18
1 OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE TÎRGU MUREȘ 5-9 aprilie 2015 PROBA TEORETICĂ ELMÉLETI PRÓBA IX. OSZTÁLY I. EGYSZERES VÁLASZTÁS A következő tételek esetében (1-30) egy helyes válasz van. 1. La încrucișarea AABb x AaBB, în F1 rezultă: A. o segregare de 3D: 1r după fenotip B. un procent de 25% pentru fiecare genotip C. genotipul părinților, în procent de 75% D. un număr de 4 gameți recombinați 1. AABb x AaBB keresztezésből az F1-ben megjelenik: A. a fenotípus szerint 3D: 1r hasadási arány B. 25%-os arány mindenik genotípus esetében C. a szülők genotípusa, 75%-os arányban D. számszerint 4 gaméta rekombináció 2. Alegeți asocierea corectă: A. celuloză – eubacterii B. agar- oomicete C. ergosterol - bacteriofagi D. peridinină- unele alge unicelulare 2. Válaszd ki a helyes társítást: A. cellulóz – eubaktériumok B. agar – oomikóták C. ergoszterol – bakteriofágok D. peridinin – egyes egysejű algák 3. Bacteriofagul T4: A. conține nucleotide cu timină B. are un material genetic accesoriu C. există ca profag liber în citoplasma gazdei D. în ciclul litic se replică simultan cu nucleul 3. A T4 bakteriofág: A. timint tartalmazó nukleotidokkal rendelkezik B. járulékos genetikai anyaga van C. a gazda citoplazmájában szabad profág formájában létezik D. a lítikus szakaszban a sejtmaggal egyszerre replikálódik

Subiecte Olimpiada Națională de Biologie proba teoretică clasa a IX-a

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Subiecte Olimpiada Națională de Biologie proba teoretică clasa a IX-a

Citation preview

  • 1

    OLIMPIADA NAIONAL DE BIOLOGIE TRGU MURE

    5-9 aprilie 2015

    PROBA TEORETIC ELMLETI PRBA IX. OSZTLY I. EGYSZERES VLASZTS A kvetkez ttelek esetben (1-30) egy helyes vlasz van. 1. La ncruciarea AABb x AaBB, n F1 rezult: A. o segregare de 3D: 1r dup fenotip B. un procent de 25% pentru fiecare genotip C. genotipul prinilor, n procent de 75% D. un numr de 4 gamei recombinai 1. AABb x AaBB keresztezsbl az F1-ben megjelenik: A. a fenotpus szerint 3D: 1r hasadsi arny B. 25%-os arny mindenik genotpus esetben C. a szlk genotpusa, 75%-os arnyban D. szmszerint 4 gamta rekombinci 2. Alegei asocierea corect: A. celuloz eubacterii B. agar- oomicete C. ergosterol - bacteriofagi D. peridinin- unele alge unicelulare 2. Vlaszd ki a helyes trstst: A. cellulz eubaktriumok B. agar oomiktk C. ergoszterol bakteriofgok D. peridinin egyes egysej algk 3. Bacteriofagul T4: A. conine nucleotide cu timin B. are un material genetic accesoriu C. exist ca profag liber n citoplasma gazdei D. n ciclul litic se replic simultan cu nucleul 3. A T4 bakteriofg: A. timint tartalmaz nukleotidokkal rendelkezik B. jrulkos genetikai anyaga van C. a gazda citoplazmjban szabad profg formjban ltezik D. a ltikus szakaszban a sejtmaggal egyszerre replikldik

  • 2

    4. Alegei afirmaia corect despre rolul organitelor celulare: A. mitocondria genereaz ATP prin fotoliz B. reticulul endoplasmatic rugos asigur sinteza hormonilor steroizi C. rodoplastele conin ficobiline, clorofil a i c D. dictiozomii transform proteinele n glicoproteine 4. A sejtszervecskk szerepre vonatkozan vlaszd ki a helyes kijelentst: A. a mitokondrium fotolzissel ATP-t kpez B. a durva endoplazms retikulum biztostja a szteroid hormonokat szintzist C. a rodoplasztiszok fikobilineket, a s c klorofillt tartalmaznak D. a diktioszmk a proteineket glikoproteinekk alaktjk 5. Sindromul cri du chat se caracterizeaz prin: A. deleia braului q al unui cromozom din grupa B B. trisomie parial pentru un autozom C. napoiere mintal grav i malformaii laringiene D. ginecomastie i atrofie testicular 5. A macskanyvogs szindrma jellemezhet: A. a B csoportba tartoz egyik kromoszma q karjnak delcijval B. egy autoszma rszleges triszmijval C. slyos szellemi visszamaradottsggal s a gge eltorzulsval D. bels nemi szervek es a herk elsorvadsa 6. Claviceps purpurea: A. are cte 8 asce grupate n apotecii B. conine n scleroi Ergomet i ergotoxin C. prin germinarea scleroilor apar periteciile D. are un miceliu de tip sifonoplast 6. Claviceps purpurea A. apotciumba csoportosul 8 aszkusszal rendelkezik B. a szklerciuma Ergometet s ergotoxint tartalmaz C. a szklerciumok csrzsval megjelennek a peritciumok D. szifonoplaszt tpus micliumal rendelkezik 7. Numrul de cromozomi din anafaza mitotic a unei celule aparinnd unui individ cu sindrom Klinefelter este de: A. 92 B. 47 C. 48 D. 94 7. Egy Klinefeltre szindrms szemly sejtjben a mitzis anafzisban az albbi szm kromoszma tallhat: A. 92 B. 47 C. 48 D. 94 8. Se transmit dominant autozomal: A. brahidactilia, dolicocefalia, polidactilia B. nasul lung, prul drept, prezena pistruilor C. brahicefalia, sindactilia, strungreaa D. pistruii, cecitatea cromatic, prul crlionat

