,mediul de cultura.Alte materiale:-sticla de ceasornic,lame de microscop;

Medicamente:-anestezice,ser fiziologic,solutii perfuzabile si medicamentele recomandate in cazul punctiei terapeutice;Pregatirea pacientului;-Pregatirea psihica:-se informeaza cu privire la necesitatea punctiei;se explica ca se va inlatura durerea prin anestezie;Pregatirea fizica:-se controleaza,in preziua punctiei,timpul de sangerare,timpul de coagulare si timpul Quick;Se aseaza in pozitie adecvata locului de punctie si anume:-decubit dorsal cu toracele putin ridicat,pe un plan dur,pt prunctia sternala;-decubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu genunchii flectati pt.punctia in creasta iliaca;-se rade pilozitatea;Executia punctie:-se face de catre medic ajutat de una –doua asistente;-se desfasoara in sala de tratamente;Medicul:-isi spala mainile si le dezinfecteaza;-stabileste locul punctiei;-face anestezia;-aseaza campul chirurgical;-executa punctia,scoate mandrinul;-adapteaza seringa,aspira 1-2 ml de maduva;-retrage acul de punctie;Asistenta 1:-isi spala mainile si le dezinfecteaza;-pregateste locul punctiei,dezinfecteaza;-serveste seringa incarcata cu anestezic;-serveste manusile chirurgicale;-serveste campul chirurgical;-dezinfecteaza locul punctiei;-serveste acul de punctie medicului;-ia mandrinul cu pensa si il aseaza pe un camp steril ;-serveste seringa cu medicamente;-dezinfecteaza locul punctiei si face compresiune cu un tampon steril;-aplica comprese sterile pe locul punctiei pe care le fixeaza cu benzi de romplast;-imbraca pac.,il aseaza comod in pat;Asistenta 2:-isi spala mainile si le dezinfecteaza;-dezbraca regiunea;-aseaza pac.in pozitie corespunzatoare locului ales;-mentine poz.pac.;-mentine pac.in poz.fixa,il supravegheaza; -aplica comprese sterile pe locul punctiei pe care le fixeaza cu benzi de romplast;-imbraca pac.,il aseaza comod in pat;Ingrijirea ulterioara a pac.:- se asigura repausul la pat,se supravegheaza starea generala si semnele vitale;-se observa pansamentul daca se imbiba cu sange;

Pregatirea produsului pt.examinare:-este facuta de asistenta de la lab.care evacueaza imediat produl aspirat din seringa pe sticla de ceasornic sau pe o lama de sticla mare 20/30 cm;-efectueaza frotiurile si insamantarile pe mediul de cultura;Reorganizarea locului de munca si notarea punctiei in foia de observatie.Accidente:imediate:-punctie alba,perforatie ale organelor interne(inima,plamani),fracturi, pneumotorax;tardive:-hematoame,infectii ale osului(osteomielita),tulburari de crestere la copii dupa punctia tibiala;De stiut:-mandrinul acului de punctie se pastreaza steril pt.a incerca desfundarea acului in cazul punctiei albe;-serul fiziologic se va pastra caldut si va fi servit medicului in seringa daca,desi acul a patruns in cavitatea medulara,nu se obtine maduva;va fi introdus si apoi aspirat;-pe cale transmedulara se administreaza numai solutii izotone,ritmul de administare de 15-20 de picaturi/minut;De evitat:-manipularea incorecta a instrumentarului steril(pericol de infectii ale osului); Punctiile biopsicePunctia biopsica reprezinta introducerea unui ac de punctie intr-un organ parenchimatos pt. recoltarea unui fragment de tesut.Punctia se practica pe ficat,splina,rinichi,gaglioni limfatici,plamani, tumori solide.Scop explorator:-examenul histologic al tesutului extras pt.stabilirea diagnosticului;Indicatii:-imbolnaviri ale organelor mai sus-mentionate;se face pt.confirmarea dignosticului clinic sau pt.precizarea stadiului imbolnavirii;Contraindicatii:-diateze hemoragice;-rinichi unic(anatomic,functional)-pt.punctia renala;Locul punctiei; Punctia hepatica:-fata anterioara sau lateral a ficatului pe linia mediana imediat sub rebordul costal sau in plina matitate(daca ficatul este marit);-de-a lungul liniei axilare posterioare in spatial IX sau X intercostal drept (daca ficatul se mentine in limite normale sau sub aceste limite);Punctia splenica:-spatiu VIII sau IX intercostal stang,intre linia axilara anterioara si cea medie,in afara rebordului costal;Punctia renala:-regiunea lombara,in dreptul discului intervertebral L1-L2 la 8 cm de linia mediana;se prefer punctia rinichiului drept fata de cel stang,pt.a evita lezarea splinei sau a unor vase mari;Punctia ganglionara si a tumorilor solide:-locul se alege in functie de masa gaglionara sau tumorala selectionata pt.examenul histologic;Pregatirea punctiei:Materiale:-de protectie a mesei de operatie;-pt.dezinfectia pielii;-instrumente si materiale sterile:2-3 ace Vim-Silverman Menghini(pt.punctia hepatica),ace lungi de 10 cm,cu bizoul alungit(pt.punctia splenica)ace cu diamentrul de 1-2 mm si lungimi diferite pt.punctia gaglionara,seringi de 5-20 ml,ace pt.anestezie,campuri chirurgicale,manusi,comprese, tampoane,trusa perfuzie,pense hemostatice;Alte materiale:-lame de microscop,hartie de filtru,vas cu 50 ml ser fiziologic,tavita renala;Medicamente:-tonice-cardiace,hemostatice,sange izogrup,izoRh;

Pregatirea pacientului:Pregatirea psihica:-se informeaza asupra necesitatii punctiei,a pozitiei in care va sta,se asigura ca durerea este inlaturata prin anestezie,se instrueste cum sa se comporte in timpul punctiei;Pregatirea fizica:-se controleaza,cu cateva zile mai inainte,timpul de sangerare,timpul de coagulare, timpul de protrombina,numarul trombocitelor;-se administreaza cu doua zile inaintea punctiei medicatie coagulanta,tonico-capilara(vitamina C,K,preparate de calciu)care se continua si dupa punctie 1-2 zile(aceasta pregatire se face indeosebi pt.punctia hepatica,splenica,renala);Se asigura pozitia:-pt.punctia hepatica-decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat sau decubit lateral stang cu mana dreapta sub cap;-pt.punctia splenica-decubit dorsal cu membrele superioare pe langa corp,mecontractate sau decubit lateral drept cu mana stanga sub cap;-pt.punctia renala:-decubit ventral cu un saculet de nisip asezat sub abdomen;-pt.punctia tumorilor si ganglionilor:-pozitia in functie de localizarea si marimea lor;Executia punctiei:-este facuta de catre medic ajutat de doua asistente si se desfasoara in sala de tratament;Medicul:-isi spala mainile si le dezinfecteaza; -alege locul punctiei;-face anestezia locala;-protejeaza locul punctiei cu campul steril;-executa punctia;-aspira tesutul(cu exceptia punctiei effectuate cu acul Vim-Silverman care este prevazut cu obturator despicat);-indeparteaza acul prin aspiratie;Asistenta 1:-isi spala mainile si le dezinfecteaza;-protejeaza locul punctiei si dezinfecteaza;-serveste medicului seringa cu acul pt.anestezie;-serveste campul chirurgical;-serveste manusile chirurgicale sterile;-serveste capul de punctiei;-serveste seringa pt.aspiratie;-badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod;-aplica pansament uscat compresiv fixat cu benzi de romplast;Asistenta 2:--isi spala mainile si le dezinfecteaza;-aseaza pac.in pozitie corenspunzatoare locului punctiei;-mentine poz.pac.;-supravegheaza pac.pt. a sta in inspiratie profunda;-supravegheaza pulsul,respiratia,culoare fetii;-badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod;-aplica pansament uscat compresiv fixat cu benzi de romplast;Ingrijirea ulterioara a pac.:-pac.ramane la pat 24-48h in decubit lateral drept,pt.punctia hepatica si in decubit dorsal,dupa punctia splenica si renala;-se supravegheaza pulsul,T.A.,pansamentul timp de 24h;

-la locul punctiei se aplica punga cu gheata;-se administreaza calmante ale tusei,daca e cazul;-se controleaza urina 3-4 zile dupa punctia renala pt.a sesiza aparitia hematuriei;Pregatirea materialelor extrase pt.trimiterea la lab.:-fragmente de tesuturi se indeparteaza din ace prin insuflare de aer cu seringa si sunt pregatite de medic suv forma de amprente pe lama de sticla sau sub forma de frotiuri;-se intocmeste buletinul de trimitere la laboratorul de anatomie patologica;Reorganizarea locul de munca si notarea punctiei in foaia de observatie.Accidente:-tuse instantanee sau hemotorax moderat determinat de atingerea pleurala;-hemoragie care se combate prin administrarea medicatiei hemostatice;-soc pleural;De stiut:-acele de punctie se sterilizeaza numai prin caldura uscata(umezeala altereaza tesuturile).De evitat:-miscarea pac.in timpul punctiei poate duce la ruperea acelor si lezarea organelor punctionate; 24.Sondajul gastricSondajul sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui rub de cauciuc-sonda gastrica Faucher sai Einhorn prin faringe si esofag in stomac.Scop explorator:-recoltarea continutului stomacal in vederea evacuarii functiei chimice si secretorii(chimismul gastric);-pt.studierea functiei evacuatoare a stomacului;Scop terapeutic:-evacuarea continutului stomacal toxic;-curatirea mucoasei de exsudate si substante straine depuse;-hidratarea si alimentarea bolnavului;-introducerea unor substante medicamentoase;Indicatii:-in gastritele acute sau cornice,boala ulceroasa;Pregatirea materialelor de protective:-doua sorturi din cauciuc sau de material plastic;-musama,aleza si prosoape;Materiale sterile:-sonda Faucher sau Einhorn;-2 seringi de 20 ml;-casoleta cu manusi de cauciuc;-pense hemostatice si eprubete;Materiale nesterile:-tavita renala,tava medicala,pahar cu apa aromata,pahar cu apa pt.proteza,recipient pt colectare;Medicamente-la indicatia medicului;Preagatirea psihica pacientului:-se informeaza pac.si i se explica necesitatea tehnicii;-este rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului;Pregatirea fizica a pacientului:-se aseaza pac.pe un scaun cu speteaza,cu spatele cat mai drept;-se protejeaza cu sortul de cauciuc sau de material plastic;-i se indeparteaza proteza dentara(daca este cazul) si se asaza intr-un pahar cu apa;

-se asaza tavita renala sub barbia pac.pt.a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucala;-este solictat sa mentina tavita in aceasta pozitie;-pac.nu va manca in dimineata efectuarii examenului;Executie:-asistenta se spala pe maini cu apa si sapun;-imbraca sortul de cauciuc si isi pune manusile sterile;-umezeste sonda pt a favoriza alunecarea prin faringe si esofag;-se aseaza in dreapta bolnavului si ii fixeaza capul in mana stanga,tinandu-se intre mana si torace;-prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion;-cere pac.sa deschida larg gura,sa respire adanc si introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui,cat mai aproape de radacina limbii,invitand boln.sa inghita;-prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stomac(la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentara);-verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul seringii;-se fixeaza sonda;-aseaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlenmeyer(cand se colecteaza pt.o proba)sau aspira sucul gastric cu seringa;-pt. a favoriza golirea stomacului,pac.este rugat sa-si contracte peretii abdominali;-extrage sonda printr-o miscare hotarata,cu predenta,dupa comprimarea ei cu pensa hemostatica pt. a impiedica scurgerea continutului in faringe(de unde ar putea fi aspirat de pac.);-cand capatul liber al sondei ajunge in gura pac.se prinde cu mana stanga si se indeparteaza sonda;-goleste continutul sondei in vasul colector si aseaza sonda in tavita renala;Ingrijirea ulterioara a pac.:-i se ofera un pahar cu apa aromata sa-si slateasca gura;-se sterge mucozitatea de la fata si Barbie;-se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc;-i se ofera proteza dentara(dupa caz);-se aseaza pac.in pozitie comoda;Pregatirea produsului pt.examenul de laborator:-se determina cantitatea evacuata;-se completeaza formularele de recoltare;-se trimit probele etichetate la laborator;Reorganizarea locului de munca.Notarea in foia de observatie:-se noteaza tehnica,data,cantitatea si spectrul macroscopic al sucului gastric extras;Accidente:-greata si senzatie de varsatura;se inlatura fie printr-o respiratie profunda,fie se efectueaza anestezia faringelui cu o solutie de cocaine 2%;-sonda poate patrunde in laringe:apre reflexul de tuse,hiperemie a fetei,apoi cianoza,se indeparteaza sonda;-sonda se poate infunda cu resturi alimentare;desfundarea se face prin insuflatie cu aer;-se pot produce bronhopneumonii de aspiratie;De stiut:-tubajul gastric se efectueaza in conditii de perfecta asepsie;-sondajul gastric se poate efectua si pe cale endonazala cu sonda Einhorn;

-pacientilor inconstienti li se urmaresc respiratia,culoarea fetei;verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber intr-un pahar cu apa-aparitia bulelor de aer confirma patrunderea in caile respiratorii;-o forma particulara de sondare in scop hemostatic este introducerea sondei Blakemore;De evitat:-ungerea sondei cu ulei sau alte substante grase(provoaca greata pacientului);

25.Sondajul vezical la femeie

Sondajul vezical-reprezinta introducerea unui instrument tubular(sonda sau cateter) prin uretra in vezica urinara, realizand astfel o comunicare intrumentala intre interiorul vezici si mediul extern.Scopul sondajului vezical este: Scopul explorator adica recoltarea unei cant de urina pt examinari de laborator atunci cand pac nu poate urina, deăpistarea unor modif patologice ale uretrei sau vezici urinare.Scopul terapeutic: pt evacuarea continutului vezici cand aceasta nu se face spontan sau executarea unor procedee terapeutice prin sonda .

Materiale necesare pt femeie:-musama,aleza-2 sonde sterile lungi de aprox 15 cm cu varful usor indoit si complet rotunjit cu 1,2 orifici laterale aproape de varf,-1,2 eprubete pt urocultura-casolete cu tamp vataMateriale pt toaleta org genitale:- tavita renala, bazinet- paravan- recipient de colectare a urinei- ulei de parafina steril- oxicianura de mercur pt dezinfectia orificiului uretralPregatirea pac fizic si psihic:-psihic se anunta necesitatea tehnicii-fizic –se izoleaza patul cu paravan si se protejeaza cu musama si aleza patul - se aseaza pac in decubit dorsal cu genunchi ridicati si cu coapsele indepartate ( poz ginecologica) se indeparteaza perna si patura - se acopera pac lasand libera reg genitala - se aseaza bazinetul sub sezut pt efectuarea toaletei org genitale externe - se indeparteaza bazinetul si se aseaza tavita renala intre coapsele pac.Efectuarea tehnicii- sondajul vezical se efectueaza in perfecta asepsie atat a pac cat si a instrumentarului- asist se spala pe maini, imbraca manusile sterile dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral de sus in jos in directia anusului- scoate sonda cu o pensa si o prinde intre degetele maini drepte, lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril su introduce sonda orientata cu varful in sus 4-5 cm in uretra iar in vezica se roteste cu varful in jos.- Primele picaturi se lasa sa se scurga in tav renala, apoi in recipientul pregatit in functie de scop( urocultura , exam biochimice), sau intr-un recipient de coloctare.

- extragerea sondei se face dupa pensarea orificiului extern cu o pensa hemostatica.- Se efectueaza apoi toaleta reg vulvare,- Pac se imbraca, se aseaza comod in pat si se va supraveghea in continuare- Se noteaza tehnica in foaia de obs a pac precum numele celui care a executat tehnica, cant de urina recoltata si aspectul macroscopic a acesteia.

26.Sondajul vezical la barbat

Materiale necesare-musama,aleza-2 sonde sterile lungi de aprox 15 cm cu varful usor indoit si complet rotunjit cu 1,2 orifici laterale aproape de varf,-1,2 eprubete pt urocultura-casolete cu tamp vataMateriale pt toaleta org genitale:- tavita renala, bazinet- paravan- recipient de colectare a urinei- ulei de parafina steril - oxicianura de mercur pt dezinfectia orificiului uretral

Pregatirea pac:-psihic: se anunta necesitatea tehnicii-fizic: pozitia pac este de decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate - se izoleaza cu paravan, se lasa accesibila reg genitala - se face toaleta org genitale iar sb bazin se aseaza o perna tare, musama,aleza - tavita renala se aseaza intre coapsele pac.Efectuarea tehnicii

- asist se spala pe maini, imbraca manusile sterile, alege sonda si o lubrefiaza, dezinfecteaza orificiul urinal al uretrei cu ser fiziologic si oxicianura de mercur,- prinde sonda intre degete ca pe un creion si introduce varful sondei in orificiul urinar inaintand cu misc usoare pe traiectul acesteia- daca pe parcursul inaintarii apar obstacole, stricturi sau spasme uretrale, asist retrage sonda si preg alta de calibru mai mic- patrunderea sondei in vezica este semnalata de scurg urinei prin sonda, restul se recolteaza in recip sau eprubete pregatite in functie de examinarile de laborator.- Cu ajutorul unei pense hemostatice se penseaza capatul liber al sondei si apoi se extrage- Se efectueaza toaleta, se imbraca pac, se noteaza teh in foaie de obs cine a efectuat, cant de urina.- Exista complicati imediate ale sondajului urinar la lezarea traumatica a mucoasei uretrale cu aparitia hemoragiei ce impune intreruperea imediat a teh .

