Subiecte examen Ocluzologie

1.Elemente de morfologie ocluzal. Elemente de relief pozitiv:

Cuspizii Cingulum-ul Crestele Tuberculii Mameloane

Elemente de relief negativ:

anuri principale anuri secundare Sulcus Fose, fisuri, fosete Depresiuni

2.Stopurile ocluzale- definiie i clasificare. Sub aciunea muchilor ridictori mandibula efectueaz o micare de apropiere spre maxilar, micare care este oprit, stopat, de contactul dintre cele dou arcade dentare, cunoscute sub numele de stopuri ocluzale.

Stopuri ocluzale de gr1: Primul grup de stopuri ocluzale este realizat de cuspizii

vestibulari ai premolarilor i molarilor mandibulari care intr n contact cu fosele centrale i fosele dintre crestele marginale ale dinilor laterali maxilari. Stopuri ocluzale de gr 2: Al doilea grup de stopuri ocluzale este realizat de marginea

liber a dinilor frontali mandibulari care articuleaz cu faa palatinal a dinilor frontali maxilari n imediata vecintate a cingulumului (infracingular). Stopurile de gradul 3: Al treilea grup de stopuri ocluzale este realizat de cuspizii orali

ai premolarilor i molarilor maxilari care articuleaz cu fosele centrale i fosele dintre crestele marginale ale antagonitilor mandibulari. 3.Contactele ocluzale funcionale i nefuncionale.

Functionale: CONTACT VRF CUSPID FUND FOS CONTACTUL VERSANTELOR CUSPIDULUI CU VERSANTELE FOSEI CONTACTUL DINTRE MARGINEA LIBER A DINILOR FRONTALI

MANDIBULARI I FAA LINGUAL A DINILOR FRONTALI MAXILARI INFRACINGULAR

Nefunctionale: CONTACTUL VRF CUSPID VERSANT FOS CONTACTUL VERSANT CUSPID - VERSANT FOS CONTACTUL VRF CUSPID VRF CUSPID CONTACTUL N SUPRAFA REDUCEREA NUMRULUI DE CONTACTE OCLUZALE

4.Relaia centric- definiie,caracteristici,importan. Def:Este poziia cea mai nalt, cea mai posterioar i neforat a condililor n cavitatea glenoid. Caracteristici si importanta: R.C. ESTE O POZIIE CONSTANT TOAT VIAA

R.C. ESTE O POZIIE DIAGNOSTIC DE LA CARE PORNETE ORICE ANALIZ OCLUZAL R.C. POATE FI DETERMINAT I TRANSFERAT R.C. ESTE O POZIIE FUNCIONAL

5.Axa balama terminal- definiie ,metode de determinare. Def:Este o ax imaginar care trece prin cei doi condili mandibulari atunci cnd acetia realizeaz o micare de rotaie pur, situaie ntlnit n timpul micrii de deschidere a gurii, i la revenirea mandibulei pe o distan de maximum 20 mm.

Met de det: METODA ANTROPOMETRIC METODA GRAFIC

METODA PALPATORIE

6.Metode de poziionare a mandibulei n RC. METODA UNIMANUAL METODA BIMANUAL

METODA LERELOR

7.nregistrarea RC.

Hrtia de articulaie (termen generic) suport (hrtie, material textil, material plastic) Deziderate necesare unei nregistrri ocluzale ct mai exacte:

1. grosime suport : sutimi zecimi mm (contacte ocluzale n RC - zeci de , dezocluzie pe partea nelucrtoare n micri de lateralitate: 0,1-0,2 mm);

2. flexibil; 3. antistatic (pentru a se putea mula pe relieful feei ocluzale); 4. activ pe una sau ambele fee de aceeai culoare sau culori diferite (rou

negru, rou albastru); 5. form de benzi, semielips sau potcoav; 6. aplicare cu: pensa Miller dentar (uzual), Pean, Kocher sau folosind un suport special srm oel pentru toat arcada. Se prefer sistemul alternativ de marcare al celor 2 hemiarcade. Alternative ale hrtiei de articulaie:

hrtie carbon (indigo);

band main scris. Ceara de articulaie: Este folosit n asociere cu creion moale (duritate redus) dermatograf, anilin (chimic) n locurile unde foaia de cear s-a perforat. Metoda este mai riguroas (precis) n modul de marcare al contactelor ocluzale. Forma de prezentare:

Benzi de culoare nchis verde sau albastr (contrastat cu dinii), deformabil la temberatura bucal, dar care nu se topete. Are o fa adeziv (lipicioas), cu grosime total de 0,3 mm, i o fa acoperit cu folie de material plastic transparent, lucioas Ceara de articulaie DEZAVANTAJE:

Numr mare de folii cear (deteriorri numeroase) fapt ce implic un timp ndelungat.

INDICAII: Etapele finale ale echilibrrilor ocluzale (lefuiri selective).

Spray de ocluzie.

Substan activ colorat: oxid de Zn i stearat de Zn.

Utilizri: Mai rar intraoral; Frecvent pentru echilibrare ocluzal final, pe model (n laborator) a

machetelor de cear a restaurrilor protetice conjuncte. Banda Joffe

Suport de cauciuc subire impregnat cu colorant Se meninere prin suport special (srm oel). Utilizare: Etape finale ale echilibrrii ocluzale.

8.Transferul RC.

CHEILE VESTIBULARE

Prin care se amprenteaz feele vestibulare ale dinilor. Avantaje:

- Determin raportul intermaxilar dorit (poziionarea mandibulei n, IM, RC) se face n etap preliminar nregistrarea se face ulterior nct: - n timpul nregistrrii, ntre arcade nu este interpus nici un material ce ar putea genera eroare n:

- poziionarea (conducerea) mandibulei de ctre medic; - meninerea de ctre pacient a poziiei indicate Dezavantaje:

nregistrarea se face la DV > DVO pentru a nu aprea contacte destabilizatoare; meninerea exact a aceleiai poziii n timpul nregistrrii cu chei vestibulare este practic imposibil pentru RC doar IM poate fi nregistrat astfel.

