TEMA 1. ANESTEZIA ÎN MEDICINA DENTARĂ (pag. 6-53)

1. Referitor la anestezia la spina Spix sunt adevărate următoarele:

A. Locul de puncţie este între creasta temporală şi plica pterigomandibulară la 1 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori la pacientul dentat

B. Acul va progresa în contact cu osul, înaintând în profunzime pe faţa externă a ramului mandibular şi, pe măsură ce pătrunde, se va deplasa progresiv corpul seringii către linia mediană a mandibulei

C. La 1 cm în profunzime se anesteziază nervul lingual, apoi la 1,5-2 cm nervul alveolar inferior situat mai posterior

D. Vizează anestezierea nervilor alveolar inferior, lingual şi bucal E. Este o anestezie tronculară bazală.

Pag. 29

AC

2. *Anestezia nervului bucal: A. Substanţa anestezică este injectată subperiostal B. Completează anestezia la gaura mentonieră C. Este o anestezie de completare pentru mucoasa gingivoalveolară situată distal de

gaura mentonieră D. Presupune anestezierea mucoasei gingivoalveolare situate distal de premolarul 2

inferior E. Este o anestezie perinervoasă, intracanaliculară.

Pag. 31

C

3. *Principala cauză a unei senzații dureroase determinate de soluția anestezică este: A. Ph-ul soluției anestezice B. Concentrația soluției anestezice C. Temperatura soluției anestezice D. Gradul de filtrabilitate al soluției anestezice E. Vasoconstrictorul conținut de soluția anestezică.

Pag. 36

A

4. Factorii favorizanți incriminați în producerea ruperii acului sunt: A. Contracția mușchiului pterigoidian intern în cazul anesteziei la spina Spix B. Schimbarea bruscă a direcției acului C. Introducerea completă a acului până la ambou D. Utilizarea unor ace subțiri E. Datorită materialului din care este confecționat acul.

Pag. 38

ABCD

5. *Alveolita postextracțională are o frecvență mai mare, după: A. Anestezia intraligamentară B. Anestezia prin imbibiție C. Anestezia prin refrigerație D. Anestezia intrapapilară E. Anestezia prin infiltrație locală.

Pag. 42

A

6. Sincopa vaso-vagală reprezintă cel mai frecvent accident care constă în: A. Pierderea conștienței de scurtă durată B. Slabiciune generală musculara C. Pierderea tonusului postural D. Vărsături, diaree E. Incapacitatea pacientului de a se menține în ortostatism.

Pag. 43

ABCE

7. *Lipotimia NU are ca semn clinic: A. Scăderea forței musculare B. Amețeli C. Paloare, transpirații reci D. Cianoză E. Păstrarea conștienței.

Pag. 43

D

8. *Reacțiile alergice sunt reacții imunologice celulare sau umorale, la un antigen, mediate de:

A. Imunoglobulina M B. Imunoglobulina E C. Imunoglobulina D D. Imunoglobulina G E. Imunoglobulina A.

Pag. 45

B

TEMA 2. EXTRACTIA DENTARA (pg. 64-102)

9. Complicatiile extractiei dentare sunt reprezentate de:

A. durere B. vindecare intarziata C. complicatii infectioase D. trismus E. scaderea glicemiei.

Pg.98,101

ABCD

10. In functie de momentul aparitiei hemoragia postextractionala poate fi clasificata in: A. spontana B. imediat-prelungita C. tardiva D. tardiva- intarziata E. precoce.

Pg.98

BCE

11. Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: A. fractura procesului alveolar B. vasoconstictia secundara in cazul anesteziilor plexale cu vasoconstictor C. plagi mucoase intinse D. insuficienta hepatica E. stari alergice.

Pg.99

AC

12. Factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei sunt: A. insuficienta hepatica B. hipotensiunea arteriala C. persistenta tesutului de granulatie in alveola D. tratamente anticoagulante E. antialgicele.

Pg.99

AD

13. *Echimozele cervico-faciale aparute dupa extractiile dentare se remit spontan in: A. 2 zile

D

B. 24 de ore C. 4 zile D. 5-7 zile E. 2 saptamani.

Pg.100 14. In cadrul extractiei dentare complicatiile infectioase sunt favorizate de:

A. chiuretajul alveolar incomplet B. fractura apexului C. mesarea alveolei D. efectuarea extractiei in plin proces inflamator E. sutura plagii.

Pg.100

AD

15. Alveolita postextractionala este favorizata de: A. pansament intraalveolar prelungit B. infectii preexistente acute sau cronice C. sutura plagii D. chiuretarea alveolei E. extractiile alveoplastice.

Pg.100

AB

16. *In alveolita uscata simtomatologia este dominata de: A. fenomene dureroase intense B. febra inalta C. astenie marcata D. adenita E. hipersalivatie.

Pg.100

A

TEMA 3. PATOLOGIA ERUPȚIEI DENTARE

(pag. 116–122, 131-157, 159-169)

17. Pentru odontectomie se vor respecta următoarele principii: A. Expunerea optimă a ariei dintelui inclus B. Ostectomia C. Separația corono-radiculară dacă este nevoie D. Sacul pericoronorar nu trebuie îndepărtat E. Sutura se va realiza într-un plan, cu fire separate.

Pag. 147

ABCE

18. În odontectomia molarului de minte inferior inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii:

A. Fractura mandibulei B. Fractura rădăcinilor molarului de minte C. Împingerea molarului de minte în planșeul bucal D. Dehiscența plăgii E. Fractura tăbliei osoase linguale.

Pag. 151

ABCE

19. *După realizarea odontectomiei molarului de minte inferior nu pot apărea următoarele complicații:

C

A. Dehiscența plăgii B. Hemoragia postextracțională C. Lezarea pachetului vasculo-nervos alveolar inferior D. Edem postoperator E. Trismus postoperator.

Pag. 151 20. Din punct de vedere al angulației, incluzia molarului de minte superior poate fi:

A. Incluzie orizontală B. Incluzie verticală C. Incluzie disto-angulară D. Incluzie mezio-angulară E. Incluzie oblică.

Pag. 154

ABCD

21. În odontectomia molarului de minte superior inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii:

A. Fractura tuberozității maxilare B. Comunicarea oro-sinusală postextracțională C. Deschiderea foselor nazale D. Împingerea dintelui în sinusul maxilar E. Împingerea dintelui în spațiul pterigomaxilar.

Pag. 157

ABDE

22. Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A. Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată B. Incluzie vestibulară C. Incluzie intermediară sau transversală D. Incluzie orizontală E. Incluzie verticală.

Pag. 160

ABC

23. *Complicațiile supurative ușoare reprezentate de pericoronarita asociată incluziei caninului superior pot evolua spre:

A. Sinuzite supurate rinogene B. Rinite supurate C. Septicemie D. Meningite E. Tromboflebita sinusului cavernos.

Pag. 160

B

24. *Incizia pentru odontectomia caninului superior pe cale palatinală are următoarele caracteristici:

A. Incizia se practică la aproximativ 5 mm de marginea gingivală B. Incizia se realizează între incisivul central și fața mezială a molarului de 6

ani C. Incizia se practică la aproximativ 3 mm de marginea gingivală D. Este completată de o incizie antero-posterioară paralelă cu linia mediană, de

5 cm E. În incluziile bilaterale nu se ocolește papila interdentară.

Pag. 163

B

TEMA 4. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE

pg. 174- 194

25. *Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop: A. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces B. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia, cu

menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcinilor C. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu

expunerea apexului şi a leziunii periapicale D. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii unui

dinte E. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice.

pag.194

A

26. *Avantajele lamboului gingival in plic, pentru lamboul palatinal in rezectia apicala sunt:

A. Decolarea lamboului este dificilǎ B. Concomitent se poate realiza si gingivectomia C. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ D. Accesul si vizibilitatea sunt minime E. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi.

pag.179

B

27. Decolarea unui lambou se va realiza: A. Cu un decolator ascuţit pentru a produce delabrǎri ale lamboului B. Mucoasa şi periostul nu trebuie decolate impreunǎ C. Cu un decolator ascutit pentru a nu produce delabrari ale lamboului D. Decolarea se realizeazǎ dinspre apical E. Se începe decolarea la colţurile lamboului.

pag.182

BC

28. *Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului (rezecţia apicalǎ propriu-zisǎ):

A. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ

B. Se va rezeca un segment de 3-5 mm C. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase D. Se poate rezeca mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii E. Planul de secţiune va fi bizotat spre palatinal (45˚).

pag.186

A

29. *Principii generale de depǎrtare a lamboului: A. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia B. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou C. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente D. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune E. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument.

pag.183

A

30. *Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele: A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului B. Corticala osoasa nu este bine diferenţiatǎ C. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ

C

D. Colţurile lamboului nu se pot necroza E. Sutura este facilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire.

pag.178 31. *Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:

A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces bun B. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce duce la

delabrarea lamboului la capete C. Se intervine asupra marginii gingivale libere D. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ E. Incizie şi decolare dificile.

pag.177

B

32. *Abordul radacinii palatine: A. Tratamentul chirurgical-endodontic al radacinilor palatinale este foarte des

efectuat B. Se prefera un lambou ce nu intereseaza festonul gingival C. De evitat extinderea lamboului prea anterior sau prea posterior D. In cazul extinderii lamboului anterior sau posterior, nu exista riscul lezarii

pachetului vasculo-nervos nazo-palatin E. Decolarea fibromucoasei palatine este mai usoara decat a celei vestibulare.

pag. 191

C

TEMA 5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC

pg. 198-220

33. Creasta balantă reprezintă: A. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator B. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator C. Localizată de obicei în zonele frontale edentate bimaxilar D. Localizată în zonele frontale dentate E. O zonă de hipertorfie.

Pag 207

BC

34. Vestibuloplastia la mandibulă după Kazanjian presupune: A. realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile B. realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă C. realizarea uni incizii cu decolarea unui lambou D. realizarea unei incizii fără decolarea unui lambou E. realizarea unei incizii de la nivelul suprafeței mucozale a buzei inferioare

până la creasta procesului alveolar. Pag 208

BCE

35. Vestibuloplastia la maxilar este indicată la: A. pacienți cu atrofie ușoară B. pacienți cu atrofie severă C. pacienți cu șanț vestibular neutru D. pacienți cu șanț vestibular adânc E. pacienți cu hipertrofie ușoară a crestei.

Pag 210

BC

36. Principiile alveoplastiei sunt: ACD

A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei B. Inciziile se realizează pe versanții crestei C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie să fie

mai mare decât celelalte laturi E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie maxima.

Pag 211 37. Alveoloplastia reprezintă o intervenție chirurgicala care:

A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare B. Se realizează fără conservarea osului alveolar C. Se realizează cu conservarea osului alveolar D. Realizeaza regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate și/sau a

septurilor interradiculare E. Se realizează fără regularizare osoasă.

Pag 211

ACD

38. Timpii operatori ai extracției alveoloplastice includ: A. Incizie și decolare de-a lungul mucoasei mobile B. Incizie și decolare de-a lungul festonului gingival C. Regularizarea crestei alveolare D. Regularizarea crestei zigomato-alveolare E. Îndepărtarea marginilor in exces ale lamboului mucozal impreuna cu

papilele interdentare interdentare. Pag 211

BCE

39. Pentru realizarea reabilitării cu proteze mobile în cazul egresiunii dentare se indică: A. Conservarea dinților egresati B. Extracția dinților egresati C. Rezecția modelantă a procesului alveolar D. Reducerea înălțimii coronare a dinților egresati E. Conservarea inaltimii totale procesului alveolar.

Pag 212 -213

BC

40. Landa descrie trei forme clinice de torus palatin: A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine B. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine C. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine D. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine.

Pag 218

BCD

TEMA 6. INFECŢII ORO-MAXILO-FACIALE

pag. 242-268 şi 270-288

41. *În diagnosticul diferenţial al adenitei acute parotidiene nu intră: A. Tumorile de parotidă B. Boala Hodgkin C. Supuraţiile articulaţiei temporomandibulare D. Parotiditele acute E. Abcesul spaţiului parotidian.

B

pag. 278-279 42. *Clasificarea osteomielitelor după Laskin nu cuprinde:

A. Osteomielitele supurate acute B. Osteomielitele supurate cronice C. Osteoperiostitele D. Osteomielitele nesupurate E. Osteomielitele după infecţii specifice.

pag. 282

C

43. *Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar după un interval aproximativ de:

A. O săptămână B. Două săptămâni C. Trei săptămâni D. O lună E. Şase săptămâni.

pag. 282

A

44. Imaginea radiologică în osteomielita supurată acută poate fi: A. Os „marmorat” B. Osteoliză la marginea alveolară cu aspect concav C. „Miez de pâine” D. „Sarcofag” E. Os „ros de şoareci”.

pag. 282

ACD

45. Actinomicoza cervicofacială poate avea debut: A. Subacut B. Acut C. Supraacut D. Cronic E. Fulminant.

pag. 285

BD

46. Actinomicetele sunt germeni: A. Gram pozitivi B. Gram negativi C. Anaerobi D. Aerobi E. Facultativ anaerobi.

pag. 285

ACE

47. În perioada de stare a actinomicozei cervicofaciale se întâlnesc următoarele tipuri de leziuni:

A. Ulceraţie B. Nodul C. Gomă D. Abces E. Fistulă.

pag. 285

BDE

48. *Stadiul primar al sifilisului se caracterizează prin: A. Sifilide B. Tuberculi C. Micropoliadenopatie D. Gome

E

E. Şancru sifilitic. pag. 287

TEMA 7. AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR

pg. 291 - 308

49. In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, diagnosticul diferențial se face cu: A. sinuzita maxilara alergica B. sinuzita maxilara fungica C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat D. sinuzitele maxilare specifice E. osteomielita maxilarului.

pag. 299

ABCD

50. Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da următoarele complicații: A. faringita B. laringita C. traheita D. pansinuzita E. meningita.

pag.299

ABCD

51. Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da naștere: A. bolii de focar B. nevralgiei infraorbitare C. meningitei D. traheitei E. necrozei dinților sinuzali.

pag. 299

ABD

52. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in: A. asigurarea drenajului sinuzal B. îndepărtarea factorului cauzal C. cura radicala a sinusului maxilar D. antibioterapie cu cefalosporine de generația a II-a si a III-a, macrolide sau

lincosamide E. corticoterapie.

pag 300

ABDE

53. *Tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara consta in: A. antibioterapie cu cefalosporine de generația a II-a si a III-a, macrolide sau

lincosamide B. corticoterapie C. puncția sinuzala D. decongestionante nazale si aerosoli in cure repetate E. îndepărtarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului maxilar.

pag.301

E

54. *Cura radicala a sinusului maxilar se realizează îndeosebi: A. printr-o meatotomie B. in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara C. in sinuzita maxilara cronica stadiul A, tipul I si II

E

D. in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III E. in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV.

pag.301 55. In sinuzita maxilara de cauza dentara, cura radicala a sinusului maxilar are ca scop:

A. realizarea unei intervenții minim invazive B. “raclarea apexiana” C. îndepărtarea mucoasei sinusului maxilar D. asigurarea drenajului sinuzal E. realizarea îndeosebi a meatotomiei.

pag. 302

CD

56. Prin abordul creat in cura radicala a sinusului maxilar se indeparteaza: A. mucoasa polipoasa a sinusului B. zona de osteita periapicala C. dintele cauzal D. secreția purulenta din sinus E. nici una din situațiile de mai sus nu este valabila.

pag. 302

AD

TEMA 8. TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE

(pg. 312-335; pg. 361-369; pg. 379-382; pg. 388-394)

57. Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se recomandă următoarele tipuri de investigaţii radiografice:

A. Computertomografie B. Radiografie în incidenţă Parma C. Ortopantomografie D. Radiografie în incidenţă semiaxială Hirtz E. Radiografie de craniu în incidenţă antero-posterioară (Caldwell).

PG.382

AD

58. Etiologia traumatismelor dento-alveolare este reprezentata de: A. Cădere accidentală B. Accidente sportive C. Agresiune umană sau animală D. Accidente de munca E. Anestezia loco-regionala.

PG. 388

ABCD

59. Clasificarea OMS a traumatismelor dento-parodontale include: A. Leziuni dentare B. Leziuni ale terminațiilor nervoase periferice C. Traumatisme ale ţesuturilor dento-alveolare D. Traumatisme desmodontale E. Leziuni ale mucoasei fixe şi mobile.

PG.388

ACE

60. *Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice, cu o excepţie:

A. Avulsie dentară B. Fractură coronară fără expunerea pulpei dentare

A

C. Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare D. Fractură radiculară E. Fisură coronară.

PG.388 61. *Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat

prin: A. Coafaj indirect B. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 1-2 saptamani C. Rezecție apicala D. Extirpare vitală E. Extracţie dentară.

PG.389

D

62. *Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi, cu excepţia: A. Subluxaţia B. Luxaţia cu extruzie C. Avulsia completă D. Contuzia parodontală E. Contuzia dentară.

PG. 390

E

63. *Atitudinea terapeutica in cazul fracturii radiculare verticale este: A. Tratament endodontic cu obturație de canal B. Extracția dentara C. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 2-3 luni D. Expectativa 7 – 10 zile E. Daca se reușește reducerea fracturii, se practica tratament endodontic

asociat cu rezecția apicala si imobilizarea dintelui. Pg.390

B

64. *În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini terapeutice:

A. Favorizarea erupţiei dentare, dacă dintele este imatur B. Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă, cu fixarea lui

la dinţii vecini C. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă, fara

fixarea lui la dinţii vecini D. Extracţia dintelui luxat E. Tratament antibiotic pentru a evita infectarea dinților vecini.

PG.391

A

TEMA 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI

CERVICO-FACIALE (pg.402-404, pg. 406-426, pg. 428-433, pg. 437-443)

65. *Tratamentul fibroamelor constă în:

A. Extirpare chirurgicală intracapsulară B. Aplicarea de substanțe caustice C. Crioterapie D. Radioterapie și chimioterapie

E

E. Extirpare chirurgicală în totalitate. Pag. 429

66. Fibromatoza gingivală: A. Are caracter ereditar B. Este autosomal dominantă C. Este congenitala D. Are caracter difuz E. După extirparea chirurgicală nu recidivează.

Pag. 430

ABD

67. Lipomul A. Este cea mai frecventă transformare tumorală mezenchimală B. Apare frecvent oral C. Este o masă tumorală cu creștere lentă D. Are consistență dură E. Intraoral rareori depășește 3 cm în dimensiune.

Pag. 431

ACE

68. *Tratamentul lipomului constă în: A. Dietă hipolipemiantă B. Extirpare chirurgicală C. Radioterapie D. Chimioterapie E. Prin injectare de alcool pur.

Pag. 431

B

69. Sindromul Madelung: A. Varietate non-tumorală rară B. Se datorează continuării proliferării lipoblastelor C. Are caracter localizat, la nivel cervical anterior D. Are un tratament chirurgical facil E. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive.

Pag. 432

ABE

70. Schwannomul A. Se numește și neurinom B. Apare mai frecvent la copil C. Se găsește la nivelul zonelor de extensie a membrelor D. Se asociază în mod tipic cu traiectul unui nerv E. Evoluția este spre malignizare.

Pag. 433

AD

71. Hemangiomul: A. Este mai frecvent la sexul feminin (3:1) B. Poate avea localizări multiple C. Se dezvoltă rapid în primele săptămâni de viată D. Nu sunt prezente la naștere E. Se complică în 20% din cazuri.

Pag 438

ABCE

72. Tratamentul hemangioamelor poate consta în: A. Tratamentul medicamentos nu este indicat B. Scleroterapie C. Kinetoterapie D. Tratament chirurgical E. Dispensarizare.

BDE

Pag. 439

TEMA 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR

MAXILARE (PG 450-471, PG. 474-485, PG. 488-510, PG.512-517)

73. *In cadrul tumorilor neodontogene, dintre leziunile non-osteogene fac parte:

A. fibromul B. osteomul C. condromul D. osteocondromul E. osteopetroza.

(pag.493)

E

74. *Tumora odontogena adenomatoida: A. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni C. mai este numita si tumora celor doua treimi D. afectează cel mai adesea sexul masculine E. cel mai frecvent are legătura cu molarii de minte.

(pag.486)

C

75. Clinic keratochistul odontogen: A. sunt in general asimptomatice B. induc mobilitatea dinților adiacenți C. induc tulburări senzitive in teritoriu D. nu împing pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre bazilara

mandibulei E. au tendința de a se extinde mai mult in plan mezio-distal si mai puțin

vestibulo-lingual. (pag.452)

AB

76. Tratamentul keratochistului odontogen: A. chistectomia B. marsupializarea C. rezecția osoasa marginala sau segmentară D. nu este indicat tratamentul chirurgical E. tratamentul endodontic al dinților adiacenți chistului.

(pag.454)

ABC

77. Radiologic chistul dentiger se prezintă sub mai multe variante: A. varianta cu extensie lateral B. varianta cu extensie vestibulara C. varianta ‘’circumferentiala’’ D. varianta cu evoluție lingual E. varianta “circumscrisa”.

(pag.456)

ABC

78. Diagnosticul diferențial al ameloblastomului intraosos solid se face cu: A. keratochistul odontogen B. fibromul ameloblastic C. chistul osos anevrismal

ABC

D. chistul rezidual E. corpi străini intraososi.

(pag.475) 79. Diagnosticul diferențial al tumorii odontogene scuamoase:

A. chistul radicular lateral B. chistul folicular C. tumori maligne endoosoase D. hiperplazii epulis-like E. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale.

(pag.482)

ABC

80. *Următoarele sunt chisturi inflamatorii: A. chistul rezidual B. cavitatea osoasa idiopatica C. chistul folicular D. chistul parodontal lateral E. keratochistul odontogen.

(pag.450)

A

TEMA 11. TUMORI MALIGNE O.M.F.

81. Leziunile orale premaligne nu includ:

A. Leucoplazia verucoasă B. Eritroleucoplazia C. Leucoplazia omogenă D. Eritroplazia E. Lichenul plan .

(pag. 551-552)

CE

82. Despre eritroplazie sunt adevărate următoarele: A. Se mai numeşte boala Bowen B. Se prezintă întotdeauna ca o leziune izolată C. Este expresia clinică a displaziei severe D. Este expresia clinică a carcinomului in situ E. Este o formă de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavităţii orale.

(pag. 552)

ACDE

83. Dintre formele anatomo-clinice de debut ale tumorilor maligne orale, forma ulcerativă are următoarele caracteristici:

A. Fundul ulceraţiei este neted B. Marginile ulceraţiei sunt rulate spre interior C. Baza ulceraţiei are consistenţă fermă D. Limitele sunt precise E. Este foarte dureroasă la debut.