- Crearea unei cai false prin fortarea sondei, astuparea sondei in cursul evacuari urinei, se destupa prin injectarea a cati va mililitri de solutie dezinfectanta.- Complicatiile tardive sunt cele infectioase prin introd germernilor patogeni prin instrumente si manevre nesterile.- Se reorganizeaza locul de munca.

29.Temperatura - nou nascutul intre 36,1-37,8 C - adultul intre 36-37 C - varsnicul intre 35-36 CMateriale necesare:- termometru maximal- casoletya cu tampoane de vata si comprese sterile- recipient cu solutie dezinfectanta- lubrifiant- alcool medicinal- ceasPregatirea materialelor:- se face langa pac, urmeaza preg fizica a acestuia, spalarea pe ,maini a asist- termometrele sunt mentinute in recipiente care contin o solutie dezinfectanta fie de cloramina 1% sau o alta subst dezinfectanta, aceasta solutie se schimba zilnic inainte de utilizare - termometru se scoate din solutia dezinfectanta, se clateste si apoi se sterge cu o compresa sterila,- se scutura de sus in jos si se verifica daca mercurul este in rezervor, term trb sa fie individuale.

Pt masurarea temp in axila:- se aseaza pac in decubit dorsal sau poz sezand, se ridica bratul pac si se sterge axila prin tamponare cu prosopul pac- se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centruk axilei, se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara toracelui.- La copii sau la pac slabiti bratul va fi ,mentinut de catre asist- Termometrul se mentine 10 min in axila- Se scoate termometrul din axila, se sterge cu o compresa, se citeste gradatiile la care a ajuns mercurul si se noteazade catre asist intr-un carnetel- Dupa aceea se spala termometrul, se scutura din nou si se introduce in recipientul cu sol dezinfectanta.- In mod curent temp se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa amiaza intre orele 18-19

- Temp axiala repr temp externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat temp centrala a corpului. Masurarea temp in cav bucala:- se introduce termometrul in cav. buc. Sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare- pac este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas- se mentine termometrul in cav buc timp de 5 min- ea este contraindicata la copii, la pac agitati sau la cei cu afectiuni ale cav buc- inainte cu 10 min de introducerea termometrului in cav buc nu se vor consuma lichide reci sau calde

Masurarea temp rectale:- se lubrefiaza termometrul si se aseaza pac in decubit lateral cu membrele inferioare usor indoite asigurandu-i pac intimitate- se departeaza fesele si se introduce rezervorul cu mercur al termometrului in rect prin misc de rotatie si inaintare.- Termometrul va fi sustinut cu mana pe tot timpul masurari , se mentine timp de 3 min- Dupa term timpului de masurare termometrul este extras din rect, se sterge cu o compresa, se citeste gradatia la care a ajuns mercurul, se noteaza, dupa care se spala termometrul, se scutura si si introduce in recipientul cu cloramina.- Temp masuarata in rect este cu 4-5 zecimi de grad mai mare decat cea masurata in axila- Ea este contraindicata la pacienti agitati sau la cei cu afectiuni rectale- La copii masurarea temp rectale se face in poz de decubit dorsal cu picioarele ridicate

Masurarea temp vaginal:-se lubrefiaza termometrul, si se aseaza pac in decubit dorsal cu genunchi ridicati ( poz ginecologica) asigurand intimitate.

- -Termometrul va fi sustinut cu mana pe tot timpul masurari , se mentine timp de 3 minDupa term timpului de masurare termometrul este extras din vagin, se sterge cu o compresa, se citeste gradatia la care a ajuns mercurul, se noteaza, dupa care se spala termometrul, se scutura si si introduce in recipientul cu cloramina.

-este contraindicata in afectiuni ale aparatului genital feminin - val temp in vagin este mai mare cu 0,5 grade decat cea in axiala. Temperatura se noteaza pe foaia de temp printr-un punct pe verticala corespunzatore datei si timpul zilei socotind pt fiecare linie orizontala a foi doua diviziuni de grade. Se uneste val. prez cu cea anterioara. In alte documente se face cifric. Se noteaza cu pix albastru.

30.Pulsul Frecventa pulsului:- la nou-nascut intre 130-150 pulsatii/min- la adult intre 60-80 pulsatii/min- iar varstnicii intre 80-90pulsatii/minDef: -pulsul repr expansiunea ritmica a arterelor care se comomprima pe un plan osossi este sincrona cu sistola ventriculara(contractia muschiului inimi).Artere accesibile masurarii:- artera radiala- artera temporala superficiala- artera carotida(situata intre muschiul sternocleidomastodian si laringe)

- artera humerala- artera femurala- arterei poplitee- artera tibiala posterioara- artera pedioasa- si la apex

Masurare si notare:Materiale necesare:- ceas secundar- pix de culoare rosieEste necesara preg fizica si psihica a pac, se asigura un repaus de 10-15 min.- asist se spala pe maini si repereaza artera la nivelul carei vrea sa determine pulsul- se repereaza artera in santul radial pe extremitatea distala antebratului in continuarea policelui- palparea pulsului se face cu varful celor 3 degete: index,medius si inelar exercitand o usosra presiune cu aceste degete asupra vasului pana la perceperea svacnituriilor pline ale pulsurilor;- fixarea celor 3 degete se realizeaza cu ajutorul policelui care imbratiseaza antebratul la acest nivel.Pulsul arterei temporale se ia deasupra si in afara unghiului temporal al fantei palpebrala la o distanta de 3-4 cm- fanta palpebrala- unghiul pleoapei superioare cu cea inferioara- pulsul se stabileste prin nr. palpatiilor pe minutValoare obtinuta se noteaza printr-un punct pe foaia de temperatura tinand cont ca fiecare linie orizontala repr 4 pulsatii. Pulsul se mai poate masura in afara de forma grafica si cifrica.

31.Modificari fiziolocice si patologice ale pulsului:- puls filiform-volum mic, cantitate mica de sange in artere abia perceptibil- puls asimetric- volum de sange diferit la artere asimetrice- puls aritmic- pauzele inegale intre pulsatii- puls dicrot- se ăpercep 2 pulsatii; una puternica si alta mai slaba urmata de o pauzaPulsul mai poate fi:- tahicardic- frecventa lui depaseste val. normala- bradicardic- frecventa lui scade sub val normala.

32. Tensiune arteriala:Def: -repr presiunea exercitata de sangele circular asupra peretiilor arteriali. Valori normale:

- la un copil de 1-3 ani TAmax 75-90 mm/Hg si TAmin 50-60 mm/Hg- la un copil 12-15 ani TA max 100-120 mm/hg si TAmin 60-70 mm/Hg- la adult TAmax 115-140mm/Hg si TAmin 75-90mm/Hg- la varsnic TAmax peste 150 mm/Hg si TAmin peste 90mm/Hg

Factori care influenteaza TA:

Factori biologici:- Varsta – TA este mai mica la copil, creste pe masura inaintari in varsta se stabilizeaza la adult si ctreste usor la pers varstnice- Somnul- TA este mai mica decat in stare de veghe - Activitatea – din timpul zilei produce o crestere a TA dar cu revenirea la valorile normale dupa incetarea acesteia Factori psihologici- emotiile- stresul- bucuriile cresc TA Factori sociologici- Climatul- frigul produce o crestere a TA prin vasoconstrictie iar caldura produce o scadere a TA prin vasodilatatie.

33.RespiratiaDef: - a respira este nevoia fiintei umane de-a capta oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de-a elimina dioxidul de carbon rezultat in urma arderiilor celulare. Valorii normale in functie de varsta:- la nou nascut este de la 30-50resp/min- la 12 ani este intre 15-25 resp/min- la adult 16-18resp/min- varstnicul 15-25resp/min Masurarea si notarea in foaia de temperatura: -un ceas secundar, creion sau pix cu pasta verde, F.T. - pac este in decubit dorsal fara a se explica tehnica care trb efectuata - plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui, - numara inspiratiile timp de 1 min si trece val obtinute printr-un punct pe FT. - fiecare linie orizontala de pe FT repr 2 respiratii, in alte situatii masurarea respiratiei se face in timpul somnului pac., nr misc de ridicare si coborare ale cutiei toracice. - notarea resp in FT se face prin 2 metode una cifrica si una grafica.

34. DiurezaDef: cantitaea de urina eliminata in 24 de oreNotare in foaia de temperatura:

Modificarile patologice:- Hematurie- prezenta sangelui in urina poate fi cu aspect rosu deschis, inchis brun- Albuminurie- prez proteinelor in urina- Glicozurie- prez glucozei in urina

- Hiperstenurie- urina foarte concentrata - Hipostenurie- urina densitate mica(diluata)- Urina tulbure- determ de prez puroiului sau a microbilor(piurie)- Urina cu miros de fructe coapte( in diabet zaharat)-35.Urina, mictiunea:Def urina: -este o solutie apoasa prin care sunt eliminate subst. rezultate din metabolismul intermediar protilic ( subst. inutile, toxice pt organism), saruri minerale si alte subst. de dezasimilatie care nu sunt necesare organismului.Def mictiuni:-actul fiziologic constient de eliminare a urinei se numeste mictiune.Tulburari de emisie urinara: Polakiuria- inseamna senzatia de mictiune foarte frecventa dar cant de urina este mica Disuria- senzatie de usturime la urinare Nicturia- inversarea raportului dintre mictiuniile din timpul zilei si cele ale nopti.

36.Expectoratia:Def: - este eliminarea sputei din arborele traheobronsic- sputa repr. totalitatea substantelor expulzate din caile respiratori prin tuse- in cond fiziologice mucoasa cailor resp secreta o cant mica de mucus necesara protejari mucoasei organelorrespirastiei fata de uscaciune si de efectul nociv al aerului si prafului- acest mucus nu declanseaza efectul de tuse, doar cand se acumuleaza o cant mare de sputa in caile resp, el actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei

Culoarea specifica anumitor afectiuni:- rosie sangvinolenta,spumoasa aerata in hemoptizie(tuberculoza)- striata cu sange in sputa hemoptoica- rosie ruginie in pneumonie- rosie gelatinoasa in cancer pulmonar- roz aerata in edem pulmonar acut- galben verzuie in infecti cronice sau supurati pulmonare- alba cenusie in astmul bronsic

37.VarsaturileDef:- prin varsatura se intelege evacuarea pe gura a continutului gastric sau intestinal.Varsatura este un act reflex cu centru in bulbul rahidian repr o modalitate de aparare fata de un continut stomacal daunator organismului.Clasificare dupa cauza: -de origine centrala sau cerebrala- cand centrul bulbar este influentat direct de cresterea presiuni, lichidul cefalo rahidian(LCR) de cresterea presiuni intacraniene apar in meningite, encefalite, tumori cerebrale.In aceste situati varsaturiile se produc fara nici un efort si ne insotite de senz de greata. - de origine periferica cand excitatia bulbului vine de la periferie de natura: digestiva, urogenitala,boli de metabolism,endocrine.Si sunt insotite de senz de greata, salivatie abundenta, ameteli, tahicardie,cefalee.Frecventa:

- ocazionale-cand apar in boli infectioase sau intoleranta alim

- frecvente- in stenoza pilorica- incoercibile- in graviditate si in dizgravidi

Orar:- matinale la gravide si alcoolici- post bradiale in ulcer, cancer gastric

Continutul poate fi:- alimentar- mucoase sau apoase- biliare- purulente-gastrite flecmoase- sangvinolente-ulcer, cancer gastric, gastrite- fecaloide Cantitatea:

38.Notarea scaunului in foaia de temperatura: Se face prin scaune conventionale:- scaunul normal o linie verticala- scaunul moale o linie oblica- scaunul diareic apos o linie orizontala- scaunul cu mucus cu un X- scaunul cu puroi cu litera P- scaunul sangvinolent cu litera S- scaunul melenic cu litera M

39.Plaga:Def: - sunt leziuni traumatice caracterizate prin intreruperea continuitati tegumentelor sau mucoaselor.Clasificare:I.Dupa tipul de actiune al agentului vulnerant sau traumatic plagiile pot fi:

1)Mecanice- prin taiere- prin intepare, arme albe sau insecte- prin contuzie sau lovire- prin strivire- prin arme de foc- prin muscatura de animale salbatice sau domestice- prin muscatura de sarpe si vipera

2)Termice:- caldura- frig-electricitate3)Radiatiile ionizante:- radiatiile infrarosi

4) Agenti chimici:- acizi- baze- saruri

II. Dupa circumstantele sau imprejurari pot fi:- accidentale: de munca, de circulatie, casnic- intentionate: in caz de suicid, sau agresiuni- iartrogene: induse de ceva pt care ai intervenit- interv chirurgicale- punctii-injectiIII.Dupa timpul scurs de la producere:- plagi recente sub 6 ore de la producere- plagi vechi care depasesc 6 ore de la producere fiind socotite plagi infectateIV. Dupa profunzime:- superficiale- profundeV. Dupa straturile anatomice afectate: - plagi abdominale - toracice sau craniene cele 2 pot fi –plagi nepenetrante care nu depasesc invelisul seros al cavitatii - plagi penetrante care lezeaza si invelisul serosVI. Dupa evolutia lor sunt:- necomplicate- complicate.

40. Toaleta plagii si profilaxia antitetanica: - calmarea dureri ( calmante) - Toaleta locala minutioasa procedand astfel: daca plaga este intr-o regiune cu par , se rade parul in jurul ei, pana la o dist de 6 cm de marg plagii, se spala pielea nelezata din jurul plagi cu apa si sapun si apoi ser fiziologic. - se dezinfecteaza apoi cu alcool sau tinctura de iod,- Atentie: - pielea din jurul plagi se dezinfecteaza prin badijonare care incepe de la marg plagi si se indeparteaza de acesta. - se curata apoi plaga cu rivanol 1 la mie sau cloramina 4 la mie sau cel mai bine apa oxigenata care antreneaza la suprafata mici corpi straini prin spuma pe care o produce; - apa oxigenata mai are efect hemostatic - in cazul in care exista corpi straini ,mai mari precum si excizia si indepartarea tesuturilor devitalizate sunt real de catre medic - daca este cazul se va face hemostaza prin legarea vasului si sutura plagi - aceste plagi se pot vindeca perprima - este interzisa explorarea intrumentala a unei plagi in afara unui serviciu chirurgical de specialitate - in cazul plagilor mai vechi, plagile care depasesc 6 ore de la accident se considera infectate, li se face acelas tratament descris insa plaga nu se sutureaza perprima.In cazul in care pac.este vaccinat complet sau revaccinat se face curatirea chirurgicala si aseptizarea plagi. Se mai face tratament cu antibiotice in doze corespunzatoare si se mai face o vaccinare cu vacin tetanic absorbit ( VTA) in doza de 0,5ml adm intramuscular.

Daca pac nu a fost vaccinat niciodata se face curatirea chirurgicala si aseptizarea plagi, trat antibiotice in doze corespunzatoare, 3 doze de VTA anume prima doza 0,5ml imediat dupa ranire iar urmatoarele la interval de 14 zile intre ele. - in aceasta situatie se poate face sau se poate adm si serul heterolog antitetanic.

41. Pregatirea fizica si psihica a pac pt radiografia toracica: - i se va explica necesitatea efectuari tehnici - el va fi insotit de catre asist la seviciul de radiologie impreuna cu FO - se va indeparta obiectele din metal, tel mobile pt nu a da imagini radiologice eronate - pac se va dezbraca pana la brau si va ramane in picioare cu pieptul lipit de placa fotografica - i se va face si o radiografie din profil atunci pac va ridica bratele si isi va aseza palmele pe cap si cu partea laterala care urmeaza sa fie radiografiat se va rezema pe placa radiografica.