  • 3

    8. Autoszomlis dominns mdon rkldik: A. a rvidujjsg, a hosszfejsg, a sokujjsg B. a hossz orr, az egyenes haj, a szeplk C. a rvidfejsg, a forrtujjsg, a fogak kzti rs D. a szeplk, a kromatikus vaksg, a gndr haj 9. Euglena viridis i Trypanosoma gambiense se aseamn prin prezena: A. flagelilor i a membranei ondulante B. vacuolelor digestive i a stigmei C. unui singur nucleu cu nucleol D. granulelor de paramilon 9. Az Euglena viridis s a Trypanosoma gambiense az albbiak megltben hasonlt egymsra: A. ostorok s hullmz hrtya B. emszt vakulumok s szemfolt C. egyetlen sejtmag nuklelusszal D. paramilon szemcsk 10. Gena care determin daltonismul: A. se motenete de la tat la fiu B. se transmite non-mendelian C. este dominant la biei D. se motenete de la bunicul matern la nepot 10. A daltonizmust kivlt gn: A. aprl fira rkldik B. nem mendeli rkldssel addik t C. a fiknl dominns D. az anyai nagyaprl a fiunokra rkldik 11. Despre mitocondrii se poate afirma c: A. ADNmt determin androsterilitate la animale B. conin mai multe gene dect cloroplastele C. deriv din veziculele reticulului endoplasmatic D. ADNmt prezint mutaii n celulele canceroase 11. A mitokondriumokrl kijelenthet: A. az mtDNS az llatoknl hmsterilitst okoz B. tbb gnel rendelkezik, mint a kloroplasztisz C. az endoplazms retikulum hlyagjaibl szrmazik D. a rkos sejtekben a mtDNS mutcikat szenved 12. Au efect letal: A. botulina produs de Boletus sp. B. gena hemofiliei pentru genotipul XhYh C. paramecina secretat de tipul Kk D. gena pentru anemia falciform la heterozigoi 12. Hallos hats: A. a Boletus sp. ltal termelt botulin B. a hemoflia gnje az XhYh genotpus esetn C. a Kk tpus ltal termelt paramecin D. a sarlssejtes vrszegnysg gnje - a heterozigtknl

  • 4

    13. Persoanele cu sindrom Down spre deosebire de cele cu sindrom Klinefelter: A. au 3 cromozomi acrocentrici B. prezint o mutaie de tip aneuploid C. pot fi lipsite de corpuscul Barr D. provin din ovule (n+ X) 13. A Down kros szemlyek, eltren a Klinefelter szindrmsoktl: A. 3 akrocentrikus kromoszmval rendelkeznek B. egy aneuploid tpus mutcival rendelkeznek C. hinyozhat a Barr testecskjk D. (n+ X) tpus petesejtekbl szrmaznak 14. Alegei afirmaia corect referitoare la caracteristicile unor ribovirusuri: A. virusul rabic prezint corp i coad B. virusul herpetic se localizeaz n ganglionii spinali C. virusul mozaicului tutunului are o capsid sferic D. virusul HIV determin un ciclu lizogen 14. A ribovrusok jellemzire vonatkoz helyes kijelents: A. a veszettsg vrusa fejjel s farokkal rendelkezik B. a herpesz vrusok a csigolyakzti dcban helyezkednek el C. a dohny mozaikvrusa gmb alak kapsziddal rendelkezik D. a HIV vrus egy lizogn ciklust vlt ki 15. Au structur fibrilar: A. mureina din peretele celulelor de Saccharomyces sp. B. tubulinele din nucleoplasma de la Clostridium sp. C. chitina din hifele septate de la Aspergillus sp. D. celuloza din pereii celulari de la Streptococcus sp. 15. Fonalas szerkezettel rendelkezik: A. a Saccharomyces sp. sejtjeinek falban tallhat murein B. a Clostridium sp.nukleoplazmjnak tubulinjai C. a Aspergillus sp. vlaszfalas hifiban lev kitin D. a Streptococcus sp. sejtfalban lev cellulz 16. Alegei afirmaia corect despre permeabilitatea selectiv a plasmalemei celulei animale: A. soluiile pot fi ncorporate prin fagocitoz B. CO2 poate difuza prin bistratul lipidic C. ionii de Na+ sunt pompai spre interiorul celulei D. apa difuzeaz cu ajutorul proteinelor cru 16. Az llati sejthrtya szelektv tereszt kpessgre vonatkoz helyes kijelets: A. az oldatok fagocitzis segtsgvel kebelezhetk be B. a CO2 tdiffundlhat a lipid kettsrtegen C. a Na+ ionok a sejt belseje fel pumpldnak D. a vz a szllt fehrjk segtsgvel diffundl 17. Bacillus subtilis: A. se nmuleste prin clivare transversal B. prezint tilacoide n citoplasm C. are spaiul celular compartimentat D. conine murein n membrana celular