Dac apare i amprentarea zonelor reziliente, aceasta este o surs de inexactitate.

Suprafaa V este neted (n raport cu suprafaa ocluzal) poziionare relativ a modelelor (apare o uoar instabilitate) n cazul utilizrii

cheilor vestibulare fa de nregistrarea interocluzal. Sunt necesare materiale rigide pentru o stabilizare optim, dar gipsul i

acrilatul autopolimerizabil, sunt greu de manipulat (curg).

9.Deschiderea maxim a gurii. Deschiderea maxima a gurii insumeaza aproximativ 40 mm de la pozitia de RC sau

IM, astfel, putem spune ca la fiecare individ distanta normala intre marginile libere

ale incisivilor maxilari si mandibulari, la distanta maxima a gurii, este egala cu

dimensiunea primei falange a policelui masurata cu rigla gradata. miscarea de deschidere a gurii prezinta urmatoarele caracteristici:

1. linie continua arc de cerc; 2. strict in plan sagital (in norma laterala) 3. nu determina dureri musculare sau zgomote articulare.

10.Intercuspidarea maxim- definiie,caracteristici. Cea mai frecvent poziie funcional mandibulo-cranian cu contacte dento-dentare

n I.M. se nregistreaz numrul cel mai mare de contacte dento-dentare, stabilitatea i suprafaa cea mai mare posibil a acestor contacte.

Poziia de I.M. este utilizat n numeroase studii clinice pentru raportarea modelelor celor 2 arcade, datorit uurinei relative de determinare, nregistrare i transfer ale poziiei I.M. Electomiografic n I.M. se nregistreaz o contracie voluntar maxim a

muchilor masticatori poziie de for.

11.Raportul RC-IM.

Analizat n plan sagital

Pentru 87% dintre indivizi:

RC nu coincide cu IM mandibula executnd o uoar glisare din I.M. n R.C. pe parcursul a 0,3 1,3 mm = long centric (LC)

Pentru 13% dintre indivizi:

R.C coincide cu I.M. glisarea mandibulei din I.M. n R.C. nu se produce existnd un Point centric (PC)

12.Ocluzia de necesitate.

Ocluzia de necesitate e diferit de ocluzia iniial Cauza: obstacol recent (frecvent - iatrogenii)

Atitudine practic: nlturarea precoce a obstacolului pentru revenirea la IM iniial Prevenire: prin echilibrarea ocluzal final a restaurrilor odontale sau protetice aplicate

13.Ocluzia de obinuin. Ocluzia de obinuin este diferit de cea iniial Cauza: obstacol persistent mult timp

Atitudinea terapeutic (n funcie de situaia clinic): Adaptarea funcional bun la noile raporturi ocluzale nu determin revenirea

la raporturile ocluzale iniiale Adaptarea funcional n raporturi ocluzale evident modificate poate trece cu

uurin n D.M.C. Obiectivele tratamentului ocluziei de obinuin:

1. Amendarea simptomatologiei T.C.M. 2. Funcionalitatea A.D.M. satisfctoare pentru pacient 3. Stabilitatea ocluzal. 4. Nu se impune revenirea la raporturile ocluzale iniiale

14.Relaia de postur a mandibulei(poziia de repaus). n majoritatea timpului dintr-un ciclu de 24 de ore mandibula se afl n poziie de repaus sau de relaie de postur. ntre dinii celor dou arcade exist un spaiu liber care este spaiul de inocluzie fiziologic (SIF). Acelai individ prezint mai multe poziii de postur ale mandibulei n funcie de:

1. Vrst 2. Poziia corpului (Clinostatism sau ortostatism) 3. Stri fiziologice: veghe-somn, concentrare, efort fizic 4. Stri patologice: algii

Tratamente medicamentoase.

15.Propulsia mandibulei cu contacte dento-dentare.

n cadrul micrilor mandibulei n plan sagital, avansarea punctului interincisiv mandibular (micarea de propulsie cu contact dento-dentar al mandibulei, din poziia de I.M.) intereseaz din punct de vedere funcional i pentru utilitatea clinic, numai pn la poziia n care marginile libere ale incisivilor mandibulari ajung n dreptul marginilor libere ale incisivilor maxilari, poziie numit cap la cap n propulsie (C.C.P.), necesar pentru incizia alimentelor. Precizm faptul c: micarea funcional este cea din poziia C.C.P. n poziia I.M., deci o micare de retropulsie a mandibulei i a punctului interincisiv mandibular; studierea traseului invers fiind mai uor de obinut n condiii clinice.

16.Prehensiunea i incizia alimentelor. Dei pentru incizia alimentelor mandibula poate parcurge traseul C.C.P. I.M., n realitate acest lucru se ntmpl numai ocazional, ceea ce face dificil o ncercare de evaluare clinic a acestui traseu (C.C.P. I.M.), folosind actul funcional al inciziei.

Avnd n vedere c: traseul C.C.P. I.M. este identic cu traseul I.M. C.C.P.; micare de propulsie a mandibulei se urmrete clinic mai uor dect retropulsia ei;

poziia de pornire pentru traseul I.M. C.C.P. este una stabil (I.M.).

