SUBIECTE EXAMEN LICEN MEDICINA DENTAR TEMA NR. 1. Anestezia in medicina dentara (1, pag. 6-53) 30 intrebariNr. Intrebare crt. 1 Hematomul obrazului dup anestezia la tuberozitate: A. Apare prin neparea plexului branhial B. Se manifest clinic prin apariia unei tumefacii geniene C. Se resoarbe n 2-3 ore D. Necesit antibioterapie E. Necesit utilizarea cldurii locale n primele 6 ore dup producere 2 Manifestrile sincopei vaso-vagale n stadiul presincopal sunt : A. Pierderea brusc i tranzitorie a strii de contien B. Paloare faciala C. Hiperventilaie D. Diaforez E. Grea Care dintre afirmaiile urmtoare cu privire la adrenalin este fals? A. Este o catecolamin B. Este simpatomimetic C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit n anestezicele locale D. Se folosete n concentraii de 1:10000 pn la 1: 200000 E. Necesit adugarea unui conservant de tip bisulfit Anestezia troncular periferic: A. Vizeaz trunchiul nervos i ramurile sale B. Are durat de aciune mai redus dect anestezia topic C. Deformeaz regiunea anesteziat D. Este o anestezie loco-regional prin infiltraie E. Include anestezia troncular bazal Care variant de rspuns este corect n ceea ce privete administrarea lidocainei n timpul graviditii i lactaiei: A. Are efect teratogen B. Poate determina hipotensiune de sarcin C. Nu se recomand monitorizare cardiac fetal D. Se recomand temporizarea administrrii la gravide n primul trimestru de sarcin E. Nu se recomandat nlocuirea temporar a alimentaiei la sn pentru 24 de ore Complicaiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt: A. Ulceraii ale mucoasei Rspuns Pag. BD 37

BCDE

43

3

CD

15

4

AD

23

5

ABD

10

Page

1

6

AC

39

B. C. D. E. 7

Ruperea acului Alveolita postextracional Pareza facial tranzitorie Hematom ACE 26

Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt: A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului B. La 0,5 cm napoi de marginea posterioar a palatului dur C. La 1 cm naintea crligului aripii interne a apofizei pterigoide D. La 1 cm naintea crligului aripii externe a apofizei pterigoide E. Unghiul diedru format de creasta alveolar cu lama orizontal a osului palatin *Anestezia local prin infiltraie nu include: A. Anestezia de contact B. Anestezia submucoas C. Anestezia intradermic D. Anestezia plexal E. Anestezia intraligamentar Gaura infraorbitar este situat: A. La 5 mm nafara liniei verticale mediopupilare B. Pe orizontala ce unete gaura supraorbitar cu cea mentonier C. Pe linia vertical ce trece ntre cei doi premolari superiori D. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior E. Deasupra suturii zigomato-maxilare Manifestrile clinice ale alergiei sunt: A. Dispnee cu wheezing B. Angioedem C. Hipotensiune arterial D. Bradicardie E. Colaps Anestezia plexal: A. Este o anestezie supraperiostal B. Rar utilizat la maxilar C. Este paraapical D. Este mai puin eficient la copii i tineri E. Este o anestezie prin imbibiie Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt: A. Creasta zigomato-alveolar B. Rdcina mezial a molarului de 12 ani C. Mucoasa mobil D. nainte muchiului maseter E. Marginea inferioar a osului zigomatic *Lidocaina: A. Are pH-ul 8

8

A

20

9

CD

28

10

ABCE

45

11

AC

21

12

ABC

25

Page

13

D

8

2

B. C. D. E. 14

Are toxicitate de 3 ori mai mare fa de procain Are putere anestezic de dou ori mai mic dect a procainei Se metabolizeaz n proporie de 90% la nivel hepatic Doza uzual este de 18 ml soluie BD 35

Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind: A. Sincopa vaso-vagal B. Durerea C. Alveolita postextractional D. Pareza facial tranzitorie E. Descuamarea epitelial Tratamentul de urgen al edemului cilor aeriene superioare presupune: A. Oxigenoterapie B. Administrare de adrenalin 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic D. Administrare de epinefrin n bronhospasm E. Administrare de antibiotice n edem laringian *Anestezia la spina Spix : A. Se efectueaz rar pe cale oral B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonier C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori D. Determin anestezia nervului bucal E. Anesteziaz i nervul auriculo-temporal *Articaina: A. Nu este ntotdeauna asociat n soluie cu vasoconstrictor B. Este contraindicat la copii sub 4 ani C. Este indicat la pacienii cu bronhospasm n antecedente D. Are putere anestezic mai redus dect lidocaina E. Se recomand injectare rapid *Anestezia intraligamentar: A. Nu necesit seringi speciale B. Durata de instalare este mare C. Reduce riscul de alveolit postextracional D. Durerea local postanestezic e mai redus E. Este indicat la pacienii cu risc hemoragic Necroza mucoasei: A. Apare pe fondul ischemiei prelungite B. Este mai frecvent dup anestezii efectuate vestibular C. Apare dup decolri brutale ale muco-periostului D. Are culoare roie intens E. Este un accident al anesteziei loco-regionale

15

ABCD

45

16

B

29

17

B

13

18

E

22

19

AC

39

Page

3

20

*Anestezia topic: A. Necesit o concentraie mai mic a anestezicului dect pentru injectare B. Folosete frecvent xilina 0.5-1% C. Se poate utiliza i pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos D. Nu necesit uscarea prealabil a locului de aplicare a anestezicului E. Durata este de aproximativ dou ore Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaii n: A. Procese inflamatorii retrotuberozitare B. Tumori localizate n treimea distal a vestibulului superior C. Pacieni sub tratament anticoagulant D. Hemofilici E. Pacieni cu odontectomii ale molarilor de minte n antecedente Catecolaminele au ca efecte locale : A. Vasoconstricie la locul injectrii B. Creterea ratei de absorbie a anestezicului n fluxul sangvin C. Putere anestezic mai mare D. Efect mai ndelungat E. Stimularea receptorilor din pereii arteriolari Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie: A. Utilizarea soluiilor prea reci fa de temperatura camerei B. Injectarea rapid a soluiei anestezice C. Injectarea din eroare a unor substane toxice D. Folosirea acelor cu bizou ascuit E. Injectarea unor soluii cu urme de alcool Mepivacaina: A. Are o toxicitate de 1,5-2 fa de procain B. Durata anesteziei este crescut C. Are poten de 2 fa de lidocain D. Nu este metabolizat n ficat E. Este eliminat renal n proporie de 50-60% Articaina este contraindicat la A. Pacieni epileptici fr tratament B. Pacieni cu porfirie acut recurent C. Pacieni cu deficit de colinesteraz plasmatic D. Pacieni cu tulburri de conducere atrio-ventriculare severe E. Pacieni sub tratament cu anticoagulant Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt A. Stare de agitaie nemotivat B. Tegumente uscate C. Senzaia de grea D. Cefalee intens

C

19

21

ABCD

24

22

ACDE

16

23

ABCE

35

24

ABC

11

25

ABCD

13

26

ACD

51

Page

4

E. Frison 27 Tratamentul anginei pectoral const n: A. Poziia decliv a pacientului B. Aspirarea secreiilor din cavitatea oral C. Administrarea unui vasodilatator coronarian D. Oprirea interveniei dentare E. Administrarea de antiedematoase per os Accidentele locale punciei anestezice la Spix sunt: A. Ruperea acului B. Producerea unui hematom C. Trismus persistent D. Injectite postanestezice E. Congestia tegumentelor Reperele pentru spina Spix sunt: A. Creasta temporal a mandibulei B. Tuberozitatea mandibular C. Incizura sigmoid D. Plica pterigomandibular E. Planul de ocluzie al molarilor inferiori Avantajele anesteziei intraligamentare sunt: A. Lipsa anesteziei la nivelul prilor moi B. Anestezia simultan la mai muli dini C. Posibilitatea localizrii la un singur dinte D. Folosirea unei cantiti de 0,15-0,20 ml soluie anestezic E. Nu necesit seringi speciale ACD 49

28

AB

30

29

ADE

29

30

ABCD

22

TEMA NR. 2. Extractia dentara (1, pag. 64-102) 30 intrebariNr. Intrebare crt. 1 Indicaiile de extracie ale dinilor permaneni sunt multiple, fiind legate de: A. Starea dintelui respectiv B. Erupia incomplet a dintelui pe arcad C. Patologia structurilor adiacente D. Afeciuni asociate E. Vrsta pacientului 2 Indicaiile de extracie ale dinilor temporari sunt: A. Dini temporari care mpiedic erupia celor permaneni Rspuns Pag. ACD 64

ABE

64,65

Page

5

B. C. D. E. 3

Dini temporari cu procese carioase complicate Dini temporari cu macrodonie Dini temporari cu procese carioase meziale Dini temporari fracturai AE 65