  • 5

    17. A Bacillus subtilis: A. keresztmetszeti hasadssal sokszorozdik B. citoplazmjban tilakoloidok vannak C. sejtjnek tere felosztott D. sejtmembrnja mureint tartalmaz 18. Vacuolele sunt : A. foarte slab dezvoltate n celulele fungale B. delimitate de o membran energizant simpl C. de dimensiuni mici n celulele turgescente D. implicate n meninerea homeostaziei celulare 18. A vakulumok: A. a gombasejtekben gyengn fejlettek B. egy egyszer energiatermel hrtya hatrolja C. a turgeszcensz sejtekben kicsik D. a sejt homeosztzisnak fenntartsban vesznek rszt 19. n diviziunea de maturaie: A. celula mam are (n) perechi de cromozomi B. n profaz i metafaz exist tetrade cromatidice C. cantitatea de ADN dintr-o celul mam este 2C D. exist un singur centru celular cu doi centrioli n citoplasm 19. A sejt rsi osztdskor: A. az anyasejt kromoszmaprjainak szma (n) B. profzisban s metafzisban kromatin tetrdok vannak C. egy anyasejtben a DNS mennyisge 2C D. a citoplazmban egy sejtkzpont van kt centriolummal 20. Studiul izolatelor umane: A. este utilizat exclusiv pentru stabilirea naturii dominante sau recesive a bolii B. evideniaz frecvene diferite ale genelor fa de populaia general C. ofer posibilitatea de a observa fenomenul de heterozis n populaie D. furnizeaz argumente pentru demonstrarea avantajelor consangvinizrii 20. Az elszigetelt emberi csoportok vizsglata: A. kizrlag egy betegsg dominns vagy recesszv jellegnek meghatrozsra hasznlatosak B. az tlag populcihoz kpest a klnbz gnek gyakorisgt mutatja ki C. lehetv teszi a populciban a heterzis jelensgnek megfigyelst D. a vrfertzs elnyeinek bizonytshoz szolgltat rveket 21. Mitocondriile i plastidele: A. realizeaz replicarea conservativ a ADN extranuclear B. se pot reproduce separat de diviziunea nucleului C. sunt prezente in citoplasma spermatozoidului D. sunt constitueni universali ai celulelor eucariote 21. A mitokondriumok s plasztiszok: A. a sejtmagon belli DNS konzervatv replikcijt vgzik B. a sejtmag osztdstl fggetlenl szaporodhatnak C. a spermatozoidk citoplazmjban tallhatk meg D. az eukarita sejtek kzs sejtalkoti

  • 6

    22. Privind ultrastructura celulei eucariote animale, este adevrat c: A. pectinele sunt componentul principal al lamelei mijlocii B. REG este implicat n procesul de detoxifiere a celulei C. lizozomii sunt sediul unor reacii de hidroliz a ATP D. centriolii sunt formai din microtubuli i proteine contractile 22. Az llati eukarita sejt ultrastrukturjt nzve, igaz hogy: A. a kzplemez f alkoti a pektinek B. a DER rszt vesz a sejt mregtelentsben C. a lizoszmk az ATP hidrolzises reakciinak kzpontjai D. a centriolumok mikrotubulusokbl s sszehzd fehrjkbl llanak 23. Determinism sexelor este de tip: A. Drosophila cnep, Bombyx mori B. Abraxas porumbel, Humulus lupulus C. Drosophila salamandra, Bryonia dioica D. genic crapul, Zea mays 23. A nemek meghatrozottsgnak tipusa: A. Drosophila kender, Bombyx mori B. Abraxas galamb, Humulus lupulus C. Drosphila szalamandra, Bryonia dioica D. gnikus ponty, Zea mays

    24. Situaia reprezentat n imaginea alturat a rezultat dup:

    A. dou deleii i o duplicaie B. un crossing-over realizat inegal C. dou substituii i o deleie D. un crossing-over i o deleie 24. A mellkelt brn lthat helyzet ltrejtt: A. kt delci s egy duplikci nyomn B. egy egyenltlen crossing-over sorn C. kt szubsztituci s egy delci nyomn D. egy crossing-over s egy delci nyomn

    25. Amniocenteza: A. se efectueaz n ultimul trimestru al sarcinii B. permite analiza unor markeri fetali C. prezint un risc de avort spontan de 10% D. se recomand femeilor nsrcinate care au sub 30 de ani 25. A magzatvz vizsglat: A. a terhessg utols harmadban vgzend B. magzati markerek elemzst teszi lehetv C. 10 % a spontn abortuszok kockzata D. 30 v alatti terhes nknek javasolt 26. Clonarea la mamifere: A. folosete transplantul de nucleu haploid B. necesit enuclearea unei celule somatice a genitorului C. se bazeaz pe fenomenul de totipoten a nucleului D. duce la copii ale organismului care a donat ovulul

  • 7

    26. Emlsknl klnozs sorn: A. haploid sejmagv transzplanttumot hasznlnak B. a szl szomatikus sejtjnek magtalantsa szksges C. a sejtmag totipotencijra alapoznak D. msolatok keletkeznek arrl a szervezetrl, amely a petesejtet adta 27. Cromozomul din perechea 16 dintr-o celul somatic uman: A. are dou cromatide recombinate, n S B. prezint satelit pe braul scurt, n interfaz C. conine o singur fibr nucleozomal, n G1 D. include dou molecule de ADN monocatenar, n G2 27. Egy szomatikus emberi sejt 16-os kromoszmaszmjra jellemz: A. az S szakaszban rekombinldott kt kromatidval rendelkeznek B. interfzisban a rvid karjn szatellitet tartalmaz C. G1 ben egyetlen nukleoszma fzrt tartalmaz D. G2-ben kt molekula egylnc DNS-t tartalmaz 28. Rezult 100% descendeni cu fenotipuri diferite de ale genitorilor n cazul hibridrii: A. Mirabilis jalapa cu flori roz x Mirabilis jalapa cu flori albe B. gini albastre de Andaluzia x gini albastre de Andaluzia C. Mirabilis jalapa cu frunze variegate x Mirabilis jalapa cu frunze verzi D. Zea mays cu boabe albastre x Zea mays cu boabe galbene 28. Az albbi hibridizcik sorn a szli fenotipusoktl 100%-ban eltr utdok keletkeznek: A. rzsaszn virg Mirabilis jalapa x fehr virg Mirabilis jalapa B. andalziai kk tykok x andalziai kk tykok C. foltos level Mirabilis jalapa x zld level Mirabilis jalapa D. kk szem Zea mays x srga szem Zea mays 29. n cazul mutaiilor genomice: A. maladia cri-du chat se asociaz cu microcefalie B. persoanele cu sindromul Down sunt sterile C. alopoliploidia poate aparea prin tratament cu colchicina D. autopoliploidia poate aprea n urma ocurilor termice 29. A gnommutcik esetn: A. a macskanyvogs kisfejsggel trsul B. a Down szindrmsok sterilek C. kolchicinnal val kezels nyomn alopoliploidia lphet fel D. termikus sokkok kvetkeztben autoploidia lphet fel 30. Sunt protiste saprotrofe : A. Amoeba histolitica B. Saccharomyces cerevisae C. Perenospora sp. D. Physarum 30. Szaprotrf protisztk: A. Amoeba histolitica B. Saccharomyces cerevisae C. Perenospora sp. D. Physarum