17.Propulsia maxim. Din poziia cap la cap n propulsie mandibula are posibilitatea s efectueze o micare mai ampl spre anterior, micare ce urmeaz o traiectorie spre anterior i superior, pn ajunge ntr-un punct (limita antero-superioar a diagramei Posselt) numit propulsia maxim (P.M.) Aceast micare nu are vreo semnificaie funcional i se execut numai comandat

18.Aria micrilor funcionale ale mandibulei n plan frontal. Cu excepia I.M. I D.M. celelalte poziii mandibulo-craniene ce caracterizeaz diagrama Posselt n plan sagital (C.C.P., P.M., P.R.) se gsesc n interiorul diagramei frontale.

Limita superioar a diagramei frontale evideniaz poziiile mandibulo-craniene inaparente n perspectiv sagital: 1. Traseul I.M. C.C.L. reprezint micarea de lateralitate cu contacte dento-

dentare n care caninii ipsilaterali se gsesc n raport cap la cap. 2. Traseul I.M. C.C.L. este segmentul funcional al micrilor de lateralitate

pentru masticaie asemenea traseului I.M. C.C.P. n perspectiv sagital pentru incizie.

19. Aria micrilor funcionale ale mandibulei n plan sagital. Trasnd traiectoriile extreme de coborre a mandibulei (din R.C. la D.M.,

respectiv de la P.M. la D.M.), ntre aceste traiectorii i traseul dintre P.L.S. este influenat de dini, restul traiectoriilor fiind dirijate numai de A.T.M. i de muchii mobilizatori ai mandibulei.

Pe diagrama Posselt se poate observa cu uurin c n interiorul conturului se mai gsete un traseu ce unete poziiile I.M. D.M., pe care se plaseaz i relaia de

postur a mandibulei. Acest traseu reprezint traiectoria dup care se face n mod obinuit coborrea mandibulei printr-o micare complex a condililor, de rotaie, avansare i coborre n raport cu tuberculii articulari 20.Lateralitatea mandibulei cu contacte dento-dentare.

Micrile de propulsie reprezint o deplasare prin translaie la nivelul arcadelor. Micrile de lateralitate se realizeaz printr-o micare mai complex ce se manifest la nivelul arcadelor prin rotaie i translaie. Astfel axa de rotaie este:

vertical aflat la intersecia planurilor sagital i frontal; trece prin condilul pivotant (de partea cruia se face micarea

de lateralitate), ceea ce face ca amplitudinea micrilor de lateralitate s fie direct proporional cu deprtarea punctului de referin fa de centrul de rotaie.

Aspectul limitei superioare a diagramei frontale (LMdr - LMstg)

poate avea diverse forme n funcie de: Morfologia arcadelor; Stereotipul masticator al subiectului Importana evalurii deplasrilor mandibulare cu contacte

dento-dentare:

Rolul funcional pe care l au aceste micri (n masticaie); Posibilitatea de utilizare clinic (pentru programarea unghiului

i micrii Bennett).

21.Engrama masticatorie.

Micrile mandibulare implicate n masticaie sunt complexe, automatizate, aflate sub controlul S.N.C. sub forma unui tipar individualizat, cunoscut sub denumirea de

ENGRAM MASTICATOPRIE. Controlul central asupra masticaiei se realizeaz de la nivelul cortexului cerebral:

1. DIRECT modelnd contracia muscular; 2. INDIRECT modelnd recepia periferic care crete n timpul masticaiei.

Controlul periferic se realizeaz prin intermediul terminaiilor nervoase libere (proprioceptori, fusuri neuro-musculare) din teritoriul A.D.M. i modeleaz activitatea motoneuronilor responsabili de engrama masticatorie. El asigur att mecanisme de:

1. Feedback pozitiv (pentru alimentele dure fora de contracie crete progresiv) 2. Feedback negativ (ntreruperea ciclului masticator reflex la interpunerea unui

fragment mai dur dect restul bolului reflex de aprare) CARACTERISTICILE ENGRAMEI MASTICATORII

Modelarea engramei masticatorii prin numeroase aferene centrale i periferice duce la un aspect al micrilor masticatorii relativ caracteristic fiecrui individ, dar i la un mare grad de variabilitate, la acelai subiect, a acestor micri, dependent de factori precum:

vrsta prezena unor bree edentate sau protezate alte afeciuni algogene n teritoriul A.D.M. consistena alimentelor factori psihici i de mediu.

22.Etapa de masticaie. Cuprinde actele motorii ale mandibulei cuprinse n prehensiunea alimentelor (sau

incizie) i deglutiia bolului alimentar. Masticaia se realizeaz practic prin parcurgerea repetat, de ctre mandibul, a unui traseu nchis, cu geometrie complex numit CICLU MASTICATOR.

Numrul de cicluri masticatorii ale unei etape de masticaie este, cu excepia disfunciilor masticatorii severe, o caracteristic individual.

23.Eficiena masticatorie. Reprezint msura capacitii unui subiect de a realiza, prin masticaie, fragmentarea alimentelor.

Eficiena masticatorie este legat de mai multe elemente morfofuncionale ale A.D.M., dintre care ns rolul esenial l are suprafaa total de contact dento-dentar ntre cele dou arcade.

24.Ciclul masticator.

Ciclul masticator tipic, la adult, are, n perspectiv frontal i la nivelul punctului interincisiv mandibular o form caracteris-tic, de pictur. ntr-un ciclu masticator obinuit amplitudinea micrilor vertica-le i laterale reprezint aproxi-mativ o jumtate din valoarea lor maxim (deschiderea maxim, lateralitatea maxim). Forma ciclului masticator depinde att de engrama masticatorie ct i de o serie de factori locali.

Astfel, componenta lateral a unui ciclu masticator are o amplitudine direct proporio-nal cu consistena alimen-telor. Restaurrile stomato-logice pot i ele modifica forma C.M

Durata C.M. este n medie de 700ms, iar din acest timp, n 200ms mandibula se

gsete n poziie de I.M., ceea ce face ca aceast poziie s fie raportul de referin pentru ciclul masticator.