42. Escara: 51.Alimentatia bolnavului:active,pasiva si artificial

In functie de starea bolnavului alimentarea lui se face astfel:

-activa: cand pacientul mananca singur in sala de mese sau in salon;-pasiva: pacientului i se introduce alimente in gura;-artificiala: alimentele sunt introduce in organism in conditii nefiziologice iar acest tip de alimentative se va face in afara programului obisnuit (prin sonda gastrica,clisma,perfuzie);Alimentatia activa –pacientul mananca singur in sala de mese sau salon.Pregatirea materialelor :- tava,tacamuri,farfurii,servetele,cana pt supa,pahar pt apa,fata de masa,cos pt paine,flori. Conditii de mediu (alimentatia in sala de mese) -o curatenie desavarsita in sala de mese;-aerisirea in sala de mese;-asezarea estetica pe mese de 4 persoane a tacamurilor,pahare,cana cu apa,servetele,flori;-se anunta pac. sa vina la masa,se recomanda spalarea pe maini;-se servesc felurile de mancare pe rand;-nu se ating alim. cu mana;-se observa daca pacientul a consumat alimentele in intregime si se solicita motivul in cazul in care acestaa nu au fost consummate;-se transporta vesela la oficiu si se aeriseste sala de mese;Daca pacientul serveste masa in salon la masa-se indeparteaza tot ce ar putea influienta negativ apetitul;-se separa cu paravan pac.care au un aspect dezagreabil;-se preg. masa bolnavului;-servirea mese se face ca si in sala de mese;Serivirea mesei in salon la pat-pt aceasta se aseaza pac.in poztiie semisezand sau sezand cu ajutorul rezematorului de pat sau pernelor ;-se protejeaza lenjeria de pat cu o musama;

-peste musama un lighean sau un vas oferindu-se sapun si se toarna apa sa se spele;-se ofera prosop sa se stearga;-se adapteaza o masa speciala la pat acoperita cu o fata de masa sau o tava asezapa pe ghenunchii pacientului peste patura acoperita cu o aleza;-se aseaza in jurul gatului un prosop urmand sa se faca servirea mesei la fel ca in sala de mese;Servirea pacientului in decubit lateral stang-se aseaza pac.in decubit lateral stang si capul sprijinit de o perna;-se spala pe maini;-se aseaza tava pe marginea patului sau pe un tamburel la inaltimea patului;-se servesc alim.pe rand;-dupa servirea mesei se ridica vesela utilizata;-se indeparteaza materialele folosite si se spala pac.pe maini;Alimenatia pasiva Daca starea generala a bolnavilor nu le permite se se alimenteze singuri ei trebuie ajutati. Alimentarea pasiva se adreseaza pacientilor bolnavi,paralizati,in stare grava sau cu o tulburare de deglutitie.-pacientul se aseaza in poz.semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit dorsal sau cu capul usor ridicat si aplecat inainte pt.a usura inghitirea;-se protejeaza lenjeria pac.cu un prosop curat,i se aseaza un prosop in jurul gatului si se adapteaza masuta la pat asezand mancarea astfel incat sa vada ce i se introduce in gura;-asistenta se aseaza in dreapta pac.verifica temp.alim.deoarece pac.in stare grava nu simpt temperatura;-serveste pac.supa cu lingurita sau din cana cu ciorba,ii taie alim.solide;-dupa terminarea sterge pac.la gura,ii aranjeaza patul,indeparteaza eventualele resturi alimentare care ajunse sub bolnav pot ajunge la formarea escarelor;-se schimba lenjeria pac.daca se murdareste;-acopera pac.si aeriseste camera;-strange vesela si o duce la oficiu;Alimentatia artificial –inseamna introducerea alimentelor in organismul pac.prin mijloace artificiale.Se realizeaza prin urmatoarele:-sonda gastrica;-prin gastrostoma;-pe cale aperenterala;-prin clisma;Alimentatia artificial este recomandata:-pacientilor inconstienti ,cu tulburari de deglututie,cu intolerant sau hemoragii digestive;-la cei operati pe tubul digestive sau glandele anexe(ficat,pancreas);-cu stricuri esofagiene sau ale cardiei sau la pac.in stare grava cu negativism alimentar;Alimentatia artificial prin sondaj gastric Alimentatia artificial prin sondaj gastric rep.introducea unui tub de cauciuc(sonda gastric Fauch sau Einhorn)prin faringe si esofag si stomac.Sondajul gastric se face in dublu scop:1.scop explorator –prin recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si secretori ai stomacului:2.scop terapeutic – pt evaluarea continutului stomacal toxic pt.curatirea mucoasei:

-pt.hidratarea si alimentarea bolnavului;-pt.introducerea unor substante medicamentoase;Materiale necesare:-2 sorturi de cauciuc sau material plastic;-musama si aleza;-prosoape;Materiale sterile:-sonda Fauch sau einhorn-casoleta cu manusi sterile;Alte material:-tavita renala;-pahar cu apa aromata;-pahar cu apa pt.proteza;Pregatirea pacientului psihic-se informeaza pac.si se explica tehnica fiind rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului.Preagatirea fizica-se aseaza pac.pe un scaun cu spatar cu spatele cat mai drept si protejeaza cu sortul de cauciuc;-se indeparteaza proteza dentara daca exista si se introduce intr-un pahar cu apa;-se aseaza tavita sub barbia pac.pt a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucala solicitand pac.s-o mentina in aceasta pozitie; Efectuarea tehnicii-asistenta se spala pe maini si imbraca manusile sterile si sortul de cauciuc;-umezeste sonda pt a favoriza alunecarea sondei prin faringe si esofag;-se aseaza in dreapta bol.si ii fixeaza capul cu mana stanga tinandu-l intre mana si torace;-prinde cu mana dreapta extremitatea sondei rotunjind-o ca pe un creion;-cere pac.sa deschida larg gura sa resp.adanc si introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii invitand bol.sa inghita prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stomac;-la marcajul 40-50 cm putem presupune ca suntem in stomac;-se verifica prezenta sondei in stomac prin aspiratia continutului stomacal cu ajutorul unei seringi montate la capatul liber al sondei;-cand suntem sigur ca sonda a ajuns in stomac se aseaza o palnie la capatul liber al sondei si se toarna bulionul alimentar max.intr-o cantit.de 500 ml.incalzit la temp.corpului;-dupa introducerea bulionului alim.se introduce 200-300 ml.apa pt.a goli sonda;Cand capatul sondei ajunge in gura pac.se prinde cu mana stanga si se indeparteaza sonda asezandu-se intr-o tavita renala;-i se ofera un pahar cu apa pt.clatire;-se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;-i se ofera proteza dentara si se aseaza pac.in poz.comoda;La pac.inconstienti care trebuie alim.pe aceasta cale sonda se introduce endonazal.Sondele din polietinel se tin mai mult de 4-6 zile cele de caciuc maxim 2-3 deoarece sunt traumatizante pt.mucoase.Alimentatia prin gastrostoma-deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimtarii printr-o sonda in cazul in care calea asofagului este intrerupta;

In cazul stucturilor esofagiene dupa arsuri cu substante caustice cand alim.artificiala este de durata si nu se poate utiliza sonda gastric,alim.vor fi introduse prin gastrostoma.In stoma este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alim.sunt introduse cu ajutorul unel seringi sau prin palnie.-se introduce aceleasi amestecuri alim.ca si in cazul alim.prin sonda gastrica;-alim.vor fi introduse in doze fractionate la intervale obisnuite dupa orarul de alim.al pac.incalzite la temp.corpului;-cantitatea introdusa o data nu va depasi 500 ml.,dupa introducerea alim.sonda se inchide pt a impiedica refularea;-tegumentul din jurul sondei se poate irita sub actiunea sucului gastric care se prelinge adesea pe langa stoma provocand uneori leziuni importante;-de aceea leziunea din jurul stomei se va pastra uscata acoperita cu un unguent protector, antimicrobian,pansat steril cu pansament absorbant.Alimentatia parenterala Se va face cu substante care:-au o valoare calorica ridicata;-pot fi utilizate direct de catre tesuturi;-nu au prioritati antigenice;-nu au actiune iritanta sau necrozata asupra tesuturilor;Alimentatia parenterala se face pe cale i.v.,putand fi introduse solutii izo sau hipertone.Planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii pe 24h si a ratiei de lichide.Alim.parenterala presupune hidratare si mineralizarea organismului .Pt.org.apa este lichidul solvent al toturor subst.chimice,organice si anorganice necesare functionarii org.dilueaza toti produsii rezultati din metabolism destinati eliminarii si mentinerii in solutie o serie de saruri minerale.Nevoia de apa a adultului este de 1500-2000 ml./24h .La copil nevoia de apa este mai mare in raport cu greutatea ,el necesitand aproximativ: -180ml./kg/corp in primele 6 luni de viata; -120 ml./kg/corp 9- 12 luni;100 ml./kg/corp peste 12 luni;Necesarul de apa se acopera prin aportul alim.fie sub forma de lichide.

52.Pregatirea bolnavului pt.examenul gastro-duodenalPregatirea instrumentelor si materialelor:-sulfat de bariu 150gr.;-cana sau pahar;-apa,lingura de semn;-purgative;Se pre.suspensia de bariu astfel:-cele 150 gr.sulfat de bariu se amesteca cu o cantitate mica de apa calda pana se obtine o pasta omogena la care se adauga apa rece pana la 200-300 gr.amestecandu-se cu o lingura de lemn;-se anunta pac.cu 2 zile inainte explicandu-i necesitatea tehnicii si importanta ei pt.dignosticul bolii;-se anunta ca in dimi.examinarii nu trebuie sa mancanca sau sa fumeze;-informeaza pac.si referitor la regimul alim.pe care trebuie sa-l respecte,astefel 1-2 zile inaintea examinarii primeste un regim alimentar neflatulent format din supe,oua ,paine prajita,unt,fainoase;-in seara dinaintea examinarii se face o clisma evacuatoare ;-in ziua examinarii pac.insotit de assist.si de foia de observatie este transportat la serviciul de radiologie;-dupa ce dezbraca toracele pac.este condus sub ecran unde i se ofera cana cu sulfat de bariu preatita inainte,la comanda medicului oac.va inghiti sulfatul de bariu;-dupa terminarea examinarii pac.este ajutat a se imbrace si este condus la pat;-pa.este readus la serviciul de radiologie conform indicatiilor medicului dupa 2-8-24 h pt a urmari sub ecran evacuarea stomacului,umplerea intestinului subtire si a colonului;-dupa 2 ore de la inceputul examinarii pac.poate sa manance;-se adm.apoi un purgative(ulei de parafina)dupa terminarea examinarii;-pac. va fi informat ca va avea un scaun alb.La copiii mici gustul bariului se corecteaza cu cacao sau lamaie si se adm.cu lingurita.-la sugari bariul se prepara cu ceai sau lapte si se adm.cu biberonul;Cantitatea de suspensie de bariu per apa in dilutie ½ este de:-100ml/gr pt.sugari;-100- 150 pt copii mici;-200 pt.copii mai mari.53.Gastroscopia rep.vizualizarea directa a mucoasei gastrice cu ajutorul unui instrument optic numit gastrofibroscop este un aparat care are inglobat in conctructia sa un system optic,un system de insuflatie si aspiratie adaptat si o camera video.Scopul –este diagnostic si terapeutic pt.polipectomie .tratam.endoscopic pt.hemoragiile digestive si tratam.cu laser.

Materiale necesare –in fuctie de scopul investigatiei:-manusi sterile;-sorturi de cauciuc;-comprese sterile;-tavita renala;-pipe Guedel;-susbs.anestezice;-port tampoane;-recipiente cu subs.dezinfectanta ;-medicamente(atropina,scobutil,diazepam,adrenalina);-seringi;-glicerina sterile sau silicon pt.lubrifierea tubului gastroscopului;-periute de cetologie;-pensa pt.prelevarea biopsiei;-pensa anatomica;-recipiente cu format pt tesutul prelevat(recoltat);Pregatirea fizica si psihica a pac.:-calmarea pac.;-explicarea efectele dezagreabile ale investigatiei rugandu-l ca printr-un effort de vointa sa le depaseasca pt.a putea coopera in timpul examinarii;-asistenta va adm.medicatia recomandata de medic pt.sedarea pac.sau pt.prevenirea unor incidente;I se va explica importanta golirii si curatirii complete a stomacului astfel:-sa nu manance sis a nu fumeze in dimi.zilei de examinare si in seara dinaintea investigatiei;-in seara zilei precedente se efectueaza la pac.care evacuarea stomacului esre deficitara o spalatura gastrica cu apa calduta;-sedarea pac.se adm.o tablet de diazepam in seara precedent examinarii si daca ere nevoie dimi.;-cu 40-50 de min.inainte de proba se adm.o injective cu atropine,daca nu exista indicatii sau cu scobutil sau diazepam;-inainte de inceperea invetigatie assist.efectueaza anesteziei locala cu sprei(stomacaina)sau se face badijonare locala a bazei limbii si a faringelui cu solutii de novocaine sau scilina.Aceste solutii se pot folosi pt.anestezie locala prin gargara.-se aseaza pac.pe masa de examinare in decubit lateral stang pe o perna tare;Gastroscopia se efectueaza cu 2 asistente.Asistenta 1-vorbeste cu pac.,il linisteste,ii asigura pozitia capului in extensie fortata;-tine tavita renala sau il sterge la gura de secretie cu o compresa;Asistenta 2-ajuta medicul sa introduca aparatu ungand gastroscopul si dandu-i instrumentele pe rand;Ingrijirea pac. dupa tehnica -pac.este supravegheat inca o jumatatea de ora in camera unde a fost examinat;-este transportat apoi in salon;-este supravegheat atent inca 2 h urmarind sa nu manance sisa nu bea;-pac.care i sa prelevat biopsie este atentionat sa nu consume alim.fierbinti;-daca pac.nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si acuza dureri si introduce sonda gastrica la indicatia medicului eliminandu-se aerul si mucozitatea;

-se efectueaza pac.inhalatii cu mentol pt.evitarea senzatiilor neplacute din gat;-produsele pt.laborator se eticheteaza si se trimit urgent la laborator in vederea examinarilor citologice;-la serviciul de endoscopie asistenta va analiza fragmentele biopsiei de vederea descoperirii prezentei helicobacter;Incidente si accidente-dureri de deglutitie;-subfebrilitati;-dureri la tumefactia amigdalelor;-hemoragie;H.I.V;54.Colonoscopia - este examenul direct al colonului cu ajutorul unui colonoscop.Se vizualizeaza colonul sigmoid,descendent,tranvers si ascendant pana la cec.Materiale necesare:-musama,aleza,comprese sterile,casolete cu campuri sterile,manusi sterile,pensa pt.biopsie,recipient pt.prelevari histologice,recipiente cu subst.pt.dezinfectia aparatului,medicamente pt.sedarea pac.;Pregatirea psihica a pac.:-se explica pac.necesitatea tehnicii;-este incurajat si este informat despre durata investigatiei si efectele neplacute;Pregatirea fizica:-3 zile consecutive seara si dimi.se efectueaza cate doua clisme evacuatoare la interval de 1 ora cu cate 2 l de apa calduta,ultima clisma se efectueaza in dimi.examinarii cu 3-4 h inainte;-in ziua dinaintea investigatiei pac.nu va ingera decat lichide;-in dimi.examinarii i se adm.o fiola de diazepam si una de scobutil cu 30-60 min.inainte de inceperea colonoscopiei;-pt.efectuarea tehnicii sunt necesare 2 asistente;Asistenta 1 –linisteste pac.;-il solicita sa coopereze si sa se relaxeze;-urmareste functiile vitale ale acestuia si il aseaza la decubit lateral stang cu genunchii flectati acoperit cu un camp steril ce coincide cu regiunea anala;- in timpul examinarii la solicitarea medicului pozitia pac.poate fi schimbata dintr-un decubit in altul pt.masura ce sonda inainteaza;Asistenta 2-verifica colonoscopul asigurandu-se ca este adaptat correct la sursa de lumina;-lubrifiaza varful tubului cu vaselina si-l introduce in anus;-va avea grija sa nu ajunga vaselina pe lentila fapt c ear putea reduce vizibilitatea;-pe masura ce medical are vizibilitatea traiectului lumenului asistenta la solicitarea medicului avanseaza incet tubul in lumenul colonului;Incidente si accidente -sangerare,dureri abdominal abundente care opresc investigatia,perforatie,tahicardie,stop cardiac;Contraindicatii:-in operatiile abdominal recente;-in ascite massive;-la persoanele confuse,necooperante;

55.Urografia – este o metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si cailor urinare utilizandu-se substante iodate hidrosolubile administrate i.v.;Pregatirea materialelor-carbune medicinal;-ulei de ricin;Materiale de protectie cum ar fi :paravan,musama ,aleza;Materiale sterile:casoletacu comprese,canula rectala;Materiale nesterile: stativ pt.irigator,un irrigator si un tub de cauciuc lung;-tavita renala;-apa calduta 37~C pana la 1 l pt.adulti ,250 ml.pt.adolescenti,150 ml.copii,50-60 sugari;-sare 1 lingurita/1 l.apa;-ulei 1 l./1 l apa;-glicerina 40gr/500 ml apa;-sapun 1 lingura rasa/1 l apa;-substanta de constast odiston de 30,60,75 %;-med.antihistaminice(antialergice);-med.de urgenta;-seringi 10 ml sterile;Se anunta pac.si i se explica importanta tehnicii pt.stabilirea diagnosticului totodata i se explica regimul alimentar necesar pt.reusita examenului,cu 2-3 zile .inaintea examinarii pac.v-a consuma un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduri lumte cum ar fi:fructele,legumele,pastele fainoase ,painea si apele gazoase.In ziua dinaintea examenului pac.va consuma un regim hidric cu supa,ceai,apa negazoasa.In seara dinaintea examinarii pac.va consuma o cana cu ceai si paine prajita.In ziua examinarii boln.nu mai mananca si nu mai bea pt.reducerea volumului urinei;-se efectueaza o clisma evacuatoare inaintea injectarii substantei de constrast;-se efectueaza o proba de tolerant la iod,i se comunica pac.despre unele simptome care pot sa apara:ameteli,greturi,dureri abdominale si care dispar repede fara consecinte;-daca pac.rep.o reactive alergica se intrerupe administrarea si se anunta medicul;-daca toleranta organismului este buna se adm.i.v. subst.de constrast astfel:-20 ml.odiston 75%pt adulti;-25 ml.odiston 60%pt adulti;-la copii in functie de vasta de adm.5-15 ml/75%;Injectarea subst.de contrast se face pe masa radiologiei foarte incet cu multa precautie,la 8-10min. de la efectuarea injective medicul executa radiografia renala(urografia).Dupa terminarea tehnicii pac.va fi ajutat sa se imbrace,va fi condus in salon si instalat comod in pat.Se noteaza examenul in foia de observatie.Urografia este contra indicate in insuficienta renala si hepatica,in hipertiroidism ,in stari alergice,sau in TBC pulmonara evolutiva .56.Pregatirea si executarea E.K.G –uluiElectrocardiograma –este o investigatie grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac (sistola si diastola).Este o metoda extrem de pretioasa in diagnosticul unei cardiopatii in general,in suferintele miocardo-coronariene,o metoda de a recunoaste o boala de inima care evolueaza clinic latent sic and este necesara efectuarea E.K.G. la effort.E.K.G este interpretat intotdeauna de catre medic.