Contraindicaiile absolute ale extraciei dentare sunt: A. Leucemia acut B. Hipertensiunea arterial controlat C. Diabetul zaharat tip 2 D. Tratamentul cronic cu aspirina E. Infarctul miocardic mai recent de 6 luni Contraindicaiile locale ale extraciei dentare sunt: A. Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc) B. Plgi ale buzelor C. Tumori maligne n teritoriul oro-maxilo-facial D. Tumori benigne de mici dimensiuni E. Sinuzita maxilar rinogen *Tulburarile hepatice determina modificari importante in: A. Formula eritrocitara B. Hemostaza C. Formula leucocitara D. Cresterea VSH-ului E. Scaderea hematocritului Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu : A. Transplante B. Afectiuni cardiovasculare C. Diabet insulinodependent D. Reactii de hipersessibilitate E. Boli autoimune Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare : A. Sindesmotoame B. Instrumentar rotativ C. Elevatoare D. Stilet butonat E. Clesti de extractie *Clestii drepti pentru maxilar sunt utili: A. In zona posterioara a arcadei dentare B. In zona anterioara frontala C. Pentru extractia premolarilor inferiori D. Pentru extractia molarilor de minte superiori E. Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare *Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna: A. Spre partea meziala a dintelui B. In axul dintelui

4

ACE

65

5

B

66

6

ADE

66

7

ACE

69

8

B

70

Page

6

9

B

72

C. Oblic anterior dreapta D. Orizontal E. Spre partea distala a coroanei 10 Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de anestezie locala: A. Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva B. Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare C. Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva D. Anestezie la Spina Spix E. Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive *Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre: A. Lingual B. Vestibular C. Mezial D. Distal E. Coletul dintelui Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele indicatii: A. Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte paralele sau usor divergente B. Radacini recurbate spre distal C. Radacini recurbate spre mezial D. Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu clestele E. Radacini cu odontoame satelite Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: A. Extractia cu clestele de radacini B. Extractia cu sindesmotoamele C. Extractia cu ajutorul elevatoarelor D. Extractia cu ciupitorul de os E. Extractia prin alveolotomie Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii: A. Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara B. Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare C. Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular gros D. Dinti cu osteita periradiculara E. Radacini deformate prin procese de hipercimentoza *In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru,astfel ca, la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de: A. 2 mm de defectul osos creat B. 6-8 mm de defectul osos creat C. 2-3 mm de defectul osos creat AE 75

11

B

79

12

AD

79

13

ACE

82

14

ACE

86

15

B

86

Page

7

D. 2-4 mm de defectul osos creat E. 1 cm de defectul osos creat 16 *Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este indicata pentru: A. Resturi radiculare mici, situate profund B. Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare C. Radacini deformate in regiunea apicala D. Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii E. Radacini cu procese periapicale *In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea osoasa,se va practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai intai: A. Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale B. Inciziile de descarcare C. Papilele dentare D. 1/3 mijlocie a lamboului E. Unghiurile lamboului *Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu: A. Elevatoarele B. Clestele de electie pentru premolari C. Sindesmotoamele D. Dalta si ciocanul E. Separatie radiculara In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de: A. Leziuni patologice preexistente B. Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate C. Starea generala a pacientului D. Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras E. Starea de igiena a cavitatii orale In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt: A. Radacini curbe,cudate,inbaioneta B. Creasta zigomato-alveolara C. Anchiloza dento-alveolara D. Sept interradicular gros E. Os alveolar dens *Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire: A. Corticala orala la nivelul caninului superior B. Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior C. Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori D. Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori E. Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori B 87

17

E

90

18

E

90

19

ABD

92

20

ACDE

92

21

B

94

Page

8

22

*Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape exclusiv cu: A. Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior B. Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 C. Aplicarea unei presiuni pe mandibula D. Sustinerea incorecta a mandibulei E. Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare Accidentele sinusale constau in: A. Deschiderea sinusului maxilar B. Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar C. Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala D. Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala E. Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara *Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in: A. 1% din cazuri B. 0,1% din cazuri C. 0,6-5% din cazuri D. 7% din cazuri E. 8% din cazuri *In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa: A. 3 minute B. 5 minute C. 8 minute D. 10 minute E. 15-20 minute Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: A. Fractura procesului alveolar B. Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara) C. Mesarea alveolei D. Persistenta tesutului de granulatie in alveola E. Sutura plagii postextractionale *Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt: A. Tratamentele citostatice B. Accidentele ischemice cerebrale C. Starea de graviditate D. Hipotensiunea arteriala E. Infarctul miocardic *Alveolita postextractionala este favorizata de: A. Pansament supraalveolar prelungit B. Infectii preexistente acute sau cronice C. Sutura plagii postextractionale D. Extractii atraumatice E. Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional

A

95

23

ACD

96

24

C

97

25

E

98

26

ABD

99

27

A

99

28

B

100

Page

9

29

*In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase intense,care apar: A. Imediat dupa extractie B. La 2-3 zile postextractional C. Dupa 4 zile de la extractie D. La 5 zile postextractional E. Dupa o saptamana de la extractie Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt: A. Dehiscenta plagii B. Radioterapia C. Solutia anestezica D. Tratamentul cu citostatice E. Varsta pacientului

B

100

30

ABE

101

TEMA NR. 3. Patologia eruptiei dentare (1, pag. 116-122, 131-157, 159-169) 30 intrebariNr. Intrebare crt. 1 Tulburrile care intereseaz dintele n timpul perioadei de dezvoltare n grosimea osului producnd incluzia dentar sunt : A. Poziia ectopic a germenului dentar B. Malformaiile coronare C. Malpoziii ale dinilor vecini D. Fibromucoasa dens E. Plicaturarea lamei dentare 2 *Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele n calea erupiei dintelui reprezentate de: A. Malformaii corono-radiculare B. Hiperplazii gingivale C. Fracturi ale oaselor maxilare D. Sindromul compresiei de maxilar E. Traumatisme Factorii generali incriminai n etiopatogenia incluziei dentare sunt : A. Razele X B. Factorii ereditari C. Hipertiroidismul D. Traumatismele E. Sindromul Turner Rspuns Pag. ABE 116

B

116

3

ABE

116

Page

10

4

Reducerea spiului pe arcad reprezint o cauz local a incluziei dentare prin urmtoarele mecanisme (pag 116): A. Macrodonii B. Sindromul compresiei de maxilar C. Ereditatea ncruciat D. Traumatisme locale E. Osteita deformant Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea dup urmtoarele criterii: A. Dup criteriul morfologic B. Dup criteriul etiologic C. Dup criteriul topografic D. Dup criteriul antropologic E. Dup criteriul filogenetic Simptomatologia incluziei dentare este reprezentat de: A. Prezena tremelor B. Prezena diastemelor C. Existena pe arcad a unui spaiu D. Mobilitate accentuat a dintelui temporar E. Mobilitate accentuat a dinilor vecini Principalele date furnizate de investigaia radiologic privind incluzia dentar sunt: A. Poziia dintelui inclus B. Adncimea incluziei C. Starea dinilor vecini D. Densitatea osoasa E. Ocluzia centrica

ABC

116

5

ABC

117

6

ABC

117

7

ABC

117

8

*Structurile anatomice la distan util a fi observate pe ortopantomogram n A incluziile dentare heterotopice sunt : A. Apofizele stiloide B. Conductul auditiv intern C. Oasele parietale D. Apofizele mastoide E. Conductul auditiv extern i intern *Incidena Donovan este indicat n radiologie n: A. Incluzia molarului de minte superior B. Incluzia molarului de minte inferior C. Incluzia caninului superior D. Incluzia molarilor maxilari situai oblic E. Incluzia premolarilor superiori Pe ortopantomograma efectuat in incluzia dentar sunt vizibile: A. Dintele inclus B. Arcadele dento-alveolare C. Dinii n erupie B