(pag. 553)

BC

84. Pentru formele nodulare de debut ale tumorilor maligne orale sunt adevărate următoarele:

A. Caracterizează tumorile cu debut în glandele salivare mici B. Se prezintă sub forma unui nodul ce se dezvoltă la nivelul submucoasei C. Consistenţa este moale

AB

D. Mucoasa acoperitoare nu ulcerează niciodată în fazele tardive E. Forma nodulară se mai numeşte „exofitică”.

(pag. 553) 85. Forma vegetantă de debut a tumorilor maligne orale, se caracterizează prin:

A. Are caracter infiltrativ B. Baza leziunii este suplă C. Are aspect conopidiform D. Suprafaţa leziunii sângerează spontan sau la palpare E. Limitele sunt precise.

(pag. 553)

CD

86. Dintre formele anatomo-clinice din perioada de stare a tumorilor maligne orale nu fac parte:

A. Forma ulcero-distructivă B. Forma ulcero-vegetantă C. Forma infiltrativ difuză D. Pata roşie E. Pata albă hipertrofică.

(pag. 554)

DE

87. Semnele clinice indirecte ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare cu debut endoosos cuprind:

A. Durerea B. Adenopatia C. Tumefacţia D. Rinoreea purulentă E. Mobilitatea dentară nejustificată.

(pag. 555)

ACE

88. Despre cheilita actinică sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Se mai numeşte keratoza actinică B. Apare în urma expunerii prelungite la radiaţiile solare C. Este mai frecventă la tineri D. Este mai frecventă la bărbaţi E. Se localizează în special la buza superioară.

(pag. 556)

BD

TEMA 12. PATOLOGIA ATM

PG 679-685, PG 687-693,PG 695-702

89. Tehnica Valerian Popescu consta in următoarele manevre : A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos C. Se aplica apoi presiune spre înapoi pe menton D. Se aude un cracment prin repoziționarea corecta a condilului E. Se scot sulurile si se reface relația de ocluzie.

pg.688

ACDE

90. Caracteristicile luxației temporo-mandibulare laterale sunt următoarele : A. Frecventa extrem de rara B. Este posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana

ABCE

C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene D. Mentonul este deviat de partea opusa leziunii E. Ocluzia este încrucișată.

pg.693 91. Putem descrie artrita temporo-mandibulara sifilitica prin :

A. Leziuni de intensitate crescătoare B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute C. Tertiar apar artralgii ușoare, diurne D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica E. Tratamentul este cel medicamentos al afecțiunii luetice.

pg.697

ABDE

92. Teoria musculara in sindromul algodisfunctional ATM are ca simptomatologie clinica:

A. Simptomatologia iradiază si la nivel articular B. Factorul etiologic este reprezentat de musculatura coborâtoare C. Tonusul muscular creste pana la apariția spasmului dureros D. Echilibrul dintre lipsa de exercițiu muscular si suprasolicitarea cotidiana E. Se poate dezvolta un model de evitare la o parte din cazuri.

pg.680

ACE

93. Caracteristicile teoriei psiho-fiziologice sunt următoarele : A. Modificările anatomopatologice articulare sunt secundare B. Dezechilibrul ocluzal este cauza afecțiunii C. Modificarea poziției mandibulei determina spasmul muscular D. Sindromul algodisfunctional este o boala funcțională E. Factorul primar consta in relaxarea mușchilor masticatori.

pg.680

ACD

94. Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la poziția lor normala, centrica, sunt:

A. Pierderea incisivilor si a premolarilor B. Stopurile ocluzale insuficiente in zona molarilor C. Contacte premature cu devieri D. Incluzia molarilor de minte inferiori E. Interferente in lateralitate.

pg.679

BCE

95. *Cea mai recenta metoda de diagnostic pentru afecțiunile ATM este: A. Laparoscopia B. Diafanoscopia C. Artroscopia D. Termografia E. Ecografia.

pg.682

C

96. Explorările imagistice ale ATM : A. Obiectivează modificările patologice in SAD B. Exclud prin diagnostic diferențial fracturile condiliene recente C. Exclud prin diagnostic diferențial fracturile condiliene vicios consolidate D. Radiografia cea mai utilizata este cea panoramica E. Radiografia cea mai utilizata este ortopantomograma.

pg.682

BCE

TEMA 13.

PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE pg 719-720 ,pg. 723-738, pg.744 -753, pg. 760-770

97. Carcinomul cu celule acinoase al glandelor salivare:

A. Este o tumora maligna cu malignitate crescuta B. Apare la adulți, mai frecvent la sexul masculin C. Se localizează in majoritatea cazurilor la nivelul glandelor submandibulare D. Afectarea nervului facial apare rar si tardiv E. Evoluția tumorii este lenta, pe durata a câţiva ani.

pag 751

DE

98. Carcinomul adenoid chistic: A. Prezintă potențial invaziv local scăzut B. Este o tumora maligna relativ frecventa a glandelor salivare C. Metastazează deseori in ganglionii loco-regionali D. In localizările parotidiene, tumora se situează de obicei in lobul profund E. Tumora deriva din celule mioepiteliale si din cele ale epiteliului ductal.

pag 751-752

BE

99. *Următoarele tumori maligne ale glandelor salivare sunt considerate cu malignitate crescuta:

A. Carcinomul cu celule clare B. Carcinomul cu celule acinoase C. Carcinomul oncocitic D. Adenocarcinomul cu celule bazale E. Chistadenocarcinomul.

pag 760

C

100. Pentru tumorile benigne parotidiene, tratamentul chirurgical presupune: A. Abord tip Ringer, cu incizie pre-, sub- si retroauriculara, continuata de-a

lungul mușchiului sternocleidomastoidian B. Piesa operatorie trebuie sa conţină în bloc formațiunea tumorala împreună

cu întreg țesutul glandular al lobului/lobilor in care aceasta s-a dezvoltat C. Nervul facial trebuie sacrificat D. Pentru tumorile benigne parotidiene localizate strict in lobul superficial se

va practica parotidectomia totala cu conservarea nervului facial E. Pentru tumorile benigne localizate strict in lobul profund, se va practica

parotidectomia parțială a lobului profund cu conservarea nervului facial. pag 761- 762

BE

101. Defectele volumetrice retromandibulare rezultate după parotidectomie pot fi evitate prin folosirea următoarelor tehnici de plastie:

A. Tehnica Skoog cu mușchi platisma B. Tehnica Rauch cu aponevroza epicraniana rotata C. Tehnica Roscia cu mușchi platisma si țesut celulo-adipos D. Tehnica SMAS E. Tehnica Skoog cu aponevroza epicraniana rotata.

pag 764

CDE

102. Tratamentul chirurgical in tumorile maligne ale glandelor submandibulare: A. Depinde de dimensiunile tumorii si gradul de malignitate B. Presupune practicarea unei evidari cervicale profilactice in N0 sau

ABD

terapeutice in N+ C. Tumorile T1-T2 necesita radioterapie postoperatorie D. In tumorile T4 care au invadat structurile adiacente se practica evidare

cervicala radicala extinsa E. Prezenta adenopatiei cervicale metastatice nu implica necesitatea

radioterapiei postoperatorii. pag 770

103. Radioterapie pentru tumorile maligne ale glandelor parotide este necesara in următoarele situații:

A. Recidive ale tumorilor maligne B. Adenopatie metastatica cervicala C. Tumori maligne cu dimensiuni mari D. Tumori cu malignitate scăzută E. Tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund.

pag 768

ABCE

104. Criteriile absolute de sacrificare ale nervului facial includ: A. Tumori maligne cu dimensiuni mari B. Infiltrarea directa a unuia sau mai multor ramuri ale nervului facial C. Pareza preoperatorie in teritoriul nervului facial D. Tumori maligne ale lobului profund E. Recidive ale tumorilor maligne parotidiene.

pag 768

BC

TEMA 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE

PG.787-816

105. Simularea computerizata digitala are următoarele avantaje: A. Permite simularea aspectului facial postoperator B. Ușurează elaborarea planului de tratament C. Efect psihologic benefic pentru pacient D. Introduce factori de eroare suplimentari E. Cost redus.

pg 788

ABC

106. Simularea computerizata digitala are următoarele dezavantaje: A. Preț ridicat B. Necesitatea calificării personalului C. Introducerea unor factori de eroare suplimentari D. Ușurează elaborarea planului de tratament E. Efect psihologic negativ asupra pacientului.

pg 788

ABC

107. Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula sunt: A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular B. Osteotomia verticala a ramului mandibular C. Osteotomia in L inversat D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular E. Osteotomia segmentara.

pg 789

ABCD

108. Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: A. Intervenții pe condilul mandibular B. Intervenții pe unghiul mandibular C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendent al mandibulei D. Osteotomii segmentare E. Osteotomii oblice.

pg 790

AB

109. Complicațiile intraoperatorii in chirurgia ortognata: A. Lezarea nervului infraorbitar B. Fractura etajului anterior al bazei craniului C. Fractura lamelor pterigoide D. Secționarea arterei maxilare E. Leziuni oftalmice.

pg 795

ACDE

110. După osteotomia sagitala si vertical a mandibulei pot apărea: A. Leziuni ale nervului alveolar inferior B. Tulburări neurosenzoriale C. Hemangioame D. Necroze E. Leziuni oftalmice.

pg 795

ABCD

111. Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: A. Închiderea spatiilor interdentare B. Corectarea inocluziei vertical C. Alinierea dentara D. Corecții ocluzale minore E. Corectarea erupției molarului de minte.

pg 795

ABCD

112. In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei: A. Profilul este concav B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita C. Profilul este convex D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare E. Profilul nu este modificat.

pg 795

AB

113. In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are următoarele semnificații:

A. SNA micșorat semnifica un retrognatism maxilar B. SNB mărit semnifica un prognatism mandibular C. SNA micșorat si SNB mărit semnifica o anomalie asociata D. SNA mărit semnifica un retrognatism maxilar E. SNB micșorat semnifica un prognatism mandibular.

pg 795-796

ABC

114. Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a III-a Angle sunt:

A. Decompensarea anomaliei B. Corectarea formei arcadelor C. Alinierea dentara D. Corectarea basculărilor dentare E. Repoziționarea punctelor cranometrice.

ABCD

pg 796 115. In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizează:

A. Retrudarea mandibulei prognate B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar C. Asocierea acestora D. Avansarea mandibulei prognate E. Retrudarea maxilarului.

pg 796

ABC

116. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu trei situații clinice: A. Prognatism mandibular B. Retrognatism maxilar C. Asocierea intre acestea D. Prognatism maxilar E. Retrognatism mandibular.

pg 804

CDE

117. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem: A. Profil facial accentuat convex B. Profil facial accentuat concav C. Hipoplazie mandibulara D. Hiperplazie mandibulara E. Aspect clinic cu profil de pasare.

pg 804

ACE

118. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner arata: A. SNA mărit B. SNB mărit C. SNA micșorat D. SNB micșorat E. SNA mărit si SNB micșorat.

pg 804

ADE

119. In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a vizează: A. Avansarea mandibulei retrognate B. Retrudarea maxilarului prognat C. Asocierea intre acestea D. Retrudarea mandibulei retrognate E. Avansarea maxilarului prognat.

pg 805

ABC

120. Elongarea dirijata înlătură unele din riscurile intervenţiilor de chirurgie ortognata: A. Fracturarea necontrolata B. Necesitatea unor grefe de interpoziţie C. Lipsa consolidării după osteotomie D. Evita lezarea nervului infraorbitar E. Evita secționarea arterei maxilare.

pg 817

ABC

TEMA 15.

DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE PG 824-855

121. Deformațiile complexe ale regiunii nazale sunt:

A. columela alungita B. columela scurta C. domul nazal bine evidențiat si laterodeviat D. dorsum nazal infundat E. narine orizontalizate.

pag 853

BDE

122. Procedeele de chirurgie plastica secundara in deformațiile complexe ale regiunii nazale includ:

A. septoplastia B. alungirea columelei si utilizarea grefei de os spongios pentru susținere C. disecția cartilajelor alare si sutura acestora la septul nazal D. partile moi in exces se conserva intr-o banca de țesuturi E. augmentarea vârfului nasului cu inserții de cartilaj.

pag 853

ACE

123. Anomaliile dento-faciale complexe sunt condiționate de: A. lipsa tratamentului ortopedic preoperator B. lipsa osteoplastiei C. lipsa închiderii velare D. utilizarea tehnicilor chirurgicale necorespunzătoare E. lipsa tratamentului ortopedic- ortodontic postoperator.

pag 855

ABDE

124. Programul terapeutic in sechelele după anomaliile dento-faciale complexe implica: A. o abordare multidisciplinara B. utilizarea regulata a plăcuţelor comformator C. echipa este alcătuită din pediatru, ortodont , chirurg D. echipa este alcătuită din ortodont , chirurg , protetician E. rolul ortopedului este acela de a pregăti cazul.

pag 855

AD

125. In etiopatogenia despicăturilor labio-maxilo-palatine dintre factorii de mediu fac parte:

A. radiațiile B. agenți infecțioși C. droguri D. hormoni steroizi E. expunerea prelungita la radiații infraroșii.

pag.826

ABCD

126. Clasificarea despicăturilor labiale după Veau cuprinde: A. DLc (despicătura labiala cicatriciala) B. DLUS (despicătura labial unilateral simpla) C. DLUT (despicătura labiala unilateral totala) D. DLUST (despicătura labial unilateral subtotală) E. DLBS (despicătura labila bilaterala simetrica).

pag.828

ABCE

127. Clasificarea despicăturilor palatine după Veau cuprinde: A. DPs (despicătura palatine submucoasa) B. DPSs (despicătura palatina simpla cu stafiloschisis) C. DPUT (despicătura palatina unilaterala totala) D. DPUsT (despicătura palatina unilateral subtotală) E. DPC (despicătura palatina centrala).

pag.829

ABCE

128. După clasificarea Valerian Popescu,in cadrul despicăturilor parțiale fac parte: A. anterioare incomplete B. anterioare complete C. posterioare incomplete D. posterioare complete E. posterioare mediene.

pag.829

ABCD

TEMA 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL

PG. 916-919 129. Nevralgia de trigemen clasica-criterii de diagnostic:

A. atacuri paroxistice cu durata de la fracțiuni de secunda pana la 2 minute B. durerea are caracter lancinant si e declanșata de ariile sau factorii trigger C. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ D. sunt atribuite altor afecțiuni E. exista deficit neurologic evident clinic.

pag.917

ABC

130. Nevralgia de trigemen simptomatica-criterii de diagnostic: A. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fracțiuni de secunda pana la 2

minute B. durerea este lancinanta si e declanșata de ariile sau factorii trigger C. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ D. o leziune cauzala alta decât compresia vasculara a fost demonstrata prin

investigații special si /sau expunerea fosei posterioare E. atacuri paroxistice de durere cu durata de la câteva minute pana la câteva

ore. pag.917

ABCD

131. *Ganglionoliza prin radiofrecventa: A. se poate efectua percutanat cu anestezie locala B. distruge selectiv fibrele dureroase C. prezintă ca o complicație frecventa anestezia dureroasa D. produce ameliorarea durerii in 82-100% E. este cea mai eficienta metoda de criochirurgie utilizata in tratamentul

nevralgiei esențiale de trigemen. pag 919

D

132. *Carbamazepina prezintă următoarele efecte adverse: A. hirsutism, hipertrofie gingivala B. sedare, hiponatremie, leucopenia C. rash

B

D. creștere in greutate, alopecie, greata E. nici un răspuns corect.

pag 918 133. *Nevralgia trigeminala clasica răspunde de obicei la:

A. farmacoterapie B. proceduri neurolitice percutanate C. kinetoterapie D. radioterapie E. braditerapie.

pag 918

A

134. *Nevralgia trigeminala simptomatica: A. se datorează unei leziuni structurale a ganglionului Gasser B. B . nu se insoteste de tulburări de sensibilitate C. determina hipertrifia mușchilor masticatori D. prezintă ca semn caracteristic deficitul motor E. se manifesta bilateral.

pag 917

A

135. *Nevralgia trigeminala clasica (primara idiopatica) se caracterizează prin: A. dureri cu caracter crescendo pe un fond dureros continuu B. dureri iradiante C. este tipic bilaterala D. apare după vârsta de 40 de ani E. este asociata cu afectarea motorie in teritoriu trigemenului.

pag916

D

136. *Baclofenul este util: A. in tratamentul nevralgiilor secundare B. la cei care nu suporta carbamazepina C. in asociere cu beta-blocante D. in tratamentul durerilor după anumite procedee chirurgicale E. in tratamentul nevralgiei trigeminale postherpetice.

pag 918

B

TEMA 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral) –

Rodica Luca 137. Obturatia preventiva cu rasina:

A. este cea mai conservativa metoda de tratament pentru cariile „mici si discrete” din santuri si fosete;

B. combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii minime ocluzale de smalt sau de dentina;

C. combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii mari ocluzale de smalt sau de dentina;

D. este cea mai invaziva metoda de tratament; E. nici un raspuns nu este corect.

Pg. 62

AB

138. Metodele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru prevenirea cariei dentare sunt urmatoarele:

ABDE

A. fluorizarea generala si locala; B. sigilarea santurilor si fosetelor; C. tratamentul cariilor dentare. D. igiena alimentatiei; E. igiena buco-dentara.

Pg. 70 139. In cazul folosirii materialelor pe baza de bis-GMA, enameloplastia ofera

urmatoarele avantaje: A. asigura o adaptare mai slaba la smalt; B. asigura o adaptare mai buna la smalt; C. creste rezistenta la uzura a materialului; D. scade rezistenta la uzura a materialului; E. permite patrunderea mai profunda a materialului.

Pg. 44

BCE

140. In cazul utilizarii glass ionomerilor, s-a observat ca folosind tehnica enameloplastiei:

A. se pierd mai multe sigilari; B. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al

pastrarii formei anatomice; C. se pierd mai putine sigilari; D. sigilarile care se mentin sunt corespunzatoare sau aproape corespunzatoare

din punct de vedere al pastrarii formei anatomice; E. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al

integritatii marginale. Pg. 44

CD

141. In legarea materialului de sigilare la suprafata de smalt demineralizata acid au rol important urmatorii factori:

A. timpul de demineralizare; B. concentratia demineralizantului; C. agentul de demineralizare; D. manualitatea clinicianului; E. topografia suprafetei de smalt demineralizata.

Pg. 45

ABCE

142. In legarea materialului de sigilare la suprafata de smalt demineralizata acid NU au rol important urmatorii factori:

A. timpul de demineralizare; B. topografia suprafetei de smalt nedemineralizata; C. concentratia demineralizantului; D. agentul de demineralizare; E. topografia suprafetei de smalt demineralizata.

Pg. 45

ACDE

143. SIMONSEN recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare: A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari; B. varsta de 5-6 ani pentru molarii temporari; C. 6-7 ani pentru molarii permanenti; D. 8-9 ani pentru molarii permanenti; E. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari.

Pg. 58

ACE

144. SIMONSEN NU recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare: A. varsta de 5-6 ani pentru molarii temporari;

AE

B. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari; C. 6-7 ani pentru molarii permanenti; D. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari. E. 10-11 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari.

Pg. 58

Tema 18. Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar

(3, Pg. 315-392, 405-417, 433-445) 3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala,

Bucuresti, 1995.

145. Zonele I din structura miofibrilelor contine: A. Ca B. derivati adenozinici C. miozina D. Fosfocreatinina E. K.

3, Pg.390

BD

146. In activarea mecanismelor de contractie nu se atribuie un rol important: A. K si Mg B. Ca si Mg C. K si Ca D. Ca si Na E. K si Na.

3, Pg. 390

ACDE

147. Incercuiti raspunsurile corecte privind vestibulul nazal: A. este foarte bogat in terminatii nervoase B. este considerat o veritabila valva de admisie cu reglaj automatic (Chateau ) C. structura sa are rol activ in reglarea reflexa a fluxului aerian D. este stimulator al secretiilor E. prezinta o structura fibrocartilaginoasa.

3, Pg.318

CE

148. Principalele conexiuni nervoase care asigura controlul ritmului respirator sunt: A. nervul frenic B. nervul vag C. receptorul nazal D. nervul cranian XII E. nucleul intercostal.

3, Pg.319

AB

149. Prezenta vegetatiilor limfoepiteliale ce impiedica functia respiratorie poate determina:

A. intarziere in eruptia dentara B. o deplasare inainte a mandibulei C. o usoara extensie a capului D. prezenta de tulburari de fonatie E. o deplasare distala a mandibulei.

3, Pg.325

BCE

150. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora: A. hiperextensiei capului B. obiceiuri vicioase C. unor cauze congenitale D. inocluziei labiale E. alaptarii artificiale.

3, Pg.326

BCE

151. Tipul leptosomatic a lui Ballard se caracterizeaza prin: A. gnation situate anterior de planul Simon B. astm C. fanta labiala inchisa D. prezenta vegetatiilor adenoide E. tendinta alergica.

3, Pg.327

BDE

152. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin: A. reducerea suprafetei de contact B. limitarea miscarilor masticatorii C. introducerea unei alimentatii rationale D. reducerea functiei masticatorii E. toate raspunsurile corecte.

3, Pg.345, 347

AB

153. In mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii: A. dintii sunt folositi pentru sfisierea alimentelor B. caninii au rol de ruptor de presiune C. molarii prin suprafata ocluzala mare au rol important in zdrobirea

alimentelor D. premolarii servesc la sfaramitarea alimentelor E. caninii iau contacte functionale masticatorii in timpul miscarilor diagonale.

3, Pg.335, 336,337

ABE

154. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt: A. perioada prenatala - schita functionala B. perioada postnatala - schita functionala C. a doua dentitie neabrazata D. a doua dentitie abrazata care cere o presiune functionala mica E. prima dentitie abrazata.

3, Pg.333-334

ACE

Tema 19 Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)

4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala , Bucuresti, 2003

155. Spatiul de deriva meziala a lui Nance:

A. este de 1,7 pana la 2-4 mm la maxilar B. reprezinta raportul dintre marimea tuturor dintilor deciduali si cei

permanenti la maxilar si la mandibula C. este de 0,9 -1,5 mm la mandibula D. reprezinta diferenta dintre suma diametrelor mezio-distale ale C temporar,

DE

M1 temporar, M2 temporar si suma diametrelor mezio-distale la C permanent, PM1 si PM2

E. este utilizat pentru reglarea relatiilor molare precum si canine. 4, Pg 46

156. Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni: A. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale D. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de ocluzie E. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula.

4, Pg 39

ACDE

157. Eruptia molarului 3: A. inchide ultimele spatii de pe arcada B. reprezinta a treia perioada in dezvoltare a dentitiei permanente C. poate determina incongruenta dento-alveolara tertiara D. are loc incepand cu varsta de 12 ani E. creste supraacoperirea incisiva.