Inregistrarea EKG se face cu ajutorul unul aparat numit electrocardiograf.In practica se inregistreaza pe EKG 12 derivatii astfel:- 3 derivati bipolar notate cu D I,D II,D III;- 3 derivati unipolari pt member a VR,Av4,a VF;- 6 derivati precordiale notate cu V1,V2,V3,V4,V5,V6;

Preagtirea bolnavului:-se preg.boln.psihic pt.a inlatura factorii emotionali;-se trasporta in sala de inregistrare cu caruciorul cu 10 15 min. inaintea efectuaroo tehnicii;-aclimatizarea boln.cu sala de inregistrare;-boln.va fi aseazat in poz.de decubit dorsal pe patul de consultative si va fi rugat sa isi relaxeze musculatura;Montarea electrozilor pe bolnav-placile de metal ale electrozilor se monteaza pe partile moi ale extremitatilor.Sub placa de metal se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit (1 lingura sare la 1 pahar cu apa sau o pastila speciala pt.electrozi);-cei 10 electrozi :4 pe member si 6 precordiali se fixeaza pe loc in felul urmator.1.Montarea electrozilor pe membre:*rosu mana dreapta;*galben mana stanga;*verde piciorul starng;*negru piciorul drept; 2.Montarea electrozilor precordiali:*V1 in spatiul 4 intercostali pe marginea dreapta a sternului;*V2 in spatial 4 intercostal pe margina stanga a sternului;*V3 intre V2 si V4;*V4 spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara;*V5 este la intersectia data de orizontala dintre V4 si linia axilara anterioara stanga;*V6 intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie;Interpretarea pe o electrocardiograma normal distingem:*unde care au fost numite P,Q,R,S,T,U;Segemente care rep.distanta dintre doua unde si intervale care cuprind atat o unda cat si un segement.57.Preagtirea si executarea E.E.G-ului Electroencefalograma –rep.inregistrarea modificarilor potentialului electric al creierului. -se face cu ajutorul unui aparat numit encefaloscop;-aparatul de EEG fiind foarte sensibil trebuie instalat intr-o aripa mai izolata a cladirii cat mai departe de instalatiile Ranger.Examenul EEG necesita o pregatire prealabila a bolnavului astfel:-cu 3 zile inainte bol.nu trebuie sa mai primeasca nici un medicament;-in ziua examinarii bol.trebuie sa fie odihnit si linistit;-pregatirea psihica si inlaturarea factorului emotional sunt absolute necesare pt obtinerea unor rezultate corecte;-bol.se aseaza pe un pat sau un fotoliu s ii se fixeaza capul cu un rezemator;-aplicarea electrolitilor pe piele se face cu ajutorul unor benzi de cauciuc;

-contactul electric se realizeaza prin degresarea parului si a pielei paroase a capului cu un amestec de alcool,otet si acetone si utilizarea unei paste de contact bine conductoare de electricitate;-electrozii sunt formati din mici placute de metal argintate iar contactul electric dintre electrozi si piele trebuie sa fie perfect iar legatura dintre aparat si electrozi se face prin conducte electrice;-aparatul se conecteaza la current si se lasa sa se incalzeasca aproximativ o jumatate de ora;-viteza de inregistrare este de 15 cm/min;-in cursul inregistrarii bol.trebuie sa stea cu ochii inchisi nemiscat deoarece biocurentii produsi de contractile musculare pot modifica rezultatul;-aceeasi miscare o pot avea si miscarile medicului sau a asistentei de aceea se va evita orice miscare in timpul inregistrarilor;-curbele inscrise se numesc electroencefalograme; -EEG omului sanatos inregistreaza unde alfa,beta ,tetra,si delta care in stare normala apar numai in anumite faze de somn;-interpretarea EEG se face numai de medic; 58.Pregatirea mamei pt.alaptare Preg.psihica a mamei si preg.sanilor in alaptare:-se discuta cu mama pt.ai insufla increderea in sine;-in capacitatea ei de a alapta copilul;-se arata efectele positive ale alim.asupra dezvoltarii copilului,rezistenta mai mare a acestuia la diferite boli;-efectele favorabile ale alaptarii asupra evolutiei uterine si prevenirea obezitatii;Preg.sanilor pt.alaptare -se explica mamei inainte de nastere sa trebuie sa efectueze un masaj al mameloanelor care nu sunt formate;-igiena mameloanelor se face cu apa si sapun si se vor sterge cu un prosop mai aspru;-se aseaza nou-nascutul cat mai repede la sanul mamei ;-se expun sani cat mai mult la aerul camerei si la bai de soare;-se lasa nou-nascutul sa supa mai des (se prefer alim.la cerere)cu respectarea repausului nocturn;-in cazul aparitiei ragatelor(eroziunilor)mameloanelor se acopera cu un unguent si apoi se acopera cu o compresa sterila;-in acesc caz laptele se da muls nou-nascutului ;Important pt.alaptare este asigurarea dietei mamei care alapteaza-se va asigura mamei un regim echilibrat;-consumul de alim.trebuie sa se faca in cantitate mica si mese dese;-cantitatea de lichide va fi crescuta cu 700 -800 ml/zi fata de normal;Plusul calaoric necesar pt.alaptarea este de 50-600 kcal/zi ceea ce asigura o productie de lapte de 700-800ml/zi;-nu se vor da medica.mamei care alapteaza decat cu prescriptive medicului;-se va educa mama privind rolul nociv al alcoolului si nicotinei asupra evolutiei copilului;Alaptarea nou –nascutului -nou-nacutul se ma schimba de scutece si faine curate pt.alaptare ;

-mama se va imbraca intr-un halat curat si isi va aplica masca de tifon pe fata;-se vor stoarce si se vor observa primele picaturi de lapte;-imediat dupa nastere pt.alaptare mama n.n se va aseza in decubit lateral iar n.n se va aseaza in bratele mamaie cu capul pe trunchiul strijinit pe antebratul mamei ,mama srijinindu-se putin in cot;-dupa cateva zile mama va sta pe un scaun isi va sprijini picorul in un scaunel de partea sanului si ca care alapteaza;-se tine n.n culcat pe antebratul si bratul de partea sanului;-se intoarce n.n cu fata spre san urmarind reflexul de apucare am copilului;-mama va introduce toata areola mamara in gura copilului prinzand sanul cu mana libera;-va avea grija sa creeze spatial necesar pt.resp.copilului apasand usor sanul cu degetul in dreaptul narilor copilului;-raportul intre miscarile de supt si deglutitie trebuie sa fie de 1/1;-mama v-a observa daca are lapte sufficient;-in cazul in care un san sa golit se obs.ca nr de supturi esre mai mare decat cel am deglutitiilor si se va oferi si celalalt san copilului;-mama va lasa copilul sa se odihneasca la nevoie si va lasa copilul sa suga pana la saturare;-dupa supt il va ridica usor in brate sprijinandu-l cu fata anterioara a trunchiului pe pieptul sau;-capul copilului va fi sprijinit cu man ape umarul mamei;-se va tapota usor de cateva ori spatele copilului asteptand eructatia care deobicei se produce zgomotos;-procedura se repeta de 1-2 ori in timpul suptului;-dupa ce se va incheaia suptul mama il va culca usor in pat in decubit stang apoi drept;-se va urmari in permanenta copilul pt.a obs.eventualele regurgitatii,colici abdominale sau scaune postpranduale;-daca copilul nu a supt laptele din ambii sani mama va extrage restul manual sau cu o pompa de muls;

61.Modificari ale organismului femeii in timpul sarcini

Modificari generaleSacina,evident fiziologice deosebit in viata femei rep o inplinire a meniri acesteia,aceade a procre.Pt ca sarcina sa se desvolte normal sa se nasca un copil sanatos este necesara o buna colaborare intre gravida si asist med,comunicarea facanduse in ambele sensuri:-sa furnizeze permanent inf despre stare sa si sa-si formeze anumite comportamente,asist sa stie sa selecteze informatilesa desprinda problemele pe care sa le rezolve impreun cu femeia si la nevoie cu medicul.Modif generale care apar pe timpul sarcini sunt:1 din partea sist nervos

In primul trim de sarcina se constata o diminuare a active cortexului si o greturilor,varsturilor si a hipersalivatia,tot odta se poate constata si pervertirea gustului si a mirosului-pot aparea tulb psihice-fatigabilitatea(oboseala),anxietate tulb ale somnului.2s.endocrin-actioneaza in stransa interdeprndenta cu s.n se produce hipertrofia unor glande care det cresterea cant de hormoni glucocortizoizi,mineralocorticoizi creste metabolismul bazal si creste secretia de prolactina hormone care in perioada sarcini atinge un nivel maxim ce asigura primul lapte3.Metabolismul creste in perioada de sarcina,creste temp corpului usor pan in luna a 3a de sarcina,creste lipemia care asociata cu hipercuoag……explica riscurile feblitelor in sarcina.Gravida are nevoie de mai multe proteine scaderea acestora avand influiente negative asupra fatului,se modif metabolismul fosfocaloric la termen o gravida cedeaza in medie 30mg de calciu/zi fatului in special in sapt 30-40.Cant de calciu scade aparand cari si frcturi.4.Tegumentele pielea devine lucioasa si catifelata,glandele sebacee si sudoripare sunt mai active,grvida transpire abundant,la pana 75%din gravide prezinta hiperpigmentatiepe fat,pe frunte,pe buza superioara,nas si pometi obrajilor.multipare apar mai ales in luna 6-7 c urmare a cresteri in volum a uterului pe parcursul sarcini5Vergeturile abdominale de culoare roz la primipare si sidefi la multipare apar mai ales in luna 6-7 ca urmare a cresteri in volum a uterului pe parcursul sarcini.6.S.osteoarticular sufera modif prin decalcifiere se poate produce o relaxare a articulatiei bazinului si intervertical care provoaca dureri la nivelul coloanei vertebrale7.Modif mersului si a posturi este det de cresterea in greutate de schimbarea centrului de greutate urmata de accentuarea curburi lombo-sacrate.8.Aparatul respirator in ultimele luni de sarcina uterul gravid limiteaza miscarea diafragmului impingand-ul in sus cu aprox 4 cm,apare o hiperventilatie ca urmare a nevoilor crescute de oxigen.9Aparatul cardiovascular inima face eforturi mari deoarece la sf sarcini cant de creste cu peste un litru,inima facand un effort

considerabil pt a impinge sangele in circulatia feto-placentara creste ritmul cardiac cu 10-15b/min,T.Anu se modif la gravidele sanatoase poate aparea o usoara scadere in prima jum datorate vasodilatatiei produsa de activ hormonala si este consideratea patologica crestereaT.Apeste 140/90mmHg.Creste presiunea venoasa in membrele inf cea ce favorizeaza cresterea varicelor ,creste coagulabilitatea sangelui cea ce predispune la tromboza.10Aparatu digestive psialoreea este destul de evidenta,greturile si varsaturileapar dimPervertirea gustului,dureri epigastrice si arsuri retrosternale.La nivelul cav bucale hipertrofia gingilor ,se largeste spatial dintre dinti(periodontal),cari dentare mai ales la multipare in a doua jum a sarcini.La nivelul stomacului ,diminuarea secretiei gastrice,motilitati si tonusului gastric.La multipare si la obezeapare hernia hiatala.La nivelul intestinului scade peristaltismul si apare cpnstipatia apar frecvent hemoroizi care creeaza un discomfort,cresc transaminazele,ficatul este mult solicitat ,deoarece transforma un numai subst org matern ci sip e le fatului.11.Aparatul excretor.rinichi sunt supusi unei munci suplimentare deoarece trb sa elimine atat subst provenite de la mama cat sip e cele ale fatului.Creste diureza,spre sf sarcini pot aparea o usoara albuminurie si o usoara glicozurie,poate s apara si polachiuria datorita compresiuni uterului gravidei pe vezica.12.Tulb neurologice manif prin senzati de furnicaturi in maini,cefalee,anxietate ,ameteli,hipotensiune ortostatica si hipoglicemie.Modif locale.Modificarile glandei mamreIn perioada de sarcina la nivelul glandei mamare se constata:-senzatie de greutate,dureri si intepaturi-sani cresc in volum,se dezvolta o retea venoasa a lui Haller,areola mamara se mareste se bombeaza ca o sticla de ceasornic,este mai pigmentata si prezinta niste proeminente de marimea unui bob de mei numite tuberculi Montgomery

-mamelonul se mareste si devine turgescent si capata o coloratie brun inchisa-apare secretia de colostru ca urmare a intrari in actiune a prolactinei,secretia lactate fiind inhibata in timpul sarcini de catre estrogeni si progesterone produsi de placenta-dupa nastere o data cu eliminarea placentei extrogeni dispar si sub influenta prolactinei se produce secretia lactate-aparitia secretiei lactate si nu a colostrului in timpul sarcinii ne poate indica o sarcina oprita in evolutie Modificari la nivelul aparatului genitalModificari ale uterului-volumul uterului creste ajungand la urmatoarele diameter la termen: -diametru vertical pana la 37cm -diametru transvers 24 cm -diametru anteroposterior 22-23 cm-capacitatea uterului creste de la 5-6ml la 4-5l,iar in cazuri patologice ajunge pana la 10-15l-greutatea creste de la 50gr pana la1000-1500gr-grosimea peretilor creste in primele 2 luni pt ca apoi sa se subtieze din cauza distensiei-consistenta uterului ester moale pastoasa in prima si a doua lunasi devine elastic dupa luna a cincea din cauza lichidului amniotic-situatia uterului difera in functie de varsta sarcini-in primele 6 luni uterul esre un organ intrapelvin asfel in luna a treia se afla la mijlocul distantei dintre ombilic si sinfiza pubiana-in luna a5a se afla la nivelul ombilicului-in luna a7a se afla la mijlocul distantei dintre apendicele xifoid si ombilic-in luna a 8 a ester situate la nivelul coastelor false-in luna a 9 a se afla la doua laturi de deget sub apendicele xifoid-im aceasta perioada uterul prezinta si anumite modificari manifestate prin: -sensibilitate -excitabilitate -extensibilitate -retractilitate -contractilitateContractilitatea uterine poate fi provocata si de alti factori cum ar fi: -traumatismele psihice si fizice -frigul -caldura -agenti mecanici -diversele medicamente

Modificari legate de colul uterin-colul uteri nisi schimba consistenta,cresc dimensiunile,dar orificiul ramane inchis-ramolirea colului uterin permite dilatarea colului la nastereModificarea vulvri si vaginuluicare prezinta o congestie locala de culoare violacee si apare o secretie vaginala datorata hormonilor extrogeni si prpgesteronul. 64.Pregatirea preoperatorie a pacientilorPregatirea preoperatorie cuprinde:

