Subiecte patrimoniu_2015

8/9/2019 Subiecte patrimoniu_2015

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-patrimoniu2015 1/33

Subiecte patrimoniu

1. Principii de restaurare Camilo Boito

2.Cum se aplica Charta de la Venetia in Romania

3.Camilo Boito- profunzimea si complexitatea interventiilor in functie de perioada istorica

4.Stefan Bals-tot

5.Raffael Stern-tot

6.Comparatie intre teoria lui Brandi, Boito si legatura cu Charta de la Venetia

8.Ruine- art. 15 Crt. de la Venetia + UNESCO art

10.Viollet le Duc- definitia restaurarii si cartea pe care a scris-o

12.Columna lui Traian

13.Def. restaurarii dupa Brandi (ca act metodologic)

14.Alois Riegl

15.Felul in care Charta de la Venetia abordeaza tehnicile moderne de restaurare16. Institutii si Organisme ale statului si instrumentele prin care se reglementeaza in Romania

17.Legea 422

18.Autenticitate in restaurare- principii, cand a aparut19.Ce spunea J.Ruskin despre restaurarile lui Viollet le Duc

20.Afirmatia lui Teodoric- de comentat din perspectiva contemporana

21.Clasarea/ Clasificarea monumentelor istorice in Romania. Exemple22.Tipuri de restaurare - Camillo Boito

23.Aplicabilitatea Crt. de la Venetia si a hotararii comisiei UNESCO 1976 asupra monumentelor dinRomaniaasemanari

si deosebiri intre ce implica ( se vorbeste despre art.6 si art. 14 Crt. Venetia si faptul ca UNESCO '76

este cel care defineste monumentul, situl si amplasamentul)

24. Comentarea motivului ptr care Senatul Romaniei a decis conservarea Columnei lui Traian si a statutului juridic pe care l-a capatat ea raportat la statutul juridic pe care il aveau monumentele in legislatia romaneasca

25.Procedeele de a marca interventia contemporana a lui C. Boito - marcarea interventiilor contemporane: princiile

fundamentare teoretica (cine, in ce lucrare si in ce fel), exemple;

27.Tipologia interventiilor asupra monumentelor istorice (clasif.,rel cu crt de la venetia, art 9 si 16,specialistii)

28.art 15 crt de la venetia- despre siturile arheologice29. art 1 si art 3 Carta de la venetia

30 : Despre decoratie in carta de la venetia

31 : Inlocuire partilor lipsa in Carta de la Venetia - ART 12

32. Citat Victor Hugo

33. Restauratori romani adepti ai stilului lui Lecomte de Nouy

34. Legislatia Romaneasca ( partea cu zonele protejate)

35 Raza de protectiea unui monument , implementare, in ce consta si consecinte

36 Principalele indatoriri ale proprietarului unui monument istoric, din legislatia romana.



SUBIECTUL 1

Camilo Boito este fondatorul restaurarii ca si

disciplina!!!

Autenticitatea este un concept care a aparut odata cuopera teoretica a lui Camilo Boito prin care devine o

notiune de baza a Restaurarii. In raport cu acest element

central Camilo Boito elaboreaza cateva principii

conform carora un monument este compus din diverse

straturi- o constructie ajunge ca un nucleu inglobat in

diverse straturi de-a-lungul timpurilor. (descopera acest

lucru si il valorizeaza= uzura semnificativa)Acest invelis = componenta a autenticitatii pe care

restaurarea trebuie sa-l pastreze => orice completare la

un monument trebuie facuta astfel incat sa se vada ca

este interventie contemporana, iar interventiile efectuate

de-a-lungul timpului trebuiesc pastrate ca si parte

integrata a monumentului.Este de preferat sa consolidezi decat sa repari si este de

preferat sa repari decat sa restaurezi- interventia de

restaurareataca materialul autentic al monumentului ptr

ca trebuie sa ajunga in nucleul monumentului de aceea



este de preferat strictul necesar.

Apoi refuzul tipologiei stilistice in formula lui V le Duc

ptr ca ea nu duce catre ceva ca a existat vreodata.

Pledeaza ptr legitimitatea prezentului asupra trecutului(deci ptr interventie) si marcarea ostentativa! a oricarei

interventii de restaurare. Pe deasupra este importanta

descrierea si cercetarea amanuntita a monumentului cu

ierarhizarea profunzimii si complexitatii interventiilor

in funtie de perioada istorica. Orice adaugare trebuie

marcata distinctiv si trebuie realizata in materialele si

tehnologiile contemporane. Nu se accepta completarea

monumentului, operatiunea cea mai indicata este

anastiloza. Monumentele "vii" pot avea utilizari

prezente cu conditia ca acestea sa nu presupuna alterari

majore.

-mai trebuie sa mai vorbesti despre cele 8 procedee de

marcare distinctivaCriteriile autenticitatii stau in : autenticitatea

materialului (pastrarea materialelor originale de

constructie si prelucrarea lor in tehnicile traditionale);

autenticitatea conceptiei ( pastrarea conceptiei originale

si a celor ulterior survenite prin separarea diferitelor

etape de constructie si conservarea lor); autenticitatea

executiei ( conservarea edificiului in tehnicatraditionala sau contemporana dar probata);

autenticitatea amplasamentului ( grija ptr ambientul

original al monumentului , pastrarea rapoartelor de

volum , masa, culoare, textura).