Unghiul dintre Fa i Fd al C.M. poart numele de vertex al ciclului masticator i este mai mic sau egal cu unghiul dintre versantele interne ale cuspizilor (U.V.I.). Unghiul format de CO componenta ocluzal, a CM cu planul sagital poart numele de unghi funcional de ocluzie (UF) care este n relaie direct cu tipul engramei masticatorii (EM)

Valoarea redus a UF - engrama masticatorie determin preponde-rent micri verticale

Valori mari UF - engrama masticatorie determin micri laterale mai ample.

25. Aria micrilor mandibulare n plan transversal. Deschiderea segmentului arcului gotic este dependent de caracteristicile geometrice ale micrilor de lateralitate (unghiul i micarea Bennet). Aplicarea direct a diagramei orizontale o constituie posibilitatea de identificare (determinare) printr-o metod grafic (deci obiectiv) a poziiei RC. Instrumentar:

Peni inscriptoare fixat la mandibul diagrama orizontal, i la maxilar diagrama orizontal rsturnat anterior; Suprafa inscriptibil.

Deplasri repetate ale mandibulei n toate sensurile duc la apariia unui contur asemntor diagramei orizontale.

Dispozitive de nregistrare pot fi:

intraorale sunt mai stabile, dar disconfort pentru pacient;

extraorale.

Prin corelarea rezultate-lor obinute prin nregistrri grafice ale deplasrilor mandibulei n cele trei planuri de referin (sagital, fron-tal, transversal), se poate deduce forma tridimensional a corpu-lui virtual n interiorul cruia se deplaseaz punctul Ii.

26.Determinanii micrilor mandibulare. Determinanii micrilor mandibulare influeneaz: Direcia. Amplitudinea micrilor mandibulare. Asupra direciei i amplitudinii micrii mandibulare.

Prin determinant se neleg: Aciunea ATM. Contracia muchilor mobilizatori ai mandibulei Contactele dento-dentare.

27.Ghidarea micrii de lateralitate-ghidajul canin. Din pozitia de IM, marginea libera a caninului inferior aluneca pe fata

palatinala a caninului superior pana cand cuspizii celor doi canini ajung in pozitia

CCL (cap la cap in lateralitate).

Conducerea canina trebuie sa produca dezocluzia (dezangrenarea) imediata si

totala a tuturor celorlalti dinti, cu exceptia caninilor ce participa la ghidaj.

Caninul singur poate suporta miscarea de lateralitate deoarece:

1. are situatie topografica speciala 2. are radacina puternica 3. osul alveolar este special structurat 4. parodontiul caninului are o sensibilitate proprioceptiva mai fina si mai

specializata decat a celorlalti dinti

28. Ghidarea micrii de lateralitate-ghidajul antero-lateral. Se realizeaza prin participarea la miscarea de lateralitate a caninului impreuna

cu unul sau mai multi incisivi.

Trebuie realizata dezocluzia imediata si totala a tuturor celorlalti dinti cu

exceptia celor participanti la ghidaj.

In pozitia CCL contactele dento-dentare sunt prezente la nivelul marginii

libere a caninului si incisivilor participanti la ghidajul antero-lateral

In pregatirea protetica a caninului, prin participarea mai multor dinti la acest

tip de ghidaj, apare avantajul folosirii celorlalti dinti drept martor pentru realizarea

protetica corecta a fetei palatinale a caninului

De asemenea, restaurarile protetice pot transforma un ghidaj canin in ghidaj

antero-lateral.

29. Ghidarea micrii de lateralitate-ghidajul de grup lateral. Frecvent in cazul ectopiilor de canin (vestibularizat).

Se realizeaza cu ajutorul tuturor PM si M de pe partea lucratoare (unoeri participa si

caninul). Se obtine prin alunecarea cuspizilor vestibulari ai PM si M inferiori pe

versantul intern al cuspizilor vestibulari ai PM si M superiori.

Este importanta participarea tuturor dintilor cuspidati de pe partea lucratoare la

realizarea ghidajului lateral deoarece apar forte ce se exercita axul lung al dintilor, iar parodontiul acestor dinti nu este adaptat.

30.Conceptul ocluziei funcionale elaborat de McCollum i Stuart.

- IM= RC in point centric

- Stopuri ocluzale grup I si III= tip tripodic

- deglutitia in RC

- in CCP sa nu existe contacte posterioare

- miscarea de lateralitate sa fie conducerea canina

31. Conceptul ocluziei funcionale elaborat de Ash i Ramfjord.

- ocluzia este stabila

- masticatia, fonatia, fizionomia sunt acceptabile pentru subiect

- nu sunt semne de suferinta: - dentara, parodontala, articulara, musculara datorita

solicitarilor ocluzale

32. Conceptul ocluziei funcionale elaborat de Jankelson.

- ocluzia adevarata, miocentrica este anterioara RC

- echilibrul muscular, fara spasme si contactele premature

- se determina cu un Myo-monitor

-stopuri ocluzale din grup I si III de tipul varf cuspid- fund foseta

- la triturarea alimentelor se realizeaza miscari verticale

- miscarea de lateralitate fara contacte dento-dentare

33.Conceptul ocluziei funcionale elaborat de coala romneasc(Prof.L.Ene).

1. stopuri ocluzale stabile, multiple, simultane in pozitia RC si IM 2. ghidaj anterior armonizat cu:

- miscari functionale mandibulare

- posibilitatile ATM

3. dezocluzia tuturor dintilor cuspidati in miscarea de propulsie

4. dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare in miscarea de

lateralitate

5. absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate

indiferent de tipul ghidajului.

34.Disfuncia mandibulo-cranian - semne clinice.