1.Pregatirea fizica si psihica a pacientului2.Pregatirea generala care cuprinde bilantu clinic si paraclinic3.Pregatirea pt operatie(sau ingrijiri preoperatori)Scopul pregatirea preoperatorie este:-de prevenire a infectilor postoperatori,de reusita operatiei si evolutia post operatorie.Neutralizarea surselor de suprainfectie au originea la nivelul pieli sau la distanta(nazo-faringe sau vezica urinara).Este necesara reducerea riscului de comntaminare a pieli prin utilizarea de antiseptice.Pregatirea fizica si psihica a pac-ajunsi in sectia de chirurgie pacientilor trebuie sa li se asigure un confort psihic si fizic-pac internati sunt agitate,speriati,inhibati de teama interventiei chirurgicale,de diagnosticul imprevizibil,de anestezie,de durere,de moarte.-asistenta medicala are obligatiaca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea de anxietate in care se gaseste pac pt aceasta asistenta trebuie: *sa ajute pac sa.si exprime gandurile,grijile,teama, *sa-I insufle incredere in echipa de operatie *sa-I explice ce se int cu el in timpul transportului si in sala de preanestezie;cum va fi asezat pe masa de operatie,cand va paresi patil etc… *sa-l asigure ca va fi insotit si ajutat-asist med si toata echipa de ingrijire trb sa fie pregatita pt un rasp sigur si incurajator la intrebarea inevitabila,,Ce credeti ma mai fac bine’’uneori de acest raspuns v-a depinde starea lui,liniste ulterioara,starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trb sa fie dissimulate fata de pac.Prin atitudinea ei nici distanta dar nici familiaranici dura dar nici cu slabiciune,binevoitoare dar si autoritara va reusi sa-I inspire pac incredere.Pregatirea generala cuprinde:-bilantul clinic -bilantul paraclinicBilant clinic-asist med printr-o observare clinica corecta asupra pac are obligatia:sa observe sis a consemneze aspectul general al pac(inaltimea si greutatea,aspectul tegumentelor care ne ajuta sa cunoastem starea de hidratare sau dezhidratare a organismului)tinuta,faciesul,mersul,starea psihica-sa urmareasca atent necesitatile pac si manifestarile de dependenta generate denesatisfacerea nevoilor sale ca sa poata stabili obiective pt o ingrijire corecta.Sa culeaga date din diverse surse din foaia de observatie,familia pac sau de la ceilalti membri ai echipei insa sursa principala sa ramana pac-culegerea de date privind antecedentele pac *antecedente heredocolaterare adica daca in familie au fost bolnavi cu neoplasme,diabet,hipertensiune,T.B.C etc 1*antecedente personale daca a mai suferit interv chirurgicale si daca evolutia a

fost buna sau daca au fost complicati,daca a suferit boli care pot influienta anestezia sau interventia chirurgicala,daca sufera de afectiuni cardiace,diabet sau etilism cronic (alcoolism),daca sufera de epilepsie- asistenta urmareste si masoara functile vitale si vegetative-se face examenul clinic pe aparate(inspectie,palpare,percutie,auscultatie)Bilantul paraclinic completeaza examenul clinic.-rezultatul examenelor paraclinice depend de profesionalismul si corectitudinea cu care asistenta medicala a facut recoltarea produselor biologice sau pregatirea bolnavului pt investigatie

Examenele paraclinice se clasifica in:1Examene de rutina sunt examene de laborator obligatori immediate tuturor interventilor chirurgicale indifferent de timpul avut la dispozitie pt pregatire si indifernt de starea generala a pac timp de sangerare si coagulare,det grupei sangvine.Pregatirea pt operatieIn seara zilei precedente se face pregatirea pieli-baia generala la dus inclusive spalatul parului,se limpezeste abundant,se sterge foarte bine,se verifica regiunea inginala,ombilicul,axilele,unghile care trb sa fie scurte fara lac,se verifica picioarele si spatile interdigitale,se face toaleta bucodentara si a nasului,raderea parului se facecat mai aproape de momentul interventiei pt a evita inmultirea germenilor la nivelulescoriatilor subcutanate-raderea se face cat mai larg cu aparatulde ras propiu sau se pot folosi crème depilatoare-se face badijonarea cu alcool sau alte solute antiseptice-se aplica apoi un pansament antiseptic uscatIn ziua interv pac nu mai bea sinu mai consuma nici un fel de aliment,in camera sau salon se mai face o eventualaclismacu 4 ore inainte-se indeparteaza bijuterile-se indeparteaza proteza dentara si se pastereaza in pahar cu apaSe rebadijoneazacu un antiseptic regiunea rasa-se imbraca pac cu lenjerie curate in functie de interventie-se pregatesc documentele(foaia de observatie,analizele,radiografi care vor insoti pac la sala de operatie)Transportul pac la sala de operatie-transportul se face numai cu pacientul insotit de asistenta medicala care are obligatia sa predea pac asistentei de anestezie impreuna cu toata documentatia si alte observati aparute ulterior foarte importante pt investigatia chirurgicala-transportul se face cu un pat rulant in functie de boala si de bolnav-bolnavul trebuie asezat confortabil si acpperitIm sala de preanestezie se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele excoriati sau enzeme-se varifica starea de curatenie:regiunea inghinala,ombilicul,axilele,spatile interdigitare,unghile 2

-se verifica daca sa indep proteza dentara-se preg zonele pt perfuzie prin badijonare cu antiseptice-se instaleaza o sonda urinara sau dupa caz se goleste vezica urinara inainteSpalarea chirurgicala a mainilor,imbracarea cu echipament steril si aplicarea unui camp steril in zona urinaraIn sala de operatiese executa ultima parte a pregatiri pac-se instaleazua si se fixeaza pac pe masa de operatie-se evidentiaza functile vitale-se realizeaza un aport venos fie cu un ac simplu,branula sau cateter in functie de interventie si pac-pregatirea campului operator-badijonarea cu alcool pt degresare si curatirea pieli de antiseptic anterior-badijonarea cu tinctura de iod se face incepand cu linia de incizie de la centru catre periferie si se term cu zonele septice-se instaleaza campul steril(acesta este rolul medicului dar poate fi rilul delegat si Pregatirea pac cu risc(tarat)Bolnavi tarati sunt cei care prezinta afectiuni cu rasunet asupra intregului organism si la care evolutia postoperatorie poate prezenta complicati.

1Pregatirea bolnavilor dezhidratati si deznutriti vizeaza restabilirea echilibrului si combaterea hipoproteinemiei la acesti bolnavi se face transvuzie de sange sau de plasma si se mai adm si hidrolizante de proteine.-in dezhidratare restabilirea lichidului hidroelectrolitic se face dupa determinarea corecta a electrozilor in special de Na,K,Cl 2Pregatirea bolnavilor varstniciimpune o cercetare atenta a aparatului cardiovascular deoarece la ei ateroscleroza ester mai frecventa-se examineaza amanuntit aparatul respirator si urinar-gidratarea se face cu grija pt a evita suprareincarcarea circulatiei,iar pe masa de operatiese adopta o pozitie care favorizeaza respiratia 3Pregatirea bolnavilor diabeticiurmareste disparitia glucpzuriei si reducerea hiperglicemiei-la indicatia medicului se adm insulina si I se asigura bolnavului un regim alimentar corespunzator 4Pregatirea bolnavilor obezi este de duratasi urmareste scaderea in greutate prin gimnastica si regim alimentar-complicatile sunt mai frecvente la acestia deoarece adeseori acestea sunt diabetici prezinta insuficienta tiroidiana,renala sau ateroscleroza 5Pregatirea bolnavilor cardiaci si hipertensivi consta in repaus si adm de sedative ale sist nervos,se reduce cant de lichide si de sare din alimentatie se evita calea intravenoasa de hidratare din cauza pericolului de edem pulmonar,se efect E.K.G si se adm tonice cardiace,iar hipertensivilor se adm hipotensoare. 6Pregatirea bolnavilor renali consta in examenul amanuntit a functilor rinichiului,se reduce cant de sare si se asigura o diureza de 1000-1500ml/zi 7Pregatirea bol pulmonari cronici urmareste oprirea sau rarirea tusei deoarece aceasta exagereaza durerea postoperatorie se adninistreaza si med pt reducerea secretiei bronsice 8Preg.bolnavilor hpatici urmareste combaterea tendintei la hrmoragie prin adm vit K sub controlul timpului de sangerare si coagulare.Alim va cuprinde proteine si glucoza fara grasime.Pergatirea pt operatile de urgenta-se renunta la examenul amanuntit a bol si se cerceteaza starea operantului cardiovascular iar daca bolnavul este in stare de soc medicul indica tratamentul si masurile pt desocare.Accidentati se dezbraca cu grija iar bolnavul cu afectiuni digestive li se poate realiza o aspiratie continua sau spalaturi gastricePregatirea campului operator,indepartarea sangelui uscat daca exista,indepartarea pilozitati trebuie executata cu mare rapiditate.

65.Ingrijiri postoperatoriSupravegherea postoperatorieincepe din momentul terminari interventiei cgirurgicaleinainte ca el sa fie transportat in camera,din acest moment operatul devine obiectulunei atenti constante pana la parasirea spitalului-in general pac este adus in camera insotit de medicul anestezist si de asist de anestezie care va vrmari respiratia cat si modul in care este transportat si asezat in pat-transportul este indicat sa se faca cu patul rulant sau cu caruciorul-pac va fi acoperit pt a fi ferit de curenti de aer sau de schimbarile de temperatura-asist care il insoteste se va asigura ca pac sta comod si ca eventualele tuburi de dren,sonde sau perfuzi nu sunt comprimate-poz pe carucior este de decubit dorsal cu capul intr-o parte pt a nu.s inghiti eventualele varsaturi-pe timpul transportului asistenta va urmari aspectul fetei,respiratia,pulsul si perfuzia-instalarea operatului se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil care va fi curat,bine aerisita,linistita cu o temp 18-20grade

-camera trebuie prevazuta cu instalati de oxigen montate inperete cu prize in stare de functionare si aparate pt aspiratie-patul va fi accesibil din toate partile iar aparatele de incalzit nu vor fi lasate in contact cu un operat adormit pt a se evita riscul unor arsuri grave,caldura excesiva a patului produce transpirati cea ce duce la pierderi de apa senzatie de frig si aparitia frisoanelor-patul este prevazut cu musama si aleza fara pernaTransferul pac de pe carucior pe pat va fi efectuat de 3 persoane ale caror miscari trb sa fi sincronept a evita bruscarea operatului-poz pac in pat este variabila in functie de tipul interventiei chirurgicale-cea mai frecventa este de decubit dorsal cu capul intr-o parte pana cand isi recapata cunostinta pt a favoriza irigarea centrilor cerebrali cate o data patul va fi usor inclinat,in foarte multe cazuripoz este de decubit lateral stang care se va schimba din 30-30 min pt a usura drenajul cailor resp.Aceasta poz Impiedica lichidul de varsatura sa patrunda in caile aeriene-in cazul pers obeze,la cardiaci sau operati pe san pac va fi asezat in poz semisezand cu genunchi flectati cu un sul sub ei.Supravegherea operatului-este sarcina fundamentala a asist med-supravegherea este permanenta pt depistarea precoce a incidentelor si complicatile postoperatori-supravegherea postoperatorie se bazeaza pe date cliniceAspectul genreaj al operatului+coloratia pieli care normal ar trb sa fie roz,trb sesizata paloarea si cianoza-coloratia unghilor urmarind aparitia cianozei-starea extremitatilor,paloarea sau racirea nasului,a urechilor mainilor si picioarelor-starea mucoaselor,adica o limba uscata sau umeda,saburala sau incarcata indica starea de hidratare a bolnavului-starea de calm sau agitatie a operatului stiind ca toropeala(stare de somnolenta)sau agitatie extrema explica o complicatie chirurgicala(o hemoragi interna sau o peritonita postoperatorie)Diferiti parametri fiziologici-tensiunea arteriala se masoara ori de cate ori este nevoie;in primele ore dupa operatie din 15 in 15 min din 30 in30 min in urmatoarele 6 ore si din ora in ora pt urmatoarele 16 ore notand datele in foaia de observatie-pulsul se masoara la 10-15 min urmarind frecventa,ritmicitatea,amplitudinea care si ele se noteaza,in cazul in care apar modif ale pulsului se va sesiza medicatie reanimatoare-respiratia se not frcventa,amplitudinea,ritmicitatea si se sesizeaza deasemenea medicul in caz de tuse sau expectoratie.Cea mai mica modif va fi semnalata anestezistului care in functie de caz va indica o aspiratie pt a indep mucozitatile din faringe sau va recomanda adm de oxigen-temperatura se masoara dimineata si seara si se noteaza in foaia de obs3Pierderile lichidiene sau sangvineReluarea emisiei de urina este un semn bun,la inceput cant de urina nu este abundenta dar in 2 zile revine la normal,se masoara cant si se obs aspectul,dacaemisia de urina lipseste se practica sondajul vezical nu inainte de a folosi si actiuni specifice asistentei cum ar fi:lasarea robinetului sa curga,caldura suprasinfiziana sau fluieratul unei melodi.De cele mai multe ori pac i se monteaza o sonda inainte de interv chirurgicala.Scaunul se reia in urmatoarele 2-3 zile de la interv si este precedat de eliminarea de gaze in cazul in care scaunul nu este spontan se poate face o clisma evacuatoare.Transpiratia se not daca apare deoarecein cazul in care este abundentapoate antrena pierderi de apa abundente.

Varsaturile se va nota cantitatea si aspectul lor(bilioasa,alimentara sau sangvinolenta)Pierderile prin drenaj se noteaza aspectul si cantitatea pt fiecare dren in parte.Mai sunt urmarite de chirurg si anestezist starea abdomenului(balonare,contractare,accelerare a peristaltismului intestinal)Examinari complementare se vor efectua in functie de evolutia postoperatorie a pac asfel:-radiografi pulmonare in cazul aparitiei unor complicati pulmonare-teste de coagulare ce pot permite depistarea complicatilor cum ar fi tromboza venoasa acesta teste sunt absolut necesare la pac aflati sub tratament anticoagulant,pt a permite aprecierea dozelor de medicamentHemograma si hematocritu ca re indica exact pierderile de sange si un anumit grad de anemie-examenul chimic al lichidului de drenaj in caz de fistula digestiva postoperatorie.-datele clinice si biologice vor fi trecute de asist med in foaia de temperatura sau foaia de reanimare.in afara rolului sau de ingrijire a operatului asist med are obligatia de a completa corectsi la timp aceste foi oferind echipei chirurgicale informati privind starea de sanatatepostoperatorie a pac.-in foaia de temperatura se vor nota temp dimineata si seara,pulsul,valorile T.A,diureza,scaunul,ziua interv chirurgicale care nu se numeroteaza urmand apoinumaratoarea zilelor dupa interventie se mai not medicamentele adm inainte si dupa interv precum si dozeleFoaia de reanimare completeaza datele din foaia de temp si urmareste bilantul lichidian din zilele postoperatori pana la reluarea tranzitului digestiv si reluarea alimentatieiAceasta fisa este completata in serviciul A.T.I pt paccare postoperator au nevoie de perfuzi mai multe zile dupa operatie.Se va nota:-cantitatea de lichide iesitesau pierdute rep prin :volumul diurezei,volumul aspiratilor si varsaturilor,alte pierderi prin dren,diaree,transpirati-cantitatea de lichide intrate prin perfuzi cu ser,glucoza notandu-se cantitatea si concentratia cu seruri clorurate sau hidrolizate de proteina.Este imp de stiut ca teansfuzile de sange,plasma sau masa eritrocitara nu vor fi incorporate la cantitate de lichide intrate deoarece ele au rolul in refacerea masei sangvine circulante si nu rep un raport hidric.Cand cant de lichide ingerate este mai mica se va completa prin soluti adm parenteral pana la reluarea functilor digestive.Perturbarea paportului ingestie si excretie este dat de unele semne cliniceprin uscaciunea limbi si a pieli manifestari de dezhidratare ,balonare.Exista si foi speciale de reanimare si supraveghere care apartin serviciului de reanimare pt pac cu interv chir mari care necesita ingrijiri speciale si controlate biologice numeroase:interventi pe cord deschis,transplantul de ficat etc…

66.Autoxeminarea sanului Autoexaminarea sanului trebuie sa stea in atentia oricarei femei si orice modificare trebuie raportata medicului.Fiecare femeie trebuie sa stie ca o tumora mamara apare cu precadere intre 40-60 ani dar poate aparea la orice varsta;-cu cat tumora este depistata mai devreme cu atat sansele de vindecare sunt mai mari,deasemenea amanarea prezentarii la medic scad sansele vindecarii.Este necesar sa fie cunoscute semnele de alarma:-prezenta unei tumori la nivelul sanului deobicei nedureroasa;-aparitia unei secretii prin mamelon mai ales daca este sangvinolent si intr-o singura parte;

-modificarea conturului sanului,cu retractile pielii sau a mamelonului sau aspectul de coaja de portocala;-prezenta unui nodul in axila;Aceste semne nu sunt evidente de la inceput deoarece trebuie cautate atent,sistematic, periodic ,dupa o anumita tehnica.Intervalul optim intre 2 examinari este de o luna in special dupa ciclul menstrual.-asistenta medicala trebuie sa intruiasca femeia cum se face autoexaminarea.-femeia se aseaza in picioare in fata oglinzii si incepe prin vizualizarea in fata si din profil a sanilor;-se poate observa la primul examen o usoara asimetrie sau o diferenta de dimensiune fara nici o semnificatie patologica;-se observa daca nu exista o bombare sau o rectractie a pielii;-se exercita o usoara presiune in jurul mamelonului pt.a provoca o eventual secretie neobservata;-palparea propriu-zisa se face totdeauna cu mana opusa sanului examinat;-se delimiteaza zona de examinat intro linie care trece la nivelul claviculei si alta situate sub mamelon,iar alta lateral de la stern pana la mijlocul axilei;Examinarea se face din axila coborand si urcand pe directia verticala pe toata aria delimitata;-palparea se face cu suprafata celor 4 degete nu cu varfurile,realizand cercuri pe fiecare portiune atinsa;-se face mai intai o palpare superficial ,apoi una profunda pana la limita durerii palpare ce permite detectarea unor noduli aflati in profunzime;-examinarea se mai face asemanand sanul cu cadranul unui ceasornic imparit in doua zone corespunzatoare fiecare ore;-femeia se aseaza in decubit dorsal pune sub umarul de partea examinata un prosop sau o perna introduce mana de aceeasi parte sub cap ridicandu-se astfel o distribuie uniforma a sanului pe piept;-palparea incepe cu pozitia orei 12 cu miscari circulare in sensul acelor de ceasornic iar la sfarsit se strange usor mamelonul intre degetul mare si aratator pt a obs.o eventual secretie;-dupa ce intreg sanul a fost palpat se examineaza axila si apoi se trece la sanul opus in aceeasi ordine;-metoda autopalparii rep.in prezent singura modalitate prin care tumorile maligne pot fi descoperite timpurii cand tratamentul este eficace si uneori nemutilant;-prezentarea la medic este obligatorie pt.examinari suplimentare;

68.Pregatirea supei de morcovSupa de morcovi este preparatul dietetic cel mai folosit in terapeutica tulburarilor acute de digestive si nutritie.Prepararea-500 gr.morcovi tineri ,spalati,curatati,taiati rondele de 1-2 cm;-se pun la fiert intr-un litru de apa;-pe masura ce apa scade ce completeaza cu apa fiarta;-dupa aprox.2 ore de fiert cand morcovii se inmoaie foarte bine se strivesc cu o lingura si apoi se paseaza de 3 ori prin sita deasa;

-se adauga lichidul in care sau fiert si se completeaza cu apa fiarta pana la 1 l;-se adauga 3 gr.sare de bucatarie;-se paseaza la rece;-se prepara zilnic;-valoarea caloric 225kcal/litru;-se da aceasta alim.de tranzitie in dispepsie ,enterocolite ,dezinterii dupa incetarea varsaturilor.