SUBIECTUL 4

Stefan Bals s-a distins in santierele in care se punea

problema reconstruirii turlelor la bisericile romanesti inconditiile in care baza documentara este redusa sau nu

exista deloc. La Biserica Kretulescu care avea o turla,

Bals mai adauga o turla peste pronaos si o realizeaza in

maniera primei. Turla de la Paraclistul Mitropoliei -a-2-

a si turnul clopotnita la Patriarhie- suprainaltare. In

aceste cazuri exista o diferenta data de nuanta caramizii

- deci se vede ce s-a reconstruit. O alta lucrare la Sf,

Ioan din Piatra- indeparteaza vestibulul se reface

acoperisul inalt; se conserva si se prezinta in situ

portalul dintre naos si pronaos.

SUBIECTUL 5:

Plecand de la ideea lui Schinkel care pleda ptr unminimum necesar de interventie, la inceputul sec 19

apar cateva restaurari considerate exemplare. Rafael

Stern si G. Valadier sunt doi arhitecti numiti de Papa sa

consolideze si sa restaureze Arcul lui Constantin (Stern)

si Colosseum (Stern cont de Valadier)

Prin interventia sa de la Arcul lui Constantin, Stern este

primul care aduce terenul la starea din momentul incare a fost ridicat, elimina constructiile si degajeaza

pana la nivelul pavimentului roman; realizeazacu

elemente de metal o consolidare a constructiei si o

ancorare a elementelor sculpturale. Tot el este chemat



sa intervina la Colosseum unde intampina problema

consolidarii acestei constructii care din cauza folosirii

anterioare isi pierduse integralitatea geometrica (lucru

care crea un pericol de prabusire). Stern aplica principiul constrafortului care sa sprijine impingerile

latrale. Stern alege sa faca acest gest din caramida

evidenta astfel incat se observa unde este material antic

si unde este materialul secolului 19.

In partea opusa Valadier are aceiasi operatiune creand

un contrafort gol cu arcade in retragere pe verticala tot

din caramida. Caramida este exclusiv utilizata cu

exceptia locurilor unde trebuiau refacute elemente de

profilatura. Interventia este surprinzator de corecta din

perspectiva contemporana.

Valadier mai lucreaza Arcul lui Titus unde reconstituie

stilizat, simplificat partile lipsa iar decoratia este

reprodusa astfel incat interventia sa fie evidenta.

SUBIECTUL 6

Teoria lui Cesare Brandi = ultima inainte de Carta de la

Venetia. El defineste restaurarea ca act metodologic a

carei esenta sta in a transforma 60% din intreg in 100%

cu conditia ca materia prima sa comunice ceva despre

starea monumentului - in caz contrar nu existarestaurare. Atrage atentia asupra aspectului artistic si

istoric in operatiune ptr ca avand 60% in cei 40% sa nu

fie dpdv artistic ceea ce era fie dpdv istoric sa nu arate

cum a evoluat in timp constructia. Deci Brandi



pastreaza ideea ca trecerea in timp , patina este parte a

istoriei edificiului ( idee de la Boito). Ceea ce se

remarca e ca analogia trebuie respinsa- adica ceea ce se

restaureaza este o operatiune de arta unica si ca nu se pot trage concluzii ptr a o imita ( nu se pot restaura

bratele lui Venus din Milo) ; in arhitectura exista

situatii cand se pot restaura constructiile in baza datelor

obtinute din alte parti dar nu este o regula , este o

exceptie. Brandi enunta 2 principii : 1) se intervine doar

asupra materiei operei de arta si nu asupra mesajului si

2) restaurarea vizeaza obtinerea unei unitati potentiale a

operei de arta ( interventia va reda o reunificare a

partilor semnificative). Conceptul de integrare

(reintregire a constructiei) apare in situatia in care o

parte din obiect nu mai exista caz in care Brandi

urmareste inchiderea formei ( unitate formala) si nu

unitate stilistica, iar interventia aceasta trebuie sa selimiteze la folosirea sugestiilor continute in

fragmentelor existente- ceea ce Boito numea marcarea

prin simplificare. Brandi arata ca aceasta marcare

trebuie sa fie perceputa numai din apropiere ( Arcul lui

Titus-Valadier) . Aceasta interventie afecteaza 2

straturi- daca existe limite in rezolvarea stratului vizibil,

substratul poate fi stabilit cu o mai mare libertate ptr canu e observabil. Brandi mai afirma ca este importanta

gandirea in perspectiva - oice restaurare trebuie sa

facilizeze eventuale viitoare interventii si sa fie

reversibila. Ruinele-inceputul-VEZI SUBIECTUL 8



Adaugarile pastrate sunt un lucru firesc ptr operatiunea

de restaurare in timp ce eliminarea lor nu este ( Vezi

Boito care spuneam la fel), iar ele trebuiesc foarte bine

justificate.+BOITO+SUBIECT 18+CHARTA DE LA VENETIA

(ART 11, 12, 13, 15, 9, 16)

SUBIECTUL 8

Ruinele sunt tratate ca si un capitol separat intrucat

exista intotdeauna tentatia de a reconstitui resturile

ramase pe teritoriu ptr a ajunge la imaginea initiala ptr

ca dpdv politic era avantajos. Restaurarea lor trebuie sa

se rezume la actiunea de conservare si protejare ptr ca

ele prezinta mult prea putin material original ptr areface unitatea formala si duce in zona falsului (

conform lui Brandi). Conform Chartei de la Venetia

singura operatiune permisa este anastiloza, completarile

sunt interzise. Materialul utilizat ptr acest proces trebuie

sa fie recogniscibil si trebuie sa fie utilizat in doza

minima. Sapaturile trebuie realizate in conformitate cu

standardele stiintifice + HOTARARILE UNESCO.HOTARARI UNESCO- fiecare stat trebuie sa pastreze

neatins un numar de situri arheologice din diferite

perioade ptr ca cercetarea acestora sa poata beneficia de

viitoare tehnici imbunatatite.In orice sit arheologic



excavat, acolo unde solul permite trebuiesc lasate zone

martor cu scopul permiterii unor verificari ulterioare

privind stratigrafia si compozitia arheologica a sitului.