4, Pg 48

ABC

158. In absenta spatiului , M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare cu: A. aparitia incongruentei dento-alveolare tertiare B. compromiterea unor rezultate obtinute in cursul tratamentului ortodontic C. prabusirea ocluziei D. aparitia incongruentei dento-alveolare primare E. cresterea gradului de supraacoperire incisiva.

4, Pg 49

AB

159. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta PM 1 care

erupe ultimul B. eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei, in absenta

molarului 3 C. pierderea precoce a molarului 2 temporar conduce la mezializarea molarului

1 definitiv D. la maxilar, secventele PM1, PM2, C si PM1, C, PM2 sunt avantajoase

pentru ca PM1 erupe fara dificultate E. PM2 poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat, in linguopozitie dar si in

incluzie. 4, Pg 46-47

BCDE

160. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate : A. eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 6 luni B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita

dezvoltarii mugurilor dentari C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual

micsorand perimetrul arcadei D. atritia dentara duce la a prima mezializare a mandibulei E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari.

4, Pg.40-42

ABE

161. Primele doua luni de viata I.U. se caracterizeaza prin: A. retrognatie maxilara B. retrognatie mandibulara C. mugurii dentari sunt in plina evolutie

BC

D. prognatie maxilara E. prognatie mandibulara.

4, Pg 36 162. Luna a treia de viata I.U. marcheaza:

A. formarea boltii palatine B. separarea cavitatii bucale de cea nazala C. limba stimuleaza dezvoltarea mandibulei D. etapa prognatiei maxilare embrionare E. etapa prognatiei mandibulare embrionare.

4, Pg 36

ABCE

Tema 20 Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali

(4, pag.73-76) 4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura

medicala , Bucuresti, 2003

163. Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de: A. Tipare genetice B. Factori teratogeni C. Cauze generale D. Bariere fibroase E. Bariere osoase.

4, Pg 75

ADE

164. Pierderea prematura a dintilor temporari determina: A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau orala B. Incongruente dento-alveolare C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti D. Dilatari ale arcadei E. Angrenaje inverse.

4, Pg 74

ABCE

165. Din grupa factorilor locali fac parte in primul rand: A. starea dentitiei mixte B. starea dentitiei temporare C. starea dentitiei permanente D. evolutia dentitiei temporare E. evolutia dentitiei mixte.

4, Pg 73

BD

166. Caria aproximala determina scurtarea arcadei si duce la: A. dificultati de eruptie a caninului B. dificultati de eruptie a premolarului 2 C. dificultati de eruptie a premolarului 1 D. dificultati de eruptie a molarului 1 E. dificultati de eruptie a molarului 2.

4, Pg 73

AB

167. Pierderea prematura a dintilor temporari determina tulburari grave tridimenionale, anume:

A. inconguente dento-alveolare

ABCD

B. supraeruptii ale dintilor antagonisti C. ingustari de arcada D. angrenaje inverse E. largiri de arcada.

4, Pg 73 168. Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoarele

aspecte: A. rizaliza B. pierderea de timpuriu a dintilor temporari C. absenta incongruentelor dento-alveolare D. imposibilitatea incluziei dintilor permanenti E. pierderea tardiva a dintilor temporari.

4, Pg 74

AB

169. Retentia prelungita a unor dinti temporari pe arcada este expresia urmatoarelor dezechilibre:

A. tipare normale de resorbtie B. tipare anormale de resorbtie C. anchiloze osoase D. anchiloze fibroase E. incluzii.

4, Pg 74

BCD

170. Tulburarile cu caracter permanent datorate retentiei prelungite a unor dinti temporari sunt:

A. intarzieri in reglarile ocluzale B. incongruente dento-alveolare la distanta C. incluzia dintelui permanent inlocuitor D. eruptia malpozitionata a dintelui permanent E. toate raspunsurile sunt corecte.

4,Pg 74

BCD

Tema 21 Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg. 77-83)

4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala , Bucuresti, 2003

171. Clasa a II-a Angle se caracterizeaza prin:

A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-vestibular al M1 superior

B. Raport molar distalizat C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-

vestibular al M1 superior D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-

vestibular al M1 superior E. Raport molar mezializat.

4, Pg. 78

BC

172. Clasa a II-a Angle cuprinde: A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita B. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat si ocluzie adanca in acoperis C. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca deschisa D. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca in acoperis E. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita.

4, Pg.78

DE

173. Care din urmatoarele diviziuni nu sunt cuprinse de clasa a II-a Angle: A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperita B. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat bilateral si ocluzie adanca in

acoperis C. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita D. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca in

acoperis E. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca

acoperita. 4, Pg. 78

ABE

174. Clasa a III-a Angle se caracterizeaza prin: A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-

vestibular al M1 superior B. Raport molar distalizat C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-

vestibular al M1 superior D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-

vestibular al M1 superior E. Raport molar mezializat.

4, Pg. 79

DE

175. Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta urmatoarele variante:

A. De conducere fortata B. Protruzie cu spatiere C. Cu ocluzie adanca acoperita D. Cu inghesuire E. Protruzie fara spatiere.

4, Pg. 79

BDE

176. Scoala germane clasifica malocluziile in: A. Sindromul cu compresie de maxilar B. Disarmoniile C. Sindromul cu ocluzie incrucisata D. Sindromul progenic E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis.

4, Pg. 79,80

ACD

177. Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi: A. De conducere condiliana B. De conducere fortata C. Fals (prognatism mandibular) D. Adevarat E. Fals (retrognatism maxilar).

4, Pg. 80

BDE

178. Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor pozitiei mentonului in sens sagital sunt:

A. Proalveolie B. Progenie C. Endoalveolie D. Retrogenie E. Prognatie.

4, Pg. 81

BD

Tema 22. Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)

4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala , Bucuresti, 2003

179. Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica o rotatie de tip

anterior sunt: A. Unghiul mandibular accentuat B. Curbura preangulara accentuata C. Ramura ascendenta scurta D. Canal dentar drept E. Latimea ramurii orizontale micsorata.

4, Pg149

BCD

180. *Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este reprezentat de :

A. FMIA B. FMA C. IMPA D. IMFA E. ANB.

4, Pg169

B

181. In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii: A. elucidarea unui diagnostic B. stabilirea unui plan de tratament C. verificarea eficientei tratamentului D. prognosticul de evolutie a unei afectiuni E. nici un raspuns corect.

4, Pg.145

ABCD

182. Pe radiografia cu film retroalveolar se pot sesiza: A. pozitia germenilor dentari B. fata ocluzala a molarilor si premolarilor C. eventualele inclinari sau rotatii

AC

D. toate raspunsurile sunt corecte E. nici un raspuns nu e corect.

Pg.145 183. Radiografia cu “film muscat” se utilizeaza pentru:

A. dintii inclusi B. dinti ectopici C. dinti vestibularizati D. dinti rotati E. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg 145-146

ABC

184. Pe ortopantomografie se evidentiaza: A. maxilarul superior B. maxilarul inferior C. procesul alveolar superior si inferior D. cele doua arcade in raporturile dintre ele E. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg. 146

ABCD

185. Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe ortopantomografie sunt: A. pozitia si directia de eruptie a caninilor superiori B. pozitia incisivilor superiori C. pozitia si directia de eruptie a caninilor inferiori D. pozitia incisivilor inferiori E. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg 146

AC

186. Rotatia de tip anterior - semne culese de pe ortopantomografie (dupa Bjork): A. unghiul mandibular sters B. unghiul mandibular accentuat C. curbura preangulara stearsa D. curbura preangulara accentuata E. canal dentar angulat.

4, Pg 146

BCE

Tema 23 Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)

4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala , Bucuresti, 2003

187. Copiii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functiei

respiratorii sunt predispusi la imbolnaviri: A. Bronho-pulmonare B. Pusee de faringo-amigdalita C. Anemie D. Leucemie E. Urticarie.

4, Pg 383

ABC

188. Formele clinice ale laterodeviatiei sunt: A. Laterodeviatia B. Laterognatia

AB

C. Micrognatia D. Macrognatia E. Macrodontia.

4, Pg 380 189. Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle,

subdiviziunea 1, fac parte: A. Ereditatea B. Factorul constitutional C. Ocluzia inversa D. Factori generali de dezvoltare E. Factori locali de dezvoltare.

4, Pg 381

ABDE

190. Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1, se observa:

A. Rahitisnul B. Edentatia C. Caria dentara si complicatiile ei D. Factorul constitutional E. Factori generali de dezvoltare.

4, Pg 381

BC

191. Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un facies adenoidian caracteristic, cu exceptia:

A. Profil convex B. Profil concav C. Retrognatie D. Prognatie E. Leptoprosop.

4, Pg 383

BD

192. Formele clinice ale laterodeviatiei NU sunt: A. Laterodeviatia B. Laterognatia C. Micrognatia D. Macrognatia E. Macrodontia.

4, Pg 380

CDE

193. Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 NU fac parte:

A. Respiratia orala B. Deglutitia atipica C. Sugerea degetului D. Respiratia nazala E. Ereditatea.

4, Pg 382

DE

194. Aspectul facial in anomalia de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 este caracteristic, astfel:

A. Tegumente palide B. Buza superioara este groasa C. Buza superioara este subtire D. Barbie tripla E. Barbie dubla.

ACE

4, Pg 383

Tema 24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)

4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala , Bucuresti, 2003

195. Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa II/2 NU putem enumera:

A. Ocluzie deschisa B. Etajul inferior al fetei micsorat C. Sant labiomentonier sters D. Ocluzie labiala ferma E. Incisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie marcata.

4, Pg 397-398

ACE

196. In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni: A. Reducerea diametrelor premolare si molare B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv C. Diferite grade de spatiere dentara D. Ocluzie deschisa E. Diferite grade de inghesuire dentara.

4, Pg 396

ABE

197. Din punctul de vedere al gravitatii, in cazul malocluziei clasa II/2 se pot descrie urmatoarele forme clinice:

A. Forma usoara B. Forma incipienta C. Forma medie D. Forma grava E. Toate raspunsurile sunt corecte.

4, Pg 397

AD

198. Urmatoarele afirmatii NU sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulo-craniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2 :

A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie adanca

B. traiectoria de inchidere este normala C. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizat D. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizat E. relatia de postura nu permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie

adanca. 4, Pg 398

CE

199. In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2 : A. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mica B. Baza maxilarului este mica C. Diametrele premolare si molare sunt crescute D. Diametrele premolare si molare sunt scazute E. Diametrul premolar este crescut.

4, Pg 399

AD

200. La pacientii cu malocluzie clasa II/2: A. Diametrul premolar este crescut

BCD

B. Baza maxilarului este mare C. Diametrele premolare si molare sunt scazute D. Curba Spee este aplatizata E. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mare.

4, Pg 398 201. In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2:

A. Curba Spee este aplatizata B. Curba Spee este accentuata C. Diametrul premolar este crescut D. Diametrele premolare si molare sunt reduse E. Diametrul molar este crescut.

4, Pg 398

AD

202. Urmatoarele afirmatii Nu sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulo-craniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2:

A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie adanca

B. traiectoria de inchidere este normala C. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizat D. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizat E. sunt unii subiecti cu tip masticatori tocator si cu o activitate scazuta a

muschilor ridicatori ai mandibulei. 4, Pg 398

CE

Tema 25 Malocluzia de Clasa a III-a (4, pg 405-408)

4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala , Bucuresti, 2003

203. Modificarile scheletale din malocluzia de clasa a III-a sunt caracterizate de:

A. dezvoltarea in exces a bazei maxilarului superior in plan sagital B. dezvoltarea insuficient a bazei maxilarului superior in plan sagital C. cresterea marcata a celor doua ramuri ale maxilarului inferior D. dezvoltarea insuficienta a celor doua ramuri alemaxilarului inferior E. toate raspunsurile corecte.

4, Pg 407

BC

204. In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt caracterizate de:

A. proalveolodontie inferioara B. retroalveolodontie superioara C. roalveolodontie superioara D. retroalveolodontie inferioara E. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg 408

AB

205. In malocluzia de clasa a III-a buza superioara este: A. infundata B. in raport invers cu buza inferioara C. acopera buza inferioara D. toate raspunsurile sunt corecte

AB

E. nici un raspuns corect. 4, Pg. 406

206. In malocluzia de clasa a III-a ocluzia este: A. mezializata B. distalizata C. inversa frontala D. inversa totala E. normala.

4, Pg. 406

ACD

207. La examenul teleradiografic in malocluzia de clasa a III-a se observa: A. unghiul ANB negativ B. unghiul ANB pozitiv C. unghiul ANB=0 D. unghiul SNA mai mic de 800 E. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg 406

AD

208. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: A. unghiul SNA mai mare de 800 B. unghiul SNB mai mic de 780 C. unghiul SNA mai mic de 800 D. unghiul ANB negativ E. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg. 406

CD

209. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: A. unghiul SNB mai mare de 780 B. unghiul SNA mai mic de 800 C. ungiul SNB mai mic de 780 D. unghiul ANB negativ E. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg 406

ABD

210. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: A. unghiul SNA mai mic de 800 B. unghiul ANB negative C. unghiul ANB=0 D. unghiul ANB pozitiv E. unghiul SNB mai mare de 780.

4, Pg 406

ABE

Tema 26. Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)

4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala , Bucuresti, 2003

211. In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in:

A. rahitism B. sindrom Down C. condrodistrofii A. D.persistenta deglutitiei de tip infantil

BC

D. nici un raspuns corect . 4, Pg 419

212. Semnele inocluziei verticale frontala se intalnesc in urmatoarele boli: A. rahistism B. rahitism genetic C. rahitism hipofosfatazic D. rahitism vitamino-rezistent E. nici un raspuns corect.

4, Pg 421

ABCD

213. Care din urmatoarele afirmatii in sindromul de ocluzie deschisa nu sunt corecte: A. obtuzismul unghiului Kdl si Goniac B. micsorarea ramurii ascendente C. cresterea ramurii ascendente D. rotatia posterioara a mandibulei E. rotatia anterioara a mandibulei.

4, Pg 437-438

CE

214. In sindromul de ocluzie deschisa dintre tulburarile de crestere fac parte: A. ramura ascendenta (Go – Kdl) B. unghiul goniac C. unghiul SNB D. unghiul bispino- mandibular (Nsa-Nsp-M) E. unghiul Tweed.

4, Pg 437

ABDE

215. Inocluzia verticala nu se caracterizeaza clinic prin: A. cresterea etaj inferior B. cresterea etaj mijlociu C. cresterea ramurii ascendente a mandibulei D. micsorarea ramurii ascendente a mandibulei E. rotatia anterioara a mandibulei.

4, Pg 437-438

BCE

216. Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa se intalnesc la nivelul:

A. bazei craniului B. mandibulei C. maxilarului superior D. dentar E. proceselor alveolare.

4, Pg 436-437-438

ABCE

217. Care din urmatoarele sunt adevarate in tulburari ale ATM din sindromul de ocluzie deschisa:

A. prezenta crepitatiilor si cracmentelor B. frecvenata crescuta a modificarilor C. absenta crepitatiilor si cracmentelor D. afectarea se instaleaza tardiv E. frecventa scazuta a modificarilor.

4, Pg 434

ABD

218. In sindromul de ocluzie deschisa despre tulburarile dentare sunt adevarate urmatoarele:

A. incisivi hipoplazici B. dimensiunea radacinilor redusa

ABCD

C. molari Moser D. prezenta crescuta a placii dentare E. risc scazut de aparitie a leziunilor carioase.

4, Pg 433

Tema 27. Anodonția (5, Pg. 15-40 )

5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară, București, 2005

219. În anodonţiile subtotale dinţii existenţi pe arcadă se caracterizează prin:

A. sunt de cele mai multe ori simetrici B. sunt reduşi ca volum, dar au o implantare bună C. sunt atipici ca formă D. frecvent sunt asimetrici E. au rădăcinile scurte.

5, Pg. 31

ACE

220. Tratamentul anodonţiilor întinse prezintă următoarele caracteristici: A. este de lungă durată B. necesită colaborare interdisciplinară C. este un tratament cu debut tardiv pentru a nu jena creşterea osoasă D. trebuie să asigure dirijarea erupţiei dentare şi obţinerea paralelismului

dinţilor existenţi E. nu sunt indicate mişcările de mezializare ale dinţilor existenţi deoarece

acestea se realizează cu dificultate. 5, Pg. 33-36

ABD

221. Modul de transmitere al anodonţiei s-a dovedit a fi: A. autozomal dominant regulat B. condiţionat monogenic legat de cromozomul X C. autozomal dominant neregulat D. condiţionat monogenic legat de cromozomul Y E. autozomal recesiv.

5, Pg. 23

CE

222. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii vizând corelaţia directă dintre prezenţa anodonţiei în dentiţia temporară şi permanentă sunt adevărate:

A. dentiţia permanentă poate evolua normal, chiar dacă dentiţia temporară a fost afectată de reducerea numerică

B. în dentiţia permanentă pot apare elemente dentare în plus, chiar dacă în dentiția temporară acestea au fost în minus

C. în ambele dentiţii sunt absente aceleaşi elemente dentare D. în dentiţia permanentă se poate repeta situaţia de reducere numerică

existentă în dentiţia temporară E. dacă reducerea numerică a apărut în dentiţia temporară, aceasta va fi

prezentă obligatoriu şi în dentiţia permanentă. 5, Pg. 19

ABD

223. Diagnosticul diferenţial în anodonţii trebuie realizat cu: A. incluzia dentară B. reincluzia dentară parţială

AD

C. diastema falsă sau secundară D. extracţia dintelui E. ectopia dentară.

5, Pg. 25 224. Examenul clinic în anodonţia redusă poate evidenţia:

A. creastă alveolară subţiată, de aspect concave B. absenţa dintelui permanent de pe arcadă C. persistența predecesorului temporar D. creastă alveolară bine conformată E. reducerea spaţiului corespunzător de pe arcadă prin migrări dentare.

5, Pg. 24-25

ABCE

225. Anodonţia de premolar doi prezintă următoarele caracteristici: A. predecesorul temporar poate persista pe arcadă doar până la 16-20 ani B. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicată prin rămânerea

acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportând influenţa favorabilă a stimulilor funcţionali

C. poate fi însoţită de reincluzia molarului temporar D. conduce la modificări fizionomice precum inversarea treptei labiale E. poate si simetrică sau asimetrică.

5, Pg. 27-28

BCE

226. Modificările extraorale și intraorale caracteristice anodonţiei totale sunt: A. aspectul facial „de bătrân” B. etajul inferior micşorat C. creste alveolare foarte reduse vestibulo-oral, chiar ascuţite D. deplasarea punctului gnation anterior de planul Simon E. profil accentuat convex.

5, Pg. 31

ABCD

Tema 28. Dintii supranumerari (5, Pg. 73 – 94 / 40-72 )

5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară, București, 2005

227. Atitudinea terapeutica in cazul dintilor supranumerari ce au provocat incluzia

dintilor permanenti este urmatoarea: A. marirea perimetrului arcadei dentare cu ajutorul aparatelor ortodontice; B. expectativa pana la varsta de 18 ani. C. interventia chirurgicala de indepartarea dintelui supranumerar; D. nu se extrage dintele supranumerar, pentru ca va ramane spatiu pe arcada; E. tractiunea lenta pe arcada a dintelui permanent inclus.

5, Pg. 67

ACE

228. Extractia dintilor supranumerari este contraindicata atunci cand: A. se asociaza cu microdentia dintilor din seria normala; B. un dinte din seria normala, situat in vecinatatea sa, este compromis si nu

poate fi pastrat pe arcada; C. mai pot fi pastrati, cu conditia unui control periodic, dintii supranumerari

inclusi avand o pozitie favorabila pentru evolutia pe arcada; D. dintele supranumerar este anastrofic;

ABC

E. cand sunt prezente inghesuiri dentare. 5, Pg. 65-66

229. Urmatoarele afirmatii despre dintii neonatali sunt adevarate: A. apar inaintea dentitiei normale; B. sunt atasati la gingie si nu poseda radacini; C. contin un tesut conjunctiv bogat vascularizat; D. sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior; E. contin in cea mai mare parte structuri dure dentare, respectiv un strat gros

de smalt . 5, Pg. 49

ABCD

230. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt: A. este unicuspidat, pluriradicular, coroana avand o forma conica; B. de regula se intalneste meziodensul unic, mai rar cel dublu; C. poate provoca malpozitii sau incluzia incisivilor centrali permanenti

superiori; D. apare doar la maxilarul superior; E. apare la ambele maxilare.

5, Pg. 51

BCD

231. Principalele caracteristici ale dens in dente sunt: A. poate interesa orice dinte; B. incisivul lateral superior permanent este de regula interesat; C. la examenul radiologic se observa o formatiune dentoida radioopaca in

lumenul pulpar; D. apexul ramane de cele mai multe ori larg deschis; E. este alcatuit numai din testut conjunctiv pulpar.

5, Pg.57

ABCD

232. In etiologia dintilor invaginati intervin urmatoarele mecanisme: A. epiteliile adamantine prolifereaza activ, invaginandu-se in mugurele dentar; B. invaginarea stratului tecii epiteliale Hertwig; C. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin extern urmata de epiteliul

adamantin intern; D. defectele epiteliului adamantin intern provoaca ramanerea in urma a unor

portiuni de smalt, invaginarea luand nastere prin proliferarea si inaltarea portiunilor neafectate;

E. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin intern urmata de epiteliul adamantin extern.

5, Pg. 57

AD

233. Leziunile ce pot apare la nivelul unui dinte invaginat sunt: A. caria dentara; B. complicatii pulpare; C. necroza pulpara; D. chist radicular; E. polip pulpar.

5, Pg. 58

ABCD

234. In cazul fuzionarii a doi dinti se pot intalni urmatoarele situatii: A. fuzionari coronare, coroane solidarizate corespunzand la o radacina normala

si un organ pulpar; B. fuzionari dentare totale - care sunt o juxtapunere totala a dintilor,

prezentand doua radacini normale si doua organe pulpare; C. fuzionari dentare partiale - prezentand adesea o camera pulpara unica;

DE

D. fuzionari coronare, coroane solidarizate corespunzand la o radacina normala si doua organe pulpare;

E. fuzionari radiculare, complex pulporadicular unic in totalitatea radacinii sau pe o portiune a acesteia.

5, Pg.59

Tema 29. Incluzia dentara (5, Pg. 73 – 94)

5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară, București, 2005

235. Gradul de severitate al incluziei in functie de unghiul pe care axul caninului il face

cu linia mediana se apreciaza astfel: A. Gradul 1: 0-18°; B. Gradul 2 : 19-35°; C. Gradul 2: 16-30°; D. Gradul 3: mai mult de 36°; E. Gradul 3: mai mult de 30°.

5, Pg. 81

CE

236. Macrodontia absoluta se caracterizeaza prin: A. Dintii sunt mari si suma incisiva depaseste 36 mm; B. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala; C. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva

este in limite normale; D. Suma incisiva este sub 34 mm; E. Incisivii centrali au o latime mezio-distala de maxim 0,8 mm.