Semne dentare clinice:

1. odontalgii datorate fenomenelor pulpare, fisura/ fractura dintilor vitali, lezare

traumatica a parodontiului

2. fisuri sau fracturi ce nu sunt legate de traumatisme in antecedente, procese carioase,

coexistenta unor tulburari trofice care pot determina scaderea rezistentei mecanice a

tesuturilor dure dentare.

3. mioliza = leziuni de abfractie:

- apar leziuni cuneiforme adevarate fara dentina cariata situate strict in smalt

- nu pot fi asociate cu hiperaciditate locala -> patognomice pentru dintii aflati in

trauma ocluzala

4. Abraziune patologica datorata:

- obstacolelor ocluzale si/sau

- parafunctiilor ocluzale

5. pulpopatii, necroza pulpara, produsa prin afectarea nutritiei pulpare sau abraziune

lenta dar exagerata

6. masticatie unilaterala cauzata de restaurari protetice cu relief ocluzal ineficient sau

raport ocluzal cap la cap in zona laterala determinand muscarea mucoasei jugale

7. sonoritate modificata de percutia dintilor cu trauma ocluzala

Semne parodontale clinice:

1. mobilitate dentara 2. deschiderea contactelor interproximale 3. fisura stielmann

35. Disfuncia mandibulo-cranian etiologie.

Etiologia DMC este legata de urmatorii factori:

1. Raporturi ocluzale 2. Patologia ATM 3. Suferinte primare neuro-musculare 4. Suferinte generale cu rasunet la nivelul Ap.D.M.

36.Bruxismul nocturn.

Este o parafunctie ocluzala ce se manifesta prin strangerea sau frecarea

involuntara a arcadelor in timpul somnului.

Episoade bruxogene:

-in timpul somnului superficial (stadiul II) cu miscari rapide ale globilor oculari, vise

- dureaza aprox. 5 min

- se repeta la interval de 90 min

Simptomatologie:

- abraziune moderata - fenomene usoare de remodelare osoasa a proceselor alveolare, ATM - mialgii Abraziune patologica: generalizata (intereseaza toti dintii aflati in contact ocluzal)

sau localizata (intereseaza dintii ce realizeaza ghidarea miscarii de lateralitate).

Suferinta parodontala: mobilitate dentara patologica, impact alimentar (pierderea

punctelor de contact interdentar) prin abraziune, nu produce pungi parodontale dar

agraveaza producerea unei parodontopatii.

Semne musculare si articulare:

-mialgii

-spasme

-redoare matinala

-hipokinezie

-zgomote articulare

-osteoartroza

-cefalee recurenta

- hipertrofie maseterina

Etiologic: BN este o boala a somnului (trezirii) legata de conditiile

psihoemotionale.

Cauze:

1. stres/ crize emotionale

2. personalitate susceptibila la stres, tulburari psihoemotionale

3. medicamente (amfetamine, levodopa, fenotiazine)

4. dispozitie ereditara (abe, shimakawa)

Diagnostic:

1. Anamnestic 2. Examenul clinic 3. Provocarea parafunctiei 4. Tratament de scurta durata:

a. 5mg diazepam/zi (seara) x 7 zile b. Biofeedback pozitiv (stimul exterior pentru trezire) c. Gutiera ocluzala sablata

37.Bruxismul diurn.

Particularitati

-dureri cu intensitate ascendenta ziua, caracter surd, constrictiv, apare

dupa aproximativ 30 min. De concentratie provocata, exarcerbate de

temp. Scazuta,pot dura o saptamana, cefalee prezenta.

Cauze:

-Reflexe parafunctionale dobandite :muscarea limbii,buzelor, onicofagia

-congenitale, boli generale:acromegalia;

Obturatii, microproteze, punti care:

-determina contacte premature

-determina interferente in propulsie sau lateralitate

-modifica axul de transmitere a fortelor ocluzale

-determina modificarea curbelor de ocluzie

-permanitizarea dizarmoniei ocluzale existente

Cauze farorizante: stresul emotional, sexul subictului;

38.Tratamentul disfunciei mandibulo-craniene. Mijloace terapeutice folosite in tratamentul disfunctie mandibulo-

craniene:

Tratamente invazive:

-echilibrarea ocluzala

-tratamentul odontal

-tratamentul protetic

-tratamentul ortodontic

- tratamentul chirurical ortodontic

- interventii chirurgicale la nivelu ATM

Tratamete neinvazive:

-gutiera ocluzala

-tratamentul de reeducare functionala

-fizioterapia

-kinetoterapia

-tratamentul medicamentos

Simtomele care necesita tratament:

-acuze estetice, fonetice

-ocluzie instabila

-risc minor de aparitie a ocluziei instabile

-suferinta parodontaola legata de rel. Intermaxilara

-semne articulare

-semne neuromusculare leate de rel. Intermaxilara de ocluzie

1.Elemente de morfologieocluzala . Elemente de relief pozotiv:

-cuspiri

-cingulum

-tuberculi

-mameloane

Elemente de relif negative:

-santuriprincipale

-santurisecundare

-fosete

-fisuri

2.Stopuriocluzale-definitisicaracterizare

Sub aciuneamuschilorridicatori mandibular efectueaza o miscare de apropierespremaxilar ,miscareesteoprita

de contacteledintrecele 2 arcade denumitesistopuriocluzale.