SUBIECTUL 10

Viollet le Duc este cel care pentru prima data defineste

termenul " restaurare" ca termen modern in articolul"Sour la restoration" in cartea sa "Dictionnaire reisonne

de l'architecture" (1864) in care mai da definitii si unor

termeni de arhitectura. Conform lui, restaurarea ca

termen si actiune este ceva modern care nu a existat

pana atunci si "a restaura nu inseamna a repara, a

conserva,a reconstrui, este a restabili o integralitate care

poate sa nu fi existat niciodata". Aceasta definitie estedata dupa ani de practica in urma carora conchide ca

orice fel de interventie da o mai mare speranta de viata,

ca orice element care exista are o ratiune de a fi, ca

nimic nu este in plus. Stilul= ratiunea care guverneaza



existenta pieselor in constructie iar atunci cand

intervenim trebuie sa ne punem in locul autorului initial

si spiritul stilului.

Arata ca ptr prima data in sec 19 este momentul cand se poate efectua restaurarea - atunci cand se stia destule

despre trecut. Interventiile sale si a scolii sale urmaresc

atingerea perfectiunii stilului, doctrina numindu-se

"Unitate de Stil"- nu se urmarea aducerea constructiei la

o stare care a avut-o candva ci la o stare utopica,

perfectionista- deci interventiile nu pot fi considerate

certitudini.

La restaurarea NoTre Dame el scrie ca trebuie sa existe

o supunere fata de ratiunea edificiului, restaurarea

devenind de fapt o expresie a gandurilor despre calea

care trebuie urmarita de arhitectura- deci cu cat

ajungem in viitor e nevoie de mai multe repere in

trecut. El reface flesa de la Notre Dame = perfectiune astilului gotic si nu are nici o legatura cu flesa originala.

Aduce sculpturi si modifica goluri de ferestre ptr a

aduce la o unitate si valoare stilistica.

SUBIECTUL 12

In anul 1162 se decide protejarea columnei de orice felde amenintare naturala sau umana. In conflictul dintre

Imparat si Papa ( imp= Frederich Barbarosa), Roma

tine partea imparatului ptr a obtine statutul de oras liber,

supus direct imparatului=>1143 Roma devine cetate



libera . Acest fapt cerea o modalitate de reprezentare. In

opinia Senatului situatia este asemanatoare perioadei

impreiului roman=> se indreapta catre ceva ce se

intamplase cu 1000 de ani inainte=> Columnele luiMarc Aurelius si Traian devin belvederi. Columna lui

Traian era amplasata in for, locatie deosebita si deci

este un simbol mai clar al libertatii abia cucerite, vorbea

despre aceiasi libertate pe care romanii o aveau. In

decret se folosesc cuvintele " astfel incat sa nu fie

nicicand distrusa ci pastrata ptr onoarea poporului

roman (...) atat timp cat lumea va exista"- se reia ideea

lui Teodoric ( nemuritoare tinerete). Si acest demers

reprezinta o exceptie din interes, in rest nu exista

obligatii fata de trecut

-fata de legislatia romana- operatiunea declasare art 8

+art 7 + definitia monumentului

SUBIECTUL 13

Cesare Brandi este cel care pune bazele si condeceInstitutul Central de Restaurare. El genereaza norme si

metode asupra restaurarilor care compun Teoria

Restaurarii. El defineste restaurarea ca o modalitate de

interventie umana specifica actiunilor noastre asupra



operelor de arta si arata diferenta dintre reabilitare,

reparare si restaurare- deci o interventie umana in

lumea obiectelor de arta. El arata ca sunt obiecte care

desi folosite sunt plasate in zona artei printr0unmecanism subiectiv. Deci cand se vorbeste despre

restaurare 1) se recunoaste ca acel obiect apartine lumei

artei, deci se acorda o calitate diferita fata de functiunea

sa uzuala 2) se referala existenta unui menaj de

materiale , tencuieli, finisaje - se actioneaza asupra

materialelor constienti de dimensiunea estetica a

obiectului si ca actiune asupra acestuia e realizata ptr ca

semnificatiile si mesajele sa fie transmise mai departe->

restaurarea este momentul metodologic al recunoasterii

operei de arta in consistenta sa fizica si dubla sa

polaritate estetica si istorica ( trecerea prin timp a

obiectului supus rastaurarii) in vederea transmiterii ei

catre viitor=> 2 principii: 1) se intervine doar asupramateriei operei de arta si nu asupra mesajului si 2)

restaurarea vizeaza obtinerea unei unitati potentiale a


partilor semnificative). In esenta inseamna a avea 60%

din tot intregul iar prin restaurare sa arate ca si cum ar fi 100%.