5, Pg.76

AB

237. Macrodontia relativa se caracterizeaza prin: A. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva

este in limite normale; B. Dintii sunt mai mari si suma incisiva depaseste 36 mm; C. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala; D. Suma incisiva este sub 35 mm; E. Suma incisiva nu depaseste 36 mm, reprezentand ¼ din diametrul

bizigomatic osos. 5, Pg. 76

AD

238. Despre migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale ca factor favorizant al incluziei dentare sunt adevarate urmatoarele:

A. Reprezinta o consecinta a pierderilor precoce a dintilor din zona de sprijin temporara;

B. Mai poarta denumirea si de “ meziopozitii generalizate” C. Extractiile tardive faciliteaza eruptia molarilor de 6 ani mai mezial decat

locul sau real pe arcada; D. Meziopozitiile generalizate ofera suport real pentru toate tipurile de incluzii

dentare; E. Este consecinta cariilor incorect tratate a dintilor din zona de sprijin.

5, Pg. 77

ABE

239. Printre factorii generali care favorizeaza incluzia dentara se numara si: ADE

A. Avitaminoza D; B. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura; C. Hipertonia uterina; D. Sindromul Down; E. Factori toxici de poluare.

5, Pg. 80 240. Gradul de severitate al incluziei dentare se poate aprecia in functie de inaltimea

verticala a coroanei caninului in raport cu incisivul adiacent astfel: A. Gradul 2: la nivelul jonctiunii smalt-cement, dar la mai putin de jumatate

din inaltimea radacinii; B. Gradul 4: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de

jumatate din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex; C. Gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement; D. Gradul 5: deasupra apexului; E. Gradul 3: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de

jumatate din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex. 5, Pg. 82

CE

241. Despre heterotopii sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Sunt incluzii ectopice; B. Sunt incluzii la distanta dar tot in limitele procesului alveolar; C. Germenul dentar se formeaza la nivelul marginii bazilare; D. Germenul dentar se formeaza la nivelul foselor nazale; E. Germenul dentar se formeaza la nivelul condilului mandibular.

5, Pg. 83

CDE

242. Tehnicile radiologice care pot indica prezenta si coordonatele unui dinte inclus sunt:

A. Teleradiografia; B. Ortopantomograma; C. Radiografia cu film muscat; D. Tomografia computerizata; E. Index Carpal.

5, Pg. 85-88

ABCD

Tema 30. Reincluzia dentara (5, Pg. 107- 118)

5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară, București, 2005

243. Diagnosticul diferential al reincluziei partiale se face cu:

A. Incluzia dentara B. Oprirea in eruptie a dintelui C. Anodontia D. Extractia dentara E. Intruzia posttraumatica partiala.

5, Pg. 116

BE

244. Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu: A. Extractia dentara B. Oprirea in eruptie a dintelui

ACDE

C. Anodontia D. Intruzia postraumatica totala E. Incluzia dentara.

5, Pg. 116- 117 245. Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:

A. Infrapozitia unui dinte B. Oprirea in eruptie a dintelui C. Anodontia D. Intruzia postraumatica partiala E. Incluzia dentara.

5, Pg. 116- 117

CE

246. Despre reincluzia dentara partiala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. La percutie, tonul dintelui este mai asurzit B. O parte din coroana dentara este vizibila C. Dintele se afla in infrapozitie D. Nu exista spatiu intre suprafata ocluzala a dintelui reinclus si planul de

ocluzie E. La percutie, tonul dintelui este mai vibrant, mai sonor.

5, Pg.113- 114

BCE

247. Reincluzia dentara poate fi : A. Reincluzie completa B. Reincluzie partiala C. Reincluzie totala D. Reincluzie primara E. Reincluzie secundara.

5, Pg. 107

BC

248. Un dinte reinclus se mai numeste si : A. Dinte inclavat B. Dinte geminat C. Meziodens D. Dinte anastrofic E. Dinte inclestat.

5, Pg. 107

AE

249. Reincluzia dentara face parte din grupa de anomalii: A. Monocauzale B. De ocluzie C. Asociate D. Dentare izolate E. De grup.

5, Pg. 108- 109

AD

250. Printre consecintele reincluziei dentare se numara si : A. Denivelarea planului de ocluzie B. Incluzia succesionalului permanent C. Tulburari de ocluzie D. Carii de colet ale unor dinti situati la distanta de dintele reinclus E. Hiperestezie si hipersensibilitate.

5, Pg. 117

ABCE

Tema 31.

Ectopia dentara (5, 5, Pg. 121-130) 5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară,

București, 2005

251. In contextul ectopiei dentare, in cadrul obiectivelor terapeutice , extractia dirijata se desfasoara:

A. in 2 etape B. in 3 etape C. in 4 etape D. intr-o singura etapa E. toate raspunsurile corecte.

5, Pg. 127-128

BC

252. In cadrul extractiei dirijate in 4 etape, urmatoarele afirmatii sunt false: A. in prima etapa se extrage caninul temporar B. in prima etapa se extrage incisivul lateral temporar C. in a doua etapa se extrage premolarul I D. in a doua etapa se extrage molarul I temporar E. in etapa a 3-a se extrage molarul I temporar.

5, Pg. 127-128

ACD

253. Obiectivele terapeutice in ectopia dentara, atunci cand exista spatiu dar persista obstacolul sunt urmatoarele:

A. Se indeparteaza obstacolul: dintele supranumerar B. Se indeparteaza obstacolul: dintele temporar C. Se indeparteaza obstacolul: capacul osos D. Se asigura alinierea dintelui ectopic E. Se realizeaza expansiunea arcadei.

5, Pg.128

ABCD

254. Tratamentul curative al ectopiei dentare prezinta particularitati legate de: A. Varsta pacientului B. Cauzele care au determinat anomalia C. Forma clinica a anomaliei D. Sexul pacientului E. Deficitul de spatiu.

5, Pg. 128

ABCE

255. Extractia "dirijata " sau "de pilotaj " (Hotz) se caracterizeaza prin: A. Are caracter preventiv B. Este indicata de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani) C. Urmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar II D. Se desfasoara in 5 etape E. Incepe cu extractia incisivului lateral temporar.

5, Pg. 127

ABE

256. Ectopia dentara se intalneste intr-o incidenta mai mica la: A. Caninii superiori, premolarii II inferiori B. Incisivi C. Caninii inferiori D. Molari (in special de minte) E. Premolari superiori.

BD

5, Pg. 121 257. Despre ectopia de canin sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Incidenta maxima este intre 12 si 14 ani B. Frecventa mai mare o inregistreaza caninul superior C. Cel mai frecvent este situate in pozitie palatinala D. Incidenta maxima este intre 10- 12 ani E. Reprezinta 2/3 din totalul ectopiilor.

5, Pg. 122

ABE

258. In cadrul ectopiei dentare, pozitia caninului poate fi afectata astfel: A. In sens sagital - oro pozitie B. In sens vertical - infrapozitie C. In sens transversal - vestibulo pozitie D. In sens vertical - mezio pozitie E. In sens sagital - disto pozitie.

5, Pg. 125

BCE

TEMA 32. Diastema (5, Pg. 133- 142)

5. Ecaterina Ionescu – Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara, Bucuresti, 2005.

259. Diastema primarã este cauzatã de :

A. anodonţia incisivului lateral B. dezvoltarea exageratã a frenului buzei superioare C. meziodens D. inserţia joasa a frenului între incisivi E. toate rãspunsurile sunt corecte.

5, Pg. 133

BD

260. Diastema secundarã sau falsã este cauzatã de : A. dezvoltarea exageratã a frenului buzei superioare B. anodonţia incisivului lateral C. meziodens D. inserţia joasa a frenului între incisivi E. doar raspunsurile b si c sunt adevãrate.

5, Pg. 133

BCE

261. Diaconescu si Sava (1966) clasificã diastema astfel: A. adevaratã B. vera C. primarã D. secundarã E. falsã.

5, Pg. 133-134

AE

262. Dupa Dewey (citat de Boboc) clinic putem întâlni 3 tipuri de fren la pacienţii cu diastemã :

A. fren îngust B. fren lat - care genereazã o diastemã cu laturi neparalele C. fren lat cu o inserţie înalta – care induce o diastemã convergenta ocluzal D. fren lat cu inserţie joasa - care imprima diastemei un aspect convergent spre

CE

planul de ocluzie E. fren lat – care genereaza o diastemã cu laturi paralele.

5, Pg. 134-135 263. Care afirmaţii referitoare la „frenul labial lat” NU sunt adevãrate :

A. este de obicei sus inserat B. poate fi insoţit de o fibromucoasã subţire C. este sensibilã la remanierile osoase eruptive ale incisivilor centrali D. menţine dinţii depãrtaţi E. este de obicei jos inserat.

5, Pg. 135

ABC

264. Examenul clinic al diastemei evidenţiaza : A. mãrimea diastemei B. axele incisivilor centrali C. cauza care a determinat apariţia diastemei D. aspectul simetric sau asimetric E. toate afirmaţiile sunt greşite.

5, Pg. 137

ABCD

265. Diastema antreneazã urmãtoarele tulburãri funcţionale : A. tulburãri ocluzale (majore) B. tulburãri estetice C. tulburãri fonatorii D. tulburãri ocluzale (minore) E. doar variantele b şi c sunt corecte.

5, Pg. 137

BCD

266. Alegeti variantele gresite „contenţia la copil se realizeazã” : A. pe o perioadã de 2 sãptãmâni B. pe o perioadã de 3 sãptãmâni C. pe o perioadã de 4 sãptãmâni D. pe o perioadã de 5 sãptãmâni E. pe o perioadã de 6-8 sãptãmâni.

5, Pg. 142

ABCD

TEMA 33. Transpozitia dentara (5, Pg. 149-154)

5. Ecaterina Ionescu – Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.

267. In transpozitia completa cei mai afectati dinti din punct de vedere functional sunt:

A. incisivul lateral B. incisivul central C. caninul D. premolarul I E. nici un dinte nu este afectat.

5, Pg. 154

AD

268. Examenul clinico-radiologic in transpozitia dentara arata: A. suprapunerea dintilor B. inversarea dentara completa in cazul transpozitiei complete

ABCE

C. inversarea radacinilor in transpozitia partiala D. tipar atipic de abraziune la dintele decidual E. inversarea locului de formare a mugurilor intraosos.

5, Pg. 151,153 269. In transpozitia completa incisiv central-incisiv lateral se poate face :

A. desensibilizare B. slefuiri modelante ale incisivului lateral C. remodelare a incisivului central prin stripping D. remodelare a incisivului lateral prin tehnici adezive E. ridica probleme estetice si functionale mari.

5, Pg. 154

CD

270. Transpozitia dentara intereseaza mai frecvent: A. maxilarul superior B. maxilarul inferior C. caninul D. premolarul I E. incisivul lateral.

5, Pg. 149

ACD

271. Transpozitia dentara: A. este o anomalie rara B. se intalneste in dentitia temporara C. se intalneste in dentitia permanenta D. cel mai interesat dinte este caninul E. cel mai frecvent sunt bilaterale.

5, Pg. 149

ACD

272. Transpozitia completa presupune: A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt B. linia arcadei trece printre cei doi dinti C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic D. inversarea totala a pozitiei pe arcada a 2 dinti vecini E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.

5, Pg. 151

DE

273. Transpozitia incompleta presupune: A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt B. linia arcadei trece printre cei doi dinti C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic D. inversarea totala a 2 dinti vecini E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.

5, Pg. 152

ABC

274. In transpozitia completa canin-premolar I obiectivele terapeutice sunt: A. slefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive B. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului C. pansamentul plagii pentru desensibilizare D. realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara E. apar probleme functionale.

5, Pg. 153-154

BCDE

Tema 34. Tratamentul cariei dentare

Bibliografie 6; 167-185; 294-333; 339-346 275. *În sigilarea curativă a plăgii dentinare efectuate prin hibridizare în coafajul

indirect, eventualele slabe reacţii pulpare ar putea fi puse mai degrabă pe seama: A. prezenţei HEMA în sistemele adezive B. diminuării permeabilităţii plăgii dentinare C. creşterii riscului infectării bacteriene a plăgii dentinare D. condiţionării acide a smalţului E. hemostazei ineficiente.

6; pag 324, 325

A

276. Gravarea smalţului în noile tehnici adezive are drept scop asigurarea unei impregnări optime cu monomer adeziv a suprafeţei sale şi constă în:

A. micşorarea energiei libere de suprafaţă a smalţului, ceea ce diminuează umectarea cu adeziv

B. înlăturarea plăcii bacteriene C. înlăturarea detritusului dentinar remanent D. creşterea microretenţiilor E. creşterea energiei libere de suprafaţă a smalţului, ceea ce facilitează

umectarea zonei gravate de către adeziv. 6; pag 326

BCDE

277. Răşina adezivă din sistemele adezive are un rol multifuncţional: A. realizează hibridizarea plăgii dentinare B. sigilează plaga dentinară C. permite obturaţii coronare adezive, nu numai cu răşinile compozite, ci şi cu

amalgamul de argint şi incrustaţiile ceramice D. măreşte tensiunile generate de contracţia de polimerizare în cazul

obturaţiilor de compozite E. amortizează solicitările ocluzale masticatorii dacă se folosesc răşini adezive

cu procent foarte redus de umplutură de mică dimensiune. 6; pag 330

ABCE

278. Ca agenţi adezivi aplicaţi pe plaga dentinară după infiltrarea ei cu primeri, se folosesc:

A. răşini fără umplutură conţinând monomeri hidrofobi cum ar fi Bis-GMA, TEGDMA sau UDMA

B. răşini fără umplutură conţinând monomeri hidrofili (HEMA) C. acidul fosforic 37% D. acizi poliacrilici E. glicoproteine colagenice.

6; pag 330

AB

279. Factorii care grevează eficienţa hibridizării sunt: A. demineralizarea insuficientă a dentinei B. demineralizarea excesivă a dentinei C. polimerizarea incompletă a monomerului adeziv D. reactivitatea chimică redusă a colagenului la temperatura corpului E. eliberarea dioxidului de carbon în timpul fotoactivării polimerizării răşinii.

6; pag 333

ABCD

280. Profunzimea impregnării dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde în ABCD

raport direct de : A. gradul de difuziune al solventului B. hidrofilicitatea solventului C. timpul de aplicare sau difuziune al primerului D. gradul de hidratare al dentinei E. metoda de condensarea materialului compozit.

6; pag 332 281. *În cazul sistemelor adezive în trei etape distincte, frecarea primerului pe plaga

dentinară cu periuţe sau bureţi de unică folosinţă, sub presiune moderată: A. împiedică dizolvarea resturilor de material anorganic precipitat în aceste

zone în cursul gravării B. deshidratează dentina gravată acid C. este indicată doar în cazul aplicării pe dentină afectată D. trebuie urmată de irigare abundentă cu apă E. accelerează şi optimizează penetrarea primerului în ochiurile reţelei fibrilare

de colagen. 6; pag 339,340

E

282. Sistemele adezive monocomponente care conţin comonomerii adezivi, primerul şi răşina combinaţi într-un singur flacon, prezintă următoarele dezavantaje:

A. aplicarea compusului primer/adeziv trebuie repetată o dată sau de mai multe ori

B. sunt mai lente C. sunt mai dificil de manipulat D. nu se ştie dacă deţin un grad de umectare şi penetrare a plăgii dentinare

similar sistemelor în trei etape E. nu se cunoaşte păstrarea efectului adeziv în timp.

6; pag 341

ADE

Tema 35. Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)

283. *Deosebirea dintre placa bacteriană şi materia alba este:

A. materia alba se poate îndepărta prin acţiunea mecanică a spray-ului de apă, în timp ce placa bacteriană rezistă acestei tentative de îndepărtare

B. placa bacteriană poate fi îndepărtată prin periaj mecanic, dar materia albă nu se poate îndepărta, rămânând aderentă

C. materia albă reprezintă depozite de placă aflate la începutul perioadei de mineralizare şi transformare în tartru

D. materia albă reprezintă pelicula dobândită de origine salivară şi este neinfectată bacterian

E. nu există diferenţe, materia albă reprezintă o denumire alternativă a plăcii bacteriene.

pag. 52

A

284. *Din grupa cocilor gram negativi prezenţi în placa bacteriană fac parte: A. Veillonella B. Spirochetele C. Lactobacillus D. Streptococcus

A

E. Staphylococcus. pag 53

285. Microorganismele din cavitatea bucală diferă substanţial din punct de vedere al abilităţii lor de aderare la diferitele suprafeţe: suprafeţele dintelui sunt colonizate în special de:

A. Bacteroides şi spirochetele B. Streptococcus salivarius C. Streptococcus mutans D. Lactobacillus E. Streptococcus sanguis.

pag 54

CDE

286. În aprecierea rolului pe care îl poate avea un microorganism în iniţierea şi progresiunea procesului carios au fost propuse următoarele condiţii:

A. agentul microbian ar trebui să aparţină speciei care produce cel mai mult acid în cavitatea bucală

B. agentul microbian ar trebui să reziste mediului acid produs în leziunea carioasă

C. cultura pură de microorganisme trebuie să fie capabilă să producă leziuni carioase atunci când este inoculată în cavitatea bucală sau dinte

D. agentul cauzal ar trebui să fie absent de pe suprafeţele dintelui ce nu prezintă demineralizări caracteristice procesului carios

E. agentul cauzal să poată fi identificat la nivelul dinţilor neerupţi, în cazul indivizilor cu nivel de afectare foarte mare.

pag 55

ABCD

287. Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă două proprietăţi importante:

A. producţia de lizozim B. producţia de polizaharide extra şi intracelulare C. acidogeneza D. adeziune scăzută la ţesuturile dentare E. producţia de amilază.

pag 57

BC

288. *Experienţele efectuate pe animale gnatobiotice au demostrat dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este:

A. Streptococul β hemolitic B. Streptococul sanguis C. Streptococul mutans D. Streptococul mitior E. Streptococul mitis.

pag 57

C

289. Patogenitatea plăcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, rezidă în:

A. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă mică B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de hidraţi

de carbon C. permeabilitatea crescută faţă de mediul oral D. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de hidraţi de

carbon E. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic de 5,5.

pag 58

ABDE

290. Dintre funcţiile salivei fac parte: A. reglarea pH-ului bucal B. menţinerea echilibrului ecologic bucal C. clearance D. digestiva E. asigură mediul optim dezvoltării Streptococului mutans.

pag.35, 36

ABCD

ENDODONTIE Tema 36.

Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi

291. *Un semn in stabilirea diagnosticului pozitiv al pulpitei acute purulente este: A. caracterului lancinant al durerii B. calmarii temporare prin lichide calde C. sensibilitatii la percutia transversală D. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul rădăcinii

dintelui E. testelor de vitalitate reduse.

7( pag.80)

E

292. *Morfopatologic, în pulpita cronică deschisă ulceroasă, fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt în număr redus şi se observă pe o secţiune axială prezenţa lor începând cu:

A. primul strat B. al doilea strat C. al treilea strat D. al patrulea strat E. al cincilea strat.

7 (pag. 83)

C

293. *Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase nu poate apărea:

A. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercită presiuni în spaţiul endodontic

B. palparea cu sonda în profunzime C. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase pentru un

timp mai lung, cu resturi alimentare D. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale excitanţilor E. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale excitanţilor.

7 (pag. 84)

E

294. In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: A. fibre conjunctive B. pulpa cu structura aparent normala C. limfocite in numar redus D. histiocite in numar redus E. rare macrofage.

7 (pag 84)

ACDE

295. *Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne:

C

A. existenta cariei profunde cu prezenţa polipului în camera pulpară B. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui C. sangerare la inteparea pulpei cu sonda D. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui E. raspunsuri negative la testele de vitalitate.

7 (pag.85) 296. La inspecţie, în pulpita cronică deschisă ulceroasă se poate constata:

A. prezenţa unei cavităţi carioase profunde, cu deschiderea largă a camerei pulpare

B. prezenta in cavitatea carioasa a pulpei dentare de culoare rosu inchis spre brun, cu depozite de fibrina si prezenta de ulceratii superficiale

C. pereti insensibili la testarea cu agenţi termici D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare E. percutia in ax si transversala negative.

7 (pag.85)

AB

297. *Pulpita cronica deschisa ulceroasa nu poate evolua spre: A. forme subacute de pulpita seroasa B. forme subacute de pulpita purulenta C. fractura coronara D. gangrena E. pulpita cronica polipoasa.

7 (pag85)

E

298. Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase nu se face cu: A. caria dentară profundă B. pulpita cronică deschisă granulomatoasă C. polipul gingival D. necroza pulpară E. pulpita cronică deschisă ulceroasă.

7 (pag. 87)

AB

TEMA 37. Necroza şi gangrena pulpară

299. Necroza pulpara de natura chimico-toxica se instaleaza in urma utilizarii

urmatoarelor solutii medicamentoase: A. arsenic; B. tripsina; C. pepsina; D. fenolului E. KOH.

7 , (pag. 97)

BC

300. In gangrena pulpara flora microbiana este: A. provenita din mediul salivar; B. anaeroba; C. aeroba; D. formata din specii nepatogene; E. formata din specii care in mod normal sunt nepatogene dar pot deveni

patogene in spatiul endodontic.

ABCE

7 , (pag. 99) 301. Prin necroza pulpara se intelege:

A. mortificarea septica a pulpei B. epuizarea mijloacelor defensive C. mortificare aseptica D. descompunerea pulpei sub influenta germenilor aerobi E. actiunea agresiva a unor agenti fizico-chimici.

7, (pag.94)

BCE

302. Prin gangrena pulpara se intelege: A. mortificarea septica a pulpei B. mortificarea aseptica a pulpei C. descompunerea pulpei sub influenta germenilor anaerobi de putrefactie D. intereseaza strict teritoriul dintelui (gangrena simpla) E. implicarea parodontiului apical (gangrena complicata).

7, (pag.94)

ACDE

303. *Substante chimice care NU pot declansa o necroza: A. formolul B. acid tricloracetic C. trioximetilenul D. hidroxid de calciu E. arsenic.

7, (pag.96)

D

304. *Urmatoarea afirmatie NU apartine evolutiilor si complicatiilor necrozei pulpare: A. necroza pulpara ramane o perioada in acest stadiu B. necroza pulpara nu are stadiu de latenta C. fractura dentara D. infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni proveniti din cavitatea

orala E. infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni din circulatia generala.

7, (pag.99)

B

305. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara NU se pune pe baza: A. teste de vitalitate pozitive B. examen bacteriologic negativ C. carie profunda cu deschiderea camerei pulpare D. fetiditate E. teste de vitalitate negative.

7, (pag.101)

AB

306. *Necroza pulpara: A. se trateaza ca o pulpita cronica inchisa B. extirparea devitala este de electie C. respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta D. nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica E. se trateaza ca o pulpita cronica deschisa.