  • 8

    II. Csoportos vlaszts

    Az albbi krdsekre (31-60) tbb j vlasz lehet s jelld az albbiak szerint:

    A. Ha az 1,2,3-as vlasz helyes B. Ha 1 s 3 helyes C. Ha 2 s 4 helyes D. Ha csak a 4-es vlasz helyes E. Ha mind a 4 vlasz helyes

    31. Nucleolul spre deosebire de nucleoid: 1. conine o molecul circular de ADN 2. este delimitat de membran 3. se poate vizualiza n telofaza timpurie 4. este bogat n ARN ribozomal 31. A sejtmagvacska, eltren a nukleoidtl: 1. egy kr alak DNS-t tartalmaz 2. membrnnal hatrolt 3. lthatv tehet a korai telofzisban 4. riboszomlis RNS-ben gazdag 32. Nucleul celulei de drojdie de bere este sediul proceselor de: 1. replicare 2. conjugare 3. transcripie 4. translaie 32. A srleszt sejtmagja a kvetkez folyamatok szkhelye: 1. replikci 2. konjugci 3. transzkripci 4. transzlci 33. Conine dezoxiribonucleotide: 1. plasmidul F 2. endosporul 3. nucleosomul 4. VMT-ul 33. Dezoxiribonukleotidokat tartalmaz: 1. az F plazmid 2. az endospra 3. a nukleoszma 4. a DMV 34. Unii dintre cromozomii submetacentrici ai cariotipului uman: 1. se afl n grupa B 2. au raportul braelor q/p subunitar 3. sunt n perechile 4, 18 4. au centromerul situat median 34. Az emberi kariotpus egyes szubmetacentrikus kromoszmi: 1. a B csoportban tallhatk 2. a q/p karok gnak arnya egysg alatti 3. a 4 s 18 prokhoz tartoznak 4. a centromrjuk kzpen tallhat

  • 9

    35. Celulele vegetale mbtrnite pot avea: 1. numeroase vacuole, mici 2. procese de asimilaie mai intense 3. nucleul lobat, poziionat central 4. modificri asociate cu apoptoza 35. Az elregedett nvnyi sejtek rendelkezhetnek: 1. szmos, apr vakulummal 2. fokozottabb asszimimilcis folyamatokkal 3. lebenyes, kzponti hehyzet sejtmaggal 4. az apoptzissal asszocilt mdosulsokkal 36. n timpul profazei I se formeaz: 1. filamentele kinetocorale care menin distana dintre polii fusului 2. bivalenii, ca urmare a recombinrii genetice intracromozomiale 3. kinetocorul, care separ cromatidele surori ale tetradei 4. fusul de diviziune ntre centrozomii deplasai la poli 36. A profzis I-ben alakulnak ki: 1. a kinetokor filamentumai, amely megtartja az ors plusai kzti tvolsgot 2. bivalensek, amenyek a kromoszmk kztti rekombinci eredmnyei 3. a kinetokor, amely elvlasztja a tetrdok testvrkromatidit 4. az osztdsi ors a plusokra vndorolt centroszmk kztt 37. Alegei afirmaiile adevrate: 1. poliploidia poate fi indus de Lindan 2. iperita i metil-metansulfonatul sunt mutageni chimici 3. aneuploidia la om poate fi incompatibil cu viaa 4. mperecheri de tip T-T sau T- G pot bloca translaia ARNt 37. Vlaszd ki a helyes kijelentst: 1. a Lindan poliploidit okozhat 2. az iperit s a metil-metnszulfont kmiai mutagnek 3. az embernl az aneuploidia szeegyeztethetetlen lehet az lettel 4. a T-T vagy T- G prostsok megakadlyozhatjk a tRNS transzlcijt 38. Despre cianobacterii este adevrat c: 1. conin ficocianin i ficoeritrin 2. Anabena i Oscillatoria sunt acvatice 3. Nostoc sp. are heterociti, cu rol n reproducere 4. pot tri i n peteri- Actinocylus sp. 38. A cianobaktriumokra vonatkozan igaz: 1. fikocianint s fikoeritrint tartalmaznak 2. az Anabena s az Oscillatoria vziek 3. a Nostoc sp. a szaporodsba szerepet jtsz heterocisztkkal rendelkezik 4. a barlangokban is lhetnek - Actinocylus sp. 39. Specii aparinnd genurilor: 1. Puccinia i Tilletia atac Triticum aestivum 2. Candida i Rhyzomucor sunt parazite 3. Peziza i Morchella sunt ascomicete 4. Amanita i Armillaria sunt otrvitoare