119

9

120

Page

11

10

ABCD

118

D. Starea dinilor vecini E. Rapoartele n sens transversal ale arcadelor dentare 11 *Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt n legtur cu: A. Angularea B. Relaia cu canalul mandibular C. Morfologia rdcinii D. Natura esutului acoperitor E. Topografia locului de erupie i morfologia molarului inclus Reperele folosite n clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne permit o apreciere clinic asupra gradului de dificultate a extraciei sunt: A. Angularea B. Relaia cu planul ocluzal C. Relaia cu ramul mandibular D. Morfologia rdcinii E. Vrsta pacientului *Din punt de vedere al angulrii axului molarului de minte inferior inclus, ce permite o evaluare a dificultii extraciei in plan sagital dup Peterson se descriu: A. Incluzia mezio-angular-odontectomie dificil B. Incluzia orizontal odontectomie foarte dificil C. Incluzia vertical odontectomie uoar D. Incluzia vertical odontectomie foarte uoar E. Incluzia disto-angular odontectomie foarte dificil Dup clasificarea lui Winter care are n vedere unghiul format ntre orizontala planului ocluzal i axul lung al molarului de minte inferior inclus, incluzia poate fi : A. Incluzie cu ax inversat unghi negativ B. Incluzie orizontal C. Incluzie mezio-angular D. Incluzie vertical E. Incluzie axial Din punt de vedere al relaiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular dup Pell i Gregory clasificarea cuprinde 3 clase : A. Clasa I: Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa de marginea anterioar a ramului mandibular B. Clasa II: jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea anterioar a ramului mandibular C. Clasa III: coroana molarului inclus este total acoperit de ramul mandibular D. Clasa III: coroana molarului inclus situat vestibular este parial acoperit de ramul mandibular E. Clasa III: coroana molarului inclus situat lingual nu este total acoperit de ramul mandibular E 131

12

ABCD

131

13

E

131

14

ABCD

131

15

ABC

133

Page

12

16

n general morfologia rdcinii influeneaz dificultatea extraciei molarului de minte inclus prin: A. Curbura rdcinilor B. Lungimea rdcinii C. Spaiul periodontal D. Dimensiunea mezio-distal a rdcinilor- cu ct aceast dimensiune este mai mare la nivel cervical cu att este mai uoar extracia E. Curbura rdcinilor spre mezial scade dificultatea extraciei *n incluzia dentar, dac ntre molarul de minte i molarul de 12 ani exist spaiu: A. Extracia molarului de minte este mult mai dificil B. Extracia molarului de minte este mult mai facil C. Se vor folosi numai elevatoarele D. Se va folosi numai cletele corespunztor E. Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici Factori care uureaz odontectomia M3 inferior sunt: A. Poziia mezio-angular B. Poziia disto-angular C. Clasa II dup Pell i Gregory D. Spaiu parodontal larg E. Os elastic *Factori care ngreuneaz odontectomia M3 inferior sunt: A. Poziia mezio-angular B. Poziia disto-angular C. Clasa II dup Pell i Gregory D. Rdcini scurte E. Clasa B dup Pell i Gregory Tulburrile asociate erupiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt: A. Complicaii septice B. Complicaii trofice C. Complicaii tumorale D. Complicaii mecanice E. Complicaii osoase *Incluzia caninului superior este: A. Mai frecvent la sexul masculin B. Mai frecvent la sexul feminine C. Mai frecvent pe hemiarcada dreapt D. Mai frecvent n poziie vestibular E. Mai frecvent n poziie orizontal n odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii: A. Deschiderea foselor nazale B. Deschiderea sinusului maxilar

ABC

136

17

B

137

18

ADE

141

19

B

141

20

ABCD

141

21

B

159

Page

13

22

ABCD

163

C. Luxarea dinilor vecini D. Fractura procesului alveolar E. Sinuzita maxilar odontogenen 23 *Indicaiile redresrii chirurgical-ortodontice a caninilor inclui sunt: A. La pacienii tineri B. n incluzii profunde C. n anomalii de form D. n anomalii de volum E. La adulti n majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecina: A. Prezenei unui dinte supranumerar care blocheaz erupia acestuia B. Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari C. Unei boli intercurente D. Prezenei altor dini inca neerupti pe arcada E. Unor modificri morfologice ale maxilarelor Transplantarea caninului inclus const n: A. Extracia caninului inclus i introducerea ntr-o alveol nou creat n creasta alveolar B. Extracia pe cale mixt a caninului inclus C. Extracia caninului inclus i introducerea n alveola rmas dup extracia dintelui temporar D. Extracia pe cale vestibular a caninului inclus E. Repoziionarea chirurgical a dintelui inclus Atitudinea terapeutic n incluzia caninilor superiori poate fi radical sau conservatoare n raport cu : A. Poziia incluziei B. Profunzimea incluziei C. Spaiul existent pe arcad D. Vrsta pacientului E. Poziia dinilor antagonisti Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A. Incluzie palatinal, mezializat sau distalizat B. Incluzie vestibular C. Incluzie intermediar sau transversal D. Incluzie joas E. Incluzie nalt *Complicaiile supurative uoare reprezentate de pericoronarita asociat incluziei caninului superior pot evolua spre: A. Rinite supurate B. Tromboflebita sinusului cavernos C. Meningite D. Pericardite E. Septicemie A 165

24

AB

166

25

AC

166

26

ABCD

160

27

ABC

160

28

A

160

Page

14

29

*Odontectomia pe cale mixt a caninului superior este indicat n (pag.163): A. Incluziile vestibulo-palatine transversale B. Incluziile nalte C. Incluziile superficiale D. Incluziile complicate E. Incluziile profunde n redresarea chirurgical-ortodontic a caninului inclus tratamentul cuprinde trei etape principale: A. Meninerea sau obinerea spaiului necesar pe arcad B. Descoperirea chirurgical a coroanei i ancorarea dintelui C. Tracionarea lent i progresiv pn la alinierea caninului pe arcad D. Transplantarea dintelui E. Extracia propriu-zis

A

163

30

ABC

165

TEMA NR. 4. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194) 30 intrebariNr. Intrebare crt. 1 Anomaliile anatomice ce indic rezecia apical sunt urmtoarele: A. Calcificri ale canalului cu reacie periapical B. Canale cu curburi accentuate C. Ci false, perforaii ale podelei camerei pulpare D. Obturaia incomplet a canalelor laterale E. Resorbii radiculare externe sau interne 2 Rspuns Pag. ABE 174

Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt: BDE A. Corticala groas aa cum se ntmpla n cazul molarilor mandibulari B. Dini fr valoare protetic C. Raportul nefavorabil coroan-rdcin care trebuie foarte bine evaluat preoperator D. Fractura radicular verticala E. Pacieni cu imunosupresie Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical: AC A. Dimensiuni limitate ce ofer acces minim, ceea ce constituie un inconvenient dac apexul sau leziunea periapical sunt dificil de localizat B. Se intervine asupra marginii gingivale libere C. Decolarea se realizeaz folosind uneori fore excesive, ceea ce

175

3

177

Page

15

duce la delabrarea lamboului la capete D. Pacientul poate menine o bun igien oral E. Incizie i decolare facile 4 Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: A. Accesul chirurgical este foarte bun B. Tensiunea n lambou este minim C. Sutura interdentar este mai dificil D. Rdcinile dentare sunt vizibile n totalitate E. Igiena orala este mai dificil de meninut Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmtoarele: A. Accesul este nefavorabil, dup decolarea lamboului B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata C. Colurile lamboului se pot necroza D. Irigaia lamboului poate fi deficitar E. Sutura este dificil deoarece lamboul de mucoas este subire Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. Decolarea lamboului este dificil B. Tensiunea asupra lamboului este excesiv C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia D. Accesul si vizibilitatea sunt minime E. Inseria gingival poate fi modificat dup necesiti ABD 179

5

CDE

178

6

CE

179

7

Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor n rezecia apical AE sunt: A. Incizia se va realiza printr-o miscare ferm i continu B. Incizia trebuie s intersecteze o cavitate deja existent C. Inciziile verticale trebuie practicate n convexitile dintre eminenele radiculare D. Baza lamboului trebuie s fie mai ngust dect marginea sa liber E. Lamboul va fi astfel creeat nct s protejeze structurile anatomice de vecintate Decolarea unui lambou se va realiza: BC A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrri ale lamboului B. Se ncepe decolarea la colurile lamboului C. Mucoasa i periostul trebuie decolate impreun ca parte integrant a lamboului D. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata decolarea continua a lamboului E. Decolarea se realizeaz dinspre apical Principii generale in deprtarea lamboului: A. Deprtatorul se va sprijini pe os si niciodat pe lambou B. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente C. Lamboul nu va fi deprtat in tensiune niciodat ACE

180

8

182

Page

16

9

183

D. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt instrument E. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi incizia 10 In cazul osteotomiei i corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a ADE leziunii periapicale se face pe baza: A. Se urmrete relieful corticalei vestibulare B. Cnd corticala osoas este subire, nu se poate explora poziia apexului prin perforarea acesteia cu o sond C. Nu se poate aproxima lungimea rdcinii pe baza radiografiei retroalveolare izometrice D. Se poate aproxima lungimea rdcinii, msurnd lungimea acului folosit pentru tratamentul mecanic E. Se poate practica un mic orificiu in cortical, n care se aplic un material radioopac, apoi se face radiografie de control Chiuretajul periapical are ca timpi operatori: BCD A. Se incepe cu chiureta orientat cu convexitatea spre os B. Se detaeaz leziunea progresiv, dup care este ndeprtat n ntregime C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale D. Se recomand trimiterea piesei pentru examen histopatologic E. Pentru diagnostic corect piesa trebuie s fie ct mai fragmentat Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului(rezecia apical CDE propriu-zis): A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm B. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoase C. Nu se rezec niciodat mai mult de 1/3 din lungimea rdcinii D. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45) E. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat ABDE intraoperator pe cale direct: A. Canale cu secreie persistent B. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodontic C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare D. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala E. Corp strin pe canal Materialele pentru obturaia retrograd in rezecia apical, trebuie s ABE ndeplineasc urmtoarele deziderate: A. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicular B. S fie biocompatibile C. Sa nu inhibe creterea bacterian D. S fie solubil i stabil volumetric 183