SUBIECTUL 14Personalitate in lumea vieneza, Alois Riegl manifesta

interes in denumirea termenilor de "monument" si

"monument istoric" . In lucrarile sale pledeaza ptr o

lege de protectie a monumentelor. Inainte de a face o



propunere ptr aceasta lege , el decide sa studieze dpdv

teoretic problematica monument-monument istoric si

valorie pe care acesti termeni le desemneaza. El scrie

"Der moderne denkmalkultus" care este considerata unadin lucrarile de capatai ptr definirea monumentului

istoric. A.R. descopera faptul ca exista diferente de

limbak si tematica intre cei doi termeni si arata ca

"monument" este din start incarcat cu o valoare de

rememorare- Columna lui Traian ridicata in cinstea

victoriei- in cazul termenului de "monument istoric"

care este ridicat cu o anumita functiune si capata valori

de rememorare de-a-lungul timpului, lucru care il

diferentiaza de "monument" ( arhitectii nu proiecteaza

monumente istorice) => monumente intentionate=

monument iar monumente neintentionate=monument

istoric.

Dar in familia monumentelor istorice sunt incluse simonumentele- Columna lui Traian= monument din start

dar ea dobandeste in timp si alte valori ca prima

constructie protejata=> devine monument istoric.

Relevanta acestora consta in observatia ca atat timp cat

va exista acea categorie careia ii este adresata

semnificatia de monument ea se va ocupa de ingrijirea

structurii ( de exemplu monumentele funerare) .Monumentele istorice nu creeaza o relatie particulara cu

un anumit grup ptr a exista acea responsabilitate=>

Riegl spune ca legea trebuie sa se adreseze

MONUMENTELOR ISTORICE ptr ca ele comunica cu



comunitatea, iar aceasta este relatia care trebuie

reglementata.

Apoi el pleaca de la ideea de a privi un monument

istoric nu numai ca o entitate tehnica ci ca si un elementdesemnat de societate prin diverse valori care exista in

structura fizica a monumentului istoric ptr ca a

restaura= a feri, a proteja, a salva valorile, esenta=>

Riegl analizeaza si defineste valorile monumentale

(zidul Berlinului- intre realismul socialist si

capitalismul decadent). Elementul central il constituie

"valoarea de rememorare" fara de care nu poate exista

un monument istoric ( un Gehry nu poate sa fie un

monument istoric-for now) . Acesta categorie este

compusa din cateva tipuri de valori : val. de vechime -

semnele materiale care vorbesc despre existenta istorica

a obiectului, aspectul ne-modern, uzura, patina;

val.istorica- rememorarea catre privitor a unorinformatii legate de istoria edificiului; val de

rememorare intentionala - mesajul pus de la inceput in

constructie care vorbeste despre un lucru precis si care

e intotdeauna gasit in monument. Pe langa acestea mai

exista val de contemporaneitate- cele prin care

monumentul exista ptr noi, care a garantat existenta lui

si protejarea; val de utilizaresi de arta- care in opera luiRiegl= val de noutate si de arta relativa care nu

reprezinta ceea ce e de preferat artistic, existenta

placerii admirarii creatiilor trecutului care nu mai pot fi

realizate in prezent. Riegl arata ca ptr a interveni trebuie



facute acele operatiuni care se adreseaza corect

fiecareia dintre valori ptr ca ele fac diferenta intre

reparare si restaurare. Totodata remarca dificultatea

care apare in momentul in care unele interventii care seadreseaza corect unor valori nu se adreseaza corect

altora de unde este imperios necesara ierarhizarea

valorilor in vederea luarii deciziilor.

SUBIECTUL 15 - Charta de la Venetia le abordeaza cu

retinere - nu vom utiliza o solutie contemporana care sa

rezolve toate problemele pr ca sensibilitatea

primeaza.(Sf. Sofia - cupola- oamenii au incercat sa

gaseasca o solutie) .

SUBIECTUL 16-lista monumentelor istorice

-legea 422,50/91 - avizele de la MCC

-autoritati prin care Ministerul se declara de acord cu

interventiile propuse asupra monumentelor

- proiecte emise de arhitect

-clasarea monumentelor- dosarul de clasare

-zona de protectie-dreptul de preemtiune -autoritatea publica este primul

ofertant si trebuie sa stie de orice vazare a obiectului

declarat monument istoric

-expropierea pe cauza de utilizare publica



-scutiri de taxe

-subventionarea lucrarilor de restaurare

-mecanismele de creditare

SUBIECTUL 17

Legea privind protejarea monumentelor istorice -

LEGEA 422-2001

ART 3 - se stabilesc urmatoarele categorii de

monumente istorice , bunuri imobile supraterane,

subterane si subacvatice : a) monument= constructie

sau parte de constructie + instalatie , mobila_ terenul

aferent delimitat topografic = marturii cultural-istoricesemnificative dpdv arhitectural, arheologic, istoric. b)

ansamblu= grup coerent dpdv cultural,

istoric,arhitectural, urbanistic de constructii care +

terenul aferent formeaza o unitate delimitata topografic

si = marturie cultural-istorica. c) sit= teren delimitat

topografic cuprinzand creatiile in cadrul natural

care=marturii cultural-istorice semnificativeART 7-monumentele istorice se claseaza in : a) grupa

A= valoare nationala si universala si b) grupa B -

valoare reprezentativa ptr patrimoniul cultural local

ART 8- ptr fiecare monument se instituie zona de



protectie care asigura conservarea monumentului si a

cadrului sau construit sau natural.-> zona se delimiteaza

simultan cu clasarea bunului. In ea se pot institui

servituti de utilitate publica si regulamente speciale deconstruire.

ART 11- evidenta monumentelor istorice rezulta din

procedura de alcatuire a fisei fiecarui monument care

contine informatii tehnice si stiintifice, toate

interventiile umane + modificarile naturale survenite in

decursul timpului.