7, (pag.99)

C

TEMA 38. Parodontite apicale acute si cronice

307. Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice:

A. sensibilitatea dureroasa este de mare intensitate in formele reacutizate B. în 20% din cazuri C. în 100% din cazuri D. în 50% din cazuri E. sensibilitatea dureroasa este de mica intensitate si inconstanta.

7, (pag. 114)

BE

308. Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza prin: A. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat in interior B. existenta a numeroase fibre conjunctive si infiltrat celular redus C. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul traiectului lor D. ligamentele lui Sharpey sunt depolimerizate si fragmentate E. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii

intertrabeculare. 7, (pag. 116)

BCD

309. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. pulpita acuta purulenta totala B. parodontita apicala acuta hiperemica C. pulpita cronica in stadii avansate de evolutie D. parodontita apicala acuta seroasa E. gangrena pulpara simpla.

7, (pag. 117)

CE

310. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive Partsch se face cu:

A. osteomelita B. parodontita apicala cronica cu hipercementoza C. granulomul epitelial D. parodontita apicala cronica condensanta E. actinomicoza.

7, (pag. 124)

AE

311. *Prima faza de inflamatie a tesutului periapical este caracterizata prin: A. demineralizarea corticalei alveolare interne B. coalescenta bontului pulpar apical C. afectarea tesutul conjunctiv din spatiul periodontal D. schimbarea pH–ului la nivelul fibrelor de colagen E. turgescenta pernitelor vasculare.

7, (pag. 103)

C

312. Prima faza de inflamatie in parodontita apicala acuta hiperemica se caracterizeaza prin:

A. permeabilizarea peretilor vasculari B. tendinta de echilibrare dintre depolimerizarea si polimerizarea

mucopolizaharidelor C. fenomene exudative D. cuprinde “timpul mut” E. distributia sarurilor minerale intre corticala interna si spatiul intertrabecular.

7 (pag 106)

BDE

313. La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu urmatoarele zone de la apex spre os:

A. zona de colicvatie B. zona de necroza C. zona exudativa D. zona de infiltratie E. zona de iritatie.

7, (pag. 118)

BCE

314. Subiectiv, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin: A. durerea are un caracter lanciant B. durerea este permanenta dar este calmata de antialgice obisnuite C. durerea este permanenta si nu este redusa de antialgice obisnuite D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in extremitatea

cefalica E. durerea se remite la rece.

7 (108)

ACD

TEMA 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)

315. *Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mari reactii dureroase in cazul

depasirii apexului: A. produsele care contin aldehida formica B. rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu

rezorcina C. eugenatul de zinc iodoformat D. araldit E. rasini cu epoxizi.

7, pag 251

A

316. Urmatoarele tehnici mecanice de preparare a canalului radicular pot fi utilizate in gangrena pulpara:

A. sistemul Giromatic B. canal Master U C. tehnica „step back” D. canal Finder E. tehnica „step down”.

7, pag 171

ABD

317. Criteriile de alegere a substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare sunt:

A. concentratia solutiei B. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata) C. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical D. proprietatile bactericide ale substantei E. tipul de reactivitate al pacientului.

7, pag 173

BCDE

318. Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: A. tricrezolformalina B. Walkhoff

BD

C. Chlumski D. clorhexidina E. creozotul de mesteacan.

7, pag.176/181 319. Tratamentul Spad :

A. reprezinta o metoda de tratament a pulpitelor acute B. reprezinta o metoda de tratament a gangrenei pulpare C. se realizeaza intr-o singura sedinta D. utilizeaza pasta Spad E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide.

7, pag 185

BCD

320. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: A. efect lent bactericid si fungicid B. actiune antibacteriana indelungata C. usurinta introducerii pe canale D. interferarea proceselor de vindecare periapicala E. tensiune superficiala mare.

7, pag 175

ABC

321. In cazul secretiei seroase moderate pe canal se pot aplica urmatoarele metode de tratament:

A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice B. cauterizarea chimica sau electrica C. crearea unei fistule artificiale D. rezectia apicala E. extractia dintelui.

7, pag 258-259

AB

322. Antisepticele, in cadrul tratamentelor endodontice, se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri:

A. asociate cu agenti fizici B. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari C. pansamente endodontice D. irigatii endodontice E. numai la canalele curbe.

7, pag 210

ACD

TEMA 40. Obturarea canalelor radiculare (7, 214-248)

323. Avantajele tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele:

A. simplitatea si rapiditatea executiei B. nu da fenomene de iritatie apicala C. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con D. prezinta succes clinic considerabil in timp E. asigura o obturatie foarte omogena.

7, pag.224

CD

324. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca calibrate nu se numara:

A. proba clinico-radiologica a conului

AE

B. individualizarea conului de gutaperca C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica D. introducerea cimentului de sigilare pe canal E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul.

7, pag.221 325. Indicatiile Biocalexului sunt:

A. gangrena pulpara simpla B. parodontita apicala acuta C. parodontita apicala cronica fistulizata D. aplicarea in ½ apicala a canalelor largi E. curburi accentuate in 1/3 apicala a radacinii.

7, pag 218

ACE

326. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt: A. consum mai mare de conuri de gutaperca B. laborioasa C. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire D. necesita mult timp E. reclama o largire excesiva a canalului.

7, pag.232

BDE

327. In cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii :

A. cat mai gros in raport cu volumul canalului B. cat mai subtire in raport cu volumul canalului C. sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala D. sa nu depaseasca constrictia apicala E. sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie.

7, pag 215

ACD

328. Finger spreaderele prezinta urmatoarele deosebiri fata de hand spreadere: A. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului, in sensul acelor de ceasornic B. confera sensibilitate tactila C. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in

ambele sensuri E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca.

7, pag.223

BCD

329. Pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, Lentulo trebuie: A. sa nu fie ruginit B. sa aiba spirale integre C. sa fie usor indoit D. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal E. sa se invarta in sens invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in

canal. 7, pag.219

AB

330. Dazavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex, sunt:

A. solubilitatea sigilantilor B. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala C. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici D. dezobturare dificila in caz de necesitate E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali.

ACE

7, pag.219

TEMA 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice

(7, pag. 103-125)

331. In parodontita apicala cronica cu secretie seroasa abundenta pe canal se recomanda:

A. drenaj endodontic B. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic C. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu D. crearea unei fistule artificiale medicamentoase E. lasarea deschisa a dintelui.

7, pag.259

ACDE

332. Extractia dentara in caz de parodontita apicala acuta purulenta se indica: A. in diabet B. in drenaj endodontic ineficient C. stare generala afectata D. boala de focar E. dinte fara valoare functionala.

7, pag.254

BCDE

333. In tratamentul unei parodontite apicale cronice, secretia persistenta pe canal NU impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un altul dupa:

A. 1 sedinta B. 2-3 sedinte C. 4 sedinte D. 5 sedinte E. 10 sedinte.

7, pag.258

ACDE

334. In parodontita apicala acuta arsenicala, forma usoara, atitudinea terapeutica NU include:

A. tratament cu diatermie B. indepartarea pansamentului arsenical C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice.

7, pag.256

ADE

335. Printre cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice se numara:

A. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic B. pozitia dintelui pe arcada C. mesele impinse dincolo de apex D. varsta pacientului E. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente.

7, pag.258

ACE

336. In stadiul submucos al parodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea:

A. drenaj endodontic

ACD

B. ionoforeza endocanalara cu enzime C. incizia mucoasei D. extractia dintelui si drenaj alveolar E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare.

7, pag.257 337. *Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre forme

purulente, se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu: A. anticoagulante B. antibiotice C. anestezice D. sedative E. antispastice.

7, pag.253

B

338. In parodontita apicala cronica fistulizata, schema de tratament cuprinde urmatorii timpi:

A. se lasa dintele deschis B. se obtureaza dintele retrograd C. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula D. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului E. se sutureaza fistula.

7, pag.260

CD

TEMA 42. Morfofiziologia parodontiului marginal

(8, Pag. 26-89) 339. Mobilitatea dentară fiziologică:

A. este uşor perceptibilă clinic prin prinderea dintelui în pensă şi mişcarea sa vestibule-oral

B. are valori diferite în funcţie de momentul zilei C. variază funcţie de la o persoană la alta D. variază funcție de anumite medicamente utilizate de pacient E. este rezultatul a două faze de deplasare dentară: desmodontală şi alveolară.

8/89

BCE

340. Cementul radicular are următoarele funcţii: A. asigură fixarea fibrelor ligamentului periodontal B. rol în mezializarea fiziologică şi erupţia dintelui prin depunerea continuă C. formează o barieră biologică rezistentă în timp la agresiunea microbiană D. îmbunătăţirea condiţiilor de implantare a dintelui prin apoziţia continuă E. prezintă fenomene de remodelare şi resorbţie în condiţii funcţionale.

8/71

ABD

341. Dimensiunile spaţiului dento-alveolar diferă in funcție de: A. gradul de erupţie B. gradul de funcţionalitate a dintelui C. dimensiunea rădăcinii D. afecţiuni sistemice E. sex.

8/61

AB

342. Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: A. asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant B. asigură fixarea şi menţinerea dintelui în os C. întăreşte structura corionului gingival D. formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de agresiunea microbiană E. se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni mecanice directe

asupra marginii gingivale libere. 8/71

ACDE

343. În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os alveolar, osul alveolar asigură implantarea dinților prin:

A. realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dintele B. fixarea fibrelor ligamentului parodontal C. preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi transformarea în tracţiuni

dispersate în mod echilibrat în osul alveolar D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare care se

constituie într-un braţ de pârghie intraalveolar E. existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza marginală

fiziologică. 8/74

BCD

344. Epiteliul oral este format din următoarele straturi de celule: A. strat bazal, spinos, granolos, cornos B. strat germinativ, spinos, granulos, keratinizat C. strat bazal,spinos şi descuamativ D. strat spinos, granulos şi nekeratinizat E. strat germinativ, granulos şi exfoliativ.

8/47

ABDE

345. În gingie se întâlnesc componente histochimice: A. glicogen B. mucopolizaharide C. enzime D. markeri neuro-endocrini E. grupări sulfhidrice şi disulfhidrice.

8/58

ACE

346. Cementul radicular: A. este componenta a parodontiului marginal de înveliș B. este un țesut de tip conjunctiv C. este interfața dintre rădăcina dintelui si osul alveolar D. acoperă smaltul cervical in 60-65 % din cazuri E. este in cea mai mare parte dispus radicular.

8/59

BDE

TEMA 43.

Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (8, pag 103-155)

347. Tartrul dentar contine:

A. 70-90% componente anorganice B. componente proteice 6-8% C. componente proteice 7-9% D. carbohidrati 2-9 % E. componente anorganice 40-50%.

8/140

ABD

348. Obiceiuri vicioase sau anormale: A. muscarea buzelor B. periajul dentar traumatic C. sugerea degetului D. bruxismul E. inclestarea dintilor.

8/149

ABC

349. Cele mai frecvente parafunctii sunt: A. bascularea dintilor din timpul inclestarii B. bruxismul C. muscarea buzelor D. sugerea degetului E. inclestarea dintilor in contact ocluzal prin contractia izometrica a muschilor

masticatori. 8/149

ABE

350. Tartrul dentar se formează mai rapid datorita următorilor factori : A. localizarea dintelui pe arcada B. variațiile individuale ale fluxului salivar C. natura alimentelor D. particularitățile masticației E. reliefului ocluzal.

8/141

ABCD

351. Aderenta si atasarea bacteriilor la pelicula este explicata prin următoarele mecanisme:

A. electrostatic B. hidrofil C. hidrofob D. structuri bacteriene specializate E. structuri bacteriene nespecializate.

8/107

ACD

352. Factori generali cu rol in imbolnavirea parodontala: A. bolile cardiovasculare B. ateroscleroza C. bolile hematologice D. deficientele de nutritie E. tartrul dentar.

8/153-155

ABCD

353. Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt: A. complementul B. lizozimul C. anticorpi din clasa IgG D. anticorpi din clasa IgM E. celule polimorfonucleare.

8/126

ACD

354. Formarea tartrului este favorizata de: A. deficienta vitaminelor B6, PP B. alimentație bogata in hidrocarbonate C. consumul de alimente bogate in calciu,fosfor D. consumul de alimente bogate in sodiu E. aportul de acid ascorbic.

8/143

AC

TEMA 44. Diagnosticul îmbolnăvirilor gingivo-parodontale

(8, pag 189-201) 355. Criteriile principale în diagnosticarea parodontitei agresive constau în:

A. Parodontita agresivă apare mai frecvent la persoane tinere, care prezintă o bună stare generală de sănătate.

B. Distrucția epiteliului joncțional și distrucția osoasă se realizează lent. C. Distrucția epiteliului joncțional și distrucția osoasă se realizează rapid. D. Parodontita agresivă este mai rară în comparație cu parodontita cronică. E. Cantitatea de placă bacteriană este mai redusă în raport cu gradul avansat de

distrucție a țesutului parodontal. 8/195-196

ACD

356. Speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite și implicate în etiologia parodontitei agresive sunt:

A. Actinobacillus Actinomycetemcomitans B. Prevotella intermedia C. Actinomyces naeslundii D. Porphyromonas gingivalis E. Streptococcus pyogenes.

8/196

AD

357. Distrucțiile parodontale din parodontita agresivă localizată afectează de regulă: A. Incisivii B. Incisivii și caninii C. Premolarii mandibulari D. Premolarii și molarii primi permanenți E. Molarii primi permanenți.

8/197

AE

358. Criteriile secundare de diagnostic al parodontitei agresive cuprind următoarele: A. Titrul de anticorpi este semnificativ crescut în parodontitele agresive

localizate și mai redus în forma generalizată. B. Titrul de anticorpi este semnificativ scăzut în parodontitele agresive

localizate și mai crescut în forma generalizată.

ACE

C. Distrucția rapidă a epiteliului joncțional și a osului alveolar se poate opri uneori spontan în cursul bolii.

D. În cursul bolii se remarcă creșterea prostaglandinei E2 și scăderea interleukinei 1β.

E. Speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt Actinobacillus actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis.

8/196 359. Parodontitele agresive:

A. Apar numai sub vârsta de 30 de ani, în forma generalizată B. În forma localizată, debutează, de obicei, circumpubertar C. Apar, de obicei, după vârsta de 30-40 de ani D. În forma localizată, debutează, de obicei, în jurul vârstei de 30 de ani E. Presupun o cantitate de placă bacteriană redusă în raport cu gradul avansat

de distrucție a țesutului parodontal. 8/196

BE

360. Următoarele afirmații referitoare la parodontitele agresive nu sunt adevărate: A. Cantitatea de placă bacteriană din formele de parodontită agresivă este

direct proporțională cu gradul avansat de distrucție parodontală. B. Disjuncția gingivo-dentară și distrucția osoasă se realizează lent. C. Starea generală de sănătate este de obicei bună, neafectată. D. Titrul de anticorpi este semnificativ redus în parodontitele agresive

localizate. E. Titrul de anticorpi este semnificativ crescut în parodontitele agresive

localizate. 8/196

ABD

361. Parodontita agresivă localizată se caracterizează prin: A. Titrul de anticorpi este semnificativ crescut B. Afectează de regulă incisivii și premolarii primi C. Biofilmul plăcii bacteriene este mai redus D. Debuteaza, de obicei, circumpubertar E. Poate fi considerată parodontită juvenilă localizată.

8/196-197

ACDE

362. Testarea de biomarkeri în afecțiunile gingivo-dentare include următoarele teste: A. BANA B. PCR C. TOPAS D. Periotest E. Periocheck.

8/199

ACE

TEMA 45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal

(8, pag 205-219) 363. Bolile hematologice in care apar gingivite sunt:

A. Leucemii acute si cronice B. Anemii C. Trombocitipenii

ABCD

D. Agranulocitoza E. Diabet.

8/218 364. Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica sunt:

A. Gingivita hiperplazica prin cyclosporine B. Gingivita alergica C. Gingivita descuamativa D. Gingivita hiperplazica ereditara E. Gingivita hiperplazica prin antagoniști de calciu.

8/218

BCD

365. Parondontitele marginale cronice pot fi: A. superficiala B. profunda lent progresiva C. prepubertala D. juvenila E. distrofica (mixta) .

8/219

ABE

366. Următoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice: A. hidantoina B. contraceptive C. metronidazolul D. antagonisti de calciu E. cefalosporinele.

8/218

ABD

367. Gingivita de pubertate NU face parte din: A. Gingivita virala B. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice C. Parodontite agresive D. Gingivite din cursul unor stări fiziologice E. Parodontite marginale cronice.

8/218

ABCE

368. Clasificarea lui Armitage (1999) descrie: A. leziuni gingivale induse de placa bacteriana B. leziuni gingivale neinduse de placa bacteriana C. reacții alergice gingivale D. retractia gingivala E. tumori gingivo-parodontale benigne si maligne.

8/214

ABC

369. Reacțiile alergice gingivale pot fi la: A. ape de gura B. paste de dinți C. carbohidrati D. mercur E. aditivi alimentar.

8/215

ABDE

370. Dupa Armitage bolile parodontale distructive sunt: A. Parodontita juvenila B. Parodontite agresive localizate C. Abcesele parodontiului D. Parodontita prepubertala

BCE

E. Parodontita ulcerate si necrozanta. 8/215

TEMA 46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale

(8, pag 221-280) 371. Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica a fost denumita si

A. gura ulceroasa B. gura de transee C. gura dureroasa D. gura de razboi E. gura de stres.

8/241

BC

372. In producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt incriminate următoarele specii:

A. Actinomyces B. Porphyromonas Gingivalis C. Prevotella Intermedia D. Campylobacter Rectus E. Tannerella Forsythensis.

8/242

BC

373. Factorii favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica sunt: A. pericoronaritele B. fumatul pasiv C. carenta vitaminei C D. boli hematologice E. tumori maligne.

8/242

ACDE

374. Listgarten descrie la nivelul zonelor ulcerate si necrozate: A. zona saraca in leucocite B. zona de infiltratie spirochetala C. zona bacteriana D. zona de necroza E. zona de ulceratie.

8/242

BCD

375. Subiectiv, in gingivostomatita ulcero-necrotica întâlnim: A. dureri intense la atingerea gingiei B. dureri spontane iradiate in oasele maxilare C. senzația de gust metalic si alterat D. halena fetida intensa E. hipersalivatie vascoasa.

8/243

ABCD

376. Obiectiv, in gingivostomatita ulcero-necrotica întâlnim: A. hipersalivatie vascoasa B. adenopatie regionala C. suprafata gingiei este neteda,lucioasa D. sangerarea apare doar la masticatie

ABE

E. aspect decapitat al papilelor interdentare. 8/243

377. Diagnosticul diferențial al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu: A. leucemie cronica B. agranulocitiza C. meningita D. abces cerebral E. gingivostomatita aftoasa.

8/244

BE

378. In absenta tratamentului gingivita ulcero-necrotica poate evolua spre: A. stomatita gangrenoasa sau noma B. meningita C. abcesul cerebral D. abcesul parodontal E. septicemie.

8/244

ABCE

379. Gingivostomatita ulcero-necrotica poate avea ca si complicații următoarele: A. Stomatita gangrenoasa B. Candidoza acuta C. Septicemia D. Gingivistomatita aftoasa E. Meningita.

8/244

ACE

380. In forma acuta pericoronaritele au următoarea simptomatologie: A. dureri intense la atingerea gingiei B. halena fetida intense C. hipersalivatie D. trismus E. pungi false.

8/245

CD

381. Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara mai este cunoscuta si sub denumirea de :

A. Gingivomatoza B. Elefantiazis gingival C. Fibromatoza idiopatica D. Fibromatoza gingivala ereditara E. Hiperplazie gingivala neereditara.

8/245

ABCD

382. Gingivita alergica are următoarele semne clinice: A. culoare rosu-violaceu B. consistenta moale, friabila C. gingia sangereaza la atingere si masticatie D. frecvent apare cheilita si glosita E. volumul este normal.

8/247

BCD

383. Gingivita cronica descuamativa: A. leziunile pot fi de tip lichenoid B. leziunile au o culoare alb-sidefie C. suprafața gingiei este neteda,lucioasa D. leziunile pot fi de tip bulos

ACD

E. leziunile pot fi sub forma de placard. 8/249

384. Manifestări gingivale in lichenul plan: A. leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic B. leziuni sub forma de papule izolate C. leziuni sub forma de placard D. vezicule si bule care nu se sparg E. eroziuni si ulceratii.

8/249

ABCE

385. Manifestări gingivale in pemfigus. Histopatologic gasim: A. acantoliza in staratul cornos B. veziculatie intinsa intraepiteliala, cu formarea de vezicule si bule C. infiltrat inflamator cu polimorfonucleare in corion D. disjunctie epiteli-corion E. epiteliu cu vacuolizari in stratul bazal.

8/249

BCD

386. Herpangina: A. apare la adulți B. apare in special vara C. se poate însoți de infecții cutanate D. leziunile sunt de tip eritematos la nivelul mucoasei jugale E. apare primăvara.

8/251

BC

TEMA 47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor

(8, pag 283-286)

387. Subiectiv, simptomatologia abcesul parodontal marginal NU descrie: A. tumefactie circumscrisa, ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 mm in

diametru pana la 1,5 cm sau mai mult; B. consistenta abcesului situat lingual este moale; C. dinti limitanti, in general, indemni de carie; D. jena dureroasa la masticatie; E. jena dureroasa spontana.

8/284

ABC

388. Netratat abcesul parodontal marginal se poate complica prin: A. pulpite acute; B. parodontite apicale acute retrograde; C. fistulizare; D. osteite; E. osteomielite.

8/284

ABDE

389. Mecanismele posibile de producere ale hiperesteziei dentinare sunt: A. stimularea indirecta a unor terminatii nervoase dentinare B. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor

pulpei dentare

BCD

D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prin mecanisme hidrodinamice

E. stimularea activitatii ameloblastilor. 8/285

390. Posibili factori implicați in formarea lacunelor cuneiforme: A. trauma ocluzala B. stress-ul C. uzura smaltului si dentinei D. eroziunea chimica acida E. periajul excesiv.

8/285

ABDE

391. Complicațiile loco-regionale ale bolii parodontale: A. abcesul cerebral B. sinuzita maxilara C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare D. otite E. tromboflebita sinusului cavernos.

8/286

ABCE

392. Hiperestezia dentinara: A. senzație dureroasa de intensitate redusa, medie sau intense B. apare dupa contactul suprafeței radiculare cu agenți mecanici, chimici sau

termici C. poate aparea dupa hipercresteri gingivale D. poate aparea in cazul pungilor parodontale false E. poate aparea dupa detartraj si chiuretaj radicular.