  • 10

    39. Az albbi nemek fajai: 1. a Puccinia s a Tilletia megtmadja a Triticum aestivum-t 2. a Candida s a Rhyzomucor parazitk 3. a Peziza s a Morchella tnlsgombk 4. az Amanita s az Armillaria mrgezek 40. Formele triplode de dat recent: 1. pot forma cromozomi multivaleni sau univaleni n meioza I 2. sunt sterile de exemplu via-de- vie 3. au o diviziune reducional dereglat 4. apar prin nondisjuncia cromozomilor omologi 40. A frissen megjelent triploid formk: 1. a meizis I-ben multivalens vagy univalens kromoszmkat kpezhetnek 2. sterilek pldul a szl 3. egy kiegyenslyozatlan redukcis osztdssal rendelkeznek 4. a homolg kromoszmk szt nem vlsval jelennek meg 41. Este adevrat c: 1. talasemia major este o hemoglobinopatie 2. neuropatia optic Leber are determinism genetic nuclear 3. hiperlipemia idiopatic este cauzat de o gen recesiv 4. hemocromatoza se datoreaz unei deleii heterozomale 41. Igaz kijelents: 1. a major talasszmia egy hemoglobinoptia 2. Leber fle ltsi neuroptia sejtmagi genetikai meghatrozottsg 3. az idioptis hiperlipmit egy recesszv gn okozza 4. a hemokromatzis egy heteroszomlis delci eredmnye 42. Saccharomyces cerevisiae: 1. poate avea colonii mutante petite 2. prezint un tal pluricelular de tip filamentos 3. are ca produs de rezerv glicogenul 4. difereniaz un conidifor ramificat 42. Saccharomyces cerevisiae: 1. petite mutns kolnikkal rendelkezhet 2. tbbsejt fonalas teleppel rendelkezik 3. tartalk anyaga a glikogn 4. egy elgaz konidifort klnt ki 43. Alege asocierea corect dintre specia gazd i specia parazit care determin mana: 1. cartof - Phytopthora infestans 2. ceap Peronospora destructiv 3. via- de- vie Plasmopara viticola 4. varza Ustilago maydis 43. Vlaszd ki a helyes trstst a gazdanvny s a ragyt okoz krokoz kztt: 1. burgonya - Phytopthora infestans 2. hagyma Peronospora destructiv 3. szl Plasmopara viticola 4. kposzta Ustilago maydis

  • 11

    44. Plasmidele: 1. conin ADN bicatenar circular 2. se multiplica prin amitoza 3. exist i la bacteriile F+ 4. sunt vectori virali ai genelor

    44. A plazmidok: 1. ktszlas krkrs DNS-t tartalmaznak 2. amitzissal sokszorozdnak 3. az F+ baktriumoknl is megtallhatk 4. a gnek virlis vektorai

    45. ATP-ul: 1. se sintetizeaz n mitocondrii i n cloroplaste 2. are structura unei dezoxiribonucleotide 3. conine adenin, trei grupri fosfat i riboz 4. asigur funcionarea pompei Na+- K+ n nucleol 45. Az ATP: 1. a mitokondriumokban s kloroplasztiszokban keletkezik 2. dezoxiribonukleotid szerkezet 3. adenint, 3 foszft csoportot s ribzt tartalmaz 4. biztostja a Na+- K+ pumpa mkdst a sejtmagvacskban 46. Poate fi observat cu ochiul liber: 1. celula din pericarpul tomatelor 2. bacteria Thiomargarita 3. celula muscular striat 4. celula de Saccharomyces cerevisiae 46. Szabad szemmel megfigyelhet: 1. a paradicsom perikarpiumnak sejtje 2. Thiomargarita baktrium 3. harntcskolt izomsejt 4. Saccharomyces cerevisae sejt 47. La sinteza glicoproteinelor particip, direct sau indirect: 1. nucleul 2. nucleolul 3. REG 4. Dictiozomii 47. A glikoproteinek szintzisben direkt, vagy indirekt mdon rszt vesz: 1. a sejtmag 2. a sejtmagvacska 3. DER 4. diktioszmk 48. n cazul hibridrii AaBbCcx AaBbCc, n absena recombinrii intracromozomale: 1. raportul de segregare dup fenotip va fi de 3:1 pentru oricare caracter ereditar considerat 2. probabilitatea ca doi descendeni s moteneasc aceeai combinaie de cromozomi este 1/26 3. raportul de segregare va fi de 9:3:3:1 pentru oricare dou caractere ereditare luate n

    consideraie 4. probabilitatea aparitiei indivizilor cu dou caractere dominante i cea a apariiei indivizilor cu trei

    caractere dominante sunt egale

  • 12

    48. Az AaBbCc x AaBbCc hibridizci esetn, intrakromoszmlis rekombinci hinyban: 1. brmelyik megfigyelt rklds esetn a fenotipusos hasadsi arny 3:1 2. annak az eslye, hogy kt utd ugyanazt a kromoszma kombincit rklje 1/26