-clasarea= procedura prin care se atribuie regimul de

monument istorice unui bun imobil conform art 7

ART 17-monumentele istorice si zonele de protectie

sunt evidentiate in planurile urbanistice

ART 22-interventiile asupra monumentelor istorice se

fac numai in baza avizului emis de MCC , exceptiefacand interventiile determinate de forta majora cu

conditia ca modificarile sa fie reversibile - lucrarile de

cercetare,constructii, extindere, reparare, consolidare,

conservare, restaurare, amenajare, executare de mulaje

de pe componente ale monumentului istoric;amplasari

de imprejurimi, constructii de protectie, piese de

mobilier fix, panouri, firme, sticle; schimbari aledestinatiei monumentului istoric, stramutarea

monumentelor istorice, amenajarea de cai de acces,

pietonale , carosabile

-autorizatiile de constructie , autorizatiile de desfiintare



si autorizatiile referitoare la interventii sunt eliberate de

MCC.

SUBIECTUL 18Autenticitatea este un concept care a aparut odata cu

opera teoretica a lui Camilo Boito prin care devine o

notiune de baza a Restaurarii. In raport cu acest element

central Camilo Boito elaboreaza cateva principii

conform carora un monument este compus din diverse

straturi- o constructie ajunge ca un nucleu inglobat in

diverse straturi de-a-lungul timpurilor. (descopera acest

lucru si il valorizeaza= uzura semnificativa)

Acest invelis = componenta a autenticitatii pe care

restaurarea trebuie sa-l pastreze => orice completare la

un monument trebuie facuta astfel incat sa se vada ca

este interventie contemporana, iar interventiile efectuate

de-a-lungul timpului trebuiesc pastrate ca si parteintegrata a monumentului.

Este de preferat sa consolidezi decat sa repari si este de

preferat sa repari decat sa restaurezi- interventia de

restaurareataca materialul autentic al monumentului ptr

ca trebuie sa ajunga in nucleul monumentului de aceea

este de preferat strictul necesar.

Apoi refuzul tipologiei stilistice in formula lui V le Duc ptr ca ea nu duce catre ceva ca a existat vreodata.

Pledeaza ptr legitimitatea prezentului asupra trecutului

(deci ptr interventie) si marcarea ostentativa! a oricarei

interventii de restaurare. Pe deasupra este importanta



descrierea si cercetarea amanuntita a monumentului cu

ierarhizarea profunzimii si complexitatii interventiilor

in funtie de perioada istorica. Orice adaugare trebuie

marcata distinctiv si trebuie realizata in materialele sitehnologiile contemporane. Nu se accepta completarea

monumentului, operatiunea cea mai indicata este

anastiloza. Monumentele "vii" pot avea utilizari

prezente cu conditia ca acestea sa nu presupuna alterari

majore.

-mai trebuie sa mai vorbesti despre cele 8 procedee de

marcare distinctiva

Criteriile autenticitatii stau in : autenticitatea

materialului (pastrarea materialelor originale de

constructie si prelucrarea lor in tehnicile traditionale);

autenticitatea conceptiei ( pastrarea conceptiei originale

si a celor ulterior survenite prin separarea diferitelor

etape de constructie si conservarea lor); autenticitateaexecutiei ( conservarea edificiului in tehnica

traditionala sau contemporana dar probata);

autenticitatea amplasamentului ( grija ptr ambientul

original al monumentului , pastrarea rapoartelor de

volum , masa, culoare, textura).

SUBIECTUL 19Viollet le Duc devine tinta unor critici acide, dintre care

cea mai reprezentativa pentru teoria restaurarii apartine

lui J. Ruskin, teoretician arhitect si figura emblematica

victoriana cu idei caracteristice perioadei victoriene.



Apare pe fondul victoriei Angliei asupra Frantei in

urma careia se deschide continentul catre publicul

britanic , fapt ce genereaza interesul turistilor asupra

valorilor culturale ale continentului.In urma cercetarii trecutului arh Ruskin scrie "Cele 7

lampi ale arhitecturii" si conduce Doctrina

antiinterventionista. In cap.6 , Lampa Memoriei exista

principalele opinii despre monument si restaurare. In

primul rand o afirmatie foarte clara- fara arhitectura nu

ne putem aduce aminte, iar rolul arhitectului este acela

de a proiecta monumentele epocilor viitoare si sa

ingrijeasca constructiile trecutului ptr ca ele ne aduc

aminte. Totodata include in patrimoniul istoric

constructiile modeste ce definesc "ansamblul urban" ptr

ca vorbesc despre felul in care a trait o categorie de

oameni si rupe definitia monumentului ca o cladire cu

emfaza.Prin doctrina antiinterventionista Ruskin aduce critica

restaurarii definite de le Duc . Pornind de la ideea ca

monumentul este o opera de creatie, asa cum nu se

intervine nici asupra picturii nu ar trebui sa se intervina

nici asupra monumentului trecutului ptr ca noi suntem

doar niste mijlocitori intre trecut si generatiile viitoare.