69.Pregatirea mucilagiului de orezMucilagiu de orez-2 lingurite boabe de orez se aleg si se spala in doua ape;-de seara pana dimineata cele 2linguri de orez se dau la rece intr-un litru de apa;-dimineata se fierbe pana la plesnirea bobului;-se trece apoi de 2 ori prin sita;-se completeaza cu apa pana la 1 l;-se da in elocot;-se adauga 10 lingurite de zahar;-racirea se face brusc;-se paseaza la rece si se foloseste 24h;Valoarea caloric-pt.mucilagiul de orez :2-3 %,cu zaharul 5% -32 kcal/l.70Ingrijirea pacientilor cu epistaxisEpistaxisul sau rinoragia reprezinta gemoragia care ia nastere la nivelul foselor nazale,avand cauzelocale si generale.Circumstante de aparitie:-persoane tinere,copii;-persoane cu inflamatiisau tumori nazale;-persoane cu leucemie,hemofilie,H.T.A avitaminoze-traumatismeSemne si simptome:-scurgerea de sange prin fosa nazala de obicei unilaterala(cand hemoragia este abundenta se elimina si pe gura);-neliniste;-tabicardie;-H.T.A(in functie de cantitatea de sange pierdut);-paliditate;Probleme:-alterarea respiratiei si a circulatiei;-anxietate;-disconfort;-risc de soc remoragic.Obiective:-oprirea gemoragiei in cel mai scurt timp;-pac sa fie chlibrat respirator si circulator;-pac sa fie linistit;-sa se inlocuiasca masa de sange pierdut(daca e cazu)Interventii:-asistenta aplica masurile de prim ajutor prin compresiune digitala asuora narinei care sangereaza cel putin 10 minute.

72.Hemoragia digestiva superioara HDS Este sangerarea care are loc in esofag,stomac,duoden si jejune proximal.Exteriorizandu-se prin varsaturi numita hematemeza prin scaun (melena).Sangele eliminate prin intestin este negru ca pacura fiind digerat pe parcurs de sucurile digestive.Melena apare cand in intestinal superior patrunde aprox.50-80 ml.sange.Astfel avem hemoragie de gravitate mica- sub 400 ml.sange,hemoglobina peste 10 gr.% , hematocritul peste 35%.Semne clinice absente.Hemoragie de gravitate medie –pierderi de sange 1000-1500 ml.pac.in clinostatism nu are simptome.La trecerea in ortostatism are senzatie de lipotimie,T.A scade,pulsul creste peste 100batai/min,hemoglobina 8-10 gr.%,hematocrit 30-35%.Hemoragia de gravitate mare-pierderi de sange 1500-2000ml.,T.A scade sub 100 mm/Hg,puls filiform rapid 120 batai/min,hemoglobina mica de 7-8 gr.%,gematocrit sub 25%.Hemoragie de gravitate maxima –depaseste 2000 ml.pac.este obnubilat sau in coma superficial,T.A 50-60 mm/Hg,pulsul poate fi palpat la artera carotida.Cauze:Boli ale esofagului:-varice esofagiene;-ulcer ale esofagului;-tumori maligne si beninge;-hernie gastrica hiatala;Boli ale stamacului si duodenului:-ulcer gastric si duodenal;-ulcer acut de stress;-gastrite hemoragice(medicamentoase)sau corozive;-tumori maligne si benigne;-traumatisme;Bolie ale intestinului subtire Hipertensiune portal din:-ciroza hepatica;-tromboza venei portale sau cause generale cum ar fi:-boli ale anumitor vase;-boli de sange;sau rupture unei:-tumori,anevrism,abces;Conduita de urgenta:-repaus absolute la pat in decubit dorsal fara perna;-in hemoragiile massive in poz.Trendelemburg decliva pt.mentinerea unei arcuiri cerebrale;-se interzice orice efort fizic;-repausul pa pat dureaza cel putin 3 zile dupa oprirea hemoragie;-asistenta med.va colecta intr-un vas sangele colectat si il va prezenta medicului;-va curate gura pac.cu capus asezat intr-o parte fara sa deranjeze bol.;-evolutia unui HDS fiind imprevizibila se recomanda ca medicul care vede prima data bol.sa puna o perfuzie fie cu glucoza,fie cu ser fiziologic;-indicatia de tranfuzie se face mai tarziu la indicatia medicului;

-bolnavul cu HDS trebuie obligatoriu internat pt.a evita evolutia fatala in caz de agresivitate a hemoragiei;-in spital se realizeaza supravegherea functiilor vitale,care in hemoragiile mari se face ora de ora; -la indicatia medicului se recolteaza sange pt.det.hematocritului a nr.de hemoglobina si a hematiilor;-se recolteaza scaun pt.al trimite la laborator in vederea punerii in evident a sangelui din materiile fecale(reactia Alder sau Rogerson);-in cazuri mai grave se determina ionograma,testele de coagulare si iozotemia;-tot la indicatia medicului,asistenta medicala aplica o punga cu gheata in regiunea epigastrica;-preg.sange din acelasi izo grup,izo RH,pt.transfuzia de sange;-adm.medicam.hemostatice,clorurei de calciu,vit K, venostat gluconat de calciu;-instaleaza o perfuzie cu subs.macromoleculara:*dextran 40 sa 70 sau in lipsa acestora;*ser fiziologic sau ser glucozat;-se recomanda aspirarea gastrica pt.evacuarea sangelui deoarece hemoragia se opreste mai usor daca stomacul este celebat(gol),in plus evacuare stomacului opreste greturile si varsaturile pune in repaus stomacul si favorizeaza hemostaza.Se pot efectua in mod hemostatic si spalaturi cu apa de la gheta.Alimentatia pe gura -se suprima alim.pe gura;-bol.primind numai lichide reci cu lingurita si bucatele mici de gheata;-in fuctie de evolutie a doua zi de sangerare sunt premise 12-14 mese copioase din 150 ml.lapte sau regim hidrozaharat.-din a 3 zi se pot introduce:-supe mucilagiene de orez,crème,piureuri de legume,,gris cu legume.In gastritele hemoragice se adm.si pansamente gastrice amestecate cu trombina uscata.-daca hemoragia nnu cedeaza se recurge la interventie chirurgicala.

76.INGRIJIREA PAC. CU HIPERTIROIDISM -apare in urma producerii in exces a hormonilor tiroidieni si cresterea concentratiei acestora in plasma Interventiile asistentei: asigurarea unui mediu linistit care presupune o camera calda, o imbracaminte cat mai adecvata si o i giena corporala corespunzatoare -asigurarea unei alimentatii corespunzatoare prin dieta hipercalorica 4000 cal./zi cu supliment de vitamine.cresterea cantitatii de lichide pana la 3-4000ml/zi. Evitarea alim. Care produce diaree. –masurarea temperaturii corpului si combaterea febrei daca este nevoie.masurarea functiilor vitale(respiratie,puls,TA)in cursul unor episoade de palpitatii,ameteli,angor(dureri) si raportarea modificarilor survenite medicului. –protejarea ochilor de lumina puternica folosind ochelari fumurii si acoperirea fantei palpebrale in timpul somnului.Aplicarea compreselor reci pentru reducerea iritatiilor pe tegumente.Examinarea frecventa a transparentei corneei -evitarea deplasarilor inutile.Asezarea obiectelor utile langa pac indepartarea celor inutile.Supravegherea celor care fumeaza pentru a nu scapa tigarile pe jos aprinse. –instruieste pac. Cu privire la boala,tratament,regim alimentar, interventii in caz de criza tireotoxica(cand pacientul se enerveaza rau ,in interventii chirurgicale pe tiroida, o stare emotionala stresanta )trebuie sa supravegheze respiratia,sa adminisreze oxigen,in pozitie semisezanda, sa supravegheze ritmul cardiac,si sa administreze preparate cortizonice si sedative puternice. 77.Ingrijirea pac. Cu epilepsie -INTERVENTIILE ASISTENTEI IN TIMPUL CRIZEI -nu se lasa persoana singura niciodata -se aseaza persoana in pozitie orizontala pe pat sau podea -se introduce intre dinti (arcade dentare)pe partea laterala un obiect moale de cauciuc sau orice material textil sau batista rulata -nu se forteaza deschiderea maxilarelor in timpul convulsiei -se desfac cravata ,gulerul centura,pentru a nu impiedica respiratia -se indeparteaza obiectele tari,mobile pentru a preveni lovirea. –nu se imobilizeaza fortat pacientulpentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii musculare puternice -se poate intoarce capul intr-o parte pentru a ajuta pacientul sa respire.-se monitorizeaza FV si vegetative si se curata cavitatea bucala. –INTERVENTII DUPA CRIZA

-se verifica permeabilitatea cailor respiratorii,atentie la caderea protezei dentare in trahee.Se aspira saliva si secretiile bronsice. –se verifica eventualele leziunisau limba muscata -in caz de hiperpirexie impachetari reci -in caz de hipotermie sticle cu apa calda.Asigura igiena corporala dupa incontinenta,dupa crize poate sa apara tusea ca urmare a aspirarii de saliva in caile respiratorii. In acest caz se intoarce capul pacientului spre stanga sau se aseaza pac. In pozitie de drenaj postural. –INTERVENTII CU ROL DELEGAT -se pregatesc si se administreaza medicamentele anticonvulsivante la indicatia medicului. La pacientii cu accese subintrante se administreza tranchilizante ,antispastice,decontracturante,curarizante.In caz de hiperpirexie se adminisreaza antitermice. –INTERVENTII INTRE CRIZE -se instuieste pac. Sa traiasca cat mai normal,sa evite activitati cum ar fi:condusul masinii,lucrul la inaltime,inotul,sa evite alcoolul. –sa ia medicamentele cu regularitate -sa se odihneasca cel putin 8 ore pe zi -il incurajeaza sa nu priveasca crizele epileptice ca pe o catastrofa ci ca pe un evenimentcare poate fi rezolvat rational amintindu-i cateva persoane istorice care au suferit de epilepsie:NAPOLEON,IULIUS CEZAR asistenta incearca sa coopereze cu familia pentru a-i face sa inteleaga problemele ce rezulta din epilepsie si ca aceasta situatie nu trebuie sa transforme persoana intr-un invalid cronic -una din cele mai importante aspecte ale interventiei asistentei este de a schimba atitudinea pac.fata de boala. 78.INGRIJIREA PAC. AGITATI SI PSIHICI -INGRIJIREA PAC. CU DELIRIUM TREMENS -forma subacuta apare in urma consumului de alcoolsi se manifesta sub forma unei idei de persecutie,suspiciuni,gelozie, sub influenta carora bolnavul poate comite crime sau automutilari. –forma acuta apare la intreruperea consumului de alcool,mai ales noaptea.se poate ca la internare pac. sa aiba un comportament normal si dupa 2-3 zilesa prezinte semnele de delirium tremens.Bolnavul se trezeste noaptea cu manifestari psihice,agitatie psiho-motorie si halucinatii.Asisenta trebuie sa recunoasca toate aceste semne si sa le raporteze medicului in vederea masurilor preventive si a transferarii in sectia de psihiatrie.Ingrijirea bolnavilor alcoolici nu gaseste intotdeauna destula intelegere la apartinatoricare deseori evita cooperarea cu pers.

De ingrijire si incearca sa introduca in spital bauturi alcoolice bolnavului.Pachetele aduse bolnavului vor fi controlate de asistenta cu exigenta si cu multa responsabilitate. –In delirium tremens fiind vorba de un bolnav cu agitatie psiho-motorie se impune o conduita cu masuri de urgenta. –Asistenta medicala care lucreaza in serviciul cu bolnavi agitati si psihici va avea intotdeauna pregatit un material minim necesar. –pentru imobilizare -1-2 cearsafuri,camasi de protectie,chingi, -pentru tratament parenteral:truse sterile,medicamente,sedativedeschizator de gura -MASURIBolnavul agitat va fi linistit prin psihoterapie adecvata,retinandu-l la pat la nevoie prin imobilizare fortata apeland la pers. Cu forta fizica mai mare pentru a-l face inofensiv.se indeparteaza din jurul bolnavului obiectele care ar putea fi folosite pentru lovire .Medicul va fi anuntat prin intermediul altor persoane fara ca asistenta sa paraseasca bolnavul.Pana la venirea medicului se vor urmari toate manifestarile bolnavului pentru a putea raporta.Exista si situatii in care un bolnav psihic poate avea si o boala organicaa a carei gravitate sa impuna o terapie medicamentoasa sau sa contraindice imobilizare. Nu se va administra nici un calmant pt. A modifica tabloul clinic (exceptie fac bolnavii care au un tratament prescris)In limitele posibilitatilor se vor masura pulsul ,tensiunea arteriala ,temperatura,respiratia.se vor observa si se vor nota eventualele urme de loviri sau agresiuni acestea fiind uneori imputate pers. de ingrijire. –IMOBILIZAREA BOLNAVULUI-este o masura extrema nu se recomanda folosirea ei decat dupa epuizarea tuturor celorlalte mijloace .IMOBILIZARE CU CAMASA DE PROTECTIE -este confectionata din panza rezistenta inchisa in fata cu deschizatoare in spate ,cu maneci lungi ,inchise si prevazute cu snururi puternice.Asistenta imbraca bolnavul cu camasa inchizandu-l la spate cu snururi.Bratele bolnavului se incruciseaza pe torace cu ajutorul manecilor care apoi se leaga la spate cu ajutorul snururilor.acest procedeu se foloseste in cazuri exceptionale ,datorita faptului ca bolnavul poate sa-si cauzeze prejudicii pana la autoasfixiere daca nu este bine supravegheat. –IMOBILIZAREA CU CEARSAF-asist.aplica cearsaful pe spate transversal infasurand capetele libere pe membrele superioare partile de cearsaf care depasesc mainile se rasucesc si dupa incrucisarea bratelor pe

torace extremitatile rasucite se duc inapoi si se leaga.Cu alt cearsaf se leaga membrele inferioare.