    3. brmelyik kt tulajdonsgra vonatkozan a hasadsi arny 9:3:3:1 4. annak a valsznsge, hogy olyan egyedek jelennek meg, amelyek kt dominns, illetev hrom dominns tulajdonsggal rendelkeznek, egyenl 49. Equus mulus i Equus hinnus prezint: 1. dereglarea meiozei 2. aceeai ereditate nuclear 3. plasmagene diferite 4. ereditate extranuclear fals 49. Az Equus mulus s az Equus hinnusra jellemz: 1. a meizis rendellenessge 2. ugyanaz a sejtmagi rklds 3. klnbz plazmagnek 4. l sejtmagon kivli rklds 50. Realizarea crossing-overului implic: 1. formarea tetradelor cromatidice n profaza I 2. dispunerea liniar a genelor n cromozomi 3. schimbul de segmente cromatidice intre omologi 4. generarea de informaie genetic nou 50. A crossing-over ltrehozsa felttelezi: 1. I profzisban kromatin tetrdok kialakulst 2. a gnek fonalas elhelyezkedst a kromoszmkban 3. homolgok kztti kromatin rszek kicserldst 4. j genetikai informci kialakulst 51. Are un numr par de microtubuli: 1. centriolul 2. partea mobil a flagelului 3. blefaroplastul 4. centrul celular 51. Pros mikrotubulusa van: 1. a centrilumnak 2. az ostor mozgkony rsznek 3. a blefaroplasztisznak 4. a sejtkzpontnak 52. Selectai afirmaia / afirmaiile corecte despre virusuri: 1. ribovirusurile conin uracil n acidul nucleic 2. virionul se integreaz n cromozom, n ciclul lizogen 3. virusul vegetativ este lipsit de capsid 4. virusurile se divid rapid, n cursul ciclului litic 52. Vlaszd ki a vrusokra igaz helyes lltst/lltsokat: 1. a ribovrusok a nukleinsavban uracilt tartalmaznak 2. a lizogn ciklusban a virion a kromoszmba gyazdik 3. a vegetatv vrusnl hinyzik a kapszid 4. gyorsan osztdnak a litikus ciklusban

  • 13

    53. Bacteriile metanogene: 1. fac parte din arhebacterii 2. sunt utilizate la curarea apelor reziduale 3. triesc n medii lipsite de oxigen 4. produc fenomenul de nflorire a apelor 53. A metnbaktriumok: 1. az archebaktriumok csoportjba tartoznak 2. a szennyvizek tiszttsban hasznlatosak 3. oxign hinyos krnyezetben lnek 4. vzvirgzst okoznak 54. nmulirea sexuat a fungilor se face prin: 1. gametangiogamie la Mucor mucedo 2. oogamie special la Achlya sp. 3. somatogamie la Agaricus campestris 4. nmugurire la Saccharomyces cerevisiae 54. A gombk ivaros szaporodsa trtnhet: 1. gametogmival a Mucor mucedo esetn 2. specilis oogmival az Achlya sp.-nl 3. szomatogmival az Agaricus arvensis esetn 4. bimbzssal a Saccharomyces cerevisae-nl 55. Boletus edulis are urmtoarele caracteristici: 1. hife neseptate; basidiospori 2. plectenchim; somatogamie 3. glicogen; gametogamie 4. chitin; corp de fructificaie 55. A Boletus edulis jellemzi: 1. vlaszfal nlkli hifk, bazidiosprk 2. plektenchima, szomatogmia 3. glikogn, gametogmia 4. kitin, termtest 56. Sarcodinele din apele marine: 1. formeaz pseudopode; exemplu- Amoeba proteus 2. prezint un exoschelet silicios; exemplu radiolarii 3. se hrnesc prin osmoz; exemplu Entamoeba histolitica 4. sunt planctonice; exemplu foraminiferele 56. A tengerekbl szrmaz szarkodink: 1. llbakat kpeznek, pl.Amoeba proteus 2. sziliktos kls vzzal rendelkeznek, pl. Radiolrik 3. ozmzissal tpllkoznak pl. Enteamoeba histolitica 4. planktonikusak, pl. foraminiferk 57. Pentru sinteza humulinei de ctre Escherichia coli, pornind de la ARNm este nevoie de: 1. ADN ligaz 2. endonucleaze de restricie 3. reverstranscriptaz 4. ARNm din celulele hepatice

  • 14

    57. Az Escherichia coli ltal, a humulin ellltshoz, mRNS-tl kiindulva szksges: 1. DNS ligz 2. restrikcis endonuklezok 3. reverztranszkriptz 4. mjsejtekbl szrmaz mRNS 58. Este consecina unei mutaii recesive la nivelul genomului nuclear: 1. neuropatia optic ereditar Leber 2. galactozemia 3. anemia falciform 4. distrofia muscular Duchenne 58. A sejtmag genomban lejtszd recesszv mutci kvetkezmnye: 1. Leber fle rkld ltsi neuroptia 2. galaktozmia 3. sarlsejtes vrszegnysg 4. Duchenne-fle izomsorvads 59. Prin ncruciarea ntre dou linii consangvinizate la porumb, rezult: 1. indivizi cu gene recesive homozigotate 2. segregare dup genotip i fenotip n descenden 3. indivizi cu rezisten sczut la condiii nefavorabile 4. descendeni care au o productivitate mai ridicat 59. A kukoricnl kt beltenyszettel ltrejtt vonal keresztezsvel keletkeznek: 1. homozigta, recesszv gnekkel rendelkez egyedek 2. a leszrmazottak genotpusra s fenotpusra hasadsa 3. cskkent ellenlls egyedek a nem megfelel idjrshoz 4. magasabb hozammal rendelkez leszrmazottak 60. La ncruciarea oarecilor cu blan galben: 1. 25% din embrioni sunt homozigoi dominani 2. legile lui Mendel nu au aplicabilitate 3. n F1 dispare o categorie genotipic 4. alela pentru culoarea galben a blnii este recesiv 60. Srga bundj egerek keresztezsnl: 1. az embrik 25%-a dominns homozigta 2. a mendeli trvnyek nem alkalmazhatak 3. F1-ben eltnik egy genotpus csoport 4. a bunda srga sznrt felels alll recesszv III. Feladatok Az albbi feladatok esetn (61-70) egy helyes vlasz van. Mindegyik feladat 3 pontot r.