In aceasta consecinta sta de fapt critica intrucat V. leDuc afirma ca are voie sa intervina asupra unui

monument cu conditia de a intregi ratiunea interna a

arhitecturii. Ruskin afirma ca de fapt ceea ce se poate

face este "ingrijirea" astfel incat ruinarea sa fie



incetinita si sa acceptam ca asa cum totul are un sfarsit

asa are si patrimoniul ptr ca "restaurarea" lui le Duc

este o minciuna absoluta!, un fals intrucat se ia ceva ce

este adevarat , se inlocuieste si apoi este prezentat caopera a trecutului=> (spune R) ca restaurarea este

distrugerea totala pe care o poate suferi o constructie

urmata de o falsa descriere a munumentului. Este o

pozitie transanta care duce lucrurile la cealalta extrema

- ingrijire, intretinere dar nu exista dpdv moral! dreptul

de a modifica creatia trecutului. Textul se aplica

definitiei termenului de "restaurare" enuntate de le Duc.

Ruskine pune apoi bazele Societatii ptr Protectia

Constructiilor Istorice alaturi de Morris- acesta

pledeaza ptr conservare si defineste DEZVOLTAREA

DURABILA aducand in prim plan responsabilitatea

fata de generatiile viitoare.

SUBIECTUL 20

Teodoric ordona in scrisorile sale ca monumentele si

operele de arta ale Romei sa fie reabilitate, pastrate,

consolidate "astfel incat sa meritam multumirile

trecutilor regi a caror opera noi i-am dat o nemuritoare

tinerete".Prin acest demers Teodoric isi asigurasimpatia poporului ptr a guverna mai usor. Totodata el

isi gasea legitimitate, intrucat era un barbar, un militar

si nu descendent de imparat facand lucruri pe care nu le

faceau decat mostenitorii. El putea sa castige dpdv



militar dar era mai greu sa guverneze intr-un teritoriu in

care nu avea nici un fel de legitimitate. El se raporta

astfel la valorile trecutului din interes politic =>

oamenii se vor uita la el ca la un mostenitor intrucattermentul de "patrimoniu" reprezinta un bun transmis

din tata in fiu care nu poate fi refuzat si care trebuie

intretinut.

Sintagma "o nemuritoare tinerete"= protectia unui

monument este pentru totdeauna; aceasta idee apare ptr

prima oara in afirmatia lui Teodoric.

Ce a cerut Teodoric reprezinta exceptia; regula era ca

lucrurile erau pastrate atat timp cat foloseau la

cevamateriale

de constructie, fundatii, schimbare de

functiune etc.

SUBIECTUL 21Clasarea = procedura prin care se confera un regim de

monument istoric a unui bun imobil si este inscris in

lista monumentelor istorice. Procedura se declanseaza

de catre directiile ptr cultura , culte si patrimoniu

cultural national judetene astfel : 1) din oficiu ptr: a)

bunurile imobile care apartin statului sau unitatilor

administrativ-teritoriale;b) bunurile imobile care apartincultelor religioase; c) bunurile imobile descoperite

intamplator sau in cadrul unor cercetari arheologice

sistematice.2) la cerere ptr a) proprietar;b)primar;c)

asociatii si fundatii legal constituite cu activitatea in



domeniul protejarii monumentelor ; d) institutiile

publice cu activitatea in domeniu protejarii

monumentelor. Dosarul de clasare contine:

documentatie tehnica ( plan situatie, releveu, fotografii,date referitoare la functiune,expertiza tehnica);

documentatia istorica -studiu istoric; documentatia

privind situatia juridica ( dreptul de proprietate, planuri

cadastrale, carte funciara); acte administrative. Dosarul

este intocmit de serviciile Ministerului Culturii si

Cultelor (sau cum se mai numeste) si se inainteaza

compartimentului de specialitate din cadrul aceluiasi

minister care il prezinta COMINIEI NATIONALE DE

ARHEOLOGIE si/sau COMISIEI NATIONALE A

MONUMENTELOR ISTORICE. Secretarii din cadrul

ultimei mentionate elaboreaza proiectul de ordin pe

care il inainteaza ministrului culturii si cultelor spre

aprobare.

SUBIECTUL 22

Camilo Boito este fondatorul restaurarii ca si disciplina.

El neaga cele doua extremitati prezentate de Ruskin si

le Duc dar pledeaza in favoarea interventiei cu

argumente din trecut.

Tipurile de restaurare sunt: restaurarea arheologica= prin anastiloza ptr obiectele antice, operatiune ce

implica ridicarea pieselor gasite "in situ" (anastiloza

templului Atenei Nike - Balanos); restaurarea

"pittorico"- ptr constructiile Evului Mediu si presupune



o restaurare discreta cu interventia redusa la minimum

necesar; restaurarea arhitecturala= ptr monumentele

Renasterii pana in perioada contemporana unde sunt

permise interventii de anvergura cu inlocuiri de partilipsa si completari cu conditia ca acestea sa fie marcate

distinctiv si sa fie realizate cu materialele si tehnologiile

contemporane.

SUBIECTUL 24:

In anul 1162 se decide protejarea columnei de orice fel

de amenintare naturala sau umana. In conflictul dintre

Imparat si Papa ( imp= Frederich Barbarosa), Roma

tine partea imparatului ptr a obtine statutul de oras liber,

supus direct imparatului=>1143 Roma devine cetate

libera . Acest fapt cerea o modalitate de reprezentare. In

opinia Senatului situatia este asemanatoare perioadei

impreiului roman=> se indreapta catre ceva ce seintamplase cu 1000 de ani inainte=> Columnele lui