Clasificare :

a.gradul I : cuspizii V aiPrsi M mandibulari intra in fosetelecentara am M siPrmaxilari

b.gardul II: marginealibera a incisivilormandibulari intra in contact cu fata palatinala a incisivilormaxilari

c.gadul III: cuspizii P aiPrsi M maxilariinta in fosetele central ai M siPrmandibulari

3.Axabalamaterminala- metode de determinare

Axabalama terminal (ABT) este oaxaimaginara care treceprinceidoicondiliarticulariatuncicandefectueaza o

miscare de rotator pura ( situatieintalnita in timpulmincarii de deschideresi de revenirepe o distanta de 20

mm)

Metode:

a.antropometrica : punctual tegumentar in care de gaseste ABT se aflapelinia tragus

- verificarea se face prinpalpare cu indexulambelormaini in

puncteleantropometricesideschidereaguriipeparcursul a 20 mm urmarindu- se existent unorrotatzii pure

b.grafice : se realizeaza cu ajutorularcului facial si a celuipantografic

c.palpatorie: se realizeazaprindeschiderea maxima a guriiiarindexulambelormaini ale medicului in

zonapreauriculara.

4. Intercuspidarea maxima definitie ,caracteristici

IM esteceamaifrecventapozitiefunctionalamandibulo-craniana cu contactedento-dentare(d-d) , se

realizeazaprinstopurileocluzape . in IM se inregristreazacelemaimultecontacte d-d,

stabilitateasisuprafataceamai mare posibila a acestorcontacte . Se obtine o contractievoluntaraa m.

ridicatoriaimandibulei (pozitie de forta)

5.Ocluzia de necesitate .

Este diferita de ceainitiala .

Cauze: obstacol recent

Atitudinepractica :inlaturareaprecoce a obstacolelorptrevenirea la IM intitiala

Prevenire :prinechilibrareaocluziei finale a restaurarilorodontalesauprotetice

6.Relatia de postura a mandibulei (pozitia de repaus )

In majoritateatimpuluiintr-un ciclu de 24 de ore mandibular se afla in pozitie de rapaussau in relatie de

postura .Intredintiicelor 2 arcade exista un spatiu liber care se estespatiu de inocluziefiziologica

.Acelaspacientpoateaveamaimultepozitii de repaus am mandibulei in functie de : varsta, pozitiacapului ,

starifiziologicesaupatologicesitratamentmedicamentos.

7.Ariamiscarilormandibulei in plan frontal.

Cu excepia I.M. I D.M. celelalte poziii mandibulo-craniene ce caracterizeaz diagrama Posselt n

plan sagital (C.C.P., P.M., P.R.) se gsesc n interiorul diagramei frontale.

Limita superioar a diagramei frontale evideniaz poziiile mandibulo-craniene inaparente n

perspectiv sagital:

-Traseul I.M. C.C.L. reprezint micarea de lateralitate cu contacte dento-dentare n care caninii ipsilaterali se gsesc n raport cap la cap. -Traseul I.M. C.C.L. este segmentul funcional al micrilor de lateralitate pentru masticaie asemenea traseului I.M. C.C.P. n perspectiv sagital pentru incizie.

8.Lateralitateamandibulei cu contacte d-d.

Miscarea de lateraliatea a mandibuleieste o miscarecomplexa care se manifesta la

nivelularcadelordentareprinrotatiesitranslatie . Este realizata sub actiunea m.

mobilizatoriaimandibuleisigidata de 3 planuririgide: cuspidulpivotant ,cuspidulorbitantsiversantelecuspidiene

. Nu este o miscarefuctionalasiesterealizatavoluntar.

9.Engramamasticatorie.(EM)

Miscareamandibuleiimplicat in masticatiesuntcomplicate ,automatizateaflate sub control S.N.C sub forma

uinuitiparindividualizat, cunoscut sub denumirea de engramamasticatorie .

Controlul central se realizea la nivelulcortexului cerebral:

a.direct-modeleaza contractile musculare

b.indirect-odeleazaperceptiaperiferica care creste in timpulmasticatiei

Controlulperiferic se realizeaza la nivelulterminatiilornervoaselibere din interiorul ADM

simodeleazaactivitateamotoneuronalaresponsabila de EM. El asigurasimecanismele de:

-feedback pozitiv (ptalimentedurefortza de concetratiecresteprogresiv)

- feedback negative ( intrerupeciclul masticator reflex la interpunereaunui fragment

maidurdecarrestulboluluialimentar)

10. Ceprezintaunghiul functional de ocluzie ?

Ununghi format din component ocluzala a ciclului masticator cu planulocluzalpoartanumele de unghi

functional de ocluzie (UF) care este in relatiedirecta cu tipul EM. Dacavaloarea UF esteredusaatunci EM

determinapreponderentmiscari vertical si in cazut in care valorile UF suntmariatunci EM det.

miscarilateralemai ample.

11. .Caracteristicile miscarii de lateralitate mandibulei cu contacte dento/dentare?

a. nu este o miscare functionala, simuland o parte dintr-o traectorie functionala , parcursa invers

b.se realizeaza numai voluntar , asistat sau nu de operator care incearca sa impiedice miscarie asociate

12. Ce se intelege prin determinant?

Actiunea ATM, contractia muschilor mobilizsnti ai mandibulei , contactele d-d auspra directiei si aplitudinii

miscarilor mandibulare .

13. Quinta lui Hannau .

- dinamica miscarilor de propulsie a mandibulei

PI x PC / PCS x CS x PO

PI-panta incizal

PC-panat condilian

PCS-panat cuspidian

CS-curba lui Spee

PO-planul de ocluzie

14.Conceptia ocluzata functionala elaborata de McCullem si Stuart.