11

184

12

186

13

188

14

190

Page

17

E. S prezinte radioopacitate 15 Complicaiile postoperatorii tardive n rezecia apical sunt: A. Suprainfectarea B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcire C. Hematomul D. Fractura rdcinii E. Hemoragia postoperatorie BD 193

16

*Accidente intraoperatorii n rezecia apical: A A. Leziuni nervoase B. Hemoragie postoperatorie C. Colorarea esuturilor din cauza materialelor de obturaie retrograd D. Necroza osului E. Mobilizarea obturaiei retrograde din cauza cavitii neretentive *Contraindicaiile relative ale rezectiei apicale sunt: A. Fractura radicular vertical B. Corticala vestibular groasa C. Parodontopatie marginal cronic D. Pacieni cu imunosupresie E. Resturi radiculare cu absen marcat de esuturi dure dentare B

192

17

175

18

*Criteriile de apreciere a succesului in rezecia apical sunt: C A. Simptomatologie clinic specific,prezenta( edem, durere, fistul) B. Dinte nefuncional C. Imagine radiologic lipsit de orice elemente patologice D. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare dect cea preexistent E. Semne radiologice de resorbie radiculare sau hipercementoz *Lamboul intrasulcular triunghiular este format din: D A. incizie orizontal n anul gingival , completat la cele 2 extremiti cu dou incizii verticale de descrcare B. incizie orizontal de-a lungul marginii libere gingivale C. incizie orizontal la distan de marginea gingival liber i dou incizii oblice de descrcare D. incizie orizontal n anul gingival continuat de o incizie vertical de descrcare E. incizie curb, convex spre marginea gingival *n cazul apariiei unei comunicri oro-sinusale sau oro-nazale: A. Se realizeaz suplimentar manevra Valsalva B. Se ncearc explorarea suplimentar a comunicrii C. Se conserv mucoasa sinusal sau nazal D. Nu se continu intervenia E. Se meeaz cavitatea rmas C

175

19

178

20

186

Page

18

21

*Reacolarea i sutura se realizeaz de regula cu: A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0 B. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0 C. Cu fir continuu, resorbabil 2-0 D. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0 E. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0

A

190

22

*ngrijirile post operatorii dup rezecia apical sunt: B A. Dieta din ziua interveniei va fi solid, rece B. Se cltete usor gura cu soluii antiseptice pe baz de clorhexidin C. Splatul pe dini este permis din ziua interveniei D. Se evit masticaia pe partea opus zonei operate E. Se consum buturi carbogazoase n primele zile dup intervenie *Accidentele intraoperatorii n rezecia apical: A. Edem B. Leziuni nervoase C. Hemoragie postoperatorie D. Mobilitate excesiv a dinteluiE. Necroza osului prin frezaj intempestiv B

193

23

192

24

*Chiuretajul periapical este o intervenie chirurgical care are ca scop: E A. Secionarea poriunii corono-radiculare afectate i extracia acesteia, cu meninerea restului coroanei i/sau rdcilor B. ndeprtarea unei cantiti osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea apexului i a leziunii periapicale C. Secionarea chirurgical i ndeprtarea segmentului apical al rdcinii unui dinte D. ndeprtarea apexului i a esuturilor patologice E. Simpla nlturare a materialului de obturaie n exces *Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. Decolarea lamboului este facila B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesiv C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia D. Accesul si vizibilitatea sunt minime E. Inseria gingival nu poate fi modificat dup necesiti C

194

25

179

26

Page

27

*Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului(rezecia apical D propriu-zis):

186

19

Decolarea unui lambou se va realiza: AC A. Cu un decolator ascuit B. Se ncepe decolarea de la baza lamboului C. Mucoasa i periostul trebuie decolate impreun D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata marginal E. Decolarea se realizeaz dinspre partea orala

182

A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm B. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la limita geodei osoase C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rdcinii D. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45) E. n cazul unui chist extins la mai muli dini,nu se practic rezecia i sigilarea apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic 28 *Principii generale in deprtarea lamboului: E A. Deprtatorul se va sprijini pe lambou B. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente C. Lamboul va fi deprtat in tensiune D. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt instrument E. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi incizia *Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical: A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului B. Se intervine asupra marginii gingivale libere C. Incizie si decolare facila D. Pacientul nu poate menine o bun igien oral E. Incizie i decolare dificile Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in: A. Bisturiu B. Sindesmotom C. Pensa ciupitor de os D. Chiurete de diferite dimensiuni E. Pensa Kocher C 183

29

177

30

AD

176

TEMA NR. 5. Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag. 198-220) 30 intrebariNr. Intrebare crt. 1 *n cazul frenoplastiei n Z inciziile oblice se fac n unghi de: A. 450 B. 900 C. 600 D. 300 E. 150 Rspuns Pag. C 199

Page

20

2

*Incizia n cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: A. Trapezoidala B. La nivelul insertiei alveolare a frenului C. n baionet D. Tip Pichler E. In L *Frenul lingual este constituit din: A. esut conjunctiv lax B. esut fibros C. Fibre musculare D. Mucoas acoperitoare groasa E. esut conjunctiv dens ce poate conine fibre musculare din muchiul genioglos *Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este: A. Determinata de fumat B. Iritativ-mecanic cronic C. Iritativ-mecanic acut D. Neoplazic E. Idiopatic *Frenotomia presupune urmatoarea incizie: A. Verticala B. Oblic mezial dreapta C. In Z D. Transversala, perpendiculara pe fren E. In V *Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este: A. Trapezoidal B. Liniar C. Romboidal D. Triunghiular E. Arcuat *Vestibuloplastia la mandibul a fost descris pentru prima dat n 1924 de: A. Trauner B. MacIntosh C. Kazanjian D. Obwegesser E. Valerian Popescu *Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este: A. Reducerea marcat a adncimii alveolare B. Reducerea marcat a latimii anului vestibular C. Insertie joasa a frenurilor D. Reducerea marcat a nlimii i/sau limii crestei alveolare, in unele situatii

B

199

3

E

200

4

B

206

5

D

206

6

C

201

7

C

208

8

D

214

Page

21

E. Stimularea creterii nlimii i/sau limii crestei alveolare 9 *Regularizarea osoas postextracional n extracia alveoloplastic a dintilor egresati urmarete: A. Micorarea spaiului dintre cele dou creste edentate B. Conservarea spaiului dintre cele dou creste edentate C. Mrirea spaiului dintre cele dou creste edentate D. nlarea crestei edentate E. Creterea limii crestei edentate *n rezecia modelant a crestei oblice interne ascuite nu se recomand realizarea unei incizii de descarcare linguale datorit: A. Pericolului lezrii nervului bucal B. Pericolul lezrii limbii C. Pericolul lezrii arterei faciale D. Pericolul lezrii nervului lingual E. Pericolul secionarii fibrelor muchiului buccinator *Tuberoplastia se realizeaz n scopul mbuntairii: A. Relaiilor interdentare B. nchiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate C. nchiderii marginale posterioare a protezelor totale D. Ofertei osoase n vederea aplicrii implantelor endoosoase E. Starii de igiena orala a pacientului *Incizia care se practic pentru osteotomia torusului palatin este: A. n L B. n V C. n Z D. n H inversat E. In W *Torusul mandibular este localizat: A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n zona canin-premolar B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivo-canin C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zona molarului 3 D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral n zona incisivo-canin E. Pe versantul vestibular mandibular uni sau bilateral n zona canin-premolar *Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare supraperiostal se prepar: A. lambouri totale vestibulare B. lambouri totale linguale C. lambouri pariale vestibulare i linguale D. lambouri pariale jugale C 213