8/285

ABE

393. Necrozele pulpare ca si complicație a bolii parodontale: A. consecinta a atacului microbian B. consecinta a traumatismului mecanic C. implica frecvent dinti cu mobilitate fiziologica D. pot aparea prin leziuni directe in cursul interventiilor chirurgicale

parodontale in pungi false E. consecinta a rupturii pachetului vasculo-nervos apical.

8/285

BE

394. Posibile forme clinice si radiologice ale parodontitelor apicale pe cale retrograda: A. acuta B. cronica C. resorbtii osoase parcelare D. resorbtii extinse periradicular si periapical E. resorbtii periapicale bine delimitate.

8/286

ABCD

TEMA 48.

Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale (8/p.288-374)

395. *Faza terțiară a tratamentulului gingivitelor si parodontopatiilor marginale constă

în: A. reechilibrare dento-ocluzala B. tratament ortodontic C. prevenirea reinfectării D. restaurari odontale E. tratamentde bioreactivare.

8/290

C

396. *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: A. debridare gingivala B. indepartarea placii bacteriene prin periaj C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile D. detartraj supragingival E. detartraj subgingival.

8/292

B

397. *Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt: A. adaptarea imperfectă la suprafetele dentare si gingivale B. produc lezari gingivale C. se degradeaza mecanic in timp relativ scurt D. nu retin apa si detritusurile organice E. flexibilitatea scăzută.

8/293

C

398. *Periajul gingivo-dentar urmarește: A. revelarea plăcii microbiene B. îndepărtarea depozitelor moi C. efectuarea unui tratament antimicrobian eficient D. se blocheze sangerarea gingivala cu ajutorul substantelor astringente E. albirea dinților.

8/292

B

399. *Periajul gingivo-dentar urmarește: A. stimularea circulatiei sanguine in parodontiu B. indepartarea pigmentațiilor bacterine C. efectuarea unui tratament antimicrobian eficient D. se blocheze sangerarea gingivala cu ajutorul substantelor astringente E. lustruirea dinților.

8/292

A

400. Într-o parodontită marginală cronică superficială se realizează: A. simpla îndepărtare a factorilor locali B. detartraj și surfasaj C. suprimarea ulcerațiilor peretelui moale al șanțului gingival D. regenerare tisulară ghidată E. biostimulare.

8/288

BCE

401. Tratamentul gingivitelor și parodontopatiilor marginale trebuie sa: ABC

A. sa fie complex B. sa fie individualizat C. sa fie intensiv D. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament E. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti cu aceeași

patologie. 8/288

402. Tratamentul local al gingivitelor și parodontopatiilor marginale presupune: A. simpla îndepărtara a factorilor locali ca fiind suficientă B. tratament chirurgical C. se recomanda biostimularea parodonțiului marginal D. tratamentul de echilibrare ocluzală E. administrarea orală de antibiotice.

8/289

BCD

403. Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: A. debridare gingivala B. indepartarea placii bacteriene prin periaj C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile D. firul interdentar E. aplicarea de substanțe medicamentoase cu acțiune antimicrobiană.

8/292

BDE

404. Igienizarea efectuată de către medic urmărește: A. debridarea gingivală B. detartrajul supragingival C. tratamentul de bioreactivare D. periajul gingivo-dentar E. detartrajul subgingival profesional.

8/292

ABE

405. Periajul gingivo-dentar urmarește: A. îndepartarea plăcii microbiene B. îndepărtarea depozitelor moi C. efectuarea unui trarament antimicrobian eficient D. se blocheze sangerarea gingivala cu ajutorul substantelor astringente E. stimularea circulației.

8/292

ABE

406. Metodele de periaj care recomandă perii cu peri naturali foarte duri sunt: A. metoda Stillman B. metoda Stillman modificată C. metoda Bass D. metoda Charters E. metoda Foenes.

8/293

BD

407. Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici: A. vizeaza santul gingival B. peria se aplica in unghi de 45 grade fata de axul lung al dintelui C. are potential traumatic D. nu esteindidcata persoanelor sanatoase E. nu este o metoda usor de invatat.

8/296

ABC

408. Periile dentare aspre favorizeaza: BDE

A. albirea dinților B. retractia gingivala C. curatirea, sunt cele mai recomandate pentru curatire și îndepărtarea petelor D. suprainfectarea gingivala,aparitia de abcese gingivale E. uzura cementului radicular.

8/294 409. În compoziția pastelor de dinți întră:

A. substanțe abrazive 30-40 % B. substanțe abrazive 95% C. formaldehida D. antibiotice E. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina, sanguinarina.

8/304

ACE

410. Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme: A. reducerea glicolizei B. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbiene C. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti

tensioactivi D. nu ataca enzimele microbiene E. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita.

8/331

ABC

TEMA 49. Imobilizarea dinților parodontotici

(8, pag 427-461) 411. *Imobilizarea dinților parodontotici este cu atât mai eficace cu cat:

A. dinții sunt mai puțin mobili B. este mai mare recesiunea C. poligonul de imobilizare este mai mare D. mobilitatea dinților este mai crescuta E. poligonul de imobilizare este mai mic.

8/429

C

412. *Angrenarea dinților mobili trebuie sa se realizeze: A. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala B. la nivelul cingulumului C. in treimea coronara a rădăcinii D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala E. cat mai aproape de hypomoclion.

8/431

A

413. Care dintre următoarele afirmații aparțin principiului biologic al imobilizării dinților parodontotici?

A. imobilizarea sa includă numărul minim suficient de dinți B. sistemul de imobilizare trebuie sa permită o buna întreținere prin

autocuratire si igiena artificiala C. realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul pulpar D. restabilirea integrala a funcțiilor aparatului dento-maxilar E. restabilirea funcției masticatorie.

BCD

8/431-432 414. Care dintre următoarele reprezintă principii de imobilizare?

A. principiul fonetic B. realizarea poligonului de susținere C. angrenarea multidirectionala D. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare E. extinderea maxima.

8/428-429

CDE

415. Pentru a aprecia oportunitatea extirpării pulpare in imobilizarea dinților parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstanțe:

A. vârsta pacientului B. disponibilitatea financiara a pacientului C. starea organului pulpar D. gradul de îmbolnăvire parodontala a dinților E. sistemul de imobilizare preconizat.

8/434

CDE

416. Extirparea pulpara efectuata înaintea imobilizării dinților parodontotici este indicata in următoarele situații:

A. profilactic B. pulpa dentara prezintă o reactivitate scăzuta evidentiata prin teste de

vitalitate C. la dinții cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in zona

parodonțiului apical D. terapeutic pentru a opri in evoluție parodontopatia E. când imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil.

8/435

BC

417. Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop: A. restabilirea funcționala B. protezarea breșelor edentate C. redarea fizionomiei D. repoziționarea mandibulei fata de maxilar E. grăbirea vindecării parodontale.

8/441

AE

418. In funcție de relația dintre sistemul de imobilizare si dinții angrenați, imobilizarea poate fi:

A. pericoronara B. dento-dentara C. intracoronara D. extracoronara E. dento-parodontala.

8/442

ACD

TEMA 50.

Orientări terapeutice principale si scheme de tratament (8, pag. 465-477)

419. Produsul NIVCRISOL-D ce se aplică pe mucoasa ulcerată conţine:

A. propolis B. antibiotice C. cortizon D. tetraborat de sodiu E. tetraciclină.

8/471

AD

420. Medicaţia antivirală administrată în gingivita herpetică este: A. Tetraciclină B. Negamicin B C. Zovirax D. Acyclovir E. Romazulan.

8/471

CD

421. În tratamentul gingivitei herpetice se administrează: A. RODILEMID, soluţie injectabilă B. hiposulfit de sodiu C. vitaminoterapie D. aplicaţii locale cu Orthochrome E. NIVCRISOL-D.

8/471

ABCE

422. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale constă în: A. debridare gingivală B. detartraj C. tratament antimicrobian şi antiinflamator D. tratament chirurgical E. antibioterapie.

8/472

ABCD

423. Tratamentul parodontitei marginale agresive constă în: A. debridare gingivală B. detartraj C. tratament antimicrobian local D. tratament cu antibiotice E. medicaţie antivirală.

8/472

ABCD

424. În tratamentul retracţiilor gingivale, şedinţele de periaj se fac astfel: A. periaj obligatoriu seara după masă B. periaj înainte de culcare C. periaj de 3 ori/zi D. periaj după fiecare masă E. periaj înainte şi după mese.

8/473

AB

425. Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal constă în: A. incizie la nivelul bombării maxime

ABCD

B. îndepărtarea exsudatului purulent C. spălare abundentă cu soluţii antiseptice D. aplicarea unei lame de dren E. chiuretaj parodontal.

8/475 426. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în:

A. chiuretaj subgingival B. antibioterapie C. aplicarea unei lame de dren D. gingivectomie E. operaţie cu lambou la pluriradiculari.

8/475

ADE

TEMA 51. Ocluzia dentară (pg. 25 - 76)

427. Triunghiul lui Spirgi:

A. are o bază de 2 mm orientată anterior B. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in centric" C. are o înălțime de 1,25 - 1,5 mm D. vârful triunghiului este reprezentat de IM E. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță laterală".

53

BD

428. *Triunghiul lui Spirgi: A. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță ocluzală" B. are o înălțime de 2 mm C. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in long-centric" D. are o bază de 1,25 - 1,5 mm E. vârful triunghiului este reprezentat de RC.

53

A

429. Triunghiul lui Spirgi nu este echivalent cu: A. long-centric B. free-way space C. freedom in centric D. spaţiul minim de vorbire E. ocluzia habituală.

53

ABDE

430. Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson: A. Tip II = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a

realiza IM B. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație centrică (RC)

verificabilă C. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă, datorită

deformării progresive ai instabilității ATM. D. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură centrică adaptată"

(ocluzie habituală) E. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a

realiza IM.

AC

56 431. *Mișcarea de rotație pură a mandibulei se realizează până la o amplitudine a

deschiderii gurii de: A. 9-15 mm B. 12-25 mm C. 10 mm D. 17-22 mm E. 32 mm.

59

B

432. *Despre corelația dintre morfologia ocluzală a dinților, unghiul Bennett și distanța intercondiliană se pot spune următoarele, cu excepția:

A. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea ungiului Bennett

B. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât unghiul Bennett este mai mare

C. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai șters

D. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic

E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene.

61

E

433. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată următoarele, cu excepția:

A. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă, denumită mișcare Bennett (lateral side shift)

B. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație înainte, în jos și medial

C. condilului pivotant se deplasează sub un unghi numit și unghiul lui Bennet D. mișcarea Bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm, în funcție de

configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei ATM de partea respectivă

E. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conul lui Guichet.

60

ABC

434. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui Posselt, se pot recunoaște următoarele repere:

A. poziția de intercuspidare maximă B. angrenajul invers frontal C. deschiderea maximă a gurii D. poziția cap la cap E. poziția test în lateralitate.

59

ABCD

TEMA 52. Sindromul algodisfuncțional al ATM

(pg. 77-146)

435. Bruxismul se poate clasifica în: A. bruxism nocturn și bruxism diurn B. bruxism centric și bruxism excentric C. bruxism primar și bruxism secundar D. bruxism congenital si bruxism dobândit E. nici una din cele de mai sus.

104

ABC

436. Uzura dentară asociată cu bruxismul prezintă următoarele caracteristici: A. șterge relieful ocluzal B. nu reduce înălțimea coronară C. mărește suprafețele ocluzale ale dinților D. modifică dimensiunea verticală de ocluzie E. nu modifică dimensiunea verticală de ocluzie.

105

ACE

437. Uzura excentrică: A. reprezintă o formă particulară de uzură localizată B. reprezintă o formă particulară de uzură generalizată C. fațetele de uzură interesează 2-3 perechi de dinți antagoniști D. fațetele de uzură nu se potrivesc între ele în IM E. nici una din cele de mai sus.

108

ACD

438. *Uzura “ad palatum’’ interesează: A. fata vestibulara a dinților maxilari B. fata palatinala a dinților maxilari C. fata ocluzala a dinților maxilari D. fata ocluzala a dinților mandibulari E. fata vestibulara a dinților mandibulari.

108

B

439. Terapia comportamentala a sindromului algodisfunctional are in vedere : A. schimbarea obiceiurilor maladaptative și a stilului de viață B. relaxarea musculara progresivă C. biofeedback-ul EMG D. administrarea de antalgice E. nici una din cele de mai sus.

96

ABC

440. Terapia medicamentoasă a sindromului algodisfuncțional acționează asupra sistemului stomatognat reducând:

A. sângerarea B. anxietatea C. inflamația D. hipercontracția musculară E. erupțiile cutanate.

96

BCD

441. Terapia fizică a SDCM realizează: A. reparații și regenerări tisulare

ABCD

B. reducerea inflamației C. reducerea transmisiei senzoriale D. diminuarea , coordonarea și susținerea activității musculare E. nici una din cele de mai sus.

97 442. Exercițiile terapeutice utilizate în cadrul terapiei fizice a sindromului

algodisfuncțional: A. sunt active și pasive B. cele active pot fi de coordonare a mișcărilor mandibulei C. cele active pot fi de mobilizare articulară efectuată de operator D. cele pasive pot fi de mobilizare articulară efectuată de către operator E. cele active pot izometrice pentru tonifiere musculară.

99

ABDE

TEMA 53. Clinic și paraclinic în LOC și EPR

(147 – 170)

443. Noțiunea de Periotest definește: A. valoare ce caracterizează starea de sănătate a parodonțiului; B. un aparat ce măsoară sarcinile ocluzale; C. gradul de mobilitate dentară în condiții normale sau patologice; D. un indicator de placă bacteriană; E. dispozitivul de investigare a caracterului amortizant al parodonțiului

dinților stâlpi. pg. 160

ABE

444. *Statusul parodontal nu poate fi evaluat complet și corect în absența examenului radiografic. Care dintre următoarele tehnici asigură obținerea celei mai clare imagini a nivelului osos:

A. tehnica paralelismului; B. tehnica bisectoarei; C. tehnica conului lung; D. metoda Simpson; E. metoda Belot.

pg. 161

C

445. Contactele dento-dentare realizate într-o ocluzie ideală se pot caracteriza astfel: A. maximale, dacă pacientul are point-centric; B. pot fi de tip cuspid – cuspid, în mișcarea de lateralitate cu funcție grup; C. se pot realiza între suprafețe cu relief variat, cu condiția să rămână

punctiforme; D. să se realizeze între suprafețe netede și convexe; E. să fie precis localizate.

pg. 166

DE

446. Gradul IV de afectare a osului interradicular se referă la: A. absența osului interradicular, furcația fiind acoperită de gingie; B. distanța dintre baza defectului osos și reperul dentar depășește 1/3 din

spațiul interradicular; C. pot fi maxim 3 mm distanță între baza defectului osos și reperul dentar;

DE

D. furcația este vizibilă clinic; E. osul interradicular este complet distrus.

pg.163 447. Eliminați parametrii care nu pot fi corelați cu ocluzia dinamică:

A. numărul contactelor dento-dentare; B. morfologia cavității glenoide; C. curba de ocluzie transversală; D. tipul de conducție laterală; E. planul de ocluzie.

pg.167

ACD

448. Leziunea de furcație de gradul III în plan orizontal: A. reprezintă o leziune parțială; B. este cunoscută și sub denumirea de leziune combinată; C. poate fi recunoscută după imaginea radiografică crateriformă; D. are o imagine neconcludentă radiografic, deoarece se poate confunda cu o

deschidere a ambrazurii cervicale; E. la sondarea spațiului interradicular furcația poate fi traversată complet.

pg. 163

CE

449. Precizați care din următoarele afirmații sunt false: A. mobilitatea dentară ireversibilă poate fi de natură iatrogenă; B. gradul 3 de mobilitate, conform Arpa (1960), corespunde unei mobilități

rezultate prin presiunea limbii; C. determinarea mobilității prin metoda clinico-manuală se utilizează și astăzi; D. conform clasificării lui Körber, gradul I de mobilitate corespunde unei

mobilități dentare sesizabile; E. mobilitatea dentară iatrogenă poate fi cauzată de un detartraj intempestiv.

pg. 157, 158

ACE

450. Adaptarea ligamentului parodontal la suprasolicitările ocluzale se poate realiza, în limite fiziologice, prin următoarele mecanisme:

A. mărirea numărului de fibre Sharpey; B. îngroșarea fibrelor ligamentului; C. subțierea laminei dura; D. subțierea trabeculelor osoase; E. amplificarea lățimii ligamentului.

pg.165

AE

TEMA 54. Principiile de tratament în restaurările unidentare și prin punți dentare

(pag. 500 - 540) 451. În zonele de curbură ale arcadei apare o tendinţă de basculare:

A. în jurul axului ce uneşte cei doi dinţi limitrofi; B. după un ax perpendicular pe curbura arcadei; C. în raport de momentul de basculare care este egal cu distanţa dintre punctul

cel mai îndepărtat al arcadei de axul de rotaţie şi axul de rotaţie. D. invers proporţional cu axul de rotaţie de la periferia elementelor de sprijin; E. în raport cu momentul de răsturnare şi momentul de stabilizare.

532-533

ACDE

452. Axul de inserţie al unei lucrări fixe trebuie să coincidă cu: A. axele paralele ale dinţilor preparaţi; B. axul dinţilor stâlpi; C. direcţia forţelor verticale de masticaţie; D. axul dinţilor limitrofi; E. bisectoarea unghiului format de axele celor doi dinţi stâlpi.

534

BC

453. Prepararea dinţilor stâlpi este influenţată de: A. volumul dentar al dinţilor stâlpi; B. tipul de element de agregare ales; C. starea de vitalitate a dinţilor stâlpi; D. poziţia pe arcadă a dinţilor stâlpi; E. gradul de distrucţie coronară.

534

ABCDE

454. Profilaxia generală cu caracter specific nu se referă la: A. prevenirea contaminării încrucișate B. o profilaxie atât în perioada pre cât și posteruptivă C. crearea premiselor dezvoltării normale a sistemului stomatognat D. prevenirea îmbolnăvirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV, gripe,

rubeola) E. o profilaxie primară, secundară și terțiară.

ADE

455. Factorii ce influențează valoarea biomecanică a dinților stâlpi sunt: A. morfologia dento-parodontală B. poziția dinților pe arcadă C. leziunile odontale coronare D. starea generală a pacientului E. vitalitatea dinților.

526

ABCE

456. Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului de punte pot determina:

A. Retenția de alimente si placa bacteriana B. Traumatismul direct al parodonțiului marginal C. Îmbunătăţirea funcției fonetice D. Îmbunătăţirea funcției masticatorii E. Suprasolicitarea substructurilor organice.

457. Profilaxia generala cu caracter specific se refera la: A. Prevenirea contaminării încrucișate B. O profilaxie atât in perioada pre cat si posteruptiva C. Crearea premiselor dezvoltării normale a sistemului stomatognat D. Prevenirea îmbolnăvirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV, gripe,

rubeola) E. O profilaxie primara, secundara si terțiară.

BC

458. Profilaxia primara: A. Se adresează dinților indemni B. Are in vedere tratarea si prevenirea complicațiilor locale si loco-regionale C. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale D. Propune o alimentație rațională

ADE

E. Beneficiază de fluorizare prin mijloace locale si generale.

TEMA 55. Restaurări unidentare inracoronare şi extracoronare (9)

459. Selectați răspunsul fals:

A. microstructura maselor ceramice moderne este bifazică; B. ceramizarea reprezintă procedeul tehnologic prin care, în cadrul

restaurărilor integral ceramice, ceramica se aplică strat cu strat; C. sinterizarea foloseşte mase ceramice feldspatice, cu conţinut ridicat de

leucit; D. calităţile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datorează indicelui

de refracţie asemănător smalțului; E. sistemul IPS Empress2 a apărut pentru a îmbunătăţi performanțele optice

ale sistemelor integral ceramice. pg. 200, 201

BE

460. Alegerea culorii pentru componenta fizionomică reprezintă un moment foarte important în algoritmul de realizare a unei microproteze. Exigențele actuale impun respectarea anumitor reguli în selectarea acesteia:

A. să nu se privească mult timp eşantionul; B. se stabilește mai întâi culoarea și apoi saturația ei; C. ochii trebuie odihniți periodic pe culoarea verde sau bleu, după ce au privit

maxim câteva secunde tonuri de galben din eșantion; D. culoarea se alege înainte de prepararea dintelui sau după culoarea

omonimului; E. culoarea se evaluează de comun acord cu pacientul, atât la lumină naturală

cât și la cea de cabinet, pentru a putea realiza individualizări coloristice în funcție de gradul de vizibilitate a dintelui.

pg.202, 215

ABCD

461. Prepararea suprafeței vestibulare pentru faţetare se poate realiza diferit, în funcție de tehnica folosită:

A. 0,2 – 0,3 mm. pe toată suprafața, la nivel incizal extinzându-se până într-o poziție în care lumina este reflectată în afara unghiului vizual – metoda directă

B. se prepară, în medie, pe o profunzime de 0,5 mm, dar se poate ajunge chiar și la 0,75 mm. pe dinți cu discromii accentuate, atât în metoda directă dar și în cea indirectă;

C. in funcție de situația clinica, prepararea vestibulara se poate se extinde până la marginea incizala, care poate sa rămână intactă in ambele metode;

D. corect c; E. corect a.

224

CD

462. *Restaurarea cu fațete prin metoda indirectă impune realizarea unui prag cervical cu următoarele caracteristici:

A. prag subgingival, 0,5 mm lățime; B. prag juxtagingival, 0,3 mm adâncime; C. prag subgingival, 0,3 mm lățime pe toată circumferința dintelui;

E

D. prag drept, 0,3 mm supragingival; E. prag 0,3 mm, juxtagingival.

pg.224 463. Conceptul „convexităților protectoare” postulează faptul că:

A. efectul protectiv asupra parodonțiului marginal este asigurat de convexitățile dentare axiale;

B. teoria a fost infirmată; C. realizarea unui profil de emergență al microprotezei, similar dintelui pe care

îl reface, este o condiție necesară pentru a evita traumatizarea parodonțiului marginal;

D. o convergenţă suficient de mare în zona cervicală dirijează mai eficient alimentele la distanță de gingie;

E. conturul gingival al microprotezei trebuie astfel modelat încât să poată susține gingia liberă.

pg. 395

AB

464. Modelarea suprafețelor axiale ale restaurărilor protetice se bazează astăzi pe teoria accesului pentru igienizare. Precizați care din următoarele afirmații respectă acest concept:

A. este de preferat un modelaj în supracontur celui în infracontur, din punct de vedere al sănătății parodontale;

B. în modelarea contururilor suprafețelor vestibulare și orale se va ține seama de arhitectura tisulară și raporturile ocluzale cu antagoniștii;

C. ambrazurile ocluzale se pot realiza mai mari decât cele naturale; D. zonele de contact interdentar vor fi plasate pe linia ce unește fosetele

centrale lateralilor; excepție fac molarii primi și secunzi maxilari; E. dinții cu coroane lungi vor avea suprafețe vestibulare și orale plane.

pg. 396, 397

BCDE

465. În modelarea conturului restaurărilor protetice, profilul emergență al microprotezei deține un rol important. O restaurare corectă, din acest punct de vedere, trebuie să respecte o serie de reguli:

A. realizarea unui profil drept, similar dintelui natural; B. asigurarea unei convexități protectoare prin modelarea unei suprafețe curbe

continui în treimea gingivală C. prepararea unui prag gingival cu bizou evită supraconturarea și permite

obținerea unui profil de emergență corect D. end-knife chanfreinat este utilizat în același scop cu cel de la răspunsul de

mai sus (c) E. unghiul de emergență trebuie să fie de + 150.

pg.398

ACE

466. În cazul acoperirii cu fațete ceramice a incisivilor mandibulari, prepararea marginii incizale se poate realiza în mai multe variante:

A. reducerea cu minim 0,75 mm dacă dinții se află în contact funcțional; B. reducerea cu maxim 1 mm, dacă există contact cu antagoniștii; C. nu se prepară; D. șlefuirea se oprește la 0,75 mm de marginea incizală, rezultatul fiind o față

vestibulară preparată în formă de„ fereastră”; E. dacă marginile incizale sunt subțiri, prepararea se extinde până la marginea

incizală. pg. 224, 394

ABE

TEMA 56.