-IM=RC

-stopurile ocluzale de granu 2 si 3 sa fie de tip tripodic

-deglutitie in RC

-in cap la cap in propulsie(CCP) sa nu fie contacte posterioare

-miscarea de lateralitaea sa se realizeze cu ghidaj canin

15.Conceptia ocluziei functionale elaborata de Scoala Romaneasca

-stopurile ocluzale sa fie multiple , stabile simultane in IM si RC

-ghidaj anterior armonizat cu : miscarile functionale mandibulare si posibilitatile ATM

-dezocluzia tuturor dintilor cuspidati in propulsie

-dezocluzia tuturor dintilor cuspidati de pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate

-absenta absenta interferentelo de pe partea lucratoare in miscare de lateralitae indiferent de tipul de ghidaj

16.Disfunctia mandibulo-craneana(DMC)-definitie

Reprezinta o entitate patologica in care ADM nu este adapta structural sau functional la propria activitate ,

cel putin intruna din componentele sale , incluzand aici si neaccepatrea de catre pacient a elementelor

fizionomice precum si a parametrilor la care se reechilibreaza fonatia si masticatia .

17.DMC-semne clinice dentare-enumerare

a.odontalgii cauzate de:

-fenomene pulpare

-fisuri/fracturi al dintilor vitali

-lezarea traumatica a parodontiului

b.fisura/fractura coronare ce nu sunt legate de:

-traumatisme in antecedenta

- carii dentare

- coexistenta unor tulburari trofice care pot determina scaderea rezistentei mecanice a tesuturilor dure

dentare

18. Abreziunea patologica generalitati

Nu este legata de varsta csi apare frecvent in bruxism

-stergerea reliefului ocluzal

-reducerea inaltimii coronare

-extensia in suprafata a fetei ocluzale

-inversarea curbei transversale ocluzale

-boselarea proceselor alveolare

-DVO ramane neschimbat deoarece are loc un proces de egresiune

-poate ajunge pana la colet ceea ce determina desfiintatrea coroanei dentare

19.Bruxismul nocturn.

Este o arafuntie ocluzala ce se manifesta prin starngerea si frecarea involuntara a arcadelor in timpul

somnului

Episoade de bruxism:- in timpul somnului superficial cu miscari rapide a globilor culari

-dureaza aproximativ 5 minute

-se repeta la un interval de 90 de minute

20.Tratamentul neinvaziv utilizat in tratamentul DMC-enumerare

-gutiere ocluzale

-tratamentul de reducere functionala

-fizioterapia

-kinetoterapia

-tratamentul medicamentos

1.Contactele ocluzale functionale si nefunctionale Contacte functionale : - varf cuspid-fund foseta (avantajos pentru lucrarile protetice) -c. tripodic -contactul dintre marginea libera a dintilor front. mandib. si fata palatinela a frontalilor maxilari infracingular Contacte nefunctionale : - varf cuspid versant cuspid -versant cuspid versant foseta -varf cuspid varf cuspid -contact in suprafata -absenta contactelor ocluzale (inocluzie sagitala)

2.Relatia centrica.def,caract RC- este un raport osos mandibulo-cranian,definit ca pozitia cea mai inalta cea mai posterioara, nefortata si simetrica a

condililor articulari in cavitatea glenoida. Caracteristici:

- este o pozitie constanta toata viata - pozitie ligamentara (miscarea postero-ascendenta a condililor e limitata ligamentar) - pozitie terminala - este influentata de muschi (pterigoidian lateral/extern + dinti- contacte dento dentare

anormale - poate fi determinata si transferata - este o pozitie esentiala a mandibulei de la care porneste orice analiza ocluzala

3.Metode de pozitionare a mandibulei in RC . Metoda unimanuala Pacientul sezand cu gura deschisa, medicul cu unghia policelui pe marginea incizala IC mandib,restul degetelor cuprind mentonul (mana dreapta) iar cu mana stanga ridica buza superioara. Dupa care pacientul lasa mandibula libera si medicul face miscari repetate pana cand obtine un salt posterior si superior al mandibulei. Metoda bimanuala Pacientul in clinostatism,medicul in spatele fotoliului si cu policele ambelor maini in santul labio-mentonier iar restul degetelor cuprind ramurile orizontale ale mandib. realizand miscari de deschidere-inchidere Metoda lerelor Interpozitia unui numar progresiv mai mare de folii( lere) cu o grosime cunoscuta pana la pierderea contactului in zona posterioara.

Lere elemente de separare plasate intre IC sup si IC inf.

4.Conditii necesare pentru producerea LC (Long centric) 1. Stopurile ocluzale de gr. I si III sa fie de tip varf cuspid-fund foseta (sa existe o oarecare libertate de miscare a

mandib) 2. La nivelul stopurilor ocluzale de gradul al II-lea sa existe o morfologie palatinala de tip special- in zona

infracingulara sa prezinte un mic platou orizontal

5.Ocluzia de obisnuinta -este diferita de ocluzia initiala Cauza : obstacol persistent mult timp ce produce modificari engramei miscarilor mandibulare , astfel ca depistarea si indepartarea obstacolului nu det. revenirea la ocluzia initiala

Aptitudinea terapeutica (in fct de sit clinica)

- adaptarea functionala buna la noile raporturi nu determina revenirea la raporturi ocluzale intiale.

- Adaptarea functionala in raporturile ocluzare evident modif. poate trece cu usurinta in DMC.

6.Prehesiunea si incizia alimentelor Pentru prehesiune mandibula coboara din RP (relatia de postura) pe traseul de deschidere uzuala,in functie de dimensiunea fragmentului alimentar intercalat. Incizia se realizeaza progresiv prin ridicarea mandibulei dupa o traiectorie usor anterioara celei care s-a facut coborarea.Fragmentarea efectiva se poate realiza inainte ca incisivii mandib. sa ajunga in pozitia CCP, in functie de natura si consistenta alimentului.

Daca desprinderea fragmentului nu s-a realizat nici in pozitie CCP, mandibula urmeaza traseul de retropulsie cu contact dento-dentar(IM) deci CCP-IM apoi mandibula coboarea si se realizeaza ciclul masticator.