10

D

215

11

C

217

12

D

218

13

A

219

14

C

209

Page

22

E. lambouri pariale pe coama crestei alveolare 15 Precizai care dintre urmtoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale: A. Vestibuloplastia B. Frenectomia C. Frenoplastia in Z D. Tuberoplastia E. Frenoplastia cu vestibuloplastie In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele formatiuni anatomice: A. Canalul Wharton B. Artera faciala C. Vena linguala D. Glanda sublinguala E. Vena faciala Precizai care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a mucoasei fundului de sac vestibular: A. Hiperplazia palatinal B. Hiperplazia de proteza C. Epulis fissuratum D. Epulis granulomatos E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos Fibromatoza tuberozitar se poate dezvolta: A. n plan vertical B. n plan sagital C. n plan transversal D. n ambele planuri E. n plan antero-posterior n cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este obligatorie pentru: A. A confirma natura conjunctiv a formaiunii B. A infirma evoluia n prile osoase C. A infirma evoluia n sinusul maxilar D. A exclude prezena unui dinte inclus E. A exclude prezena unei formaiuni tumorale Hiperplazia gingival este caracterizat prin: A. Creterea asimptomatica a gingiei B. Creterea rapid a gingiei C. Creterea lent i progresiv a gingiei D. Creterea localizat sau generalizat a gingiei E. Cretere simptomatic a gingiei Tehnicile de vestibuloplastie la mandibul au ca dezavantaje: A. Modificri postoperatorii ale adncimii anului vestibular din BCE 198, 199

16

AC

202

17

BC

203

18

ACD

204

19

ABDE

204

20

ACD

206

Page

21

AD

208

23

B. C. D. E. 22

cauza bridelor cicatriciale Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare Modificri postoperatorii ale adncimii anului lingual Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare CD 206

Incizia iniial n cazul ndeprtrii hiperplaziei gingivale se realizeaz: A. Perpendicular pe festonul gingival B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei C. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei D. Pn la nivelul periostului E. Obligatoriu intereseaz i periostul Creasta balant reprezint: A. O zon de hiperplazie cu aspect inflamator B. O zon de hiperplazie fr aspect inflamator C. Localizat de obicei n zonele frontale edentate atat la maxilar cat si la mandibula D. Localizat n zonele frontale dentate E. O zon de hipertorfie *Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomand: A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fix i cea mobil C. Realizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicat cand: A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm B. La pacieni cu atrofie sever mandibulara C. La pacieni cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a musculaturii D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm E. Vestibulul prezinta bride cicatriciale Principiile alveoplastiei sunt: A. Cunoaterea exact a anatomiei zonei B. Inciziile se realizeaz pe versanii crestei C. Inciziile se realizeaz pe coama crestei fr incizie de descrcare D. Dac inciziile de descrcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie s fie mai mica dect celelalte laturi E. Decolarea lamboului mucoperiostal s fie minim Extractia alveoloplastica reprezint o intervenie chirurgicala care: A. Se realizeaz concomitent cu extraciile dentare B. Se realizeaz fr conservarea osului alveolar C. Se realizeaz cu conservarea osului alveolar D. Impune regularizarea osoas la nivelul suprafeelor neregulate

23

BC

207

24

B

208

25

CD

208

26

ACE

211

27

ACD

211

Page

24

i/sau a septurilor interradiculare E. Se realizeaz fr regularizare osoas 28 *Extractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii: A. La nivelul festonului gingival B. La 1 cm de festonul gingival C. La nivelul fundului de sac vestibular D. La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. In mucosa mobila Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori: A. Vestibular la mandibula B. Vestibular la maxilar C. Oral la maxilar D. Central intraosos E. Vestibulo-oral LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin: A. Torus ovalar cu localizare n treimea anterioar a bolii palatine B. Torus ovalar cu localizarea n treimea posterioar a bolii palatine C. Torus alungit cu localizare n dou treimi posterioare ale bolii palatine D. Torus alungit cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine E. Torus ovalar cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine A 211

29

AB

220

30

BCD

218

TEMA NR. 6. Infectii oro-maxilo-faciale (1, pag. 242-268, 270-288) 30 intrebariNr. Intrebare crt. 1 Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este: A. Specifica B. Nespecifica C. Mixta D. Compusa doar din germeni anaerobi E. Polimorfa 2 *Infectiile specifice sunt reprezentate de : A. infectiile spatiilor fasciale primare Rspuns Pag. BCE 242

Page

D

246

25

B. C. D. E. 3

infectiile spatiilor fasciale secundare supuratiile difuze actinomicoza supuratiile circumscrise B 246

*Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza: A. per primam B. per secundam C. dupa sutura intradermica D. dupa sutura in planuri anatomice E. Dupa sutra de pozitie *Flegmonul este o supuratie difuza in care: A. exista o colectie supurata B. sint prezente sfacele si bule gazoase C. nu este modificata temperatura corporala D. valoarea procalcitoninei este normala E. apare constant poliuria In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata: A. de congestia tegumentului B. de febra inalta C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal D. de dureri intense E. stare generala intens alterata Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu: A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare B. alveolita postextractionala C. abcesul palatinal D. fibromatozele gingivale localizate E. chistul de maxilar suprainfectat *In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza: A. tumefactie discreta B. deglutitie imposibila C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase D. torticolis E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier *Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu: A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior C. abcesul spatiului genian D. nevralgiile de trigemen E. pericoronarita molarului 3 inferior Flegmonul de planseu bucal poate determina: A. Tromboza septica a sinusurilor craniene B. Meningita septica

4

B

245

5

CD

247

6

AE

247

7

C

252

8

D

256

9

ABDE

271

Page

26

C. Pareza de facial D. Mediastinita acuta E. Gangrena pulmonara 10 Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii: A. Laterofaringian B. Infratemporal C. Sinusul maxilar D. Mentonier E. Submandibular Fasciita necrozanta: A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu : A. Adenopatii cervicale suprainfectate B. Tumori benigne ale glandelor salivare C. Supuratii difuze D. Lipomatoza cervicala E. Tumori maligne suprainfectate Abcesul cerebral : A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast D. Tratamentul este specific neurochirurgical E. Evolueaza spre septicemie Osteoperiostita: A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic D. Tratamentul consta in sechestrectomie E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a organismului Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include: A. Osteomielite supurate, acute sau cornice B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen C. Osteomielite dupa infectii specifice D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen E. Osteomielita radionecrotica Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu: A. Tumori benigne osoase BCE 272

11

AE

273

12

ACE

274

13

CD

276

14

ABE

281

15

ACD

282

Page

16

ACDE

283

27

B. C. D. E. 17

Infectii nespecifice osoase Tumori maligne osoase Displazia fibroasa Supuratii periosoase BCD 287

Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF: A. Este o infectie contagioasa nespecifica B. Evolueaza in mai multe stadii C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice E. Tratamentul este chirurgical Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala, se stabileste: A. In urma examenului clinic B. Pe baza IDR la tuberculina C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura D. Examen RMN E. Lavaj bronho-alveolar Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt: A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul gravitational B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt: A. Punctii sinusale gresit efectuate B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori C. Punctii septice la spina Spix D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine Spatiul submandibular este delimitat de : A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos B. Inferior: tegument si platisma C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu: A. Litiaza submandibulara supurata B. Abcesul spatiului submandibular C. Warthonita, periwarthonita D. Tumorile chistice de planseu bucal

18

AB

288

19

ACD

245

20

ABE

255

21

ADE

257

22

BCDE

259

Page

28

E. Flegmonul difuz al planseului bucal 23 Spatiul parafaringian este subimpartit in : A. Spatiul laterofaringian B. Spatiul prevertebral C. Spatiul pterigomaxilar D. Spatiul retrofaringian E. Spatiul pterigomandibular Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu: A. Flegmonul amigdalian B. Flegmonul pterigomandibular C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus D. Abcesul planseului bucal E. Tumorile laterofaringiene Spatiul retrofaringian este delimitat de : A. Medial: spatiul prevertebral B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala C. Superior: baza craniului D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul E. Anterior:peretele posterior al faringelui Flegmonul planseului bucal: A. Se mai numeste angina Ludwig B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiul submentonier C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului pterigomandibular E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin: A. Colectie difuza B. Colectie bine delimitata C. Prezinta la periferie fenomenul de periadenita D. Tegumentele acoperitoare sunt congestive E. Starea generala nu este alterata Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu: A. Tumorile de parotida B. Chistul sebaceu supurat C. Abcesul spatiului parotidian D. Artita cronica temporo mandibulara E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici: A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri ABD 265

24

ACE

266

25

BCE

266

26

AB

270

27

BCD

278

28

AC

278279

Page

29

BC

279, 280

29

B. C. D. E.

Este nedureroasa Ganglionii sunt fermi si mobili Se insoteste de febra, splenomegalie Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM CD 287

30

Sifilisul tertiar A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide B. Se insoteste de adenopatie C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice specifice E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamani

TEMA NR. 7. Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag. 292-308) 30 intrebariNr. Intrebare crt. 1 *Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este: A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului C. inferior, reprezentata de osul palatin D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului. 2 Sinusul maxilar: A. este o cavitate anexa a foselor nazale B. se deschide in meatul superior C. se deschide in meatul mijlociu D. se deschide in meatul inferior E. este implicat in apararea imuna nespecifica Sinusul maxilar: A. este o cavitate anexa a cavitatii orale B. este cavitate de rezonanta pentru fonatie C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei D. este structura de sustinere a globului ocular E. este o structura compacta Rspuns Pag. D 292