–IMOBILIZAREA CU CHINGI-garnitura se compune din 4 mansete si 4 benzi late.Asist aplica cele 4 mansete astfel:2 pe glezne si 2 deasupra articulatiilor radio-carpiene.Obanda lata se aplica peste pieptul bolnavului iar a2-a banda se aplica deasupra genunchilor.Chingile sunt captusite cu materiale moi si nu vor fi srtanse prea tare ca sa nu impiedice circulatia membrelor. –IMOBILIZAREA MANUALA-este o masura de urgenta dar care trb. Efectuata fara brutalitate .Bolnavul poate fi imobilizat la nivelul incheieturilor ,asist va recurge la ajutor ,bolnavul va fi culcat in pat si se vor fixa umerii bolnavuluiprin apasare pe suprafata patului.Se imobilizeaza membrele superioare la nivelul artic. Radio-carpiene.Nu se foloseste tonul ridicat.Imediat ce bolnavul a fost facut inofensiv trb calmat pe cale medicamentoasa.se pot administra pe cale orala incazuri usoare clordelazin,haloperidol.,in caz de excitatie extrema se folosesc tranchilizante de tipul diazepamului,neuroleptice.Pentru a se preveni hipotensiunea ,lipotimia,sau colapsul se vor masura treptat TA,RESP.PULS. –INGRIJIRI GENERALE –asigurarea conditiilor de mediu, camera va fi izolata,aerisita linistita,cu o temperatura intre 16-21*C,ferestrele vor fi prevazute cu obloana sau transferante,paturile vor fi prevazute cu gratii,plase sau aparatori laterale pt. A impiedica lezarea bolnavului in caz de agitatie, se vor izola prizele electrice. –ALIMENTATIA BOLNAVULUI-in caz de negativism alimentar asistenta va recurge la alimentarea bolnavului prin sonda care va fi introdusa prin nas pentru a nu fi retezata cu dintii sau alimentatie pe cale parenterala.Bolnavul agitat consuma o mare cantitate de energie si pierde lichide prin transpiratie si de aceea bolnavul va fi imediat hidratat dupa ce s-a calmat. –medicatia va fi administrata de asistenta numai dupa ce bolnavul a fost imobilizat. -!!!nu se vor lasa medicamente la indemana bolnavului psihic (pericol de suicid).Asistenta medicala va participa alaturi de medic la aplicarea metodelor terapeutice:elecrosoc,insulunoterapie,psihoterapie,somnoterapie. –APLICAREA ELECROSOCULUI-reprezinta producerea unui acces convulsiv cu ajutorul unui curent electric inrodus prin elecrozi asezati pe tamplele bolnavului.In timpul sucului bolnavul va fi ferit de privirile celor din salon si de aceea terapia se va executa intr-o camera izolata.Asist. va avea pregatita intotdeauna pregatita o trusa de prim

ajutor pentru a putea interveni in caz de accidente(stop cardiac, luxatie scapulo-humerala,sau de mandibula)inaintea elecrosocului bolnavul nu trebuie sa manance dar trebuie sa urineze.Asistenta va aseza bolnavul in decubit dorsal fara perna .Ise va introduce in gura o garnitura de cauciuc invelita in tifon pt. Protejarea danturii si evitarea muscaturii limbii in timpul convulsiilor.Doua persoane vor proteja articulatiile scapolo-humerale si vor sustine mandibula pt. A evita luxatiile.Asistenta pregateste aparatul de elecrosoc inveleste elecrozii aparatuluiin tifon ii inmoaie intr-o solutie de elecroliti,ii aplica pe tamplele bolnavulu i dupa care medicul aplica socul electric.Criza convulsivanta dureaza 1 minut perioada in care bolnavul se afla in apnee totala.La trezire bolnavul prezinta amnezie totala. –INSULINOTERAPIA-producerea unei stari de hipoglicemieprin administrarea unei doze de insulina fapt ceea ce determina crearea unei stari de foame si reluarea apetitului. –PSIHOTERAPIA-poate fi individuala-convorbiri ,psihoanaliza si de grup -SOMNOTERAPIA-prin administrarea de medicamente neuroleptice.In acest caz asist. Supravegheaza bolnavul ,ii schimba pozitia,asigura hidratarea prin sonda intodusa pe cale nazala -IGIENA BOLNAVULUI-se schimba lenjeria de corp ori de cate ori transpira sau pierd urina.Se schimba lenjeria de pat. –se face igiena cav. Bucale -se urmaresc Fv si se anunta medicul in caz de modificari -se supravegheaza tonusul muscular,reflexele osteo-tendinoase,reflexele cutanate,se raporteaza orice modificare de comportament -se urmareste somnul prea agitat sau prea linistit -se pastreaza permanent legatura cu familia bolnav. Psihici,acestia trebuie sa inteleaga conduita ce trebuie sa o aiba fata de bolnav,necesitatea tratamentului. 79–ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN STOP CARDIO-RESPIRATOR -SEMNELE CLINICE-absenta pulsului(carotida ,femurala) -absenta TA,absenta zgomotelor cardiace,incetarea miscarilor respiratorii,pierderea constientei,paluare sau cianoza,midriaza(semn ce nu trebuie lasat sa se instaleze deoarece el apare la 1-2 min.dupa stop,bolnavul fiind recuperabilin aceasta faza) -TRATAENTUL CUPRINDE 3 ETAPE -restabilirea activitatii cardio-respiratorii artificial -restabilirea functiilor cardio-respiratorii spontane

-restabilirea constientei -1 RESTABILIREA ACTIV.CARDIO-RESPIRATORII ARTIFICIAL -are drept scop furnizarea de sange oxigenat la creier si miocard si cuprinde:asezarea bulnavului in decubit dorsal cu toracele pe un plan dur si membrele inferioare ridicate la 45 grade -asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii prin asezarea capului in hiperextensie (manevra contraindicata la cei cu traumatism al coloanei vertebrale)si curatirea orofaringelui -hiperextensia capului –se executa prin introducerea unui sul improvizat ,haina sau patura sub umerii bolnavului ,se completeaza cu protruzia mandibulei adica se apasa cu ultimele 4 degete de la ambele maini pe unghiurile posterioare ale mandibulei iar cu policele de la ambele maini apasand pe barbie inainte astfel incat arcada dentara inferioara sa o Depaseasca pe cea superioara.la sugari si copii mici se va luxa mandibula anterior fara hiperextensia capului deoarece aceasta manevra poate determina accidente grave. –CURATIREA OROFARINGELUI –este cercetat si la nevoie eliberat prin curatirea cu degetele infasurate intr-o batista sau cu un tampon improvizat dintr-o bagheta din lemn sau metal infasurat intr-o batista sau tifon. Pentru siguranta gura se mentine intredeschisa ,fixand intre arcadele dentare un sul de panza mai gros sau o coada de lingura de lemn. Daca este posibil cu degetele celelilalte maini deasemenea invelite intr-o batista se apuca si se trage limba afara din gura,in timpul curatirii victima se poate intoarce cu capul intr-o parte.Frecvent la copii cand caile aeriene sunt astupate de diferiti corpi straini se ridica copilul de picioare, i se deschide gura si se aplica cateva lovituri intre omoplati . L a adulti se aplica loviturile bolnavi fiind asezati in decubit lateral.In spasmele glotice se practica intubatia traheala care separa calea aeriana de cea digestiva realizand o cale respiratorie libera.Daca exista pericolul caderii limbii este necesara introducerea unei pipe GUEDEL in orofaringe.Introducerea se face in doi timpi: -se intredeschide gura introducand pipa cu varful spre bolta palatina inaintand treptat spre faringe.Cand varful pipei atinge peretele posterior al faringelui se roteza pipa astfel ca varful sa alunece spre faringe iar concavitatea ei sa se muleze pe convexitatea limbii.pipa GUEDEL se introduce numai la bolnavii constienti,altfel ar putea declansa reflexe periculoase de tuse sau varsatura.Daca dupa acesta manevre bolnavul nu isi revine sa respire suntem in fata unui stop respirator ce necesita tehnici de respiratie artificiala.

–TEHNICA RESPIRATIEI GURA LA GURA-fie direct,fie prin intermediul unui tifon ,batista,sau bucata de panza se insufla prin gura bolnavului aer dupa ce in prealabil reanimatorul a efectuat o inspiratie profunda .Se penseaza fosele nazale astfel ca aerul sa nu fie eliminat pe nas.se realizeaza un ritm de 12-14 resp. Pe minut. –RESPIRATIA GURA LA NAS-se face in caz ca gura pac. este inclestata inchisa,si gura reanimatorului se fixeaza pe fosele nazale ale pac.-nerespectarea tehnicii conduce aerul in stomac -Pentru inlaturarea acestor inconveniente se folosesc truse portabile de respiratie care utilizeaza fie aerul atmosferic,fie oxigen din butelii.Aparatele se adapteaza fie la masca,fie la canula.OXIGENOTERAPIA-este o metoda ajutatoare in caz de resuscitare ,ea singura nu poate fi folosita necesitand o metoda ajutatoare de resp. Artificiala -MASAJUL CARDIAC EXTERN-compresia extremitatii inferioare a sternului se transmite cordului care prins intre 2 planuri dure stern si coloana vertebrala injecteaza sangele din ventriculi.Compresia se realizeaza cu ambele maini la adulti si varstnici si cu 2 degete la sugari .Reanimatorul sta la stanga bolnavului aplica palma mainii stg. Pe stern deasupra apendicelui xifoid.Cealalta mana se aplica pe fata dorsala a primei maini astfel incat linia care uneste umarul cotul si art. Maini sa fie dreapta. –Se executa o apasare ritmica ,puternicain directie verticala astfel incat sternul sa coboare cu aproximativ 4 cm spre coloana .Compresiunea va fi urmata de o relaxare brusca fara a dezlipi palmele de pe torace.Ritmul masajului se va face de 60-70 apasari pe minut. –ETAPA DE RESTABILIRE A FUNCTIILOR CARDIO –RESPIRATORII SPONTANE,EFICACE-cuprinde continuarea masajului cardiac extern si a ventilatiei artificiale -se instaleaza o perfuzie intravenoasa pt. A mari debitul cardiac - In stop cardiac cauzat de fibrilatie ventriculara se face defibrilare electrica interna sau externa. Se executa cu un curent alternativde 450 de Vsi o intensitate intre 1,5-3,8 amperi timp de 0,25 secunde.un electrod se aplica in groapa suprasternala iar celalalt in dreptul varfului inimii -MASAJ CARDIAC INTERN-Se efectueaza numai in spital-se practica toracotocmie de la stern spre axila in spatiul 5 intercostal,se indeparteaza coastele si se maseaza cordul prin intermediul pericardului.in cazul fibrilatiei ventriculare cordul este cianoticsi prezinta miscari vermiculare .In aceasta situatie se practica

defibrilare electrica interna.Se utilizeaza un curent de 200V si electrozii se aplica direct pe cord.Daca manevrele raman ineficace si inima nu-si recapata contractiile spontane si apar semne: -de anoxie cerebrala(midriaza fixa) -de anoxie cardiaca(atonie a muschiului cardiac) -pete cadaverice,hipotonie -aplatizarea EEG ,EKG, poate determina luarea deciziei de intrerupere a resuscitarii cardio-respiratorii ce va fi luata in echipa -ETAPA RESTABILIRII CONSTIENTEI-in cazul reaparitiei miscarilor respiratorii spontane se va continua ventilatia artificiala pana la revenirea constientei.

80. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN HEMORAGII -se va efectua hemostaza provizorie-prin hemostaza se intelege oprirea hemoragiei spontan sau terapeutic.Hemoragia reprezinta scurgerea sangelui in afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii de continuitate. –HEMOSTAZA PROVIZORIE-este manevra de urgenta efectuata in scopul opriri temporare a sangerarii.ea este urmata cat mai rapid de hemostaza definitiva. –SE REALIZEAZA ASTFEL-1 PRIN FIXAREA SEGM. LEZAT INTR-O ANUMITA POZITIE-ridicarea la verticala a membrului respectiv intr-o hemoragie venoasa -sau flectarea puternica a antebratului pe brat sau al gambei pe coapsa -2 COMPRESIA DIGITALA PERMANENTA A VASULUI LEZAT PE UN PLAN OSOS-comprimarea arterei carotide pe planul osos al coloanei vertebrale intre trahee si muschiul sternocleidomastoidian la nivelul vertebrei cervicale a7-a -comprimarea arterei humerale la nivelul fetei antero-interne a bratului pe planul osos al humerusului -comprimarea arterei femurale la radacina coapsei imediat sub plica inghinala -APLICAREA PANSAMENTULUI COMPRESIV-dupa tualeta plagii se acopera regiunea cu o mare cantitate de comprese sterile peste care se trece cu o fasa.Acest pansament prezinta avantajul ca nu brutalizeaza vasul si permite irigarea segmentului respectiv prin vasele care au ramas intacte -4COMPRESIUNEA CIRCULARA EFECTUATA CU UN GAROU -aplicarea garoului este indicata in plagile arteriale sau venoase de calibru mare sau mijlociu de la nivelul membrelor.Se pot folosi bucati de panza ,batiste sfori,tuburi de cauciuc,manseta pneumatica de la un aparat de tensiune -garoul se poate aplica peste imbracaminte sau peste pansament -intre garou si tegument se poate fixa un rulou de fasa acolo unde sunt simtite bataile arterei.Astfel se obtine o hemostaza fara comprimarea excesiva a tesuturilor.Aplicarea garoului se face inaintea tualetei plagii ,daca rana continua sa sangereze anseamna ca garoul nu a fost aplicat corect. –garoul va fi plasat deasupra plagii cand hemoragia provine dintr-o artera lezata. –si se aplica sub rana cand este lezata o vena. –In practica aceasta diferentiere intre hemoragia arteriala si venoasa nu este foarte importanta pentru ca atunci cand garoul este aplicat la

radacina membrului se opreste atat hemoragia de origine arteriala cat si cea de origine venoasa.Garoul nu poate fi mentinut mai mult de o ora maxim 2 ore.,deoarece exista riscul de aparitie a socului prin degarotare.Acesta apare la scurt timp dupa ridicarea ligaturii si se caracterizeaza prin grave tulb. Hemodinamice (de circulatie)toxice si metabolice induse de compusii de degradare de la nivelul tesuturilor din segmentul ischemiat si patrunsi in circulatie in momentul revascularizarii.

–Garoul este aplicat corect daca in portiunea aflata sub el tegumentul este usor palid.Este obligatoriu sa se noteze pe un bilet data si ora aplicarii garoului biletul prinzandu-se cu un ac de pansament sau de haina bolna.,la vedere.Daca durata transportului dureaza mai mult de 1,5-2 ore va trebui sa se desfaca garoulla un interval de 15-20 min.pentru 2-3 min.comprimand rana cu comprese sterile apasate cu forta.La reaplicare garoul se pune ceva mai sus.Scoaterea definitiva a garoului atunci cand pac. a ajuns intr-o unitate spitaliceasca se va face prin supraveghere atanta a bolnavului luandu-se masuri de desocare inca 24-48 oredeoarece pot sa apara manif.tardive ale socului prin scoaterea garoului. –IN HEMORAGIILE INTRACRANIENE-este contraindicat orice fel de tamponament al acestor orificii pe unde se scurge sangele pentru a nu mari in mod retrograd hematomul cranian -IN HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA-repaus la pat absolut in decubit dorsal fara perna ,in hemoragiile masive in pozitie trendelenburg pentru mentinerea unei circulatii cerebrale bune.Se interzice orice efort fizic ,repaus la pat cel putin 3 zile dupa ce s-a oprit hemoragia. –asist. Medicala va colecta intr-un vas sangele eliminat de bolnav si-l va prezenta medicului -va curata gura bolnavului cu capul intr-o parte fara sa deplaseze bolnavul.Evolutia unei HDS fiind imprevizivila se recomanda ca medicul care vede prima data bolnavul sa puna o perfuzie fie cu glucaza fie cu ser fiziologic.Bolnavul cu HDStrebuie obligatoriu internat pentru a evita evolutia fatala in caz de agravarea hemoragiei.continuare vezi la 72ingrijirea pac.cu HDS -81.ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN FRACTURE INCHISE - Prin fractura se intelege o intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui os aparuta in urma unui traumatism -FRACTURA INCHISA-in care segentele osoase sunt acoperite integral de piele -SIMPTOME-semne de probabilitate -durere care apare din primul moment al traumatismului - -echimoze(vanataia)apare mai tarziu -deformarea regiunii scurtarea segm. Anatomic,impotenta functionala, -semne locale de certitudine –mobilitate anormala,crepitatiile osoase(frecatura osoasa),lipsa transmiterii miscarilor dincolo de focarul de fractura,intreruperea continuitatii unui os -

PRIMUL AJUTOR IN CAZUL FRACTURILOR INCHISE-consta in salvarea vietii accidentatului - -imobilizarea provizorie a fracturilor cu scopul de a diminua durerile si evitarea complicatiilor care pot aparea ulterior. –IMOBILIZAREA PROVIZORIE-se face pt. A impiedica miscarile active si pasive,pt.a pune in repaus organele si tesuturile traumatizate -de a mentine corect axul membrului atunci cand fragmentele nu sant deplasate -de a elimina durerile si de a evita complicatiile pe care le poate provoca miscarile in focar al unui os rupt si devenit taios: -sectionari ale unor vase si nervi continuare punctul81 –perforarea tegum si transformarea unei fracturi inchise intr-una deschisa -asigurarea Fv are prioritate de ex.nu se face imobilizare fracturii de umar sau clavicula daca este asociatsi un traumatism toracic grav -se va cauta obtinerea unei axari a segm de imobilizat prin tractiune atraumatica si progresiva in ax in momentul aplic.imobilizarii -pt. A avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici lateral nici in jurul axului longitudinal imobilizarea trebuie sa prinda in mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesuptul focarului de fractura -imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi utilizata si de pers. mai putin specializate -aparatul gipsat sau atela de imobilizare nu tyrebuie sa fie compresive pt. A nu produce tulb. De circulatie -ATELE CRAMAR-facute din sarma sunt lungi si pot fi mulate pe membrul ranit ,inaintea aplicarii atelei se aseaza un strat de vata pe una din fetele acesteia care vine in contact cu tegumentul ,strat ce se fixeaza la atele cu fasa -ATELE DIN LEMN captusite cu vata ficsata cu fasa sau alte mijloace improvizate care pot folosi orice obiect rigid ,bete,bastoane,umbrele,coada de matura scorta de copac iar fixarea segm.care urmeaza a fi imobilizat la atela se face cu fese,panza de cearsaf,baticuri ,prosoape, centuri ,cravate -cea mai buna atela de imobilizare este atela gipsata care este folosita in toate unit.sanitare -82.ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN FRACTURE DESCHISE -FRACTURILE DESCHISE sunt acele accidente in care odata cu fractura se produc si leziuni de diferite grade ale partilor moi(tegument,muschi,vase si nervi) ,simptomatologia este aceasi ca in cazul fracturilor inchise la care se adauga si sangerarea