Elemente structurale ale punților dentare ( 434 - 500)

467. Modelarea adecvată a ambrazurilor interproximale: A. presupune realizarea unor deschideri largi, numai pe vestibular; B. respectă spaţiul necesar papilei interdentare; C. nu este ferită de probabilitatea apariţiei unei hiperplazii a papilelor

interdentare; D. constă în realizarea unor spaţii cervicale largi, atât vestibular cât şi oral; E. în zona frontală sacrifică accesul ptr. igienizare în favoarea esteticii.

PG. 451

BCDE

468. Forma şi modalităţile de contact a intermediarilor unei proteze fixe cu crestele alveolare:

A. se realizează astfel încât, să poată fi asigurat un film salivar între aceştia şi creste;

B. vor reproduce identic dinţii pe care îi substituie; C. se va recurge la reducerea muchiei vestibulo-mucozale a intermediarilor

pentru ameliorarea esteticii; D. modificarea curburii în jumătatea cervicală a FV a corpului de punte E. nu există o soluţie optimă din punct de vedere estetic şi al posibilităţilor de

igienizare. PG. 452

ACD

469. Gravarea modelului de lucru în zona crestei edentate: A. este realizată pentru o mai bună adaptare muco-protetică; B. este indicată dacă, pacientul a fost amprentat înainte de tratamentul unor

inflamaţii ale fibromucoasei gingivale; C. este total greşită; D. conduce, după o perioadă de timp, la reacţii inflamatorii; E. determină la scurt timp după inserare inflamaţia mucoasei, deoarece placa

bacteriană nu mai poate fi îndepărtată. PG. 453

CE

470. Dacă suprafeţele axiale ale intermediarilor corpului de punte sunt modelate concav: A. acestea pot prezenta defecte de lustruire; B. nu vor putea fi corect igienizate; C. necesită scurtarea muchiei vestibulo-mucozale pentru a evita realizarea unor

intermediari prea înalţi; D. favorizează acumularea de placă bacteriană; E. pot fi cauza unor dureri nevralgiforme datorită transmiterii incorecte a

presiunilor către creasta edentată. PG. 453

ABD

471. Sistemul PROBOND: A. foloseşte ca infrastructură un schelet metalic; B. atât elementele de agregare cât şi intermediarii sunt confecţionaţi dintr-o

plasă metalică din aliaje nobile; C. asigură o economie de 40 – 60% de aliaj nobil faţă de sistemul tradiţional; D. măreşte suprafaţa de contact dintre metal şi ceramică cu peste 50%; E. există posibilitatea de a oferi şi machete pentru intermediari.

PG. 480

BCE

472. Faţetele prefabricate din ceramică se pot fixa la casetele metalice ale corpurilor de punte mixte prin:

A. tehnici adezive; B. butoni; C. canale; D. crampoane; E. nici un răspuns corect.

PG. 480

BCD

473. Utilizarea titanului în realizarea unor proteze fixe trebuie să respecte anumite cerinţe:

A. în edentaţii uni- sau bidentare, intermediarii se vor confecţiona din titan nealiat;

B. în edentaţii mai întinse, cu 3 – 4 intermediari, aceştia se vor confecţiona din aliaje ale titanului sau titan nealiat;

C. folosirea unor materiale deosebit de fidele pe parcursul etapelor clinico-tehnologice;

D. este necesară o rigiditate maximă a scheletului metalic, pentru o longevitate sporită;

E. impune evitarea oricăror deformări la inserţia pe câmp. PG. 481

ABCE

474. Restaurările monobloc: A. se caracterizează prin faptul că elementele de agregare şi corpul de punte se

realizează în aceeaşi etapă; B. pot fi confecţionate din aliaje metalice, polimeri, compozite, ceramică; C. pot fi mixte, metalo-polimerice, metalo-compozite, metalo-ceramice; D. necesită obligatoriu model duplicat pentru restaurările cu schelet metalic; E. se referă la punţi care restaurează întreaga arcadă.

PG. 482

ABCD

TEMA 57. Amprentarea (pg. 630 - 690)

475. Tehnica de amprenta monofazică în portamprenta individuală cu siliconii de adiție

se poate folosi în: A. amprentarea parcelară în restaurările compozite B. amprentarea bonturilor în restaurările compozite C. amprentarea pentru punți adezive D. amprentarea pentru fațete E. amprentarea globală în restaurările compozite.

689

BE

476. Amprenta prin tehnica dublului amestec: A. este o amprentă globală bifazică B. este o amprentă globală într-un singur timp C. poate utiliza și siliconi D. utilizează elastomeri în consistențe diferite E. poate utiliza și hidrocoloizi reversibili.

669

BCDE

477. Pentu dezinfecția amprentelor tradiționale, sunt importante următoarele aspecte: ABDE

A. timpul scurt de acțiune B. spectrul larg de acțiune C. biocompatibilitate D. efectul ireversibil, sigur E. avantajul economic.

674 478. Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici, cu

excepția: A. este indicata tuturor materialelor de amprentă B. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale C. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă D. înainte de această etapă este necesară clătirea E. pot să apară modificări dimensionale în cazul depășirii timpului de acțiune.

677

AD

479. Sistemul Hygoseal rezolvă concomitent următoarele probleme: A. etichetarea lingurilor de amprentă B. protecția împotriva umidității pentru amprentele din silicon C. expedierea igienică D. dezinfecția și curățirea concomitentă a amprentelor E. sigilarea ambalajelor de sterilizat.

680

AC

480. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă următoarele avantaje:

A. prezintă un spectru larg de acțiune B. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min. C. nu există riscul deformării amprentei D. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge) E. este economic și eficient.

681

ACDE

481. *Dacă în timpul preparării bonturilor se lezează parodonțiul marginal, amprenta pentru reconstituirea de durată se realizează :

A. imediat după preparare B. la 1 săptămână de la preparare C. la 2 săptămâni de la preparare D. la 3 săptămâni de la preparare E. la 6 săptămâni de la preparare.

682

B

482. *Preparațiile subgingivale, din punctul de vedere al pregătirii parodontiului, necesită următoarele manopere, cu excepția:

A. uscării B. evidențierii șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasodilatatoare C. evidențierii șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe

vasoconstrictoare D. realizării unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a limitei

cervicale E. evidențierii limitei cervicale.

683

B

TEMA 58.

Etape ale terapiei prin punți dentare: înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene (pg. 690-740)

483. Următoarele afirmații despre ocluzia centrică sunt false :

A. Este ocluzia stabilită în relație centrică B. Reprezintă reperul dentar al relației de postură C. Reprezintă reperul dentar al relației centrice D. Se poate induce prin metoda Willis E. Se poate induce prin teste fonetice.

712

BDE

484. În ocluzie centrică : A. arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară B. dinții maxilari se află într-o poziție distalizată față de cei mandibulari C. dinții mandibulari se află într-o poziție distalizată față de cei maxilari D. orice dinte exceptând incisivii centrali mandibulari și molarii de minte, vine

în contact cu doi dinți antagoniști E. liniile mediene ale celor doua arcade dentare se află în același plan.

713

ABDE

485. Contactele dento-dentare să prezinte următoarele caracteristici: A. Sa se realizeze între suprafețe netede și convexe B. Să se fie de tip cuspid- foseta sau cuspid ambrazură C. Să fie punctiforme D. Să fie localizate aleator E. Să fie uniform și armonios distribuite.

ABCE

486. Despre articulatorul NOR se pot afirma următoarele : A. permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor fundamentale B. se utilizează doar la subiecții dentați C. se utilizează doar la subiecții edentați total D. se poate utiliza la pacienții cu orice tip de edentație E. toate cele de mai sus.

718

AD

487. Reperele utilizate de către articulatorul NOR sunt : A. planul maxilar care unește papila retroincisivă cu cele două zone

retrotuberozitare B. maxilarul- paralel cu linia bicomisurală C. procesul alveolar mandibular- paralel cu cel maxilar D. maxilarul- paralel cu linia bipupilară E. nici una din cele de mai sus.

718

ABD

488. Următoarele afirmații despre articulatorul SAM 2PX sunt false : A. este un articulator semi-adaptabil B. poate fi dotat cu plăcuță incizală ajustabilă C. vine însoțit de arcul facial AXIOQUICK D. nu permite înregistrarea unghiului Benett E. este un articulator adaptabil.

722

DE

489. Utilizarea articulatorului SAM2PX presupune următoarele etape : A. protejarea olivelor articulare B. atașarea prin glisare sistemul de transfer la arcul facial C. amprentarea dinților maxilari în ceara ramolită aplicată pe parte superioară a

piesei orale D. amprentarea dinților mandibulari în ceara ramolită aplicată pe parte

superioară a piesei orale E. nici una din cele de mai sus.

726

ABC

490. Programarea cutiilor articulare articulatorului SAM2PX implică următoarele : A. Utilizarea înregistrărilor ocluzale ale relațiilor interarcadice în mișcarea de

lateralitate dreaptă/stângă și în protruzie B. Utilizarea înregistrărilor ocluzale ale relațiilor interarcadice în mișcarea de

deschidere a gurii C. Eliberarea dispozitivelor condiliene de fixare în relație centrică D. Eliberarea dispozitivelor condiliene de fixare în relație de postură E. Nici una din cele de mai sus.

729

AC

TEMA 59. Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala – EPI

491. Indicele CPITN evaluează:

A. prezenta sau absenta cariilor dentare B. prezenta sau absenta restaurărilor protetice C. prezenta sau absenta tartrului D. prezenta sau absenta sângerării gingivale E. prezenta sau absenta pungilor parodontale.

pag. 46

CDE

492. Parametrii ocluzali analizați: A. morfologia ariilor ocluzale B. morfologia spațiului protetic potențial C. planul de ocluzie D. planul Frankfurt E. curbura frontal.

pag. 47

ACE

493. Ocluzia normala ideala presupune: A. contacte dento-dentare unice B. sa se realizeze intre suprafețe netede si concave C. contacte punctiforme D. contacte multiple E. contacte predominant frontale.

pag. 48

CD

494. Examinarea mucoasei orale se face prin: A. examen radiologic B. examen CT C. examen citologic D. examen bacteriologic

CDE

E. testul la vitamina C. pag. 53

495. Radiografia retro-dento-alveolare vizează: A. procesul alveolar la nivelul dinților stâlpi B. spațiul periodontal C. rădăcinile dinților stâlpi D. coroana dentara E. lamina dura la nivelul dinților stâlpi.

pag. 55

ABCDE

496. Avantajele radiografiei digitale sunt: A. permite o vizualizare mai buna a zonelor cu densitati mici osoase B. nu oferă posibilitatea unei prelucrări ulterioare a imaginii C. expunerea la radiații este mai redusa fata de tehnicile convenționale D. datele radiologice sunt primite aproape imediat E. expunerea la radiații este mai ridicata fata de tehnicile convenționale.

pag. 56

ACD

497. Ortopantomografia: A. oferă o imagine localizata a unei unitati odontale B. permite observarea spatiilor protetice potențiale C. cantitatea de radiații X este mult mai mare D. deformarea filmului este minima E. permite examinarea concomitenta a tuturor elementelor sistemului

stomatognat. pag. 56

BDE

498. Sistemul DIAGNODENT: A. este o metoda adjuvanta in depistarea precoce a leziunilor carioase B. este folosit in determinarea lungimii de lucru in obturațiile radiculare C. oferă un diagnostic prezumtiv D. evaluează intr-o maniera non-invaziva gradul de demineralizare a dinților E. oferă un diagnostic solid si obiectiv.

pag. 57

ADE

TEMA 59. Examene clinice şi paraclinice în edentaţia parţială şi edentaţia totală:

EDENTAŢIA TOTALĂ (p. 32 -83)

499. Examenul gnatofotostatic: A. se practică sub forma unei fotografii intraorale în I.M. B. se utilizează în investigarea relaţiilor mandibulo-craniene; C. evaluează starea muşchilor; D. nu se utilizează în investigarea ocluziei; E. toate variantele sunt corecte.

p. 74

AB

500. *Investigarea relaţiilor mandibulo-craniene se realizează cu ajutorul: A. simulatoarelor optice; B. machetelor în ceară cu dinţi; C. arcurilor faciale; D. machetelor de ocluzie;

D

E. nici o variantă nu este corectă. p. 74

501. *Istoricul ne oferă date despre : A. afecţiunile metabolice; B. afecţiuni contagioase; C. cronologia extracţiilor dentare; D. bolile cu determinism genetic; E. toate variantele sunt corecte.

p.32

C

502. Inspecţia de faţă are în vedere: A. tipul de alimentaţie; B. integritatea tegumentelor; C. simetria facială; D. ritmicitatea meselor; E. toate variantele sunt corecte.

p.35

BC

503. *Palparea superficială: A. însoţeşte şi completează inspecţia; B. apreciază temperatura; C. apreciază doar sensibilitatea; D. apreciază dezvoltarea muşchilor; E. nici o variantă nu este corectă.

p.36

B

504. Palparea planului osos: A. urmăreşte integritatea ATM; B. se face ascendent; C. se face descendent; D. se face simetric comparativ; E. urmăreşte atrofiile.

p.40

CD

505. Palparea grupelor ganglionare urmăreşte: A. dimensiunea ganglionilor; B. localizarea ganglionilor; C. forma ganglionilor; D. rapoartele cu ţesuturile moi; E. toate variantele sunt corecte.

p.40

ABCE

506. Punga Eisenring: A. aprecierea înălţimii se face prin bascularea mandibulei de partea opusă

celei examinate; B. aprecierea lăţimii se face prin bascularea mandibulei de aceeaşi parte cu

cea examinată; C. aprecierea înălţimii se face prin bascularea mandibulei de aceeaşi parte cu

cea examinată; D. aprecierea lăţimii se face prin bascularea mandibulei de partea opusă celei

examinate; E. nici o variantă nu este corectă.

p.43

CD

TEMA 60.

Protezarea parţială mobilizabilă acrilică Protezarea provizorie de tranziţie Indicaţii. Elemente componente

507. *Croşetele acrilice:

A. sunt realizate din acrilat B. sunt metalice C. sunt din sarma D. se utilizează rar E. toate variantele sunt corecte.

P.96

A

508. *Croşete simple acrilice dentare: A. Pot fi sub formă de pelote sau digitaţii, cu o grosime de 2-3 mm B. Pot fi sub formă de pelote sau digitaţii, cu o grosime de 3-4 mm C. Pot fi sub formă de pelote sau digitaţii, cu o grosime de1-2 mm D. Pot fi sub formă de pelote sau digitaţii, cu o grosime de 4-5 mm E. Pot fi sub formă de pelote sau digitaţii, cu o grosime de 5-6 mm.

P.96

A

509. *Croşetul cervico-ocluzal deschis dental: A. 0,6 - 0,8 mm diametru; B. 0,1 - 0,2 mm diametru; C. 0,2- 0,3 mm diametru; D. 0,3 - 0,4 mm diametru; E. 0,4 - 0,5 mm diametru.

P.97

A

510. Croşetul cervico-ocluzal deschis dental: A. Este indicat pe dinţi cu retentivităţi moderate. B. Asigură retenţia prin braţul elastic şi un oarecare sprijin prin umăr; C. Favorizează, bascularea protezei D. Este antibasculant E. Nu are sprijin.

P.97

ABC

511. Croşetul cervico-ocluzal deschis edental: A. Este antibasculant B. Favorizează, bascularea protezei C. Extremitatea liberă orientată spre edentaţie D. Este indicat în edentaţiile terminale E. Este indicat în edentaţiile intercalate.

P.97

ACD

512. *Croşetul cervico-ocluzal bidentar: A. Este indicat în situaţia când pe arcadă sunt restanţi doi dinţi vecini B. Este indicat în edentaţiile intercalate C. Favorizează, bascularea protezei D. Este indicat în situaţia când pe arcadă sunt restanţi şase dinţi vecini E. Este indicat în situaţia când pe arcadă sunt restanţi doi dinţi antagoniști.

P.97

A

513. *Croşetul cervico-ocluzal întors: A

A. Este indicat pe molarii mezializaţi B. Este indicat pe molarii distalizati C. Este indicat pe premolarii mezializaţi D. Este indicat pe premolarii distalizaţi E. Este indicat pe canini mezializaţi.

P(98) 514. Croşetul cervico-alveolar deschis dental:

A. Indicat pe dinţii retentivi B. Indicat pe dinţii neretentivi C. Are deschidere spre dinţi D. Are deschidere spre edentatie E. Se folosește numai la mandibula.

P.98

AC

TEMA 61.

Elementele structurale ale protezelor parţiale scheletate (116-199)

515. *O alternativă de analiză a designului conectorului principal francez reuneşte

următoarele etape (după Iaşi): A. Marcarea indicilor clinico-biologici pozitivi şi negativi pe modelul

funcţional B. Marcarea zonei de maximă stabilitate a conectorului principal (centrul C). C. Se trasează două linii la 5 mm anterior şi posterior de centrul C pe linia

medio-sagitală D. Se stabileşte tangenta unghiului palatinal proximo-edental al fiecărui dinte

limitrof. E. Toate variantele de mai sus sunt corecte.

P.121

E

516. In edentaţia unilaterală putem utiliza ca si conector: A. miniconectorul palatinal, varianta scheletată a protezei de retenţie

Kemmeny B. este foarte avantajos maxilar C. este foarte avantajos mandibular D. are echilibru precar maxilar E. nu se utilizeaza decat exclusiv maxilar.

P.122

AD

517. *Plăcuţa dento-mucozală maxilară: A. se sprijină cu o margine pe dinţii restanţi şi cu cealaltă pe mucoasă B. porţiunea orală va fi modelată cu replica anatomică C. marginea liberă este îngroşată pentru a nu avea acţiune secantă asupra

mucoasei D. are şi rol de croşet continuu E. toate variantele sunt corecte.

P.123

E

518. Plăcuţa dento-mucozală linguală se aplică: A. în situaţia în care dinţii restanţi prezintă un grad de parodontopatie

ABE

marginală cronică B. versantul oral al crestei alveolare are înălţime redusă C. se utilizeaza rar D. favorizeaza bascularea E. este antibasculanta.

P.124 519. Stabilizarea croșetelor are următoarele caracteristici:

A. Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale; B. Se datorează braţului retentiv al croşetului; C. Prelungirea braţelor opozante rigide pe mai mulţi dinţi măreşte stabilizarea; D. Nici una din variante E. Toate variantele.

P.131

AC

520. *Reciprocitatea este: A. Este funcţia croşetului prin care se neutralizează efectul porţiunii flexibile a

braţului retentiv, care solicită orizontal dintele stâlp în timpul inserţiei şi dezinserţiei

B. Este funcţia croşetului prin care acesta, după ce este aplicat corect pe dintele stâlp, nu trebuie să mai exercite forţe active

C. Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale în direcţie mucozală asigurând sprijinul parodontal

D. Nici una din variante E. Toate variantele.

P.131

A

521. Croşetul Ney numărul 1: A. Este aplicat pe dinţii cu linia ghid nr. 1 B. Prezintă excelentă încercuire C. Prezintă slaba încercuire D. Bun sprijin E. Sprijin slab.

P141

ABD

522. Croşetul Ney numărul 1: A. Este aplicat pe dinţii cu linia ghid nr. 1 B. Prezintă excelentă reciprocitate C. Prezintă slaba încercuire D. Bun sprijin E. Sprijin slab.

P141

AD

TEMA 62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala

523. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate cu privire la desmodonţiu:

A. desmodonţiul asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi platformelor de rezistenţă;

B. desmodonţiul permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de rezistenţă de la nivelul oaselor maxilare;

C. forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul desmodonţiului;

ABDE

D. desmodonţiul asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianului exten de la nivelul feţei interne ale mandibulei;

E. desmodonţiul determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor musculare.

pag.202 524. Stâlpul zigomatic prezintă linii de rezistenţa ce se împart în următoarele fascicole:

A. un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei; B. un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a orbitei; C. un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza zigomatică ; D. un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre sfenoid ; E. un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă, trecând prin oasele

nazale. pag.203

ABCD

525. Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitoare la linia croşetelor: A. se mai numeşte şi opritor de basculare (Kippmeider sau indirect retainer) ; B. reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de basculare

sub acţiune a forţelor de tracţiune ; C. se va aşeza excentric faţă de centrul bazei protezei; D. este aleasă încât să treacă neapărat prin corpul protezei, iar proteza să se

întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de rotaţie ; E. este reprezentată de braţul mai scurt al pârghiei determinată de proteză.

pag.216

BD

526. *Pentru determinarea stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, se determina gs care reprezintă:

A. centrul de greutate al câmpului protetic; B. centrul comun al şeilor protetice; C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei; D. greutatea şeilor protetice ; E. centrul de greutate al protezei.

pag.215

B

527. *În determinarea stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, G’ reprezintă:

A. centrul de greutate al câmpului protetic; B. centrul comun al şeilor protetice C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei; D. greutatea şeilor protetice ; E. centrul de greutate al protezei.

pag.215

E

528. *Pentru determinarea stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, se determina ges care reprezintă:

A. centrul de greutate al protezei; B. centrul comun al şeilor protetice ( al porţiunii selare) C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei; D. greutatea şeilor protetice ; E. centrul de greutate al câmpului protetic.

pag.215

C

529. *Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ: A. 3 kgf/cm2; B. 5,5 kgf/cm2. C. 2,5 kgf/cm2;

E

D. 0,5 kgf/cm2; E. 1,6 kgf/cm2.

pag.209 530. Muşchii ridicători ai mandibulei declanşează forţe cu valori în medie de:

A. 10-20 kgf la nivelul incisivilor; B. 50-70 kgf la nivelul caninilor; C. 30-50 kgf la nivelul lateralilor; D. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani; E. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2.

pag.208

AC

TEMA 63. Etape ale terapiei prin proteze parțial mobilizabile scheletate: Amprentarea

(10, pag. 279-293) 531. Testele fonetice Devin si Herve:

A. sunt comune pentru maxilar şi mandibulă B. determina modelarea rugilor palatine C. sunt diferenţiate pentru maxilar si mandibula D. determina modelarea periferiei mobile E. urmează o tehnica asemănătoare testelor Herbst.