ACE

292

3

BC

293

Page

30

4

Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este : A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat E. formata dintr-un epiteliu de tip respirator Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei : A. infectioase B. alergice C. traumatice D. neoplazice E. autoimune Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar : A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar *Sinuzita maxilara de cauza dentara : A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului C. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului D. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala *Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. caria dentara simpla B. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale C. candidoza orala D. xerostomia E. lipsa igienei orale Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale B. deviatia de sept nazal C. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal D. anclavarea dentara E. candidoza orala cronica atrofica *Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. caria dentara a dintilor maxilari B. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari D. necroza dentara a dintilor maxilari E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali

CDE

293

5

ABD

293

6

ABC

293

7

D

294

8

B

295

9

ABC

295

10

E

295

Page

31

11

Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali B. incluzia dentara a caninilor maxilari C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali D. gingivita cronica E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii maxilari

ACE

295

12

Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : BDE A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali C. incluzia caninului maxilar D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. obturatii de canal la dintii maxilari B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali E. toate cauzele de mai sus Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata E. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv B. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv C. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei *In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive: A. tumor, calor si dolor B. congestiva, catarala si supurata C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza D. exudativa, de granulare si epitelizare E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este : A. congestionata BCD

295

13

295

14

CD

295

15

ACE

295

16

B

296

Page

17

BDE

296

32

B. C. D. E. 18

hiperplaziata atrofiata cu formatiuni polipoide si chistice profund alterata BDE 296

In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare: A. scaderea IgA B. cresterea IgA C. scaderea vascozitatea mucusului D. cresterea vascozitatea mucusului E. disparitia partiala sau totala a cililor In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa: A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara B. disparitia complexelor immune circulante C. lipsa celulelor caliciforme D. fibroza parcelara sau totala E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt : A. haemophilus influenzae B. germenii microbieni probiotici C. pneumococii D. colibacilii E. stafilococus aureus Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt : A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului B. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decliva a capului C. febra 38-39C D. iritatie faringiana E. cacosmie subiectiva Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara: A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central E. marimea si forma sinusurilor maxilare *Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu : A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica

19

ACDE

296

20

CD

296

21

BD

297

22

CE

297

23

A

299

Page

33

B. sinuzitele maxilare specifice C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat D. sinuzita maxilara alergica E. sinuzita maxilara fungica 24 Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face BCDE cu : A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica B. sinuzitele maxilare specifice C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat D. sinuzita maxilara alergica E. sinuzita maxilara fungica In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua : A. asigurarea drenajului sinuzal B. antibioterapie C. corticoterapie D. indepartarea factorului cauzal E. cura radicala a sinusului maxilar *In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va efectua : A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a B. antibioterapie cu macrolide C. antibioterapie cu lincosamide D. corticoterapie E. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului *Cura radicala a sinusului maxilar : A. consta in realizarea unei meatotomii B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV E. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale Cura radicala a sinusului maxilar : A. are ca scop crearea unei meatotomii B. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale C. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar D. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal E. are ca scop indepartarea factorului cauzal Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de diagnostic: A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat B. scurgere abundenta de secretie purulenta C. halena fetida D. refluarea alimentelor pe fosa nazala ABCD 299

25

300

26

E

301

27

D

301

28

CD

302

29

AE

303

Page

34

E. proba Valsalva pozitiva 30 In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7 mm, se va tine cont de : A. adancimea vestibului maxilar B. prezenta sau absenta dintilor C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe D. adancimea boltii palatine E. optiunea chirurgului BCE 304

TEMA NR. 8. Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388394) 30 intrebariNr. Intrebare crt. 1 Factorii de risc locali n vindecarea ntrziat a plgilor sunt: A. Corpi strini restani n plag B. Sutura plgii n tensiune C. Vrsta pacientului D. Plgi zdrobite E. Imunosupresia 2 Dup Navarro i colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibul sunt localizate la nivelul: A. Ramului mandibulei B. Condilului mandibular C. Zonei parasimfizare D. Procesului alveolar E. Procesului coronoid *Principala cauz a fracturilor de mandibul o constituie: A. Accidentele rutiere B. Agresiunea C. Accidentele sportive D. Accidentele de munc E. Iatrogenia Din punct de vedere biomecanic zonele de rezisten minim ale mandibulei sunt: A. Gaura mentonier B. Simfiza mentonier C. Zona parasimfizar Rspuns Pag. ABD 314

B

315

3

B

316

4

ACE

316

Page

35

D. Apofiza coronoid E. Unghiul mandibulei 5 Mecanismele de producere a fracturilor de mandibul sunt urmtoarele: A. Flexia B. Presiunea C. Tasarea D. Smulgerea E. Compresia Dup numrul liniilor de fractur, fracturile de mandibul se clasific n: A. Unice B. Multiple C. Duble D. Cominutive E. Triple Clasificarea anatomic a fracturilor corpului mandibular este: A. Laterale B. Verticale C. Oblice D. Mediane E. Paramediane Semnele clinice de ntrerupere a continuitii osoase n fracturile de mandibul sunt: A. Mobilitatea anormal a fragmentelor osoase B. Modificri ale raporturilor de ocluzie C. Edemul prilor moi D. Durere spontan E. Deformri osoase ale etajului inferior al feei La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenierea focarelor de fractur, se urmresc: A. Puncte dureroase B. Discontinuitatea osoas C. Prezena dinilor pe ambele fragmente fracturate D. Prezena dinilor pe fragmentul distal al mandibulei E. Prezena crepitaiilor osoase *Fracturile subcondiliene joase bilaterale determin: A. Ocluzie deschis anterioar B. Inocluzie frontal i lateral de partea afectat C. Ocluzie n doi timpi D. Devierea liniei mediene de partea fracturat E. Ocluzie cap la cap Diagnosticul fracturilor de mandibul se pune pe baza: A. Simptomatologie clinic B. Ortopantomografie ABCD 316

6

ACDE

320

7

ADE

321

8

ABE

322

9

ABE

322, 323

10

A

327

11

ABCE

332

Page

36

C. Computertomografie D. Radiografie n inciden Hirtz E. Radiografie de mandibul n inciden defilat (lateral) 12 Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibul sunt: A. Consolidarea ntrziat B. Consolidarea vicioas C. Pseudartroza D. Supuraii periosoase E. Osteomielita mandibulei n fracturile etajului mijlociu al feei pot fi interesate: A. Osul maxilar propriu-zis B. Oasele zigomatice C. Osul mandibular D. Oasele palatine E. Apofizele pterigoide Fractura orizontal Le Fort I se mai numete: A. Disjuncie cranio-maxilar joas B. Fractur transversal joas C. Disjuncie cranio-maxilar nalt D. Fractur tip GUERIN E. Fractur WALTHER Fractura orizontal Le Fort I intereseaz: A. Apertura piriform B. Creasta zigomato-alveolar C. Tuberozitatea maxilar D. Apofizele pterigoide 1/3 medie E. Fosa canin Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt: A. Edem facial important (facies n butoi) B. Palparea dureroas retrotuberozitar (semnul Guerin) C. Mobilitate anormal a poriunii inferioare a maxilarului n sens transversal D. Ocluzie deschis frontal i contacte premature la nivelul molarilor, bilateral E. Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral Disjuncia cranio-maxilar nalt intereseaz : A. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale B. Peretele inferior al orbitei C. Apofiza pterigoid n 1/3 medie D. Peretele extern al orbitei E. Arcada temporo-zigomatic Complexul zigomatic este alctuit din : A. Osul malar ABC 335

13

ABDE

361

14

BD

363, 368

15

ABCE

363

16

BCE

364

17

ABDE

365

Page

18

ABCE

379

37

B. C. D. E. 19

Arcada temporo-zigomatic Marginea inferioar a orbitei Marginea superioar a orbitei Podeaua i peretele lateral al orbitei BCDE 379, 380

Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic: A. Fisuri ale complexului zigomatic B. Fracturi pariale ale rebordului orbital inferior i lateral C. Fractura disjuncie de malar D. Fractura ,,blow-aut a podelei orbitei E. Fractura cominutiv Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt: A. Asimetrie facial prin nfundarea reliefului malar B. ntreruperea continuitii osoase la nivelul rebordului orbitar inferior C. Diplopie D. Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice E. Tulburri de sensibilitate n teritoriul nervului infraorbital de partea lezata Pentru stabilirea diagnosticului de fractur de malar se recomand urmtoarele tipuri de investigaii radiografice: A. Computertomografie B. Radiografie n inciden Parma C. Ortopantomografie D. Radiografie n inciden semiaxial Hirtz E. Radiografie de craniu n inciden antero-posterioar (Caldwell) Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin: A. Cdere accidental B. Accidente de circulaie C. Agresiune uman sau animal D. Iatrogenie E. Complicaii secundare infecioase Traumatismele dento-alveolare se clasific n: A. Leziuni dentare B. Leziuni osoase C. Traumatisme ale esuturilor dento-alveolare D. Traumatisme ale procesului alveolar E. Leziuni ale mucoasei fixe i mobile Leziunile dentare sunt clasificate n urmtoarele forme anatomo-clinice: A. Fisur coronar B. Fisura radiculara C. Fractur coronar cu expunerea pulpei dentare D. Fractur radicular E. Avulsie dentar

20

ABCE

381, 382

21

AD

322

22

ABCD

388

23

ACDE

388

24

ACD

388

Page

38

25

Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat prin: A. Coafaj indirect B. Coafaj direct C. Amputaie vital D. Extirpare vital E. Extracie dentar Traumatismele esuturilor parodontale pot fi: A. Contuzia dentar B. Luxaia cu extruzie C. Contuzia parodontal D. Avulsia complet E. Contuzia coronara n tratamentul luxaiei dentare cu intruzie se pot adopta urmtoarele atitudini terapeutice: A. Favorizarea erupiei dentare, dac dintele este imatur B. Repoziionare imediat manual a dintelui n poziie corect, cu fixarea lui la dinii vecini C. Repoziionare imediat chirurgical a dintelui n poziie corect, cu fixarea lui la dinii vecini D. Extracia dintelui luxat E. Tratament ortodontic pentru repoziionarea dintelui intruzat Etapele replantrii dentare sunt: A. Curirea dintelui de detritusuri, naintea replantrii , cu ser fiziologic B. Sterilizarea dintelui cu soluii antiseptice C. Introducerea manual n alveol n poziie corect D. Fixarea dintelui cu o atel semirigid 7-10 zile E. Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 sptmni Avantajele imobilizrii dinilor traumatizai prin ligatur hipocratic sunt: A. Asigur o bun imobilizare B. Creeaz dificulti n meninerea igienei orale C. Permite abordul pentru tratamenul endodontic D. Pot aluneca apical sub proeminena cervical determinnd extracia lent E. Pot aluneca apical sub proeminena cervical determinnd leziuni ale cementului Tehnicile de imobilizare n traumatismele dento-alveolare sunt urmtoarele: A. Gutiere acrilice B. Imobilizare rigid intermaxilar C. Imobilizare cu srm cu 8 (ligatur hipocratic) D. inele vestibulo-linguale E. Imobilizare semirigida

BCD

389

26

BCD

390

27

ACE

391

28

ACD

392

29

AC

393

30

ACE

393

Page

39

TEMA NR. 9. Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale maxilare (1, pag. 402-404, 406-426, 428-433,437-443) 30 intrebariNr. Intrebare crt. 1 Chistul branhial: A. Este adenopatie laterocervical B. Este manifestarea cervical a unui limfom Hodgkin C. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom laterocervical D. Abordul chirurgical este pe cale intraoral E. Poate maligniza 2 Chistul canalului tireoglos: A. Se mai numete i chistul median al gtului B. Apare numai la copil C. Poate fistuliza tegumentar D. Apare laterocervical, n 1/3 superioar E. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom Rspuns Pag. CE 407

ACE

409

3

Sialochistul: ADE A. Se datoreaza dilataiei chistice a canalului de excreie a gandelor salivare accesorii B. Apare doar la vrstnici C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare D. Poate fi localizat si in parotida E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar Mucocelul: BD A. Este o tumor malign B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale D. Consistenta este fluctuenta E. Este foarte dureros la palpare Ranula: A. B. C. D. E. Cel mai frecvent tip este cel n bisac Este situat totdeauna pe linia median Se poate perfora spontan Se suprainfecteaz frecvent Varianta n bisac are forma unei clepsidre CE

411

4

411

5

413

Page

6

Chistul sebaceu: A. Are originea n celulele adipoase din derm

CDE

414

40

B. C. D. E. 7

Ia natere prin blocarea secreiei glandelor salivare i are originea la nivelul foliculului pilos Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale Cavitatea chistic este umplut de sebum 415

In functie de localizare diagnosticul diferenial al chistului sebaceu se face ABD cu: A. Chistul dermoid B. Tumori benigne parotidiene C. Limfangiomul chistic D. Chistul canalului tireoglos E. Ranula in bisac Epulis fissuratum: BDE A. Este o tumor malign a cavitii orale B. Apare la purtatorii de proteza mobila C. Se localizeaza pe mucoasa jugala D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificat clinic E. Ridic suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie: BDE A. Este localizat doar la nivelul limbii B. Apare la purttorii de proteze mobile incorect adaptate C. Este intalnita predominant la brbai D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni cu aspect de broboane E. Uneori este necesara extirparea chirurgicala *Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este D cunoscut si sub denumirea de: A. Epulis Fibros B. Epulis granulomatos C. Epulis angiogranulomatos D. Botriomicom E. Hiperplazie papilomatoasa Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu: A. Fibromul osifiant periferic B. Papilomul mucoasei orale C. Fibromul mucoasei orale D. Granulomul periferic cu celule gigante E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare ADE

8

417

9

417, 418

10

418

11

420

12

Page

Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu: ADE A. Granulomul piogen gingival B. Chistul de eruptie C. Papilomul D. Granulomul periferic cu celule gigante E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare n perioada de

421

41

debut 13 *Granulomul periferic cu celule gigante: A. Este asociat cu hipeparatiroidismul B. Este prevalent la sexul masculin C. Apare mai frecvent la virste tinere D. Este localizat palatinal E. Se mai numeste epulis cu celule gigante Granulomul congenital (epulisul congenital): A. Este o leziune frecvent B. Afecteaz adesea sexul masculin C. Apare la nivelul mucoasei jugale D. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta maxilara,paramedian E. Poate fi necesar extirparea chirurgical precoce E 421

14

DE

423

alveolara

15

*Papilomul este: A. proliferare tumorala maligna B. proliferare celulara fibroblastica benigna C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale Papilomul: A. B. C. D. E. Are drept cauza probabila infecia cu HPV Are ntotdeauna consisten ferm Obinuit, este pediculat Are culoare albstruie Poate aprea la orice varst

C

425

16

ACE

425

17

Fibromul BD A. Nu are o frecven crescut ntre tumorile benigne ale cavitii orale B. Este cea mai frecvent tumor benign din cavitatea oral C. Apare doar la brbai D. Apare la orice varsta E. Dimensiunie sunt, de regul, mai mari de 2 cm Diagnosticul diferenial al fibromului se face cu: A. Melanomul cavitii orale B. Granulomul piogen C. Papilomul mucoasei orale D. Mucocelul E. Ranula *Tratamentul fibroamelor const n: A. Radioterapie B. Chimioterapie C. Radioterapie i chimioterapie BC

428

18

429

Page

42

19

D

429

D. Extirpare chirurgical n totalitate E. Cauterizare 20 Fibromatoza gingival: A. Este congenital B. Este ereditar C. Are cauz traumatic D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie E. Tratamentul este chirurgical Lipomul: A. B. C. D. E. Este o tumor malign Este un sarcom Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial Apare mai frecvent la persoanele obeze Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale ACD 431 BE 430

21

DE

431

22

Lipomul se localizeaza: A. Pe trunchi si membre B. Frecvent oral C. La nivel cervico facial D. Mai rar oral E. In derm

23

Sindromul Madelung: BDE A. Dezvoltare localizat a unor lipoame cervicale B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cervico-faciala C. Este uor de tratat chirurgical datorit caracterului localizat D. Este dificil de tratat chirurgical datorit caracterului difuz E. ndeprtarea parial pe cale chirurgical conduce la recidive Schwannomul: A. Este o tumor benign B. Are originea n celulele Schwann C. Este congenital D. Apare numai la vrstnici E. Recidiveaz frecvent dup tratamentul chirurgical Clasificarea actual a leziunilor vasculare benigne cuprinde: A. Hemangioamele B. Angiosarcoamele C. Fibrosarcoamele D. Malformaiile vasculare E. Malformaiile limfatice (limfangoamele) Hemangiomul: A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1) B. Sunt rar localizate n teritoriul oro-maxilo-facial C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la natere AB