7. Aria mandibulei in plan sagital Trasand traiectoriile extreme de coborare a mandibulei (din RC la DM , respectiv de la PM la DM0 intre aceste

traiectorii si traseul dintre PLS este influentat de dinti,restul traiectoriilor fiind dirijat dupa ATM si de muschii mobilizatori ai mandibulei.

Pe diagrama Posselt se poate observa cu usurinta ca in interiorul conturului se mai gaseste un traseu ce uneste pozitiile IM-DM pe care le plaseaza in relatia de postura a mandibulei. Acest traseu rep. traiectoria dupa care se face in mod obisnuit coborarea mandibulei printr-o miscare complexa a condililor , de rotatie ,avansare, si coborare in raport cu condilii articulari.

8. Propulsia mandibulei cu contact d-d In cadrul miscarilor mandibulei in plan sagital, avansarea punctului interincisiv mandibular (din pozitia de IM) intersecteaza dpdv functional si pentru utilitate clinica ,numai pana la pozitia in care marginile libere ale incisivilor mandibulari ajung in dreptul marginilor libere ale incisivilor superiori, pozitie numita cap la cap in propulsie CCP.Avand in vedere ca :

-miscarea functionala este cea de retropulsie CCP-IM deoarece ptr incizia alimentelor acesta este traseul firesc. -avansarea mandibulei pana in momentul inciziei se face fara contacte d-d. IM incheie orice ciclu masticator.

9. Eficienta masticatorie Reprezinta masura capacitatii unui subiect de a realiza prin masticatie fragmentarea alimentelor. Masurarea eficientei masticatorii se face prin evaluarea gradului de fragmentare a alimentelor de consistenta crescuta (morcov crud,mere,pesmet,nuci) prin trecere prin site progresiv mai dese a alimentului masticat in conditii reproductibile :

-cantitate determinata - numar cunoscut de miscari masticatorii Rol esential in eficienta masticatorie il are suprafata totala de contact d-d intre cele 2 arcade (nr total de stopuri ocluzale)

10. Fosa ascendenta a ciclului masticator caracteristici Ciclul masticator , la adult are in perspectiva frontala si la nivelul punctului interincisiv mandibular o forma

caracteristica de picatura. Prezinta 2 faze : 1. Faza descendenta (Fd) in care mandibula depaseste planul medio-sagital de partea controlaterala. 2. faza ascendenta (Fa) ultima portiune este reprezentata de componenta ocluzala (CO) a masticatiei care :

- are un traseu apropiat cu cel CCL-IM -are caracteristica frecventa prezenta contactelor d-d

11.Ce reprezinta miscarea Bennet? Miscarea Bennet resprzinta o miscare de transcaltie a centrului de rotatie la nivelul condilului pivotant ce modifia traectoria de deplasare a condilului orbitant si a dintilor mandibulari.

12.Rolul determinantului anterior a.stabilirea majoritatii pozitiilor diagnostice mandibulo-craniene: -centric: RC , IM -excentric : CCP , CCL b.miscarea cuprinsa intre principala pozitie d-d egala cu im si celelalte pozitii diagnostice : -IM-RC -IM-CCP -IM-CCL

13. Legea diagonalei lui Thielman Exista situatii in care manifestarile patologice ale unor interferente ocluzale ce se produc la distanta de locul unde se produce conflictul dento-dentar ( ex. o interferenta in propulsie pe partea lucratoare poate fi cauzata de un ultim molar migrat vertical poate produce modificari patologice la nivelul unuia dintre d. Frontali superiori , cel mai frecvent incisivul lateral ) migrare verticala, vestibularizare, uneori mobilitate ( legea diagonalei lui Thielemann )

14.Clasificarea lui Angle a.clasa 1 vf cuspidului M-V al M1 pup la nivelul santul intercuspidial vestibular al M1 inf b.clasa 2 (distalizat)- santul intercuspidian vestibula al M1 inf distalizat fata de vf cuspidului M-V al M1 sup c.clasa 3(mezializat)- s.intercuspidian V al M1 inf mezializat fata de vf cuspidului M-V al M1 sup

15.Conceptia ocluzala fuctionala conceputa de Ash si Ramfjord -ocluzia este stabila -masticatia, fonatia si fizionomia sunt acceptabile pt subiect -nu sunt semne de suferinta dentara, parodontala, artuculara, musculara din cauza amsticatiei

16.Buxizmul def Este o abatare de la activitatea normala dentara . Consta in aducerea in contact strans a dintilor de pe cele 2 arcade cu usoare deplasari ritmice in sens anterior si lateral . Poate fi nocturn sau diurn . Bruxizmul poate determina aparitia unor fatzete de abreziune dentara , tulburari in ATM , cresterea mobilitatii dentare fiziologice , largiurea spatiului periodontal

17. DMC-semne clinice patologice- enumerare a.mobilitatea dentara b.deschiderea cintactelor interproximale c.fisura stielman d.migrarea dentara

18.Abraziunea helicoidata Este o abraziune a grupului molar ce abrazeaza : (avand aspect de elice) -cuspidul v al M1 inf -cuspidul L al M2 inf -cuspidul V al M3 inf

19.Bruxizmul diurn Este o parafuctie ocluzala ce se manifesta prin strangerea si frecarea involuntara a arcadelor in timpul zilei Particularitati: -durere cu intesitate ascendenta ziua -caracter surd, constructiv -apar dupa 30 min de contractie provocata -pot dura o saptamana Cauze: -sugerea degetului(4-5ani) -muscarea limbii/buzelor/obrajilor -efost fizic -masticatie unilaterala

20. Tratamente invazive utiliza in tratamentul DMC- enumerare -echilibrarea ocluzala -tratamentu odontal -tratament protetic -tratament ortodontic -tratament chirurgical ortognatic -interventii chirurgicale la nivelul ATM