10 ,pag. 287

CDE

532. În scopul amprentării funcţionale a câmpului protetic edentat parţial întins se utilizează:

A. acrilat B. materiale semirigide C. materiale elastice D. materiale plastice E. materiale rigide.

10 ,pag. 287

ABCE

533. În amprentarea funcţionala va tine cont de particularitățile câmpului protetic edentat parţial, privind:

A. prezenţa retentivitaţilor B. alternanţa suportului muco-osos C. materiale elastice D. materiale plastice E. alternanţa suportului dento-parodontal.

10 ,pag. 288

ABE

534. Amprenta finala prin tehnica dublului amestec nu se utilizează cu ajutorul: A. unei portamprente preliminare B. a doua materiale de consistenţa diferita C. alginatului D. materialelor plastice E. unui material vâscos şi a unui material fluid.

10 ,pag. 288

CD

535. In amprentarea prin tehnica dublului amestec utilizarea masei termoplastice în locul siliconului vâscos presupune:

A. acoperă parcelar câmpul protetic

BDE

B. plastifierea acesteia într-o baie termostat C. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei D. introducerea în portamprenta E. poziţionarea pe câmpul protetic sub presiune digitala.

10 ,pag. 289 536. Amprenta finala cu portamprenta individuala completa:

A. utilizează portamprenta individuala din placa de baza B. utilizează alginati C. se utilizează linguri din metal cu elastomeri de sinteza de consistenta medie D. utilizează portamprenta individuala din acrilat E. este o metoda de amprentare într-un singur timp.

10 ,pag. 289

ADE

537. Amprenta funcţională cu portamprentă decupată incizal descrisa de Greenfield: A. alginatul se aplică pe toată suprafaţa ocluzală a portamprentei B. utilizează alginati C. se înregistrează concomitent relaţia de ocluzie D. la nivelul materialului alginic, se plasează un fir metalic E. este o metoda de amprentare într-un singur timp.

10 ,pag. 291

ACD

538. Materialul de amprenta utilizat în tehnica indirectă din reabilitarea implantară trebuie sa fie obligatoriu:

A. elastic B. silicon C. polieter D. alginat E. hidrocoloid ireversibil.

10 ,pag. 293

ABCE

TEMA 64. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea

relatiei intermaxilare (10, pag. 295-308)

539. În cazul în care pe unul din maxilare se realizează o proteza parțial mobila, iar

celălalt va fi protezat prin proteza totala: A. Pentru înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene se utilizează machetele de

ocluzie B. În determinarea nivelului şi orientării planului de ocluzie se tine cont de cel

pe care îl imprimă grupul dinţilor restanţi C. În determinarea nivelului şi orientării planului de ocluzie se tine cont de cel

pe care îl imprima proteza totala, având grija aprecierii corecte a clearance-ului ocluzal şi a înregistrării unei relaţii centrice normale.

D. În aceasta situație clinica se recomanda metoda discriminării tactile E. Înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene se poate realiza cu ajutorul unei

folii de ceară decupată după forma arcadei.

AB

540. În situația clinică in care pe un maxilar se realizează o proteza parțial mobila, iar celălalt va fi protezat prin restaurare fixa, astfel încât rapoartele interarcadice sunt

ABC

suficient de stabile înregistrarea relaţiilor de ocluzie se va realiza: A. cu ajutorul unei folii de ceară decupată după forma arcadei B. cu pastă de zinc-oxid-eugenol, plasată pa un cadru de sârmă cu suport textil,

utilizând metode simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle, metoda deglutiţiei, metoda compresiunii pe maseteri

C. Krogh-Poulsen recomandă ca la aceste cazuri în care se păstrează suficiente stopuri centrice, relaţia centrică să se realizeze prin poziţionarea de către medic a celor două modele în relaţie centrică (fără a mai fi necesară o înregistrare intraorală), prin metoda discriminării tactile

D. această înregistrare nu permite montarea modelelor decât într-un simulator de tipul articulatorului, urmând ca echilibrarea ocluzală să se realizeze de către practician în cavitatea orală

E. Numai prin intermediul machetelor de ocluzie.

541. În situația clinica in care unul din maxilare este protezat prin proteză parțial mobilizabila iar pe maxilarul antagonist se va realiza o proteză mobilă, cu instabilitate mandibulo-craniană:

A. După confecţionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul şi orientarea planului de ocluzie pentru zonele dentate

B. După confecţionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul şi orientarea planului de ocluzie pentru zonele edentate, servindu-ne de criteriile antropometrice gnatoprotetice cunoscute, precum şi de nivelul şi orientarea planului de ocluzie pe care o imprimă grupul dentar restant.

C. În continuare se va proceda la înregistrarea clearance-ului ocluzal şi a relaţiei centrice prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiţiei, metoda compresiunii pe maseteri), urmată de solidarizarea machetelor.

D. În continuare se va proceda la înregistrarea relaţiei de postura prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiţiei, metoda compresiunii pe maseteri), urmată de solidarizarea machetelor.

E. Şi în acest caz, pe acelaşi model de lucru, se vor realiza o parte din fazele tehnologice până la finalizarea protezelor.

BC

542. *În cazul protezelor mobile maxilo-mandibulare, cauzele insucceselor înregistrării corecte a relaţiilor mandibulo-craniene ar fi după Saunsbury:

A. cele care ţin de cavitatea orală. B. cele care țin de condițiile tehnice existente C. cele care țin de evaluarea paraclinica D. cele legate de starea generala a pacientului E. cele legate de antecedentele heredo-colaterale.

A

543. Arcul facial: A. permite înregistrarea bidimensională a mişcărilor fundamentale la subiecţi

dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total B. permite înregistrarea tridimensională a mişcărilor fundamentale la subiecţi

dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total C. nu permite doar poziţionarea adecvată a modelului maxilar în simulator, ci

şi plasarea corectă a acestuia faţă de planul orizontal D. nu permite doar poziţionarea adecvată a modelului mandibular în simulator,

ci şi plasarea corectă a acestuia faţă de planul orizontal E. permite practicianului transferul poziţiei corecte a modelului mandibular în

AC

simulator.

544. Arcul facial propriu-zis: A. Are formă de ”U” iar extremităţile sale se vor plasa în dreptul punctelor de

emergenţă ale axei balama terminale B. Are formă de ”V” iar extremităţile sale se vor plasa tangent punctelor de

emergenţă ale axei balama terminale C. Pentru o montare corecta pe pacient arcurile faciale utilizează drept reper

cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazală anterioară-meatul auditiv extern)

D. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazală anterioară-meatul auditiv extern) sau planul Camper (Orbitale-Porion)

E. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper cranian fix planul de la Frankfurt (Orbitale-Porion) sau planul Camper (spina nazală anterioară-meatul auditiv extern)

AE

545. Articulatoarele adaptabile: A. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode,

cum ar fi obţinerea înregistrării mişcării mandibulare în cele 2 planuri cu ajutorul unui instrument numit pantograph

B. Folosirea lor necesită un grad ridicat de pregătire a personalului medical şi de laborator, iar procedurile clinice necesită un timp foarte scurt.

C. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum ar fi obţinerea înregistrării mişcării mandibulare în cele 3 planuri cu ajutorul unui instrument numit ortopantograf

D. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum ar fi obţinerea înregistrării mişcării mandibulare în cele 3 planuri cu ajutorul unui instrument numit pantograf

E. Sunt articulatoare sofisticate cu un sistem cuprinzător de adaptare care le oferă o acurateţe sporită în reproducerea mişcărilor mandibulare.

DE

546. Condiţiile obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene au fost postulate de Lejoyeux:

A. Legea a II-a – Oricărei poziţii a maxilarului în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi.

B. Legea a II-a – Oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi.

C. Legea a II-a – Oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni interni.

D. Legea a IV-a – Presiunea exercitată pe bazele şabloanelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitate în momentul amprentării.

E. Legea a IV-a – Presiunea exercitată pe bazele şabloanelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitate în momentul verificării machetei in ceara cu dinți.

BD

TEMA 65.

Etape ale terapiei prin proteze totale: Amprentarea (p. 465-544)

547. *Tehnica de amprentare funcţională ALL-ORAL:

A. este o metodă de amprentare cu gură-deschisă; B. este o metodă de amprentare cu gură-închisă; C. este o metodă de amprentare mucostatică; D. nu necesită portamprente special; E. necesită dispozitive de înregistrare a relaţiilor intermaxilare McGrane.

p. 519

E

548. *Sistemul Biofuncţional Protetic-IVOCLAR: A. este o metodă de amprentare combinată; B. este o metodă de amprentare cu gura închisă; C. este o metodă de amprentare cu gura deschisă; D. se realizează cu un material siliconic SR Ivoseal; E. nici o variantă corectă.

p. 519

D

549. Alegerea portamprentei standard: A. se face obligatoriu cu ajutorul unei rigle; B. se face obligatoriu cu ajutorul unui compas; C. necesită utilizarea unui dispozitiv plăcuţă Fox; D. presupune alegerea unei portamprente supradimensionată; E. presupune alegerea unei portamprente uşor supradimensionată.

p. 474-475

BE

550. Pentru amprenta cu material termoplastic: A. se pot utiliza portamprente de dimensiuni mai mari; B. se pot utiliza portamprente de dimensiuni mai reduse; C. se pot utiliza portamprente cu profil mai puţin evidenţiat; D. materialul utilizat trebuie să nu se deformeze după priză; E. nici o variantă nu e corectă.

p. 476

BC

551. Reperele anatomice la nivelul câmpului protetic maxilar sunt: A. vestibulul labial; B. frenul bucal; C. ligamentul pterigo-maxilar; D. papila incisivă; E. nici o variantă nu e corectă.

p. 481

ABCD

552. *Reperele anatomice la nivelul câmpului protetic mandibular sunt: A. zona vestibulară laterală; B. linia oblică externă; C. tuberculul piriform; D. muşchiul milohioidian; E. toate variantele sunt corecte.

p. 481-482

E

553. Echipamentul necesar amprentării preliminare presupune : A. portamprente individuale;

BCD

B. linguri de amprentă; C. ceară; D. cronometru; E. toate variantele sunt corecte.

p.482 554. Tehnica amprentării preliminare maxilare presupune :

A. palparea cu oglinda a şanţului pterigomaxilar şi marcarea lui cu creion de anilină;

B. notarea zonei vibratorii Ah; C. alegerea unei linguri care să asigure 5 mm spaţiu până la ţesuturi; D. malaxarea alginatului la 400C; E. încărcarea portamprentei în cel puţin 1 min.

p.486

ABC

TEMA 66. Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea relaţiilor intermaxilare

(p.550-564)

555. Stimularea reflexului de ocluzie molară: A. este o metodă complexa de determinare a relației centrice; B. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de poziţionare

centrică; C. este o metodă simpla de determinare a relației centrice; D. are ca scop obţinerea de contracţii muscular simetrice; E. toate variantele corecte.

p. 559

CD

556. Metoda Patterson: A. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune exercitată în

timpul mişcării de deschidere; B. pacientul execută mişcări de propulsie şi lateralitate dreapta-stânga. C. utilizează machete de ocluzie special pregătite; D. este o metodă simplă de înregistrare a RC, folosind metoda înscrierii

grafice; E. nici o variantă corecta.

p. 559

BC

557. Controlul extraoral al machetelor de ocluzie: A. se face în prezenţa pacientului; B. se face în absenţa pacientului; C. verifică realizarea lor în laborator conform indicaţiilor date prin fişa de

laborator; D. este o metodă complexă ce utilizează metoda înscrierii grafice; E. toate variantele sunt corecte.

p. 550

BC

558. *Stabilirea nivelului şi orientării planului de ocluzie : A. se poate realiza şi pe baza unei teleradiografii de profil; B. se poate realiza şi prin metoda disocierii analitice Lejoyeux; C. se face diferenţiat pentru zona frontală şi cea laterală; D. se face cu ajutorul plăcuţei Fox

E

E. toate variantele sunt corecte. p. 550-552

559. Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt reprezentate de:

A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa); B. metoda Swenson; C. metoda Boianov; D. metoda Willis E. toate variantele sunt corecte.

p. 550-552

ACD

560. Printre metodele funcţionale de determinare a DV a etajului inferior se numără şi: A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa); B. metoda Silvermann; C. metoda Robinson; D. metoda Willis; E. toate variantele sunt corecte.

p. 550-556

BC

561. Printre metodele simple de determinare a R.C. se numără şi: A. manevra condiliană B. memoria ocluzală Lejoyeux ; C. metoda Robinson; D. metoda Paterson; E. toate variantele sunt corecte.

p. 558-559

AC

562. Metoda Patterson: A. asigură stimularea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică; B. utilizează machete de ocluzie special pregătite; C. este o metodă simplă; D. are ca principal avantaj derapajul Devin; E. toate variantele sunt corecte.

p.559

AB

TEMA 67. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR

(p. 568 -582)

563. Zonele retentive: A. pot crea probleme în protezare; B. nu pot schimba axul de inserţie al protezei; C. când au substrat osos nu ridică probleme la inserţia protezei D. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din material

rezilient E. nici o variantă nu este corectă.

p. 582

AD

564. Datele transmise în laborator prin fişă: A. nu se referă la localizarea zonelor retentive; B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive; C. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta funcţională.

BD

D. se referă la materialul din care va fi confecţionată baza protezei; E. toate variantele corecte.

p. 582 565. Arcadele artificiale :

A. dinţii trebuie să respecte culoarea notată în fişă; B. linia mediană interincisivă trebuie să corespundă cu papila bunoidă; C. curbura vestibulară trebuie să fie simetrică; D. dinţii trebuie să realizeze unităţi masticatorii de câte 2 dinţi; E. toate variantele corecte.

p. 569

AC

566. *Dinţii artificiali laterali din machetele din ceară: . A. pot fi montaţi şi pe tuberozitate şi tuberculi dacă este necesar; B. trebuie montaţi pe mijlocul crestei ; C. curbura lor vestibulară trebuie să fie simetrică; D. cei superiori trebuie să respecte legea lui Pound; E. toate variantele corecte.

p. 569

B

567. Macheta din ceară maxilară: A. baza ei trebuie să cuprindă în totalitate zona de închidere vestibulară

anterioară; B. baza ei trebuie să cuprindă în totalitate zona de închidere palatină

posterioară; C. trebuie să aibă menţinere maximă; D. trebuie să aibă menţinere minimă; E. toate variantele corecte.

p. 570

BD

568. Macheta din ceară mandibulară: A. controlul extinderii bazei se face cu gura larg deschisă; B. controlul extinderii bazei se face cu gura întredeschisă; C. marginile se controlează prin inspecţie şi palpare; D. în menţinerea ei un rol important îl joacă gravitaţia; E. toate variantele corecte.

p. 570-571

BCD

569. Palla recomandă: A. privirea în ansamblu a pacientului; B. evaluarea singulară a dinţilor; C. analiza faciesului pacientului în picioare în timpul unei conversaţii; D. ca piesele protetice total amovibile să fie introduse în cavitatea orală doar

dacă practicianul este pe deplin satisfăcut de ele; E. toate variantele corecte.

p. 572-573

ACD

570. În refacerea esteticii dento-faciale la edentatul total: A. feminitatea este caracterizată de forma pătrată a danturii; B. feminitatea este caracterizată de forma rotundă, lină a danturii; C. diferenţa dintre lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce impresia de

natural; D. diferenţa dintre lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce impresia

absenţei naturalului şi certitudinea protezării; E. nici o variantă nu e corectă.

p. 573

BD

TEMA 68.

Verificarea şi adaptarea protezelor totale (583-593)

571. La controlul fonetic cu cele două proteze în cavitatea orală:

A. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii superiori sunt preaoralizaţi

B. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi

C. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii inferiori sunt prea vestibularizaţi

D. se verifică existenţa spaţiului minim de vorbire E. toate variantele corecte.

p. 590

AD

572. Purtătorii de proteze totale: A. trebuie să evite mâncărurile moi B. trebuie să se prezinte la primul control la 48 h după inserarea protezelor C. pot avea senzaţia de gură plină şi salivaţie abundentă D. trebuie să folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, nu apă şi săpun E. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile medicului curant.

p. 591-592

CE

573. Retuşarea protezelor totale: A. necesită lustruire dacă interesează faţa externă a protezelor B. nu necesită lustruire dacă interesează faţa externă a protezelor C. se face după marcarea zonelor perilezionale cu creion chimic D. se face cu freze montate la turbină E. nici o variantă corectă.

p.583

AC

574. Purtătorii de proteze totale: A. nu trebuie să scoată din gură protezele primele 24h B. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea protezelor C. nu trebuie să evite mâncărurile lipicioase D. trebuie să folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, nu apă şi săpun E. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile medicului curant.

p. 591-592

ABE

575. La controlul fizionomiei : A. se pot ajusta marginile incizale ale frontalilor dacă sunt prea lungi B. se efectuează primele probe fonetice C. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor inferiori D. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioare E. nici o variantă corectă.

p. 589

AD

576. La controlul fonetic : A. se pronunţă „mississipi” pentru verificarea culoarului neutral B. se efectuează primele probe fonetice C. se pronunţă „mississipi” pentru verificarea spaţiului minim de vorbire; D. se verifică pronunţia siflantelor F şi V E. nici o variantă corectă.

BC

p. 589 577. Tratamentul xerostomiei se poate face cu:

A. xilină; B. coleretice de tipul sulfarenului; C. adrenalină; D. articaină; E. salivă artificială.

p. 588

BE

578. Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt: A. la nivelul papilei bunoide; B. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoasă dură; C. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoasă friabilă; D. torus mandibular; E. torus maxilar.

p. 583

CD

TEMA 69. Stomatopatii protetice la ET

(593-601)

579. În succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joacă: A. rigurozitatea igienei protezei B. ritmicitatea igienei protezei C. alternarea unor pauze în purtarea protezelor D. clătiri orale cu clorhexidină E. diagnosticul diferenţial.

601

ABC

580. Formele muco-cutanate ale candidozelor orale sunt: A. acută hipertrofică B. acută atrofică C. cronică pseudomembranoasă D. muco-cutanată familială E. cronică atrofică.

600

BDE

581. Factorii locali implicaţi în apariţia stomatopatiilor sunt A. purtarea timp îndelungat a unor proteze necorespunzătoare B. autocurăţirea C. bolile de sistem D. vârsta înaintată E. nici un răspuns corect.

p.593-594

AB

582. *Stomatitele: A. primul stadiu e caracterizat de hiperemie; B. al doilea stadiu este ulcerativ; C. al treilea stadiu este exudativ; D. primul stadiu al lor este caracterizat de fenomene de degenerescenţă

epitelială E. nici un răspuns corect.

A

p.601 583. *Candidoza cronică atrofică:

A. apare la protezaţii recent; B. predilecţia ei este pentru mucoasa crestelor; C. predilecţia ei este pentru mucoasa bolţii palatine; D. simptomele obiective sunt durerea şi senzaţia de arsură; E. nici un răspuns corect.

p.601

A

584. *Tratamentul candidozei cronice atrofice: A. este chirurgical; B. nu necesită toaleta protezelor; C. necesită îndepărtarea protezelor pe timpul nopţii; D. constă în clătiri cu apă oxigenată; E. nici un răspuns corect.

p.601

C

585. Eroziunile in situ : A. sunt consecinţa unei greşeli în amprentare; B. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare; C. sunt zone ulcerate ; D. nu dau durere doar disconfort; E. nici un răspuns corect.

p.595

AB

586. Eroziunile in situ : A. clinic sunt zone congestive; B. nu sunt însoţite de tulburări funcţionale; C. pot cauza sialoree; D. pot apărea în orice zonă a protezei; E. nici un răspuns corect.

p.595

ACD

TEMA 70. Reoptimizarea protezelor mobile

(693-703)

587. În cazul completării bazei când se pierd dinţii distali: A. proteza trebuie să acopere în totalitate tuberozitatea sau tuberculul în

formare B. reparaţia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de proteză C. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu câmpul protetic D. în timpul reparaţiei se aplică monomer acrilic peste dinţii acrilici E. nici o variantă corectă.

p.702-703

ABC

588. În cazul reparaţiei unei fracturi simple a protezei cu două fragmente . A. reparaţia se realizează cu acrilat autopolimerizabil B. modelul se izolează cu o substanţă alginică C. suprafeţele care se vor lipi se umectează cu monomer D. zona unde s-a efectuat reparaţia nu se prelucrează şi lustruieşte pt ca este

fragilă

ABC

E. nici o variantă corectă. p.700

589. Indicaţiile căptuşirii sunt: A. atrofia avansată a zonei de sprijin B. ameliorarea sprijinului la o proteză subextinsă C. în deficienţe clinice şi de laborator D. în cazul deteriorării modelului funcţional E. toate variantele corecte.

p.693

ACD

590. *Contraindicaţiile căptuşirii sunt: A. migrări ale dinţilor stâlpi către spaţiile edentate B. inflamaţia parodontală a dinţilor stâlpi C. dezechilibrul ocluzal ce nu poate fi corectat D. proteze cu reparaţii multiple E. toate variantele corecte.

p.693

E

591. Obiectivele căptuşirii sunt: A. creşterea adeziunii B. frânarea deplasărilor orizontale C. scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoare D. reechilibrarea ocluzală E. nici o variantă corectă.

p.693-694

AB

592. Căptuşirea directă: A. este făcută în laborator; B. este făcută în cabinet de către medicul stomatolog ajutat de asistentă; C. are risc de iritaţie pentru mucoasa bucală; D. necesită igienizarea câmpului protetic; E. nici o variantă corectă.

p.694

BCD

593. Căptuşirea indirectă: A. este făcută în laborator; B. nu are risc de iritaţie pentru mucoasa bucală; C. este rapidă; D. are consum mic de materiale; E. nici o variantă corectă.

p.695

AB

594. Căptuşirea cu gura închisă: A. în faza de laborator ambalarea în chiuvetă este înlocuită cu o presă de

căptuşire; B. materialul folosit este cu vâscozitate lent progresivă; C. materialul folosit în faza clinică este termoplastic; D. are risc de iritaţie pentru mucoasa bucală; E. nici o variantă corectă.

p.694

AC