Marc Aurelius si Traian devin belvederi. Columna lui

Traian era amplasata in for, locatie deosebita si deci

este un simbol mai clar al libertatii abia cucerite, vorbea

despre aceiasi libertate pe care romanii o aveau. In

decret se folosesc cuvintele " astfel incat sa nu fie

nicicand distrusa ci pastrata ptr onoarea poporuluiroman (...) atat timp cat lumea va exista"- se reia ideea

lui Teodoric ( nemuritoare tinerete). Si acest demers

reprezinta o exceptie din interes, in rest nu exista

obligatii fata de trecut



-fata de legislatia romana- operatiunea declasare art 8

+art 7 + definitia monumentului

SUBIECTUL 25

Cesare Brandi – Teoria Restaurarii. Principiul 60%- 40%

Metode de marcare a interventiilor sunt :

-diferentierea stilului

-diferentierea materialului

-eliminarea figurilor sau ornamentatiei

-expunerea partilor vechi suprimate - intr-un loc deschis

publicului

-inscrierea pe fiecare element reintregit a datei

restaurarii sau a unui semn conventional

-epigrafii descriptive pe monument

-descrierea fotografica si scrisa a interventiilor, separata

in etape

-notorietatea

SUBIECTUL 27

conservarea- stoparea actiunilor distructive si reparatii

de prevenire a degradarilor

consolidare-cu tehnici traditionale//cu tehnici

moderne//masuri temporare de consolidare

restaurare-anastiloza // restaurare de eliberare//restaurarea de intregire// restaurare de reconstituire //

reintregire stilistica

reabilitare- cu alterare volumetrica// fara alterare

volumetrica



reconstructie- cu materiale contemporane , pastrarea

amplsamentului si a trasaturilor arhitecturale// stamutari

- in cadrul ansamblului/ pe alt amplasament/

translatarea constructiei

SUBIECTUL 28

ART 15: cercetarile si siturile arheologice , ruinele.

Pleaca de la normele care ghideaza activitatea. Insista

ca ruina nu se reconstituie, singurul lucru= conservarea

in situ a acestora si a obiectelor descopeirte ptr ca

materialul pierdut e mare deci se trece in zona ipotezei.

Se accepta anastiloza- in domeniul certitudinii ( Forul

Roman- anastiloza - prezenta materialului de

completare distins de cel original)

SUBIECTUL 29. Art 1 si Art 3 Carta de la

venetia Art 1: “conceptul de monument isotirc

acopera nu numai opera arhitecturala izolata, dar si

ansamblul rural sau urban in care este gasita aceasta

marturie a unei civilizatii”.. contstatam ca definitia

valorifica ceea ce a spus Reigel- este esential pentru un

obiect e ca el sa contina o valoare de rememorare,

marturia inseamna rememorare. Definitia arecaracteristica principala – de obiect de arhitectura care

poate fi mai mic, sau mai mare, intr-un sit rural sau urban,

singur dar care vorbeste despre ceva.dincolo de funtiunea



pe care o indeplineste , uneori totala lipsa de legatura cu

ceea ce facem noi astazi , este marturia a ceea ce a fost

ex:

Coloana fara sfarsit a lui Brancusi> ansamblul Eroilor

care a fost ridicat in memoria Bataliei de pe Jiu din

Primul Razboi Mondial. Sotia primului ministru a

comandat si a platit cu fondurile unei societati caritabile a

femeilor liberale, nu statul roman.Brancusi prin ansamblul

care porneste de la masa tacerii- poarta sarutului- coloana

vorbesc despre sacrificul ostasilor romani.

Art 3. Scopul restaurarii si conservarii:”scopul conservarii

si restaurarilor este de a proteja atat ca opera de arta, cat si

ca marturie istorica” . Exista o diferenta intre valoarea de

arta si valoarea marturiei istorice.Asa spune Reigl, trebuiesa ne adresam fiecareia dintre aceste 2 valori cu o actiune

tehnica speciala.

Galeria Oglinzilor de la versailles: La momentul inceperii

lucrarilor, oglinzile isi pierdusera stratul de argint ,

tavanele erau afumate de la candelabre, pardoseala era cu

lipsa de parchet , ar fi existat discutia ca aceste semne aletrecerii timpului nu ar fi trebuit respectate , daca nu ar fi

fost justificat ca in locul in care lipsea o partea a

parchetului sa nu fie inlocuita deoarece introduceam



lemn nou langa cel de 300 de ani vechime, daca nu cumva

plafonuul afumat nu era o forma a patinei timpului. In

acest loc valoarea artistica este mai importanta. Prin

urmare interventia trebuia sa favorizeze valoarea de arta a

locului intr-o forma oarecare , intr-o forma de

defavorizare a valori de istorie.

La poul opus Termele lui Histria – unde nimeni nu a pus

accent pe reintregire , intrucat locul vorbeste despre cum

faceau romanii baie ,ce material foloseau si locul exprimavaloarea istorica a monumentului.

SUBIECTUL 30 : Despre decoratie in carta de la venetia

Art 8: Obiectele sculpturale, picturile sau decoratia care

formeaza parte integranta din monument pot fi extrase din

aceasta doar daca aceasata este singura modalitate de a leasigura protectia.

Expemplu: Erehteionul unde cariatidele situate la intrare

au fost extrase, una dintre ele fiind expusa la Museum of

British art iar celelalte originale fiind expuse in Muzeul

Acropolei. Exctractia a fost absout necesara intrucat

atmosfera Atenei este atat de grava incat marmura acestor

Cariatide era intrun proces de degradare avansat.