-PRIMUL AJUTOR-o fractura deschisa este o urgenta care trebuie rezolvata in primele 6 ore de la accident -ASTFEL-imbracamintea sau incaltamintea din segm. Ranit vor fi taiate cu un cutit, lama sau foarfeca pt. A nu provoca suferinte inutile bolnavului -plaga va fi inspectata pentru a constata daca exista impuritati cum ar fi bucati de lemn,tesaturi sau pamant -este interzisa explorarea instrumentala a plagii cutanate la locul accidentului -se face tualeta fizica si chimica a tegumentelor din jurul plagii cu apa si sapun ,degresare cu eter sau benzina si dezinfectare cu alcool,tinctura de iod --in caz de impregnari cu impuritati plaga poate fi curatata si cu ser fiziologic ,cloramina 0,2% adica 2 tableye la o jumatate de litru de apa si permanganat de potasiu -nu trebuie pudrate plagile cu antibiotice -se aplica comprese sterile sau pansament in caz de hemoragii care intereseaza vasele mici si cu un pansament compresiv daca hemoragia este mai mare -se face imobilizare provizorie(vezi primul ajutor in fracture inchise)-se face profilaxie antitetanica care este o masura de urgenta dar ea poate fi facuta si la un cabinet medical sau spital -administrare de analgezice(algocalmin ,mialgin in functie de intensitatea dureriisi transportul la spital trebuie sa se faca in cele mai bune conditii cu multa blandete pentru a nu genera complicatii (ruptura unor vase sau nervi din vecinatatea focarului de fractura sau perforarea unui organ) -toate aceste manevre nu trebuie executate intoata complexitatea lor nici la locul accidentului nici in camera de garda decat in cazul cand se stie ca ditr-un motiv sau altul bolnavul nu va putea fi operat ,in mod normal acesti bolnavi trebuie imediat operati,tualeta riguroasa este facuta de chirurg in sala de operatie ca un prim timp operator premergator fixarii osului fracturat -cu alte cuvinte primul ajutor la locul accidentului cat si la serviciul de urgente pe care il executa asistenta trebuie sa se limiteze la spalarea rapida prin jet a plagii cu solutii antiseptice si acoperirea ei cu un pansament compresiv cu dublu rol hemostatic si de izolare a plagii fata de mediul exterior contaminat -ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON -

monoxidul de carbon este un gaz incolor inodor,mai greu decat aerul,sursa producatoare de CO este combustibilul folosit pentru incalzitul caznic sau industri atunci cand arderea se face incomplet -Cose combina cu hemoglobina din sange formand carboxihemoglobina -SIMPTOME: cefalee frontala,ameteli tulb. De echilibru,oboseala , p -palpitatii,vajieturi in urechi,daca se agraveaza apar:greturi , cont. Primul ajut in intoxicatia cu CO continuare-tulb. De vedere,confuzie mintala,cresterea pulsului,respiratiei,TA, -in concentratie de 50%de carboxihemoglobina apar:pierderea constientei,stare comatoasa,edem pulmonar acut,convulsii -in concentr. De peste 60% moartea este iminenta -MASURI DE URGENTA-PRIMUL AJUTOR- -scoaterea imediata din mediul toxic -aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor, la nevoie se sparg geamurile -pac. va fi asezat in decubit lateral cu capul in hiperextensie -respiratie gura la gura daca nu respira sau respira greu -oxigenoterapie O fiind antidotul intoxicatiei cu monoxid de carbon,dar cu un debit de 10-15 l/min prin masca faciala -transportul pac cat mai urgent la spital -pentru determinarea concentr. De carboxihemoglobina se recolteaza repede sange inainte de administrare de oxigen respectand urmatoarele conditii:sangele trebuie ferit de contactul cu aerul,se recolteaza in recipiente astupate sau recoltare pe anticuagulant -in cazurile grave se face oxigenoterapie hiperbara ,cu oxigen sub presiune pana la 3 atmosfere acesta fiind tratamentul de electie -ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INTOXICATIA CU CIUPERCI-clasificare:ciuperci cu perioada scurta de incubatie ex.amanita muscaria -ciuperci cu perioada lunga de incubatie ex amanita contin primul ajutor in intoxicatia cu ciuperci continuare-amanita philadoi -simptome: la ciupercile cu perioada scurta de incubatie apar dupa 15-3ore :lacrimare salivatie,greturi diaree,dureri abdominale,dispnee,bradicardie hipotensiune,halucinattii,convulsii,coma cu midriaza -in cazul ciupercilor cu perioada lunga de incubatie simpt. Apar dupa 5-12 ore:greturi varsaturi, diaree,cefalee,convulsii ,,icter,oligo-anurie-poate produce chiar moartea. –MASURI DE URGENTA-la primele simptome trebuie sa se faca : spalatura gastrica,transportul de urgenta la spital unde se vor face

perfuzii cu solutii glucozate,antispastice pt.calmarea durerilor abdominale,tratament pentru insuficientele hepatice si renale acute ,la cei cu hipersalivatie se administreaza atropina I.V.o jum. De fiola -85ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INTOXICATII CU ALCOOL ETILIC-uneori intoxicatia pote fi mixta si cu barbiturice si cu tranchilizante

-la o concentratie de 1 la mie apare faza de excitatie psiho-motorie cu euforie,nepasare logoree,congestie faciala. –la o concentr. De 1-2 la mie este faza embrioasa ,mersul si miscarile sunt nesigure echilibru se tulbura,impulsurile afective sunt dezinhibate,pac prezinta amnezie lacunara(nu-si aduce aminte o scurta perioda de timp) -la o concentr. De peste 2 la mie se instaleaza faza de somn -la4-5 la mie intra in faza de coma profunda dupa care se produce exitus -MASURI DE URGENTA-provocarea de varsatura -cont primul ajutor in intoxicatii cu alcool etilic -spalatura gastrica cu carbune activat -in spital in formele severe,se va executa reanimarea cardio-respiratorie daca este necesar atat pe timpul transp. Cat si la spital -la indicatia medicului asist. Va monta o perfuzie cu glucoza 5%,vitam. B1,B6,,hidrocortizon si diazepam in caz de agitatie, -sunt contraindicate mialginul,legomazin sau barbiturice -are mare importanta sociala,si medico-legala recoltarea sangelui pt. Determinarea alcoolemiei.!!! Nu se va dezinfecta pielea cu alcool in timpul recoltarii (cu apa simpla sau oxicianura) -in caz de coma spalatura gastrica este posibila dupa intubatia traheala -asist medicala va aplica tratamentul prescris de medic adica tratamentul comei toxice, a insuficientei circulatorii si respiratorii acute -corectarea tulb functionale -in mod accidental si copii mici pot fi victime ale intoxicatiilor cu alcool -ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INTOXICATII CU BARBITURICE-medic. Din grupa barbituricelor (fenobarbital,ciclobarbital) sunt larg folosite si drtermina frecvent intoxicatii,accidental la copii,voluntar la adulti. –doza toxica letala este de aproximativ 5 grame de fenobarbital,si 3 grame pt. Ciclobarbital -ingerate in doze moderate provoaca slabiciune,dificultate in vorbire,somnolenta sau agitatie -ingerate in doze mari –provoaca pierderea constientei,hipotensiune,bradipnee,hipotermie -in formele grave-se instaleaza coma,pupile micsorate –prognostic grav -MASURI DE URGENTA-nu exista antidot specific ,la fel cu constienta pastrata se face-provocarea de varsatura -spalatura gastrica cu suspensie de carbune si putina sare sau numai apa simpla -administrare de purgativ peroral sau sonda gastrica si transportul de urgenta

la spital sub supraveghere medicala -bolnavul in coma – se transporta rapid la spital asigurand eliberarea cailor respiratorii prin curatirea gurii -aspiratie si introducerea pipei Guedel -pentru reducerea hipersecretiei si a bronhospasmului medicul recomanda atropina IV -la indicatia medicului se poate pune o perfuzie cu dextran ,marisang,se poate realiza o diureza fortata prin administrare de manitol -se poate face sondaj vezical pt. A urmari diureza -pac. in coma profunda se face intubatie traheala si resp. Artificiala daca survine stopul respirator -se administreaza oxigen iar in cazurile foarte grave se face dializa -ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN INSOLATIE -este consecinta expunerii prelungite si necontrolata la soare cu capul neprotejat.Se produce o congestie a vaselor meningeene si cerebrale insotite de edem cerebral,sau hemoragii cerebrale -SIMPTOME-cefalee, ameteli,congestia fetei,greturi,varsaturi,la scurt timp se instaleaza rigiditatea cefei,convulsii si coma in formele grave -PRIMUL AJUTOR-scoaterea bolnavului de sub influenta razelor solare,culcarea la un loc umbrit,cu capul ridicat -se aplica comprese reci pe cap,sau chiar o punga cu gheata ,nu numai pe frunte ci pe toata calota craniana(ajuta la retrocedarea edemului contin.primul ajutor in insolatie-(ajuta la retrocedarea edemului cerebral)-se administreaza analgezice de tipul algocaminului ,aspirina -se controleaza FV sau in caz de coma sau convulsii se asigura eliberarea cailor respiratorii -se poate administra oxigen daca exista posibilitatea -in dispensare pana la venirea salvarii la indicatia medicului se adm. (diazepam sau plegomazin IV ,IM,pt. Prevenirea sau linistirea convulsiilor),hidratare prin perfuzie cu glucoza 5%,ser fiziologic,sau ser Ringer,dextran,marisang. –in caz de colaps vascular Efedrina lent IV,sau in perfuzie cu glucoza 5%,hemisuscinat de hidrocortizon,lent IV -urgentarea transportului la spital unde se face tratamentul pt. Combaterea edemului cerebral prin diureza fortata cu manitol asociat cu furosemid,se combate acidoza si tulb. Hidroelecrolitice -88. INGRIJIREA PACIENTILOR CU AMIGDALECTOMIE -presupune supraveghere permanenta 6-8 ore -asigura repausul complet la pat in decubit ventral cu capul sprijinit pe

antebrat sau pozitie sezand cu capul aplecat in fata si cu tavita renala aflata pe coapsa -educa pac. sa nu inghita saliva ,sa evite miscarile de deglutitie ,iar copiii sa nu planga pt. A nu accentua sangerarea -examineaza secretia care se scurge in tavita si informeaza medicul in cazul hemoragiilor mari pt. A se reveni chirurgical -dupa atenuarea durerii si oprirea hemoragiei se alimenteaza pac. cu lichide reci in inghitituri mari -se invata pac. sa nu suga cu paiul lichidele -sa nu faca gargara - -contin. INGRIJIREA PAC. CU AMIGDALE CTOMIE- -sa evite sa tuseasca sau sa stranute sau sa vorbeasca tare acestea putand determina aparitia hemoragiei -instruieste pac. ca intre a 6 –a si a 8-a zi de la interventie este posibila o mica hemoragie datorita desprinderii unor membrane albicioase care sau format in lojele amigdaliene -89. PREGATIREA INSTRUMENTELOR DIN METAL PENTRU STERILIZARE-sterilizarea este procesul de distrugere a tuturor microorganismelor de pe instrumentarul medical ,material moale echipament chirurgical si de laborator care vin in contact direct sau indirect cu pacientul Se face in 3 etape: -CURATIREA,USCAREA, AMBALAREA -CURATIREA-reprezinta indepartarea intotalitate de pe obiecte si instrumente a murdariei vizibile cu ochiul liber ,consta in spalarea cu jet de apa rece imediat dupa folosire urmata de dezinfectia chimica si termica -DEZINFECTIA CHIMICA-se realizeaza prin introducerea materialului in sol. De SECKUSEPT2%30min. –DEZINFECTIA TERMICA-se realizeaza cu o masina automata de spalat destinata atat instrumentarului chirurgical cat si a altor echipamente medicale.Se foloseste un detergent special DECONEX-spalarea la 95 grade C -USCAREAINSTRUMENTARULUI-este importanta pentru garantarea sterilitatii -AMBALAREA-hartie speciala pentru sterilizare si se aseaza in cutii metalice cu capac -CONTIN. PREG. INSTRUMENTELOR DIN METAL PT STERILIZARE-METODE DE STERILIZARE

-PRIN METODE FIZICE SI CHIMICE -METODE FIZICE-prin caldura uscata-sterilizarea pri n flambare (se utilizeaza rar) -INCALZIREA LA ROSU-ansa de platina (folosita pt a lua material patologic pt. Insamantare -ETUVA CU AER CALD-(poupinel)-care permite o incalzire pana la 180 grade/60 min.sau 160 grade /120 min iar valabilitatea este de 24 ore daca nu sa deschis cutia -CALDURA UMEDA-METODA PRIN FIERBERE-la 100 grade celsius ,30 min.din momentul inceperii fierberii ,valabilitatea 3-6 ore daca trusa nu a fost deschisa -AUTOCLAVAREA-pt. Instrumentarul metalic la 134 grade,2,4 atmosfere timp de 10 min.,valabilitatea de 24 ore daca trusa nu a fost deschisa Tot in autoclav se mai sterilizeaza si material moale,manusi chirurgicale -90PERFUZIA:MATERIALE NECESARE,SOLUTII PERFUZABILE,PREGATIREA PERFUZIEI,ACCIDENTE SI INCIDENTE -perfuzia reprezintaintroducerea pe cale parenterala picatura cu picatura a unor sol. Medicamentoase ,a unor sol. Pt. Hidratare si mineralizarea organismului si a unor subst. Proteice pt. Completarea celor lipsa -materiale necesare:-trusa pt. Perfuzat solutii ambalata original -benzi de leucoplast pt, fixarea acului si a tubului perfuzorului de pielea contin.PERFUZIA-musama si prosop curat sub membrul in care se va face perfuzia -tavita renala -lichidul de perfuzat ambalat in sticle inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi de material plastic incalzite la temp corp. –SOLUTII PERFUZABILE-sol.izotone care au aceasi concentratie cu plasma ,hipertonice cu concentr. Mai mare decat plasma -solutie izotonica de NaCl(clorura de sodiu) sol. Apoasa de 9 la mie denumita si ser fiziologic -sol. Hipertona de NaCl –sol. 10-20 % -bicarbonat de sodiu –sol apoasa izotonica de 1,4% -glucoza-sol izotonica5%sau sol. Hipertona 10%,20%,,33%,40% -solutie Ringer- contine clorura de potasiu ,clorura de calciu,,apa, clorura de sodiu -sol hartman cu aceasi comp ca si sol. Ringer la care se adauga lactat de sodiu -sol Tham-pt combaterea acidozei metabolice -Dextra ,macrodex,marisang, plasma umana

90-PREGATIREA PERFUZIEI-1-se ia trusa de perfuzie si se scoate celofanul steril -2-se scoate celofanul steril de pe flacon si se dezinfecteaza dopul -3-se desface aparatul de perfuzie -4se strange tare clema de reglare pt. A impiedica scurgerea solutiei inainte de montarea perfuziei 5-se indeparteaza teaca protectoare de pe acul ce contine tubul de aer -6-se introduce acul de la tubul de aer prin dopul de cauciuc al flaconului -contin.PERFUZIA-7-se indeparteaza teaca protectoare a acului tubului de perfuzie si se introduce in flacon fara sea se atinga acul de la tubul de aer -8 se suspenda flaconul pe stativ -9se indeparteaza teaca protectoare de pe capul tubului de perfuzie ce se va introduce in vena -se ridica deasupra nivelului subst medicam. Din flacon -10-se drsface clema prin rotirea usoara lasand sa curga lichidul in tubul de perfuzie fara ca picuratorul sa se umple cu lichid -11-se coboara progresiv acul trusei pana cand tubul se umple cu lichid si sunt eliminate toate bulele de aer -12-se inchide din nou clema aparatul ramanand pe stativ -13-se pune capacul acului asezand tubul pe stativ -INCIDENTE SI ACCIDENTE—hiperhidratarea care la cardiaci poate determina edemul pulmonar acut ,situatie cand se reduce ritmul sau se intrerupe si se administreaza tonicardiace, -embolia pulmonara-patrunderea aerului in curentul circulator -revarsarea lichidurilor in tesutul perivenos ducand la flebite si necroze -cuagularea sangelui pe ac –se administreaza heparina

-