    61. Dac se pornete de la 20 de celule somatice umane aflate n interfaz, dup o zi pe parcursul creia au avut loc mai multe cicluri celulare mitotice, precizai: a) tipul de mutaii care ar putea s apar pe parcursul ciclului celular, dac ar interveni factori mutageni; b) numrul de celule rezultate, tiind c o mitoz dureaz 240 min; c) numrul de centrioli i de cromozomi din toate celulele aflate n anafaza penultimei diviziuni.

    a) b) c)

  • 15

    61. Interfzisban lv, 20 darab emberi szomatikus sejttl indulva, egy nap utn, amikor tbb mitotikus folyamat lejtszdott, llaptsd meg: a) a mutci tipusait, amennyiben mutagn tnyezk hatnnak a sejtciklus sorn b) a keletkezett sejtek szmt, tudva, hogy egy mitzis 240 percet tart c) a centrilumok s kromoszmk szmt valamennyi sejtbl, amelyik az utols eltti osztds anafzisban van

    62. ntr-o familie, fiul sufer de daltonism, ca i tatl lui , mama este sntoas purttoare a genelor pentru hemofilie i daltonism, iar fiica este sntoas. Alegei afirmaia corect: A. fiica este purttoare doar a genei pentru hemofilie B. exist 50% risc de a avea o fiic hemofilic C. exist 50% anse de a avea un fiu sntos D. mama are cele dou mutaii pe cromozomi diferii 62. Egy csaldban a fi daltonista, akrcsak az apja, az anya viszont egszsges, de hordozza a vrzkenysg s daltonizmus gnjeit. Lnyuk egszsges. Melyik a helyes kijelents?: A. a lny csak a vrzkenysg gnjt hordozza B. 50% a kockzata egy vrzkeny lny szletsnek C. 50% az esly egy egszsges fi szletsnek D. az anya kt mutcija kln kromoszmkon tallhat 63. La o lecie de recapitulare, patru elevi (A, B, C, D) au rezolvat un exerciiu referitor la regnul Protista. Stabilii care dintre elevi a rspuns integral corect.

    A inhibarea fusului de diviziune, sub aciunea colchicinei 1280 640; 29440

    B blocarea sintezei bazelor purinice, la cantiti mari de cofein 2560 640; 58880

    C dezaminarea citozinei i mperecherea cu adenina, sub aciunea acidului nitros

    1280 2560; 58880

    D fragmentarea cromozomilor i translocaii, produse de virusuri 1280 1280; 29440

    a) b) c)

    A az osztdsi ors gtlsa, kolchicin hatsra 1280 640; 29440

    B a purinbzisok szintzisnek gtlsa, nagy mennyisg koffein hatsra 2560 640; 58880

    C a citozin dezaminlsa s adeninnal val kapcsoldsa, saltromos sav hatsra

    1280 2560; 58880

    D kromoszmk szttredezse, transzlokcik, amelyeket vrusok okoznak 1280 1280; 29440

    Protozoare Protiste cu caracter de plante

    Protiste cu caracter de fungi

    A Numrul de ciliate din ap este un indicator al puritii acesteia.

    Euglena sp. are vacuole contractile.

    Rhizopus stolonifer are hife de tip sinciiu.

    B Paramoecium bursaria realizeaz endosimbioz cu algele verzi.

    Actinocylus sp. conine clorofil a, c i pigmeni carotenoizi

    Oomicetele au nutriie saprofit sau parazit.

    C Rizopodele se hrnesc prin osmoz sau fagocitoz.

    Halopshaera minor este unicelular i imobil.

    Fuligo septica conine celuloz n peretele celular.

    D Naegleria fowleri-produce meningoencefalita.

    Peridinium sp. depoziteaz amidon.

    Albugo candida este parazit la nevertebrate.

  • 16

    63. Egy ismtl lecknel ngy dik (A, B, C, D) megoldottk a Protisztkra vonatkoz krdseket. Melyik dik vlaszolt helyesen?:

    64. n urma ncrucirii dintre dou soiuri de lalele s-au obinut 120 de descendeni, dintre care: 30 cu flori roii i talie nalt, 25% cu flori galbene i talie redus, 30 cu flori roii i talie redus i un sfert dintre plante cu flori galbene i talie nalt.Genitorii utilizai au fost: A. plant dublu homozigot dominant i plant heterozigot doar pentru culoare B. plant dublu heterozigot i plant heterozigot doar pentru talie C. plant dublu heterozigot i plant dublu homozigot recesiv D. plant dublu heterozigot i plant homozigot dominant pentru talie i heterozigot pentru culoare 64. Kt klnbz tulipn fajta keresztezsvel 120 utdott hoztak ltre, amelybl 30 piros virg s magas, 25% srga virg s alacsony, 30 piros s alacsony, s a nvnyek egynegyede srga virg s magas. A szlk tipusa: A. ktszeresen homozigta, dominns nvny s csak a sznre heterozigta nvny B. ktszeresen heterozigta nvny s csak a mretre heterozigta nvny C. ktszeresen heterozigta nvny s ktszeresen homozigta, recesszv nvny D. ktszeresen heterozigta nvny s homozigta dominns nvny a mretre s heterozigta a sznre

    65. n imaginea alturat este reprezentat modelul organizrii biomembranelor, propus de S.J. Singer i G.L. Nicholson. Stabilii rspunsul corect referitor la: a) denumirea componentelor notate cu cifrele 1, 3, 4 b) exemple de posibile funcii ale componentelor notate cu cifra 2 c) caracteristicile componentelor notate cu cifrele 1, 3, 4 65. A mellkelt brn a biomembrnok Singer-Nicholson modellje lthat. Vlaszd ki a helyes vlaszt: a) az 1, 3, 4 rszek neve b) a 2-es lehetsges funkcii c) az 1, 3, 4 alkotk jelemzi

    Protozok Nvnyi jelleg Protisztk Gomba jelleg Protisztk

    A A vz tisztasgt jelzik a benne tallhat csillsok

    Az Euglena sp. lktet rcskket tartalmaz.

    A Rhizopus stolonifer szincicium tipus hifkat tartalmaz.

    B A Paramoecium bursaria endoszimbizist alkot a zld algkkal

    Az Actinocylus sp. klorofill a, c s karotin pigmenteket tartalmaz

    Az Oomicetk tpllkozsa szaprofita vagy parazita.

    C A gykrlbak ozmzissal vagy fagocitozissal tpllkoznak.

    A Halopshaera minor egysejt s mozdulatlan

    A Fuligo septica sejtfalban cellulzt tartalmaz.

    D A Naegleria fowleri agyhrtyagyulladst okoz

    A Peridinium sp. kemnytt raktroz

    Az Albugo candida a gerinctelenek lskdje.

    a) b) c)

  • 17

    66. n urma analizei de ctre trei elevi a pedigree-ului din imaginea alturat, concluziile lor despre caracterul ereditar au fost: 1- se transmite nonmendelian 2- este autozomal dominant 3- este X-linkat n absena altor informaii, care concluzii pot fi corecte?

    A. 1 sau 3 B. 1 sau2 C. 2 sau 3 D. 1 sau 2 sau 3 66. A mellkelt bra alapjn hrom dik mondott vlemnyt a csaldfrl, rkldsrl. 1 nem mendeli mdon trtnik az rklds, 2 dominns autoszomlis, 3 X-kapcsolt rklds. Ms informci hinyban, melyik dik vlasza helyes?:

    A. 1 vagy 3 B. 1 vagy 2 C. 2 vagy 3 D. 1, vagy 2, vagy 3

    67. ntr-o pictur de ap, la microscop, s-au identificat: 300 Chlamydomonas, 10 Euglena viridis, 2 zoospori de Saprolegnia, 2 Chlorella. Stabilii numrul total de microtubuli periferici din organitele utilizate n locomoia organismelor observate. A. 27.630 B. 28.858 C. 12.280 D. 27.720 67. Egy csepp vzben, mikroszkp alatt azonostottak: 300 Chlamydomonas, 10 Euglena viridis, 2 Saprolegnia zoosprt, 2 Chlorella. llaptsd meg a mozgsban rszt vev sszes perifris mikrotubulus szmt a megfigyelt szervezetekben:

    A. 27.630 B. 28.858 C. 12.280 D. 27.720

    A. 3-koleszterin Az ATP-fgg szlltsban 4 A CO2 facilitlt diffzijt biztostja

    B. 4-poliszacharid Kt folyadktr kztti soromp 1- van egy hidrofil-fej ( foszft csoport)

    C. 1-foszfolipid Enzimek pl. celullz-szintetz 3 cskkenti a membrn fluiditst

    D. 3-integrns fehrjk Szvetek alkotsban rszt vev markerek

    1 ioncsatornkat alkot

  • 18

    68. Pentru o singur celul, graficul alturat descrie: A. variaia numrului de cromozomi n timpul ciclului celular meiotic B. variaia cantitii de ADN n timpul desfurrii gametogenezei C. variaia numrului de cromozomi n timpul diviziunii zigotului D. variaia cantitii de ADN n meioza I i meioza II 68. Egyetlen sejtre, a mellkelt grafikon lerja: A. a meizis alatt a kromoszmk szmnak vltozst B. gametogenzis sorn a DNS mennyisgnek vltozst C. a zigta osztdsa sorn a kromoszmaszm vltozst D. meizis I s meizis II sorn a DNS mennyisgnek vltozst

    69. Stabilii ordinea pe cromozom a genelor, tiind c frecvena crossing-over-ului ntre genele w i t este de 35 % , ntre genele a i p 30%, ntre genele t i p 15% i ntre genele w i a 10%. A. a t w p B. w a t p C. p t w a D. t p w a 69. llaptsd meg a gnek sorrendjt a kromoszmkon, tudva, hogy a crossing-over w s t gnek kztt 35 % , az a s p gnek kztt 30%, t s p gnek kztt 15%, w s a gnek kztt 10%.

    A. a t w p B. w a t p C. p t w a D. t p w a 70. ntr-o familie mama are hematii cu antigenele A i D, iar tatl i unul dintre copii au numai antigenul B. Stabilii afirmaia corect referitoare la genotipurile sau fenotipurile posibile pentru copiii familiei i probabilitatea lor de apariie: A. 50% copii Rh(+), dac mama este heterozigot pentru un singur caracter B. 12,5% copii cu genotipul matern, dac mama este dublu heterozigot C. 25% copii cu genotipul patern, dac mama este homozigot pentru un singur caracter

    D. 25% copii Rh(-) dac tatl este homozigot pentru ambele caractere

    70. Egy csaldban az anya vrsvrtestjei A s D antigen tartalmaznak, az apa s az egyik gyerek

    csak B-antignnel rendelkezik. llaptsd meg a helyes vlaszokat a gyerekek lehetsges

    genotipusra vagy fenotipusra vonatkoztatva, illetve a megjelensi valsznsgket:

    A. 50 % a gyerekeknek Rh(+), ha az anya heterozigta egyetlen tulajdonsgra

    B. 12,5 % a gyerekeknek anyai genotipus, ha az anya ktszeresen heterozigta

    C. 25 % a gyerekeknek apai genotipus, ha az anya homozigta egyetlen tulajdonsgra

    D. 25 % a gyerekeknek Rh(-), ha az apa homozigta mindkt tulajdonsgra

    Munkaid 3 ra. Minden ttel ktelez. Pontok sszege: 100: az 1-60 krdsre 1 pont; a 61-70 krdsre 3 pont; hivatalbl 10 pont.

    Sok sikert!