432

24

433

25

ADE

437

Page

43

26

CD

438

D. Este cea mai frecvent tumor din perioada copilriei E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent 27 Tratamentul hemangioamelor poate consta n: A. Pansament modelant B. Scleroterapie C. Producerea de sngerri D. Radioterapie E. Dispensarizare Malformaiile vasculare: A. Sunt prezente la natere i persist toat viaa B. Au ntotdeauna flux crescut C. Au ntotdeauna flux sczut D. Pot avea fie flux sczut fie flux crescut E. Malformaiile capilare au flux sczut Sindromul Sturge-Weber: A. Afeciune tip hamartom B. Are si manifestri neurologice C. Sunt doar leziuni de tip capilar D. Sunt leziuni strict tegumentare E. Sunt leziuni strict mucozale *Limfangiomul: A. Apare excepional n teritoriul oro-maxilo-facial B. Apar cel mai adesea n cele 2/3 anterioare ale limbii C. Evoluia este rapid D. Tratamentul este ntotdeauna chirurgical E. Raspund la tratament sclerozant BDE 439

28

ADE

439

29

AB

441

30

B

443

TEMA NR. 10. Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare (1, pag.450-471, 474-485, 488-510, 512-517) 30 intrebariNr. Intrebare crt. 1 Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele: A. keratochistul odontogen B. chistul nazo-palatin C. chistul gingival al adultului D. chistul rezidual E. defectul osos Stafne 2 Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de: A. chistul folicular Rspuns Pag. AC 450

Page

BC

453

44

B. C. D. E. 3

ameloblastomul mixomul odontogen chistul parodontal lateral chistul residual ABC 453

Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de: A. chistul folicular B. tumora odontogena adenomatoida C. ameloblastomul si fibromul ameloblastic D. mixomul odontogen E. malformatiile arterio-venoase osoase central Chistul folicular: A. apare frecvent la nivelul oaselor maxilare B. reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare C. apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei D. nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclus E. afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de sex feminin Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte: A. chistul nazo-palatin B. chistul median palatinal C. chistul nazo-labial D. chistul radicular E. chistul osos anevrismal Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu: A. chistul radicular lateral B. chistul folicular C. keratochistul odontogen primordial D. ameloblastomul E. fibromul ameloblastic Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu: A. chistul parodontal lateral B. keratochistul odontogen primordial C. parodontopatia marginala cronica profunda D. ameloblastomul E. fibromul ameloblastic Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte: A. ameloblastomul B. tumora odontogena scuamoasa C. tumora odontogena epiteliala calcificata D. fibromul ameloblastic E. odontoameloblastomul Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu

4

ABC

456

5

ABC

450

6

ABC

460

7

ABC

470

8

ABC

474

9

ABC

474

Page

45

odontogen inclus fac parte: A. fibromul odontogen B. mixomul odontogen C. cementoblastomul D. ameloblastomul E. odontoameloblastomul 10 Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic: A. poate aparea la orice varsta B. exceptional la copii sub 10 ani C. afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin D. la maxilar sunt mai frecvente E. initial tumora este simptomatica Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre care cele mai frecvente sunt: A. formal foliculara B. forma plexiforma C. forma acantomatoasa D. forma desmoplastica E. forma bazocelulara Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu: A. hiperplazii epulis like B. tumori benigne gingivale C. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale D. tumori maligne endoosoase E. tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa Tumora odontogena calcificata: A. este o tumora rara B. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare C. localizarea cea mai frecventa este la mandibula D. afecteaza in special copiii E. clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida, dureroasa Fibromul ameloblastic: A. apare in special la pacienti tineri B. mai frecvent la sexul feminin C. localizarea predilecta este la maxilar D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase Odontomul: A. este o tumora odontogena relativ frecventa B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale C. prezinta doua forme anatomo-clinice D. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea configuratia unui dinte ABC 474

11

AB

475

12

ABC

482

13

ABC

483

14

AD

483

15

ABC

484

Page

46

E. mai frecvent la mandibula decat la maxilar 16 Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu: A. osteomul B. perlele de smalt C. corpi straini intraososi D. ameloblastomul E. chistul radicular Fibromul odontogen central: A. este o tumora frecventa B. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur C. poate fi prezenta la orice varsta D. se localizeaza mai frecvent la maxilar E. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte Tumora odontogena cu celule granulare: A. este extreme de rara B. apare la adulti in general peste 40 de ani C. se localizeaza in special in regiunea premolara sau molara D. initial sunt leziuni simptomatice,dureroase E. pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata Mixomul odontogen: A. este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar B. apar si la nivelul oaselor lungi C. clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor D. apar mai frecvent intre 20-45 de ani E. se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei Cementoblastomul: A. apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani B. afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare C. se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza D. mucoasa acoperitoare este modificata E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital Osteoblastomul: A. este o tumora benigna osoasa B. este derivata din osteoclaste C. are incidenta scazuta D. apare mai frecvent la mandibula E. afecteaza mai frecvent persoanele tinere ABC 485

17

BC

488

18

ABC

489

19

ABC

490

20

AC

492

21

ACDE

497

22

Page

Torusul mandibular: ACD A. este o exostoza B. se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului

505

47

mandibular C. afecteaza mai frecvent sexul masculin D. sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism E. dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat 23 Boala Paget: A. caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa B. etiologie bine stabilita C. apare in special la persoane de peste 40 de ani D. apare mai frecvent la sexul masculin E. intereseaza doar oasele viscerocraniului In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi urmatoarele: A. subfebrilitate B. scadere in greutate C. exoftalmie D. pancitopenie E. anizocorie *Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii: A. chistul radicular B. keratochistul odontogen C. chistul gingival D. chistul parodontal lateral E. chistul follicular *Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene: A. chistul globulomaxilar B. chistul gingival al adultului C. chistul folicular D. chistul de eruptie E. chistul rezidual *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen: A. ameloblastomul B. fibromul ameloblastic C. odontoameloblastomul D. cementoblastomul E. mixomul odontogen *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene: A. fibromul ameloblastic B. ameloblastomul C. tumora odontogena calcificata D. cementoblastomul E. mixomul odontogen ACD 515

24

ABCD

514

25

A

450

26

A

450

27

A

474

28

A

474

Page

48

29

*In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac parte: A. osteopetroza B. osteomul C. condromul D. osteocondromul E. torusuri *Tumora odontogena adenomatoida: A. mai este numita si tumora celor doua treimi B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni C. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani D. afecteaza cel mai adesea sexul masculin E. cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte

A

493

30

A

486

TEMA NR. 11. Tumori maligne oro-maxilo-faciale (1, pag. 545 - 584) 30 intrebariNr. Intrebare crt. 1 Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte: A. tutunul B. alcoolul C. varsta D. radiatiile solare E. paramixovirusurile 2 Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilofaciale fac parte: A. varsta B. radiatiile solare C. deficitul imunitar D. alcoolul E. fumatul Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt: A. buza B. mucoasa jugala C. bolta palatina D. fata ventral a limbii E. fata dorsala a limbii Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele: Rspuns Pag. ABD 545, 546

AC

547, 548

3

ABD

550

4

ACD

550 -

Page

49

A. B. C. D. E. 5

fibroza submucoasa orala eritroplzia lichenul plan glosita sifilitica leucoplazia BC

551

Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele: A. lichenul plan B. eritroleucoplazia C. eritroplazia D. glosita sifilitica E. candidoza cronica hiperplazica Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare fac parte: A. localizarea tumorii primare B. dimensiunile tumorii primare C. profunzimea invaziei D. invazia perinervoasa E. nici un raspuns corect In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre afectiunile congenitale fac parte: A. chistul canalului tireoglos B. chistul branhial C. ranula in bisac D. teratomul E. laringocelul In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre tumorile benigne cervicale fac parte: A. tumori chistice B. limadenite cronice C. tumori vasculare D. amilidoza E. sarcoame ganglionare Biopsia incizionala este indicate in cazul: A. leziunilor tumorale de dimensiuni mici B. tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radiochimioterapeutic C. tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi tratamentul chirurgical D. bolnavilor care refuza interventia chirurgicala E. leziunilor acute cu caracter inflamator Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii: A. infectioase B. tumorale benigne

550, 552

6

ABCD

558

7

ABD

561

8

AC

561

9

BCD

562

Page

50

10

ABCD

563

C. tumorale maligne D. leziuni specifice E. lezini ulcerative 11 In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de: A. leziuni acute cu caracter inflamator B. leziuni vasculare C. tumori parotidiene D. zone anatomice cu risc vital E. leziuni provocate de traumatisme vechi Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate: A. gradul I absenta celulelor atipice B. gradul II citologie sugestiva dar neconcludenta pentru malignitate C. gradul III citologie anormala, dar fara semne de maligntate D. gradul IV citologie foarte sugestiva pentru malignitate E. gradul V caracter net de malignitate Clasificarea TNM: A. Tx tumora primara nu poate fi evaluata B. T1 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima C. T2 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima D. T3 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima E. T2 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima ABCD 562

12

ADE

563

13

ADE

566

14

Clasificarea TNM: ABCD A. Nx ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati B. N1 un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm C. N0 nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervical D. N3 unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare d