Upload
anak1n888
View
37
Download
5
Embed Size (px)
DESCRIPTION
ANRE
Citation preview
1
EXEMPLE DE APLICATII NUMERICE
1. Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la o tensiune de 230 V prin care trece un curent de 0,3 A dacă ea funcţionează timp de 15 minute.
WhhAVtIUW 25,1725,03,0230 =⋅⋅=⋅⋅=
2. Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu U = 220 V consumă
un curent I = 5 A şi funcţionează la un cosϕ = 0,85. Să se determine puterea activă consumată de electromotor.
WIUP 93585,05220cos =⋅⋅=⋅⋅= ϕ
3. Un radiator electric având rezistenţa R = 20 Ω este străbătut de un curent I = 10 A şi funcţionează timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?
kWhtIRW 5,575,21020 22 =⋅⋅=⋅⋅=
4. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei lămpi electrice conectate în paralel, având rezistenţele R1 = 100 Ω , R2 = 200 Ω , R3 = 300 Ω, dacă rezistenţa unui conductor al circuitului este R4 = 0,25 Ω.
Ω=⋅+=
Ω=⇒++=
552
5,541111
4
321
RRR
RRRRR
eT
e
e
5. Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A. Să se
determine rezistenţa electrică interioară a radiatorului.
Ω=⇒⋅= 82RIRP
6. La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de călcat de Pfc = 690
W şi un reşou. Să se determine rezistenţa fierului de călcat şi separat rezistenţa reşoului, ştiind că cele două receptoare absorb un curent total It = 5 A.
Ω===⇒===⇒⋅= 7,763
2303
230
690
fc
fc
fc
fcfcfcI
URA
U
PIIUP
Ω===⇒=−=−= 1152
230235
r
rfctrI
URAIII
2
7. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de circuit monofazat având rezistenţa de 0,5 Ω, prin care trece un curent de 8A, tensiunea de alimentare a circuitului fiind U = 230 V.
%74,1100230
4[%]
485,0][
=⋅=∆
=⋅=∆
P
P
U
VVU
8. Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R1 = 30 Ω , R2 = 90 Ω , R3 = 45 Ω. Curentul în
conductoarele de alimentare este I = 8 A. Să se determine tensiunea la bornele circuitului şi curentul din fiecare derivaţie.
AR
UI
AR
UI
AR
UI
VIRURRRRR
ee
e
67,245
120
33,190
120
430
120
120815151111
33
22
11
321
===
===
===
=⋅=⋅=⇒Ω=⇒++=
9. Un electromotor monofazat având randamentul η = 80% şi cosϕ = 0,89 este parcurs de un
curent I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se determine puterea absorbită din reţea şi puterea utilă ale electromotorului, în kW şi CP.
CPkWIUP
CPkWIUP
u
a
45,735
295095,28,089,018230cos
55,735
3685685,389,018230cos
===⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=
===⋅⋅=⋅⋅=
ηϕ
ϕ
10. Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi randamentul η= 90 %,
alimentează un circuit cu o rezistenţă R = 2,76 Ω. Să se determine puterea motorului care pune în mişcare rotorul generatorului.
kWR
UP 3,21
9,076,2
23022
=⋅
=⋅
=η
3
11. Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA; tensiunile nominale U1n
= 20 kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nomimal primar şi respectiv curentul nominal secundar.
AU
SI
AU
SI
n
n
n
n
n
n
9173,63
10000
3
289203
10000
3
2
2
1
1
=⋅
=⋅
=
=⋅
=⋅
=
12. La temperatura mediului ambiant t1 = 150 C, rezistenţa unui bobinaj al unei maşini
electrice este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa bobinajului
creşte la valoarea R2 = 50 Ω. Să se calculeze temperatura t2 la care a ajuns bobinajul după
funcţionare, ştiind că bobinajul este făcut din cupru cu coeficient de temperatură α =
0,004 C°
1.
( )[ ]
°=⋅
−+=
⋅
−+=⇒⋅⋅−⋅⋅+=
−⋅+⋅=
5,77004,040
405015
1
1
1212112112
1212
ααα
α
R
RRtttRtRRR
ttRR
13. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit care are
cosϕ = 0,83. Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar curentul în circuit I = 120 A. Să se determine puterile generate: aparentă, activă şi reactivă.
kVArIUQ
kWIUP
kVAIUS
1,1656,0120240sin
9,2383,0120240cos
8,28120240
=⋅⋅=⋅⋅=
=⋅⋅=⋅⋅=
=⋅=⋅=
ϕ
ϕ
14. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: Pn = 2 kW, In = 5 A, cos ϕn = 0,8. Să se determine tensiunea nominală la care lucrează acest electromotor.
VUIUP nnnn 5008,05
2000cos =
⋅=⇒⋅⋅= ϕ
15. Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un timp t = 2 ore şi 45 de minute, consumând în acest timp o energie W = 4,850 kWh. Să se calculeze rezistenţa electrică a acestui fier de călcat.
Ω=⋅
=⇒⋅= 304850
75,223022
RtR
UW
4
16. Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele receptoare
electrice: a) un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp t1=60 minute; b) o lampă având rezistenţa R = 200 Ω, prin care trece un curent I = 1 A şi funcţionează un
timp t2 = 15 minute.
WhtIRW
WhtPW
l
m
5025,01200
147115,73522
22
1
=⋅⋅=⋅⋅=
=⋅⋅=⋅=
17. Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate : un voltmetru, un ampermetru şi un wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi respectiv 14,1 kW. Să se determine factorul de putere, impedanţa, rezistenţa activă şi reactanţa circuitului.
Ω=−=⇒+=
Ω=⋅=⋅=
Ω==⇒⋅=
=⋅
=⇒⋅⋅=
65,12,275,2
2,28,075,2cos
75,280
220
8,080220
14100coscos
22222XXRZ
ZR
ZIZU
IUP
ϕ
ϕϕ
18. Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa Rl = 529 Ω şi un fier de călcat electric cu rezistenţa Rfc =100 Ω. Să se determine energia electrică pe care o consumă cele două receptoare, ştiind că ele au funcţionat fără întrerupere timp de o oră şi 45 de minute.
kWhWhWWW
WhtR
UW
WhtR
UW
fcl
fc
fc
l
l
1,1~75,110075,925175
75,92575,1100
230
17575,1529
230
22
22
=+=+=
=⋅=⋅=
=⋅=⋅=
19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de U = 230 V de către o instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : 5 lămpi de câte 100 W, un aparat TV de 30 W şi un frigider de 100 W ?
Se precizează că toate receptoarele se consideră rezistive (cosφ = 1).
AIIUP 74,2230
100301005=
++⋅=⇒⋅=
5
20. Să se determine: a) rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu ρ = 1/32 Ω mm2/m, cu lungimea
l = 228 m şi diametrul d = 6 mm;
b) pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece un curent electric I = 50 A o perioadă de timp t = 10 ore.
Ω=⋅
⋅⋅=
⋅
⋅⋅=⋅= 25,0
614,3
2284
32
1422
d
l
S
lR
πρρ
kWhtIRW 25,6105025,0 22 =⋅⋅=⋅⋅=∆
21. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate în paralel: - un radiator electric de putere Pr=1100 W; - un ciocan de lipit având Rc=110 Ω;
- un fier de călcat electric.
Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un curent total IT = 11 A.
Ω=⇒++=
Ω===
Ω===
551111
2011
220
441100
220
1
2
1
2
1
fc
fcce
T
e
RRRRR
I
UR
P
UR
22. Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la tensiunea de U = 230 V. Firul interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4 m, secţiunea s = 0,2 mm2 şi rezistivitatea ρ = 5 Ω mm2/m.
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.
WhtPW
WR
UP
S
lR
75,39675,0529
529100
230
1002,0
45
22
=⋅=⋅=
===
Ω=⋅=⋅= ρ
6
23. Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R = 1,5 Ω şi cu reactanţa X = 2 Ω, precum şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi curentul rezultat. Defazajul se va exprima printr-o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv.
6,05,2
5,1cos
5,225,1 2222
===
Ω=+=+=
Z
R
XRZ
ϕ
24. Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn = 1500 W absoarbe un curent In = 4,9 A la un factor de putere cos ϕn = 0,85. Să se determine tensiunea nominală Un (dintre faze) la care funcţionează electromotorul.
VUIUP nnnn 20885,09,473,1
1500cos3 =
⋅⋅=⇒⋅⋅⋅= ϕ
7
25. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V, E2 = 19 V, R1 =
2Ω, R2 = 3Ω, R3 = 4 Ω. Să se întocmească bilanţul energetic.
0
8493319
196494
28010021040
33
74
3
19
102
74
2
48
726
6
6
182
3
4
2
41
3
19
2
48
11
22222
233
21111
2
2
33
2
22
1
33
1
11
2
3
1
3
2
2
1
1
32
2
1
1
2
3
1
33
32
33
2
2
1
33
1
1
2
33
2
22
1
33
1
11
33222
33111
321
=++
−=⋅−⋅−=⋅−⋅=
−=⋅−=⋅−=
=⋅−⋅=⋅−⋅=
−=⋅
−=⋅
−=
=⋅
−=⋅
−=
=⋅=
++
+=
++
+
=⇒+=
++⋅
=⋅
−+⋅
−⇒
⋅−=
⋅−=
⇒
⋅+⋅=
⋅+⋅=
=+
cdABab
cd
AB
ab
PPP
WIRIEP
circuitdinenergieconsumacdLatura
WIRP
circuitdinenergieconsumaABLatura
WIRIEP
circuitinenergiedebiteazaabLatura
figuradinsageatadefatainverssensincirculavaICurentul
AR
IR
R
EI
AR
IR
R
EI
A
R
R
R
R
R
E
R
E
IR
E
R
E
R
R
R
RI
IR
IR
R
E
R
IR
R
E
R
IR
R
EI
R
IR
R
EI
IRIRE
IRIRE
III
26 . Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un colac, are o
rezistenţă electrică R = 4 Ω şi ρ = 1/32 Ω mm2/m.Să se determine lungimea conductorului din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.
mlS
lR 768
1
3264=
⋅⋅=⇒⋅= ρ
27. Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu rezistenţa de 30 Ω ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lămpi cu incandescenţă a câte 75
A d
E1
R1
E2
c
R3 R2
I2
b
A
B
a
I3
I1
8
W, funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să se determine energia electrică totală consumată de acest consumator în intervalul de timp menţionat.
( ) kWhtPW 775,225,1754830 2 =⋅⋅+⋅=⋅=
28. O plită electrică având rezistenţa Rp = 22 Ω este alimentată printr-un circuit cu conductoare din aluminiu cu ρ = 1/32 Ω mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în lungime l = 40 m. Tensiunea la plecarea din tablou este U = 230 V. Să se calculeze:
a)rezistenţa electrică Rc a circuitului; b)curentul electric din circuit; c)tensiunea la bornele plitei.
VIRU
ARR
UI
S
lR
pp
cp
c
2201022
10122
230
15,2
40
32
122
=⋅=⋅=
=+
=+
=
Ω=⋅⋅=⋅⋅= ρ
29. Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare din aluminiu cu rezistivitate ρ = 1/32 Ω mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2, este alimentat de la tablou cu o tensiune U = 230V. Circuitul alimentează un receptor şi prin el circulă un curent I = 5A. Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a circuitului; b) puterea P a receptorului pe care îl alimentează; c) energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp t=20
minute.
WhtPW
WIRP
RRRR
I
UR
S
lR
r
rr
rrce
e
c
3773
11130
113052,45
2,458,046
465
230
8,05,2
32
32
122
22
=⋅=⋅=
=⋅=⋅=
Ω=−=⇒+=
Ω===
Ω=⋅⋅=⋅⋅= ρ
30. Într-un circuit cu tensiunea U = 230 V în care sunt alimentate în serie o rezistenţă R =
40 Ω şi o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă X = 30 Ω se montează un ampermetru şi un cosfimetru. Să se determine indicaţiile aparatelor de măsură şi tensiunile la bornele rezistenţei, respectiv la bornele bobinei.
9
222
22222
90
1386,430
1846,440
8,050
40cos
6,450
230
503040
UUUincatastfelladefazatesuntUsiU
VIXU
VIRU
Z
R
AZ
UI
ZXRZ
LRLR
L
R
=+°
=⋅=⋅=
=⋅=⋅=
===
===
Ω=+=⇒+=
ϕ
31. Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un receptor care
are o rezistenţă activă R = 8 Ω şi o reactanţă X = 6 Ω . Tensiunea la bornele generatorului U = 2000 V. Să se determine puterea aparentă a generatorului şi puterile consumate în circuit (activă şi reactivă).
kVArIXQ
kWIRP
kVAIUS
AZ
UI
ZXRZ
2402006
3202008
4002002000
20010
2000
1068
22
22
22222
=⋅=⋅=
=⋅=⋅=
=⋅=⋅=
===
Ω=+=⇒+=
10
32. Un circuit electric monofazat, având lungimea de 30 m şi secţiunea de 4 mm2, din aluminiu cu ρ = 1/34 Ω mm2/m, alimentează la extremitatea lui, cu o tensiune U = 220 V, un radiator cu rezistenţa Rr = 20 Ωşi o lampă cu puterea Pl = 330 W.
Să se calculeze: a) pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la capătul
dinspre sursă al circuitului; b) energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15 minute; c) pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de timp.
%44,21005,225
5,5100[%]
5,2255,5220
5,55,1244,0
5,125,111
5,1220
330
1120
220
44,04
302
34
12)
=⋅=⋅∆
=∆
=+=∆+=
=⋅=⋅=∆
=+=+=
==⇒⋅=
===
Ω=⋅
⋅=⋅
⋅=
s
s
tc
lrt
lll
r
r
c
U
UU
VUUU
VIRU
AIII
AIIUP
AR
UI
S
lRa ρ
WhtIRWc
WhtPW
kWhtR
UWb
tcc
ll
r
r
8625,15,1244,0)
5,41225,1330
025,325,120
220)
22
22
=⋅⋅=⋅⋅=
=⋅=⋅=
=⋅=⋅=
33. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220 V trei lămpi având fiecare P1 = 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40 W. conectate în paralel. Pierderea de tensiune din circuit fiind de 2,5%, să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului, Rc; b) pierderea de energie electrică ∆W din circuit într-o perioadă de timp t = 100
ore de funcţionare simultană a lămpilor.
kWhtIRWb
I
UR
VU
UU
U
U
U
UUU
AU
PIa
c
c
s
ss
s
24,210044,1)
4,14
2206,225
6,2255,2100
100220
100
100100100100
4220
4072003)
22 =⋅⋅=⋅⋅=
Ω=−
=∆
=
=−
⋅=
∆−
⋅=⇒⋅−=⋅
−=∆
=⋅+⋅
==
34. O lampă electrică cu P1 = 363 W şi un radiator având rezistenţa R = 17 Ω funcţionează în paralel la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t = 105 minute.
Să se afle:
11
a) secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32 Ω mm2/m, în lungime de l = 20 m, care alimentează cele două receptoare, considerându-se o pierdere de tensiune pe circuit ∆U = 3%;
b) energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.
kWhtR
UPWb
mmSS
lR
RIRU
VU
UU
U
U
U
UUU
AR
U
U
PIa
c
cc
s
ss
s
62,575,117
220363)
5,247,032
2022
47,06,14
8.6
8,2263100
100220
100
100100100100
6,1417
220
220
363)
22
1
2
1
=⋅
+=⋅
+=
=⋅
⋅=⇒⋅⋅=
Ω==⇒⋅=∆
=−
⋅=
∆−
⋅=⇒⋅−=⋅
−=∆
=+=+=
ρ
35. Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu tensiunea pe fază Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se determine puterile activă şi reactivă absorbite de electromotor, acesta funcţionând cu un factor de putere cosϕ = 0,72.
kVArPSQ
kVAIUS
kWIUP
f
f
58,475,46,6
6,61022033
75,472,0102203cos3
2222 =−=−=
=⋅⋅=⋅⋅=
=⋅⋅⋅=⋅⋅⋅= ϕ
36 . Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m şi alimentată
la tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos ϕ = 1) de 30 A. Ce secţiune minimă trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune considerându-se de 3% iar ρ = 1/34 Ω mm2/m.
2
2
40tansec
4,3823,034
15022
23,030
100
3230
mmSdardizatastiuneaalegeSe
mmSS
lR
RIRU
=
=⋅
⋅=⇒
⋅⋅=
Ω=⋅
=⇒⋅=∆
ρ
37. Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu cu secţiunea s =2,5 mm2, având la plecarea din tablou U = 230 V, alimentează un receptor cu o rezistenţă neinductivă (cos ϕ = 1) de 5Ω ; se consideră ρ = 1/32 Ω mm2/m.
Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?
A
RS
l
UI 3,38
6
230
55,232
402230
==
+⋅
⋅=
+⋅
=
ρ
12
38 . Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32 Ω mm2/m, de lungime l= 400 m şi având s =95mm2, se transportă o putere electrică P=100 kW sub un factor de putere cosϕ=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.
%9,129,12cos3
%9,1275,511000400
1,075132,0100
.
var
1,06,0165,0sin
165,08,0
132,0
cos
756,0125sin
1258,0
100cos
132,09532
400
6,1808,04003
100000cos3
==⋅⋅∆⋅=∆
==⋅⋅+⋅
=⋅+⋅
=∆
Ω=⋅=⋅=
Ω===
=⋅=⋅=
==⇒=
Ω=⋅
=⋅=
=⋅⋅
=⇒⋅⋅⋅=
kWIUP
VU
XQRPU
tensiunedealalongitudin
cadereadoarcalculamsitensiuniialatransversaiatiaNeglijam
ZX
RZ
kVArSQ
kVASS
P
S
lR
AIIUP
l
ϕ
ϕ
ϕ
ϕ
ϕ
ρ
ϕ
13
39. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ = 1/32 Ω
mm2/m având lungimea l = 50 m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat de putere nominală PN = 5 CP, 220V, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) cosϕ = 0,8, randamentul η = 0,9, cu pornire directă, admiţând la pornire o pierdere de tensiune ∆Upa = 14% , o densitate a curentului la pornire δpa = 20 A/mm2 şi absorbind la pornire un curent IP = 5IN . În regim permanent de funcţionare se admite o pierdere de tensiune în reţea ∆U = 5%.
Secţiunea calculată se va verifica la: - încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 23 A pentru s = 4mm2 , 30A pentru s = 6 mm2 , 41A pentru s = 10mm2
- densitatea curentului la pornire; - pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
.sec.16
79,11265,032
5022
265,0116
8,30
minsec.6
%14%221008,02,235220632
502100cos
2100
cos[%]
8,30220100
14
,62033,196
116
1162,2355
,62,23
63,559,032
5022
59,08,02,23
22005,0cos
2,239,08,0220
3677cos
367755,7355,735
sec
2
2
2
222
2
22
conditiitreiprimelesisatisfacevatiuneAceastammSAlegem
mmSS
lR
RIRU
necesaraimatiuneocalculaVomconditieaceastasatisfacenummSSectiunea
IUS
l
U
IRU
VU
pornirelaUVerificam
corespundemmSmm
Amm
AS
I
AII
pornirelacurentdedensitateaVerificam
corespundemmSAI
duratalungaderegiminincalzireaVerificam
mmSmmSS
lR
RIRU
AIIUP
WPP
normalregimintensiunedepierderealatiuneaCalculam
c
c
c
cPcpa
P
c
Pc
pa
pa
pa
pa
P
pa
NP
cN
c
c
c
cNcalalongitudin
NN
N
=
=⋅
⋅=⇒
⋅⋅=
Ω==⇒⋅=∆
=
>=⋅⋅⋅⋅⋅⋅
⋅=⋅⋅⋅
⋅
⋅⋅=⋅
⋅⋅=∆
=⋅=∆
∆
=⇒<===
=⋅=⋅=
=⇒=
=⇒=⋅
⋅=⇒
⋅⋅=
Ω=⋅
⋅=⇒⋅⋅=∆
=⋅⋅
=⇒⋅⋅⋅=
=⋅=⋅=
ρ
ϕρϕ
δ
ρ
ϕ
ηϕ
θ
14
40. Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul η = 0,9 şi cos ϕn = 0,8 este alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V, printr-o linie electrică trifazată, având lungimea L = 100 m şi conductoare cu secţiunea S=25 mm2 şi ρ = 1/32 Ω mm2/m. Să se determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor; b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor; c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al
întrerupătorului automat al electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi reglat la un curent cuprins între (1,05 – 1,2) In.
AIIc
U
UU
VIRU
S
lRb
AIIUPa
n
n
nl
l
nnnn
387,312,12,1)
%44,1100380
48,5100[%]
48,58,07,31125,03cos3
125,02532
100)
7,319,08,03803
15000cos3)
max =⋅=⋅=
=⋅=⋅∆
=∆
=⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=∆
Ω=⋅
=⋅=
=⋅⋅⋅
=⇒⋅⋅⋅⋅=
ϕ
ρ
ηϕ
41. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu, alimentează un receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos ϕ = 1) R = 20 Ω, situat la o distanţă de 192 m de tabloul de siguranţe. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se consideră ρ = 1/32 Ω mm2/m Să se determine:
a) tensiunea la bornele receptorului; b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră; c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.
WhtIUUWc
kWhtIUWb
VIRUa
ARR
UI
S
lR
rl
rr
r
l
l
1005,01020)()
15,010200)
2001020)
10202
220
2632
19222
=⋅⋅=⋅⋅−=
=⋅⋅=⋅⋅=
=⋅=⋅=
=+
=+
=
Ω=⋅
⋅=
⋅⋅= ρ
15
42. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit separat, un reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară R = 50 Ω. Tensiunea la plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit până la reflector este de 10%. Să se determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează 10 ore/zi, considerându-se o lună de 30 de zile;
b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.
kWhtIRW
RIRUb
kWhtIRWa
AIIRUU
cc
cc
5,28301014,455,5
55,514,4
23)
258301014,450)
14,450
23230
22
22
=⋅⋅⋅=⋅⋅=∆
Ω==⇒⋅=∆
=⋅⋅⋅=⋅⋅=
=−
=⇒⋅+∆=
43. O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu incandescenţă la tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei, având conductoare din aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea conductoarelor ei este de 16 mm2; ρ = 1/32 Ω mm2/m. Să se calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de tensiune pe linie; b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.
kWhtPWb
U
UU
VUUUa
VIRU
S
lR
AIIUP
s
s
l
l
65,15,03300)
%51007,231
7,11100[%]
7,2317,11220)
7,111578,0
78,01632
20022
15220
3300
=⋅=⋅=
=⋅=⋅∆
=∆
=+=∆+=
=⋅=⋅=∆
Ω=⋅
⋅=
⋅⋅=
==⇒⋅=
ρ
16
44. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La capătul opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit este de 5%. Să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2). b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.
( )
WhtPWb
I
UUR
I
UR
AIIUUP
VUa
5,52260
103135)
93,1315
11220
73,015
11
1511220
3135
11100
2205)
2
1
=⋅=⋅=
Ω=−
=∆−
=
Ω==∆
=
=−
=⇒⋅∆−=
=⋅
=∆
17
45. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care alimentează polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub, să se verifice dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul. Se verifică căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la
pornirea electromotorului strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW, tensiunea de alimentare 380/220 V, cos ϕ = 0,8 (se consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât şi la pornire), randamentul η = 0,9, curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m, ρ = 1/34 Ω mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea electromotorului < 10% , densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent δN = 6 A/mm2, în regim de pornire δp = 20 A/mm2.
2
2
2
2
2
2
2
2
2
6
6
%10%24,3380
1008,079,1461,03100
cos3[%]
6
)%(5%54,0380
1008,079,141,03100
cos3[%]
1,0634
20
646,26
79,14
6:tansec
44,420
79,146
.
minsec.lim
/5,355,2
79,146
.lim
/9,55,2
79,14
79,149,08,03803
7000cos3
mmS
conditieaceastasatisfacemmS
U
IRU
pornirelatensiunedecaderealaaVerificare
conditieaceastasatisfacemmS
normelorconformU
IRU
S
lR
normalregimintensiunedecaderealaaVerificare
conditieaceastasatisfacemmSmm
A
S
I
normalregimincurentdedensitatealaaVerificare
mmSdardizatastiuneaAlegem
mmSS
I
conditieaceasta
satisfacecareimatiuneaCalculamstrungulentaapoatenucircuitulpornirela
curentdedensitatiialvederedepunctulDinmmAS
I
strungulentaapoatecircuitulnormalregimin
curentdedensitatiialvederedepunctulDinmmAS
I
AIIUP
pc
p
c
c
NN
P
p
p
P
po
N
=
=
⇒<=⋅⋅⋅⋅⋅
=⋅⋅⋅⋅
=∆
=
<=⋅⋅⋅⋅
=⋅⋅⋅⋅
=∆
Ω=⋅
=⋅=
=⇒<===
=
=⋅
=⇒=
⇒>=⋅
==
⇒<===
=⋅⋅⋅
=⇒⋅⋅⋅⋅=
ϕ
ϕ
ρ
δδ
δ
δδ
δδ
ηϕ
18
46. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate ρ = 1/34 Ω mm2/m, de lungime l = 20m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer, alimentează un tablou de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW; - un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW; - două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite separate); - 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ∆U=2%.
- Electromotoarele au randamentul η = 0,9 , factorul de putere ( în regim normal şi la pornire) cosϕ = 0,8, iar la pornire au Ipornire = 5 Inominal şi admit o pierdere de tensiune ∆up = 10%.
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele monofazate se conecteză fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 75 A pentru s = 10 mm2, 105 A pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s = 25 mm2 .;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm = 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
AIulinsauIIII
fivaneutrulconductorupeCurentul
AI
fivaincarcateputinmaifazelepeCurentul
AI
lampideconsumatcelsimotoaredeconsumatcunentulredunghiulNeglijam
MmotorulenteazaacarefazapefivaimCurentul
AIIUP
AIIUP
AIIUP
AIIUP
NMMMN
MIN
MAX
LLL
MMM
MMM
TTT
625,12625,1225,25mod
:
3,321,9625,1256,10
:
451,925,2556,10
int
:limmax
1,9220
2003
30
625,129.08,0220
2000cos
25,259.08,0220
4000cos
56,109.08,03803
5000cos3
221
1
222
111
=−=++=
=++=
=++=
→
=⋅
=⇒⋅=
=⋅⋅
=⇒⋅⋅⋅=
=⋅⋅
=⇒⋅⋅⋅=
=⋅⋅⋅
=⇒⋅⋅⋅⋅=
ρρρρ
ηϕ
ηϕ
ηϕ
19
2
2
222
1
2
22
10
10%10%4,51001022034
8,025,126202100
cos2
[%]
25,126
4supPr
10208,1810
15,188
15,1881,925,1268,52
25,12625,255
8,5256,105
10,45
i
1016,634220
100
28,0)625,1245(20
cos)(
sec
mmS
conditiasatisface
mmSSectiuneaU
IS
l
U
AI
porniredecurentmaremaicelarecapentru
kWdemonofazatmotoruluipornirealareferaseproblemacaune
oruluielectromotpornirealacircuitdintensiunedepierdereaVerificam
corespundemmSSectiuneamm
A
mm
A
S
I
AI
AI
AI
pornirelacurentuluidensitateaVerificam
mmScorespundeAI
permanentregiminelorconductoarncalzireaVerificam
mmSmmSIIS
lU
permanentregimintensiunedecaderiiconditiileincoloaneitiuneaCalculam
P
f
P
padm
P
p
P
PM
TP
MAX
NMAXf
=
=→<=⋅⋅⋅
⋅⋅⋅=⋅
⋅⋅⋅
⋅=∆
=
=→=<===
=++=
=⋅=
=⋅=
=⇒=
=⇒=
⋅⋅
⋅+⋅=⇒⋅+⋅⋅=∆
ϕρ
δδ
ϕρ
corespundemmSU
IS
l
U
permanentregimintensiunedecadereaVerificam
corespundemmSSectiuneamm
A
mm
A
S
I
mmSdardizatastiuneurmatoareaVerificam
corespundenummSSectiuneamm
A
mm
A
S
I
pornirelacurentuluidensitateaVerificam
mmSmmSU
IS
l
U
permanentregimintensiunedecaderiiconditiileincoloaneitiuneaCalculam
avemcazacesteInfazeletoatepecirculandincarcatamai
ceafazapedecurentulcuechilibratsistemuldconsideransineutrulconductoruprin
curentulneglijandanumesicalculdeipotezealtedfolorezolvapoateseoblema
MAX
padm
P
p
padm
P
p
MAX
2
222
2
222
22
10%2%96,03801034
1008,045203100
cos3[%]
102081,1810
15,188
10tansec
62035,316
15,188
682,4343802
1008,045203100
cos3[%]
sec
,.
sinPr
=→<=⋅⋅
⋅⋅⋅⋅=⋅
⋅⋅⋅⋅
=∆
=→=<===
=
=→=>===
=⇒=⋅⋅
⋅⋅⋅⋅=⇒⋅
⋅⋅⋅⋅
=∆
ϕρ
δδ
δδ
ϕρ
20
( )
2
2
2
10
10
%10%83,31001038034
8,0179203100
cos3[%]
17925,1268,52
10,45
i
mmS
corespundemmS
SectiuneaU
IS
l
U
AAI
neclaresteproblemeienuntul
oarelorelectromotpornirealacircuitdintensiunedepierdereaVerificam
mmScorespundeAI
permanentregiminelorconductoarncalzireaVerificam
P
P
MAX
=
=
→<=⋅⋅⋅
⋅⋅⋅=⋅
⋅⋅⋅⋅
=∆
=+=
=⇒=
ϕρ
21
47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32 Ω mm2/m în lungime l = 30m, la capătul căreia sunt conectate: un electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW 2x220, ştind că acestea absorb la pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este η = 0,95, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) este cosϕ = 0,9, pierderea de tensiune în coloană este ∆U =3% şi că pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea simultană a electromotoarelor este ∆Up =12%. Secţiunea calculată se va verifica la:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră:16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4mm2, 27A pentru s = 6 mm2 ;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.
..int
)supPr
neutrulconductorupesifazafiecarepecurentiicalculaVomSsiRfazeleremonofazat
motorulracordamsicorectesteproblemeienuntulcaabsurdprinuneme −
22
994,0cos
136,6079,9
976,0
131,9976,0079,9
976,0079,9449,0138,6425,1941,2
449,0138,6)073,0997,0(156,6)]16,4sin()16,4[cos(156,6
16,43084,25
425,1941,2)436,09,0(268,3)sin(cos268,3int
84,25)9,0arccos(
156,695,09,0380
2000cos
268,395,09,03803
1839cos3
18395,7355,2
22
=
°−=−
=
=+=
⋅−=⋅++⋅−=+=
⋅+=⋅+⋅=°⋅+°⋅=
°=°+°−=
⋅−=⋅−⋅=⋅+⋅=→
°−==
=⋅⋅
=⇒⋅⋅⋅=
=⋅⋅⋅
=⇒⋅⋅⋅⋅=
=⋅=
R
R
R
RMRTR
RM
RM
RTRTRTR
RT
MM
TT
T
arctg
AI
AjjjIII
AjjjI
AjjjIUarefercaLuand
AIIUP
AIIUP
WP
ϕ
ϕ
ϕ
ϕϕ
ϕ
ηϕ
ηϕ
7,0cos
51,45401,6
516,6
134,9516,6401,6
516,6401,6091,546,3425,1941,2
091,546,3)827,0562,0(156,6)]84,55sin()84,55[cos(156,6
84,553084,25
425,1941,2)436,09,0(268,3)sin(cos268,3int
84,25)9,0arccos(
22
=
°−=−
=
=+=
⋅−=⋅−+⋅−=+=
⋅−=⋅−⋅=°−⋅+°−⋅=
°−=°−°−=
⋅−=⋅−⋅=⋅+⋅=→
°−==
S
S
S
SMSTS
SM
SM
STSTSTS
ST
arctg
AI
AjjjIII
AjjjI
AjjjIUarefercaLuand
ϕ
ϕ
ϕ
ϕϕ
ϕ
23
9,0cos
84,25941,2
425,1
268,3425,1941,2
425,1941,2
425,1941,2)436,09,0(268,3)sin(cos268,3int
84,25)9,0arccos(
22
=
°−=−
=
=+=
⋅−==
⋅−=⋅−⋅=⋅+⋅=→
°−==
T
T
T
TTT
TTTTTTT
TT
arctg
AI
AjII
AjjjIUarefercaLuand
ϕ
ϕ
ϕϕ
ϕ
Ajj
jj
jj
j
jIIII
UtensiuneaarefercaLuam
neutrulconductoruprincurentulcalculamverificarePentru
TSRN
R
002,0003,0)258,3284,2977,0(
)238,0841,8076,9()997,0073,0(268,3)25,0968,0(134,9
)107,0994,0(131,9)]12084,25sin()12084,25[cos(268,3
)]12051,45sin()12051,45[cos(134,9
)]136,6sin()136,6[cos(131,9
int
=⋅+−=+−−+
+−−=⋅+−⋅++⋅−−⋅
+⋅−⋅=°+°−⋅+°+°−⋅+
+°−°−⋅+°−°−⋅+
+°−⋅+°−⋅=++=
Rezultatul era previzibil deoarece avem un consumator trifazat simetric, fara curent de nul, si
un consumator bifazat, deasemenea fara curent de nul.
Pe baza curentilor obtinuti vom dimensiona coloana tinand cont de faza cea mai solicitata si
calculand caderile de tensiune si densitatile de curent in regim de durata si la pornirea
motoarelor.
Calculele le vom face raportandu-ne la tensiunea de faza si nu de linie.
Se observa ca faza cea mai solicitata este R unde avem
24
.)(supPr
.5,1
sup
.5,1
%12%6,1122032
100994,04,2730100
cos[%]
.5,1
2026,185,1
4,27
4,27131,933
5,1
28,1220332
100994,0131,930
[%]
100cos100
cos[%]
minsec
994,0cos
131,9976,0079,9
2
2
2
22
2
2
22
gresitafostacorectesteproblemeienuntulcacumfacutaunereae
mmScu
conductorundeortatpermanentcurentuldespredatefurnizeazanuproblemeiEnuntul
permanentregiminelorconductoarincalzireaVerificam
conditieaceastasatisfacemmSSectiunea
U
IS
l
U
motoarelorpornirealatensiunedecadereaVerificam
conditieaceastasatisfacemmSSectiunea
mm
A
mm
A
S
I
AII
motoarelorpornirealacurentdedensitateaVerificam
mmSAlegem
mmUU
IlS
U
IS
l
U
permanentregimintensiunedecaderiiconditiileinimatiuneaCalculam
AI
P
f
PadmP
P
RP
f
f
R
R
=
=
<=⋅
⋅⋅⋅=⋅
⋅⋅⋅=∆
=
=<===
=⋅=⋅=
=
=⋅⋅
⋅⋅⋅=
⋅∆
⋅⋅⋅⋅=⇒⋅
⋅⋅⋅=∆
=
=+=
ϕρ
δδ
ϕρϕρ
ϕ
Motorul monofazat este de 1x220V si se racordeaza intre o faza si neutru. Refacem calculele
in aceste conditii.
AIII
AII
AIIUP
AIIUP
WP
MTMax
MN
MM
TT
T
1463,1026,3
63,10
63,1095,09,0220
2000cos
26,395,09,03803
1839cos3
18395,7355,2
=+=+=
==
=⋅⋅
=⇒⋅⋅⋅=
=⋅⋅⋅
=⇒⋅⋅⋅⋅=
=⋅=
ηϕ
ηϕ
25
2
2
4
12,33,032
30
3,0100)26,363,102(9,0
2203
100)2(cos
[%]100coscos2([%]
minsec
mmSAlegem
mmR
lS
S
lR
II
UUR
U
IRIRU
permanentregimintensiunedecaderiiconditiileinimatiuneaCalculam
c
c
TM
ff
c
f
TcMc
f
=
=⋅
=⋅
=⇒⋅=
Ω=⋅+⋅⋅
⋅
=⋅+⋅⋅
⋅∆=⇒
⋅⋅⋅+⋅⋅⋅=∆
ρρ
ϕ
ϕϕ
conditieaceastasatisfacemmS
U
UU
VIRIRU
S
lR
AII
AII
motoarelorpornirealatensiunedecadereaVerificam
f
p
P
TcMcP
c
MPM
TPT
24
%12%7100220
5,15100[%]
5,15)78,99,312(9,0234,0coscos2
234,0432
30
9,3163,1033
78,926,333
=
<=⋅=⋅∆
=∆
=+⋅⋅⋅=⋅⋅+⋅⋅⋅=∆
Ω=⋅
=⋅=
=⋅=⋅=
=⋅=⋅=
ϕϕ
ρ
2
2
22
2
4:
4
)(205,104
42
42143
4
)(2014
mmSfinalaSolutia
conditieaceastasatisfacemmS
enuntdinmm
A
mm
A
S
I
AI
motoarelorpornirealacurentdedensitateaVerificam
conditieaceastasatisfacemmS
enuntdinAAI
permanentregiminelorconductoarincalzireaVerificam
P
P
P
Max
=
=
<===
=⋅=
=
<=
δ
26
48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează un tablou secundar de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat de 4 kW - un electromotor monofazat de 2 kW - 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul nominal In. Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor maximum 10%; conductibilitatea γ = 34, cos ϕ = 0,7(se consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât şi la pornire) şi η = 0,9, Curentul maxim admisibil în regim permanent, pentru conductoare de Al cu secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim de pornire δp = 20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea echilibrată a fazelor şi de un mers simultan la plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei. Se va face verificarea la densitate de curent în regim de pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la
faza R, cate 10 lămpi se conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va
rezulta, în acest caz, faza R; se va calcula secţiunea coloanei luînd în considerare curentul
total din faza R,unde este racordat electromotorul monofazat.
Valorile curentilor in regim de durata sunt: Neglijam defazajul dintre curentul absorbit de motoare si cel absorbit de lampi.
AU
PI t
t 65,99,07,03803
4000
cos3=
⋅⋅⋅=
⋅⋅⋅=
ηϕ
AU
PI
AI
AU
PI
l
mm
5,4220
10010
1,2443,1465,9
43,149,07,0220
2000
cos
max
=⋅
==
=+=
=⋅⋅
=⋅⋅
=ηϕ
AI N 93,95,443,14 =−=
Valorile curentilor la pornirea motoarelor, considerand si lampile alimentate, sunt:
AI
AI
AII
AII
Np
p
mmp
ttp
1,825,46,86
5,1446,869,57
6,8643,1466
9,5765,966
max
=−=
=+=
=⋅=⋅=
=⋅=⋅=
27
conditieaceastasatisfacemmSSectiunea
mm
A
mm
A
S
I
mmS
maremaidardizatastiuneaAlegemmm
A
mm
A
S
I
mmScumotoarelorpornirealacurentdedensitatealacoloanaVerificam
p
p
p
p
2
22
max
2
22
max
10
2045,1410
5,144
10
tansec201,246
5,144
6
=
<===
=
⇒>===
=
δ
δ
conditiasatisfacemmS
U
IIRU
S
lR
permanentregimintensiunedecaderealacoloanaVerificam
conditiasatisfacemmS
mmdetiuneasuficientaeracarepentruAAI
duratadeimcurentullacoloanaVerificam
f
Nc
f
c
2
max
2
2max
10
%2%75,0220
1007,0)81,24(0735,0100
cos)([%]
0735,01034
25
10
6sec3024
max
=
<=⋅⋅+⋅
=⋅⋅+⋅
=∆
Ω=⋅
=⋅
=
=
<=
ϕ
γ
2
2
max
10:
10
%10%3,5220
1007,0)1,825,144(0735,0100
cos)([%]
mmSfinalaSolutia
conditieaceastasatisfacemmS
U
IIRU
motoarelorpornirealatensiunedecaderealacoloanaVerificam
f
Nppc
fp
=
=
<=⋅⋅+⋅
=⋅⋅+⋅
=∆ϕ
28
49. O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou la care sunt racordate:
o un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor trifazat având puterea Pm =10 kW, cosϕ=0,9, randamentul η=0,9 şi Ipornire = 6 Inominal ;
o 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate cu lungimi de câte l3 =35m ( câte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).
Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32 Ω mm2/m. Să se determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi pentru coloană, considerându-se pierderile de tensiune:
o pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi 8% în regim de pornire a electromotorului;
o pe circuitele care alimentează lămpile: 2%; o pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la: - încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele monofazate:18 A pentru s = 2,5mm2, 23 A pentru s = 4mm2, 30A pentru s = 6 mm2, iar pentru circuitele trifazate se consideră: 16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4 mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2; - pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
AIII
AI
AII
curentiiavemoruluielectromotpornireaLa
AIII
AU
PI
AU
PI
curentiiavempermanentregimIn
lampideabsorbitcelsi
motordeabsorbitcurentulreddefazajulneglijaPutemIIsi
pp
p
m
12072,75,112
72,7
5,11275,1866
:
5,2672,775,18
72,7220
10017
75,189,09,03803
10000
cos3
:
.
int9,0cos
321
3
22
321
3
2
32
=+=+=
=
=⋅=⋅=
=+=+=
=⋅
==
=⋅⋅⋅
=⋅⋅⋅
=
⇒>>=
ηϕ
ϕ
Calculam sectiunea coloanei la pornirea electromotorului
2
21
1
1
50tansec
3902,032
25
02,01009,01203
3801
100cos3
[%]100cos3[%]
mmSdardstiuneaAlegem
mmSS
lR
I
UUR
U
IRU
c
c
c
c
p
nc
c
n
pc
c
=
=⋅
=⇒⋅=
Ω=⋅⋅⋅
⋅=
⋅⋅⋅
⋅∆=⇒
⋅⋅⋅⋅=∆
ρ
ϕ
ϕ
29
Verificam sectiunea coloanei la densitatea de curent la pornirea electromotorului
conditiasatisfacemmS
mm
A
mm
A
S
I p
p
2
22
1
50
204,250
120
=
<===δ
Calculam caderea de tensiune pe coloana in regim normal si la pornirea motorului
%1%76,0380
1009,01200156,03100cos3[%]
%1%17,0380
1009,05,260156,03100cos3[%]
0156,05032
25
11
11
1
<=⋅⋅⋅⋅
=⋅⋅⋅⋅
=∆
<=⋅⋅⋅⋅
=⋅⋅⋅⋅
=∆
Ω=⋅
=⋅=
n
pc
p
n
c
c
c
U
IRU
U
IRU
S
lR
ϕ
ϕ
ρ
Verificarea sectiunii coloanei la curentul maxim de durata
conditiasatisfacemmS
mmSAI
2
2min1
50
65,26
=
=⇒=
==============================================
Calculam sectiunea circuitului motorului din conditia caderii de tensiune in regim
permanent
2
22
2
222
4
54,2380)17,03(32
1009,075,18303100cos3[%]
mmSAlegem
mmSUS
IlU
n
=
=⋅−⋅
⋅⋅⋅⋅=⇒
⋅
⋅⋅⋅⋅⋅=∆
ϕρ
Verificam sectiunea la densitatea de curent la pornirea motorului
aindeplinitconditiemm
A
mm
A
S
I
mmS
maremaitiuneoAlegem
itaneindeplinconditiemm
A
mm
A
S
I
p
p
p
p
→<===
=
→>===
222
2
2
222
2
2075,186
5,112
6
sec
20284
5,112
δ
δ
Verificam caderea de tensiune in regim permanent pe circuitul motorului
conditiasatisfacemmSSectiunea
UUS
IlU
n
2
12
222
6
%3%37,117,02,117,0380632
1009,075,18303100cos3[%]
=
<=+=+⋅⋅
⋅⋅⋅⋅=∆+
⋅
⋅⋅⋅⋅⋅=∆
ϕρ
Verificam caderea de tensiune la pornirea motorului
30
conditiasatisfacemmSSectiunea
UUS
IlU p
n
p
p
2
12
222
6
%8%97,776,021.7
76,0380632
1009,05,112303100cos3[%]
=
<=+=
=+⋅⋅
⋅⋅⋅⋅=∆+
⋅
⋅⋅⋅⋅⋅=∆
ϕρ
Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent
conditiasatisfacemmSSectiunea
mmSAI
2
2min2
6
475,18
=
=⇒=
Calculam sectiunea circuitului lampilor din conditia caderii de tensiune in regim permanent
2
22
2
333
5,2
1,2380)17,02(32
10072,73531003[%]
mmSAlegem
mmSUS
IlU
n
=
=⋅−⋅
⋅⋅⋅=⇒
⋅
⋅⋅⋅⋅=∆
ρ
Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent
conditiasatisfacemmSSectiunea
AI
2
3
5,2
72,7
=
=
Rezultat final Scoloana = 50 mm
2
Smotor = 6 mm2
Slampi = 2,5 mm2
31
50. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat din cupru, montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20 kW, 3 x 380 V, cos ϕ = 0,7; η = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%. Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal cu 6 In. Pierderea de tensiune (de durată) admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar γCu = 57. Conform tabelelor pentru trei
conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm2
montate în tub, încărcarea maximă de durată
este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea electromotoarelor pentru
conductoarele de Cu este mai mică de 35 A/mm2.
AII
AU
PI
np
n
n
2,2892,4866
2,489,07,03803
20000
cos3
=⋅=⋅=
=⋅⋅⋅
=⋅⋅⋅
=ηϕ
Observam ca In = 48,2 A > 42 A (incarcarea maxima a conductorului cu S = 6 mm2)
Alegem o sectiune superioara
S = 10 mm2
Verificam sectiunea la incarcarea maxima in regim permanent
Verificam sectiunea la caderea de tensiune in regim permanent
conditiasatisfacemmS
US
IlU
n
n
210
%3%35,13801057
1007,02,48503100cos3[%]
=
<=⋅⋅
⋅⋅⋅⋅=
⋅⋅
⋅⋅⋅⋅=∆
γ
ϕ
Verificam sectiunea la caderea de tensiune la pornirea motorului
conditiasatisfacemmS
US
IlU
n
p
p
210
%12%1,83801057
1007,02,289503100cos3[%]
=
<=⋅⋅
⋅⋅⋅⋅=
⋅⋅
⋅⋅⋅⋅=∆
γ
ϕ
Verificam sectiunea la densitatea de curent la pornirea motorului
26
2
76
42
82,410
2,48
mm
A
problemeidatelorconformdeoareceaacceptabilcurentdedensitatemm
A
S
I n
==
===
δ
δ
32
conditiasatisfacemmS
mm
A
mm
A
S
I p
p
2
22
10
3592,2810
2,289
=
<===δ
51. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat în triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în circuit cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa activă de 3 Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de 6 Ω.
kVASSSS
kVArQQQQ
kWPPPP
VAQPS
VArZ
XIUIUQ
WZ
RIUIUP
AIZjZ
VAQPS
VArZ
XIUIUQ
WZ
RIUIUP
AIZjZ
VAQPS
VArZ
XIUIUQ
WZ
RIUIUP
AIZjZ
36,19484048409680
52,14290438727744
584,12387229045808
484029043872
290410
622220sin
387210
822220cos
2210
220106868
484038722904
387210
822220sin
290410
622220cos
2210
220108686
968077445808
77445
444220sin
58085
344220cos
445
22054343
321
321
321
2223
233
3
33333
3
33333
322
33
2222
222
2
22222
2
22222
222
22
2221
211
1
11111
1
11111
122
11
=++=++=
=++=++=
=++=++=
=+=+=
=⋅⋅=⋅⋅=⋅⋅=
=⋅⋅=⋅⋅=⋅⋅=
==⇒Ω=+=⇒Ω⋅+=
=+=+=
=⋅⋅=⋅⋅=⋅⋅=
=⋅⋅=⋅⋅=⋅⋅=
==⇒Ω=+=⇒Ω⋅+=
=+=+=
=⋅⋅=⋅⋅=⋅⋅=
=⋅⋅=⋅⋅=⋅⋅=
==⇒Ω=+=⇒Ω⋅+=
ϕ
ϕ
ϕ
ϕ
ϕ
ϕ
ρ
ρ
ρ
33
52. O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru având ρ = 0,017 Ω mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi caracteristicile din figură.
s1 = 50 mm2 s2 = 35 mm2 s3 = 25 mm2
x01 = 0,31 Ω /km x02 = 0,345 Ω /km x03 = 0,33 Ω /km 1 2 3 A O 3oo m 2oo m 15o m
S1 = 40 + j10 kVA S2 = 30+ j0 kVA S3 = 20 + j15 kVA
Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune; b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă este de
10%.
Ω=⋅
=
Ω=⋅
=
Ω=⋅
=
⇒⋅=
102,025
150017,0
097,035
200017,0
102,050
300017,0
23
12
1
R
R
R
S
lR
A
ρ
Ω=⋅=
Ω=⋅=
Ω=⋅=
⇒⋅=
0495,015,033,0
069,02,0345,0
093,03,031,0
23
12
1
0
X
X
X
lxX
A
Calculam pierderea longitudinala de tensiune in punctul 3. Variatia transversala a tensiunii
se neglijeaza.
∑=
=⋅+⋅⋅=∆n
i
iiii
n
XQRPU
U1
)(1
%6,12100400
43,50100[%]
43,50)]0495,0069,0093,0(15
)102,0097,0102,0(200)097,0102,0(30093,010102,040[1000400
1
=⋅=⋅∆
=∆
=++⋅+
+++⋅+++⋅+⋅+⋅⋅⋅=
nU
UU
V
ensionataretrebuieteauaUb dimRe%10%6,12[%]) ⇒>=∆
34
53. La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale căror tensiuni sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum. Lungimile porţiunilor de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în mm2, sarcinile, în kW şi factorii lor de putere sunt indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal şi pentru regimul de avarie al reţelei.
Se neglijează pierderile de putere pe linii.
În regimul de avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea porţiune din reţea a cărei ieşire din funcţiune determină căderea maximă de tensiune într-un punct oarecare al reţelei;
Pentru conductorul cu s=35mm2 se consideră r0=0,91 Ω/km şi x0=0,353 Ω/km iar pentru cel cu s=16 mm2 r0=1,96 Ω/km şi x0=0,377Ω/km.
100 kW 80 kW cosφ = 0,8 cosφ = 0,9 3 km, 35 mm2 a 2 km, 35 mm2 b 3 km, 35 mm2 c 4 km, 35 mm2 A O ? ? ? O B
d 40 kW 80 kW e 40 kW cosφ = 0,7 cosφ = 0,8 cosφ = 0,8
16 mm2 16 mm2 1,5 km 1,5 km
Calculam elementele pasive ale retelei.
Tronson R X Z
Aa 0,91x3=2,73Ω 0,353x3=1,059 Ω Rad(2,73
2+1,059
2)=2,928
Ω
ab 0,91x2=1,82 Ω 0,353x2=0,706 Ω Rad(1,82
2+0,706
2)=1,952
Ω
bc 0,91x3=2,73 Ω 0,353x3=1,059 Ω Rad(2,73
2+1,059
2)=2,928
Ω
cB 0,91x4=3,64 Ω 0,353x4=1,412 Ω Rad(3,64
2+1,412
2)=3,904
Ω
ad 1,96x1,5=2,94 Ω 0,377x1,5=0,5655 Ω Rad(2,94
2+0,5655
2)=2,994
Ω
ce 1,96x1,5=2,94 Ω 0,377x1,5=0,5655 Ω Rad(2,94
2+0,5655
2)=2,994
Ω
35
Calculam puterile in punctele de consum
Punct P Q S
a 100 kW Rad(1252-100
2)=75 kVAr 100/0,8=125 kVA
b 80 kW Rad(1002-80
2)=60 kVAr 80/0,8=100 kVA
c 80 kW Rad(88,92-80
2)=38,77 kVAr 80/0,9=88,9 kVA
d 40 kW Rad(57,142-40
2)=40,8 kVAr 40/0,7=57,14 kVA
e 40 kW Rad(502-40
2)=30 kVAr 40/0,8=50 kVA
Calculam circulatia de putere pe tronsonul Aa. Deoarece tensiunile in A si B sunt egale si in
faza, avem:
kVAjj
jj
jj
j
j
j
jjj
j
jjjjjj
jjjj
jjjjjj
jjjj
jjjjj
Z
ZS
SAB
n
i
ii
Aa
76,14466,1912,137
4,198613,26295
)236,492,10()236,492,10(
)236,492,10()82,239274,1479(
236,492,10
82,239274,1479
236,492,10
76,4197,33988,57934,36118,13937,778
236,492,10
)412,164,3()77,68120()471,237,6()6080()177,319,8()8,115140(
412,164,3059,173,2706,082,1059,173,2
)412,164,3()304077,3880()412,164,3059,173,2()6080(
412,164,3059,173,2706,082,1059,173,2
)412,164,3059,173,2706,082,1()8,404075100(1
⋅+=⋅+
=⋅−⋅⋅+
⋅−⋅⋅+=
=⋅+
⋅+=
⋅+
⋅++⋅++⋅+=
=⋅+
⋅+⋅⋅++⋅+⋅⋅++⋅+⋅⋅+=
=⋅++⋅++⋅++⋅+
⋅+⋅⋅++⋅++⋅++⋅+⋅⋅++
+⋅++⋅++⋅++⋅+
⋅++⋅++⋅+⋅⋅++⋅+=
⋅
=∑
=
Calculam circulatiile de puteri pe toate tronsoanele
Tronson P Q
Aa 191,66 kW 144,76 kVAr
ab 191,66-100-40=51,66 kW 144,76-75-40,8=29 kVAr
bc 51,66-80=-28,34 kW 29-60=-31 kVAr
cB -28,34-80-40=-148,34 kW -31-38,77-30=-99,8 kVAr
ad 40 kW 40,8 kVAr
ce 40 kW 30 kVAr
Pentru verificare, putem calcula circulatiile de puteri incepand din sursa B.
36
kVAjj
jj
jj
j
j
j
jjj
j
jjjjjj
jjjj
jjjjjj
jjjj
jjjjj
Z
ZS
SAB
n
i
ii
Bc
79,9932,1482,137
12,1369188,20349
)236,492,10()236,492,10(
)236,492,10()13,171806,1197(
236,492,10
13,171806,1197
236,492,10
4,46457,2592,4141,25853,83939,679
236,492,10
)059,173,2()8,115140()765,155,4()6080()824,228,7()77,68120(
412,164,3059,173,2706,082,1059,173,2
)059,173,2()8,404075100()706,082,1059,173,2()6080(
412,164,3059,173,2706,082,1059,173,2
)059,173,2706,082,1059,173,2()304077,3880(1
⋅+=⋅+
=⋅−⋅⋅+
⋅−⋅⋅+=
=⋅+
⋅+=
⋅+
⋅++⋅++⋅+=
=⋅+
⋅+⋅⋅++⋅+⋅⋅++⋅+⋅⋅+=
=⋅++⋅++⋅++⋅+
⋅+⋅⋅++⋅++⋅++⋅+⋅⋅++
+⋅++⋅++⋅++⋅+
⋅++⋅++⋅+⋅⋅++⋅+=
⋅
=∑
=
Calculam circulatiile de puteri pe toate tronsoanele
Tronson P Q
Bc 148,32 kW 99,79 kVAr
cb 148,32-80-40=28,32 kW 99,79-38,77-30=31,02 kVAr
ba 28,32-80=-51,68 kW 31,02-60=-28,98 kVAr
aA -51,88-100-40=-191,88 kW -28,98-75-40,8=-144,78 kVAr
ad 40 kW 40,8 kVAr
ce 40 kW 30 kVAr
Valorile puterilor care circula pe fiecare tronson sunt sensibil egale dupa cum se observa
in cele doua tabele.
Observam ca punctul b este alimentat din ambele capete atat cu putere activa cat si cu
putere reactiva.
Rupem reteaua in punctul b si o consideram alimentata doar din sursa A cu puterile
calculate. Aflam caderea longitudinala de tensiune in punctul b.
∑=
=⋅+⋅⋅=∆n
i
iiii
n
XQRPU
U1
)(1
%675,21006000
5,160[%]
5,1606
)706,0059,1(29)82,173,2(66,51059,176,14473,266,191
=⋅=∆
=+⋅++⋅+⋅+⋅
=
U
V
Pentru verificare, putem calcula caderea longitudinala de tensiune rupand reteaua in
puncul b si considerand-o alimentata din sursa B.
∑=
=⋅+⋅⋅=∆n
i
iiii
n
XQRPU
U1
)(1
37
%605,21006000
3,156[%]
3,1566
)059,1412,1(02,31)73,264,3(32,28412,179,9964,332,148
=⋅=∆
=+⋅++⋅+⋅+⋅
=
U
V
Valorile obtinute sunt foarte apropiate.
Caderea cea mai mare de tensiune o vom avea in punctul d daca se intrerupe
tronsonul Aa.
∑=
=⋅+⋅⋅=∆n
i
iiii
n
XQRPU
U1
)(1
%35,156000
100922922
6
7425,38,4013,1140177,38,11519,8140471,28,17537,6220412,157,24464,3340
=⋅
==
=⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅
=
V
38
54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru având ρ = 0,017 Ω mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi sarcinile menţionate în figură.
Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt rezistive.
%51,3
400
10003,1403,14:max
34,1288,046,1115,0802
800010625,03
46,111,136,1015,080500010625,03
88,1358,03,13105000068,03
3,1394.236,102510000068,03
03,1467,336,1025800010625,03
36,1041,595,49210000034,03
95,41120255,03)15,0*801015253020(7500034,03
31cos
0010625,016
1017,0
00068,025
1017,0
00034,050
1017,0
16
25
50
=⋅
==∆
=+=⋅⋅⋅⋅+∆=∆
=+=⋅⋅⋅⋅+∆=∆
=+=⋅⋅⋅+∆=∆
=+=⋅⋅⋅+∆=∆
=+=⋅⋅⋅+∆=∆
=+=⋅⋅⋅+∆=∆
=⋅⋅=+++++⋅⋅⋅=∆
⋅⋅=∆⇒=⇒
Ω=⋅
=⋅=
Ω=⋅
=⋅=
Ω=⋅
=⋅=
VUcpunctulinestetensiunedeimaCaderea
VUU
VUU
VUU
VUU
VUU
VUU
VU
IRUrezistivaesteSarcina
mS
lr
mS
lr
mS
lr
Ac
AfAg
AbAf
AdAe
AbAd
AbAc
AaAb
Aa
ϕ
ρ
ρ
ρ
b da
c
f
0,15 A/m
80 m
15A 30A
20A
25A
50 mm2 25 mm2
75 m 100 m 100 m 50 m
80 m 16 mm2
16 mm2
50 m
A
g
e
10A
39
55. O LEA 110 kV s.c. echipată cu conductoare de OL-Al de secţiune 185 mm2, cu diametrul 19,2 mm şi ρ = 1/34 Ω mm2/m, are o lungime de 40 km şi coronamentul din figură (cu distanţele în mm). Se cere: 1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei specifice
x0 = 0,145 lg b
a
779,0 Ω/km,
respectiv susceptanţei specifice
b0 =
b
alg
57368,7 10-6 S/km
2. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să se calculeze parametrii acestora. Se neglijează conductanţa liniei.
1)
luiconductorurazarb
econductoarredmedietadisDDDDa med
,
inttan,3132312
=
⋅⋅==
2)
( )
( )
SlB
lX
S
lR
mmd
r
mmD
mmD
mmD
mmD
med
6
3
2213
23
2212
1084,108
6,9
5831lg
57368,7
77,166,9779,0
5831lg145,0
36,618534
40000
6,92
2,19
2
5831716165004258
7161420025503250
650032502
4258420025503250
−⋅=⋅=
Ω=⋅
⋅⋅=
Ω=⋅
=⋅=
===
=⋅⋅=
=++=
=⋅=
=+−=
ρ
Schema in ∏
40
S
BBB
jZ
621 1042,54
2
77,1636,6
−⋅===
Ω⋅+=
Schema in T
SB
jZ
ZZ
6
21
1085,108
38,818,32
−⋅=
Ω⋅+===
41
56. 1. Să se determine parametrii electrici ( RT, XT, GT şi BT ) ai unui transformator cu două înfăşurări de 31,5 MVA 115 ± 2x2,5% / 6,3 kV, pierderile în cupru de 105 kW, pierderile în gol de 40 kW, usc[%]=9% şi i0[%]=1,2%. Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de pe plotul maxim al înfăşurării primare.
2. Să se reprezinte schema electrică achivalentă, în Γ, a transformatorului de la punctul 1.
SU
SiB
SU
PG
S
UuX
S
UPR
kVkVretransformaderaportulavemimplotulPe
n
T
Fe
T
n
sc
T
n
nCu
T
662
6
20
662
3
2
6
622
2
2
2
2
10261075,120
105,31012,0
100
1074,21075,120
1040
66,41105,31
1075,12009,0
100
54,131500
75,120105000
3,6/75,1203,6/05,1115max
−
−
⋅=⋅
⋅⋅=⋅=
⋅=⋅
⋅==
Ω=⋅
⋅⋅=⋅=
Ω=⋅
=⋅
=
=⋅
SjBjGY
jXjRZ
inSchema
TT
TT
610)2674,2(
66,4154,1
:
−⋅⋅−=⋅−=
Ω⋅+=⋅+=
Γ
42
57. Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu
două transformatoare trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având fiecare: ∆Psc = 18 kW; ∆P0 = 2,6 kW; usc % = 6%; i0 % = 1,7%; Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea secundară şi schema electrică echivalentă (în Γ ) a postului de transformare.
mSjYY
mjZ
Z
paralelinpunereaLa
mSjBjGY
mjXjRZ
mSU
SiB
mSU
PG
mS
UuX
mS
UPR
T
T
TTT
TTT
n
T
T
n
sc
T
n
scT
3405,322
35625,02
17025,16
6125,1
170400
1600000017,0
100
25,16400
2600
61600000
40006,0
100
125,11600000
40018000
220
220
22
2
2
2
2
⋅−=⋅=
Ω⋅+==
⋅−=⋅−=
Ω⋅+=⋅+=
=⋅
=⋅=
==∆
=
Ω=⋅
=⋅=
Ω=⋅
=⋅∆=
43
58. Pe o plecare subterană a unei reţele electrice de 10 kV alimentată de la o staţie de transformare se produce un scurtcircuit trifazat.
Să se calculeze valoarea curentului de defect şi reactanţa minimă a unei bobine de reactanţă care ar trebui montată pentru limitarea puterii de scurtcircuit la cel mult 100 MVA.
Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa specifice ale cablului sunt indicate în figură. Se consideră că scurtcircuitul este produs de o sursă de putere infinită şi se neglijează componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit.
( )
( )Ω=⇒
⇒=−=+⇒=+⋅+
Ω=⋅
=⇒=⋅
=⇒=
=⋅⋅=⋅⋅=
=⋅
=⋅
=
°∠=Ω⋅+=⋅⋅+=
63,0
03,13816,01,14,01,14,03816,0
1,155053
105005505
105003
100000000100
199109791050033
109795528,03
10500
3
465528,04,03816,0508,007632,0
22
X
XXj
ZAIMVAS
MVAIUS
AZ
UI
jjZ
scsc
scsc
sc
3x240 mm2 Cu – 5 km
ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km
10,5 kV 10 kV
k (3)
44
59. Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A1 de 110 kV, în schema electrică din figură, în cazul în care se funcţionează cu cupla C1 deschisă, în comparaţie cu funcţionarea cu cupla C1 închisă.
Cupla barelor de 220 kV C2 este în permanenţă închisă.
Alegem Sb=1700 MVA; Ub=110 kV
Calculam puterea de scurtcircuit in conditiile in care cupla C1 este inchisa.
Schema echivalenta si valorile reactantelor relative vor fi:
MVA
X
SS
S
SXX
XXXXX
S
SxXX
S
SUXX
S
SUXX
S
SxXX
cal
n
sc
b
n
cal
n
b
d
n
b
sc
n
b
sc
n
b
515133,0
1700
33,01700
170033,0
33,0504,0||9775,02
583,0425,0||
2
935,02,12
||2
583,0350
170012,0
425,0400
17001,0
935,0200
170011,0
02,1500
17003,0
*1
**
*7
*5
*3
*1*
"*8
*7
*6
*5
*4
*3
*2
*1
===
=⋅=⋅=
==
=++
=
=++
=
=⋅=⋅==
=⋅=⋅==
=⋅=⋅==
=⋅=⋅==
Σ
Σ
S = 200 MVA usc = 11%
S = 400 MVA usc = 10%
S =400MVA usc = 10%
S = 200MVA usc = 11%
C2
C1
220
110 A2 A1
~
S = 500 MVA x = 0,3
~
S = 500 MVA x = 0,3
S = 350 MVA x”
d = 12% S = 350 MVA x”
d = 12%
45
Calculam puterea de scurtcircuit in conditiile in care cupla C1 este inchisa.
Valorile reactantelor relative vor fi aceleasi, in schimb, sSchema echivalenta va fi diferita.
( )( )
%6,421005151
2194100[%]
219429575151
2957575,0
1700
575,01700
1700575,0
0575,0
008,1||339,1008,1||935,0404,0
008,1||935,0943,1||51,0
)583,0425,0(||
||935,0)583,0425,0935,0(||2
02,1
)(||
||)(||2
1
12
*2
**
*7
*5
*3
*8
*6
*4
*1*
=⋅=⋅∆
=∆
=−=−=∆
===
=⋅=⋅=
=
==+=
=+=
=+
+++=
=+
+++=
Σ
Σ
sc
scsc
cal
n
sc
b
n
cal
S
SS
MVASSS
MVAX
SS
S
SXX
XX
XXXXX
X
46
60. Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui scurtcircuit trifazat pe barele A1 de 220 kV ale staţiei A în următoarele ipoteze:
a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise; b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă; c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.
Schema şi caracteristicile circuitelor sunt indicate în figură.
44,11000
36004,0
:1000
tan
220
360080080010001000
*2
*1 =⋅=⋅==
=
=+++=
n
b
b
b
S
SxXX
MVAdelgeneratoruPentru
bazademarimilelaraportatetelereacCalculam
kVUbazadeTensiunea
MVASbazadePuterea
5,2
220
36008042,0
220*4
*3 =⋅⋅=⋅⋅==
L
b
U
SLxXX
electriceliniilePentru
54,0
800
360012,0
100*6
*5 =⋅=⋅==
n
bsc
S
SuXX
electricetoaretransformaPentru
9,0
800
36002,0
100
800''
*8
*7 =⋅=⋅==
n
bd
S
SxXX
MVAdeelegeneratoarPentru
a) cuplele CA şi CB sunt închise
A1
A2 B2
CA CB
L= 80 km
L= 80 km
x0 = 0,42 Ω/ km
x0 = 0,42 Ω/ km
ST = 800 MVA usc = 12%
ST = 800 MVA usc = 12%
B1
1
2
3
4
5
6
7
8
S = 800 MVA x”
d = 20%
S = 800 MVA x”
d = 20%
S = 1000 MVA x = 0,4
S = 1000 MVA x = 0,4
47
72,02
44,1
44,19,054,0
44,19,054,0
*5678
*68
*57
==
=+=
=+=
X
X
X
97,125,172,0
25,12
5,2
72,02
44,1
*1234
*34
*12
=+=
==
==
X
X
X
MVAX
SS
S
SXX
XXX
cal
nomsc
b
nomcal
6831527,0
3600
527,03600
3600527,0
527,072,097,1
72,097,1||
*
**
*5678
*1234
*
===
=⋅=⋅=
=+
⋅==
Σ
Σ
b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă
)(72,0
97,12
94,3
2
94,35,244,1
*5678
*13*
1234
*24
*13
apunctulX
XX
XX
=
===
=+==
MVAX
SS
S
SXX
XXX
cal
nomsc
b
nomcal
6831527,0
3600
527,03600
3600527,0
527,072,097,1
72,097,1||
*
**
*5678
*1234
*
===
=⋅=⋅=
=+
⋅==
Σ
Σ
Se observa egalitatea puterilor de scurtcircuit in cazurile a) si b). Acest lucru era previzibil
deoarece curentul care circula prin cupla CB in cazul a) era nul.
c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă
48
MVAX
SS
S
SXX
XXX
X
XXX
XXX
X
X
cal
nom
sc
b
nom
cal
3659984,0
3600
984,03600
3600984,0
984,044,1||109,3||
44,19,054,0
109,35,2609,0
609,072,0||94,3||
72,02
44,1
94,39,054,05,2
*
**
*57
*123468
*
*57
*3
*12468
*123468
*12
*468
*12468
*12
*468
===
=⋅=⋅=
===
=+=
=+=+=
===
==
=++=
Σ
Σ
49
61. Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA 110 ± 2x2,5% / 6,6 kV este alimentată din sursa A prin două linii de 110 kV. Tensiunea pe barele sursei, sarcina consumatorului din staţia B şi parametrii transformatoarelor (identice şi raportate la primar) sunt indicate în figură
1.Să se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta pe barele de joasă tensiune ale staţiei B pentru a se menţine U = 106 kV raportată la primar, atunci când una din liniile de 110 kV iese din funcţiune, ştiind că tensiunea minimă pe barele consumatorilor, în regim de avarie (raportată la înaltă tensiune) este U!
b = 96,2 kV, în variantele:
a) se neglijează aportul capacitiv al liniei şi consumul de reactiv al transformatoarelor;
b) suplimentar faţă de a), se neglijează şi componenta transversală a căderii de tensiune;
2. Să se compare rezultatele obţinute în cele două cazuri
A B XT = 66 Ω b
UA=117 kV RT =3,9 Ω
Ω=+=
Ω⋅+=⋅++⋅+=+=
Ω⋅+=
Ω⋅+=⋅+⋅=
6,43428,11
428,11223,1205,10
223,1
205,10)(
22
00
Z
jjjZZZ
jZ
jxjrlZ
TL
T
L
Caderea de tensiune in circuit se compune din caderea longitudinala de tensiune la care se
adauga caderea transversala de tensiune. Relatia care descrie situatia din problema, in care
s-a tinut cont si de puterea reactiva generata de compensator este urmatoarea:
1)
a) b
c
b
c
bAU
RQQXPj
U
XQQRPUU
⋅−−⋅⋅+
⋅−+⋅+=
)()(
l = 50 km r0 = 0,21 Ω/km x0 = 0,4 Ω/km
Sb
45 + j 36 MVA
50
Din aceasta relatie vom obtine puterea compensatorului sincron Qc, necesara pentru a
mentine tensiunea la consumator, raportata la partea de inalta tensiune a trafo, la 106 kV.
Pentru aceasta inmultim relatia cu conjugata ei.
( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )[ ] ( )( ) 0
2
2
2
)()(
222
222222
22
222222
22222
22
2
=⋅−⋅−⋅+
+⋅+⋅++⋅⋅−⋅⋅−⋅+⋅+⋅⋅−⋅+
⋅⋅⋅−⋅⋅+⋅+⋅−⋅+
+⋅⋅⋅+⋅+⋅−⋅+⋅+⋅+=⋅
⋅+⋅−⋅+⋅−⋅+⋅+=⋅
⋅−−⋅+
⋅−+⋅+=
bA
bcbc
cc
cbcbbA
ccbbA
b
c
b
c
bA
UURQXP
XQRPUQRQXPRXQRPUXQXR
RQRQXPRQRQXP
XQXQRPUXQXQRPUUU
RQRQXPXQXQRPUUU
U
RQQXP
U
XQQRPUU
[ ]02222
2222222
2222422222
=⋅−⋅⋅⋅⋅−⋅+⋅+⋅⋅⋅⋅+⋅⋅⋅+⋅⋅⋅+
+⋅+⋅++⋅⋅+⋅⋅−⋅+⋅⋅+⋅⋅−⋅
bAbb
bcbc
UUXQRPRQXPXQRPXQURPU
XQRPUQRQXPRXQRPXUXQZ
[ ]
( ) ( ) 0622
0
222
222
222
2
22
2
2
222222
2222422222
=+⋅+⋅+⋅⋅+−+⋅
+⋅⋅−⋅
=⋅−⋅+⋅+
+⋅⋅⋅+⋅⋅⋅+⋅+⋅++⋅⋅+⋅+⋅⋅−⋅
QPU
ZXQRPUUQXQ
U
ZQ
U
Z
UURQXP
XQURPUXQRPUQRQXQUXQZ
b
Abc
b
c
b
bA
bbbcbc
Avem o ecuatie de gradul 2 unde:
( ) ( )222
222
2
2
2
2
2;; QPU
ZXQRPUUcXQ
U
Zb
U
Za
b
Ab
bb
+⋅+⋅+⋅⋅+−=
+⋅−==
Solutia ecuatiei este:
( ) ( ) ( )
( ) 21953645106
6,43
42368,114521171062
1,484236106
6,43
17,0106
6,43
222
2
22222
222
2
2
2
2
2
2
2
2
2
=+⋅+
+⋅+⋅⋅+−=+⋅+⋅+⋅⋅+−=
−=
+⋅−=
+⋅−=
===
⋅−−−=
QPU
ZXQRPUUc
XQU
Zb
U
Za
a
cabbQ
b
Ab
b
b
c
MVArQc 82,2317,0
219517,01,481,48 2
=⋅−−
=
51
b) Daca neglijam caderea transversala de tensiune relatia devine:
MVAX
XQRPUUUQ
XQXQRPUUU
U
XQQRPUU
Abbc
cbAb
b
cbA
88,2042
42368,1145)117106(106)(
)(
)(
=⋅+⋅+−⋅
=⋅+⋅+−⋅
=
⋅−⋅+⋅=−⋅
⋅−+⋅+=
2) Neglijand variatia transversala a tensiunii, rezulta o eroare:
%34,1210082,23
82,2388,20−=⋅
−=ε
Utilizand valoarea tensiunii minime, in regim de avarie, putem aplica formula simplificata:
( ) ( )MVAr
X
UUUQ bbb
c 73,2442
1062,96106'
=⋅−
=⋅−
=
52
62. Staţia de transformare B, în care sunt instalate două transformatoare de cîte
10 MVA este alimentată din centrala A prin două linii electrice aeriene paralele de 35 kV. Pe partea de înaltă tensiune a transformatoarelor staţiei B este fixată priza de 34,13 kV. Tensiunea nominală a înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor este de 6,6 kV. Sarcina totală pe barele de 6 kV ale staţiei B este de 15,5 MVA, din care Sb1 =14 MVA consum local iar Sc =1,5 MVA se transportă, printr-o linie aeriană de 6 kV în punctul C al reţelei. Caracteristicile liniilor, transformatoarelor şi sarcinile sunt indicate pe schemă.
Să se determine tensiunea în punctul C al reţelei, dacă la centrala A se menţine tensiunea de 36,6 kV. Se neglijează pierderile de putere în linii şi transformatoare şi componenta transversală a căderii de tensiune. Se consideră că cele două linii dintre centrala A şi staţia B, respectiv transformatoarele din staţia B, funcţionează în paralel.
kVU
fivakVdebarelelaraportatakVdebarelepedeTensiunea
kVU
XQRPUU
fivaBstatieialekVdebarelepeTensiunea
jjZ
Z
jjxjrlZZ
Bb
A
AB
L
L
LL
768,613,34
6,635
:635
356,36
884,27,0131,27,0(5,156,36
:35
884,231,22
768,562,4
2
768,562,4)412,033,0(14)(
2
1
0021
=⋅=
=⋅−+⋅⋅
−=⋅+⋅
−=
Ω⋅+=⋅+
==
Ω⋅+=⋅+⋅=⋅+⋅==
Calculam tensiunea pe barele de 6 kV dupa ce scadem caderea de tensiune din
transformatoare.
Ω=⋅=⋅=
Ω=⋅=⋅∆=
3267,010000000
6600075,0
100
04,010000000
660092000
22
2
2
2
2
n
sc
T
n
scT
S
UUX
S
UPR
l = 14 km
10 MVA
∆Psc= 92 kW Usc = 7,5%
2 km
r0 = 0,33 Ω/km x0 = 0,412 Ω/km
B
14 MVA cosφ=0,7
A C
1,5 MVA cosφ=0,7
r0 = 0,33 Ω/km
x0 = 0,342 Ω/km
53
Impedanta echivalenta a transformatoarelor va fi
Ω⋅+=⋅+
= 16335,002,02
3267,004,0j
jZ T
Tensiunea pe barele de 6 kV ale statiei B va fi
kVU
XQRPUU
Bb
Bbb 47,6768,6
)16335,07,0102,07,0(5,15768,6
2
=⋅−+⋅⋅
−=⋅+⋅
−=
Parametrii celei de-a treia linii sunt:
Ω⋅+=⋅+=⋅+⋅= 684,066,0)342,033,0(2)( 003 jjxjrlZL
Tensiunea in punctul C va fi:
kVU
XQRPUU
b
bC 23,647,6
)684,07,0166,07,0(5,147,6
2
=⋅−+⋅⋅
−=⋅+⋅
−=
Varianta 2:
Raportam toate marimile la tensiunea de 6,6 kV. Vom avea:
( )
.Re
28,60776,7
))27135,0684,0(7,01)106,066,0(7,0(5,1
0776,7
)27135,07,01106,07,0(140776,7
27135,0106,016335,002,0108,0086,0
:Im
108,0086,013,34
6,6884,231,2
0776,713,34
6,66,36
2
2
2
1
2
ecomparabilsuntzultatele
kV
U
XQRP
UU
jjjZ
tortransformalinieaechivalentpedanta
jjZ
kVU
A
i
AC
L
A
=+⋅−++⋅⋅
−
−⋅−+⋅⋅
−=
⋅+⋅
−=
⋅+=⋅++⋅+=
+
Ω⋅+=
⋅⋅+=
=⋅=
∑=
54
63. Să se aleagă tensiunea pe ploturile a două transformatoare coborâtoare de
115 ± 3x1,5% / 6,3 kV astfel încât abaterea de la tensiunea nominală de 6 kV să fie aproximativ aceeaşi în regim de sarcină minimă şi maximă. Se cunosc sarcinile pe 6 kV: Smax.= 65 + j45 MVA (cu transformatoarele în paralel); Smin.= 20 + j15 MVA (şi funcţionează un singur transformator) şi caracteristicile, identice, pentru fiecare dintre cele două transformatoare:
Sn = 40 MVA; ∆Pcu = 80 kW; ∆Pfe = 25 kW; usc %= 10%; i0 %= 2%; Tensiunea pe barele de înaltă tensiune se menţine constantă la 110 kV. Calculam parametrii unui transformator raportati la tensiunea de 6,3kV
SU
SiB
SU
PG
S
UuX
S
UPR
n
n
T
n
Fe
T
n
nsc
T
n
n
CuT
322
0
622
22
32
2
2
2
10206300
40000000
100
2
100
106306300
25000
.1,040000000
6300
100
10
100
10240000000
630080000
−
−
−
⋅=⋅=⋅=
⋅==∆
=
Ω=⋅=⋅=
Ω⋅=⋅=⋅∆=
Calculam parametrii echivalenti ai transformatoarelor functionand in paralel.
SBB
SGG
XX
RR
Te
Te
Te
T
e
3
3
3
10402
1026,12
.05,02
102
−
−
−
⋅=⋅=
⋅=⋅=
Ω==
Ω==
Pierderile de putere activa in regim de sarcina minima sunt:
kW
PU
QPRP
U
SRPIRP Fe
n
TFeTFeT
5,56250003150025000106300
225400102
333
122
3
2
222
2
=+=+⋅+
⋅⋅=
=++
⋅=+
⋅⋅⋅=+⋅⋅=∆
−
Pierderile de putere reactiva in regim de sarcina minima sunt:
MVAr
BUU
QPXBU
U
SXBUIXQ Tn
n
TTnTTnT
37,2793800157470310206300106300
2254001,0
333
32122
22
222
2
22
=+=⋅⋅+⋅+
⋅=
=⋅++
⋅=⋅+
⋅⋅⋅=⋅+⋅⋅=∆
−
55
Pierderile de putere activa in regim de sarcina maxima sunt:
kW
PU
QPRP
U
SRPIRP Fe
n
eFeeFee
5,20750000157470250002106300
456510
333
122
223
2
222
2
=+=⋅+⋅+
⋅=
=++
⋅=+
⋅⋅⋅=+⋅⋅=∆
−
Pierderile de putere reactiva in regim de sarcina maxima sunt:
MVAr
BUU
QPXBU
U
SXBUIXQ en
n
eeneene
46,91587600787352010406300106300
4565105
333
3212
2
222
2
2
222
2
22
=+=⋅⋅+⋅+
⋅⋅=
=⋅++
⋅=⋅+
⋅⋅⋅=⋅+⋅⋅=∆
−−
Circulatiile de putere activa si reactiva in regim de sarcina minima si maxima sunt:
MVAjjjS
MVAjjjS
46,542,6546,92,04565
37,170565,2037,20565,01520
max
min
⋅+=⋅++⋅+=
⋅+=⋅++⋅+=
Calculam pierderile de tensiune pe barele de 6 kV in regim de sarcina minima si maxima.
Aplicam formula:
kVU
kVU
U
XQRPU
465,06
05,046,54102,65
296,06
1,037,171020565,20
3
max
3
min
=⋅+⋅
=∆
=⋅+⋅⋅
=∆
⋅+⋅=∆
−
−
Raportam aceste tensiuni la primar si calculam tensiunea primara in regim de sarcina
minima si maxima.
kVU
kVU
5,1013,6
115465,0110
6,1043,6
115296,0110
max
min
=⋅−=
=⋅−=
Calculam raportul de transformare pentru tensiunea de 6 kV.
175,1762
5,1016,104
22
1 maxminmaxmin =⋅
+=
⋅
+=⇒
+⋅=
r
rU
UUk
UU
kU
Pentru acest raport de trasformare teoretic, obtinem tensiunea primara:
kVUkU sp 2,1083,6175,17 =⋅=⋅=
56
Calculam numarul plotului pe care tebuie sa functioneze transformatoarele.
94,35,1
100
115
1152,108
5,1
100
100
5,1
−=⋅−
=⋅−
=⇒
⇒⋅⋅=−
n
np
nnp
U
UUn
UnUU
Alegem plotul -3x1,5%
Pe acest plot vom avea un factor de transformare real:
43,173,6
115100
5,131
=
⋅
⋅−
=k
Tensiunile in secundar vor avea valorile la sarcina minima si maxima:
kVU
kVU
823,543,17
5,101
001,643,17
6,104
max
min
==
==
In procente, abaterile vor fi:
%95,21006
6823,5
%16,01006
6001,6
max
min
−=⋅−
=∆
=⋅−
=∆
U
U
57
64. Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de 2x20 MVA este alimentată de o linie 110 kV lungă de 30 km, cu conductoare de oţel- aluminiu 3x185 mm2 cu ρ = 0,029 Ω mm2/m şi cu fazele aşezate în linie, distanţa între fazele vecine fiind de 3175 mm. Conductanţa liniei se neglijează.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor: Sn = 20 MVA; usc% = 9% ; ∆Pcu = 120 kW; ∆Pfe = 30 kW; io% = 2% ;
raportul de transformare
Tensiunea pe bara A este de 115 kV iar puterea maximă absorbită de consumator în punctul C este Sc = 25 + j 20 MVA
Se cere: 1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale
inductanţei specifice
x0 = 0,145 lg b
a
779,0 Ω/km,
respectiv susceptanţei specifice
b0 =
b
alg
57368,7 10=6 S/km
2. Să se calculeze: - parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru transformator (în Ѓ ); - pierderile de putere în linie şi transformatoare; la calculul acestora se neglijează pierderile de tensiune în elementele reţelei; - pierderea totală de tensiune; se neglijează căderea de tensiune transversală. 3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la sarcina maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV
OL-AL 3x185 mm2 - 30 km
A B C
Uc =35 kV
SC
25+ j 20 MVA
UA =115 kV
58
1)
a = distanta medie dintre conductoare
b = raza conductorului
mmS
bbS
mmDDDa
676,7185
4000231753175231753175
2
333312312
===⇒⋅=
=⋅=⋅⋅⋅=⋅⋅=
πππ
2)
Parametrii liniei:
SB
B
inaechivalentschemaPentru
S
b
alB
SG
b
alX
S
lR
L
L
L
L
L
66
666
10814,412
10628,83
2
,
10628,8310
676,7
4000lg
57368,73010
lg
57368,7
0
29,12676,7779,0
4000lg145,030
779,0lg145,0
703,4185
30000029,0
−−
−−−
⋅=⋅
==
Π
⋅=⋅⋅=⋅⋅=
=
Ω=⋅
⋅⋅=⋅
⋅⋅=
Ω=⋅=⋅= ρ
Parametrii transformatoarelor:
SU
SiB
SU
PG
S
UuX
S
UPR
n
n
T
n
Fe
T
n
nsc
T
n
n
CuT
622
0
622
22
2
2
2
2
10245,30115000
20000000
100
2
100
10268,2115000
30000
.5125,5920000000
115000
100
9
100
9675,320000000
115000120000
−
−
⋅=⋅=⋅=
⋅==∆
=
Ω=⋅=⋅=
Ω=⋅=⋅∆=
59
Calculam parametrii echivalenti ai transformatoarelor functionand in paralel.
SBB
SGG
XX
RR
TTe
TTe
T
Te
T
Te
6
6
105,602
10536,42
.756,292
9837,12
−
−
⋅=⋅=
⋅=⋅=
Ω==
Ω==
Calculam cantitatea de energie reactiva produsa de linie:
MVArUBQ LL 106,111500010628,83 262 =⋅⋅=⋅= −
Aceasta energie va tranzita transformatoarele dar numai jumatate din ea va tranzita
linia electrica, conform schemei echivalente in Π .
Puterea care circula prin fiecare transformator este:
MVAjj
ST 105,122
2025⋅+=
⋅+=
Pierderea de putere in fiecare transformator este:
( )
( )
MVAjjj
jj
UBjPXjRU
QPUBjPXjRIS TFeTTTFeTTT
012,57075,0400000300004612514307500
11500010245,30300005125,599675,3101153
20253
33)(3
2662
22
22
2222
⋅+=⋅++⋅+=
=⋅⋅⋅++⋅+⋅⋅⋅
+⋅=
=⋅⋅+∆+⋅+⋅⋅
+⋅=⋅⋅+∆+⋅+⋅⋅=∆
−
Pierderea de putere in ambele transformatoare este:
MVAjjSS TT 024,10415,1)012,57075,0(222 ⋅+=⋅+⋅=∆⋅=∆
Puterea vehiculata prin punctul B este:
MVAjjjSSS TB 30415,26024,10415,120252 ⋅+=⋅++⋅+=∆+=
Puterea tranzitata prin linia electrica va fi:
MVAjjQ
jSS L
BL 45,29415,262
106,130415,26
2⋅+=
−⋅+=⋅−=
Patratul curentului care circula prin linia electrica este:
26
2
22
2
22 3944710
1153
45,29415,26
3A
U
SI L
L =⋅⋅
+=
⋅=
60
61
Pierderile de putere prin linie vor fi:
MVAjjXjRIS LLLL 4544,15566,0)29,12703,4(394473)(3 2 ⋅+=⋅+⋅⋅=⋅+⋅⋅=∆
Puterea furnizata din statia A va fi:
( ) ( ) ( ) MVAjjjjSSSS LTA 5,31274544,15566,0024,10415,120252 ⋅+=⋅++⋅++⋅+=∆+∆+=
Calculam caderea longitudinala de tensiune pe linie si tensiunea in punctul B
kVUUU
kVU
XQRPU
ABAB
A
LLLL
AB
77,11023,4115
23,4115
29,1245,29703,4415,26
=−=∆−=
=⋅+⋅
=⋅+⋅
=∆
Calculam caderea longitudinala de tensiune pe transformatoare si tensiunea in C
kVU
CpunctuldintensiuneaundarlaRaportam
kVUUU
kVU
XQRPU
C
BCBC
B
TeTTeT
BC
78,33115
3824,102
sec
24,10253,877,110
53,877,110
756,29309837,1415,2622
=⋅=
=−=∆−=
=⋅+⋅
=⋅+⋅
=∆
3) Tinand cont de caderea de tensiune din transformatoare, raportul de transformare real
este
==/=== 026,3
38
11528,3
78,33
77,110
C
B
U
Uk
Pentru ca tensiunea in punctul C sa fie 35 kV avem nevoie in punctul B de tensiunea:
kVUkU CrBr 8,1143528,3 =⋅=⋅=
Determinam plotul transformatoarelor
%1,110035
3562,34
62,3428,3
025,177,110100
5,21
%5,21
4,15,2
100
115
77,1108,114
5,2
100
100
5,2
=⋅−
=
=⋅
=
+⋅
=
=⋅−
=⋅−
=⇒⋅⋅=−
ε
esteEroarea
kVk
U
U
fivaCpunctulinTensiunea
xplotulAlegem
U
UUnUnUU
B
C
n
BBr
nBBr
62
Se observa ca eroarea este mai mica decat jumatatea unei trepte a comutatorului de ploturi
(2,5%).
65. Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi sarcinile staţiilor de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu conductoare din oţel aluminiu cu secţiunea de 120 mm2, cu diametrul de 15,8 mm şi ρ = 0,0324 Ω mm2/m, cu fazele aşezate în linie, distanţa dintre fazele vecine fiind de 3175 mm.
Se cere: 1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei specifice
x0 = 0,145 lg b
a
779,0 Ω/km,
respectiv susceptanţei specifice
b0 =
b
alg
57368,7 10=6 S/km
2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor 3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele C ale centralei CE ştiind că transformatoarele din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv: ST = 10 MVA; raport de transformare k =115/6,3 kV; ∆Pcu = 80 kW; ∆Pfe = 20 kW;
usc% = 10% ; io% = 2% ; Conductanţele liniilor se neglijează. Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum şi transformatoarele din staţiile A şi B funcţionează în paralel
C
UC=115 kV
OL-AL 3x120 mm2
25 km
30 km
30 km
A
B b
10 MVA 10 MVA
10 MVA
10 MVA
a
Sa = 15 + j10 MVA
Sb = 12 + j8 MVA
CE
63
64
1)
kmSb
kmx
mmb
mma
luiconductorurazab
fazeredmedietadisa
/1080047,210
9,7
4000lg
57368,7
/40787,09,7779,0
4000lg145,0
9,72
8,15
40003175231753175
inttan
660
0
3
−− ⋅=⋅=
Ω=⋅
⋅=
==
=⋅⋅⋅=
=
=
2)
SlbB
SG
lxX
lrR
SlbBB
SGG
lxXX
lrRR
kmS
lr
L
L
L
L
LL
LL
LL
LL
6603
3
03
03
66021
21
021
021
00
100117,70251080047,2
0
1967,102540787,0
75,62527,0
100141,84301080047,2
0
2361,123040787,0
1,83027,0
/27,0120
10000324,0
−−
−−
⋅=⋅⋅=⋅=
=
Ω=⋅=⋅=
Ω=⋅=⋅=
⋅=⋅⋅=⋅==
==
Ω=⋅=⋅==
Ω=⋅=⋅==
Ω=⋅=⋅= ρ
SU
SiB
SU
PG
S
UuX
S
UPR
n
T
Fe
T
n
sc
T
n
CuT
622
0
622
2
2
2
2
2
2
2
102287,15115000
10000000
100
2
100
105123,1115000
20000
25,13210000000
1150001,0
100
58,1010000000
11500080000
−
−
⋅=⋅=⋅=
⋅==∆
=
Ω=⋅=⋅=
Ω=⋅=⋅∆=
65
Pentru simplificarea calculelor, determinam de la inceput valorile elementelor pasive de circuit
care sunt conectate in paralel: liniile 1 si 2, transformatoarele din statiile A si B.
SBB
SGG
XX
RR
SBB
SG
XX
RR
TTe
TTe
T
Te
T
Te
LL
L
L
L
L
L
66
66
66112
12
112
112
104574,30102287,1522
100246,3105123,122
125,662
25,132
2
29,52
58,10
2
100282,168100141,8422
0
118,62
2361,12
2
05,42
1,8
2
−−
−−
−−
⋅=⋅⋅=⋅=
⋅=⋅⋅=⋅=
Ω===
Ω===
⋅=⋅⋅=⋅=
=
Ω===
Ω===
Calculam pierderile de putere in cele doua transformatoare din statia B
MVAr
UBU
QPXQ
MW
PU
QPRP
U
SRPIRP
BTe
B
BB
TeB
Fe
B
BB
TeFe
B
B
TeFeBTeB
4428,14028001040000
115000104574,3010115
812125,66
1232,020000210115
81229,5
223
323
2662
222
2
22
62
22
2
222
2
=+=
=⋅⋅+⋅+
⋅=⋅++
⋅=∆
=⋅+⋅+
⋅=
=∆⋅++
⋅=∆⋅+
⋅⋅⋅=∆⋅+⋅⋅=∆
−
Puterea necesara pe barele statiei B este:
( ) ( ) MVAjjjSB 4428,91232,124428,11232,0812 ⋅+=⋅++⋅+=
Energia reactiva produsa de linia AB
MVArUBQ LAB 926,0115000100117,70 2623 =⋅⋅=⋅= −
Jumatate din aceasta energie este produsa local pe barele statiei B (conform schemei
echivalente in Π ) iar jumatate circula prin linia AB. In aceste conditii, puterea vehiculata
prin linia AB va fi:
MVAjjQ
jSS AB
BAB 9798,81232,122
926,04428,91232,12
2⋅+=
−⋅+=⋅−=
66
Calculam pierderile de putere pe linia AB
MVArU
QPXQ
MWU
QPRP
A
BB
LAB
A
ABAB
LAB
1755,010115
9798,81232,121967,10
1162,010115
9798,81232,1275,6
62
22
2
22
3
62
22
2
22
3
=⋅+
⋅=+
⋅=∆
=⋅+
⋅=+
⋅=∆
Puterea furnizata din statia A spre statia B este egala cu circulatia de putere pe linia AB
la care se adauga pierderile de putere de pe linia AB si se scade jumatate din puterea
reactiva produsa de linia AB, in punctul A, conform schemei echivalente.
( ) ( )
MVAj
jjjQ
jSSS AB
ABABBA
6923,82394,122
926,01755,01162,09798,81232,12
2⋅+=
=⋅−⋅++⋅+=⋅−∆+=→
Calculam pierderile de putere in cele doua transformatoare din statia A
MVAr
UBU
QPXQ
MW
PU
QPRP
U
SRPIRP
ATe
A
AA
TeA
Fe
A
AA
TeFe
A
A
TeFeATeA
0278,24028001625000
115000104574,3010115
1015125,66
17,020000210115
101529,5
223
323
2662
222
2
22
62
22
2
222
2
=+=
=⋅⋅+⋅+
⋅=⋅++
⋅=∆
=⋅+⋅+
⋅=
=∆⋅++
⋅=∆⋅+
⋅⋅⋅=∆⋅+⋅⋅=∆
−
Puterea necesara pe barele statiei A este:
( ) ( ) MVAjjjS A 0278,1217,150278,217,01015 ⋅+=⋅++⋅+=
Puterea necesara statiilor A si B, necesar a fi transportata pe liniile AC:
( ) ( ) MVAjjjSSS BAABA 7201,204094,276923,82394,120278,1217,15 ⋅+=⋅++⋅+=+= →+
Energia reactiva produsa de linia AC
MVArUBQ LAC 2222,2115000100282,168 26212 =⋅⋅=⋅= −
Jumatate din aceasta energie este produsa local pe barele statiei A (conform schemei
echivalente in Π ) iar jumatate circula prin linia AC. In aceste conditii, puterea vehiculata
prin linia AC va fi:
MVAjQ
jSS BC
BAAC 609,194094,272
2222,27201,204094,27
2+=
−⋅+=⋅−= +
67
Cu aceasta putere, calculam pierderile pe liniile AC
MVArU
QPXQ
MWU
QPRP
C
ACAC
LAC
C
ACAC
LAC
5254,010115
609,194094,27118,6
3478,010115
609,194094,2705,4
62
22
2
22
12
62
22
2
22
12
=⋅+
⋅=+
⋅=∆
=⋅+
⋅=+
⋅=∆
Puterea furnizata din statia C spre retea este egala cu circulatia de putere pe liniile AC
la care se adauga pierderile de putere de pe liniile AC si se scade jumatate din puterea
reactiva produsa de liniile AC, in punctul C, conform schemei echivalente.
( ) ( )
MVAj
jjjQ
jSSS ACACACC
0233,197572,272
2222,25254,03478,0609,194094,27
2⋅+=
=⋅−⋅++⋅+=⋅−∆+=
Pentru verificare, putem face un bilant energetic.
verificase
QQQQQQQQQ
verificase
PPPPPPP
LACTeAaLABTeBbLACLABC
LACTeAaLABTeBbC
1715,221715,22
5254,00278,2101755,04428,182222,2926,00233,19
7572,277572,27
3478,017,0151162,01232,0127572,27
=
+++++=++
∆+∆++∆+∆+=++
=
+++++=
∆+∆++∆+∆+=
68
66. Care trebuie să fie tensiunea de scurtcircuit minimă a transformatorului coborâtor de servicii proprii ale blocului de 388 MVA – 24 kV, astfel încât puterea de scurtcircuit trifazat, la timpul t = 0, să nu depăşească 350 MVA pe barele de 6 kV ale staţiei bloc de servicii proprii.
Datele sunt precizate pe figură
( )( )
%66,10388
40034,1
100100
034,1075,011,1075,0
11,1388
38811,1
11,1350
388
075,018,01285,0
18,01285,0||
0218,0400
3882045,0
1067,0400
38811,0
100
18,0
6
338
tan
*
***
****
**
*******
22*
*
''*
=⋅
=⇒⋅=
=−=⇒+=
=⋅=⋅=⇒⋅=
===⇒=
+=++
⋅=++=
=⋅⋅=⋅⋅=
=⋅=⋅=
=⋅
=
=
=
Σ
ΣΣ
Σ
sc
n
bsc
T
tt
n
b
cal
b
n
cal
sc
n
cal
cal
n
sc
tttGTL
n
b
L
n
bsc
T
n
bd
G
b
b
u
S
Sux
xxx
S
Sxx
S
Sxx
S
Sx
x
SS
xxxxxxx
U
Slxx
S
Sux
S
SXx
kVU
MVAS
bazademarimilelaraportatetelereacCalculam
24 kV
SG=388 MVA
40 MVA
l = 20 km
S = ∞
G
X"d = 0,18
6 kV
400 kV
x = 0,45 Ω/km
400 MVA
Usc= 11%