SUBIECTUL 31 : Inlocuire partilor lipsa in Carta de la

Venetia - ART 12: (cuvant cheie armonios):



“[re – intregirea] partilor lipsa trebuie sa se integreze

armonios cu intregul in aceasi timp trebuie deosebita de

original, astfel incat restaurarea sa nu falsifice marturia

istorica”. Se repeta oarecum ideea luiCesare Brandi cum ca avand 60% dintr-un monument

putem ajunge la 100%. Brandi enunta 2 principii : 1) se

intervine doar

asupra materiei operei de arta si nu asupra mesajului si

2) restaurarea vizeaza obtinerea unei unitati potentiale a


partilor semnificative). Conceptul de integrare

(reintregire a constructiei) apare in situatia in care o

parte din obiect nu mai exista caz in care Brandi

urmareste inchiderea formei ( unitate formala) si nu

unitate stilistica, iar interventia aceasta trebuie sa se

limiteze la folosirea sugestiilor continute in

fragmentelor existente- ceea ce Boito numea marcarea prin simplificare. Ca exemplu privim Arcul lui Titus, de

la distanta pare un intreg, pentru ca este reintregit

voumetric insa de apoape se observa diferenta intre

materialul antic si cel adaugat ulterior.

SUBIECTUL 32. Citat Victor Hugo: “Sunt doua lucruri

intr-un edificiu :folosinta si frumusetea. Folosinta apartine

proprietarului, frumusetea-tuturor. A o distruge inseamna

deci o depasire a drepturilor.” Razboiul demolatorilor

Victor Hugo este poet, el nu este arhitect nici restaurator



ci este om de cultura. El scrie in jurul anilor 30 o serie de

articole publicate sub numele de “razboiul Demolatorilor ”

in spune ca este timpul sa fie facuta o lege a

monumentelor , o lege care sa protejeze acest patrimoniu

valoros al frantei. Intrucat monumentele nu apartin decat

prin folosinta proprietarului ci prin frumusete ele trebuie

sa fie protejate printo lege care sa interzica virtutea

acestui interes public. Victor Hugo: “ a distruge inseamna

o depasire a drepturilor ”.SUBIECTUL 33: Alexandru Băicoian

Adept al restaurării stilistice şi al inovaţiei de tip A.

Lecomte du Nouy:

Sf. Gheorghe - Hârlău – înlăturarea tencuielii zugrăvite,

înlocuirea paramentului original cu materiale noi (piatrade râu înlocuită cu piatră făţuită)

Sf. Nicolae – Popăuţi

SUBIECTUL 34 Legislatia Roamaneasca ( zonele

protejate) Legea nr 5- 2000

SUBIECTUL 35 Raza de protectiea unui monument ,implementare, in ce consta si consecinte.

Instituirea zonei de protejare a monumentului istoric se

face sistematic cu clasarea ca monument istoric in lista



monumentelor istorice de la Ministerul Culturii.Aceasta

zona de protectie a monumentului are ca misiune

posibilitatea exercitarii unui control asupra a ceea ce se

intampla in imediata vecinatate a monumentului .

Scopurile acestei reglemenari sunt :

Primul este de a ajuta la perceperea corecta vizuala a

monumentului care este purtatorul mesajului, autorului.

Al doilea scop este cel al unui control al interventiilor din

apropiere moumentului istoric, interventii care in anumitesolutii pot sa constituie un pericol fizic monumentului.

Monumentul cand se naste se naste si zona de protectie.

Delimitarea se produce in doua moduri :

Procedura automata : zona se reprezinta teritorial in jurul

exteriorului parcelei (conturul parcelei) pe anumite

distante : 500 metri in afara localitatilor, 300 metri in sate,

100 metri in localitati urbane.

A doua modalitate presupune reglementarea in functie a

unei analize a perceperii vizuale. Distantele variaza si

sunt alese special dupa cum este necesar bunei perceperi

vizuale.

Efectul. Astfel se impune prin lege obtinerea unui aviz de

la Ministerul Culturii si al Cultelor pentru orice

interventie care s-ar petrece in aceasta zona de protectie a

monumentului istoric.Aceast aviz este necesar



proprietarilor de cladiri ce au nevoie de autorzatie de

constructie pentru modificarile aduse imobilelor lor.

36 Principalele indatoriri ale proprietarului unuimonument istoric, din legislatia romana.

Proprietarii de monumente istorice au o serie de obligatii

insa au si unele avantaje

Obligatii: -proprietarii sunt obligati sa obtina avize pentru

orice interventie asupra monumentului – sa intretina

monumentul istoric – sa anunte atunci cand se intamplaceva sau descopera ceva in imobilul monument istoric –

sunt nevoiti sa obtina aviz si pentru o schimbare de

utilizare

Sunt obligati sa acorde dreptul de preemtiune

Ministerului Culturii – si anume sa anunte ministerul

culturii in cazul in care se hotaraste sa vanda cladirea

monument istoric astfel obtinand un raspuns daca

ministerul doreste sau nu sa cumpere monumentul

istoric.Daca il cumpara negocierile vor fi libere, nu se

impune un pret de catre minister. Daca nu il cumpara

atunci proprietarul poate sa il vanda urmatorului

proprietar. !!! Se pedepseste cu anularea actelor vanzarii

in cazul in care nu intreaba inainte ministerul.



Avantaje:proprietarii unui monument istoric sunt scutiti

de: – plata taxei pe cladire – plata impozitului pe terenul de

dedesubtul cladirii – plata taxei pentru autorizarea

lucrarilor de interventie ; au dreptul sa se adreseze acestor

directii de cultura si institutului national al monumentelor

pentru sprjin tehnic ( la intrebari , probleme pe care le pot

avea proprietarii cu privire la monumentele detinute)

Documents

Subiecte patrimoniu_2015